Sunteți pe pagina 1din 11

Feminismul în România contemporană

Nume Prenume, COP, grupa 1

Asistent: Beinur Giumali

Rezumat

Lucrarea explorează relația dintre statusul marital și valorine feministe în România contemporană. Datele din studiul World Value Survey (valul
2005-2008) sugerează că persoanele necăsătorite/singure sunt mai degrabă feministe decât cele care sunt căsătorite sau sunt angajate într-o
comuniune consensuală. Relația dintre cele două variabile pare una mai complexă în contextul românesec decât cea teoretizată de studii
efectuate în alte contexte sociale.

Obiectivul cercetării

Ipoteza cauzală testată:

Statusul marital influențează atitudinea feministă.

Persoanele necăsătorite sau care sunt singure sunt mai degrabă feministe decât persoanele căsătorite sau care sunt angajate într-o comuniune
consensuală.

1
Justificarea teoretică a ipotezei (prin referire la articole științifice care o susțin) – respectați standardele de citare!

Relația dintre cele doua genuri, masculin și feminin, diferă de la o cultură la alta și de la o epocă istorică la alta. Emergența modernității a dus la
transformarea radicală a relației dintre cele două genuri în societățile moderne (Giddens, 1992; Vlăsceanu, 2007). Sensul acestei transformări
este considerat a fi acela dinspre o relație inegală în care bărbații dețin un rol dominant în societate (și în familie) iar femeile un rol subordonat
(în familie dar mai ales în societate) către o relație mai democratică în care rolurile celor două genuri în societate sunt mai echilibrate tinzând
către egalizare.

Altfel spus, modernitatea a adus cu sine democratizarea acestei relații. Acest lucru înseamnă că bărbații și femeile au o relație mai echilibrată atât
în societate cât și în relațiile private. După o evoluție istorică de ordinul sutelor de ani și după avansul puternic al feminismului relația dintre cele
două genuri variază în continuare de la o societate la alta. În cadrul fiecărei societăți în parte valorile feministe au fost mai mult sau mai puțin
adoptate în diverse grupuri sociale. Întrebarea la care științele sociale trebuie să răspundă este: Care sunt factorii care determină adoptarea
valoriilor feministe într-o societate dată.

Lucrarea de față își propune să exploreze tocmai acesată temă în contextul societății românești contemporane. În contextul societății americane,
explorând datele din studiile GSS, Pultzer (1988) sugerează că statusul marital și statusul în câmpul muncii au o influență puternică asupra
atitudinilor feministe. Cum influențează însă aceste variabile atitudinile fministe? Ethel Klein (apud Pultzer, 1988, p 640) consideră că statusul în
câmpul muncii determină atitudinile feministe în rândul femeilor prin faptul că femeile care au un loc de muncă, care era în mod tradițional era
unul masculin, încep să considere că acel loc de muncă poate fi la fel de bine ocupat și de femei. În ceea ce privește relația dintre statusul marital
și valorile feministe, Bolzendahl (2000, p 13) argumentează că aceasta este „mai complicată decât este teoretizat” (textul original: „more
complicated relationship than theorized”). Această relație este mai complicată în sensul că femeile divorțate sunt semnificativ mai feministe
decât cele căsătorite însă cele care nu au fost niciodată căsătorite nu sunt mai feministe decât cele căsătorite. Este posibil ca acest lucru să poată
fi explicat prin faptul că femeile divorțate, trecând prin experiența unei căsătorii, să fie convinse că femeile pot trăi în afara unei căsătorii având
statusul de femei independente.

Alte studii (Ahmad, 1999) sugerează că familiile în care ambii parteneri au venituri (sunt angajați) generază o tensiune în rândul femeilor care

2
încearcă să reconcilieze viața de familie cu rigorile unui loc de muncă. Altfel spus, deși femeile au acces pe piața muncii și au deja un loc de
muncă, valorile legate de familie și rolul tradițional al femeii în familie sunt foarte puternice. Această concluzie este întărită și de un studiu
efectuat în SUA (Fursman, 2002) care sugerează că și pentru femeile din pozițiile de management maternitatea este cea care la nivel normativ
determină identitatea feminină.

