Teste Pregatitoare Pentru Evaluarea Nationala-Securizat-1902-0 PDF

Cori
naOPRESCU
Cri
sti
naCERGAN
AncaPOPESCU
TESTEPREGĂTI
TOAREPENTRU
EVALUAREANAŢI
ONALĂ
LI
MBAŞILI
TERATURAROMÂNĂ
*
MATEMATI
CĂ
Edi
tur
aPar
alel
a45
Corina Oprescu Cristina Cergan
Anca Popescu
TESTE PREGĂTITOARE
PENTRU
EVALUAREA NAŢIONALĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
MATEMATICĂ
Referent ştiinţific: Prof. univ. dr. Ştefan Găitănaru,
Decan Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti
Editor: Călin Vlasie
ISBN: 978-973-47-1902-0
Copyright © Editura Paralela 45, 2016, pentru prezenta ediţie
2
Corina Oprescu Cristina Cergan
Anca Popescu
TESTE PREGĂTITOARE
PENTRU
EVALUAREA NAŢIONALĂ
MATEMATICĂ
3
4
ARGUMENT
Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de

evaluare internă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului
gimnazial.
Lucrarea de faţă are drept scop principal atingerea acestor competenţe, vizate
de Programa pentru Evaluarea Naţională: competenţa de înţelegere a unui text literar
sau nonliterar şi de identificare a valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-ţi
impresiile şi preferinţele; competenţa de sesizare a corectitudinii şi a valorii expresive
a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a
categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei; competenţa de redactare
a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat,
caracterizare de personaj; exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau
structura textului, articol, ştire etc.) şi a unor texte argumentative; exprimarea
scrisă/utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în redactarea de mesaje scrise.
Testul presupune redactarea unor compoziţii, de 150 – 250 de cuvinte,
respectiv, 80 – 150 de cuvinte, prin care elevul demonstrează că şi-a însuşit unele
noţiuni teoretice de analiză a textului literar şi că ştie să le aplice în discutarea unui
fragment la prima vedere. De aceea, punctajul pentru redactare se acordă întregii
lucrări, evaluatorul luând în considerare toate răspunsurile, inclusiv pe cele scurte. În
consecinţă, elevul trebuie să acorde atenţie aspectului întregii lucrări.
Am ales pentru variantele propuse texte atractive şi cât mai variate. De
asemenea, gradul de dificultate al cerinţelor este, în general, mediu, existând, însă, şi
unul sau doi itemi mai dificili, în scopul departajării lucrărilor celor mai bune.
Având în vedere că elevii sunt tentaţi să rezolve, transcriind soluţiile

propunătorilor, am renunţat la a oferi această posibilitate. ("Învăţăm mai mult
căutând răspunsul la o întrebare şi nereuşind să îl găsim, decât atunci când
răspunsul ni se oferă pe tavă."
(Lloyd Alexander)
Pozele au fost preluate de pe Wikipedia Enciclopedia liberă.

Lucrarea de faţă conţine şi modele de subiecte pentru Limba şi literatura română
şi pentru Matematică.
Autoarele

Corina Oprescu, profesor Colegiul Naţional „Zinca Golescu”, Piteşti
Cristina Cergan, inspector lb. şi lit. română ISJ Argeş
MATEMATICĂ
Anca Popescu, Colegiul Naţional „Zinca Golescu”, Piteşti
5
Învăţătura trebuie să fie uneori un drum; întotdeauna
un orizont.
Nicolae Iorga
Învaţă tot ce poţi, în orice moment disponibil, de la

oricine şi întotdeauna va veni o vreme când te vei simţi
recompensat pentru ceea ce ai învăţat.
Sarah Caldwel
Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea.

Cunoaşterea este limitată. Imaginaţia învăluieşte lumea.
Albert Einstein
6
VARIANTA 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de două ore.
Subiectul I ( 42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:
Regele-Furnică nu avea altceva de făcut decât să huzurească în iatacul său princiar,
să fie servit de nişte graţioase furnicuţe cu cele mai gustoase firimituri de pâine şi să dea
ordine şi indicaţii. Adevărul este că se plictisea cumplit şi visa în sinea lui la un scop măreţ.
„Mi-aş dori să las ceva în urma mea care să dăinuie şi să uimească generaţii întregi de
furnici! O minune a civilizaţiei furniceşti!”.
Însă n-a ştiut prea bine ce, până în ziua în care la curtea sa a poposit o furnică
călătoare care i-a arătat regelui nişte fotografii cu fantasticele muşuroaie ale unor furnici ce
trăiau în Africa şi se numeau termite. A doua zi, Regele-Furnică i-a chemat pe cei mai
pricepuţi arhitecţi şi ingineri constructori din împărăţie.
– Vreau să-mi construiţi un muşuroi cum nu s-a mai văzut pe lume! le-a poruncit el. Să
aibă cel puţin douăzeci de etaje şi patru sute de săli de conferinţă. Iar la ultimul etaj să fie un
observator astronomic de unde să pot observa cerul, căci îmi închipui că voi fi foarte aproape
de el.
Niciun arhitect nu a îndrăznit să-i spună regelui că un astfel de muşuroi era imposibil
de construit. Cu toţii au plecat bombănind: „A luat-o razna! Ne crede termite, iar noi nu
suntem decât nişte furnicuţe obişnuite de grădină!”. Curând au început lucrările la noul
muşuroi. Regele-Furnică avea de acum o nouă preocupare şi inspecta zilnic şantierul. Două
mii de furnici munceau aici zi şi noapte, în patru schimburi, însă după o lună abia reuşiseră să
sape nişte şanţuri pentru fundaţie. Regele era nemulţumit.
– De ce durează atât de mult? îl tot întreba pe arhitectul-şef, o respectabilă furnică cu
mustaţă.
– Mărite rege, pământul de aici din grădină e sfărâmicios! se plângea acesta. Nu
putem ridica muşuroiul fără un material de construcţie de calitate. Tot ce construim, se năruie
peste noapte.
– Nu mă interesează! ţipa regele. Aduceţi pământ din altă parte!
(Adina Popescu, Muşuroiul Regelui-Furnică)
A.
Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:
Cerinţe:
1. Selectează, din text, câte un cuvânt format prin derivare, prin compunere şi prin conversiune.
6 p.
2. Transcrie, din text, doi termeni care fac parte din familia de cuvinte a termenului furnică.
6 p.
3. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: să huzurească, a poposit,
bombănind. 6 p.
4. Numeşte figura de stil dominantă şi specia literară căreia aparţine fragmentul. 6 p.
5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia titlului. 6 p.
7
B.
Redactează, într-o compunere de 150 – 250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a
personajului Regele-Furnică din fragmentul de mai sus.
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi două trăsături de caracter ale personajului şi modalitatea de caracterizare; 4 p.
– să ilustrezi trăsăturile de caracter ale personajului cu exemple din text; 4 p.
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 p.
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 p.
Subiectul al II-lea (36 de puncte)

[…] Întemeiată de Alexandru Macedon în 331 î. Hr., Alexandria a devenit capitala
Egiptului până la cucerirea romană, în anul 30 î.Hr. Datorită fondatorului său, oraşul a fost de
la bun început un centru de cultură elenistică, fără să afecteze în vreun fel religia şi cultura
egiptene. Toţi regii din dinastia Ptolemeilor, urmaşii lui Alexandru Macedon, au locuit aici,
transformând portul într-unul dintre cele mai bogate din lume şi
construind două clădiri care aveau să rămână în istorie: Farul şi
Mauseionul. În vremea Cleopatrei, oraşul era plin de temple închinate
zeilor egipteni, cu şcoli unde se predau geografia, astronomia şi
medicina, dar şi cu palate luxoase, unde se vorbea limba oficială,
greaca. O lume oarecum bizară, un amestec de culturi foarte diferite,
care au putut, totuşi, să găsească un numitor comun, până când
împăratul roman Augustus a cucerit Egiptul şi l-a transformat într-o
simplă provincie, în grânarul Imperiului Roman. Moartea Cleopatrei a însemnat şi moartea
Egiptului ca stat suveran. Deşi ar părea că nu a rămas nimic din epoca frumoasei regine,
aparenţele pot înşela. Arheologii au descoperit palatul reginei şi templele în care ea se ruga
zeiţei Isis, iar UNESCO intenţionează să construiască în port un muzeu subacvatic. Se pare că
tot sub ape au fost găsite şi ruinele Farului construit în anul 279 î.Hr. […]
(Roxana Ruscior, Alexandria. Oraşul în continuă schimbare, în revista Terra Magazin, Nr.5,
2011)
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:
– anul în care Alexandria a devenit capitala Egiptului;
– clădirile construite de urmaşii lui Alexandru Macedon;
– disciplinele care se predau în vremea Cleopatrei, în Alexandria;
– statutul Egiptului după cucerirea lui de către Augustus. 4 p.
2.Menţionează semnificaţia morţii Cleopatrei pentru Egipt şi descoperirile făcute de arheologi.
4 p.
3. Transcrie, din text, intenţia UNESCO. 4 p.
4. Scrie valoarea morfologică şi funcţia sintactică ale cuvintelor subliniate în text. 4 p.
5. Selectează propoziţia subordonată din enunţul Se pare că tot sub ape au fost găsite şi ruinele
Farului construit în anul 279 î.Hr. şi precizează felul ei. 4 p.
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia să. 4 p.
8
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul faţă de
informaţiile oferite de acest fragment.
– să prezinţi două motive pentru care textul prezintă interes; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text pentru motivarea interesului faţă de informaţiile oferite de
text; 4 p.
Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct;
coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului
– 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină,
lizibilitatea – 2 puncte).
VARIANTA 2

După-atâta frig şi ceaţă Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Iar s-arată soarele. Nu vrea să se bucure.
De-acum nu ne mai îngheaţă Moţul roşu îi atârnă
Nasul şi picioarele! Moale ca un ciucure.
Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, Doar Grivei, bătrânul, n-are
Timpul cald s-apropie. Cu ce roade oasele.
Primăvara asta totuşi Că de când cu postul mare,
Nu-i decât o copie. Toate-i merg de-a-ndoasele.
Sub cerdac, pe lăuruscă, Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cum trecură Babele, Cui să ceară daune?...
A ieşit un pui de muscă Drept sub nasul lui, motanul
Să-şi usuce labele. A venit să miaune.
Păsările migratoare Dar acum l-a prins potaia
Se re-ntorc din tropice. Şi-a-nceput să-l scuture...
Gâzele depun la soare Peste toată hărmălaia
Ouă microscopice. Trece-n zbor un fluture.
Toată lumea din ogradă Pe trotuar, alături saltă
Cântă fără pauză. Două fete vesele...
Doi cocoşi se iau la sfadă Zău că-mi vine să-mi las baltă
Nu ştiu din ce cauză. Toate interesele!
(G. Topîrceanu, Primăvară)
9
A.
Cerinţe:
1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: s-arată, o copie, fără pauză. 6 p.
2. Selectează o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 6 p.
3. Identifică două locuţiuni verbale şi scrie sinonimul lor. 6 p.
4.Transcrie, din text, o enumeraţie şi un epitet şi o comparaţie. 6 p.
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să explici mesajul textului dat.
– să ilustrezi, cu exemple adecvate, relaţia dintre titlu şi conţinutul textului; 4 p.
– să evidenţiezi două mijloace artistice utilizate de autor; 4 p.
– să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate; 2 p.
– să respecţi limita de spaţiu indicată. 2 p.

Mitul Minotaurului, personaj fabulos cu cap de taur şi
trup de om, fiul reginei insulei Creta, Pasifae, şi al taurului lui
Poseidon (zeul mării în mitologia greacă), a îmbrăcat de-a
lungul timpului diverse forme, în funcţie de tradiţia păstrată de
istoricii şi mitografii greci.
Se povesteşte că, în timpuri imemoriale, cam între anii
1500 şi 1450 î.Hr., regatul insular al Cretei ajunsese, sub
domnia legendarului rege Minos, să domine mările şi insulele
greceşti ale arhipelagului egeean, întemeind cu ajutorul unei armate şi al unei flote puternice
un adevărat „imperiu maritim”(...). Cum Minos obişnuia să-i sacrifice zeului Poseidon în
fiecare an câte un taur din cireada sa, se întâmplă ca regele să cruţe cel mai frumos dintre
aceste animale, sacrificând un altul mai puţin falnic. Pentru a se răzbuna, Poseidon o
blesteamă pe regina Pasifae să îndrăgească taurul. Şi astfel s-a născut Minotaurul, condamnat
a se hrăni cu carne de om.
Printre cetăţile învinse de Minos şi obligate la plata unui tribut anual se afla şi Atena.
Motivul războiului dintre Atena şi Creta îl constituise, după relatarea lui Diodor din Sicilia,
uciderea unui fiu al lui Minos, Androgeu, din porunca regelui atenian Egeu, pe motiv că
prinţul cretan se aliase cu familia rivală a Pallantizilor, care urmărea să-l detroneze pe
bătrânul rege. În războiul care a avut loc, Atena a fost învinsă.
Prin urmare, regele Egeu îi trimitea anual lui Minos un număr de
şapte flăcăi şi şapte fecioare pentru a servi drept hrană nesăţiosului
Minotaur, închis de regele cretan într-un palat cu coridoare întortocheate
numit Labirint, construit de miticul meşter Dedal. Printre cei trimişi ca tribut
se află la un moment dat şi Tezeu, fiul regelui Atenei. Fiica lui Minos,
Ariadna, îndrăgostindu-se de el, îi dăruieşte o sabie şi un ghem: arma
destinată uciderii Minotaurului şi mijlocul prin care să găsească drumul
spre ieşirea din Labirint. Cu ajutorul acestor două obiecte, prinţul Tezeu
reuşeşte să-i salveze pe tinerii atenieni.
În altă ordine de idei, istoricul antic Plutarh, în biografia eroului mitic Tezeu, care
deschide Vieţile paralele, vorbeşte (citând un alt istoric antic pe nume Demon din Delos)
10
despre Tauros, generalul lui Minos, strateg puternic şi trufaş, bănuit de iubire vinovată pentru
regina Pasifae. Cum Minos nu îndrăznea să-l înfrunte, în timpul jocurilor de la Cnossos (unde
aveau loc probabil şi lupte cu tauri), Tezeu l-ar fi întrecut pe Tauros, motiv pentru care regele
i-a cruţat pe el şi pe tinerii atenieni şi a scutit Atena de tribut. La ieşirea din port, însă,
invidiosul general Tauros, nesocotind porunca regelui Minos, a încercat în fruntea soldaţilor
săi să-l împiedice pe erou să plece pe mare spre cetatea sa, provocând o luptă în care a căzut
ucis de Tezeu. Avem de-a face, iată, cu prima încercare de a explica în spirit istoric mitul!
Spunem prima deoarece Plutarh şi-a scris opera în secolul I d.Hr.
Dincolo de cadrul lui fabulos, mitul Minotaurului are o explicaţie logică. Descoperirea
în anul 1900 de către arheologul britanic Arthur Evans a palatului atribuit regelui Minos, de la
Cnossos, a scos la lumină fresce care atestă un foarte răspândit cult religios al taurului. Fiinţă
considerată sacră, nu este exclus ca regii şi preoţii Cretei să fi oficiat jertfe umane spre
venerarea acestui animal. Aceasta poate fi una dintre explicaţiile mitului.
(Corneliu Şenchea, Minotaurul, un străvechi mit egeean, în revista BIG Explorer, Nr.1,
2011)
A.
– aspectul Minotaurului;
– motivul războiului dintre Atena şi Creta;
– în ce consta hrana anuală a Minotaurului;
– numele constructorului Labirintului. 4 p.
2. Precizează semnificaţiile sabiei şi ghemului oferite de Ariadna lui Tezeu şi menţionează
explicaţia logică dată mitului. 4 p.
3. Rezumă fragmentul care explică în spirit istoric mitul. 4 p.
4. Selecteză din text: o conjuncţie coordonatoare, un articol posesiv (genitival), o locuţiune
prepoziţională, un articol demonstrativ. 4 p.
5. În fraza Se povesteşte că, în timpuri imemoriale, cam între anii 1500 şi 1450 î.Hr., regatul
insular al Cretei ajunsese, sub domnia legendarului rege Minos, să domine mările şi insulele
greceşti ale arhipelagului egeean, întemeind cu ajutorul unei armate şi al unei flote puternice
un adevărat „imperiu maritim”(...) există:
a) PP, SB, PR;
b) PP, CD, CD;
c) PP, SB, CI. 4 p.
completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia dacă. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, despre importanţa mitologiei în
literatură.
– să prezinţi două motive pentru care consideri că mitologia are un rol important în literatură;
4 p.
– să valorifici şi secvenţe din text; 4 p.
11
lizibilitatea – 2 puncte)
VARIANTA 3

De după dealuri arse şi trudite,
Înalţă creste albe nori de plumb.
S-adună-n iarbă umbre încâlcite
Şi, aspru, geme vântul prin porumb.
Câmpia de paragină şi scrum
Întinde braţe lungi de colb în drum,
Apoi îşi strânge sufletu-n păduri,
Căscând în râpi dogoritoare guri...
Dar norii sterpi coboară-n depărtare,
Şi-abia vibrează dincolo de zare
Un tunet lung, cu prabuşiri de stâncă...
Iar soarele s-arată alb şi mat,
Şi-ntâia rază de lumină pare
Un fulger mort, ce rătăceşte încă
Pe câmpul prăfuit şi resemnat.
(Otilia Cazimir, Iulie)
A.
Cerinţe:
1. Selectează trei epitete cromatice şi trei personificări. 6 p.
2. Transcrie, din text, o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 6 p.
3. Exemplifică, în enunţuri, trei expresii care conţin cuvântul braţ. 6 p.
4.Transcrie, din text, doi termeni care aparţin câmpului semantic al planului terestru, doi
termeni care aparţin câmpului semantic al planului cosmic şi doi termeni care aparţin câmpului
semantic al fenomenelor naturii. 6 p.
5. Identifică măsura ultimelor două versuri ale poeziei. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să demonstrezi că textul de
mai sus aparţine unei descrieri în versuri (pastel).
- să prezinţi două trăsături caracteristice descrierii din acest text. 2 p.
- să ilustrezi relaţia dintre conţinutul fragmentului şi titlu; 2 p.
- să evidenţiezi două mijloace artistice; 4 p.
12
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 2 p.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 p.

Descoperirea celui mai mare meteorit cunoscut până acum
a fost întâmplătoare. În timp ce ara, proprietarul fermei Hoba West
din Namibia a lovit cu plugul o imensă bucată de fier. Era în 1920.
Cercetătorii au stabilit că meteoritul s-a format cu peste
200 de milioane de ani în urmă, pe când dinozaurii încă nu
apăruseră, şi a lovit Terra în urmă cu 80.000 de ani, când oamenii
începeau să cucerească planeta. Botezat Hoba, meteoritul cântărea
66 de tone şi este format din 84% fier şi 16% nichel. Masa acestuia s-a redus în timp, pentru că
mulţi curioşi au furat bucăţi din el. Hoba nu este doar cel mai mare meteorit, ci şi cel mai mare
corp feros cunoscut pe Pământ.
Cei mai mulţi meteoriţi sunt formaţi din rocă de siliciu şi doar 6% dintre ei sunt
compuşi din fier şi nichel, precum Hoba. Deşi sunt puţini, meteoriţii feroşi sunt cei mai mari,
pentru că rezistă cel mai bine la frecarea cu aerul.
De unde a venit Hoba?
Originea meteoriţilor este Centura de Asteroizi, care se află între planetele Marte şi
Jupiter. Fragmentele rezultate din ciocnirea asteroizilor rătăcesc prin sistemul solar, iar atunci
când se apropie de Pământ sunt atrase de forţa gravitaţională şi ajung până pe suprafaţa
planetei. Există însă şi fragmente din roca Lunii şi cea a planetei Marte care ajung pe Pământ.
Doar o mică parte dintre meteoriţii care intră în atmosfera terestră pot lovi suprafaţa. Ei se
topesc în urma frecării cu aerul.
Cel mai mare meteorit a căzut pe Terra în urmă cu circa 65 de milioane de ani şi a
avut în jur de 10 kilometri. El a produs un crater de 180 de kilometri în diametru. Se
presupune că în urma acestui cataclism au dispărut dinozaurii. În zilele noastre, cel mai mare
impact l-a avut un meteorit de doar 50 de metri care a căzut în Siberia, în 1908. Forţa
impactului a fost cât cea a 1.000 de bombe atomice precum cea de la Hiroshima.
(Răzvan Ciubotaru, Hoba, cel mai mare meteorit de pe Terra, în revista BIG Explorer, Nr.1,
2011)
A.
– anul şi circumstanţele în care a fost descoperit cel mai mare meteorit cunoscut până
acum;
– greutatea meteoritului botezat Hoba;
– compoziţia meteoritului botezat Hoba;
– originea meteoriţilor. 4 p.
2. Menţionează motivul pentru care meteoriţii feroşi sunt cei mai mari. 4 p.
3. Selectează din text enunţul care prezintă forţa impactului meteoritului căzut în Siberia. 4 p.
4. Transformă propoziţia principală din cel de-al doilea enunţ din text într-o propoziţie simplă.
4 p.
5. Transcrie din fraza: Fragmentele rezultate din ciocnirea asteroizilor rătăcesc prin sistemul
solar, iar atunci când se apropie de Pământ sunt atrase de forţa gravitaţională şi ajung până
13
pe suprafaţa planetei. propoziţiile, precizând felul, lor şi stabileşte raportul care se stabileşte
între acestea. 4 p.
atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri), în care să-ţi exprimi
părerea despre impactul pe care l-ar putea avea căderea unui meteorit pe Terra.
– să prezinţi două argumente prin care să-ţi susţii opinia; 4 p.

14
VARIANTA 4

Eminescu n-a existat. Pe toţi munţii Moldovei şi ai
Munteniei
A existat numai o ţară frumoasă Şi ai Ţării Bârsei şi ai Ţăriii
La o margine de mare Vrancei
Unde valurile fac noduri albe Şi ai altor ţări româneşti.
Ca o barbă nepieptănată de crai. Au mai existat şi nişte codri adânci
Si nişte ape ca nişte copaci Şi un tânăr care vorbea cu ei,
curgători Întrebându-i ce se tot leagănă fără
În care luna îşi avea cuibar rotit. vânt?
Si, mai ales, au existat nişte oameni Acest tânăr cu ochi mari,
simpli Cât istoria noastră,
Pe care-i chema: Mircea cel Trecea bătut de gânduri
Bătrân, Ştefan cel Mare. Din cartea cirilică în cartea vieţii,
Tot numarând plopii luminii, ai
Sau mai simplu: ciobani şi plugari, dreptăţii, ai iubirii,
Carora le plăcea să spună Care îi ieşeau mereu fără soţ.
Seara în jurul focului, poezii –
"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi Au mai existat şi nişte tei,
"Scrisoarea a III-a". Şi cei doi îndrăgostiţi
Care ştiau să le troienească toată
Dar fiindcă auzeau mereu floarea
Lătrând la stâna lor câinii, Într-un sărut.
Plecau să se bată cu tătarii
Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii, Şi nişte păsări ori nişte nouri
Şi cu turcii. Care tot colindau pe deasupra lor
În timpul care le rămînea liber Ca lungi şi mişcătoare şesuri.
Între două primejdii,
Aceşti oameni făceau din fluierele Şi pentru că toate acestea
lor Trebuiau să poarte un nume,
Jgheaburi Un singur nume,
Pentru lacrimile pietrelor Li s-a spus
înduioşate, Eminescu.
De curgeau doinele la vale (M.Sorescu, Trebuiau să poarte un
nume)
A.
Cerinţe:
1. Selectează o enumeraţie, o comparaţie şi o structură care conţine o hiperbolă. 6p
15
2. Identifică două trăsături ale versificaţiei moderne în textul dat. 6 p.
3. Transcrie două titluri de opere literare scrise de Mihai Eminescu, două nume ale unor
personalităţi istorice, apoi numeşte trei popoare care năvăleau adesea pe pâmânturile noastre.
6 p.
4. Transcrie, din text, cîte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare mijloc intern de îmbogăţire a
vocabularului. 6 p.
5. Explică în 30-50 de cuvinte, semnificaţia ultimei strofe. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din
textul citat. În compunerea ta, trebuie:
- să stabileşti mesajul/o idee din text; 4 p.
- să evidenţiezi două argumente care să-ţi susţină opinia; 4 p.
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 p.

Carnavalul în Antichitate
Începând din Antichitate, exista o perioadă din an în care fiecăruia
i se permitea, în aparenţă, să facă ceea ce doreşte, purtând în acest timp un
fel de măşti. Este vorba de un obicei străvechi, cel al Saturnaliei, ce
aparţine cultului zeului vinului, Dionisos, şi care marchează, de fapt,
trecerea de la iarnă la primăvară. Creştinii – mai ales catolicii – au preluat
tradiţia, pe care o pun în practică de Lăsatul Secului, adică perioada
dinaintea Postului Paştelui. Înainte de post, în anumite zone ale lumii
oamenii „fac ce vor”, se bucură într-o atmosferă festivă cu veselie şi umor,
fiind frecvent mascaţi şi îmbrăcaţi cu costume de carnaval.
Etimologia cuvântului „carnaval” are la bază expresia latinească „carne levare” – a
priva de carne. Tot din latinescul „carnis laxati” a evoluat în italiana veche „carnasciale”,
care înseamnă „a renunţa la carne”. Lingviştii amintesc şi „carrus navalis” – nave, făcând
referire la bărcile în care zeul grec Dionisos venea de pe mare. În limba germană sărbătoarea
este denumită Karneval, Fastnacht, Fasching sau fünfte Jahreszeit – „al cincelea anotimp”.
Costumele sunt de sorginte primitivă, fiind inspirate, mai ales, din natură – animale, plante,
fructe sau legume.
(Constanţa Comănici, Carnaval, în revista Cutezătorii, Nr.33, 2011)
A.
– autorul şi revista din care a fost selectat articolul;
– obiceiul care marca în Antichitate trecerea de la iarnă la primăvară. 4 p.
2. Explică etimologia cuvântului „carnaval”. 4 p.
3. Folosind numai informaţiile din text, formulează o definiţie pentru termenul carnaval. 4 p.
4. Explică rolul liniilor de pauză din enunţul Creştinii – mai ales catolicii – au preluat tradiţia,
pe care o pun în practică de Lăsatul Secului, adică perioada dinaintea Postului Paştelui.
4 p.
16
5. Contrage propoziţiile subordonate din fraza: Este vorba de un obicei străvechi, cel al
Saturnaliei, ce aparţine cultului zeului vinului, Dionisos, şi care marchează, de fapt, trecerea
de la iarnă la primăvară. 4 p.
atributivă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre
rolul carnavalului într-o lume dominată de reguli.

VARIANTA 5

În fiecare zi suntem în altă ţară,
Fiindcă pământul se-nvârteşte.
Călătorim ca sfinţii pe un nor,
Pe care-l schimbăm la trei-patru verste,
Când oboseşte.
.....................................................................
O, va fi foarte frumos
În oricare parte am fi,
Păcat că pământul nu opreşte nicăieri
Decât o zi.
Numai să nu te uiţi înapoi

Că totul dispare.
Să ne grăbim să ajungem în depărtarea de colo,
Cât mai avem depărtare.
(Marin Sorescu, Călătorim)
A.
17
Cerinţe:
1. Selectează, din text, o comparaţie şi o personificare. 6 p.
2. Explică rolul cratimei din structura se-nvârteşte şi rolul virgulei din versul O, va fi foarte
frumos. 6 p.
3. Transcrie două mărci lexico-gramaticale ale eului liric. 6p.
4. Identifică două trăsături ale versificaţiei moderne în textul dat. 6 p.
5. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti expresii/ locuţiuni care să conţină cuvintele zi
şi nor. 6 p.
B.

Muzeul Goleşti a fost înfiinţat la 7 iunie 1939, de către Regele Carol al II-lea, sub
numele de Muzeul „Dinicu Golescu” şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor.
Muzeul de Istorie şi Etnografie de la Goleşti cuprinde:
• Expoziţia Memorială „Conacul Goleştilor”;
• Expoziţia de istorie a Goleştilor;
• Expoziţia de pedagogie „Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti”, deschisă la 1 mai 1826;
• Expoziţia de etnografie şi artă populară din Judeţul Argeş;
• Baia Turcească;
• Foişorul.
Conacul
Ctitorit în anul 1640 de Stroe Leurdeanu şi Vişa din Goleşti,
acest „măreţ şi elegant palat” este singura construcţie cu caracter
laic-fortificat care se păstrează din acea perioadă. Distrus în incendiul
din 1716, conacul a fost reconstruit de Banul Radu Golescu, la sfârşitul
secolului al XVIII-lea.
Către sfârşitul secolului al XIX-lea, ansamblul feudal de la Goleşti s-a ruinat, aspectul
lui actual datorându-se restaurărilor competente, făcute între anii 1942-1943 şi 1960-1961.
[…]
Şcoala Slobodă Obştească
Înfiinţată în 1826, de Constantin (Dinicu) Golescu, este prima şcoală superioară din
mediul rural, cu învăţământ gratuit în limba română, accesibil tuturor categoriilor sociale de
copii. Şcoala era organizată pe două cursuri: gimnasticesc (cinci ani de studiu) şi filosoficesc
(un an de studiu). Pentru o scurtă perioadă de timp, aici a predat şi Ion Heliade Rădulescu,
director fiind cărturarul Aaron Florian.
Foişorul lui Tudor Vladimirescu
În încăperea din Foişor, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, a
trăit ultimele zile de libertate (18-21 mai), aici fiind arestat în noaptea de 20/21 mai 1821. […]
(Consiliul Judeţean Argeş, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Secţia Istorie –
Etnografie – pliant)
18
A.
– data înfiinţării Muzeului Goleşti;
– ctitorul Muzeului Goleşti. 4 p.
2. Numeşte secţiile, departamentele Muzeului de Istorie şi Etnografie de la Goleşti descrise în
fragmentul dat. 4 p.
3.Precizează ce eveniment istoric conferă importanţă deosebită Foişorului. 4 p.
4.Explică rolul virgulelor din enunţul (...) Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la
1821, a trăit ultimele zile de libertate (18-21 mai), aici fiind arestat în noaptea de 20/21 mai
1821. 4 p.
5. Înlocuieşte verbul la diateza pasivă cu forma corespunzătoare la diateza activă, precizând
modificările care intervin, din enunţul: (...) conacul a fost reconstruit de Banul Radu Golescu,
la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 4 p.
atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre
importanţa şcolii înfiinţate de Dinicu Golescu.

19
VARIANTA 6

Ca să ajungeţi la târgul Vasluiului, trebuie să cunoaşteţi domniile voastre ţinutul
Vasluiului şi drumurile acestui ţinut.
Nu este pe lumea asta ţinut mai frumos, credem noi, vasluienii. Dealuri cât lumea asta!
parcă te sui în cer; şi văi, parcă ar fi să te cobori la iad. Dealuri cu păduri şi văi cu ape line.
Pe aşezături potrivite, sate. Pe costişe, ogoare. În şesuri, imaşuri bogate. Intră răzaşii în
marginea codrului şi fac poieni pentru prisăci. Cât poate omul zvârli cu barda de jur-
împrejurul său, din locul ce şi-a ales, atâta curătură face. Din scorburile copacilor întocmeşte
ştiubeie. Din trunchiuri, temnic, bordei şi şopron. Ş-apoi se vede la târg ce fel de miere au
vasluienii, ce fel de ceară şi ce fel de mied. Nu s-a aflat de aşa ceva nici la tătari, nici la turci,
nici la unguri; nicăieri pe lume nu s-a aflat aşa ceva. Să guste Maica Domnului acea miere în
grădinile raiului. Şi să beie acel mied Sfântul Pahomie. Şi Sfântu Petrea să aprindă făclii
împrejurul Scaunului Împărăţiei, unde stă Domnul Dumnezeu cel din veac, având la dreapta sa
pe fiul său cel prea iubit Isus Hristos.
( Mihail Sadoveanu, Fraţii Jderi)
A.
Cerinţe:
1. Selectează două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor literare actuale şi patru
cuvinte care fac parte din masa vocabularului. 6 p.
2. Explică rolul semnului exclamării în enunţul: Dealuri cât lumea asta! 6 p.
3. Transcrie o mărcă a subiectivităţii şi o formulă reverenţioasă de adresare directă. 6 p.
4. Numeşte sentimentul trăit de narator, exemplifică. 6 p.
5. Identifică în text două perechi de antonime. 6 p.
B.
Exprimă-ţi opinia în 150-250 de cuvinte, despre relaţia oameni – natură, valorificând
informaţii prezente în textul citat.
În elaborarea elaborarea opiniei, trebuie:
– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 4 p.
– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a
propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
5 p.
– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie şi de punctuaţie). 3 p.
20
Despre Spartacus au scris istoricii antici. […]
Plutarh, în biografia dedicată omului politic şi generalului roman
Marcus Licinius Crassus, învingătorul revoltei sclavilor, îl descrie ca fiind
„distins şi mai elenizat decât un trac”. De asemenea, ne mai informează că se
remarca prin „prestigiu, inteligenţă şi putere”. Aşadar, nu avem de a face cu un
sclav oarecare. Însuşirile pe care i le atribuie Plutarh, „distins” şi „elenizat”,
ne fac să bănuim în el un om educat, familiarizat cu cultura greacă sau elenă.
Plutarh precizează şi tribul căruia îi aparţine (maidicas), iar istoricul german Th. Mommsen
crede că numele lui indică o descendenţă regală, ca reprezentant al dinastiei Spartakizilor (sau
Spartocizilor).
În general se consideră că Spartacus a fost adus ca prizonier la Roma, după cucerirea
Traciei de către armatele romane. Condamnat să devină gladiator (sclav obligat să lupte în
arenă, spre amuzamentul aristocraţiei), nu era greu să apară şi legende cu privire la puterea
lui covârşitoare. Una dintre acestea, amintită şi de Plutarh, povesteşte despre un şarpe găsit
încolăcit în jurul feţei lui. Soţia lui Spartacus (căreia nu i se cunoaşte numele) avea darul
profeţiei. Ea i-a prezis, în urma acestei întâmplări, că va dobândi o mare putere, dar va avea
parte şi de un sfârşit tragic. […]
Dar personajul îşi va câştiga celebritatea în plan literar abia în anul 1874, datorită
romanului lui Rafaello Giovagnoli, în care gladiatorul trac obţine libertatea datorită
succeselor în arenă şi câştigă iubirea frumoasei văduve a dictatorului roman Lucius Cornelius
Sylla, Valeria Mesalina. Are tot viitorul în faţă. Dar el îşi sacrifică fericirea personală,
întorcându-se la Capua gata să lupte pentru ceilalţi sclavi care nu avuseseră norocul său.
Sacrificiul său merge până acolo încât refuză oferta lui Crassus de a-şi trăda camarazii şi a
reintra în serviciul Romei... preferând să moară în ultima bătălie, cu riscul de a o lăsa pe
Valeria văduvă pentru a doua oară şi pe fetiţa lor, Postumia, orfană de tată.
[…] În sfârşit, în 1951, apare la New York romanul
scriitorului american Howard Fast „Spartacus”, ecranizat
pentru prima dată la zece ani după aceea de Stanley Kubrick, cu
Kirk Douglas în rolul principal. Fidel într-o măsură mai mică
surselor istorice, Fast scrie totuşi un roman emoţionant, dându-i
la rândul său o identitate soţiei lui Spartacus. Ea nu este aristocrată ca în romanul lui
Giovagnoli, ci sclava de origine germanică Varinia. Nici Spartacus nu mai este nobilul trac de
viţă regală. Cu toate acestea, într-o pagină memorabilă, în cadrul discuţiei dintre Spartacus şi
un gladiator african (nominalizat simplu de scriitor ca „the black man” – „omul negru”, care
va refuza să ucidă în arenă pentru a trăi), tracul exprimă un adevăr etern valabil care rezumă
toată condiţia şi suferinţa sclavilor: „Tatăl meu a fost sclav. Şi el mi-a lăsat un singur bun.
Singurul bun al unui sclav este viaţa”. Şi, am adăuga noi, viaţa nu trăită oricum... ci în
libertate.
(Corneliu Şenchea, Spartacus de la istorie... la artă, în revista BIG Explorer, Nr.1, 2011)
A.
– numele învingătorului revoltei sclavilor;
– ipoteze privind descendenţa lui Spartacus. 4 p.
21
2. Numeşte însuşirile atribuite de Plutarh conducătorului revoltei sclavilor din Republica
Romană. 4 p.
3. Seletează, din text, toate informaţiile legate de soţia lui Spartacus, indiferent de sursă. 4 p.
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică ale cuvintelor subliniate în text. 4 p.
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite şi precizează felul lor. 4 p.
atributivă, introdusă prin adverbul relativ cât. 4 p.
B.
Alege una dintre variantele propuse mai jos:
B 1.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, despre aspiraţia eternă a umanităţii
spre libertate.
– abordarea originală a temei propuse; 4 p.
– respectarea particularităţilor unei scrieri argumentative; 4 p.
– respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie; 2 p.
– aşezarea corectă a textului în pagină şi încadrarea în limita de spaţiu precizată. 2 p.
B 2.
Pornind de la textul-suport, prezintă într-o compunere de 80 – 150 de cuvinte, raportul
dintre realitate şi ficţiune.
- să evidenţiezi raportul dintre realitate şi ficţiune; 4 p.
- să prezinţi două argumente care să-ţi susţină opinia; 4 p.

VARIANTA 7

Crivăţul din miazănoapte vâjâie prin vijelie,
Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie.
Valuri albe trec în zare, se aşează-n lung troian
Ca nisipurile dese din pustiul african.
Viscolul frământă lumea! Lupii suri ies după pradă,

Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă.
22
Turmele tremură, corbii zbor vârtej, răpiţi de vânt,
Şi răchitele se-ndoaie lovindu-se de pământ.
Zbierăt, răget, ţipăt, vaiet, mii de glasuri spăimântate

Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate,
Şi-n departe se aude un nechez răsunător...
Noaptea cade, lupii urlă... Vai de cal şi călător!
Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire

Stă, aude-n câmp lătrare şi zăreşte cu uimire
O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind,
Unde dulcea ospeţie îl întâmpină zâmbind!
(Vasile Alecsandri, Viscolul)
A.
Cerinţe:
1. Selectează o aliteraţie, o comparaţie şi o enumeraţie. Explică rolul lor expresiv. 6 p.
2. Selectează un fragment de vers, care indică prezenţa eului liric. 6 p.
3. Transcrie, din text, câmpul semantic al animalelor de pradă, simboluri ale ferocităţii extreme,
aducătoare de moarte. 6 p.
4. Precizează rolul timpului prezent în poezie. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să demonstrezi că textul de
mai sus aparţine speciei literare „pastel”.
– să prezinţi două trăsături caracteristice speciei literare „pastel”. 2 p.
– să ilustrezi relaţia dintre conţinutul fragmentului şi titlu; 2 p.
– să evidenţiezi două mijloace artistice; 4 p.
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 2 p.

Cu circa 10.000 de ani în urmă, sumerienii au
început să folosească plăcuţe de lut pentru a ţine
evidenţa cantităţilor de bunuri, de la cereale şi până la
obiectele create de mâna omului. Plăcuţele erau
depozitate în lăzi mari de lut. Pentru a nu mai număra
toate aceste plăcuţe, sumerienii au început să
folosească mici semne care redau numărul lor. Astfel,
cu circa 5.500 de ani în urmă, în Sumer, o regiune cu
multe cetăţi-stat din Irakul de astăzi, a apărut prima formă de scriere.
Scrierea se compune din pictograme, semne care redau un obiect sau induc ideea unei
acţiuni.
Denumirea de scriere cuneiformă se datorează unghiurilor ascuţite ale pictogramelor,
care au formă de cuie sau ace. Iniţial, pictogramele redau fidel obiectul la care făceau referire,
23
dar pentru rapiditate şi din comoditate, sumerienii au început să scrie cu tulpini de trestie pe
tăbliţe de lut, iar semnele au devenit mult mai ascuţite şi abstracte. […]
După decăderea Sumerului, scrierea a fost folosită în imperiile akkadian, asirian şi
babilonian. Cuneiformele au supravieţuit până în epoca romană, în secolul I d.Hr. Limba şi
scrierea din Sumer au rămas ascunse până în secolul XIX, când au fost descoperite depozitele
de plăcuţe de ceramică. Cuneiformele au fost descifrate în 1857, cu ajutorul inscripţiei de la
Behistun, care conţine un text din timpul regelui Darius al Persiei scris în trei limbi. Această
inscripţie e cheia descifrării cuneiformelor.
La câteva mii de kilometri şi cu doar câteva sute de ani mai târziu, în Egipt apare
scrierea hieroglifică, despre care se presupune că a fost inspirată de vechea cuneiformă.
Denumirea scrierii este de origine greacă şi înseamnă „caractere sacre gravate”, asta
pentru că principalul material pe care s-a scris cu hieroglife a fost piatra. Odată cu apariţia
papirusului (în urmă cu 4.500 de ani), pe care se scria cu papură şi cerneală, scrierea devine
mai cursivă şi se transformă într-un sistem care pentru nespecialişti nu seamănă deloc cu
hieroglifele.
Ca şi vechii sumerieni, egiptenii desenau pictograme, care redau fie cuvinte
(logograme), fie doar consoane. Astfel, o bufniţă redă consoana „m”, un picior redă consoana
„b”, o viperă redă consoana „f”, iar o mână – consoana „d”. În scrierea hieroglifică nu
există vocale.
Ca şi caracterele cuneiforme, scrierea egipteană dispare în epoca romană, după ce
împăratul Teodosie a ordonat, în anul 391, închiderea lăcaşurilor de cult necreştine. Cum în
Egipt scrierea era cunoscută doar de preoţi, odată cu dispariţia lor au murit şi hieroglifele. Cu
câteva sute de ani înainte, în 47 î.Hr., arsese biblioteca din Alexandria, care adăpostea
700.000 de volume despre istoria Egiptului. […]
Din anul 450 şi până în 1822, nimeni nu a mai putut citi textele Egiptului antic. În
august 1799, un ofiţer din trupele lui Napoleon care au invadat Egiptul a observat o piatră
neagră plină de inscripţii în timp ce soldaţii demolau un zid, în apropiere de Rosetta, în delta
Nilului. Acum celebra piatră de la Rosetta conţinea versiunea în greacă, în demonică (o
variantă a scrierii egiptene) şi în egipteana hieroglifică a unui decret al regelui Ptolemeu al V-
lea. Douăzeci de ani mai târziu, profitând de traducerea în greacă, tânărul Jean-Francois
Champollion a descifrat enigma hieroglifelor.
Codul lui Hammurabi conţine 282 de legi date de regele Hammurabi al Babilonului, în
urmă cu 3.700 de ani. Codul a fost scris pe plăcuţe de lut şi în piatră cu caractere cuneiforme.
Legile se referă în special la familie şi gospodărie. Iată câteva dintre ele: „dacă fiul îşi loveşte
tatăl, atunci să-i fie retezate mâinile”; „dacă cineva fură copilul altuia, atunci să fie ucis”;
„dacă cineva comite un furt şi este prins, atunci să fie ucis”; „dacă un constructor nu a ridicat
o casă cum trebuie, iar aceasta se prăbuşeşte şi îl ucide pe proprietar, atunci constructorul să
fie ucis”; „dacă cineva acuză pe altcineva de o crimă pe care nu o poate dovedi, atunci el să
fie omorât, dacă asta era pedeapsa pe care o dorea pentru cel pe care l-a acuzat”.
Pictogramele, semnele prin care comunicau vechii sumerieni şi egipteni, sunt folosite şi
astăzi ca modalitate universală de comunicare. Semnele din gări, aeroporturi, toalete, cele
care indică modul de spălare a hainelor sau cele care avertizează asupra pericolelor de
intoxicare sau electrocutare sunt pictogramele zilelor noastre.
(Răzvan Ciubotaru, Cuvinte cioplite, în revista BIG Explorer, Nr.1, 2011)
A.
24
– scopul în care sumerienii au început să folosească plăcuţe de lut;
– de unde provine denumirea de scriere cuneiformă. 4 p.
2. Explică motivul dispariţiei hieroglifelor. 4 p.
3. Menţionează circumstanţele în care a fost descoperit decretul regelui Ptolemeu al V-lea.
4 p.
4. Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat în text., apoi realizează expansiunea
acestuia în propoziţia subordonată corespunzătoare. 4 p.
5. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect pentru cerinţa:
Cuvintele subliniate în enunţul Plăcuţele erau depozitate în lăzi mari de lut. sunt:
a) predicat verbal, complement circumstanţial de mod;
b) predicat verbal, complement circumstanţial de loc;
c) predicat nominal, complement circumstanţial de loc. 4 p.
atributivă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare dacă. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia în legătură cu
una dintre legile cuprinse în Codul lui Hammurabi.
În elaborarea opiniei, trebuie:
– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/ a
5 p.

VARIANTA 8

..........................................
În ţara lui Mură-n Gură,
Am prieteni pe măsură!
Vreţi să vi-i prezint cumva?
S-a făcut! Poftiţi încoa!
Ăsta-i Puiu-prinde-muşte,
Ăsta-i Lică-vreau-găluşte.
25
Asta-i Miţa-strâmbă-nas,
Ăsta-i Duţă-mielul-gras,
Asta-i Sanda-somn în gene
Şi-asta-s eu: burduf de lene.
toată-toată ziulica,
aţi văzut? nu fac nimica.
şi programul se încarcă.
astfel, nu e de mirare,
că ceva mă-mbie parcă
şi mă trage la culcare.
Ah! îmi este somn de pic!
şi-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
când vorbesc mai multişor
obosesc îngrozitor!
în ţara lui Mură-n Gură
somnul repede te fură!
nici n-ai timp să spui la lună
...Noapte bună!...
(Nina Cassian, În ţara lui Mură-n Gură)
A.
Cerinţe:
1. Selectează câte un cuvânt format prin compunere, prin derivare şi prin conversiune. 6 p.
2. Conţin diftongi toate cuvintele din seria:
a) lui, prieteni, vi-i;
b) Puiu, mielul, ăsta-i;
c) toată, vreau, eu. 6 p.
3. Prezintă particularităţile prozodice ale primei strofe. 6 p.
4. Identifică trei mărci diferite ale eului poetic. 6 p.
5.Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului. 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o compunere despre lene, pornind de la următorul
citat: Eşecul nu este singura pedeapsă pentru lene, există, de asemenea, şi succesul celorlalţi...
(Jules Renard)

Tehnologia ne-a permis să comunicăm în diverse moduri. Oamenii din lumea întreagă
scriu cu ajutorul creioanelor şi stilourilor; mulţi folosesc computerele. În urmă cu 30.000 de
ani însă, oamenii desenau pe pereţii peşterilor pentru a istorisi ceva sau pentru a nota veştile.
Sumerienii antici au înlocuit această formă de scris prin imagini cu forme presate în argila
26
umedă. Chinezii au inventat 47.000 de caractere, scrise cu cerneală pe hârtie sau pe mătase cu
ajutorul unei pensule. Primele cărţi din Europa au fost scrise cu cerneală şi condei – o pană de
gâscă, ascuţită la vârf. Chinezii tipăreau cărţile cu ajutorul unor blocuri de lemn. Mai târziu
au creat caracterele mobile, modelate la foc, care puteau fi înmuiate în cerneală şi aplicate pe
hârtie, dar acestea se toceau repede. Problema a fost soluţionată prin inventarea matriţei
refolosibile fabricate din metal dur. În curând a început să fie utilizat tiparul.
Tipograful german Johannes Gutenberg a inventat un tipar cu
caractere mobile, în anul 1447. Şapte ani mai târziu, el a imprimat prima
ediţie a Bibliei în limba latină. Gutenberg lucrase în secret la invenţia sa şi
împrumutase bani pentru a-şi putea acoperi cheltuielile. Nereuşind să-şi
achite datoriile, a renunţat la tiparul său mobil. Abia în 1460 Gutenberg a
reuşit să pună bazele unei noi imprimerii. […]
(Richard Wood, De la condei la tipar, Mari invenţii, Editura Litera
Internaţional, Bucureşti, 2008)
A.
– modurile de comunicare ale oamenilor;
– numele tipografului german care a inventat un tipar cu caractere mobile. 4 p.
2. Precizează anul în care Gutenberg a imprimat prima ediţie a Bibliei în limba latină. 4 p.
3. Seletează, din text, motivul pentru care Johannes Gutenberg a renunţat la tiparul său mobil.
4 p.
4. Transcrie un verb la modul indicativ, timpul imperfect; un verb la supin şi două pronume
diferite. 4 p.
5. Contrage prima propoziţie subordonată din text în partea de propoziţie corespunzătoare.
Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 4 p.
completivă directă, introdusă prin pronumele nehotărât orice. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi prezinţi opinia în legătură
cu importanţa tiparului.
5 p.

27
VARIANTA 9

..........................................
În ţara lui Mură-n Gură,

Caşti o gură cât o şură,
Şi îndată-ţi pică-n ea,
Tot ce vrei şi tot ce-ai vrea!
Sărmăluţe-n foi de viţă,
Supă caldă, tocăniţă,
Cozonac, compot, halviţă
Cârnăciori şi ciulama,
Murături etc.
Am mâncat, de m-am umflat.

Nu-i nimic, o macara, iată ca pe sus mă ia
Şi m-aşează după plac,
Colo-n umbră-ntr-un hamac.
Huţa-huţa, ce să zic,
Bine-i când nu faci nimic.
Lecţiile stau pe masă,
Dar de lecţii nici nu-mi pasă.
Stau şi moţăi în hamac,
Ele singure se fac.
– Dragă aritmetică, nu ştiu ce te-mpiedică
Să rezolvi vreo trei probleme!
Eu de fleacuri nu am vreme!
Draga mea gramatică,
Nu fi antipatică!
Nu fi zău, nesuferită!
Şi transcrie într-o clipită
Exerciţiile mele!
vezi că eu n-am timp de ele!
Hai, draga mea istorie,
N-am chef să am memorie!
Ţine minte tu mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
În ce an şi-n care loc!
Eu să-nvăţ nu am timp deloc!
..........................................
(Nina Cassian, În ţara lui Mură-n Gură)
28
A.
Cerinţe:
1. Selectează un vers care pune în evidenţă atitudinea eului liric faţă de învăţătură.
Comentează-l! 6 p.
2. Transcrie şase termeni din câmpul semantic al hranei/ alimentelor. 6 p.
3. Alcătuieşte trei locuţiuni/ expresii care să conţină cuvântul gură. 6 p.
4. Numeşte trăsăturile atribuite matematicii şi gramaticii. 6 p.
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia ultimului vers al poeziei. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, cu titlul Pică pară mălăiaţă în gura
lui Nătăfleaţă.
Vei avea în vedere următoarele repere:
– abordarea originală a temei propuse, prin valorificarea semnificaţiilor textului; 2 p.
– folosirea a cel puţin trei figuri de stil învăţate (pe care le vei sublinia); 2 p.
– valorificarea elementelor specifice acestui tip de compunere; 2 p.
– dezvoltarea creativă a temei; 2 p.

Oamenii au fost întotdeauna fascinaţi de timp. Pentru a măsura timpul, primele ceasuri
foloseau ritmuri naturale cum ar fi mişcarea Soarelui. Mai târziu, dorinţa de a împărţi ziua cu
mai multă precizie a condus la inventarea ceasurilor mecanice. Aceste ceasuri erau alimentate
de energia stocată într-un arc metalic sau de greutăţile agăţate de un lanţ şi se bazau pe un
dispozitiv esenţial denumit „balansier”, care transforma energia acumulată într-o mişcare
regulată. Pe la 1600, precizia zimţilor şi a roţilor dinţate de la mecanismele ceasului a captat
atenţia matematicienilor. Au fost inventate maşini de socotit pentru a simplifica adunarea.
Ceasul mecanic i-a inspirat pe inventatorii de pretutindeni, determinându-i să găsească soluţii
pentru a rezolva unele dintre ideile lor.
Egiptenii au inventat ceasul cu apă în urmă cu 3.500 de ani, pentru a
putea determina ora şi pe timpul nopţii. Semăna cu o găleată cu scară
gradată în interior pentru a marca nivelul apei şi cu un orificiu prin care
aceasta se scurgea.Timpul trecut putea fi măsurat prin citirea scării.
Incaşii din Peru înregistrau numerele, făcând noduri la anumite
distanţe pe nişte sfori. Acest sistem se numea „quipu”.
În 1642, Blaise Pascal a construit un aparat aritmetic simplu pentru tatăl său, a cărui
slujbă implica număratul banilor. Aparatul folosea un mecanism de ceasornic pentru a aduna
sau a scădea automat (numere cu până la opt zecimale). Câţiva ani mai târziu, un mare
matematician, Gottfried Leibniz, a dezvoltat aparatul lui Pascal, realizând un model care făcea
adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri şi extrăgea rădăcina pătrată a numerelor. Acesta a
servit ca prototip pentru toate calculatoarele, finalmente şi pentru computere.
(Richard Wood, Ceasuri şi calculatoare, Mari invenţii, Editura Litera Internaţional, Bucureşti,
2008)
29
A.
– scopul inventării maşini de socotit;
– felul în care incaşii din Peru înregistrau numerele. 4 p.
2. Prezintă modul în care măsurau egiptenii timpul trecut. 4 p.
3. Seletează, din text, fragmentul care se referă la contribuţia pe care a avut-o Gottfried Leibniz.
4 p.
4.
• Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în enunţul Ceasul mecanic i-a inspirat
pe inventatorii de pretutindeni. Construieşte alte două enunţuri cu alte valori ale aceluiaşi
termen.
• Cuvintele subliniate în text sunt:
a) verb la supin, numeral cardinal cu valoare substantivală, pronume posesiv, adjectiv
pronominal relativ, articol nehotărât, verb auxiliar;
b) verb la supin, numeral cardinal cu valoare substantivală, adjectiv pronominal posesiv,
pronume relativ, articol nehotărât, verb auxiliar;
c) substantiv, numeral cardinal cu valoare substantivală, pronume posesiv, adjectiv pronominal
relativ, numeral, verb auxiliar. 4 p.
5. Înlocuieşte verbul la diateza pasivă din primul enunţ cu forma verbului la diateza activă.
Menţionează modificările care au intervenit. 4 p.
completivă directă, introdusă prin adjectivul pronominal nehotărât orice. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi prezinţi opinia în legătură
cu importanţa ceasului în existenţa umană.
5 p.

30
VARIANTA 10

Subiectul I (42 de puncte)

Ploua de dimineaţă. Am avut norocul să găsesc un taxi şi
să ajung la vreme. „De ce mă duc acolo? mă întrebam în gând. De
ce-oi fi atât de nerăbdătoare să aflu veşti despre un om care nici
măcar nu mi-a răspuns la scrisori? Simplă curiozitate, mă
linişteam singură. Nu e nimic rău în asta. Vreau să ştiu ce mai face
o persoană pe care am cunoscut-o cândva“. Ca să fiu sinceră,
trebuie să recunosc că m-am cam gătit, cum ar fi făcut orice
femeie. Mi-am îmbrăcat un sari foarte frumos. Pe când stăteam în
faţa oglinzii, m-am întristat văzând cum arăt. Timpul distruge tot ce avem preţios, el nimiceşte
orice, sfărâmă şi sleieşte. Oare aşa e? Oare timpul nu face decât să îmbătrânească lumea?
Oare nu ne şi întinereşte, totodată? Da, trupul îmi este bătrân, dar mintea? Sufletul lacom să
afle veşti despre Mircea Euclid este tânăr acum. Şi el este creaţia timpului. Cândva, în tinereţe,
am scris un poem:
Timpul care a fost înapoi
E acum înainte
Faţa lui fără văl se acoperă cu o mătase-nstelată,
Cine i-a dat veşmânt şi podoabă?
Cum s-a născut spectacolul lui trecător?
În curgerea pe nesimţite a timpului
În mişcarea lui fără formă
Cine-nfloreşte florile?
În fiece clipă noi forme apar
Din oceanul pustietăţii
Şi cad pe ţărmul neţărmurit.
Valurile îmblânzesc o iluzie a morţii.
Pe când scriam acest poem, nu am ştiut că ceea ce părea sfârşit poate reîncepe, că
ceea ce părea bătrân întinereşte şi că înseşi noţiunile de tânăr şi bătrân sunt nişte iluzii.
Aşezată în maşina care înainta în viteză, am râs încetişor de mine însămi. De ce m-am gătit
oare, de ce m-am întristat văzându-mi înfăţişarea? Doar nu pe Mircea îl voi întâlni. Voi întâlni
numai un străin care vine din ţara lui.
(Maitreyi Devi, Dragostea nu moare)
A.
Cerinţe:
1. Transcrie o pereche de antonime şi o apoziţie. 6 p.
2. Numeşte tipul de narator în fragmentul citat. 6 p.
3. Explică rolul ghilimelelor prezente în text. 6 p.
4. Selectează din textul epic doi indici temporali şi un indice spaţial. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, afirmaţia: Timpul distruge tot ce avem preţios, el nimiceşte
orice, sfărâmă şi sleieşte. Oare aşa e? Oare timpul nu face decât să îmbătrânească lumea?
Oare nu ne şi întinereşte, totodată? Da, trupul îmi este bătrân, dar mintea? 6 p.
31
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi două diferenţe
dintre cele două genuri literare prezente în textul selectat din Dragostea nu moare de Maitreyi
Devi.
– să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text; 4 p.

Al. I. Cuza avea să fie numit „Domnul Unirii” întrucât era
persoana care întrupase în fiinţa sa voinţa tuturor moldovenilor şi
muntenilor din acel zbuciumat secol XIX. Sub domnia sa de numai
şapte ani s-au pus bazele României moderne.
Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Al. I. Cuza şi-a petrecut
copilăria pe moşia tatălui său, la Bărboşi – Galaţi. Trimis la Iaşi să
studieze la pensionul unui fost ofiţer francez în armata lui Napoleon, i-a avut colegi pe Vasile
Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, cei care îi vor deveni colaboratori direcţi în anii Unirii. În
vara anului 1834, tânărul Cuza pleacă la la Paris să-şi completeze studiile. A vrut să studieze
medicina, dar a renunţat pentru că nu putea suporta disecţiile şi a trecut la Facultatea de
Drept. Întors în ţară, în 1839, s-a înscris la Înalta Şcoală Militară, pregătindu-se pentru o
carieră de ofiţer. […]
În 1848 a participat la revoluţia din Moldova, împotriva regimului regulamentar al
domnitorului Mihail Sturdza. Fiind arestat, a fost maltratat în detenţie, dar a reuşit să evadeze
(...). Mai târziu a fost ales domnitor al celor două Ţări Române: la 5 ianuarie 1859 în Moldova
şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. […]
(Patriche Narcisa Elena, Alexandru Ioan Cuza, în revista BIG Explorer, Nr.4, 2012)
A.
– locul unde şi-a petrecut copilăria „Domnul Unirii”;
– numele a două personalităţi, colaboratori direcţi ai domnitorului în anii Unirii. 4 p.
2. Precizează vârsta lui Al. I. Cuza în momentul în care a fost ales domnitor al Moldovei şi al
Ţării Româneşti. 4 p.
2. Selectează sintagmele care precizează studiile lui Al. I. Cuza. 4 p.
3. Precizează diateza verbului subliniat.Construieşte câte un enunţ în care acelaşi verb să fie
folosit la alte diateze. 4 p.
4. În enunţul A vrut să studieze medicina, dar a renunţat pentru că nu putea suporta disecţiile
şi a trecut la Facultatea de Drept. există:
a) PP, CD, PP, CS, PP;
b) PP, CD, CD, CZ, PP;
c) PP, CD, PP, CZ, PP. 4 p.
completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 p.
32
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul faţă de
text; 4 p.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

VARIANTA 11

Titi Brumărescu e un băiat grozav de citit. Citeşte pe rupte. Şi nu ca alţii, o carte pe lună,
sau, în cel mai bun caz, una pe săptămână. Titi citeşte o carte (una!) pe oră. Oricât ar fi de groasă!
E de ajuns, de altfel, să-l auzi vorbind despre cărţile pe care le-a citit ca să-ţi dai seama că ai de-a
face cu un adevărat maratonist al lecturii.
— Tu ai citit cartea aia? Grozavă carte! îşi împărtăşeşte el neobosit şi oricui

entuziasmul în recreaţii. Gro-za-vă! Desface cuvântul în silabe, cu pofta cu care ar
desface o piersică mustoasă.
— Care?
— Una cu scoarţa galbenă, de vreo două deşte... Cum naiba-i spune? Ah, îmi scapă
titlul, dar e grozavă!... De două ori am citit-o... în ora de geometrie... azi
dimineaţă.
— Cu un câine pe scoarţă?
— Nu... Galbenă, dar fără câine... A, ştiu la ce te gândeşti. Aia cu câinele e alta...
îmi amintesc! Am citit-o în ora de chimie. Bună carte şi asta! Mai ales acolo unde se-
ntâlnesc ăia doi cu alţi doi... Uite, dom'le, îmi scapă titlul, se căinează el, dar pot să
ţi-o povestesc. Stai să vezi, râzi să te prăpădeşti. Pufneşte în râs câteva clipe, apoi,
înveselit, începe să povestească hohotind: E cu Unu' care pleacă nu ştiu unde...
ha, ha... cu nu ştiu cine... ha, ha... şi ăsta care pleacă se desparte nu ştiu de ce de
ăla cu care a plecat, ha... ha... să vezi încurcătură ha... ha... ha... Are aşa, vreo
trei deşte grosime. Cum îi zice? Ah, îşi pocneşte Titi nemilos degetele, îmi vine pe
limbă... am citit-o azi, în ora a treia...
— A treia, mă? Păi acum vine ora a treia...
Titi rămâne pe gânduri o clipă:
33
— Ai dreptate!... Le-am confundat... Ştii, are tot vreo trei deşte grosime. Da,
îmi amintesc... Aia din ora de chimie era tristă. Ah, îmi scapă titlul... dar să ţi-o
povestesc... E aşa de tristă! Caută batista, dar lacrimile au şi luat-o la vale. E
cu unul care pleacă... nu ştiu unde... hî hî... şi celălalt era cu alţii, care şi ei nu ştiu ce
aveau cu ăla... Ah, ce carte tristă!... A găsit batista şi, cum a terminat de povestit
cartea cea tristă, îşi suflă nasul, elegiac:
— Acum nu mai am ce citi...
— Du-te la bibliotecă.
— Aş, de la bibliotecă le-am citit pe toate, se înviorează el.
O să-ţi povestesc eu una, formidabilă! Am uitat cum îi zice. Aşa, de vreo patru deşte
de groasă. Aventură! Mister! Să vezi, începe el cu o voce sugrumată, e cu una care
pleacă nu mai ţin minte unde, cu nu ştiu cine! Nu mai ştiu de ce!!! Şi pe drum se
desparte, nu ştiu cum, de ăla cu care a plecat!!! Şi atunci să vezi încurcătură... Dar
uite, a intrat tovarăşul profesor. Ţine minte unde am rămas. Îţi povestesc mai
departe după oră. Păcat că i-am uitat titlul. Dar nu-i nimic. Cum ţi-o povestesc eu,
nici nu mai e nevoie s-o citeşti, n-ai s-o uiţi toată viaţa. Îţi garantez!
(Mircea Sântimbreanu, Recreaţia mare – Un băiat citit)
A.
Cerinţe:
1. Selectează două expresii/ locuţiuni specifice vorbirii colocviale/ familiare. 6 p.
2. Transcrie două sintagme care pun în evidenţă tonul ironic al naratorului la adresa lui Titi
Brumărescu. 6 p.
3. Numeşte modul de expunere dominant în text. Transformă primele patru replici din vorbire
directă în vorbire indirectă. 6 p.
4. Explică rolul stilistic al punctelor de suspensie din replicile lui Titi. 6 p.
5. În enunţul „să-l auzi vorbind despre cărţile pe care le-a citit ca să-ţi dai seama că ai de-a face cu
un adevărat maratonist al lecturii” există:
a) trei cuvinte care conţin hiat şi patru cuvinte care conţin diftongi;
b) un cuvânt care conţine hiat şi şase diftongi;
c) şapte cuvinte care conţin diftongi. 6 p.
B. Alege una dintre variantele de mai jos:

B 1.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, cu titlul Titi – un adevărat maratonist
al lecturii.
– valorificarea elementelor specifice acestui tip de compunere; 2 p.
B 2.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a personajului din fragmentul
de mai sus.
34
- să prezinţi două trăsături de caracter ale personajului şi modalităţile de caracterizare; 4 p.
- să ilustrezi trăsăturile de caracter ale personajului cu exemple din text; 4 p.

[…] Al. I. Cuza (...) a fost ales domnitor al celor două Ţări Române: la 5 ianuarie 1859
în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Nu erau încă recunoscute de către Marile Puteri dubla sa alegere şi nici Unirea, când,
în anul 1860, se înfiinţa prima universitate la Iaşi, universitate care-i poartă şi azi numele.
După 1862, când noul stat se va numi oficial România, începe o politică de reforme menită să
facă din tânărul stat român un stat demn de a primi pe tronul său un prinţ străin dintr-o
dinastie din Europa.
Nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă,
militară din România în care Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri pe baza noilor cerinţe
ale epocii moderne. Amintim aici doar cele mai importante reforme: 1863 – trecerea în
proprietatea statului a averilor mănăstireşti, 1864 – legea instrucţiunii publice prin care orice
copil, indiferent de situaţia materială a familiei, putea să urmeze gratuit şcoala primară, legea
rurală în urma căreia circa 1,4 milioane de familii de ţărani au primit pământ, legea
organizării armatei, Codul Civil şi Codul Penal, ambele de inspiraţie franceză. În anul 1864 s-
a înfiinţat şi a doua universitate, la Bucureşti.
Reformele sale au fost considerate de unii prea
rapide, iar de alţii, prea lente, motiv pentru care Al. I.
Cuza a fost nevoit să părăsească tronul la 11 februarie
1866. El însuşi scria însă într-o scrisoare că „numai un
prinţ străin poate chezăşui viitorul României”. Nevoit să
plece în exil, a murit departe de ţară, la 15 mai 1873, la
Heidelberg, Germania. Trupul său a fost adus în ţară şi
înmormântat, iniţial la Biserica Domnească de lângă
Palatul de la Ruginoasa (cumpărat de Cuza în 1862),
apoi, după al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi
din Iaşi.
(Patriche Narcisa Elena, Alexandru Ioan Cuza, în revista BIGExplorer, Nr.4, 2012)
A.
– importanţa/ semnificaţia anului 1860;
– scopul şi tema textului. 4 p.
2. Numeşte localitatea unde şi-a petrecut Al. I. Cuza ultimii ani de viaţă şi precizează durata
exilului. 4 p.
3. Selectează enunţul din care reies meritele lui Al. I. Cuza. 4 p.
4. Precizează valoarea morfologică a verbului a fi în enunţul Trupul său a fost adus în ţară şi
înmormântat, iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa (cumpărat de
Cuza în 1862), apoi, după al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica
35
Trei Ierarhi din Iaşi. Construieşte două enunţuri în care acelaşi verb să aibă alte două valori.
4 p.
5. Despărţirea corectă în propoziţii a frazei După 1862, când noul stat se va numi oficial
România, începe o politică de reforme menită să facă din tânărul stat român un stat demn de a
primi pe tronul său un prinţ străin dintr-o dinastie din Europa. este:
a) După 1862, 1/ când noul stat se va numi oficial România,2/ începe o politică de reforme
menită1/ să facă din tânărul stat român un stat demn de a primi pe tronul său un prinţ străin
dintr-o dinastie din Europa. 3/
b) După 1862, când noul stat se va numi oficial România,1/ începe o politică de reforme
menită2/ să facă din tânărul stat român un stat demn de a primi pe tronul său un prinţ străin
dintr-o dinastie din Europa. 3/
c) După 1862,1/ când noul stat se va numi oficial România,2/ începe o politică de reforme1/
menită să facă din tânărul stat român un stat demn de a primi pe tronul său un prinţ străin
dintr-o dinastie din Europa. 3/ 4 p.
circumstanţială de loc, introdusă prin pronumele relativ cine. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia în
legătură cu motivul pentru care Al. I. Cuza a fost nevoit să părăsească tronul la 11 februarie
1866.
– să respecţi particularităţile unei scrieri argumentative; 4 p.
– să valorifici şi secvenţele din text; 4 p.

VARIANTA 12

– Uite, chiar de mâine, adăugă Zâna, ai să începi să te duci la
şcoală. (Lui Pinochio îi pieri un pic din veselie.) Pe urmă, ai să alegi
după placul inimii o artă sau un meşteşug...
Acum Pinochio se posomorî.
– Ce tot mormăi printre dinţi? întrebă Zâna niţeluş supărată.
– Spuneam, gemu Pinochio cu gura pe jumătate, că mi se pare
prea
târziu să mai merg acum la şcoală...
36
– Nu, domnule. Ţine minte că pentru învăţătură şi educaţie, niciodată timpul nu-i trecut!
– Dar eu nu vreau să învăţ nimic. Nici artă şi nici vreun meşteşug.
– Şi pentru ce, mă rog?
– Pentru că mi se pare tare greu să munceşti!
– Copilul meu, spuse Zâna, cei ce vorbesc ca tine o sfârşesc totdeauna rău. Omul, ca să
ştii şi tu, fie că se naşte bogat, fie că se naşte sărac, trebuie să facă ceva pe lumea asta. Vai de
tine, dacă ai să te laşi cuprins de trândăvie! Trândăvia este o boală şi încă una tare urâtă.
Trebuie vindecată repede, de mic copil. Dacă nu, când eşti mare, nu se mai vindecă niciodată!
( Carlo Collodi, Pinochio)
A.
Cerinţe:
1. Selectează două formule de adresare. 6 p.
2. Scrie câte un sinonim şi câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: se posomorî,
vreau, trândăvie. 6 p.
3. Numeşte modul de expunere dominant în text. Transformă primele patru replici din vorbire
directă în vorbire indirectă. 6 p.
4. Explică rolul virgulelor din enunţul: – Spuneam, gemu Pinochio cu gura pe jumătate, că mi
se pare prea târziu să mai merg acum la şcoală... 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, afirmaţia: – Dar eu nu vreau să învăţ nimic. Nici artă şi
nici vreun meşteşug. 6 p.
B.
Scrie o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să evidenţiezi rolul dialogului în
textul dat.
– să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate; 2 p.
– să te încadrezi în limita de spaţiu indicată. 2 p.