În acest fel, pe baza acestor studii, putem sugera că femeile căsătorite, indiferent dacă au un loc de muncă sau nu, se raportează la două sisteme
de valori: tradițional și modern (care include valorile feministe). Astfel putând fi explicat de ce persoanele necăsătorite/singure sunt mai degrabă
feministe decât persoanele căsătorite sau care sunt într-o comuniune consensuală.

În contextul României contemporane, pe datele din World Value Survey, valul 2005-2008 vom exemina în ce măsură statusul marital
influențează valorile feministe.

Metodologie

Baza de date analizată: denumire completă, instituție care a produs baza, anul, sursa (inclusiv adresa web)

Denumirea bazei de date: World Value Survey, Wave 2005-2008 / WVS2005-List A official file v.20090901
Instituția care a produs baza de date: World Values Survey Association
Instituțiile care au cules datele: Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Date culese de The Gallup Organization Romania, cu sprijinul
financiar al Fundației Soros.
Perioada de culegere a datelor: 15-09-2005-15-10-2005
Link: http://www.worldvaluessurvey.org/

3
Variabilele analizate din baza de date (cel puțin 3 variabile):

Nr. Denumirea variabilei Formularea itemului Ce Posibile erori Utilizarea sa în model


crt în baza de date măsoară? sistematice
(variabilă dependentă, variabila
independentă cauzală, variabilă
independentă de control)

1 V62 For each of the following statements I read out, can you tell me how Feminismul Datorită Variabilă dependentă
strongly you agree or disagree with each. Do you strongly agree, agree, dezirabilității
disagree, or strongly disagree? (Read out and code one answer for each sociale este
statement): posibil ca
A university education is more important for a boy than for a girl. valorile pentru
Strongly agree – 1 dezacord să
Agree – 2 fie mai mici
Disagree – 3 decât în
Strongly disagree – 4 realitate

2 V62rec Variabila V62 recodificată


1,2 ->5
3,4 ->6

3 V55 V55. Are you currently (read out and code one answer only): Statusul Variabilă independentă
1 Married marital
2 Living together as married
3 Divorced
4 Separated
5 Widowed
6 Single

4 V235 V235. (Code respondent’s sex by observation): Sex Variabilă de control


1 Male
2 Female

4
Citirea datelor: modelul de măsurare

Pentru această lucrare feminismul este măsurat printr-un singur indicator. Anume, importanța educației superioare pentru băieți în raport cu
fetele (V62). O strategie mai robusta este reprezentată de calcularea unui scor sumativ pa baza indicatorilor V60-V63. In acest fel feminismul ar
fi mai robust măsurat și ar asigura și o variație mai mare pentru varibila calculată ca sumă a raspunsurilor la întrebările V60-V63. Acest lucru ar
perminte utilizarea corelației și a regresiei liniare pentru explorarea relației dintre feminism și alte variabile (cantitative).
O altă problemă ridicată de măsurarea feminismului este dezirabilitatea socială. Deorece feminismul și valorile feminismului sunt promovate
intens de mass media și de diverse alte instituții este posibil ca valorile măsurate de instrumentul folosit să fie mai mari decât cele din realitate.
Distorsionarea valorilor feministe în sensul indicat mai sus este un efect de operator. Efectul de operator poate avea însă și alte consecințe în
funcție de sexul respondentului și sexul operatorului. Altfel spus, este posibil că respondenții de sex feminin să fie influențați în răspunsurile lor
de sexul operatorului de interviu în sensul indicării unor răspunsuri mai degrabă în sensul adoptării valorilor femininste când operatorul este de
sex feminin. Astfel de efecte fiind observabile și pentru celelalte trei posibile combinații între sexul respondentului și cel al operatorului de
interviu.

5
Citirea datelor: modelul structural
Tabel 1. V62 University is more important for a boy
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 1 Agree strongly 77 4.3 4.9 4.9
2 Agree 227 12.8 14.4 19.3
3 Disagree 484 27.3 30.7 50.0
4 Strongly disagree 789 44.4 50.0 100.0
Total 1577 88.8 100.0
Missing -2 No answer 25 1.4
-1 Don´t know 174 9.8
Total 199 11.2
Total 1776 100.0