Turnirurile şi victimele lor
Turnirurile îşi au originea în antrenamentele cavaleriei
romane, iar tradiţia lor a supravieţuit până în Occidentul medieval.
Iubite de nobili şi interzise de Papa Inocenţiu al II-lea, în 1130,
turnirurile nu au supravieţuit secolului al XIV-lea. O celebră
victimă a lor a fost regele Henric al II-lea al Franţei, căruia
celebrul Nostradamus i-a prezis sfârşitul. În iunie 1559, la finalul unei zile epuizante (...)
regele a insistat să-l provoace pe contele Gabriel Montgomery din garda sa scoţiană. Lancea
contelui i-a străpuns coiful, i-a scos ochiul şi i-a pătruns în creier. Spiritul cavaleresc nu l-a
părăsit pe rege, care, de pe patul de moarte, l-a iertat pe conte, spunându-i că s-a comportat
bine şi a fost curajos în turnir. Eforturile lui Ambroise Paré, un pionier al medicinei, au fost
inutile, iar regele a murit în chinuri, după zece zile. Regina Ecaterina de Medici „a avut grijă”
ca Gabriel Montgomery să fie decapitat, în 1574.
(Răzvan Ciubotaru, Omul, „armă” mortală în Evul Mediu, în revista BIG Explorer, Nr.4,
2012)
37
A.
– originea turnirurilor;
– scopul şi tema textului. 4 p.
2. Numeşte o calitate a regelui. 4 p.
3. Transcrie propoziţiile care conţin numele contelui din garda scoţiană a regelui şi precizează
felul lor. 4 p.
4. Precizează felul subordonatei din enunţul O celebră victimă a lor a fost regele Henric al II-
lea al Franţei, căruia celebrul Nostradamus i-a prezis sfârşitul şi identifică felul predicatului
din prima propoziţie. 4 p.
5. Numeşte funcţiile sintactice şi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în enunţul
căruia celebrul Nostradamus i-a prezis sfârşitul. 4 p.
6. Construieşte câte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie
subordonată subiectivă introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia în
legătură cu decizia Papei Inocenţiu al II-lea de a interzice turnirurile.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2
puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină,
VARIANTA 13

Se joacă pătimaş. Cea mai mare înverşunare e scrisă pe chipul lui Grişa, un băiat
mărunt de nouă ani, tuns chilug, cu obraji pufoşi şi cu buze cărnoase ca de arap. Pentru că
învaţă deja în clasa pregătitoare, se socoate drept mai mare şi mai deştept decât toţi. Joacă
Grişa numai şi numai pentru bani. Fără monedele de pe farfurioară ar fi dormit dus de mult.
Ochişorii lui căprui fură cu privirea când o tablă, când alta, pe la vecini. Teama de a nu
câştiga, invidia şi tot felul de calcule financiare care îi umblă prin capul tuns chilug nu-l lasă
să stea liniştit şi să fie atent la joc. Se tot foieşte, de parcă ar sta pe ace. Iar dacă a câştigat,
apucă banii cu lăcomie şi de îndată îi piteşte în buzunar. Surioara lui, Anea, o puştancă de
vreo opt ani cu bărbie ascuţită şi privire vioaie şi scânteietoare, se teme şi ea ca nu cumva să
câştige altcineva. Se înroşeşte pe rând şi păleşte, urmărindu-şi vigilent adversarii. Bănuţii n-o
38
interesează. Iar norocul la joc ţine pentru ea de orgoliu. Cealaltă surioară, Sonea, o copiliţă de
şase anişori, cu păr cârlionţat şi chip de culoarea pe care o vezi doar la copiii sănătoşi tun, la
păpuşile scumpe de porţelan sau pe cutiile de bomboane, joacă loto numai de dragul jocului.
Faţa îi este cuprinsă de încântare. Ea râde în hohote şi bate zgomotos din palme, indiferent
cine câştigă. Alioşa, un prichindel dolofan şi rotund ca o minge, pufneşte şi cască ochii mari la
tăbliţele de joc. Nu cunoaşte nici invidia, nici orgoliul. Şi, spre mulţumirea lui, nici nu e izgonit
de la masă sau trimis la culcare. După expresia feţei, zici că-i flegmatic, dar în suflet e o fiară
neînfrânată. S-a aşezat la jocul de loto nu de dragul jocului, şi mai curând în aşteptarea
ciondănelilor care apar în mod obişnuit între jucători. Tare mult îi place când e rost de ceartă
sau de încăierare. Ar fi trebuit de mult să se ducă şi el undeva, dar cu niciun chip nu lasă masa
o secundă, de teamă ca nu cumva vreunul să-i ia din copeici sau din jetoane. Pentru că nu
cunoaşte decât cifrele de la 1 la 9 şi pe cele cu zero în coadă, pentru el aşază jetoanele pe tablă
Anea. Cel de-al cincelea jucător, Andrei al bucătăresei, un băiat cu chip negricios şi
bolnăvicios, cu o cruce de aramă atârnându-i pe cămaşa pestriţă de bumbac, şade încremenit
şi priveşte visător la cifre. Nu-l mişcă nici propriul câştig, nici succesul celorlalţi, într-atât e de
cufundat în aritmetica jocului şi în filosofia-i simplă: doamne, câte cifre mai sunt şi pe lumea
asta şi cum oare nu se încurcă între ele!
(A.P. Cehov, Puştii)
A.
Cerinţe:
1. Numeşte jocul la care participă copiii şi numele celor a cărei vârstă este precizată. 6 p.
2. Selectează, din text, motivaţia fiecărui participant la joc. 5 p.
3. Numeşte modul de expunere dominant în text. 3 p.
4.Transcrie două figuri de stil diferite şi explică rolul lor stilistic. 4 p.
5.Desparte în silabe urmatoarele cuvinte: farfurioară, neînfrânată; transcrie două cuvinte care
conţin vocale în hiat şi două cuvinte în care numărul de litere nu coincide cu numărul de sunete.
12 p.
B.
Scrie o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi pasiunea ta pentru un
joc.
– să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice pasiunea ta pentru jocul ales; 4 p.
– să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate; 2 p.
– să te încadrezi în limita de spaţiu indicată. 2 p.

Baba Dochia (sau Baba Odochia) simbolizează unul dintre cele mai importante mituri
româneşti. Există multe variante ale acestui mit, al cărui nume pare a proveni din calendarul
bizantin, care pe 1 martie celebra Sfânta Martiră Evdokia.
Una din variante este varianta mitului „Traian şi Dochia" despre care celebrul critic
literar George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experienţe de viaţă a
poporului român". Se spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a
îndrăgostit Traian, cuceritorul Daciei. Urmărită fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde
pe muntele sacru, Ceahlău, împreună cu oile. Este ajutată de Maica Domnului, care o
transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci.
39
O altă variantă povesteşte despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe
numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi
necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână
neagră şi a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până
când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă
degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră.
De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soţul iubit, a început să plângă.
Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Cristos i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie,
spunându-i să spele lâna cu ea. Mulţumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna şi a
constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reuşit să ducă la bun sfârşit această sarcină
grea, şi-a îndreptat paşii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind
povestea fetei, aceasta a acuzat-o că Mărţişor (aşa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse
pe Iisus) era iubitul ei. După această întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre
munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărţişor să aibă
floarea? Pe parcursul călătoriei sale, şi-a scos, rând pe rând, cele douăsprezece cojoace pe
care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese
la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea şi totul începuse să îngheţe. Dochia a
îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile
se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.
(Wikipedia, Enciclopedia liberă)
A.
– ipostazele Dochiei în cele două variante ale mitului;
– numele pe care l-a atribuit nora Babei Dochia lui Iisus Cristos. 4 p.
2. Numeşte locul unde se găsesc mărturii ale mitului românesc. 4 p.
3. Transcrie afirmaţia criticului literar George Călinescu. 4 p.
4. Precizează numărul de sunete din următoarele cuvinte: Dochia, Decebal, complex, este. 4 p.
5. Identifică părţile principale de propoziţie în enunţul: Este ajutată de Maica Domnului, care o
transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci. 4 p.
6. Construieşte câte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie
subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia în
legătură cu importanţa mitului în păstrarea identităţii unui popor.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2
40
puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină,
VARIANTA 14

Tatăl meu era un mare învăţat. De fapt, un geniu multilateral. Cu numai şase ani
înainte fusese lector într-un colegiu dintr-un oraş provincial din estul Bengalului. De curând
stabilit la Calcutta, avusese la dispoziţie doar puţin timp pentru a-şi câştiga o uriaşă faimă.
Este bine cunoscut pentru erudiţia sa şi temut pentru aceasta. Învăţătura sa e agresivă,
argumentele lui te pot reduce uşor la tăcere, este foarte priceput în acest joc. Totuşi, are un
farmec hipnotic. Lumea se ataşează de el. Studenţii îi sunt devotaţi şi ar trece peste orice
obstacole pentru a-i veni în ajutor. Şi el îi iubeşte. Este un anumit fel de dragoste, lipsită de
simpatie. Îi iubeşte şi el, dar pentru plăcerea lui, nu a lor. De exemplu, pe mine mă iubeşte nu
atât pentru mine, cât pentru el. „Ia uitaţi-vă la fata mea, nu-i aşa că-i drăguţă? Ce bijuterie de
copil! Vorbeşte curent engleza, scrie versuri bune, este fata mea, nu-i aşa?" Tatăl meu se
mândreşte cu mine, şi totuşi ştiu că, dacă aş greşi cât de puţin, el n-ar ezita să mă sfărâme.
Simpatiile şi antipatiile noastre trebuie să fie imateriale. Şi trebuie să fim veseli sau fericiţi la
comanda sa.
Mama, însă, este o fire opusă. Era minunată în 1930. Înaltă şi dreaptă, ea se mişca
prin casă ca o rază de lună. Tata era încântat de frumuseţea ei, dar ea parcă nici nu observa
asta. Nu-şi făcea niciodată probleme în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, toaletele ei erau
întotdeauna simple. Nu-i păsa de propriile-i plăceri sau înlesniri. Singura ei dorinţă era ca tata
să fie fericit, iar tata o lăsa să-şi satisfacă această dorinţă. Dar când se întâmpla să nu fie în
apele sale, el se dezlănţuia în aşa fel, încât mama începea să fie îngrijorată de sănătatea lui.
[…]
Mama era întotdeauna dornică să placă nu doar soţului ei, ci tuturor celor ce-o
înconjurau. Inima ei era plină de bunătate şi de gingăşie, ca o cupă plină de nectar.
(Maitreyi Devi, Dragostea nu moare)
A.
Cerinţe:
1. Numeşte tipul de narator şi personajele prezente în text. 6 p.
2. Precizează câte două trăsături de caracter ale personajelor din text şi transcrie două sintagme
expresive folosite în realizarea portretului mamei. 6 p.
3. Selectează, din text, trei neologisme (trei cuvinte care aparţin mijloacelor externe de
îmbogăţire a vocabularului). 6 p.
4. Scrie un sinonim contextual pentru cuvântul faimă şi un antonim pentru cuvântul erudiţie.
6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, fragmentul: De exemplu, pe mine mă iubeşte nu atât
pentru mine, cât pentru el. „Ia uitaţi-vă la fata mea, nu-i aşa că-i drăguţă? Ce bijuterie de
copil! Vorbeşte curent engleza, scrie versuri bune, este fata mea, nu-i aşa?" Tatăl meu se
mândreşte cu mine, şi totuşi ştiu că, dacă aş greşi cât de puţin, el n-ar ezita să mă sfărâme. 6 p.
41
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a unui personaj din
fragmentul de mai sus.

Paparuda este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocare a ploii,
practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc
şi în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar şi de băieţi,
sub 14 ani.
Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puţin una-două
trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate şi apoi înfăşurate în
frunze şi ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz
era legată deasupra capului cu cotoarele în sus şi acoperea tot
corpul ca un con de verdeaţă. Rămurelele erau împestriţate cu
panglici roşii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o
casă la alta, şi în curte, însoţitoarele cântă un cântec ritual, bătând
din palme, iar paparuda joacă un dans săltăreţ.
Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul
degetelor, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul şi conţinutul
textului magic:
„Paparudă-rudă,/ vino de ne udă/ cu galeata-leata/ peste toata ceata;/ cu ciubărul –bărul/
peste tot poporul./ Dă-ne Doamne, cheile/ să descuiem cerurile/ să pornească ploile,/ să curgă
şiroaiele/ să umple pâraiele/ Hai, ploiţă, hai!/ udă pământurile/ să crească grânele/ mari cât
porumbele./ Hai, ploiţă, hai!”
În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a
întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiţi prin daruri rituale ce semnifică abundenţa şi
belşugul: ouă, mălai, grâu, caş, lapte, colaci, fructe, bani etc., uneori şi haine vechi, ceea ce
leagă obiceiul de cultul morţilor.
După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie
pe apă, apoi îşi aruncă pe apă şi veşmintele din frunze.
(Wikipedia, Enciclopedia liberă)
A.
– când este practicat ritul magic de provocare a ploii;
– metodele de invocare a ploii. 4 p.
2. Identifică răsplata primită de participanţii la joc. 4 p.
3. Explică scrierea cu majusculă a cuvântului Rusalii, apoi construieşte un enunţ în care acelaşi
cuvânt să îndeplinească funcţia de nume predicativ. 4 p.
4. Precizează felul predicatelor din primul paragraf al textului şi selectează un adjectiv şi un
adverb la grade de comparaţie diferite (din acelaşi paragraf). 4 p.
42
5. Alcătuieşte enunţuri în care adjectivul somnoroasă să aibă următoarele valori stilistice:
- epitet personificator;
- repetiţie. 4 p.
predicativă introdusă prin adjectivul pronominal relativ care. 4 p.
B.
text; 4 p.

VARIANTA 15

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:
– Ce vrei tu?
– Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.
La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort

Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
– Tu eşti Mircea?
– Da-mpărate!
– Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
– Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale...
43
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.
– Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
.....................................................................................
Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?
– De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti
Nu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.
Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,
Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.
După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;
Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;
Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă -
Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,
Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.
.........................................................................................
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!
(M. Eminescu, Scrisoarea a III-a)
A.
Cerinţe:
1. Numeşte figura de stil dominantă în text. 6 p.
2. Precizează tema textului şi modul de expunere dominant. 6 p.
3. Menţionează trei trăsături de caracter ale lui Mircea cel Bătrân şi trei trăsături de caracter ale
lui Baiazid. 6 p.
4. Identifică măsura, ritmul şi rima în textul dat. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, următoarele versuri: – Am venit să mi te-nchini,/De nu,
schimb a ta coroană într-o ramură de spini.// – Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi
gândeşti că pot/ Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?// Şi de crunta-mi vijelie tu te
aperi c-un toiag/ Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag? 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din
44

IELELE
Ielele sunt făpturi feminine supranaturale întâlnite în mitologia românească, foarte
răspândite în superstiţii, cărora nu li se poate stabili însă un profil precis, din cauza marii
diversităţi a variantelor folclorice.
Totuşi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare
putere de seducţie şi cu puteri magice, având aceleaşi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele,
sau chiar şi ca Sirenele. Ielele locuiesc în văzduh, în păduri sau în peşteri, în munţi, pe stânci
sau pe maluri de ape, în bălării sau la răspântii, scăldându-se adesea în izvoare. Se crede
despre ele că apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase
(poieni silvestre, iazuri, maluri de râuri, răscruci, vetre părăsite sau chiar în văzduh, (...) mai
rar cu vestmânt de zale sau înfăşurate în văluri transparente şi cu clopoţei la picioare); dansul
lor specific este hora; locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc, iarba nemaiputând creşte
pe locul bătătorit, iar crengile copacilor din jur fiind pârlite; mai târziu, când iarba răsare din
nou, culoarea acesteia este verde-întunecată, nu e păscută de vite, iar terenul devine prielnic
înmulţirii ciupercilor din specia „lingura zânei”. Ielele apar uneori cu trup, alteori sunt doar
năluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezintă
tinere şi frumoase, voluptuoase şi seducatoare, nemuritoare, zburdalnice până la delir,
vindicative şi rele, fără a fi totuşi structural malefice.
Ielele vin fie în număr nelimitat, fie umblă în cete de
şapte, uneori chiar trei, în acest ultim caz (răspândit în
Oltenia), legenda le consideră fiicele lui Alexandru Machedon
şi le numeşte Catrina, Zalina si Marina. Nu sunt considerate,
în general, genii rele; ele se răzbună doar atunci când sunt
provocate, ofensate sau văzute în timpul dansului (în mod
obişnuit sunt invizibile, putând fi zărite rareori şi numai
noaptea), însă atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l,
după ce l-au adormit cu cântecul şi cu vârtejul horei jucate în jurul acestuia de trei ori.
Principalele lor însuşiri sunt coregrafia şi cântecul vocal cu care, ca şi Sirenele, îşi vrăjesc
ascultătorii.
O tradiţie din Prahova, pomenită de B.P.Hasdeu, spune că „ielele beau noaptea apă
de prin fântâni şi pe oricine va bea dupa dânsele, îl pocesc”. Ielele nu duc o viaţă individuală:
cetele lor se adună în aer, ele pot zbura, cu sau fără aripi, şi se pot deplasa cu viteze fabuloase,
parcurgând „nouă mări şi nouă ţări” într-o singură noapte, uneori folosind trăsuri cu cai de
foc. Ielele apar pe stânci singuratice, în poieni sau în anumiţi copaci ca paltinul şi nucul,
rareori la răscruci de drumuri. În aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar
acorporale. Foarte importantă în sistemul lor de seducţie este îmbrăcămintea. […]
Întâlnirea cu Ielele este în asemenea condiţii extrem de periculoasă pentru oameni.
Ielele sunt considerate uneori răzbunătoare, menire pe care le-a dat-o Dumnezeu sau Diavolul,
în această ipostază fiind identice cu Eriniile din mitologia greacă (la romani, Furii).
(http://www.spiritelenaturii.go.ro/enciclopedie/ielele.htm)
45
A.
– alte făpturi din mitologia românească şi universală similare Ielelor;
– spaţiul în care locuiesc Ielele. 4 p.
2. Selectează din text consecinţele unei întâlniri cu Ielele. 4 p.
3. Precizează paragraful în care se face referire la o tradiţie din Prahova. 4 p.
4. Transcrie propoziţia subordonată din enunţul locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc,
apoi precizaţi părţile principale de propoziţie din fragmentul selectat. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate în text.
Ielele sunt făpturi feminine supranaturale întâlnite în mitologia românească, foarte răspândite
în superstiţii, cărora nu li se poate stabili însă un profil precis, din cauza marii diversităţi a
variantelor folclorice. 4 p.
circumstanţială de loc introdusă printr-o locuţiune verbală. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia despre
superstiţii. Poţi porni şi de la una dintre afirmaţiile: Superstiţia este poezia vieţii. (Johann
Wolfgang von Goethe); Superstiţia este otrava minţii. (Joseph Lewis)

VARIANTA 16

Născut în zodie ferice, ca toţi acei de-un neam cu sine,
Un porc bogat, al cărui pântec era de-a pururea sătul
Şi care n-avusese parte în viaţa lui, decât de bine,
Având moşii, din cari adesea porumbu-i putrezea-n pătul;
Într-un cuvânt, un porc nabab,
A fost întâmpinat odată, la poartă, de-un biet câine slab,
Flămând, abia c-un pic de viaţă
Şi care nu mai vedea lumina decât aşa ca printr-o ceaţă...
46
– Ah, fie-ţi milă de-un biet câine,
Prea fericitule boier...
Dă-mi frimiturile-ţi de pâine,
Nu mă lăsa sub sfântul cer,
De foame istovit să pier...
Dar porcul, care după masă, gusta dulceaţa unei poame,
Din cale-afară de mirat,
Pe bietul câine l-a-ntrebat:
– De foame-ai zis? Ce-i aia foame?...
Nemaiputând să stea-n picioare şi istovit, căzând pe brânci,

Flămândul stins, porni să-i spună: „Când nu mai ai ce să mănânci,
Simţi o sfârşeală fără margini... slăbeşti, de te doboară vântul...
Vezi verde-galben... se-nvârteşte cu tine parcă tot pământul...
Cu vremea, mintea nu mai poate, din tot, nimica să-nţeleagă,
Apoi te stingi, precum se stinge o lumânare arsă-ntreagă”...
Şi bietul câine-şi dete duhul... Dar porcul, nebăgând de seamă,

Răspunse rar, cu gura plină de-a poamii prea gustoasă zeamă:
– Păi, ştii că e o fericire să-ţi fie foame, dragă câine?...
Şi tu-ndrăzneşti să mai ceri pâine?!
Auzi, mă rog: să vezi anume
Cum se-nvarteşte-ntreaga lume;
Cum vin, privirea să-ţi desmierde, culori de roşu-galben-verde;
Să mi te simţi, într-un cuvânt,
Uşor ca fulgul dus de vânt
Şi totuşi să te plângi de soartă şi să cerşeşti ca un ţigan?
Păi, iartă-mă, dulău bălan:
Ori eşti ingrat, ori şarlatan!...
Şi porcul, scuturând agale brumatul ţigaretei scrum,

Nici că s-a mai uitat la câine şi, mândru, şi-a văzut de drum.
Flămânzilor, când vreţi să cereţi de la sătui niţică pâine,

Cum a cerut sărmanul câine,
Acelui ce gusta din poame, –
Să cereţi numai de la omul care a-ndurat cândva de foame,
Căci, altfel, nu e vorbă goală proverbul care-mi vine-n gând
Şi care spune că: ”Sătulul nu crede bietului flămând".
(Vasile Militaru, Sătulul şi flămândul)
A.
Cerinţe:
1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: ingrat, şarlatan. 6 p.
2. Precizează ce defecte umane sunt satirizate în text. 6 p.
3. Transcrie două expresii/ locuţiuni prezente în textul propus. 6 p.
47
4. Indică rolul utilizării semnelor de punctuaţie şi de ortografie în versurile: – Ah, fie-ţi milă
de-un biet câine,/ Prea fericitule boier... 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, fragmentul:
Flămânzilor, când vreţi să cereţi de la sătui niţică pâine,
Cum a cerut sărmanul câine,
Acelui ce gusta din poame, –
Să cereţi numai de la omul care a-ndurat cândva de foame,
Căci, altfel, nu e vorbă goală proverbul care-mi vine-n gând
Şi care spune că: ”Sătulul nu crede bietului flămând". 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 cuvinte, în care să demonstrezi apartenenţa
fragmentului citat la specia fabulă.
– să numeşti două dintre caracteristicile acestei specii prezente în textul dat; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează specia fabulă; 4 p.

[...] Se spune că ar fi fost o singură babă, pe care o chema Dochia. Adică babă nu era
ea, că să vedeţi. Ea era fiica unui împărat vestit şi era aşa de frumoasă că toţi fiii de crai o
peţiră, dar ei niciunul nu-i plăcea.
Azi aşa, mâine aşa, poimâine la fel, până ce unul din ei, nici una, nici alta, porneşte cu
război împotriva împăratului, tatăl fetei, îl bate, îl prinde şi se apropie de palatul fetei, căci
gândul lui nu era altul decât să pună mâna pe fată.
Biata fată, când a auzit, de frică să nu cază în mâna lui, s-a dus la o vrăjitoare şi a
rugat-o să o prefacă într-o babă zbârcită şi urâtă.
Şi-a luat nişte oi, s-a îmbrăcat cu nouă cojoace, căci era iarnă şi
topenie de frig, şi şi-a luat drumul spre pădure. A stat fata, adică baba,
nu fata! Zic, a stat, până primăvara, când a dat colţul ierbii. În ziua
dintâi a lui martie a fost aşa de cald, că baba şi-a lepădat un cojoc din
cele nouă. A doua zi, şi mai cald, şi baba şi-a mai lepădat un cojoc şi
aşa până ce şi-a dezbrăcat toate cojoacele. Dar tocmai a noua zi, când
şi-a azvârlit ultimul cojoc, unde începe deodată un vânt aşa puternic,
încât o îngheţă pe babă şi o prefăcu într-o stană de gheaţă. Pasămite c-o ajunsese vreun
blestem de-al lui bietul tată-său.
De atunci a rămas rostul vremii tot aşa schimbăcios în cele 9 zile de la începutul
primăverii. Şi tocmai când ai zis Doamne ajută şi ţi-ai lepădat surtucul, atunci te pomeneşti cu
câte un pui de geruleţ, ba încă şi cu câte o zăpadă, de nici nu ştii cum să-l îmbraci iarăşi mai
degrabă. De atunci a rămas şi vorba că: „să te ferească Dumnezeu de zilele Dochiei!”
În multe părţi se mai crede că această Dochie ar fi fost fiica lui Decebal şi că a fugit în
pădure şi s-a făcut păstoriţă de frică să nu cadă în mâinile romanilor şi a împăratului Traian.
[...]
(Babele)
48
A.
– decizia luată de Dochia;
– cele două identităţi atribuite Dochiei în fragment. 4 p.
2. Selectează din text un enunţ dubitativ (care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranţă, o
posibilitate sau o bănuială). 4 p.
3. Identifică părţile principale de propoziţie şi numeşte felul lor în enunţul: De atunci a rămas
rostul vremii tot aşa schimbăcios în cele 9 zile de la începutul primăverii. 4 p.
4. Motivează scrierea cu trei i a cuvântului fiii şi explică rolul parantezelor drepte în text. 4 p.
5. Transcrie un articol demonstrativ, un pronume negativ şi două mărci ale oralităţii. 4 p.
predicativă, introdusă prin pronumele nehotărât orice. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia despre
un obicei frumos din rânduiala populară tradiţională, „alegerea babelor”.

VARIANTA 17

Sufletul meu… Iată ceea ce mă tulbură. Nu-l pot aduce la lumină. Aş vrea să-mi găsesc
sufletul. […] Să-l măsor, să-l cântăresc şi să-l preţuiesc în valori. […] Pentru că sunt zile când
voinţa mi-e sigură şi mintea limpede… Atunci lucrez cu sârg, plănuiesc lecturi… Şi iară sunt
zile când mă deştept târziu şi mă întorc abătut de la şcoală şi toate în jurul meu mi se par
veştede şi inutile.
Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau păşind pe
străzi necunoscute, pe sub castani. Ceasuri care mă tulbură, mă neliniştesc. Ceasuri în care nu
mă recunosc. […]
Şi toate acestea mă întristează. Trebuie să lupt mereu, trebuie să mă apăr împotriva
sufletului meu, pe care nu-l cunosc şi care mi se dezvăluie la răstimpuri, contradictoriu.
49
Niciodată nu mi-am găsit sufletul acelaşi. În fiecare zi, altul. Iar eu trebuie să lupt ca să duc
mai departe ceea ce începusem cu o lună, cu o săptămână, cu o zi mai înainte.
Dacă m-aş cunoaşte… Atunci aş fi atât de sigur de mine însumi şi de viaţă… Aş spune:
aşa mi-e sufletul, şi aşa vreau eu. […] Aş vrea să ştiu cine sunt, şi nu ştiu. Mă privesc. Privesc
în mine.
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
A.
Cerinţe:
1. Precizează două mărci ale subiectivităţii naratorului, identificate de tine în text. 6 p.
2. Explică rolul punctelor de suspensie din structura Sufletul meu… 6 p.
3. Construieşte două enunţuri, în care substantivul suflet să intre în alcătuirea unor expresii/
locuţiuni. 6 p.
4. Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi şi exemplifică apoi câte un termen în care aceleaşi
grupuri să fie vocale în hiat. 6p
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, fragmentul: Dacă m-aş cunoaşte… Atunci aş fi atât de
sigur de mine însumi şi de viaţă… Aş spune: aşa mi-e sufletul, şi aşa vreau eu. […] Aş vrea să
ştiu cine sunt, şi nu ştiu. Mă privesc. Privesc în mine. 6 p.
B.
Scrie o compunere reflexivă, de 150 - 250 de cuvinte, cu titlul Eu, între trecut şi viitor,
în care să-ţi conturezi personalitatea, în evoluţia ei în timp.
În compunerea ta, trebuie să ai în vedere:
– corelarea conţinutului compunerii cu titlul dat; 2 p.
– introducerea, în compunere, a unor secvenţe introspective, care să se constituie într-o
„radiografie” a sufletului, surprinzând stări, atitudini, trăiri specifice etapelor evoluţiei
personalităţii tale; 2 p.
– evidenţierea elementelor dominante ale vârstei tale, care prefigurează un permanent proces
de devenire; 2 p.
– utilizarea descrierii şi a monologului ca moduri de expunere; 2 p.
– integrarea a două imagini artistice adecvate conţinutului; 2 p.
– structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 1 p.
– încadrarea compunerii în limita de spaţiu indicată. 1 p.

Citeşte cu atenţie textele următoare:
Adolescenţa este perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate

la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un
individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex (în general, fetele intră în adolescenţă
înaintea băieţilor), cadrul socio-cultural etc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte
adolescenţa ca fiind perioada între 10 şi 19 ani, dar în numeroase ţări occidentale se consideră
că adolescenţa începe între 11 şi 13 ani la fete, 12-14 ani la băieţi, şi se termină în jurul vârstei
de 19-21 de ani la ambele sexe.
(http://ro.wikipedia.org)
50
Adolescenţa e-o frânghie de aur
pe care n-o poţi tăia, dacă vrei, cu cuţitul.
Adolescenţa e-o frânghie de aur
legând nadirul* şi zenitul.
(Nichita Stănescu, Cântec despre adolescenţa eroului)
________
*nadir=punct diametral opus zenitului, la intersecţia verticalei locului cu bolta cerească din
emisfera opusă.
A.
– citeşte definiţiile adolescenţei, apoi scrie propria definiţie;
– definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii adolescenţei. 4 p.
2. Selectează din text enunţul în care sunt precizaţi factorii de care depinde perioada de
tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. 4 p.
3. Formulează enunţuri în care să ilustrezi patru funcţii sintactice diferite ale verbului la
infinitiv a defini. 4 p.
4. Transcrie din cele două texte propuse câte un cuvânt în care numărul de sunete este: mai
mare decât numărul de litere, mai mic decât numărul de litere, egal cu numărul de litere. 4 p.
5. Rescrie propoziţiile din fraza: Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor
diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori precizând felul lor. Contrage apoi
subordonata. 4 p.
circumstanţială de cauză, introdusă prin conjuncţia subordonatoare de. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinţi patru diferenţe
între fragmentul preluat de pe (http://ro.wikipedia.org) şi fragmentul din Cântec despre
adolescenţa eroului de Nichita Stănescu, cu privire la tipul de text.

51
VARIANTA 18

În sticlă nu-i, în ceasul cu nisip
Ce curge lin şi sec aceeaşi oră.
Nu-i în apus şi nici în auroră,
Şi urma-i pe pământ nu are chip.
Dar îl aud târziu, la foc de sobă,

Cum pasu-i apăsat îşi face drum
Venind din ţara umbrelor şi cum
În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă.
Recheamă tot ce-a fost şi o să fie;

Toţi anii mei cu clipa lor învie
Dintotdeauna, fără ieri şi azi.
Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte,

Şi în oglindă stă un alt obraz
Îngălbenind ca fila dintr-o carte.
(Ion Pillat, Timpul)
A.
Cerinţe:
1. Sintetizează, într-un enunţ, dominanta tematică a textului. 6 p.
2. Transcrie, din text, un cuvânt utilizat cu sens figurat şi construieşte, apoi, un enunţ în care să
fie folosit cu sensul propriu. 6 p.
3. Scrie câte un sinonim neologic pentru cuvintele: inimă, moarte. 6 p.
4. Construieşte câte un enunţ în care cuvintele lin şi mei să aibă alte valori morfologice decât
cele din text şi precizează-le. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, ultima strofă:
Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte,
Şi în oglindă stă un alt obraz
Îngălbenind ca fila dintr-o carte. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din
52
Pescuitul şi vânătoarea constituie sursa principală de hrană a locuitorilor Deltei. Dat
fiind că aceştia nu pot sta la cheremul vieţuitoarelor care în principal le asigură traiul de zi cu
zi, "dunărenii" au învăţat să supună capriciile naturii în aşa fel încât să-şi asigure un succes
constant în ceea ce priveşte reuşita demersului lor. […..] S-au spus şi s-au scris multe despre
aceste două îndeletniciri, literatura de specialitate s-a mulţumit să prezinte pescuitul şi
vânătoarea clasică, acceptată de lege, în vreme ce beletristica pune accentul pe latura
pitorească a supravieţuirii. Pentru cei care locuiesc în Delta Dunării una din condiţiile
esenţiale ale existenţei a fost şi încă mai este protejarea aşezărilor din perspectiva viiturilor.
[….] Primele aşezări ale ruşilor-lipoveni (care formează majoritatea populaţiei din zonă) au
fost constituite pe malul lagunei Razim-Sinoe, principala activitate de aici fiind pescuitul,
acestea fiind în acelaşi timp şi apărate de năvălirea periodică a apei pe podişul Dobrogei.
(sursa: www.guraportitei.ro/pescuitul)
A.
– sursa principală de hrană a locuitorilor Deltei;
– una din condiţiile esenţiale ale existenţei pentru cei care locuiesc în Delta Dunării. 4 p.
2. Selectează din text o informaţie legată de laguna Razim-Sinoe. 4 p.
3. Alcătuieşte enunţuri în care să ilustrezi patru funcţii sintactice diferite ale verbului a învăţa
la modul supin şi precizează-le. 4 p.
4. Construieşte un enunţ în care un pronume din text să fie la alt caz, păstrându-şi forma. 4 p.
5. Transcrie un numeral cardinal şi un numeral ordinal, precizându-le valoarea. 4 p.
circumstanţială de scop, introdusă prin locuţiunea conjuncţională subordonatoare ca nu cumva
să. 4 p.
B.
text; 4 p.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
53
VARIANTA 19

Barăcile erau cuibărite printre pini. La înălţimea de o mie de metri, păreau minuscule
faţă de copacii uriaşi care le încadrau. Clădite din buşteni, acoperite cu şindrilă, răsăreau
parcă direct din stâncă, străpungând ici şi colo platforma de granit presărată cu ace de brad.
Cei cinci înaintau cu precauţie pe platformă, înconjurând tabăra ca să ajungă la drumul
nisipos care urca în sus, apoi cobora prin strâmtoarea canionului până la o pădure de pini, la
o milă, o milă şi ceva de şoseaua ce ducea spre oraş. Ajungând în drum se opriră în vârful
pantei. De aici puteau privi în jos şi înapoi spre barăci; puteau vedea ţarcul şi magazia şi
poligonul de tir şi terenul de sport şi şopronul cu camioane şi bazinul. Luminile erau aprinse în
cele două latrine, dar nu şi în barăcile instructorilor superiori sau în cea a directorului.
Văgăuna canionului se închidea în spatele taberei. O baricadă de stânci întrerupea contactul
cu lumea. Dar şi mai sus se înălţa un lanţ al munţilor din Arizona, după care venea unul şi mai
înalt, şi încă unul, o cireadă de namile negre, uriaşe care îşi croiau cu răbdare drumul spre o
graniţă încă nedescoperită, fornăind înspre nord, împingând cerul cu spinările lor cocoşate, şi
agăţând stelele în coarne. Era buza prăpastiei Mogollon.
(Glendon Swarthout, Binecuvântaţi animalele şi copiii)
A.
Cerinţe:
1. Selectează, din text, câte două cuvinte care conţin diftong, triftong şi vocale în hiat. 6 p.
2. Menţionează două argumente pentru a demonstra că fragmentul de mai sus aparţine genului
epic. 6 p.
3. Construieşte două enunţuri, în care substantivul drum să intre în alcătuirea unor expresii/
locuţiuni. 6 p.
4. Selectează din seria următoare cuvintele care admit omonime şi construieşte enunţuri prin
care să evidenţiezi acest lucru: mie, care, ace, milă, dar, lanţ, mai, buza. 6p
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, fragmentul: Dar şi mai sus se înălţa un lanţ al munţilor din
Arizona, după care venea unul şi mai înalt, şi încă unul, o cireadă de namile negre, uriaşe care
îşi croiau cu răbdare drumul spre o graniţă încă nedescoperită, fornăind înspre nord,
împingând cerul cu spinările lor cocoşate, şi agăţând stelele în coarne. Era buza prăpastiei
Mogollon. 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o compunere în care să argumentezi că textul citat
mai sus este o descriere literară.
– să precizezi caracteristicile descrierii literare; 4 p.
– să evidenţiezi două trăsături ale descrierii literare în textul dat; 4 p.
54
Marco Polo (1254 – 1324)
Nu mulţi sunt cei care aleg o viaţă plină de aventuri în locul uneia
lipsită de griji, aşa cum a făcut-o ilustrul veneţian din secolul al XIII-lea,
Marco Polo. Descendent al unei familii cu o bogată tradiţie în comerţul cu
bijuterii, afacere extrem de profitabilă de altfel, Polo renunţa la beneficiile
materiale în schimbul unei experienţe care avea să îi schimbe viaţa şi care să îi
asigure un loc nemuritor în ierarhia celor mai mari exploratori ai lumii.
Totul a început în 1260, an în care Niccolo, tatăl lui Marco Polo,
părăsea Veneţia pentru o călătorie de afaceri spre Marea Neagră. Atras de mirajul povestirilor
despre Orientul Îndepărtat şi despre legendarul Drum al Mătăsii, veneţianul se alătură atunci
unei expediţii care avea să îl poarte până la curtea lui Kublai Han, liderul mongol al Chinei
acelor vremuri. Fascinat de lumea nouă pe care o descoperise, Polo leagă o strânsă prietenie
cu nepotul ilustrului Gingis Han şi, nouă ani mai târziu, se întorcea în Veneţia pentru a-l
convinge pe Papa să organizeze o nouă expediţie cu scopul de a propovădui creştinismul în
China. Însoţitudu-şi tatăl în Orientul Îndepărtat în 1275, Marco Polo avea să îşi petreacă
următorii 17 ani explorând cea mai mare parte a Chinei şi, fapt neconfirmat în totalitate,
ajungând în premieră pentru un european în dreptul strâmtorii Bering.
Povestea fascinantă a călătoriilor sale a fost scrisă nu de Polo, aşa cum mulţi au
crezut, ci de un alt italian, un anume Rustichello din Pisa, scriitor care îl descoperă pe
veneţian într-o închisoare din Genova, acolo unde acesta ajunsese după ce se implicase direct
în luptele navale dintre cele două state italiene. „Milionul” şi „Călătoriile lui Marco Polo”,
cărţile în care erau descrise aventurile sale, s-au dovedit extrem de populare fiind traduse
ulterior în multe limbi europene. Impresionaţi, genovezii îl eliberau pe Polo, iar acesta se
întorcea în Veneţia, acolo unde avea să îşi petreacă tot restul vieţii. Ilustrul explorator s-a stins
din viaţa la 8 ianuarie 1324.
(Cei mai mari 10 exploratori ai lumii, http://www.artacunoasterii.ro)
A.
– personalitatea la care face referire textul;
– autorul şi titlurile cărţilor în care erau descrise aventurile ilustrului explorator. 4 p.
2. Precizează motivul pentru care a fost închis Marco Polo la Genova. 4 p.
3. Identifică criteriile după care poţi clasifica numele proprii prezente în text şi exemplifică.
4 p.
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul Polo leagă o strânsă prietenie
cu nepotul ilustrului Gingis Han şi, nouă ani mai târziu, se întorcea în Veneţia pentru a-l
convinge pe Papa să organizeze o nouă expediţie cu scopul de a propovădui creştinismul în
China, realizează apoi expansiunea lor. 4 p.
5. Menţionează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în text. 4 p.
6. Construieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată circumstanţială condiţională
intercalată în regentă şi introdusă prin conjuncţia subordonatoare dacă. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere despre opţiunea alegerii unei vieţi
plină de aventuri în locul uneia lipsită de griji.
55

VARIANTA 20

Te uită, frunza pică irosită,

Şi vântul geme prohodind departe!
Puţină vreme încă ne desparte
De iarna tristă, prea curând sosită!...
Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,

Pădurea noastră tace părăsită:
Eu singur cânt cu vocea obosită
Şi trec prin încăperile-i deşarte...
S-au dus privighetorile măiestre;

Pustiu e cuibul blândei turturele...
Ah, unde-i şuierul mierliţei sure!
Pierdut din stolul mândrei lor orchestre

Ce trist răsună gândurile mele
În liniştea adâncă din pădure...
(St. O. Iosif, Toamnă)
A.
Cerinţe:
1. Transcrie o comparaţie şi explică rolul ei stilistic. 6 p.
2. Selectează din text trei mărci lexico-gramaticale diferite ale eului liric. 6 p.
3. Identifică o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 6 p.
4. Scrie trei termeni care fac parte din familia de cuvinte a cuvântului pădurea. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, titlul poeziei. 6 p.
56
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o compunere în care să demonstrezi că textul de
mai sus aparţine unei descrieri în versuri.
- să prezinţi două trăsături caracteristice descrierii din acest text. 2 p.
- să ilustrezi relaţia dintre conţinutul fragmentului şi titlu; 2 p.
- să evidenţiezi două mijloace artistice; 4 p.
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 2 p.

Biblioteca lui Assurbanipal din Ninive (aproape de
modernul Mosul, Irak) a fost una dintre cele mai mari şi
poate prima blibiotecă modernă, împărţită în mai multe
camere, textele fiind grupate după subiect. Într-unele camere
se găseau texte despre istorie, în altele despre religie şi
magie, geografie, poezie sau chiar ştiinţă. Fiecare grup de
tăbliţe conţinea o mică descriere afişată lângă intrarea în
camere pentru a identifica mai rapid conţinutul.
Biblioteca Assurbanipal a fost denumită astfel după regele Imperiului Neo-Asirian,
Assurbunipal (668-627 î.e.n). Biblioteca conţine peste 30.000 de tăbliţe datând din secolul VII
î.e.n. Poate cel mai cunoscut text descoperit aici este faimoasa epopee a lui Ghilgamesh.
Tăbliţele au fost descoperite în situl arheologic Kouyunjik, în nordul Mesopotamiei (Irakul de
astăzi).
Descoperirea tăbliţelor se datorează lui Austen Henry Layard, majoritatea tăbliţelor
pot fi găsite astăzi la British Museum. Muzeul are astăzi în colecţia sa nu mai puţin de 30.943
tăbliţe, însumând aproximativ 10.000 de texte.
Fragmentele descoperite conţin cronici, texte mitologice şi religioase, decrete, scrisori,
imagini rare, înscrieri istorice şi documente administrative. Unele conţin divinaţii, incantaţii şi
imnuri dedicate zeilor, altele sunt referitoare la medicină, astronomie şi literatură. Epopeea lui
Ghilgamesh, o operă de artă a acelor vremuri, a fost descoperită în acelaşi loc cu povestea
creaţiei “Enuma Elis", mitul lui Adapa (primul om) şi povestea omului sărac din Nippur.
Textele sunt scrise în mare parte în limba akkadiană, una din limbile internaţionale ale lumii
antice.
Tăbliţele adesea conţineau note ce indicau că textul continuă pe o altă tăbliţă, sau
menţionau explicit “scrisă, copiată şi verificată” din surse mai vechi.
Assurbanipal era un colecţionar pasionat de texte şi tăbliţe. A trimis scribi în fiecare
regiune din imperiu pentru a aduna texte vechi şi a angajat învăţaţi pentru a copia textele,
majoritatea dintre ele fiind de sursă babiloniană. A fost unul din puţinii regi asirieni care a
avut parte de o educaţie aleasă, reuşind să construiască în mod sistematic una dintre cele mai
valoroase biblioteci ale vremii.
Biblioteca a funcţionat până în anul 612 î.e.n, atunci când oraşul Ninive a fost distrus
de o armată puternică formată din babilonieni, sciţi şi mezi. În timpul atacului biblioteca a ars
complet şi în mod paradoxal – tăbliţele fiind realizate din argilă – acest eveniment a ajutat la
păstrarea tăbliţelor până în zilele noastre.
(http://www.descopera.org/biblioteca-lui-assurbanipal/)
57
– tema textului şi scopul comunicării;
– limba în care au fost scrise textele descoperite. 4 p.
2. Transcrie fragmentul care conţine informaţii referitoare la locul unde pot fi găsite astăzi
majoritatea tăbliţelor. 4 p.
3. Selectează din text un enunţ în care punctul apare atât ca semn de ortografie cât şi ca semn
de punctuaţie, precizând fiecare caz. 4 p.
4.Contrage prima subordonată din următorul enunţ, apoi realizează expansiunea cuvântului
subliniat şi precizează felul propoziţiilor din enunţul obţinut: A fost unul din puţinii regi
asirieni care a avut parte de o educaţie aleasă, reuşind să construiască în mod sistematic una
dintre cele mai valoroase biblioteci ale vremii. 4 p.
5.Ilustrează în enunţuri două funcţii sintactice diferite ale substantivului bibliotecă în cazul
dativ. Precizează-le. 4 p.
circumstanţială de timp, introdusă prin adverbul relativ oricât. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere despre rolul bibliotecii în viaţa ta.

58
VARIANTA 21


La Paris, la colţ de străzi, Fragile, în mare grabă,

Cireşele cresc în lăzi; Cresc de-a gata din tarabă,
Strugurii afuzalii* Şi alunele sadea

Cresc de-a dreptul în cutii; Cresc în bar, de sub tejghea.
Piersicile, nici n-ai crede, Un plictis de zile mari:

Cresc ascunse în şervete; Nici albine, nici bondari.
Şi-ascultaţi-mă pe mine, Dar, în schimb, nimic de zis,

Merele cresc în vitrine. Pe-orice stradă în Paris,
Prunele cresc pe cântar, Orice câine, cât de mic

Pepenii în galantar, Creşte-n coadă un covrig.
(Ana Blandiana, La Paris)
* afuzalii (afuz-ali) – soi de viţă-de-vie originar din Asia Mică, cu ciorchini grei, până la 2 kg şi boabe
mari, de culoare galbenă-verzuie
A.
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Explică sensul expresiei (a umbla) câini cu covrigi în coadă. 6 p.
2. Construieşte câte un enunţ cu fiecare dintre formele de plural ale cuvântului colţ. 6 p.
3. Precizează măsura versului Şi-ascultaţi-mă pe mine. 6 p.
4. Indică seria în care câmpul lexical este corect alcătuit:
a) galantar, tarabă, tejghea;
b) albine, bondari, câine;
c) lăzi, cutii, şervete. 6 p.
5. Comenteză, în 30-50 de cuvinte, versurile Prunele cresc pe cântar,/Pepenii în
galantar,//Fragile, în mare grabă,/Cresc de-a gata din tarabă,//Şi alunele sadea/Cresc în bar,
de sub tejghea. 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o compunere în care să evidenţiezi semnificaţiile
poeziei La Paris, având în vedere relaţia autor – eu liric – cititor.
– să formulezi clar şi logic două argumente care să justifice punctul de vedere exprimat; 4 p.
– să susţii cu citate argumentele prezentate; 4 p.
59

Citeşte cu atenţie următorul text:
Biologul Spencer Wells afirmă că adevărul despre strămoşi este ascuns în ADN-ul
nostru şi că progresele înregistrate în ştiinţa de avangardă a geneticii populaţiilor ne permit
nu doar să descoperim zona în care au locuit înaintaşii noştri (şi cu cine s-au luptat, pe cine au
iubit, de la cine au învăţat, pe cine au influenţat), ci şi să creăm un arbore genealogic al
întregii umanităţi.
Rezultat al acestor noi interpretări ştiinţifice, cartea Omul. O aventură genetică oferă
cititorului informaţii uimitoare: au existat Adam şi Eva, dar Eva l-a precedat pe Adam cu circa
80.000 de ani; populaţia san, din deşertul Kalahari, are unii dintre cei mai vechi markeri
genetici din lume; cromozomul masculin Y arată traseul urmat de oameni dinspre Africa spre
Eurasia; lanţurile montane separă populaţiile şi duc la apariţia unor tipuri umane diferite; se
demonstrează, odată pentru totdeauna, că neanderthalienii nu sunt strămoşii omului, ci o
specie separată, care s-a stins; toată varietatea genetică a nativilor americani se datorează
unui număr de numai zece persoane. […]
(Spencer Wells, Omul. O aventură genetică, în revista Terra Magazin, Nr.12, 2009)
A.
• numele autorului cărţii Omul. O aventură genetică;
• scopul articolului apărut în revista Terra Magazin. 4 p.
2. Precizează locul unde poate fi găsit adevărul despre strămoşi. 4 p.
3. Selectează, din text, trei informaţii oferite de cartea lui Spencer Wells care ţi-au atras atenţia
în mod deosebit. 4 p.
4. Realizează expansiunea părţii de propoziţie înregistrate şi contragerea propoziţiei atributive
existente în enunţul Biologul Spencer Wells afirmă că adevărul despre strămoşi este ascuns în
ADN-ul nostru şi că progresele înregistrate în ştiinţa de avangardă a geneticii populaţiilor ne
permit nu doar să descoperim zona în care au locuit înaintaşii noştri (...), ci şi să creăm un
arbore genealogic al întregii umanităţi.
Precizează două modificări intervenite. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul toată varietatea genetică
a nativilor americani se datorează unui număr de numai zece persoane. 4 p.
atributivă, introdusă printr-o conjuncţie subordonatoare din text. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi prezinţi opinia despre
efectul pe care lectura unei cărţi l-a avut asupra comportamentului tău.

60
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1
punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului
în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).
VARIANTA 22


Mormăilă, zis şi Unchiul, Că sunt buni şi dau putere.

Are cât stejarul trunchiul. Dar aseară, cum să spui,
Poartă şubă groasă, groasă, Fagurul ia-l de-unde nu-i.
Cam ţepoasă, dar lucioasă. Unde este, unde-o fi?
Patruzeci şi doi de dinţi – Las-c-aduc altul, copii!...
Are-n gură (să nu-i simţi!)
Stă în peşteri, sub copaci, Numai că la socoteală
Şi-are pui, vreo cinci ursaci. A avut un dram greşeală,
Când, în zori, deretică, Că albinele surate
Printre ei se-mpiedică Năvăliră ca turbate
Şi-atunci mormăie pe nas: Şi în nasul lui, săracul,
– Faceţi loc, că tare-s gras. Şi-mplântară toate acul.
Puii loc îi fac, vezi bine,
Că aşa se şi cuvine. – Du-te, Mormăilă – acasă,
Pe-urmă trece printre pui, Scoate-un ac şi nasu-ţi coasă!
Drept la fagurii din cui,
Faguri doldora de miere – (Eugen Jebeleanu, Ursul)
A.
1. Comentează două dintre elementele de prozodie prezente în text. 6 p.
2. Selectează, din primele şase versuri, trei figuri de stil şi numeşte-le. 6 p.
3. Transcrie, din text, trei cuvinte şi indică antonimele lor. 6 p.
4. Scrie două locuţiuni/expresii care să aibă în componenţă cuvântul slab, apoi construieşte un
enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului coasă (Scoate-un ac şi nasu-şi coasă!) 6 p..
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului poeziei Ursul prin raportare la conţinutul
fragmentului citat. 6 p.
B.
Redactează în 150-250 de cuvinte (15 – 25 rânduri), o compunere în care să
argumentezi cărui gen literar aparţine textul dat.
– să evidenţiezi două trăsături ale genului stabilit pentru fragmentul dat. 4 p.
– să argumentezi trăsăturile descoperite de tine; 4 p.
61

Destinate să ducă omul pe Lună, misiunile Apollo nu au scăpat de
urmărirea obiectelor stranii. În 19 iulie 1969, pe când nava Apollo 11 se
apropia de Lună, astronauţii au văzut, la o oarecare distanţă, un obiect ciudat.
Fotografiile făcute de Aldrin, date publicităţii în iunie 1975, înfăţişează două
globuri luminoase, posibil legate unul de celălalt, plutind deasupra peisajului
selenar.
Se spune că după aselenizare, Armstrong (alţii afirmă că Aldrin) ar fi
fost auzit, prin radio, exclamând cu claritate următoarele cuvinte: Aş fi
curios să ştiu ce fel de nave sunt acelea care au aselenizat înaintea noastră
de partea cealaltă a craterului.
Otto Binder, fost angajat NASA, scria că, la un moment dat,
Armstrong ar fi spus: Chestiile astea sunt uriaşe, domnule... enorme... Oh, Doamne, n-o să
credeţi asta! Vă spun că sunt alte nave spaţiale acolo... aliniate pe partea îndepărtată a
marginii craterului... sunt pe Lună şi ne supraveghează... […]
(Dan D. Farcaş, Concurenţă pentru misiunile Apollo, în revista Terra Magazin, Nr.12,
2009)
A.
• ce înfăţişează fotografiile facute de Aldrin;
• misiunea la care face referire articolul citat. 4 p.
2. Precizează momentul în care Armstrong/Aldrin a rostit: Aş fi curios să ştiu ce fel de nave
sunt acelea care au aselenizat înaintea noastră de partea cealaltă a craterului. 4 p.
3. Selectează, din text, afirmaţia atribuită lui Armstrong de către Otto Binder. 4 p.
4. Numeşte modurile şi timpurile verbelor din enunţul Aş fi curios să ştiu ce fel de nave sunt
acelea... 6 p.
5. Explică rolul semnelor de punctuaţie din enunţul Oh, Doamne, n-o să credeţi asta! 2 p.
completivă indirectă introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi prezinţi opinia despre
existenţa altor civilizaţii în Univers.

62
VARIANTA 23


Şi mănâncă ei la un loc tustrei, până ce gătesc de mâncat toate cele

cinci pâni... După ce au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei
din pungă şi-i dă... [celui ce avusese trei pâni,] zicând:
– Primiţi... această mică mulţămită de la mine ... Veţi cinsti mai încolo
câte un pahar de vin sau veţi face cu banii ce veţi pofti…
Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinţă din
partea celui de-al treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin ş-a luat
ziua bună de la cei doi.
(I. Creangă, Cinci pâni – fragment)
A.
1. Precizează registrul stilistic din text. Argumentează. 6 p.
2. Construieşte câte un enunţ în care cuvintele gătesc, (veţi) cinsti să aibă sensuri diferite faţă
de cele din text. 6 p.
3. Scrie expresia sinonimă pentru ş-a luat ziua bună. Apoi dă exemple de alte patru expresii
care conţin cuvântul zi. 6 p.
4. Identifică, în text, trei tipuri diferite de numeral, precizându-le felul şi valoarea
morfologică. 6 p.
5. Notează câte un sinonim neologic pentru cuvintele: să primească, stăruinţă. 6 p.
B.
Scrie o compunere, de 150-250 cuvinte, în care, folosind numai informaţiile oferite de
fragmentul de mai sus, să-ţi imaginezi modul în care cei doi călători au cheltuit banii.
– să prezinţi clar, coerent şi atractiv decizia celor doi călători; 4 p.
– să păstrezi registrul stilistic prezent în text; 4 p.
Subiectul al II-lea (36 de puncte

Brânza ne-o dau fluturii, ouăle vin de la oaie şi burgerii de vită, de la McDonald’s sau
Burger King. Cel puţin aşa cred cei 1.000 de copii cu vârste între 6 şi 8 ani care au participat
la un studiu realizat în Marea Britanie. În afară de faptul că par a avea dreptate în ceea ce
priveşte legătura dintre restaurantele fast-food şi burgeri, ignoranţa acestor copii este
63
surprinzătoare cu atât mai mult cu cât ei provin din zona rurală din sud-vestul Angliei, scrie
„The Times”.[…]
Doar unu din patru copii a spus că burgerii se fac din carne de la vacă, un sfert dintre
cei intervievaţi fiind convinşi că sunt, de fapt, din porc. Alţii s-au declarat convinşi că şunca
vine de la cai. Mai mult, pentru majoritatea copiilor incluşi în studiu iepurii, plasticul sau oile
sunt principalul ingredient al chipsurilor. Niciunul dintre ei nu a menţionat aditivii sau uleiul,
deşi două treimi au spus că chipsurile conţin cartofi.
Vestea bună este că 99% dintre copii au ştiut să identifice porcii, 98%, găinile şi 97%,
oile.
(Sandra Scarlat, Copiii nu ştiu de unde vine mâncarea, în ziarul Adevărul, 4 februarie
2010)
A.
– numărul copiilor care au participat la studiul realizat în Marea Britanie;
– publicaţia din care a fost preluat articolul citat. 4 p.
2.Precizează motivul pentru care e surprinzătoare ignoranţa copiilor care au participat la studiul
realizat în Marea Britanie. 4 p.
3. Transcrie, din textul dat, enunţul care conţine o notă optimistă, uşor ironică. 4 p.
4. Selectează, din text, doi termeni formaţi prin compunere, precizând felul ei. 2 p.
5. Identifică părţile principale de propoziţie în enunţul Niciunul dintre ei nu a menţionat aditivii
sau uleiul, deşi două treimi au spus că chipsurile conţin cartofi? şi precizează valoarea lor
morfologică. 6 p.
6. Construieşte o frază în care să existe o subordonată circumstanţială de cauză introdusă prin
adverbul relativ cum. 4 p.
B.
Redactează un dialog de 8 – 10 replici, cu titlul La fermă, în care să-ţi imaginezi
discuţia dintre două animale în legătură cu ignoranţa copiilor care au participat la studiul
realizat în Marea Britanie.
În dialogul tău, trebuie:
– să evidenţiezi indignarea personajelor în legătură cu ignoranţa copiilor; 4 p.
– să te încadrezi în logica textului, adecvând dialogul la text; 4 p.
– să foloseşti formulele şi semnele de punctuaţie adecvate dialogului; 2 p.
să te încadrezi în numărul de replici indicat. 2 p.

64
VARIANTA 24


Prepeleac era tocmai la heleşteul din pădure, să caute toporul.
Aici îi trăsni în cap lui Dănilă că el ar fi bun de călugăr, după vorbele
frăţine-său.
— Am să durez o mănăstire pe pajiştea asta, de are să se ducă
vestea în lume, zise el.
Şi deodată se şi apucă. Face mai întâi o cruce ş-o înfige în
pământ, de înseamnă locul. Apoi se duce prin pădure şi începe a chiti
copacii trebuitori: ista-i bun de amânare, cela de tălpi, ista de grinzi,
cela de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toacă; şi tot aşa dondănind
el din gură, iaca se trezeşte dinaintea lui cu-n drac ce ieşise din iaz.
— Ce vrei să faci aici, măi omule?
— Da’ nu vezi?
— Stai mă, nu te apuca de năzbutii. Iazul, locul şi pădurea de pe-
aici sunt ale noastre.
— Poate-i zice că şi raţele de pe apă sunt ale voastre, şi toporul
meu din fundul iazului. V-oi învăţa eu pe voi să puneţi stăpânire pe
lucrurile din lume, cornoraţilor.
Dracul, neavând ce-i face, huştiuliuc! în iaz şi dă de ştire lui
Scaraoschi despre omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului. Ce să facă
dracii? Se sfătuiesc între dânşii, şi Scaraoschi, căpetenia dracilor,
găseşte cu cale să trimită pe unul din ei c-un burduf de bivol plin cu bani,
să-i dea pustnicului Dănilă, ca să-l poată mătura de-acolo.
(Ion Creangă, Dănilă Prepeleac – fragment)
A.
1. Scrie sinonimul contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text: am să durez,
a chiti, năravul, îi trăsni în cap, dă de ştire, găseşte cu cale. 6 p.
2. Explică rolul semnelor de punctuaţie din enunţul: — Ce vrei să faci aici, măi omule? 6 p.
3. Transformă patru replici aparţinând fragmentului dat, din vorbire directă în vorbire
indirectă. 6 p.
4. Transcrie formulele de adresare prezente în fragment. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, motivul pentru care dracii doresc să-l alunge pe Dănilă.
6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 cuvinte, în care să argumentezi că textul citat mai
sus este un fragment dintr-un basm.
– să defineşti basmul; 4 p.
– să evidenţiezi două trăsături ale basmului prezente în textul dat; 4 p.
65

Încă din perioada Evului Mediu, când fabulaţiile privind faptele de
glorie ale cavalerilor erau legate de uciderea făpturilor mitice, descoperirea
varanului – cea mai mare şi cea mai grea şopârlă actuală (2-3 m lungime şi
în jur de 70 kg greutate) – a adus din spaţiul indonezian imaginea unei
creaturi pe care oamenii de ştiinţă au numit-o dragon. Această şopârlă a fost
întâlnită în insula Flores, unde astăzi mai trăieşte doar în trei zone restrânse
şi în câteva insuliţe din jur – Pader, Komodo, Rinca, Gili Dasami, Gili
Motang.
Primul studiu ştiinţific asupra sa a fost realizat în 1910, completat ulterior cu
investigaţii privitoare la mediul său de viaţă. El este azi protejat de legea mediului din
Indonezia, într-un parc naţional din insula Komodo.
(Adrian Cioacă, Ţărmuri pline de fosile vii, Dragonul din Komodo, în revista Terra
Magazin, Nr. 12, 2009)
A.
– lungimea şi greutatea varanului;
– numele dat de către oamenii de ştiinţă varanului. 4 p.
2. Precizează anul realizării primului studiu ştiinţific asupra dragonului. 2 p.
3. Numeşte locurile unde trăieşte astăzi dragonul. 4 p.
4. Motivează:
– scrierea cu majusculă a structurii Evului Mediu;
– utilizarea liniilor de pauză în primul enunţ al textului;
– scrierea cu doi i în cuvântul oamenii. 6 p.
5. a. Indică valoarea morfologică a numeralelor din structurile: trăieşte doar în trei zone
restrânse; a fost realizat în 1910.
b. În enunţul Primul studiu ştiinţific asupra sa a fost realizat în 1910, completat ulterior cu
investigaţii privitoare la mediul său de viaţă există:
• o propoziţie;
• două propoziţii. 4 p.
completivă directă introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinţi patru diferenţe
dintre fragmentul din Dănilă Prepeleac de Ion Creangă de la subiectul I şi fragmentul Ţărmuri
pline de fosile vii, Dragonul din Komodo de la subiectul II, cu privire la tipul de text.
66
VARIANTA 25


E cel mai de seamă dintre profesorii noştri. A scris chiar o carte despre Romantismul
în literatura română, pe care am citit-o la biblioteca liceului. M-a impresionat mult şi nu-mi
vine a crede că pot să-l văd pe autor în carne şi oase şi să stau de vorbă cu el. Mulţi colegi nici
nu-şi dau seama ce om mare este profesorul nostru.
Ne vorbeşte toată ora despre Luceafărul lui Eminescu. Îl ascult, furat de vraja
elocinţii, uitând de mine. Frazele îi ies din gură atât de cizelate, parcă le-ar citi aidoma într-o
carte pe care nimeni n-o vede. Aflu atâtea lucruri noi, atâtea frumuseţi în poema eminesciană,
încât singur niciodată nu le-aş fi descoperit. Ah, trebuie să învăţ Luceafărul pe de rost.
Cu puţin înainte de a se suna, Iliuţă întreabă dacă are cineva vreo nedumerire. —
Eu, domnule profesor, ridică Aguridă mâna.
— Ia spune, ce este?
— Vă rog să mă iertaţi, dar nu înţeleg de ce marele poet, care era foarte meticulos, n-a
îngrijit mai mult forma. El zice „Cobori în jos, luceafăr blând...” Nu e bine...
Clasa freamătă, se ridică un val de proteste. Ca şi când ar spune: „Iacă, se găsi
genialul poet Aguridă să-l critice pe Eminescu!”
— Ba e foarte bine! se aud glasuri din toate părţile.
(Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea – fragment)
A.
1. Selectează, din fragmentul dat, două locuţiuni verbale şi scrie echivalentele lor. 6 p.
2. Numeşte tipul de narator; argumentează. 6 p.
3. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic. 6 p.
4. Ce tip de greşeală identifică Aguridă în formularea Cobori în jos, luceafăr blând? Justifică.
6 p.
5. Explică rolul utilizării timpului prezent în fragmentul dat. 6 p.
B.
Redactează, în 6 – 8 replici, un dialog în care să-ţi imaginezi continuarea disputei
dintre Aguridă şi ceilalţi elevi, în privinţa corectitudinii/incorectitudinii structurii Cobori în jos,
luceafăr blând.
– să respecţi tema dialogului; 4 p.
– să valorifici şi secvenţele din text referitoare la această temă; 4 p.
67

[…] La Slănic Prahova, salina se află chiar în localitate, iar lacurile sărate atrag mii
de vizitatori pe timp de vară. Staţiunea omonimă din Moldova are alte atuuri: izvoarele
minerale şi peisajul montan, care se deschide plăcut deasupra parcului din centru.
Din păcate, pentru a ajunge la salina din Târgu Ocna trebuie să străbaţi cei 17 km în
condiţii care lasă de dorit. Există o singură societate care oferă transport public spre mina de
sare, S.C. Perla Turism S.R.L. Autobuzele puse la dispoziţie efectuează curse din oră în oră.
Mijloacele de transport arată, în aparenţă, decent. La o privire mai atentă însă, se poate vedea
că praful acoperă în straturi groase orice colţişor pe care nu-l ating coatele călătorilor. […]
(Cătălina George, Perle fără strălucire, în revista Terra Magazin, Nr.12, 2009)
A.
1. Formulează câte un enunţ, în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:
– atuurile staţiunii Târgu Ocna;
– inconvenientele staţiunii Târgu Ocna. 4 p.
2. Precizează frecvenţa curselor oferite de S.C. Perla Turism S.R.L. 4 p.
3. Numeşte regiunile/zonele geografice în care se găsesc cele două staţiuni menţionate în text.
4 p.
4. Realizează expansiunea părţii de propoziţie a ajunge, din enunţul Din păcate, pentru a
ajunge la salina din Târgu Ocna trebuie să străbaţi cei 17 km în condiţii care lasă de dorit,
apoi numeşte felul fiecărei propoziţii din enunţul obţinut în urma expansiunii. 6 p.
5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din fragmentul Din păcate, pentru a ajunge la
salina din Târgu Ocna trebuie să străbaţi cei 17 km în condiţii care lasă de dorit este:
a) conjuncţie, pronume demonstrativ;
b) prepoziţie, pronume relativ;
c) verb auxiliar, pronume relativ. 2 p.
predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia despre
turismul românesc.

68
VARIANTA 26


Pe creanga lui, părând că dormitează, spunând: — „Nu-i veste mai plăcută

Cocoşul cel isteţ mereu veghează. ca vestea mult doritei păci!
— „Frăţie, zise Vulpea, piţigăindu-şi Sunt fericit şi-mi pare bine
glasul, că-ntâi o aflu de la tine.
sunt fericită c-a venit şi ceasul Dar uite, văd în zare că vin ca o furtună
cel jinduit de la o vreme-ncoace şi doi ogari, pesemne, cu-aceeaşi veste
să fie pace între dobitoace. bună.
Sunt prima care te-nştiinţez. Azi lasă-le încolo de treburi, toate baltă,
Coboară să te-mbrăţişez! că până una-alta am să cobor şi eu.
Doar vezi şi tu, de bună seamă: Ne-om bucura îndată cu toţii laolaltă...”
s-a isprăvit cu vechea teamă! — „E prea târziu, n-am vreme, zău, pe
Umblaţi cuvântul meu!”
pe unde veţi pofti: Şi a pornit mânată ca de
ca nişte fraţi streche...
de-acum vom fi! A râs grozav Cocoşul,
Dar hai, că uite, mă grăbesc văzându-i astfel zorul,
să-ţi dau sărutul meu frăţesc!” căci e-o plăcere fără de
Isteţ, din vârful unei crăci, pereche
Cocoşul nostru o salută când izbuteşti să-nşeli înşelătorul.
(La Fontaine, Cocoşul şi vulpea)
A.
1. În enunţul — Nu-i veste mai plăcută/ca vestea mult doritei păci! sunt:
a) un cuvânt care conţine un hiat, trei cuvinte care conţin diftongi;
b) patru cuvinte care conţin diftongi. 6 p.
2. Scrie câte un enunţ cu omonimele cuvintelor veste, vin, râs. 6 p.
3. Numeşte modul de expunere dominant în textul dat şi genul literar în care se încadrează. 6 p.
4. Comentează, în maximum cinci rânduri, afirmaţia: e-o plăcere fără de pereche/când izbuteşti
să-nşeli înşelătorul. 6 p.
5. Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: jinduit, s-a isprăvit, teamă,
n-am vreme, zorul, izbuteşti. 6 p.
69
B.
Redactează o compunere de 150-250 cuvinte, în care să demonstrezi apartenenţa fragmentului
citat la specia fabulă.

Sesiuni, licenţe, rapoarte, deadline-uri... gata, ho, ne-a ajuns! Luna asta ne strângem
frumos jucăriile şi plecăm acasă, la mare, munte sau care pe unde şi ne tragem sufletul câteva
săptămâni, că tare ne-am mai spetit anul ăsta cu gaming-ul! În scurta noastră absenţă, vă
poftim să mai faceţi câte-o ieşire la aer curat şi să trageţi o gură de iarbă verde, să profitaţi de
ultimii stropi „răcoritori” scăpaţi de blestemul accizelor; apoi să vă aduceţi aminte că nu a
trecut decât o jumătate de an şi că în următoarele luni ne vom destrăbăla prin jocuri ca Doom
3, Half-Life 2, STALKER, Rome: Total War, Battle for Middle-Earth, Vampire: Bloodlines,
World of Warcraft... şi-ncă din poveste mult mai este!
Dar ca să nu ne avântăm totuşi prea departe, hai să amintim în treacăt măcar câteva
dintre cele care sperăm să-şi găsească locşor în paginile numărului următor. La partea de
acţiune Joint Operations, Alias, Spider-man 2, Kreed şi, cu mila doom’nului, Doom 3; pe
urmă niscaiva strategii ca Solidiers: Heroes of WW2, D-Day şi Kohan II, asortate şi cu două-
trei joculeţe mai lejere; dar şi o grămadă de adventure-uri, ca Aura: Fate of the Ages, Dark
Fall: Lighs Out, Gooka: The Mystrery of Janatris sau Myst URU: Path of the Shell. Aşadar,
o vară literalmente plină de aventură.
(SCHLAFEN TYCOON, în revista PC Games)
A.
– o structură pe care o întâlneşti de obicei în basme, ca formulă mediană;
– trei elemente/mărci ale oralităţii. 4 p.
2. Menţionează activităţile propuse citorilor de autorul articolului pentru perioada scurtei lor
absenţe. 4 p.
3. Transcrie enunţul în care sunt menţionate jocurile din următoarele luni. 4 p.
4. Cuvântul ăsta din structura anul ăsta are valoarea morfologică:
a) pronume demonstrativ, forma populară;
b) pronume nehotărât;
c) adjectiv pronominal demonstrativ. 4 p.
5. a. Virgulele din enunţul Sesiuni, licenţe, rapoarte, deadline-uri... gata, ho, ne-a ajuns!
marchează:
• enumeraţie;
• un raport de coordonare prin juxtapunere;
• primele trei – o enumeraţie, următoarele două delimitează două interjecţii cu
valoare predicativă.
b. Construieşte un enunţ în care punctul să fie folosit ca semn de ortografie. 4 p.
circumstanţială de loc introdusă prin adverbul relativ unde. 4 p.
70
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 cuvinte, în care să prezinţi rolul pe care îl joacă în viaţa
ta calculatorul.
– să prezinţi două motive pentru care calculatorul este indispensabil în viaţa ta; 4 p.
– să-ţi imaginezi ce s-ar întâmpla dacă două luni, din diferite motive, nu ai avea acces la
calculator; 4 p.