Tabel 2. V62rec University is more important for a boy * V235 Sex Crosstabulation
V235 Sex
1 male 2 female Total
V62rec University is more 5.00 Strongly agree/agree Count 176 128 304
important for a boy % within V235 Sex 24.0% 15.2% 19.3%
6.00 Disagree/Strongly Count 557 716 1273
disagree
% within V235 Sex 76.0% 84.8% 80.7%
Total Count 733 844 1577
% within V235 Sex 100.0% 100.0% 100.0%

6
Tabel 3. V62rec University is more important for a boy * V55 Marital status Crosstabulation

V55 Marital status


2 Living 6
together as 5 Single/Nev
1 Married married 3 Divorced 4 Separated Widowed er married Total
V62rec University is more 5.00 Strongly agree/agree Count 216 13 7 1 37 30 304
important for a boy
% within V55 Marital status 19.9% 29.5% 14.6% 20.0% 21.9% 13.6% 19.3%
6.00 Disagree/Strongly Count 871 31 41 4 132 190 1269
disagree
% within V55 Marital status 80.1% 70.5% 85.4% 80.0% 78.1% 86.4% 80.7%
Total Count 1087 44 48 5 169 220 1573

% within V55 Marital status 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

7
Tabel 4. V62rec University is more important for a boy * V55 Marital status * V235 Sex Crosstabulation

V55 Marital status


6
2 Living Single/Ne
together as 5 ver
V235 Sex 1 Married married 3 Divorced 4 Separated Widowed married Total
1 male V62rec University is 5.00 Strongly agree/agree Count 132 6 2 1 13 22 176
more important for a
boy % within V55 Marital 25.5% 33.3% 14.3% 50.0% 26.5% 17.1% 24.1%
status
6.00 Disagree/Strongly Count 385 12 12 1 36 107 553
disagree % within V55 Marital 74.5% 66.7% 85.7% 50.0% 73.5% 82.9% 75.9%
status
Total Count 517 18 14 2 49 129 729
% within V55 Marital 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
status
2 V62rec University is 5.00 Strongly agree/agree Count 84 7 5 0 24 8 128
female more important for a
boy % within V55 Marital 14.7% 26.9% 14.7% .0% 20.0% 8.8% 15.2%
status
6.00 Disagree/Strongly Count 486 19 29 3 96 83 716
disagree % within V55 Marital 85.3% 73.1% 85.3% 100.0% 80.0% 91.2% 84.8%
status
Total Count 570 26 34 3 120 91 844
% within V55 Marital 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
status

În ceea ce privește reprezentativitatea eșantionului o problemă este faptul că pentru anumite categorii nu sunt suficiente răspunsuri. Spre
exemplu, cand se controlează variabila sex sunt prea puține cazuri pentru femei divorțate și bărbați divorțați, 14 și respectiv 34. Aceeași situație
este valabilă și pentru persoanele în comuniune consensuală cu 18 cazuri pentru femei si 26 pentru bărbați.

8
Acest lucru se poate observa în tabelul 1 în care se observă că 19,3% dintre respondenți au răspunsu codurile 1 sau 2, respectiv sunt total de
acord sau de acord cu faptul că educația superioară este mai potrivită pentru băieți decât pentru fete. Acest procent corespunde unui număr de
304 de răspunsuri pe codurile 1 și 2. Când aceste 304 cazuri se distribuie pe cele 5 categorii ale statusului social putem presupune că pentru
unele ctegorii vor fi prea puține cazuri. Pentru a evita acest lucru, variabila V62 a fost recodificată în variabila V62rec așa încât codurile 1 și 2
ale variabilei V62 sunt recodificate în codul 5 iar codurile 3 și 4 sunt recodificate în codul 6. Această nouă variabilă vă fi utilizată în analizele
ulterioare.

Conform tabelului 2, observăm că femeile sunt mai feministe decât bărbații, 85% dintre femei nefiind de acord cu faptul că educația universitară
este mai potrivită pentru băieți decât pentru fete în timp ce 76% dintre bărbați nu sunt de acord cu această afirmație.

Tabelul 3 ne arată răspunsurile la întrebarea V62 (V62rec) în funcție de statusul marital al respondentului. Din acest tabel se poate observa că la
persoanele căsătorite, divorțate, separate și văduve gradul de adoptare este aproximativ același, în jur de 80%. Persoanele care sunt într-o relație
consensuală resping afirmația V62 într-un procent de 71% în timp ce 86% dintre persoanele singure/nu au fost căsătorite resping această
afirmație. Altfel spus, persoanele singure/nu au fost căsătorite sunt cele mai feministe în timp ce persoanele angajate într-o comuniune
consensuală sunt cele mai puțin feministe.