VARIANTA 27


Şi pe dată, împăratul dădu o nouă poruncă: tustrei feciorii să poftească, împreună cu
soţiile lor, la ospăţul ce are să-l dea la palat: dorea împăratul să vadă care dintre ele dansează
cel mai bine.
Şi au plecat cei trei fraţi – fiecare acasă la el. Ivan-Ţarevici mergea
tare mâhnit zicându-şi în sinea lui: „Cum o s-o duc eu pe Roasca-Broasca
mea la ospăţul împăratului?”[…]
Şi Ivan-Ţarevici s-a dus singur la ospăţul împăratului.
Fraţii mai mari însă au venit la palat împreună cu soţiile lor,
dichisite şi gătite amândouă, nevoie mare. Cum au venit au şi început să-l ia
în râs pe Ivan-Ţarevici:
— Păi, cum aşa, frate, ai venit singur, fără soţie? Trebuia s-o fi adus măcar învelită în
batistă, ca să ascultăm şi noi cum orăcăie.
(***, Poveşti fermecate ruseşti – fragmente)
A.
1. Identifică, în text, numeralele şi precizează felul şi valoarea lor. 6 p.
2. În fragmentul dat există:
a) un adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate, un adjectiv la gradul
comparativ de superioritate, un adjectiv la gradul superlativ absolut;
b) un adverb la gradul superlativ relativ de superioritate, un adjectiv la gradul comparativ
de superioritate, un adjectiv la gradul superlativ absolut. 6 p.
71
3. În fraza Trebuia s-o fi adus măcar învelită în batistă, ca să ascultăm şi noi cum orăcăie,
există:
a) o principală, o completivă directă, o circumstanţială de scop, o completivă directă;
b) o principală, o completivă directă, o circumstanţială de cauză, o completivă directă;
c) o principală, o subiectivă, o circumstanţială de scop, o completivă directă. 6 p.
4. Precizează numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte: feciorii, ele, cel, mergea,
dichisite, (au) început. 6 p.
5. Argumentează, în 30-50 de cuvinte, că textul citat mai sus este un fragment dintr-un basm.
6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 cuvinte, în care să-ţi imaginezi finalul acestui basm.
– să utilizezi patru secvenţe dialogate; 4 p.
– să foloseşti o formulă de încheiere specifică basmului; 4 p.

Instituţie temută, inchiziţia a devenit coşmarul culturii şi al ştiinţei.
Mai mult decât atât, ea a închis graniţele spirituale ale Spaniei, trăgând un
cerc de netrecut în jurul acestui ţinut guvernat de o monarhie slăbită, bântuit
de molime, foamete şi procesiuni exaltate. Inchiziţia apără şi fereşte
creştinismul spaniol de orice contact cu umanismul ce cuprinsese, la 1600,
întreaga Europă. Beciurile ei, teritoriu al durerii crunte şi al mărturisirilor
sângeroase, rugurile aprinse în pieţe sunt mărturii ale martirajului spaniol
pentru umanism. Dar cu toată cenzura cărţilor citite cu pasiune în întreaga
Europă şi cu toată interdicţia călătoriilor de studii în străinătate, umanismul
rupe barierele acestei lumi izolate. Dincolo de brutalităţile şi nenorocirile care l-au bântuit,
secolul al XVII-lea spaniol este cunoscut ca „secolul de aur” al literelor şi al picturii, domenii
în care, în ciuda inchiziţiei, se creează cu o putere şi o originalitate impresionante. Este veacul
lui Lope de Vega, Cervantes şi Velasquez (Velazquez).
(Ina Cazan, În umbra inchiziţiei, în revista Terra Magazin, Nr. 12, 2009)
A.
– caracteristici ale Spaniei în vremea inchiziţiei;
– mărturii ale martirajului spaniol pentru umanism. 4 p.
2.Menţionează numele personalităţilor din secolul al XVII-lea spaniol. 2 p.
3. Precizează sub ce nume este cunoscut secolul al XVII-lea spaniol. 2 p.
4. Transcrie părţile principale de propoziţie din enunţul Beciurile ei, teritoriu al durerii crunte
şi al mărturisirilor sângeroase, rugurile aprinse în pieţe sunt mărturii ale martirajului spaniol
pentru umanism şi explică rolul celor două virgule existente în el. 6 p.
5. Identifică valoarea morfologică a structurii în jurul şi construieşte un enunţ în care aceeaşi
structură să aibă o altă valoare morfologică. 4 p.
72
6. Realizează expansiunea termenilor subliniaţi din enunţul: Mai mult decât atât, ea a închis
graniţele spirituale ale Spaniei, trăgând un cerc de netrecut în jurul acestui ţinut guvernat de o
monarhie slăbită, bântuit de molime, foamete şi procesiuni exaltate; precizează felul
propoziţiilor obţinute. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 cuvinte, în care să îţi exprimi interesul faţă de
text; 4 p.

VARIANTA 28


Cănuţă a rămas sărman de părinţi tocmai când se făcuse copil de-nvăţătură... De una,
mai bine pentru ei: mare bucurie n-aveau să capete după urmările lui.
Bunică-sa despre tată l-a luat pe copil la oraş şi l-a dat la şcoală. A-nvăţat Cănuţă cât
a-nvăţat, până a ajuns cu chiu cu vai în clasa a patra. Într-o zi, dascălul, un om foarte serios, a
venit supărat. Cum a intrat în clasă, s-a aşezat pe catedră încruntat, a strigat catalogul şi pe
urmă:
— Cănuţă!
— Prezent!
— Câţi domni a avut ţara românească?
— Mulţi, domnule.
— Mulţi, mulţi, da câţi?... neghiobule!
— Câţi, domnule?
— Dar tu mă-ntrebi pe mine? ori eu pe tine, prostule?
— Să-i numărăm, domnule...
— Dar până acum ce-ai făcut, neghiobule?
— Am învăţat la ar’metică, domnule.
— Mergi la loc, nătărăule! Aldată să-i numeri.
S-a dus Cănuţă la loc şi s-a apucat să numere şi iar să numere.
A doua zi a venit dascălul şi mai supărat.:
— Cănuţă!
73
— Aici.
— Câte feluri de numere complexe avem?
— Multe, domnule.
— Câte [...]?
— Câte, domnule?
— Răspunde tu [...]!
— Să le numărăm, domnule!
— Acu să le numeri? Până acum ce-ai numărat, măgarule?
— Am numărat domnii, domnule!
— Mergi la loc,...! Altdată să le numeri.
Iar s-a dus la loc şi s-a apucat să numere câte feluri de numere complexe avem.
A treia zi, dascălul intră turbat:
— Cănuţă!
— Prezent... Numerele complexe...
— Nu te-ntreb de numerele complexe...
— .... Domnii ţării româneşti...
— Stăi, întâi să te-ntreb, loază... Câte râuri are Europa?
— Mă duc să le număr, domnule...
Şi a plecat Cănuţă. S-a dus la bunică-sa acasă şi i-a spus că nu mai merge la şcoală
măcar să-l taie. Bunică-sa a alergat la dascăl, şi dascălul i-a spus:
— Babo, dă-l la meşteşug. Poate meşteşugul să-i dea de căpătâi, că nu-i de
şcoală, e copil sucit, una-l întrebi şi alta răspunde.
S-a mâhnit baba, dar s-a gândit: de unde ştii? nu e toată lumea făcută să se
procopsească-n şcoală... să-l dau la stăpân; poate acolo să-i fie norocul lui.
(I.L. Caragiale, Cănuţă, om sucit – fragment)
A.
1. Numeşte personajele prezente în fragmentul citat. 6 p.
2. Explică rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din enunţul Am învăţat la ar’metică,
domnule. 6 p.
3. Transcrie din primul enunţ predicatele, menţionând felul lor. 6 p.
4. Precizează modurile de expunere prezente în text. 6 p.
5. Identifică propoziţiile subordonate din fragmentul: Bunică-sa despre tată l-a luat pe copil la
oraş şi l-a dat la şcoală. A-nvăţat Cănuţă cât a-nvăţat, până a ajuns cu chiu cu vai în clasa a
patra. Într-o zi, dascălul, un om foarte serios, a venit supărat, apoi contrage-le în părţile de
propoziţie corespunzătoare. 6 p.
B.
Scrie o compunere, de 150-250 cuvinte, în care, folosind numai informaţiile oferite de
fragmentul de mai sus, să-l caracterizezi pe Cănuţă.
– să prezinţi două procedee/mijloace de caracterizare a personajului; 3 p.
– să precizezi, pe baza textului selectat, două trăsături ale personajului şi semnificaţia
acestora; 3 p.
– să ilustrezi aceste trăsături, pe baza textului; 2 p.
74
Ca o definiţie vulgară, sporturile extreme reprezintă un complex de exerciţii ce implică
senzaţii tari, gustate atât de sportiv, cât şi de spectatori. Riscul de accidentare este şi el ridicat,
ceea ce presupune un nivel de pregătire foarte bun, concentrare şi foarte multă atenţie din
partea practicantului.
Acest gen de activităţi nu constituie o ramură sportivă atât de nouă pe cât se crede. De
exemplu, scufundările libere sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. În multe comunităţi
tradiţionale, care nu aveau nicio legătură cu civilizaţia, această activitate făcea parte din viaţa
de fiecare zi. Să ne gândim la pescuitorii de perle, care se scufundau pentru a culege scoici de
pe fundul oceanului. De-a lungul timpului, găsim destule povestiri despre ei în literatură:
„Vreme de peste trei ore, Lali se scufundă şi revine la suprafaţă; fundul mării nu se zăreşte,
dar după cât face până acolo, adâncimea trebuie să fie de vreo cinsprezece – optsprezece
metri. De fiecare dată are scoici în sac, iar indianul le deşartă în barcă.” (Henri Charriere,
Papillon, vol.1, pag.213-214, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972). […]
(Rareş Gheorghe, O istorie nonconformistă, în revista Terra Magazin, Nr.1, 2010)
A.
– definiţia vulgară a sporturilor extreme;
– aptitudinile pe care trebuie să le aibă practicantul jocurilor extreme. 4 p.
2. Numeşte sportul extrem exemplificat în fragmentul citat. 4 p.
3. Precizează tipul de text/texte în care se încadrează fragmentul citat şi argumentează.
(literar/ficţional; nonliterar/nonficţional) 4 p.
4. Identifică în enunţul Să ne gândim la pescuitorii de perle, care se scufundau pentru a culege
scoici de pe fundul oceanului:
a) subiectele şi menţionează felul lor;
b) funcţia sintactică a structurii pentru a culege. 4 p.
5. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: gustate, ne (să ne gândim). 4 p.
6. Numeşte tipul de raport care se stabileşte între propoziţiile din enunţul De fiecare dată are
scoici în sac, iar indianul le deşartă în barcă. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia despre rolul sportului
în menţinerea sănătăţii.

75
VARIANTA 29


Câmpul alb, ca un cearceaf, Mică-n mijlocul naturii

Până-n zări se desfăşoară... Ca un fir de praf de puşcă;
Sus, pe-un stâlp de telegraf, Neagră cum e cerul gurii
S-a oprit din zbor o cioară, La un câine care muşcă;
........................................
Nemişcată-n vârf de par
Ca o acvilă pe-un soclu, Neagră ca o muscă-n lapte,
Oacheşă ca un hornar Şi fantastică-n contur,
Şi macabră ca un cioclu; Ca un miez adânc de noapte
Cu lumină împrejur...
Neagră ca un as de pică,
Subt nemărginitul cer;
Singuratică şi mică
Cât o boabă de piper;
..................................... (G. Topîrceanu, Cioara)
A.
1. Figura de stil dominantă în poezie este:
a) epitetul;
b) metafora;
c) comparaţia. 6 p.
2. Transcrie şase cuvinte care aparţin masei vocabularului. 6p
3. Completează punctele de suspensie din următoarea afirmaţie: Cratima din structura Mică-n
mijlocul naturii are rolul de a ................................................................................ 6 p.
4. Explică, pe scurt, semnificaţia imaginii artistice Câmpul alb, ca un cearceaf,/Până-n zări se
desfăşoară... 6 p.
5. Selectează, din text, două cuvinte formate prin derivare. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 cuvinte, în care să explici semnificaţia titlului textului
dat.
– să ilustrezi, cu exemple adecvate, relaţia dintre titlu şi conţinutul textului; 4 p.
– să evidenţiezi două mijloace artistice utilizate de autor; 4 p.
– să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate; 2 p.
– să respecţi limita de spaţiu indicată. 2 p.
76
[…] Încă din Antichitate, înţelepciunea populară a asociat mereu râsul, veselia şi buna
dispoziţie cu sănătatea, starea de bine şi longevitatea. Abia de curând însă s-a demonstrat că
această constatare empirică poate fi considerată o informaţie medicală confirmată în urma
cercetărilor ştiinţifice. […]
Un exemplu celebru în ceea ce priveşte puterea râsului este cel al lui Norman Cousins,
editorialist la celebra revistă americană „Saturday Review”. Cousins a fost atins de o boală
misterioasă a colagenului, medicii din SUA considerând-o ireversibilă.
Jurnalistul a decis să se îngrijească singur, după propriile sale principii. Drept
urmare, el s-a închis într-o cameră liniştită de hotel, iar pe post de medicamente a folosit
casete video umoristice pe care le viziona în doze extrem de ridicate. S-a hrănit cu toate
mâncărurile care îi plăceau şi care conţineau multă vitamina C, iar singurii săi „medici” erau
oamenii care îi povesteau istorii amuzante.
În doar câteva luni, Cousins era complet vindecat, fenomen controlat şi confimat
medical.
(Ecaterina Procopov, Râsul pe post de medicament, în ziarul Adevărul, 4 februarie
2010)
A.
– constatarea empirică care datează din Antichitate;
– numele editorialistului de la celebra revistă americană „Saturday Review”. 4 p.
2. Precizează motivul/motivele care l-a/l-au determinat pe editorialist să se îngrijească singur,
după propriile sale principii şi tratamentul urmat de Norman Cousins. 4 p.
3. Menţionează „medicii” lui Norman Cousins şi publicul ţintă al articolului. 4 p.
4. Motivează, având în vedere experimentul la care s-a supus Norman Cousins/concluzia
articolului, alegerea titlului Râsul pe post de medicament de către autoare.
Justifică încadrarea fragmentului citat în categoria textelor nonficţionale. 4 p.
5. În enunţul S-a hrănit cu toate mâncărurile care îi plăceau şi care conţineau multă vitamina
C, iar singurii săi „medici” erau oamenii care îi povesteau istorii amuzante există:
a) PP, AT, AT, PP, AT;
b) PP, AT, AT, AT, AT;
c) PP, AT, AT, PP, PR. 4 p.
6. În enunţul S-a hrănit cu toate mâncărurile care îi plăceau şi care conţineau multă vitamina
C, iar singurii săi „medici” erau oamenii care îi povesteau istorii amuzante există:
a) un pronume reflexiv, trei pronume relative, trei pronume personale;
b) un pronume reflexiv, trei pronume relative, două pronume personale. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia despre rolul râsului
în menţinerea sănătăţii.
77
VARIANTA 30


Mai aruncaţi nişte vreascuri În orice caz,

În soare, Mai aruncaţi ceva în el,
Am auzit c-o să se stingă Nişte vreascuri,
Peste câteva miliarde Nişte vieţi.
De ani.
Că, uite, a şi început să pâlpâie
Şi dacă nu mai sunt vreascuri, Pe feţele noastre,
Aruncaţi în soare Făcându-le frumoase şi urâte,
Câmpiile care ar fi putut face bine Făcându-le noapte şi zi
Să fie păduri, Făcându-le anotimpuri şi ani.
Munţii, luna şi cerul
Care nici nu ştim sigur dacă nu sunt
Păduri.
(Marin Sorescu, Focul sacru)
A.
1. Alcătuieşte trei enunţuri în care să foloseşti omonimele cuvintelor mai, care, luna. 6 p.
2. Transcrie trei termeni care fac parte din câmpul semantic al ştiinţelor. 6 p.
3. Precizează două figuri de stil prezente în text. 6 p.
4. Comentează trei elemente de prozodie, la alegere (măsură, rimă, ritm, strofe, versuri). 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, ideea poetică/mesajul din ultima strofă. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 cuvinte în care să-ţi exprimi opinia despre o posibilă
semnificaţie a textului.
– să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 p.
– să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4 p.
78
În fiecare an, odată cu venirea toamnei şi scăderea temperaturilor atmosferice, creşte
pericolul îmbolnăvirii de gripă, boală infecţioasă de natură virală, care poate fi cauzată de
mai multe tulpini de virus gripal.
Statistica medicală arată că, anual, 5% – 15% dintre adulţi şi 15% – 42% dintre copii
se pot îmbolnăvi de gripă, în ciuda faptului că există un mod eficient de a o preveni:
vaccinarea.
Vaccinul antigripal este recomandat în profilaxia gripei, în special
copiilor peste şase luni, persoanelor în vârstă, celor cu afecţiuni cronice,
celor care au un sistem imunitar scăzut şi, nu în ultimul rând, celor care,
prin natura jobului şi nu numai, intră în contact cu mulţi oameni.
Dacă te regăseşti într-una din categoriile enumerate mai sus, ar
trebui să-ţi faci în fiecare toamnă vaccinul antigripal, de preferat în
presezon epidemic (lunile octombrie-noiembrie).
Vaccinurile stimulează imunitatea organismului, pregătindu-l să lupte cu virusul prin
producţia de anticorpi pe care o dezvoltă. […] Pe de altă parte, dacă nu îţi faci vaccinul şi
apare un virus extrem de agresiv, rişti să te procopseşti cu o gripă cu complicaţii care pot fi
fatale...
(Importanţa vaccinării antigripale, în revista Benessere)
A.
– ce cauzează îmbolnăvirea de gripă;
– procentul copiilor care se pot îmbolnăvi de gripă, menţionat de statistica medicală. 4 p.
2.Precizează care este modul eficient de a preveni gripa. 4 p.
3.Menţionează cui este recomandat, potrivit textului, vaccinul antigripal. 4 p.
4. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:
În fraza Dacă te regăseşti într-una din categoriile enumerate mai sus, ar trebui să-ţi faci în
fiecare toamnă vaccinul antigripal, de preferat în presezon epidemic (lunile octombrie-
noiembrie). există:
a) o condiţională, o principală, o completivă directă;
b) o cauzală, o principală, o completivă directă;
c) o condiţională, o principală, o subiectivă. 4 p.
5.Transcrie din următoarea frază predicatele şi precizează felul lor: Vaccinul antigripal este
recomandat în profilaxia gripei, în special copiilor peste şase luni, persoanelor în vârstă, celor
cu afecţiuni cronice, celor care au un sistem imunitar scăzut şi, nu în ultimul rând, celor care,
prin natura jobului şi nu numai, intră în contact cu mulţi oameni. 4 p.
6. Precizează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în enunţul: Vaccinurile stimulează
imunitatea organismului, pregătindu-l să lupte cu virusul prin producţia de anticorpi pe care o
dezvoltă. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 cuvinte, în care să îţi exprimi opinia despre
necesitatea vaccinării antigripale.
79
– să-ţi prezinţi opinia despre necesitatea vaccinării antigripale; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează necesitatea vaccinării antigripale; 4 p.

VARIANTA 31


De câte ori sunt scos la lecţie – Pe ce treaptă de civilizaţie

Răspund anapoda Ne aflăm?
La toate întrebările. – În epoca pietrei neşlefuite,
Întrucât singura piatră şlefuită
– Cum stai cu istoria? Care se găsise,
Mă întreabă profesorul. Inima,
– Prost, foarte prost, A fost pierdută.
Abia am încheiat o pace trainică
Cu turcii. – Ştii să faci harta marilor noastre
speranţe?
– Care e legea gravitaţiei? – Da, din baloane colorate.
– Oriunde ne-am afla, La fiecare vânt puternic
Pe apă sau pe uscat, Mai zboară câte un balon.
Pe jos sau în aer,
Toate lucrurile trebuie să ne cadă Din toate astea se vede clar
În cap. C-o să rămân repetent,
Şi pe bună dreptate.
(Marin Sorescu, La lecţie)
A.
1. Selectează câte un cuvânt format prin conversiune, compunere şi derivare. 6 p.
2. Transcrie trei cuvinte care aparţin câmpului semantic al şcolii. 6 p.
3. Numeşte şi exemplifică trei figuri de stil prezente în textul dat. 6 p.
4. Scrie două proverbe despre învăţătură. 6 p.
5. Indică tema poeziei şi care este corespondentul şcolii în plan metaforic. 6 p.
80
B.
Redactează o compunere, de 150-250 cuvinte, în care să interpretezi semnificaţia
ultimei strofe a poeziei.
– să ilustrezi relaţia dintre ultima strofă şi tema poeziei; 4 p.
– să evidenţiezi modul în care se face simţită prezenţa eului liric; 4 p.

„Doi ciclişti se mişcă unul spre celălalt cu o viteză de 15
km/oră. Când distanţa dintre ei este de 30 km, o muscă de pe
ghidonul primei biciclete pleacă în zbor spre celălalt biciclist cu
viteza de 20 km/oră. Când ajunge la acesta, se întoarce şi execută
aceeaşi mişcare până la întâlnirea cicliştilor. Care este distanţa
parcursă de muscă?” Aceasta este o problemă dintr-o culegere de matematică de clasa a IV-a.
Nu mă îndoiesc că elevii îşi vor dezvolta competenţele într-ale matematicii prin rezolvarea ei.
Dar, logic vorbind, adevăratele întrebări care trebuie puse ar fi următoarele: de ce şi cum stă
musca pe ghidon? De ce se întoarce ea când ajunge la al doilea ciclist şi nu se
aşază, de exemplu, tot pe ghidon aşteptând liniştită întâlnirea? Dacă un elev
răspunde că musca nu poate atinge 20 km/h, i se scade nota? Şi, în general, muştele
ştiu ce le pun să facă profesorii de matematică?
(M.V., Dilema veche)
A.
– revista din care a fost selectat fragmentul;
– cerinţa problemei; 4 p.
2.Menţionează de unde a selectat autorul articolului problema. 4 p.
3.Precizează care sunt adevăratele întrebări care trebuie puse, în viziunea autorului articolului.
4 p.
4.Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:
Despărţirea corectă în propoziţii a frazei Dar, logic vorbind, adevăratele întrebări care trebuie
puse ar fi următoarele... este:
a) Dar, logic vorbind, adevăratele întrebări care trebuie puse 1/ ar fi următoa-rele2/...;
b) Dar, logic vorbind, 1/ adevăratele întrebări care trebuie puse 2/ ar fi următoa-
rele3/...;
c) Dar, logic vorbind, adevăratele întrebări 1/ care trebuie puse 2/ ar fi următoa-rele1/...
4 p.
5. Indică valoarea morfologică a lui este din enunţul Aceasta este o problemă dintr-o culegere
de matematică de clasa a IV-a. Alcătuieşte apoi două enunţuri în care să aibă alte valori
morfologice, precizându-le. 4 p.
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: De ce se întoarce ea când
ajunge la al doilea ciclist şi nu se aşază, de exemplu, tot pe ghidon aşteptând liniştită
întâlnirea? 4 p.
81
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 cuvinte în care să îţi exprimi opinia despre
atitudinea autorului faţă de modul de redactare a problemei de matematică.
– să-ţi prezinţi opinia despre atitudinea autorului faţă de modul de redactare a problemei de
matematică; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează atitudinea autorului faţă de modul de redactare
a problemei de matematică; 4 p.

VARIANTA 32


[...]Fraţii lui, băieţi şi fete,
Au crescut mai pe-ndelete,
Toţi plângoci şi dolofani.
Cel mai tânăr dintre şapte
Se numeşte Papă-lapte
Şi-a-mplinit abia doi ani.
Toată ziulica ţipă –

Nu stă locului o clipă,
(Cere lapte), vrei-nu-vrei.
Biata mă-sa la tot pasul
Trebuie să-i şteargă nasul
Şi să-l aibă-n grija ei.[...]
(George Topîrceanu, Bimbiriţichel,

fragment)
A.
1. Explică rolul virgulelor din primul vers şi rolul cratimei din structurile Papă-lapte, vrei-nu-
vrei. Alcătuieşte un enunţ în care punctul să fie folosit ca semn ortografic. 6 p.
2. Explică sensul expresiei vrei-nu-vrei, apoi scrie alte două expresii care să conţină verbul a
vrea. 6 p.
82
3. Selectează, din text, câte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare mijloc intern de îmbogăţire
a vocabularului. 6 p.
4. Transcrie, din text, trei structuri care-l descriu pe Bimbiriţichel. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, ultimele trei versuri ale textului citat. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 cuvinte în care să prezinţi familia lui
Bimbiriţichel prin raportare la conţinutul fragmentului citat.
– să ilustrezi statutul lui Bimbiriţichel în familie; 4 p.
– să evidenţiezi două trăsături ale lui Bimbiriţichel; 4 p.

În iunie 2008, paleontologii din Coreea de Sud au descoperit pe malul unui lac, urmele
unui dinozaur carnivor de talie mică (dromesaurid). Se presupune că specia popula sudul
peninsulei cu circa 145 de milioane de ani în urmă şi putea să alerge cu o viteză de 22 km/h.
Astfel de urme fosilizate sunt foarte rare şi reprezintă amprenta a două degete mari şi
încovoiate ale picioarelor înfipte în argila umedă. Pe continentul asiatic, cele mai multe urme
au fost identificate în siturile paleontologice din China şi Mongolia. Acestea sunt primele urme
ale unui animal preistoric descoperite şi conservate în Coreea de Sud.
(Mihaela Dinu, Cretacic Parc, în revista Terra Magazin)
A.
– autorul şi titlul articolului. 4 p.
2. Menţionează în ce constă descoperirea paleontologilor din Coreea de Sud. 4 p.
3. Precizează viteza cu care putea să alerge dinozaurul şi ce reprezintă urmele fosilizate. 4 p.
În fraza Se presupune că specia popula sudul peninsulei cu circa 145 de milioane de ani în
urmă şi putea să alerge cu o viteză de 22 km/h. există:
a) o principală, două subiective, o completivă directă;
b) o principală, trei completive directe;
c) o principală, o predicativă, o completivă directă, o circumstanţială de mod. 4 p.
5. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul Acestea sunt primele urme ale
unui animal preistoric descoperite şi conservate în Coreea de Sud. 4 p.
6. Precizează valoarea morfologică ale cuvintelor subliniate în enunţul Acestea sunt primele
urme ale unui animal preistoric descoperite şi conservate în Coreea de Sud. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 cuvinte în care să îţi exprimi opinia despre specia
care popula sudul peninsulei cu circa 145 de milioane de ani în urmă.
– să îţi prezinţi opinia despre specia care popula sudul peninsulei cu circa 145 de milioane de
ani în urmă; 4 p.
83
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează specia care popula sudul penin-sulei cu circa
145 de milioane de ani în urmă; 4 p.

VARIANTA 33


Este pământ până sus în cer,

Atmosfera e de pământ
Pentru că ea e a pământului,
Pe burlanele gravitaţiei
Plouă-napoi pământul,
Icari şi Meşteri-Manole de pământ
Cad de pe acoperişul pământului,
Gravitaţia e pământ.[...]
(Marin Sorescu, Este pământ, fragment)
A.
1. Precizează care este frecvenţa termenului pământ, apoi cazurile şi funcţiile sintactice ale
termenului, în text. 6 p.
2. Scrie patru expresii care să conţină termenul pământ. 6 p.
3. Observă câte cuvinte conţin diftongi şi câte cuvinte conţin vocale în hiat (în textul citat).
Transcrie-le. 6 p.
4. Menţionează ce figură de stil este prezentă în versurile: Pe burlanele gravitaţiei/Plouă-
napoi pământul. 6 p.
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Icari şi Meşteri-Manole de
pământ/Cad de pe acoperişul pământului. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 cuvinte în care să-ţi prezinţi opinia despre efectele
poluării, folosind patru dintre următoarele cuvinte/structuri, pe care le vei sublinia: poluarea
fonică/a apei/a solului/a aerului, reziduuri, oxigen, ozon, biodegradabil, pornind de la
următoarea situaţie: Din Univers primeşti un semnal SOS de la un reprezentant al altei
84
civilizaţii, căruia îi pasă de soarta Terrei. Acest eveniment te determină să-ţi construieşti un
discurs persuasiv (convingător), pe care să-l prezinţi la un simpozion internaţional.

– să foloseşti patru din structurile/cuvintele propuse, pe care le vei sublinia; 4 p.
– să prezinţi două activităţi umane prin care mediul este influenţat negativ şi două modalităţi de
ocrotire a mediului; 4 p.

Cine ajunge în Belgia nu trebuie să rateze ocazia de a vizita Bruges-ul, denumit şi
Veneţia Nordului. Mai mult de 40 de poduri împânzesc canalele oraşului şi se deschid la
trecerea ambarcaţiunilor. Puteţi să vă plimbaţi cu vaporaşul, plătind în jur de 5 euro. Oraşul
este un magnet pentru turişti, care sunt încântaţi de aerul medieval, de clădirile vechi peste
care timpul pare să nu fi trecut. Farmecul oraşului este sporit de puzderia de biciclete şi de
trăsurile care amintesc de începutul secolului al XIX-lea cu care localnicii se deplasează prin
centrul istoric. Bruges este şi un oraş al muzeelor şi al artei aici aflându-se numeroase opere
de artă, unele cu o vechime de peste şase secole. Cazarea în Bruges, la un hotel de două stele,
costă între 70 şi 200 de euro pe noapte.
(Ioana Oancă, Daniel Ivan, în Jurnalul naţional)
A.
– numărul podurilor care împânzesc canalele oraşului;
– preţul cazării la un hotel de două stele. 4 p.
2. Selectează, din text, trei caracteristici care fac din Bruges o permanentă atracţie pentru
turişti. 4 p.
3. Explică de ce Bruges-ul este denumit şi Veneţia Nordului. 4 p.
4. Precizează valoarea morfologică a cuvuntelor subliniate în text. 4 p.
Propoziţia cu care localnicii se deplasează prin centrul istoric din fraza Farmecul oraşului este
sporit de puzderia de biciclete şi de trăsurile care amintesc de începutul secolului al XIX-lea cu
care localnicii se deplasează prin centrul istoric. este:
a) completivă indirectă;
b) atributivă;
c) principală. 4 p.
6. Selectează din fraza Farmecul oraşului este sporit de puzderia de biciclete şi de trăsurile
care amintesc de începutul secolului al XIX-lea cu care localnicii se deplasează prin centrul
istoric predicatele şi precizează diateza verbului prin care este exprimat fiecare dintre ele. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 cuvinte în care să îţi exprimi opinia despre faptul
că oraşul Bruges merită să fie vizitat, pornind de la informaţiile din text.
– să-ţi prezinţi opinia despre faptul că oraşul Bruges merită să fie vizitat; 4 p.
85
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează motivele pentru care oraşul Bruges merită să
fie vizitat; 4 p.

VARIANTA 34


A fost odată ca niciodată; a fost un împărat vestit şi avea trei feciori. Când
s-au mărit, le-a dat la fiecare câte trei sute de galbeni, să plece în lume şi să-şi
facă fiecare rostul, cum s-o pricepe.
Şi au plecat feciorii câte trei, de au mers până la o răspântie. Acolo s-au
oprit.
– Iată, mă frate, glăsuieşte cel mare, să apucăm fiecare la câte o parte,
unde ne-o lumina mintea, şi, în cutare vreme, să ne întoarcem îndărăt, să ne întâlnim
tot aici. Aşa?
– Aşa!
Şi au plecat fiecare pe câte o uliţă deosebită.[...]
(***, Basme populare, Împărătiţa pisică, fragment)
A.
1. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele: vestit, răspântie, a glăsui. 6 p.
2. Notează echivalentul expresiei să-şi facă rostul, apoi dă două exemple de expresii care să
conţină cuvântul rost. 6 p.
3. Identifică, în text, o structură pleonastică şi corecteaz-o. 6 p.
4. Identifică numărul de litere şi numărul de sunete din următoarele cuvinte: feciori, (să)
plece, (s-o) pricepe, cel, întoarcem, aici. 6 p.
5. Menţionează, într-un enunţ, subiectul discuţiei din fragmentul dat. 6 p.
B.
Motivează într-o compunere de 150-250 de cuvinte apartenenţa fragmentului citat la
specia basm.
– să numeşti două dintre caracteristicile acestei specii prezente în fragmentul dat; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează specia basm; 4 p.
86

Cetatea Troia şi Calul Troian – oraşul legendar Troia este locul unde s-a desfăşurat
miticul război troian. Astăzi, oraşul turcesc numit Truva, din provincia Canakkale se află în
apropierea sitului arheologic al Troiei. Meritul descoperirii Troiei aparţine arheologului
german Heinrich Schliemann, care după îndelungi săpături pe o colină numită Hisarlâk a
dezvăluit lumii oraşul homeric Troia, în anul 1870. Calul Troian este elementul care s-a
dovedit decisiv în cucerirea cetăţii Troia, o replică de lemn a lui se poate vedea aproape de
ruinele vechii Troia.
(Cheia unei vacanţe reuşite, în revista Fabiola turism)
A.
– oraşul turcesc care se află în apropierea sitului arheologic al Troiei;
– numele arheologului german care a descoperit Troia şi anul în care a fost dezvăluit
lumii oraşul homeric Troia. 4 p.
2. Selectează, din text, două informaţii despre Calul Troian. 4 p.
3. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 4 p.
În textul dat sunt:
a) cinci propoziţii principale, o circumstanţială de loc, două atributive;
b) cinci propoziţii principale, trei propoziţii atributive;
c) patru propoziţii principale, patru atributive. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvântului o din structura ... o replică de lemn a lui se
poate vedea..., apoi construieşte două enunţuri în care acelaşi cuvânt să aibă alte valori
morfologice, numindu-le. 4 p.
6. Construieşte o frază după schema PP + SB +SB. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să îţi exprimi interesul faţă de
text; 4 p.