Tabelul 4 reprezintă răspunsurile la întrebarea V62 (V62rec) în funcție de statusul marital al respondentului când este controlată variabila sex.
Relațiile observate în tabelul 3 se păstrează și când controlăm sexul. Totuși, comparând răspunsurile bărbaților cu cele ale femeilor obsevăm că
pentru fiecare status marital femeile resping în mai mare măsură decât bărbații afirmația V62. Altfel spus, femeile sunt mai feministe decât
bărbații.

Interpretarea datelor

Așa cum a fost formulată inițial ipoteza putem spune că datele confirmă doar parțial ipoteza. Persoanele necăsătorite și care nu au fost niciodată
căsătorite sunt mai feministe decât persoanele căsătorite și cele care sunt angajate într-o relație consensuală. Datele sugerează însă și o diferență
9
în ceea ce privește valorile feministe între persoanele căsătorite și cele care sunt angajate într-o relație consensuală, persoanele angajate într-o
astfel de relație fiind mai puțin feministe decât persoanele căsătorite. Mai mult, datele sugerează că persoanele angajate într-o comuniune
consensuală sunt cel mai puțin feministe în comparație cu celelalte categorii.

Aspecte metodologice

Conform procedurii de eșantionare, eșantionul este reprezentativ pentru populația României după regiunile socioculturale și după nivelul de
dezvoltare. Eșantionarea s-a facut aleator, pe liste, însă nu au fost puse cote pe variabile precum sexul, vârsta sau statusul marital. Este astfel
posibil, spre exemplu, ca femeile să fie suprareprezentate în eșantion. Pentru a corecta acest lucru se poate pondera baza de date.

O altă problemă metodologică o reprezintă felul în care au fost citite și interpretate datele. Pentru a spune că diferențele între diversele categorii
studiate sunt semnificative ar fi trebuit aplicate diverse teste statistice precum chi pătrat. Diferențele observate nu au fost testate statistic.

Pentru o explorare mai detaliată a factorilor care influențează adoptarea valorilor feminine ar trebui introduse în analiză și alte variabile printre
care statusul ocupațional și numărul de copii, așa cum sugerează studiul efectuat de Bolzendahl (2000).

Concluzii

Dincolo de limitările metodologie ale instrumentelor folosite se pare că există o relație de asociere între statusul marital și adopția valorilor
feministe. Datele sugerează însă că această relație nu este, în contextul românesc, identică cu cea sugerată de studiile efectuate în alte contexte
sociale, în speță societatea americană. Deși persoanele necăsătorie și care nu au fost niciodată căsătorite reprezintă cea mai feministă categorie,
persoanele căsătorite nu pot fi echivalate cu persoanele angajate într-o comuniune consensuală, acestea din urmă fiind cele mai puțin feministe.

O a doua concluzie importantă este aceea că deși statusul social influențează adoptarea valorilor feministe, această asociere are intensitate
diferită pentru bărbați și pentru femei.

10
Bibliografie

Ahmad, Aminah, 1999, “Gender Role Orientation of Husbands and Work-Family Conflict of Wives in Dual-Earner Families” în Pertanika J.
Soc. Sci. & Hum. 7(1): I - 9 (1999).

Bolzendahl, Catherine, 2000, Influences on Feminist Attitudes in Women and Men. Proiect de cercetare al Notre Dame Research Workshop on
Race, Ethnicity Activism, and Protest. Articol disponibil online la http://www.nd.edu/~dmyers/team/cbfem.pdf (24.04.2010).

Fursman, Lindy, 2002, „Ideologies of Motherhood and Experiences of Work: Pregnant Women in Management and Professional Careers”,
Working Paper No. 34, Center for Working Families, University of California, Berkeley.

Giddens, Anthony, 1992, The Transformation of Intimacy: Sexuality, Love and Eroticism in Modern Societies. Cambridge: Polity.

Plutzer, Eric, 1988, “Work Life, Family Life, and Women’s Support of Feminism” în American Sociological Review 53:640-649.

Vlăsceanu, Lazăr, 2007, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Iași: Polirom.

11