87
VARIANTA 35


[...] Casa părintescă din Lancrăm, sat situat între orăşelul Sebeş-
Alba şi Cetatea Bălgradului (Alba-Iulia) era o clădire veche, destul de
masivă în asemănare cu celelalte case dimprejur. Ne rămăsese de la
moşul Simion Blaga, care fusese pe vremuri, până pe la 1870, preot în
sat. Către uliţă de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe
împrejmuite cu stâlpi de zid şi de gard – una de flori, cealaltă, mai mică şi
chiar în faţa casei – cu straturi sterpe: aici se ofilea în permanenţă un
pin, de sub care culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt, ca nişte
ţânţari cu cinci lungi picioare. În aceeaşi grădiniţă se înălţa uriaşul castan, ce copleşea cu
coroana lui toată casa. Bănuiam sub scoarţa castanului lăcaşul unui duh legat în chip
misterios de destinul casei şi al familiei (castanul avea să se stingă de altfel, mai târziu, tocmai
în anul când murea şi Tata). Trepte de piatră, cizelate de paşi şi netezite de ploi, suiau din
curte în casă. Alături era gârliciul, pe unde coboram în pivniţă, pe lespezi, sub care forfotea
umedă şi cu miros pătrunzător o enormă prăsilă de broaşte
râioase. Spre curte casa era în întregime acoperită de viţă
sălbatică, cu rod mărunt. Între casă şi şură, se înghesuia,
pitită, bucătăria de vară, străjuită de-un dud cu frunza deasă,
sub care vara luam masa, învăluiţi de cântecul puterilor
păsăreşti. În casă se urmau în şir patru încăperi, dintre care
una era „de lux”: odaia spre uliţă („casa dinainte”, cum îi
ziceam), un modest salon, aproape totdeauna sumbru, care se
deschidea rar de tot şi numai musafirilor de la oraş. [...]
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, fragment)
A.
1. Alcătuieşte câte un enunţ care să conţină omonimul pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte prezente în text: acele, care, broaşte. 6 p.
2. Transcrie, din text, trei figuri de stil diferite. 6 p.
3. Precizează relaţia care se stabileşte între personaj şi narator în fragmentul citat. 6 p.
4. Prezintă două trăsături ale genului literar în care se încadrează textul citat. 6 p.
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, aspectul evocat în fragmentul citat. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să demonstrezi că textul citat
este o descriere.
– să prezinţi patru trăsături ale modului de expunere indicat; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează aceste trăsături; 4 p.
88
Ingrediente: Mod de preparare:

Curăţă cartofii, spală-i şi taie-i felii de
aproximativ jumătate de centimetru. Fier-
– 500 g cartofi; be-i cinci minute în apă sărată. Stropeşte
– sare; peştele cu zeama de lămâie şi sărează-l.
– 500 g de fileuri de peşte, Rupe broccoli în bucheţele, pune-le într-o
– suc de lămâie (de la jumătate de sită şi toarnă apă fierbinte deasupra.
lămâie); Clăteşte repede cu apă rece.
– coajă de lămâie (de la jumătate de Într-o oală mică încălzeşte untul, presară
lămâie); făina, căleşte-o şi adaugă laptele rece.
– 1 broccoli ; Fierbe totul, amestecând constant până
– 100 g de unt; când obţii un sos subţire. Condimentează-l
– 50 g de făină; cu sare şi piper, presară pătrunjelul tocat,
– 500 ml de lapte; brânza răzuită şi coaja de lămâie. Adaugă
– piper alb; broccoli şi amestecă uşor.
– 3 linguri de pătrunjel tocat; Unge o caserolă cu ulei sau unt. Aşază la
– 100 g brânză răzuită. fund feliile de cartofi. Apoi, pune fileurile
de peşte. Toarnă deasupra sosul cu broccoli
şi pune tava la cuptorul încins la 190º C,
aproximativ 30 de minute.
(Peşte cu broccoli la cuptor, în revista Benessere)

A.
– părţile componente ale textului. 4 p.
2. Transcrie condimentele folosite pentru prepararea sosului. 4 p.
3. Selectează, din text, sintagmele care se referă la ordinea în care se aşază în tavă
ingredientele. 4 p.
4. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:
În fragmentul în care este prezentat modul de preparare a peştelui cu broccoli sunt:
a) toate propoziţiile principale;
b) 24 de propoziţii principale şi o circumstanţială de timp;
c) 23 de propoziţii principale, o circumstanţială de mod, o circumstanţială de timp. 4 p.
5. Selectează din enunţul Într-o oală mică încălzeşte untul, presară făina. cuvintele fără
funcţie sintactică. 4 p.
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: Fierbe totul,
amestecând constant până când obţii un sos subţire. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, cu titlul Mănâncă sănătos!, în care
să prezinţi, pornind de la conţinutul fragmentului citat, opinia ta despre necesitatea unei
alimentaţii sănătoase.
89
– să-ţi prezinţi opinia despre necesitatea unei alimentaţii sănătoase; 4 p.
– să menţionezi două consecinţe ale unei alimentaţii nesănătoase; 4 p.

VARIANTA 36


[...] Într-o frumoasă zi de primăvară d. învăţător Blăguţă a venit mai târziu decât de
obicei la şcoală. Îi plăcea mult să pescuiască, se topiseră cam iute zăpezile, Murăşul se
umflase şi apa era tulbure, cum e mai bună de pescuit. Şi era lucru ştiut că, în lipsa d-lui
Blăguţă, Costi Balcovici e acela care pune mâna pe nuia, ca să ţie bună rânduială – nu poate
pentru c-ar fi cel mai mare dintre şcolari, dar învăţa bine şi era băiatul turtelarului din Radna.
Una e însă Blăguţă şi alta Costi, deşi era băiat de turtelar. În faţa d-lui Blăguţă, Trică
stetea smirnă, iar cu Costi se bătuse adeseori în piaţă, în zilele cele bune, când nu era singur,
ci săreau amândoi, cu Sida, în capul lui, şi rar scăpa Costi cu faţa curată, fiindcă Sida avea
gheare ca pisica şi ar fi sărit şi în foc pentru frăţiorul ei.
Tocmai de aceea, poate, Costi era foarte aspru faţă cu Trică, pe care îl ştia acum
singur.
– Trică! – strigă el răstit – stăi frumos!
Trică se ridică îndrăzneţ în picioare: i se făcuse o nedreptate.
– Şezi! strigă Costi.
– Dacă vreau, şed; dacă vreau stau, răspunse Trică. Cine eşti tu ca să-mi porunceşti
mie?!
Ceilalţi şcolari începuseră să râdă cu gurile întinse până spre urechi, căci copiii sunt
oameni şi ei şi se simt mulţumiţi când văd umilirea celor ce prea repede se înalţă. Dar Costi,
pui de om şi el, nu voia să fie umilit.
– Afară! – strigă el dăscăleşte – în genunchi! Şi, rostind porunca, se duse ca să-l
apuce pe Trică.
Trică, cu vreo trei ani mai mic decât Costi, nu se simţea destoinic să ţie piept cu
acesta; cu cât mai mic era însă omul, cu atât mai mare îi era hotărârea, şi el ştia să muşte, să
zgârie şi să dea cu picioarele, ceea ce pe Costi îl umplea cu atât mai vârtos de mânie, cu cât
ceilalţi şcolari se ridicaseră pe bănci şi râdeau cu hohote de câte ori Trică îl nimerea bine.
Astfel, învingerea nu putea să fie decât a lui Trică; bătaie, ce-i drept a mâncat, părul i s-a cam
rărit, gâtul îi era zgâriat, dar din bancă tot n-a ieşit şi în genunchi nu l-a pus decât d. Blăguţă,
care ţinea ca autoritatea lui Costi să rămână întreagă. [...]
(Ioan Slavici, Mara, fragment)
90
A.
1. Indică rolul utilizării liniilor de pauză în enunţul: – Trică! – strigă el răstit – stăi frumos!
6 p.
2. Numeşte două moduri de expunere prezente în text. 6 p.
3. Transcrie două expresii/locuţiuni prezente în fragmentul de mai sus. 6 p.
4. Selectează două figuri de stil distincte remarcate în fragmentul citat. 6 p.
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, care era statutul lui Costi în clasă. 6 p.
B.
Scrie o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care, folosind numai informaţiile oferite
de fragmentul de mai sus, să-l caracterizezi pe Trică.
– să prezinţi două procedee/mijloace de caracterizare a personajului; 3 p.
– să precizezi, pe baza textului selectat, două trăsături ale personajului şi semni-ficaţia acestora;
3 p.
– să ilustrezi aceste trăsături, pe baza textului; 2 p.

O lucrare importantă publicată de Einstein în 1905, „Asupra
electrodinamicii corpurilor în mişcare”, conţinea ceea ce avea să fie
cunoscută mai târziu ca Teoria relativităţii restrânse, una dintre celebrele
contribuţii ale sale, în care demonstrează că teoretic nu este posibil să se
decidă dacă două evenimente care se petrec în locuri diferite, au loc în
acelaşi moment sau nu. Ideile de bază au fost formulate de Einstein încă de
când avea 16 ani. În primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste
probleme timp de 10 ani, Einstein şi-a dat seama că esenţa problemei
constă nu într-o teorie a materiei, ci într-o teorie a măsurării. Esenţa
acestei teorii speciale a relativităţii era constatarea că toate măsurătorile timpului şi spaţiului
depind de judecăţi asupra simultaneităţii a două evenimente diferite.
(Tit Tihon, Ioan Adam, Emil Oprescu, Astronomie, Editura Alfa C.C.D., Piatra Neamţ, 2009)
A.
– titlul lucrării publicate de Einstein în 1905;
– una din celebrele contribuţii ale lui Einstein şi vârsta la care Einstein a formulat ideile
de bază ale teoriei relativităţii restrânse. 4 p.
2. Selectează, din text, enunţul care conţine esenţa teoriei relativităţii restrânse. 4 p.
3. Despărţirea corectă în propoziţii a frazei: În primăvara anului 1905, după ce a reflectat la
aceste probleme timp de 10 ani, Einstein şi-a dat seama că esenţa problemei constă nu într-o
teorie a materiei, ci într-o teorie a măsurării. este:
a) În primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani,1/
Einstein şi-a dat seama 2/ că esenţa problemei constă nu într-o teorie a materiei, ci
într-o teorie a măsurării.3/;
91
b) În primăvara anului 1905,1/ după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani,2/
Einstein şi-a dat seama1/ că esenţa problemei constă nu într-o teorie a materiei, ci
într-o teorie a măsurării3/;
c) În primăvara anului 1905,1/ după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani,2/
Einstein şi-a dat seama că esenţa problemei1/ constă nu într-o teorie a materiei, ci
într-o teorie a măsurării. 3/. 4 p.
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologocă a cuvintelor subliniate în enunţul: Esenţa acestei teorii
speciale a relativităţii era constatarea că toate măsurătorile timpului şi spaţiului depind de
judecăţi asupra simultaneităţii a două evenimente diferite. 4 p.
6. Realizează contragerea primei propoziţii subordonate din enunţul: În primăvara anului
1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein şi-a dat seama că esenţa
problemei constă nu într-o teorie a materiei, ci într-o teorie a măsurării. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să prezinţi, pornind de la
conţinutul fragmentului citat, opinia ta despre rolul pe care îl are fizica în progresul omenirii.
– să-ţi prezinţi opinia despre importanţa fizicii în progresul omenirii; 4 p.
– să valorifici cunoştinţele de fizică dobândite în şcoală în motivarea importanţei fizicii în
progresul omeniri; 4 p.

VARIANTA 37


[...] Viteaz nu se născuse Iţic Ştrul, ci fricos şi bănuitor. Un copil de se răstea la
dânsul, începea să-i joace barba şi să-i ticăie inima. În Fălticeni lumea îl poreclise „iepurele”.
În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis „slăbuţ dar tot bun”, Iţic a leşinat. Numai
gândul că va merge la război îl îngrozea. Era convins că are să moară când va auzi întâiul
bubuit de tun. Cu o zi înainte de a porni din garnizoană, şi-a luat rămas bun de la nevastă, de
la cei şase copii, de la toţi vecinii şi cunoscuţii, plângând ca o babă neputincioasă. Norocul lui
a fost că, îndată ce-a sosit pe front, l-au şi băgat în foc. Fiindcă nu îndrăznea să descarce
puşca, stătea lipit de peretele şanţului, ferindu-se şi uitându-se când la dreapta, când la stânga
să vază cum mor ceilalţi. [...] Apoi scoase capul să vadă cu cine are să se bată. Nedescoperind
nimic, se miră şi se linişti mai mult: „Ce fel de război mai e şi ăsta, că nici nu ştii pe cine
omori?” [...] Alături de dânsul simţi pe urmă ceva ciudat, parcă ar fi căzut un sac greu.
92
Întoarse ochii. Un flăcăiandru se prăbuşise în fundul tranşeei, cu capul plin de sânge. Iţic se
înfurie deodată, ca şi când ar fi primit şi o măciucă în frunte, ridică arma şi începu a trage
nebuneşte, să răzbune pe camaradul despre care nu ştia decât că-i dintr-un sat de pe lângă
Fălticeni şi că mă-sa era vădană. [...]
(Liviu Rebreanu, Iţic Ştrul dezertor, fragment)
A.
1. Indică rolul utilizării parantezelor din textul dat şi rolul utilizării ghilimelelor în enunţul
„Ce fel de război mai e şi ăsta, că nici nu ştii pe cine omori?”. 6 p.
2. Formulează, într-o propoziţie, tema fragmentului citat. 6 p.
3. Menţionează modul de expunere dominant din text. 6 p.
4. Transcrie, din text, o comparaţie şi explică valoarea ei expresivă. 6 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, trăsăturile personajului Iţic Ştrul. 6 p.
B.
Scrie, în maximum 8 rânduri, rezumatul textului citat, respectând regulile de alcătuire a unui
asemenea tip de compunere.
– să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 p.
– să desprinzi ideile principale ale textului; 2 p.
– să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajul; 2 p.
– să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 p.
– să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 p.

Domnul ţării era „unsul lui Dumnezeu” şi „stăpân al ţării din mila
lui Dumnezeu” după ce trecea prin două ceremonii distincte: învestirea şi
încoronarea. Ştefan Vodă a fost învestit, după cum spune relatarea
cronicarului Ureche, la 12 aprilie 1457, pe câmpia de la Direptate, unde a
fost uns de mitropolitul Teoctist. În lipsa oricăror mărturii, se poate
presupune că ceremonia de încoronare a avut loc ulterior, la Suceava, şi,
cu siguranţă, s-a desfăşurat după protocolul vremii, cu Ştefan îmbrăcat
după tipicul bizantin, în „granazza”. [...] La intrarea în „casa domnului”,
voievodul era întâmpinat de episcopi şi mitropolit, se oprea în faţa
altarului, săruta Evanghelia şi icoanele, apoi, purtat pe braţe, se cânta
„Isaia dănţuieşte”. Domnul îngenunchea în faţa altarului, iar mitropolitul
ţinea slujba de încoronare. Apoi îl ungea domn „cu sfântul untdelemn”, îi
săruta creştetul capului, domnul săruta mâna mitropolitului, icoanele din altar şi se îndrepta
spre centrul naosului. Tot mitropolitul îi punea pe cap o coroană de aur, împodobită cu pietre
scumpe, şi îl lua de braţul drept, iar unul dintre boierii de rang de cel stâng şi-l aşezau pe
tronul aflat în biserică. Cel ce intra ca om, ieşea Domn, ales şi încoronat de Dumnezeu.
(Ştefan cel Mare, în revista 100 DE PERSONALITĂŢI, numărul 92)
93
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente care privesc textul citat:
– numele cronicarului care a precizat anul învestirii lui Ştefan cel Mare ca domn al Moldovei;
– elementul de vestimentaţie purtat de Ştefan cel Mare la ceremonia de încoronare. 4 p.
2. Selectează, din text, sintagmele care prezintă acţiunile întreprinse de mitropolit la
ceremonia de încoronare a domnitorului. 4 p.
3. Precizează cele două ceremonii în urma cărora domnul ţării era „unsul lui Dumnezeu” şi
„stăpân al ţării din mila lui Dumnezeu”. 4 p.
Propoziţia subordonată din fraza Domnul ţării era „unsul lui Dumnezeu” şi „stăpân al ţării din
mila lui Dumnezeu” după ce trecea prin două ceremonii distincte: învestirea şi încoronarea se
contrage în partea de propoziţie corespunzătoare:
a) complement circumstanţial de mod;
b) complement indirect;
c) complement circumstanţial de timp. 4 p.
5. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică ale pronumelor existente în ultimul
enunţ al textului. 4 p.
6. Transcrie prima propoziţie subordonată din text şi precizează-i felul. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să prezinţi, pornind de la
conţinutul fragmentului citat, opinia ta despre ceremonia de încoronare a domnului Moldovei.
– să-ţi prezinţi opinia despre ceremonia de încoronare a domnului Moldovei; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează „ungerea domnului”; 4 p.

94
VARIANTA 38

Într-o încăpere ca toate celelalte,

Amenajată cu plafon zdravăn,
Ne întrecem la săritura în înălţime.
Ştim precis
Că nu poate sări nimeni
Mai sus decât tavanul,
Să fie şi Dumnezeu,
Asta din cauza gravitaţiei
Care ne trage mereu în jos,
Încă din cele mai vechi timpuri.
.....................................................
(Marin Sorescu, Concurs)
A.
1. Precizează valoarea morfologică a termenului în jos, scrie apoi un enunţ în care acelaşi
cuvânt să aibă o altă valoare morfologică şi numeşte-o. 6 p.
2. Selectează din prima strofă un adjectiv şi construieşte cu el enunţuri prin care să
exemplifici următoarele grade de comparaţie: comparativ de superioritate, superlativ
absolut prin mijloace expresive, superlativ relativ de inferioritate. 6 p.
3. Explică rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 6 p.
4. Transcrie din text, o comparaţie şi un epitet. 6 p.
B.
Precizează genul literar în care se încadrează textul şi demonstrează, în 150-250 de
cuvinte, că fragmentul dat aparţine genului identificat.
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
– precizarea a patru caracteristici ale genului literar identificat; 4 p.
– ilustrarea caracteristicilor numite, cu exemple extrase din text; 4 p.
– respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie. 4 p.

Poate nu te-ai îmbrăcat bine, poate te-a prins o ploaie, poate ai stat lângă o persoană
contagioasă. E mai uşor să te îmbolnăveşti în sezonul rece, din cauza temperaturilor oscilante.
Unde mai pui că medicii avertizează că, în această toamnă, virusurile vor ataca cu o virulenţă
crescută faţă de anii anteriori. Şi dacă o răceală nu e ceva de speriat, o gripă sau o viroză care
95
te pot imobiliza la pat ar trebui să constituie ameninţări reale, mai ales că pot avea complicaţii
serioase. Şi dacă tot e mai simplu să previi, de ce să n-o faci?
Primul pas spre o imunitate de fier este să te hrăneşti sănătos şi să te odihneşti bine în
fiecare noapte. Fructele şi legumele proaspete n-ar trebui să îţi lipsească din meniul zilnic,
pentru aportul de vitamine şi minerale, fibre şi alţi nutrienţi importanţi. Apoi, ai face bine să îi
dai o mână de ajutor sistemului tău imunitar, ca să fii sigură că scutul organismului va rămâne
intact după fiecare confruntare cu agenţii patogeni. Cum îţi întăreşti imunitatea? Cu capsulele
Neopirex de la PromoPharma. Sunt un supliment alimentar util nu doar pentru fortifierea
imunităţii în mod natural, ci şi pentru combaterea febrei, pentru că reglează temperatura
corpului în câteva zile. Trebuie să mai ştii că sunt recomandate persoanelor intolerante la
antipireticele obişnuite!
(Manta de vreme rea, în revista Benessere, Nr. 33, 2009)
A.
– avertismentul medicilor;
– primul pas spre imunitate şi cum îţi întăreşti imunitatea. 4 p.
2. Menţionează publicul ţintă/cui sunt recomandate capsulele Neopirex. 4 p.
În fraza Primul pas spre o imunitate de fier este să te hrăneşti sănătos şi să te odihneşti bine în
fiecare noapte. există:
a) o principală, o completivă directă;
b) o principală, două predicative;
c) o principală, o predicativă. 4 p.
4. În fraza Trebuie să mai ştii că sunt recomandate persoanelor intolerante la antipireticele
obişnuite! există:
a) o principală, două completive directe;
b) o principală, o subiectivă, o completivă directă;
c) o principală, o subiectivă, o completivă indirectă. 4 p.
5. Transcrie din următoarea frază predicatele şi precizează felul lor: Poate nu te-ai îmbrăcat
bine, poate ai stat lângă o persoană contagioasă. 4 p.
6. Identifică valorile morfologice ale cuvintelor a şi o din enunţul Poate nu te-ai îmbrăcat
bine, poate te-a prins o ploaie, poate ai stat lângă o persoană contagioasă. Construieşte
enunţuri cu alte două valori morfologice pentru fiecare dintre aceste cuvinte. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi opinia despre
felul în care poţi beneficia de o imunitate de fier.
– să-ţi prezinţi opinia despre felul în care poţi beneficia de o imunitate de fier; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text care ilustrează felul în care poţi beneficia de o
imunitate de fier; 4 p.
96
VARIANTA 39

Sunt corabie
Mi s-a promis o furtună
Eu am promis-o celor de pe corabie
Şi tot senin, tot senin,
Gândul se suie
În vârful catargului
Şi se uită în zare,
Tot senin, tot senin
Iată doi pescăruşi
Au aripile moi
Nici măcar briza
Nu le umflă o pană
Şi ei par în derivă
Tot senin, tot senin
Numai la fundul mării
Ar fi ceva agitaţie
Printre caii de mare
La grajd, mâncând jăratec
Sunt corabie, sunt corabie.

(Marin Sorescu, Sunt corabie)
A.
1. Construieşte un enunţ în care să foloseşti verbul se uită, din versul Şi se uită în zare, la
un alt timp verbal, astfel încât să nu se modifice forma. 6 p.
2. Extrage, din text, toate marcile lexico-gramaticale ale eului liric. 6 p.
3. Numeşte figura de stil predominantă în text şi explică rolul ei stilistic. 6 p.
4. Rescrie următoarele enunţuri, corectând toate greşelile pe care le conţin: Fusese un
învestitor de succese şi cîştigase destui de mulţi bani în vremea aceia. 6 p.
5. Selectează din text, o sintagmă întâlnită în basme şi explic-o. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să prezinţi mesajul/o idee din textul
citat. În compunerea ta, trebuie:
97

Ocnele de sare din Hallstatt sunt accesibile cu un
funicular, în preţul de 22 de euro fiind incluse transportul
dus-întors şi vizitarea minei. […] Mai întâi, turiştii, atât cei
tineri, cât şi cei vârstnici, alunecă pe nişte tobogane de lemn
foarte înclinate, pentru accesul în diferite spaţii. Apoi asistă
la scurte proiecţii multimedia cu prezentări referitoare la
tehnologia de exploatare a sării sau ilustrând importanţa
minei, a cărei vechime este considerabilă – între 4.500 şi
7.000 de ani. Într-o încăpere cu un lac subteran sunt proiectate pe pereţi animaţii legate de
modul de viaţă al minerilor de altădată, iar în alta este relatată istoria „omului în sare”, adică
a unui schelet perfect conservat, datat din preistorie, găsit aici în secolul al XVIII-lea de cei
care s-au încumetat să pătrundă în măruntaiele muntelui. Legendă sau adevăr, povestea este
„frumos ambalată”, adică bine pusă în scenă de un manechin vorbitor, şi relatată turiştilor
care au auzit în treacăt de acest mit.[...]
(Alina Baranovschi, Salina din Hallstatt, Legenda omului din sare, în revista Terra Magazin,
Nr.12, 2009)
A.
– ce include preţul de 22 de euro;
– cum se face accesul în diferite spaţii;
– vechimea minei;
– ce semnifică sintagma „omul în sare”. 4 p.
2. Selectează din text fragmentul care pune în evidenţă modul atractiv prin care este prezentată
istoria „omului în sare”. 4 p.
3. Transcrie din text un adjectiv la gradul superlativ absolute şi un articol demonstrative. 4 p.
4. Precizează mijloacele de îmbogăţire internă prin care s-au format următoarele cuvinte: acest
(mit), dus-întors. 4 p.
5. Precizează cazul şi funcţia sintactică ale substantivelor subliniate în următorul enunţ:
Legendă sau adevăr, povestea este „frumos ambalată”, adică bine pusă în scenă de un
manechin vorbitor, şi relatată turiştilor care au auzit în treacăt de acest mit. 4 p.
6. În fraza Într-o încăpere cu un lac subteran sunt proiectate pe pereţi animaţii legate de modul
de viaţă al minerilor de altădată, iar în alta este relatată istoria „omului în sare”, adică a unui
schelet perfect conservat, datat din preistorie, găsit aici în secolul al XVIII-lea de cei care s-au
încumetat să pătrundă în măruntaiele muntelui. există:
a) două propoziţii principale, o atributivă, o completivă directă;
b) două propoziţii principale, o atributivă, o completivă indirectă;
c) două propoziţii principale, o atributivă, o circumstanţială de scop/finală. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul faţă de
98
text; 4 p.

VARIANTA 40

Oamenii – duminici ale timpului.
Acolo unde timpul este des,
Coagulat.
O anumită periodicitate a lui

Naşte oameni,
Ca metrul
Care nu există decât
Pe gradaţii.
Aceeaşi crestătură egală

Ne uneşte,
Numai cu noi,
Puşi unul lângă altul,
Se măsoară şi Dumnezeu
(Maximum de durată).
(Marin Sorescu, Maximum de durată)
A.
1. Explică rolul liniei de pauză din primul vers. 6 p.
2. Selectează toate pronumele şi adjectivele pronominale, precizând felul lor. 6 p.
3. Numeşte disciplina/disciplinele la care operezi cu următorii termeni, şi precizează ce
relaţie se poate stabili între ei: durată, timp, periodicitate, metru, gradaţii, se măsoară,
maximum. 6 p.
4. Construieşte enunţuri în care să foloseşti cuvântul de cu mai multe valori morfologice.
6 p.
5. Comentează , în 30-50 de cuvinte, semnificaţia primului vers al poeziei. 6 p.
99
B.
Redactează o compunere imaginativă de 150-250 de cuvinte cu titlul Rolul ştiinţelor
exacte în viaţă.
- să utilizezi două moduri de expunere; 4 p.
- să foloseşti informaţii din textul dat; 4 p.

Dintre aşa-zisele „fosile vii” din lumea vegetală se distinge Ginkgo biloba, un arbore
care, deşi a avut iniţial un areal restrâns la Asia de Est, a fost introdus şi în alte regiuni ale
continentului, dar şi în Europa, încă din Evul Mediu. La început, a fost naturalizat în sud-estul
Chinei, în munţii Tianmushan, apoi în provinciile Yunnan şi Sichuan. În timp, versiunea
spontană a speciei a dispărut, fiind înlocuită de cea cultivată, care s-a extins nu numai în
China, ci şi în Coreea şi Japonia, în secolul al XII-lea. Din Ţara Soarelui Răsare, unde a fost
descris de botanistul german Engelbert Kaempfer (1712), au fost aduse seminţe pentru
Grădina Botanică din Utrecht (1750); pătrunde apoi în Franţa şi înfloreşte la
12 aprilie 1812 în Grădina Botanică din Montpellier, de unde ajunge în Jardin
des Plantes din Paris.
Un exemplar de Ginkgo biloba aflat în Hiroshima a supravieţuit
bombardamentului nuclear din 6 august 1945, devenind un simbol al rezistenţei
şi longevităţii. În iunie 1989, frunza verde în formă de „T” a lui Ginkgo biloba
a fost aleasă ca însemn oficial al oraşului Tokyo.
(Adrian Cioacă, Ţărmuri pline de fosile vii, Ginkgo biloba, arborele nemuritor, în revista
Terra Magazin, Nr.12, 2009)
A.
– arealul iniţial al arborelui Ginkgo biloba;
– locul unde a fost naturalizat Ginkgo biloba. 4 p.
– 2. Precizează motivul pentru care Ginkgo biloba a devenit un simbol al rezistenţei şi
longevităţii. 4 p.
3. Numeşte evenimentele istorice care au avut loc în anii menţionaţi în text: 1812, 1989, 1945.
4 p.
4. Realizează expansiunea părţii de propoziţie aflat, din enunţul Un exemplar de Ginkgo biloba
aflat în Hiroshima a supravieţuit bombardamentului nuclear din 6 august 1945(...) în
propoziţia corespunzătoare şi precizează felul propoziţiei. 4 p.
5. Selectează doi termeni aparţinând câmpului lexical al botanicii. 4 p.
6. Precizează diateza verbului din propoziţia: În iunie 1989, frunza verde în formă de „T” a
lui Ginkgo biloba a fost aleasă ca însemn oficial al oraşului Tokyo, apoi construieşte câte un
enunţ în care acelaşi verb să fie folosit la celelalte diateze. 4 p.
100
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să îţi exprimi opinia
despre necesitatea protejarii speciilor rare, a „fosilelor vii”.
– să îţi prezinţi opinia despre necesitatea protejarii speciilor rare; 4 p.
– să valorifici secvenţe din text; 4 p.

VARIANTA 41

„Ce bine au să meargă trebile în pădure
Pe împăratul tigru când îl vom răsturna
Şi noi vom guverna,
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit."
— "Şi-n ce o să stea oare
Binele acest mare?"
Îl întrebă.
— "În toate,
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,
Şi legea criminală s-o îmbunătăţim;
Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca
Ş-apoi îl sugruma."
— "Dar voi ce-o să le faceţi?"
— "Noi o să-i sugrumăm
Ş-apoi să-i judecăm."
Cutare sau cutare,

Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare,
Tot astfel ar urma.
(Grigore Alexandrescu, Ursul şi vulpea)
101
A.
1. Identifică modurile de expunere din text. 6 p.
2. Selectează un verb la modul indicativ, viitorul popular şi un verb la modul condiţional-
optativ, timpul prezent. 6 p.
3. Construieşte două enunţuri dezvoltate prin care să demonstrezi polisemia verbului a
face. 6 p.
4. Scrie sinonimul contextual pentru cuvintele: vom răsturna, să stârpim . 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să demonstrezi apartenenţa

Fondatorul firmei Kodak, Geoge Eastman (1854-1932), mic funcţionar la
o bancă, a devenit interesat de fotografie în 1877, când şi-a cumpărat un aparat
şi clişeele aferente, ce trebuia să şi le pregătească singur cu colodiu umed.
Curând a fost dezamăgit de dificultăţile cu care puteau fi luate imaginile şi şi-a
propus să perfecţioneze tehnica. După mai multe încercări – toate reuşite – şi
mai mulţi parteneri, Eastman lansează, în 1889, un aparat simplu şi uşor de
mânuit (Kodak nr.1), ce folosea film de celuloid. Firma s-a impus repede nu
numai în Statele Unite, ci şi în restul lumii. Un slogan bine ales – You press the button, we do
the rest (Dumneavoastră apăsaţi butonul, noi facem restul) – i-a adus celebritatea. Într-
adevăr, unul dintre aparatele ce s-a bucurat de foarte mult succes era vândut cu un film cu
care puteau fi luate 100 de imagini; acesta era apoi expediat firmei, pentru a fi descărcat,
cadrele developate şi copiate, aparatul reîncărcat şi returnat în cel mai scurt timp
proprietarului. […]
(Adrian-Silvan Ionescu, Muzeul Fotografiei şi al Filmului, în revista Terra Magazin, Nr.12,

2009)
A.
– motivul care l-a determinat pe Geoge Eastman să-şi perfecţioneze tehnica fotografierii;
– tipul de film folosit de Kodak nr.1, aparatul lansat de Geoge Eastman în 1889. 4 p.
2. Transcrie sloganul care i-a adus celebritatea fondatorului firmei Kodak. 4 p.
3. Descrie modul de comercializare şi de utilizare a aparatului care s-a bucurat de foarte mult
succes. 4 p.
4. În enunţul Curând a fost dezamăgit de dificultăţile cu care puteau fi luate imaginile şi şi-a
propus să perfecţioneze tehnica. există:
102
a) o propoziţie principală, două atributive, o completivă directă;
b) o circumstanţială de timp, o atributivă, o principală, o completivă directă;
c) două principale, o atributivă, o completivă directă. 4 p.
5. Precizează subiectele din fraza Eastman lansează, în 1889, un aparat simplu şi uşor de
mânuit (Kodak nr.1), ce folosea film de celuloid. 4 p.
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o atributivă al cărei termen
regent să fie numeral. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să îţi prezinţi părerea despre
rolul pe care l-a avut Geoge Eastman în perfecţionarea aparatului de fotografiat.
– să-ţi exprimi opinia în legătură cu rolul pe care l-a avut Geoge Eastman în perfecţionarea
aparatului de fotografiat; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text referitoare la unul dintre aparatele ce s-a bucurat de foarte
mult succes; 4 p.
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 2 p.

VARIANTA 42

– Grădina se chemase Paradis şi Rai.
Acolo totdeauna-i mai, –
Oftează Eva a pustiu,
Când povesteşte, mai târziu,
Copiilor ţinuţi în poală
De câte ori îi culcă şi îi spală, –
Acolo anul ţine, fără greş,
De la caise până la cireşi,
De la cireşe până la caise.
De două luni e anul, pare-mi-se,
Ba, mi se pare, nici atât.
Nu-i viscol, ger şi timp urât,
Doar poame bune, cu toptanul,
Cât e grădina şi cât ţine anul.
Un râu de miere şi un râu de lapte

Se-mpreunau în miazănoapte.
103
Şi am văzut şi altceva:
Bomboane-n flori şi gârle de cafea,
Zahăr movili şi cornuri mari cu mac,
Stafide, nuci şi cozonac.
Puneai o chiflă şi ieşeau o mie,

Crescute câte cinci pe-o farfurie,
Cu frişcă şi muiate în sirop,
Cu rom o picătură sau un strop.
Ziceai în gând şi, tăvi, nu mai ţiu minte,
Veneau pe fugă cu plăcinte,
Frigări cu pui intrau pe uşi,
Aduse de băieţi şi de păpuşi.
Peştii ieşeau, să întrebaţi pe tata,

Din iazuri, la dorinţă, copţi de-a gata,
Şi alegeai, pe sus, orice friptură,
Şi se prăjea prin aer, pân’ la gură.
Orice ai vrut şi jinduit
Era de-ajuns să fi râvnit.
Tata mişca numai sprânceana,
Şi vinul alerga cu damigeana.
Aşa era în Paradis. Păcat

Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”
(Tudor Arghezi, Paradisul)
A.
1. Transcrie termenii câmpului semantic al „bunătăţilor” din strofa a doua. 6 p.
2. Identifică, în text, două figuri de stil diferite şi explică rolul lor stilistic. 6 p.
3. Numeşte tipul de rimă din text şi măsura ultimului vers. 6 p.
4. Selectează două numerale, precizându-le valoarea morfologică şi funcţia sintactică. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul
citat. În compunerea ta, trebuie:

Între Munţii Stâncoşi, în vest, şi Munţii Appalachi, în est, la sud de Marile Lacuri de la
graniţa Canadei cu Statele Unite, până în sud, la Golful Mexic, se dezvoltă bazinul fluviului
104
Mississippi, râu sfânt al triburilor amerindiene care sălăşluiau aici
înainte de venirea feţelor palide (europenii aflaţi în căutare de
comori şi noi ţinuturi).
Şerpuind prin imensul podiş al preriilor, unde turmele de
bizoni migrau dintr-un ţinut în altul, capriciosul fluviu a fost şi este
venerat de cei ce nu-şi pot gândi existenţa în alt loc decât în lungul
bătrânului Mississippi. Tot pe acest impunător fluviu, de aproape
200 de ani navighează celebrele vapoare cu zbaturi, atât de prezente în romanele şi povestirile
lui Mark Twain, el însuşi comandant al unor asemenea nave. […]
(Marian Ene, Mississippi. Părintele tuturor râurilor, în revista Terra Magazin, Nr.12, 2009)
A.
– zona unde se dezvoltă bazinul fluviului Mississippi;
– numele vechilor locuitori din bazinul fluviului Mississippi. 4 p.
2. Selectează, din text, o informaţie care are legătură cu literatura. 4 p.
3. În enunţul Şerpuind prin imensul podiş al preriilor, unde turmele de bizoni migrau dintr-un
ţinut în altul, capriciosul fluviu a fost şi este venerat de cei ce nu-şi pot gândi existenţa în alt
loc decât în lungul bătrânului Mississippi. există:
a) două propoziţii principale, două atributive;
b) două propoziţii principale, o circumstanţială de loc, o atributivă;
c) o propoziţie principală, două atributive. 4 p.
4. Cuvintele din enunţul este venerat de cei au funcţiile sintactice:
a) predicat nominal, complement indirect;
b) predicat verbal, complement de agent;
c) predicat verbal, complement indirect. 4 p.
5. Transcrie, din textul dat, două subiecte exprimate prin pronume relativ. 4 p.
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să descrii un peisaj din
bazinul fluviului Mississippi, valorificând informaţiile din text.
– să foloseşti doar descrierea ca mod de expunere; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text referitoare la zona descrisă; 4 p.

105
VARIANTA 43

„ – Eu te privesc de sus, furnică, O cuvântare-aşa stupidă.
Şi-mi pari atât de mică! Şi-i zise:
Te văd cum jos munceşti „– Bre, nu ţi-e ruşine?
Din greu, Eu merg, nu mă târăsc ca tine!
Ca să trăieşti; Stai sus pe-o frunză cocoţată
Când eu Ce mâine va muri uscată,
Stau sus, stau sus ca Dumnezeu, Când toată seva-i vei fi supt;
Pe frunza-naltului copac Dar eu, d-aici, de dedesupt,
Pe care trupu-mi se răsfaţă. Eu, mândră, fără s-arăt plânsu-mi,
Stau sus: numai atâta fac Îţi strig, omidă parvenită,
Ca să câştig comoda-mi viaţă!” Că eşti o parazită!
Când eu trăiesc prin mine însămi,
Furnica e de obicei Tu îţi furi hrana de la alţi,
Cam prea modestă (treaba ei!); Şi doar târându-te te-nalţi.”
Dar socoţi că d-astă dată (George Ranetti, Omida şi furnica)
Din cale-afară e prea lată
Ca să îi ţie o omidă
A.
Cerinţe:
1. Transcrie o comparaţie şi o personificare din poezie. 6 p.
2. Indică două cuvinte, diferite ca părţi de vorbire, care conţin diftongi. 6 p.
3. Selectează o interjecţie de adresare şi două verbe la timpuri diferite, modul indicativ, pe
care le vei numi. 6 p.
4. Transcrie din text patru neologisme şi două secvenţe care conţin cacofonii. 6 p.
5. Explică în 30-50 de cuvinte, rolul parantezei: (treaba ei!). 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să demonstrezi apartenenţa
106
[...] Modul în care arată cerul depinde de existenţa unei atmosfere, de compoziţia
acesteia şi de apropierea de Soare. Pe corpurile cereşti fără atmosferă, cerul va fi negru chiar
dacă Soarele ar fi răsărit.
Cerul de pe Lună, satelitul natural al Pământului, este
negru şi plin de stele. În plus, faţă de celelalte planete, se observă
Pământul, de trei ori mai mare decât se vede Luna de la noi. Cei
ce s-ar afla în emisfera îndreptată spre planeta noastră ar vedea
mereu Pământul. Nu va apune, nu va răsări, ci se va deplasa printre stele. În plus, se vor putea
observa şi „fazele” Pământului, acesta având stadii similare cu cele prin care trece şi Luna
văzută de pe Terra. Pe astrul selenar, două răsărituri de Soare se succed la 29,5 zile, aşa că
„noaptea” durează 14,75 zile. Uneori, Pământul trece prin faţa Soarelui, chiar atunci când se
produc eclipsele totale de Lună. Cei care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii opusă planetei
noastre nu vor putea observa Pământul. […]
(Adrian Şonka, Cerul extraterestru, în revista Terra Magazin, Nr.1, 2010)
A.
– culoarea cerului pe corpurile cereşti fără atmosferă;
– elementele de care depinde modul în care arată cerul;
– satelitul natural al Pământului;
– intervalul la care se succed pe astrul selenar două răsărituri de Soare. 4 p.
2. Precizează durata „nopţii” pe astrul selenar şi locul de pe Lună de unde nu se poate observa
Pământul. 4 p.
3. Explică rolul folosirii verbelor la modul condiţional-optativ în textul dat. 4 p.
4. Despărţirea corectă în propoziţii a frazei Cei care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii opusă
planetei noastre nu vor putea observa Pământul. este:
a) Cei care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii opusă planetei noastre1/ nu vor putea
observa Pământul.2/
b) Cei1/ care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii opusă planetei noastre2/ nu vor putea
observa Pământul.
c) Cei care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii opusă planetei noastre1/ nu vor2/ putea
observa Pământul. 3/ 4 p.
5. Precizează funcţia sintactică a cuvântului observa (Cei care ar fi poziţionaţi pe partea Lunii
opusă planetei noastre nu vor putea observa Pământul.), apoi realizează expansiunea lui în
propoziţia corespunzătoare. 4 p.
6. Menţionează valoarea morfologică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate în text. 4 p.
B.
Imaginează-ţi că ai urmărit la televizor o emisiune din care ai aflat informaţii despre
Cerul extraterestru. Construieşte un dialog, de 8 – 10 replici, cu un coleg de clasă sau cu un
prieten, pe aceeaşi temă.
– să porţi un dialog cu un coleg de clasă/ prieten pe tema propusă; 4 p.
– să valorifici secvenţe/informaţii din text; 4 p.
– să ai o structură adecvată dialogului şi cerinţei formulate; 2 p.
107
– să respecţi numărul de replici cerut. 2 p.

VARIANTA 44

Într-o zi, prin asfinţit, Roiul, cum de l-a zărit
Şoarecele a-ndrăznit C-a intrat, l-a copleşit.
Să se creadă în putere Socoteală să-i mai ceară?
A prăda stupul de miere. Nu! L-au îmbrăcat în ceară,
El intrase pe furiş, De la bot până la coadă,

Strecurat pe urdiniş. Tăbărâte, mii grămadă,
Se gândea că o albină-i Şi l-au strâns cu meşteşug,
Slabă, mică şi puţină, Încuiat ca-ntr-un coşciug.
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş. Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Nu ştiuse că nerodul Că puterea se adună
Va da ochii cu norodul Din toţi micii împreună.
Şi-şi pusese-n cap minciuna (Tudor Arghezi, Tâlharul pedepsit)
Că dă-n stup de câte una.
A.
Cerinţe:
1. Transcrie din text două substantive colective şi două enunţuri în care identifici
prezenţa omonimiei. 6 p.
2. Selectează structurile care conţin opinia „tâlharului” despre albină şi structurile care
conţin părerea despre sine. Numeşte câte două trăsături ale protagoniştilor. 6 p.
3. Scrie sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte: a prăda, (l)-a copleşit,
tăbărâte. 6 p.
4. Identifică, în text, câte un cuvânt care să conţină diftong, triftong şi hiat. 6 p.
B.
Redactează un dialog, de 8-10 rânduri, între două albine, despre păţania şoarecelui.
108
– valorificarea elementelor specifice acestui tip de text (conţinutul şi stilul adecvate relaţiei
cu interlocutorul şi cerinţei); 3 p.
– respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie; aşezarea corectă a
textului în pagină şi încadrarea în limita de spaţiu precizată. 2 p.

Excesul de internet predispune la depresii. Deşi se discută de ceva

vreme despre efectele negative ale dependenţei de computer, pentru prima oară,
experţii de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, au adus argumente, prin
cel mai serios studiu făcut până acum. Astfel, ei au urmărit comportamentul a
peste 1.300 de persoane, cu vârste între 16 şi 51 de ani, care folosesc internetul
zilnic, în mod excesiv. Mulţi dintre aceştia ajung chiar să înlocuiască relaţiile din viaţa reală
cu cele virtuale.
(Cătălina George, Internetul ne face depresivi, în revista Terra Magazin, Nr.3, 2010)
A.
– titlul articolului şi numele universităţii care a iniţiat studiul;
– eşantionul pe care s-a făcut studiul. 4 p.
2. Selectează, din articolul citat, o consecinţă suportată de cei care folosesc internetul zilnic, în
mod excesiv. 4 p.
3. Identifică în fraza „Astfel, ei au urmărit comportamentul a peste 1.300 de persoane, cu
vârste între 16 şi 51 de ani, care folosesc internetul zilnic, în mod excesiv.” propoziţia
subordonată şi contrage-o în partea de propoziţie corespunzătoare, menţionând-o. 4 p.
4. Transcrie din text: locuţiune verbală şi un adjectiv la gradul superlativ de superioritate. 4 p.
5. Construieşte, în relaţie cu propoziţia principală Excesul de internet predispune la depresii,
două subordonate diferite şi precizează felul acestora. 4 p.
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din primul enunţ. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, despre efectele negative ale
dependenţei de computer.
– să-ţi exprimi opinia în legătură cu cerinţa formulată; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text referitoare la cerinţă; 4 p.

109
VARIANTA 45

O omidă tânără, dar cu personalitatea formată,

mare filozoafă şi învăţată,
citea pomii de prin livezi
ca pe nişte biblioteci fragile şi verzi.
Sârguincioasă, elevată şi frunzofilă,
buchisea tomuri întregi, capitol cu capitol,
filă cu filă,
ba chiar aş zice că, absorbită
de marea aventură a minţii,
mânca tocmai cartea, o rodea cu dinţii.
Iar când s-a simţit o omidă foarte învăţată,
n-a mai suportat starea ei
de fiinţă neterminată
şi câteva zile a mâncat doar expresii înaripate
ca să-i crească aripi pe spate.
Astfel omida s-a pomenit dintr-odată
trecută în altă stare, evoluată:
un fluture erudit cu mustăţi şi baston
şi cu porecla de Papion,
filozof cu prestanţă şi cu renume
care poate fi primit
la cea mai înaltă Academie din lume
(la cea a insectelor, cu catedra pe-un buture),
aşa cum se cuvine unei omizi
cu doctoratul în... fluture.
(Arcadie Suceveanu, Omida cu grad de fluture)
A.
Cerinţe:
1. Transcrie, din textul dat, trei figuri de stil şi numeşte-le. 6 p.
2. Scrie trei cuvinte derivate din familia de cuvinte a lui citea. 6 p.
3. Selectează fragmentele care prezintă cele două stări de existenţă ale insectei. 6 p.
4. Determină numărul de litere şi numărul de sunete din următoarele cuvinte: fragile,
sârguincioasă, expresii. 6 p.
5. Explică rolul virgulelor din fragmentul: O omidă tânără, dar cu personalitatea formată,/
mare filozoafă şi învăţată.. 6 p.
110
B.
Într-o compunere de 150-250 de cuvinte prezintă raportul dintre realitate şi ficţiune, aşa
cum se reflectă în Omida cu grad de fluture.
- să evidenţiezi raportul dintre realitate şi ficţiune; 4 p.
- să prezinţi două argumente care să-ţi susţină opinia; 4 p.

„Trebuie spus că acest rozător nu seamănă deloc cu un
constructor amator, planurile sale acoperă zeci de metri pătraţi. Şantierele
sale se întind pe suprafeţe impresionante. Barajele de reţinere a apei dau
naştere la noi lacuri. Pagubele pe care le produc involuntar oamenilor pot
să fie importante. Castorul este perfect echipat pentru a doborî arbori;
poate să o facă oricând. Chiar dacă preferă mestecenii şi plopii, el ar putea să pună la pământ,
la fel de bine, cel puţin o jumătate de duzină de arbori fructiferi într-o singură noapte.
Instinctul său (programul său genetic) îi impune, ca o necesitate absolută, să construiască
baraje: nu îl interesează atunci că întrerupe un canal de irigaţie, că astupă un drenaj de secare
a terenului sau că inundă un drum.”[…]
Împletirea dintre real şi fabulos apare în multe istorii medievale. Iată una despre
transportul copacilor. Un castor bătrân şi leneş era totdeauna prezent în apropierea celor care
doborau copacii. Aceştia îl înconjurau, nelăsându-i să scape, îi răsturnau cu burta în sus,
încărcau crengile între labele sale şi îl împingeau, ca pe o barcă, spre locul ales pentru baraj.
Aici povara era descărcată şi operaţia se relua de la capăt.[…]
(Jacques-Yves Cousteau et Yves Paccalet – Saumons, castors et loutres, Ed. Flammarion,
Paris, 1978, în articolul lui Alexandru Marinescu – Castorul, arhitectul solitar al emisferei
nordice, în revista Terra Magazin, Nr.3, 2010)
A.
– titlul articolului;
– autorul articolului;
– publicaţia din care a fost preluat fragmentul citat;
– termenul de comparaţie pentru castor. 4 p.
2. Menţionează care sunt pagubele provocate de castor şi numeşte trăsăturile protagonistului
din legenda medievală. 4 p.
3. Selectează trei verbe care denumesc acţiunile oamenilor din legenda medievală. 4 p.
5. Propoziţiile din fraza Instinctul său (programul său genetic) îi impune, ca o necesitate
absolută, să construiască baraje: nu îl interesează atunci că întrerupe un canal de irigaţie, că
astupă un drenaj de secare a terenului sau că inundă un drum se află:
a) numai în raport de coordonare;
b) numai în raport de subordonare;
c) atât în raport de coordonare, cât şi de subordonare. 4 p.
111
6. Precizează diateza verbelor din enunţul Aici povara era descărcată şi operaţia se relua de la
capăt. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinţi patru argumente
prin care să susţii apartenenţa fragmentului propus la textul nonficţional.

VARIANTA 46

Într-o zi, de la pitici, Lumea doar a progresat

A fugit un licurici... Şi s-a electrificat,
N-ar fi fost mare scofală, Şi-asfel, deci, şi prin urmare,
Dar e-o chestie specială: Lămpile n-au căutare.
Precum ştiţi, micul ştrengar Şi-apoi, fără îndoială,
Le servea drept felinar, Asta cere cheltuială!
Luminându-le făgetul Măcar ia şi fă feştilă
Pe când numărau bănetul. Din mustaţa lui Sucilă,
Ş-apoi el, ca la moment Ori aprinde, drept fitil,
Singur producea curent, Colţul ierbii în april
Forţa lui fiind egală Poate, printr-un şiretlic,
S-o mai lumina un pic
Cu o... o... termocentrală... Bezna neagră din poveste...
Iar acuma ce necaz! Că-nainte mult mai este!
De-un să cumperi lămpi de gaz? (Arcadie Suceveanu, Ce s-a
întâmplat cu felinarul piticilor)
A.
Cerinţe:
1. Explică rolul cratimei în structura ş-apoi. 6 p.
2. Selectează câte un verb la modurile: imperativ; indicativ, timpul viitor popular;
conjunctiv, timpul prezent. 6 p.
112
3. Identifică rima şi măsura textului dat. 6 p.
4. Transcrie două cuvinte care să conţină hiat, apoi alcătuieşte un enunţ cu omonimul unui
cuvânt din text. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, ultimele două versuri ale poeziei. 6 p.
B.

Poate cea mai importantă descoperire a fost apa de pe Lună. Nu
trebuie să vă gândiţi la oceane, mări, lacuri sau bălţi, apa fiind întâlnită doar
în roci. Pe Lună, în timpul zilei (care durează 13 zile terestre), temperatura
ajunge la 100ºC. Iată de ce acolo nu se poate găsi apă. Astronomii au căutat
lichidul vital în locuri unde lumina Soarelui nu ajunge niciodată, unul dintre
acestea fiind Polul Sud lunar, în craterul numit Cabeus. Aici a fost trimisă sonda Lunar Crater
Observation and Sensing Satellite (LCROSS). Aceasta s-a prăbuşit în crater pe 9 octombrie
2009, iar astronomii au studiat materialul rezultat în urma impactului. S-a detectat apă
amestecată cu particule îngheţate de praf, totul fiind expulzat din interiorul craterului.
Aproape 100 de litri de apă au fost scoşi din solul lunar; se aşteaptă ca şi din alte cratere,
unde este întuneric veşnic, să se extragă cantităţi mai importante de apă. Viitorii exploratori ai
Lunii nu vor muri de sete: vor găsi apă în roci!
(Adrian Şonka, Universul plin de surprize, în revista Terra Magazin, Nr.3, 2010)
A.
– unde a fost descoperită, pe Lună, apa;
– data la care s-a prăbuşit sonda LCROSS în craterul Cabeus. 4 p.
2. Precizează durata unei zile pe Lună şi temperatura pe Lună. 4 p.
3.Menţionează materialul rezultat în urma impactului sondei cu solul lunar. 2 p.
4. Selectează, din text, câte un predicat exprimat prin: adverb predicativ, interjecţie predicativă.
4 p.
5. Împarte în propoziţii, fraza se aşteaptă ca şi din alte cratere, unde este întuneric veşnic, să se
extragă cantităţi mai importante de apă, identifică felul acestora şi contrageţi propoziţiile
secundare în partea de propoziţie corespunzătoare. 6 p.
6. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor din secvenţa: au studiat materialul rezultat în
urma impactului. 4 p.
B.
Redactează, valorificând informaţiile din text, o compunere dialogată de 8-10 replici, în
care să comentezi cu prietenul tău afirmaţia Viitorii exploratori ai Lunii nu vor muri de sete:
vor găsi apă în roci!
113
- să utilizezi mărci ale exprimării orale; 4 p.
- să valorifici informaţiile din text; 4 p.

VARIANTA 47

Clara undă argintoasă reflectează alba lună,
Lacul limpede se mişcă, nalta trestie răsună;
Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi,
Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi
Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună.
Noaptea albă într-un basmu de magie schimbă balta,

Oh, ce aur curge-n trestii ce cad una peste alta;
Peste tot plăceri nespuse bat din aripile lor,
Tainic cântă-n ulmul falnic singuraticul cinflor;
El doineşte, şi în ochii-mi se răsfrânge, clară, balta.
( Tudor Arghezi, Clara noapte)
A.
Cerinţe:
1. Identifică o figură de stil şi comentează rolul ei stilistic. 6 p.
2. Selectează trei mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în
text. 6 p.
3. Precizează modul de expunere prezent întextul propus. Argumentează! 6 p.
4. Transcrie, din text, trei cuvinte care aparţin câmpului semantic al spaţiului acvatic. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să argumentezi că textul citat
mai sus este o operă lirică.
– să defineşti opera lirică; 4 p.
– să evidenţiezi două trăsături ale operei lirice în textul dat; 4 p.
114
Peştera Postojna este o adevărată bijuterie a
regiunii carstice situată între Postojna şi Trieste şi
caracterizată prin carene, doline, peşteri şi prăpăstii,
pârâuri care dispar şi lacuri intermitente. […]
Uneltele din piatră descoperite în peşteră de către
arheologi dovedesc că peştera Postojna şi celelalte peşteri
din zonă erau vizitate periodic de omul preistoric acum
mai bine de 50.000 de ani, pentru a vâna animalele ce îşi
aveau sălaşul în peşteră. În peşteră s-au descoperit numeroase oase aparţinând unor specii de
animale dispărute, cum ar fi ursul de peşteră. […]
Lumea carstică subterană a Peşterii Postojna adăposteşte un mare număr de animale –
specii aparte de gândaci, greieri, păienjeni, creveţi, miriapozi etc. Cel mai renumit „locuitor”
al peşterii este olm sau peştele-om (Proteus anguinus). Peştele-om este orb şi respiră prin
branhii externe. Poate să trăiască până la 100 de ani şi trăieşte numai în apele carstice ale
Carstului Dinaric, unde se hrăneşte cu microorganisme.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în condiţii de
laborator că peştele-om se reproduce depunând ouă. Nimeni
nu a observat vreodată reproducerea acestuia în mediul său
natural. Din crevasele inaccesibile, inundate, peştele trece în
râurile subterane, de unde poate fi capturat în scop de
cercetare. Peştii-om sunt o specie extrem de rară şi de aceea
sunt protejaţi în mod special.
(Turizem KRAS, d.d., Postojna, Slovenia)
A.
– ţara în care se găseşte Peştera Postojna;
– speciile adăpostite de lumea carstică subterană a Peşterii Postojna. 4 p.
2. Precizează denumirea ştiinţifică a celui mai renumit „locuitor” al peşterii. 2 p.
3. Transcrie enunţul în care sunt menţionate particularităţile olm-ului. 4 p.
4. Selectează din enunţul: Peştii-om sunt o specie extrem de rară şi de aceea sunt protejaţi în
mod special. predicatele şi identifică felul lor. 4 p.
5. Realizează expansiunea părţilor de propoziţie subliniate în enunţul Uneltele din piatră
descoperite în peşteră de către arheologi dovedesc că peştera Postojna şi celelalte peşteri din
zonă erau vizitate periodic de omul preistoric acum mai bine de 50.000 de ani, pentru a vâna
animalele ce îşi aveau sălaşul în peşteră. în propoziţiile corespunzătoare. Numeşte felul
acestora. 6 p.
6. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 4 p.
B.
Redactează, în 80 – 150 de cuvinte, o compunere în care să prezinţi motivele pentru
care ai alege Peştera Postojna ca destinaţie de vacanţă.
– să-ţi exprimi două motive pentru care destinaţia de vacanţă va fi Peştera Postojna; 4 p.
115
– să valorifici secvenţele din text referitoare la oferta turistică; 4 p.

VARIANTA 48

Acum, pănă una-alta, eu o să studiez harta. Să văd pe unde se ajunge la Polul Nord,
într-un timp record. Am şi găsit (din orice încurcătură tot eu vă scap!): mergem cu tramvaiul
până la cap. Acolo căutăm o săniuţă, dacă se poate cu ataş, şi-nhămăm la ea doisprezece
iepuraşi. (De obicei ei nu trag la ham, dar după puţină reflecţie, vor face pentru noi o
excepţie.) Noi vom pocni o dată din biciuşcă şi iepuraşii vor porni ca din puşcă. A, va fi pentru
ei un fleac să străbată nouă păduri, să sară peste nouă munţi şi să ocolească un lac. Din când
în când vom ţipa în urechea lor, să se-audă ca la difuzor: „Hei, mergem bine, nordul e pe-aici,
după cum ne-nvaţă muşuroaiele de furnici.” La un moment dat vom face cruce cu-n ren (care
înseamnă în limba băştinaşilor „tren”). Le vom mulţumi urecheaţilor şi, cu mare emoţie, vom
schimba mijlocul de locomoţie. Renul ne va duce o zi şi o noapte, încă o zi şi o noapte şi, în
sfârşit, vom ajunge la Polul Nord pe data de 7. Acolo ne vom ruga de viscolul păcătos să se
oprească oleacă, să ne putem da jos.
(Marin Sorescu, La Polul Nord)
A.
Cerinţe:
1. Selectează trei numerale cardinale cu valoare adjectivală. 6 p.
2. Transcrie, din text, două cuvinte/ structuri care marchează adresarea directă. 6 p.
3. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti forme diferite de plural ale cuvântului
cap. 6 p.
4. Explică rolul parantezelor rotunde din text. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, efectul produs în text prin utilizarea prozei rimate.
6 p.
B.
Redactează un monolog de 150-250 de cuvinte, adresat viscolului păcătos, prin care să-l
convingi să se oprească oleacă, pentru a putea vizita împărăţia de la Polul Nord, aşa cum ţi-o
imaginezi.
– respectarea particularităţilor unei scrieri la persoana I; 4 p.
116

Denumit popular şi lapin, iepurele de vizuină este originar din sud-
vestul Europei. Este singura specie de iepure domesticită, strămoşul a peste
100 de rase de iepuri de casă.
În stare sălbatică, el poate fi întâlnit mai des în sud-vestul Ucrainei,
unde formează numeroase colonii. A fost colonizat de-a lungul timpului în
diferite zone din Europa, ajungând până în nordul Africii. În România a fost
colonizat la jumătatea secolului XX, întâi în judeţul Iaşi, iar de acolo s-a
răspândit prin împrejurimi, ajungând până în Transilvania.
Se aseamănă fizic cu iepurele de câmp, dar nu este un animal singuratic. Este de talie
mult mai mică decât iepurele de câmp: 41 – 42 cm lungime totală şi 1,3 – 2 kg greutate.
Culoarea părului este variată: de obicei este cenuşie brună, dar pieptul şi laturile sunt gălbui,
albe sau cenuşii, abdomenul se prezintă lucios, iar urechile sunt negre pe margini şi cenuşii
brune la vârf. Picioarele dinainte sunt puternice şi conformate pentru săpatul galeriilor,
picioarele dinapoi fiind însă mai scurte decât la iepurele de câmp.
Trăieşte în galerii şi preferă soluri uşoare, nisipoase, pentru a săpa cu mai multă
uşurinţă. Îşi face galeria şi vizuina în pantă. Evită zonele cu ierni aspre (este foarte sensibil la
frig), desişul pădurilor şi solurile prea compacte sau umede. Trăieşte în colonii de mai multe
familii, în galerii întortocheate, fără a se incomoda reciproc şi nu se îndepărtează la mai mult
de 600 – 800 de metri de galerii.
(Iepurele de vizuină, www.iepuri.info)
A.
– locul de origine al lapinului;
– motivul pentru care preferă solurile uşoare. 4 p.
2. Prezintă modul de viaţă, organizarea iepurelui de vizuină. 4 p.
3. Justifică faptul ca textul este o descriere. 4 p.
4. Selectează din text prima propoziţie subordonată, precizează-i felul, apoi contrage-o. 4 p.
5. Transcrie, din text, un predicat verbal exprimat prin verb la diateza pasivă, un nume
predicativ multiplu, un complement circumstanţial de scop şi un atribut substantival genitival.
4 p.
6. Construieşte, în relaţie cu propoziţia principală Se aseamănă fizic cu iepurele de câmp, două
subordonate (o atributivă şi o circumstanţială de timp). 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinţi patru diferenţe dintre
fragmentul din La Polul Nord de Marin Sorescu de la subiectul I şi fragmentul Iepurele de
vizuină de la subiectul II, cu privire la tipul de text.
117

VARIANTA 49

Omida era foarte nemulţumită de înfăţişarea sa. De fiecare dată
când îşi oglindea trupul păros în picăturile de rouă de pe frunze, o
cuprindea un sentiment de dezgust faţă de propria sa persoană. Îi venea să
plângă de ciudă. „Cât mi-aş dori să fiu de frumoasă!”, oftă ea.
– Nu mă-nţelege greşit! Nu vreau să arăt ca Miss Livada, i se
confesa ea singurului său prieten, un bătrân gândac de Colorado. Vreau doar să arăt altfel! Să
nu mai fiu nevoită să mă târâi cu corpul ăsta diform, să fiu mai suplă, să am oareşice forme şi
un colorit atractiv, să...
– M-am săturat! În fiecare zi îmi spui aceleaşi lucruri, i-o reteză
gândacul. Altceva nu mai contează pentru tine pe lume decât
frumuseţea?
– Nimeni nu mă înţelege! suspină omida. Dacă ai fi în locul
meu...
Gândacului de Colorado i se făcu milă de ea. Mai ales în momentele în
care se întrista, era, într- adevăr, dizgraţioasă şi urâtă.
(Adina Popescu, Metamorfoza)
A.
Cerinţe:
1. Numeşte figura de stil şi modul de expunere dominante în fragmentul dat. 6 p.
2. Explică rolul virgulei în enunţul: În fiecare zi îmi spui aceleaşi lucruri, i-o reteză
gândacul. 6 p.
3. Precizează sentimentele trăite de omidă şi de gândacul de Colorado. Exemplifică
selectând secvenţe reprezentative. 6 p.
4. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: ciudă, se confesa, i-o reteză. 6 p.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, enunţul: „Cât mi-aş dori să fiu de frumoasă!” 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a personajului principal din
fragmentul de mai sus.
- să prezinţi două trăsături de caracter ale personajului şi modalitatea de caracterizare; 4 p.
118

Ratatouille. Cine n-a iubit aventura gastronomică a şobolanului de
ţară care ajunge accidental la Paris şi îşi împlineşte visul de a deveni
maestru bucătar? Ca multe alte filme despre gătit, Ratatouille arată şi el, cu
ajutorul micului Remy, puterea unui fel de mâncare gătit cu inimă (şi nas,
desigur). Aminteşte-ţi doar de Ratatouille, capodopera culinară (de fapt o
mâncare foarte populară în sudul Franţei) care-l transformă pe severul Ego,
criticul culinar în stare să distrugă cu o frază papilele gustative ale oricărui
maestru bucătar, într-un bătrânel cu ochii înlăcrimaţi de amintirile
copilăriei. Este un element des întâlnit în filmele despre gătit, căci multe
dintre acestea arată cum mâncarea, oricât de simplă, dezleagă buzele şi inimile,
transformându-se într-un adevărat liant social.
(Ştefan Dobroiu, De văzut cu burta plină, www.cinemagia.ro)
A.
– sursa articolului;
– numele criticului culinar. 4 p.
2. Menţionează cine ajunge la Paris pentru a-şi împlini visul de a deveni maestru bucătar. 4 p.
3. Transcrie enunţul în care este menţionat mesajul filmelor pentru gătit. 4 p.
4. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate în enunţul:
Aminteşte-ţi doar de Ratatouille, capodopera culinară (de fapt o mâncare foarte populară în
sudul Franţei) care-l transformă pe severul Ego, criticul culinar în stare să distrugă cu o frază
papilele gustative ale oricărui maestru bucătar, într-un bătrânel cu ochii înlăcrimaţi de
amintirile copilăriei. 4 p.
5. Împarte în propoziţii, fraza Cine n-a iubit aventura gastronomică a şobolanului de ţară care
ajunge accidental la Paris şi îşi împlineşte visul de a deveni maestru bucătar?, contrage prima
propoziţie subordonată în partea de propoziţie corespunzătoare. 4 p.
6. Scrie o frază în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, având ca regent un adverb
predicativ. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, pornind de la afirmaţia:
Compasiunea faţă de animale e intim legată cu bunătatea caracterului şi se poate afirma cu
siguranţă că acel ce este crud faţă de animale nu poate fi un om bun. (Arthur Schopenhauer)
– abordarea originală a temei propuse, prin valorificarea semnificaţiilor citatului; 4 p.

119
VARIANTA 50

Trăia odată un împărat pe vârful unui munte, într-o cetate cu două turnuri. Şi odată,
într-o vară, a plecat împăratul acela la război şi nu s-a mai întors.
Împărăteasa a trimis soli în toate părţile, să dea de urma soţului ei, şi s-au dus solii
cercetând până la marginile lumii, şi s-au întors după vreme îndelungată, fără bucurie.
Şi avea împărăteasa doi copii, care se jucau în ţărână când a plecat tatăl lor să se
războiască; iar acum erau mari şi flăcăi de însurătoare. Unul crescuse în turnul dinspre
miazănoapte, celălalt în turnul dinspre miazăzi, şi amândoi erau feluriţi la fire şi la gânduri,
dar unul şi unul la chip şi la făptură.
Şi s-au înţeles să plece de-a lungul lumii şi să caute pe tatăl lor. Mama lor a plâns şi de
bucurie că are flăcăi, şi de durere, că se temea să nu-i piardă. Dar i-a povăţuit să se ţie veşnic
împreună, cum ţin boii la jug, şi veşnic drumul unuia să fie drumul celuilalt. Şi i-a binecuvântat
şi le-a dat voie să plece, şi iarăşi i-a sfătuit să meargă în tovărăşie nedezlipită, şi au plecat
flăcăii.
Dar abia părăsiră cetatea părinţilor şi au început să nu se înţeleagă la drum, căci erau
feluriţi la fire şi la gânduri. Cel crescut în turnul dinspre miazănoapte a apucat-o pe partea
unde fusese turnul în care a crescut.
Pe unul îl chema Mureşul, pe celălalt Oltul.
Şi de-acolo, din creştetul muntelui, li s-a despărţit cărarea, că Mureşul a pornit spre
miazănoapte, iar Oltul spre miazăzi. Şi era Oltul sfărâmicios şi iute din fire, şi a apucat
nebuneşte la vale, spre ziuă senină, iar Mureşul era întunecat cu inima şi liniştit ca noaptea
paşnică, şi a apucat încet, încet, spre miazănoapte. După câtăva vreme însă, pe Mureş l-a
ajuns dorul de frate-său şi i s-a întristat sufletul şi de aceea s-a întors spre miazăzi să-şi afle
fratele. Şi nu l-a mai aflat, ba şi-a pierdut şi calea şi a apucat în altă parte, tot liniştit şi cu
inimă de pace.
Dar mama lor, când a văzut că s-au despărţit chiar de la casa părintească, a alergat să
le curme drumul, dar nu era chip să-i ajungă, mai ales că ei fugeau în două părţi. Şi a plâns
împărăteasa [...], şi într-acel minut, amândoi băieţii s-au făcut râuri şi râuri au rămas. [...]
(***, Legenda Mureşului şi Oltului)
A.
Cerinţe:
1. Indică seria în care toate cuvintele s-au format prin derivare:
a) sfărâmicios, împărăteasă, însurătoare;
b) îndelungată, liniştit, binecuvântat;
c) părintească, miazănoapte, nebuneşte. 6 p.
2. Identifică seria care conţine numai antonime:
a) odată – cândva; bucurie – tristeţe; a plâns – a râs;
120
b) iute – domol, întunecat – luminos, fugeau – alergau;
c) pace – război, liniştit – năvalnic, a pierdut – a găsit. 6 p.
3. Construieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor din text: vară, război, fire. 6 p.
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
4. Subliniază cuvintele care conţin vocale în hiat: două, război, bucurie, nu-i, ţie, împreună.
6 p.
5. Numeşte câte o trăsătură de caracter care îi deosebeşte pe cei doi fraţi şi o trăsătură comună.
6 p.
B.
Demonstrează, în 150-250 de cuvinte, că fragmentul dat aparţine genului epic.
– precizarea a două trăsături ale genului epic; 2 p.
– ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text; 2 p.
– prezentarea subiectului; 2 p.
– caracterizarea succintă a unui personaj; 2 p.
– exprimarea unei opinii personale cu privire la mesajul textului; 2 p.

În copilărie, geniul lui Albert Einstein era departe de a se întrevedea.
Era un copil retras, fapt pentru care era adesea batjocorit de către colegii de
şcoală. Nu era un elev strălucit, în schimb, îi plăcea să citească tot felul de cărţi
de popularizare a ştiinţei.[…]
Metoda autodidactă, dezvoltată încă din pruncie, a continuat să îi
folosescă şi pe durata anilor de şcoală. În timp ce interesul său pentru anumite
materii plictisitoare de la şcoală era simulat, acest lucru nu se întâmpla când
venea vorba despre fizică şi filozofie, materii care l-au captivat în mod real.
Când era foarte mic, tatăl său i-a arătat o busolă. Faptul că acul
rămânea nemişcat indiferent de mişcarea busolei, i-a provocat micuţului
Albert o surpriză extraordinară, întrucât a conştientizat că există o putere
nevăzută şi independentă, pe care nu o poate percepe. Ceea ce ţinea
nemişcat acul busolei era magnetismul, care a fost descoperit în secolul al
XIX-lea şi care a contribuit la obţinerea unor progrese tehnologice
remarcabile. Einstein a simţit de mic copil că lumea văzută este guvernată
de principii şi legi nevăzute.
(Eisnstein, în revista 100 de personalităţi, Oameni care au schimbat destinul lumii)
A.
– cărţile preferate ale lui Albert Einstein;
– materiile care l-au captivat în mod real. 4 p.
2. Indică fenomenul care l-a surprins pe Einstein când tatăl său i-a arătat o busolă. 4 p.
121
3. Numeşte tipul de text în care se încadrează fragmentul citat şi precizează scopul acestuia
4 p.
4. Selectează, din text, un adjectiv pronominal posesiv şi un pronume relativ cu funcţie de
subiect. 4 p.
5. Transcrie o propoziţie circumstanţială de timp şi o completivă directă. 4 p.
6. Construieşte o frază în care să existe o propoziţiecircumstanţială de mod care să determine
un adjectiv propriu-zis. 4 p.
B.
Redactează o compunere argumentativă de 80 – 150 de cuvinte privind opinia ta legată
de afirmaţia: lumea văzută este guvernată de principii şi legi nevăzute.
- să-ţi exprimi opinia legată de afirmaţia: lumea văzută este guvernată de principii şi legi
nevăzute; 4 p.
- să aduci două argumente pentru susţinerea opiniei; 4 p.

VARIANTA 51

Pomi, în jur, cât vezi cu ochii! Meri rotaţi şi peri cu frunzele zimţate şi lucioase, ca de
ceară; cireşi şi caişi simandicoşi, care nu vor să înflorească decât în zilele cu mult soare;
corcoduşi ţepoşi pe crengile cărora corcoduşele se-nşiră ca mărgelele. Toate neamurile
pomilor şe adunaseră în livada Gospodarului. Lângă livadă se afla grădina de zarzavaturi.
Aici, şi mai multe neamuri de frunze, şi mai pestriţe şi mai caraghioase. Roşiile, încărcate cu
salbele lor purpurii şi grele, se ţineau în baston ca nişte babe, ori se agăţau cu mâinile de
sârmele întinse peste straturi. Dovleceii n-aveau nevoie de baston. Ei se simţeau bine aşa,
răsturnaţi la umbră, fiecare pe brazda lui. Semănau cu nişte purcei şi, oricât te-ai fi stăpânit,
nu puteai să nu zici, măcar în gând: „Dovlecei-purcei!”, „Dovlecei-purcei!” […]
Soarele se ridicase binişor deasupra copacilor. Se făcuse o zăpuşeală şi o linişte
nefirească cuprinsese întreaga livadă. Nu se mişca nicio ramură, nicio frunză, nimic. Doar
ţârâiturile greierilor, aproape adormiţi şi ei, se mai rostogoleau, ca nişte mărgele mărunte, de
sticlă, prin pietrişul potecilor. O aşteptare încordată se simţea în aer, în vrejuri şi frunze, dar
nimeni nu venea.
(Petre Ghelmez, Întâlnire cu nevăzutul)
122
A.
Cerinţe:
1. Transcrie câmpul semantic al neamurilor pomilor din livada Gospodarului şi câmpul
semantic al zarzavaturilor. 6 p.
2. Numeşte modul de expunere şi figura de stil dominante în fragmentul dat. 6 p.
3. Selectează o imagine vizuală şi una auditivă din textul dat. 6 p.
4. Transcrie fonetic următoarele cuvinte, precizând numărul de litere şi numărul de
sunete: lucioase, crengile, caraghioase. 6 p.
5. Având în vedere titlul operei din care a fost selectat fragmentul dat, imaginaţi un final
(de 30-50 de cuvinte), în care să dezvăluiţi identitatea personajului nevăzutul. 6 p.
B.
Demonstrează, în 150-250 de cuvinte, că fragmentul dat este o descriere.
- să precizezi coordonatele spaţio-temporale, perspectiva din care se face descrierea şi
mijloacele artistice folosite; 4 p.
- să exemplifici aceste elemente ale descrierii, pe baza fragmentului dat; 4 p.
- să respecţi numărul de rânduri din cerinţă. 2 p.

Isoria ştiinţei cuprinde multe pagini în care faptele reale sunt
relatate în amestec cu legenda. Astfel, marele arhitect roman Marcus
Vitruvius Pollio care a descris epoca lui Augustus, povesteşte cum a
descoperit Arhimede celebrul său principiu al hidrostaticii.
„Printre numeroasele descoperiri importante făcute de Arhimede,
trebuie să remarcăm pe aceea de care voi vorbi, şi în care el a dovedit o
formidabilă subtilitate de gândire.”
Pe când la Siracuza domnea Hieron, reuşind în toate acţiunile sale,
tiranul aduse drept ofrandă într-un templu al zeilor nemuritori, în semn de mulţumire, o
coroană de aur. Pentru a confecţiona coroana, Hieron se înţelese cu un meşter ca pentru o
sumă mare de bani să-i lucreze coroana; totodată îi dădu aur în greutate bine măsurată.
Meseriaşul predă lucrarea regelui în ziua promisă; Hieron o consideră perfect lucrată şi, fiind
cântărită, ea apăru cu greutatea aurului ce i se dăduse. Dar când se făcu încercarea, s-a
observat că meseriaşul a păstrat o parte din aur, pe care l-a înlocuit cu tot atâta argint.
Regele s-a simţit foarte ofensat de această înşelătorie; neputând convinge muncitorul
de furtul pe care l-a făcut, l-a rugat pe Arhimede să găsească un procedeu pentru descoperirea
furtului.
Într-o zi, pe când Arhimede, preocupat de această problemă, intră în baie, observă din
întâmplare că, pe măsură ce se afundă în apă, apa se revarsă peste vasul de îmbăiat. Această
obsevaţie l-a făcut să descopere raţiunea profundă a argumentului pe care-l căuta şi, fără a se
mai stăpâni, bucuria îl copleşise într-atât, încât a ieşit din baie şi, fugind gol-goluţ prin casă,
striga în greceşte „Eureka, eureka!” (Am găsit!).
„Se spune că drept urmare a descoperirii sale el puse să se facă două corpuri de
aceeaşi greutate cu coroana, unul din aur şi celălalt din argint, pe care le-a scufundat într-un
123
vas plin cu apă. Întâi a introdus corpul de argint, care pe măsură ce se scufunda, făcea să iasă
o cantitate de apă egală cu volumul pe care-l avea.
Apoi, după ce a scos piesa de argint, el a umplut din nou vasul, punând tot atâta apă
câtă se scursese şi pe care a măsurat-o cu grijă, aflând astfel cantitatea de apă care
corespunde masei de argint pe care o scufundase în vas.
După această experienţă, el scufundă piesa de aur în acelaşi vas plin cu apă şi, după
ce l-a scos, măsură din nou apa care a ieşit şi a găsit că piesa de aur nu a făcut să iasă atâta
apă cât corpul de argint; diferenţa în minus este egală cu diferenţa dintre volumul masei de
aur şi cea a masei de argint de aceeaşi greutate.
Pe urmă, el umplu din nou vasul şi, de această dată, scufundă coroana, care a făcut să
curgă mai multă apă decât masa de aur de aceeaşi greutate, dar mai puţină decât dezlocuise
masa de argint.
Calculând, în fine, după aceste experimente, cu cât era mai mare cantitatea de apă pe
care o dezlocuise coroana, faţă de cea pe care o dezlocuise masa de aur, el a aflat cât argint
amestecat cu aur se afla în coroană şi dovedi astfel cât furase meseriaşul.”
(Adrian Chiriac, Revista de fizică Evrika!)
A.
– numele arhitectului care a descris epoca lui Augustus;
– ofranda adusă de Hieron zeilor nemuritori;
– înşelătoria făcută de meseriaş;
– numele celui la care apelează Hieron pentru a demonstra înşelătoria meseriaşului.
4 p.
2. Precizează circumstanţa în care a descoperit Arhimede raţiunea profundă a argumentului pe
care-l căuta. 4 p.
3. Transcrie cuvintele rostite de Arhimede în momentul descoperirii raţiunii argumentului pe
care-l căuta. 4 p.
4. Prezintă, în 8 – 10 rânduri, metoda prin care a dovedit Arhimede cât furase meseriaşul. 4 p.
5. Despărţirea corectă în propoziţii a frazei Printre numeroasele descoperiri importante făcute
de Arhimede, trebuie să remarcăm pe aceea de care voi vorbi, şi în care el a dovedit o
formidabilă subtilitate de gândire. este:
a) Printre numeroasele descoperiri importante făcute de Arhimede, 1/ trebuie 2/ să
remarcăm pe aceea 1/ de care voi vorbi, 3/ şi în care el a dovedit o formidabilă subtilitate de
gândire. 4/
b) Printre numeroasele descoperiri importante1/ făcute de Arhimede, 2/ trebuie 1/ să
remarcăm pe aceea de care voi vorbi, 3/ şi în care el a dovedit o formidabilă subtilitate de
gândire. 4/
c) Printre numeroasele descoperiri importante făcute de Arhimede, trebuie 1/ să
remarcăm 2/ pe aceea de care voi vorbi, 3/ şi în care el a dovedit o formidabilă subtilitate de
gândire. 4/ 4 p.
6. Identifică valorea morfologică a cuvântului de din enunţul Regele s-a simţit foarte ofensat de
această înşelătorie. Construieşte enunţuri cu alte două valori morfologice ale acestui cuvânt.
4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte în care să îţi exprimi părerea despre
atitudinea meşterului căruia i se încredinţase onoarea de a confecţiona coroana ce trebuia adusă
drept ofrandă zeilor.
124
– să-ţi exprimi opinia cu privire la atitudinea meşterului căruia i se încredinţase onoarea
de a confecţiona coroana ce trebuia adusă drept ofrandă zeilor; 4 p.
– să valorifici secvenţele din text referitoare la această temă; 4 p.

VARIANTA 52

A fost odată ca niciodată. A fost odată, într-o oarecare ţară, într-o oarecare împărăţie,
un împărat care avea trei feciori: pe cel mai mare îl chema Fedor, pe cel mijlociu – Vasili, iar
pe mezin – Ivan. Împăratul era bătrân, foarte bătrân şi îşi pierduse vederea – a orbit, dar
auzise că undeva departe, la capătul pământului, peste nouă mări şi nouă ţări, se află o
grădină în care cresc merele tinereţii şi o fântână cu apă vie. Dacă bătrânul ar mânca un
singur măr din acelea, ar întineri, iar dacă şi-ar spăla cu apă vie ochii săi orbi, ar vedea din
nou.
Împăratul făcu un ospăţ cum nu s-a mai pomenit, chemă la ospăţ pe toţi prinţii şi
boierii şi le zise:
– Oare se găseşte printre voi, copiii mei, unul ales între aleşi,
îndrăzneţ între îndrăzneţi, care ar vrea să se ducă peste nouă mări şi nouă ţări, departe, la
capătul pământului ca să-mi aducă merele tinereţii şi, într-un urcior cu douăsprezece guri, apă
vie? Aceluia i-aş lăsa moştenire jumătate din împărăţie.
Dar cei de faţă tăceau, vorba ceea: cel mare se ascunde după cel mijlociu, mijlociul după
cel mic, iar celui mic – ce să-i mai ceri?
Atunci ieşi în faţă ţareviciul Fedor şi zise:
– Nu ne rabdă inima să înstrăinăm împărăţia. O să plec la drum eu
însumi ca să aduc părintelui şi împăratului meu merele tinereţii şi, într-un urcior cu
douăsprezece guri, apă vie. […]
(***, Poveşti fermecate ruseşti, Poveste despre merele tinereţii şi apa vie)
A.
Cerinţe:
1. Explică rolul liniei de pauză din cel de-al doilea enunţ şi rolul virgulelor în enunţul
Oare se găseşte printre voi, copiii mei, unul ales între aleşi... 6 p.
2. Selectează, din text, un indice temporal şi un indice spaţial. 6 p.
3. Transcrie câte un cuvânt format prin derivare, compunere şi conversiune. 6 p.
125
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 p.
5. Transformă dialogul din text în vorbire indirectă. 6 p.
B.
Scrie o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi că fragmentul dat este
extras dintr-un basm.
– precizarea a două caracteristici ale basmului; 4 p.
– exemplificarea acestor caracteristici, pe baza fragmentului dat; 4 p.
– prezentarea unui personaj; 2 p.

Vrancea este un tărâm al legendelor. Una dintre cele mai
cunoscute este legenda babei Vrâncioaia şi a feciorilor ei, trimişi lui
Ştefan cel Mare pentru a-l ajuta în luptele cu turcii. O altă legendă
referitoare la Ştefan spune că voievodul, în căutarea unor oşteni, se rătăci
prin munţii Vrancei. Dorind să ştie unde se află, încercă a se urca pe
vârful unui munte. Acesta fiind abrupt, oştenii i-au săpat în stâncă trepte,
locul devenind cunoscut sub numele de „Scările lui Vodă”. […]
Dacă încerci să cutreieri fascinanţii munţi ai Vrancei, unul dintre trasee va avea ca
punct de plecare satul Nistoreşti, unde poţi vizita biserica din lemn, cu o vechime
considerabilă, sau te poţi abate la Schitul Valea Neagră, pentru ca, în final, să te îndrepţi spre
spectaculoasa cascadă Mişina. Înainte vei observa ca un zid uriaş – muntele Veghiul lui Bucur.
Se spune că, în trecut, un anume Bucur îi jefuia pe bogaţi pentru a da la săraci. Unele dintre
averi le ascundea în aceşti munţi. Însă haiducul a comis şi câteva omoruri, fiind de temut de cei
ce i se împotriveau. „Dar se vede că Dumnezeu nu lasă pe om să-şi facă de cap cum voieşte el
până la sfârşit, căci iată că, într-o bună zi, ca prin minune, se prăbuşeşte coasta muntelui
taman unde Bucur îşi avusese bârlogul, astupând cu desăvârşire ascunzătoarea acestuia cu
toate avuţiile ce le avusese dosite acolo.” Cu tristeţe pentru averea pierdută, i-a jefuit pe
ciobanii din munţi, luându-le oile şi pornind cu ele spre şes. A vândut oile, iar cu banii obţinuţi
a ridicat o bisericuţă din lemn, pocăindu-se. În jurul bisericii a întemeiat un sat care a devenit
tot mai mare şi mai frumos, ajungând capitala Ţării Româneşti, actualul Bucureşti. Cât adevăr
s-a păstrat în această poveste nu putem şti, însă haiducul a existat. Dovadă sunt numeroasele
denumiri ce îi amintesc existenţa: Şipotul (izvorul) lui Bucur, Leagănul lui Bucur, în
apropierea Sovejei. Mulţi au căutat comorile, scormonind munţii, însă nu au găsit nimic... Să
fie atât de bine ascunse?
(Nicolae Damian, Al. Tătaru, Ţara Vrancei, Legenda haiducului Bucur, în revista Terra
Magazin, Nr.11, 2011)
A.
– personalitatea istorică de al cărei nume se leagă legendele din Vrancea;
– denumiri în care se regăseşte numele haiducului Bucur. 4 p.
2. Scrie numele actual al localităţii întemeiate de Bucur. 4 p.
126
3. Explică în maximum cinci rânduri semnificaţia ultimelor două enunţuri din fragmentul citat.
4 p.
4. Cuvântul ce din enunţul Dovadă sunt numeroasele denumiri ce îi amintesc existenţa are
funcţia sintactică de:
a) atribut pronominal;
b) atribut adjectival;
c) subiect. 4 p.
5. Enunţul care a devenit tot mai mare şi mai frumos este:
• o propoziţie simplă;
• o propoziţie dezvoltată. 4 p.
6. Transcrie prima propoziţie subordonată din fragment şi precizează-i felul. 4 p.
B.
Scrie, în 6 – 8 rânduri, rezumatul Legendei haiducului Bucur.
În redactarea rezumatului trebuie să fii atent la:
– respectarea fidelităţii faţă de textul dat; 2 p.
– prezentarea esenţializată, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care
participă personajele; 4 p.
– respectarea unor convenţii specifice rezumatului; 2 p.
– coerenţa textului (claritatea enunţului, lexicul şi sintaxa adecvate); 1 p.
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului rezumatului; 1 p.
– ortografie şi punctuaţie; 1 p.
– aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea. 1 p.

VARIANTA 53

... fără să bănuiască nicio clipă adevărul: că nu trăieşte în realitate, ci în nişte pagini
scrise cu pixul într-un caiet făcut ferfeniţă şi pătat de dulceaţă şi margarină, Florin reciti
ultimele pagini ale romanului său haiducesc şi zâmbi foarte satisfăcut. Deşi avea numai
treisprezece ani, iată că se dovedea în stare să imagineze aventuri palpitante, ce mai, ca un
scriitor adevărat. „Marfă!”, exclamă el când ajunse la pasajul cu năvălirea calului. Chestia
asta o să le placă, la pariu, şi lui George Mare şi lui Ovidiu, care citiseră aproape tot romanul.
Şi, în general, la toată gaşca lui. Acum, în vacanţă, se vedeau în fiecare zi. Ieşeau de obicei cu
rolele la magazinul din colţ, făceau câteva ture, încercau figuri (mersul cu spatele, fluturele...)
şi apoi se aşezau pe gărduleţul verde şi pălăvrăgeau. Atunci era momentul să le citească şi un
roman. Vreo doi se apucaseră şi ei de un S.F., dar nu ieşise nimic. Idioţii îi vopsiseră pe
127
extratereştri în toate culorile, le făcuseră coarne şi antene, dar la mai mult nu-i dusese mintea.
Pe când Florea a lui ştia să lupte, avea mereu ceva haios de spus... Nu se compara!
Se aşeză la computer şi începu să se joace „Duke”. Era cel mai bun joc. Aveai în faţă o
armă şi puteai să mergi înainte, înapoi, la dreapta, la stânga, doar apăsând pe săgeţele.
Trăgeai în rafale şi omorai la monştri cu nemiluita. Găseai chei şi deschideai uşi secrete. Ca-n
realitate. Se-ntreba uneori dacă Duke, eroul, sau monştrii ştiau că nu sunt adevăraţi, că totul e
doar un joc, în care ei trebuie să facă tot ce le comandă copilul care se joacă. Nu, sigur că nu
ştiau.
Când se plictisi îşi puse rolele şi, cu caietul cel gros în buzunar, ieşi la colţul străzii.
Nu mai apăruse, deocamdată, nimeni din gaşcă. Pe trotuarul celălalt trecu încrezuta de Ana,
cu celelalte capre, Florina şi Elena. Băiatul îşi luă vânt, încercă fluturele, dar fetele nici nu se
uitară la el. De parcă Ana şi el nu fuseseră prieteni până acum o lună, când i-o suflase Călăul
dintr-a opta. Îi ziceau aşa, fiindcă dădea la picioare la fotbal. „Lasă, Ano, că te aranjez eu”,
îşi spuse Florin în sine, regretând că în ultimele pagini n-o făcuse decât să plângă la marginea
drumului după un amărât de han. Lasă, că romanul nu s-a terminat!
Ca să se răcorească îşi luă o îngheţată pe băţ şi rozând din ea câte puţin, alunecă pe
role, lejer, prin faţa vitrinelor de magazine...
(Mircea Cărtărescu, Florin scrie un roman)
A.
Cerinţe:
1. Explică rolul ghilimelelor în enunţul „Lasă, Ano, că te aranjez eu”. 6 p.
2. Selectează, din text, un cuvât care face parte din registrul argotic, apoi motivează
scrierea cu doi „i” a cuvântului monştrii. 6 p.
3. Construieşte câte un enunţ cu formele de plural ale substantivului colţ, apoi
construieşte cu acelaşi termen patru expresii. 6 p.
4. Numeşte trăsătura/ trăsăturile de caracter a eroului, care se desprinde/ desprind din
următorul fragment: Pe trotuarul celălalt trecu încrezuta de Ana, cu celelalte capre,
Florina şi Elena. Băiatul îşi luă vânt, încercă fluturele, dar fetele nici nu se uitară la
el. De parcă Ana şi el nu fuseseră prieteni până acum o lună, când i-o suflase Călăul
dintr-a opta. Îi ziceau aşa, fiindcă dădea la picioare la fotbal. „Lasă, Ano, că te
aranjez eu”, îşi spuse Florin în sine, regretând că în ultimele pagini n-o făcuse decât
să plângă la marginea drumului după un amărât de han. Lasă, că romanul nu s-a
terminat! 6 p.
5. Comentează în 30-50 de cuvinte fragmentul: Vreo doi se apucaseră şi ei de un S.F.,
dar nu ieşise nimic. Idioţii îi vopsiseră pe extratereştri în toate culorile, le făcuseră
coarne şi antene, dar la mai mult nu-i dusese mintea. Pe când Florea a lui ştia să
lupte, avea mereu ceva haios de spus... Nu se compara! 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a personajului din fragmentul
de mai sus.
128
În dieta de zi cu zi avem nevoie de o diversitate de alimente, iar oferta fiecărui sezon
vine în întâmpinarea necesarului: primăvara profităm de verdeţuri, vara de salate şi fructe cât
mai colorate, toamna e anotimpul rădăcinoaselor şi al fructelor dulci, pe când iarna cerealele
predomină în dietă.
O dietă monotonă este greu de acceptat şi poate avea efecte adverse asupra stării de
sănătate, mergând până la dezechilibre nutriţionale sau tulburări de dispoziţie.
În timpul iernii suntem tentaţi să exagerăm cu mâncarea, mai ales în perioada
Sărbătorilor, riscând astfel să ne dăm peste cap regimul de alimentaţie.
Sunt câteva reguli de bază pe care trebuie să le respectăm chiar şi în această perioadă,
dacă vrem să nu ne punem în pericol sănătatea. Nu este suficient să respectăm doar numărul
de calorii. Ştiaţi ca 500 calorii din proteine pot accelera metabolismul, în timp ce 500 de
calorii din dulciuri – o ciocolată, de exemplu – nu vă aduc niciun beneficiu, ci doar vă
accentuează pofta de dulce? Tocmai de aceea ar trebui să ţinem cont de următoarele indicaţii:
Încercaţi să reduceţi grăsimile din alimente. Puteţi face acest lucru dacă evitaţi
prăjelile, consumaţi doar carne slabă sau sunteţi atenţi la tipul de brânzeturi consumate.
Telemeaua are în jur de 20% grăsime, caşcavalul aproximativ 30 - 35%, iar brânza de burduf
50%. Acestea pot fi înlocuite cu brânza de vaci, caş sau urdă – brânzeturi slab calorice. Pe de
altă parte, nu toate grăsimile sunt dăunătoare. Puteţi folosi uleiurile, în special cele presate la
rece, consumă peşte, nuci sau alune, dar neprăjite şi nesărate. […]
Aveţi grijă la carbohidraţi! Aceştia reprezintă principala sursă de energie, însă
consumaţi în exces, vor fi transformaţi în lipide. Carbohidraţii se găsesc în cereale integrale,
leguminoase, fructe, dar şi în pâinea albă, cartofi ori foietaje – produse care se recomandă a fi
evitate. […]
Este important să mâncaţi puţin şi des. Astfel, evitaţi înfometarea şi menţineţi arderile
metabolice la un nivel corespunzător. Pentru acest lucru, trebuie să vă stabiliţi un program
regulat cu trei mese şi una-două gustări. Micul dejun este prietenul unei diete sănătoase şi ar
trebui să devină masa cea mai importantă pentru că asigură energia de care aveţi nevoie
pentru întreaga zi. Puteţi consuma proteine, carbohidraţi, dar şi legume sau fructe, ca sursă de
fibre şi fitonutrienţi.
De asemenea, este bine să nu mâncaţi prea mult la o singură masă. Încercaţi să
alegeţi porţii potrivite cu nevoile dumneavoastră pentru a nu ajunge să simţiţi starea de
suprasaturaţie. Nu este nicio ruşine să lăsaţi în farfurie ceea ce consideraţi surplus.
Mestecaţi atent şi nu vă uitaţi la televizor în timp ce mâncaţi! Mâncaţi doar la masă,
într-o atmosferă relaxată şi concentraţi-vă doar asupra acestei activităţi. Evitaţi să faceţi şi
altceva în acest timp, cum ar fi cititul, statul la calculator sau privitul la televizor. Mestecaţi
fiecare înghiţitură de mâncare, eventual lăsând tacâmurile de fiecare dată pe marginea
farfuriei.
(dr. Mihaela Gologan, Dieta de iarnă, www.reginamaria.ro)
A.
– perioada în care suntem tentaţi să exagerăm cu mâncarea;
– diferenţa dintre 500 calorii din proteine şi 500 de calorii din dulciuri. 4 p.
2. Precizează consecinţele unei diete monotone. 4 p.
129
3. Transcrieţi regulile de bază pe care trebuie să le respectam chiar şi în perioada Sărbătorilor.
4 p.
4. În fraza Micul dejun este prietenul unei diete sănătoase şi ar trebui să devină masa cea mai
importantă pentru că asigură energia de care aveţi nevoie pentru întreaga zi există:
a) PP, PP, SB, CZ, AT;
b) PP, PP, CD, CZ, AT;
c) PP, PP, SB, CS, AT. 4 p.
5. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: Aceştia reprezintă
principala sursă de energie, însă consumaţi în exces, vor fi transformaţi în lipide.
6. Transformă ultima propoziţie subordonată din enunţul Încercaţi să alegeţi porţii potrivite cu
nevoile dumneavoastră pentru a nu ajunge să simţiţi starea de suprasaturaţie în partea de
propoziţie corespunzătoare. Precizează două modificări survenite în contragere. 4 p.
B.
Exprimă-ţi opinia, în 80 – 150 de cuvinte, despre necesitatea unui regim alimentar
sănătos.

VARIANTA 54

Vacanţă de iarnă.
Cei doi băieţi stau la taifas, lungiţi pe covoraşul din faţa sobei de teracotă. Sparg cu
vătraiul nuci aurite şi aruncă leneş cojile pe uşiţa deschisă... În odaie e cald, iar la ferestre,
orbite aproape de înserare, se cern fulgi foşnitori. Ceas de tihnă, de elanuri zvâcnind generos
în micile inimi, ceas de spovedanie.
– Nu ştiu cum sunt alţii, glăsuieşte emoţionată gazda, dar pentru mine, prietenia
înseamnă, în primul rând, generozitate, dăruire nu drămuire. Am un prieten? Ei bine, simt aşa
un imbold care mă înaripează, care mă face să-i ofer totul... caută un cuvânt şi mai
cuprinzător, dar se mulţumeşte cu un gest ce ar indica ecuatorul camerei şi repetă cu tonul jos
al emoţiilor înalte: Totul...
– Să-ţi dau un exemplu concret. Sunt prieten cu Vintilă, nu-l ştii? Băiatul tutungiului
din colţ. Ei bine, crede-mă, să am un tort cât munţii Himalaia, i-aş da lui Everestul... Dacă,
uite, cojile astea de nuci ar fi mingi de fotbal, i-aş spune: ia Vintilă, câte vrei. Dacă toată
130
zăpada asta din curte ar fi halviţă sau frişcă, l-aş chema întâi pe el: ia, băiatule, cară cu
lopata... Nu te sfii! Dacă pe Dunăre ar curge nasturi...
Spovedania e brusc curmată de ţârâitul soneriei. Băiatul iese în vestibul şi se uită
cercetător prin ochiul de la uşă. Apoi se întoarce indispus pe vârful picioarelor.
– E Vintilă. Du-te şi spune-i că nu sunt acasă. A venit să-i dau patinele mele...
– Păi nu i le-ai promis? Întrebă nedumerit musafirul
– Ba da, înălţă plictisit din umeri băiatul, dar aşa... în general. I-am spus ieri, într-o
doară, că dacă... ştiu eu, în sfârşit, da, îmi amintesc precis... că dacă din tot oţelul din lume s-
ar fi făcut o singură pereche de patine, lui i le-aş împrumuta în primul rând.
– Şi nu i le dai?
– Să-şi cumpere! Şi pe urmă, ce? Doar nu s-au făcut numai patinele mele din tot oţelul din
lume, curmă el pripit discuţia.
Se aşezară pe covoraşul din faţa sobei şi aşteptă ca scârţâitul paşilor să se piardă de-a
binelea. Apoi, sparge o nucă aurită cu vătraiul şi azvârle cojile în jarul rosietic, se întoarce cu
seninătate spre musafir:
– Unde am rămas? Da, îmi amintesc... Aşadar, dacă pe Dunăre ar curge nasturi, l-aş
chema întâi pe el: ia Vintilă, ia cât poţi, cu năvodul...
(Mircea Sântimbreanu, Dărnicie)
A.
Cerinţe:
1. Scrie sinonimele contextuale pentru următoarele cuvinte: tihnă, spovedanie, curmată.
6 p.
2. Identifică tipul de narator şi modul de expunere dominant în text. 6 p.
3. Explică două consecinţe ale utilizării cratimei în structura du-te. 6 p.
4. Numeşte genul literar căruia aparţine textul şi justifică. 6 p.
5. Comentează, într-un text de 30-50 de cuvinte, o trăsătură a personajului principal
din textul de mai sus. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să-ţi exprimi opinia despre
mesajul din textul citat.
- să stabileşti mesajul din text; 4 p.

[Scrimă] În Grecia antică, această artă, numită atunci
hoplomahie, a fost introdusă în programul Jocurilor Olimpice încă din
776 î. Hr.
În Evul Mediu, „duelul judiciar” era considerat o modalitate de
rezolvare a problemelor litigioase apărute între nobili, victoria unuia
dintre combatanţi fiind văzută ca un simbol al judecăţii divine.
Deosebita dezvoltare a scrimei în veacul al XVII-lea se datorează
apariţiei floretei, armă inofensivă, ce permitea simularea unui duel fără
131
riscul ca cei doi adversari să fie răniţi. În jurul anilor 1750 – 1780, maestrul francez La
Boëssière foloseseşte întâia oară masca.
Scrima devine un sport, în adevăratul sens al cuvântului, odată cu crearea Jocurilor
Olimpice moderne de către Pierre de Coubertin, el însuşi practicant al scrimei.
În ţara noastră, primul campionat naţional de scrimă a fost organizat în 1920.
Evoluţia valorică ascendentă a scrimei româneşti s-a materializat în
obţinerea unui important număr de medalii în marile competiţii internaţionale, anul
1956 marcând debutul acestor performanţe: Olga Szabo-Orban devine
vicecampioană la Jocurile Olimpice de la Melbourne. Scrimerii români au obţinut,
de-a lungul timpului, 14 medalii în întrecerile olimpice, dintre care trei de aur,
prin: Ion Drâmbă (floretă, Mexico, 1968), Laura Badea (floretă, Atlanta, 1996) şi
Mihai Covaliu (sabie, Sydney, 2000).
În ultimii trei ani, în concursul pe echipe, sabrerii Rareş Dumitrescu,
Florin Zalomir, Cosmin Hâncianu, Tiberiu Dolniceanu (în 2009) şi spadasinele
Ana Maria Brânză, Anca Măroiu, Simona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu (în
2010 şi 2011) au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la Campionatele
Mondiale. […]
(Emanuel S. Alboiu, Mai repede, mai sus, mai puternic – Citius, altius, fortius, în revista
Terra Magazin, Nr.12, 2011)
A.
– cum era numită scrima în Grecia antică;
– numele întemeietorului Jocurilor Olimpice moderne. 2 p.
2. Precizează evenimentul căruia i se datorează deosebita dezvoltare a scrimei în veacul al
XVII-lea. 4 p.
3.Transcrieţi enunţul în care se face referire la folosirea măştii în scrimă. 4 p.
4 Adjectivul cea mai înaltă este la gradul:
• comparativ de superioritate;
• superlativ absolut,
• superlativ relativ de superioritate. 4 p.
5. Transcrie predicatele, precizând felul lor, din următorul enunţ: Deosebita dezvoltare a
scrimei în veacul al XVII-lea se datorează apariţiei floretei, armă inofensivă, ce permitea
simularea unui duel fără riscul ca cei doi adversari să fie răniţi. 6 p.
6. Integrează într-un enunţ propoziţia În Grecia antică, această artă, numită atunci
hoplomahie, a fost introdusă în programul Jocurilor Olimpice încă din 776 î. Hr., astfel încât
aceasta să devină subordnată completivă directă.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi părerea despre
necesitatea sportului şi exerciţiilor fizice.
132
– să-ţi exprimi opinia cu privire la necesitatea sportului şi exerciţiilor fizice; 4 p.

VARIANTA 55

La curtea caselor lui conu Mişu e zarvă mare. Pe porţile deschise larg nu mai
contenesc săniile încărcate cu musafiri. E pom de Crăciun, la care sunt poftiţi copiii tuturor
prietenilor. În mijlocul salonului încăpător, care ţine de la intrare până la terasa din fund, e
aşezat bradul împodobit de-ţi ia ochii. Cocoanele se învârtesc de colo până colo rânduind
lucrurile la locul lor. Copiii nerăbdători aşteaptă în odaia din dreapta semnalul când vor putea
intra. Să aştepte, că nu e încă gata. Mai sunt de aşezat jucăriile pe mescioara din jurul
bradului şi de pus la fiecare teanc de jucării câte o carte de vizită cu numele copilului căruia i
se cuvine; şi nici conu Mişu n-a sosit încă de la club cu bărbaţii, ca să se bucure de bucuria
copiilor...
În vremea asta, alături, la casierie, e un sufleţel stingher, care se zbate şi se frământă...
Mama e dusă la cocoana casierului să ajute la gătit şi la scuturat – şi a luat şi pe Lenuţa cu ea;
tatăl e dus la cârciumă... iar el stă singur în gangul caseriei, muncit de gânduri... A văzut azi-
dimineaţă pe un om din curtea boierească, ducând în spinare un brad mare, mare... pe urmă
băieţii de la cofetărie cu tăvi şi un alt băiat de la librărie încărcat cu un fel de cutii... Şi el ştie
ce însemnează asta. Anul trecut, când l-a durut în gât, l-a dus mă-sa la spiţerie şi atunci prin
uşa întredeschisă a zărit o clipă în odaia de alături, cu ochii lui împăienjenaţi de friguri, un
brad frumos îmbrăcat în... dar a închis spiţerul uşa... şi era ziua, lumânăricile nu erau aprinse
şi mămica i-a spus aşa: că seara e mai frumos când se aprind lumânăricile... Toţi copiii ăştia
care trec în sănii acolo se duc, să vază pomul de Crăciun... pomul de Crăciun!!... Şi nici prin
crăpăturile ulucilor nu poate să se uite, că e zăpadă până la gât... E! dar dacă ar vrea conu
Mişu... Ţe, conu Mişu nu e om bun? Ba e bun. Nu-i dă lui întotdeauna câte un ban? Adineauri
a trecut în târg şi nu s-a întors încă acasă... Dacă i-ar ieşi înainte şi l-ar ruga să-i arate şi lui
pomul de Crăciun – numai niţel, niţel de tot...
Cât e de mică inimioara lui, s-a despărţit acum în două. Jumătate îl îmbrânceşte
înainte: „Încearcă, conu Mişu e om bun; poate te duce să vezi pomul... pomul!!” iar cealaltă îl
trage înapoi: „Fugi d-acolo, nu se poate... nu se poate”...
Se aud sănii venind dinspre târg... Uite-le, cotesc la colţ, şi în bătaia lămpii electrice
de la răspântie, Nicuşor recunoaşte pe conu Mişu şi-l aude râzând cu poftă. Repede o ia la
fugă să-i iasă înainte. Cine ştie? poate chiar fără să-i spuie nimic, văzându-l, o să-l ia să i-l
133
arate, că e om bun. A ajuns! Aci e altă cotitură: „Hei! la o parte!” strigă birjarul degeaba; iar
conu Mişu, ieşind pe jumătate din sanie şi văzând copilul în drum:
– În drum, hai? Drace împieliţat! Să te calce sania. Marş acasă!
Şi săniile trec... E noapte... nu se pot vedea lacrămile care au năpădit în ochişorii negri,
catifelaţi, dulci ca o mângâiere...
(Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Nicuşor)
A.
Cerinţe:
1. Precizează timpul şi spaţiul în care se desfăşoară acţiunea. 6 p.
2. Identifică tema fragmentului şi personajul principal. 6 p.
3. Numeşte mijloace de caracterizare prezente în text. 6 p.
4. Selectează trei cuvinte formate prin derivare cu sufix diminutival caracterizatoare
pentru personaj şi explică rolul utilizării lor. 6 p.
5. Comentează, într-un text de 30-50 de cuvinte, atitudinea personajului conu Mişu
faţă de gestul copilului. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să-ţi exprimi opinia despre
copilărie având în vedere unul dintre cele două aspecte prezentate în text.
- să defineşti copilăria; 4 p.
- să prezinţi unul dintre cele cele două aspecte ale copilăriei prezentate în text; 4 p.

[…] În 1961, arheologul clujean N. Vlassa,
descoperă la Tărtăria – Gura Luncii, într-o groapă de
ritual, câteva tăbliţe de teracotă cu simboluri
pictografice vechi de 7.300 de ani. Vlassa analizează
tăbliţele şi este convins că are de-a face cu o scriere
rudimentară ideografică. Pentru a se justifica, prin anii
’60, prezenţa tabletelor cu scriere în spaţiul carpatic, s-a
emis ipoteza conform căreia aceste teracote incizate ar fi
importuri sau imitaţii din arealul mesopotamian.
Ulterior, studii aprofundate, coroborate cu analizele C14, au scos la iveală faptul că
scrierea din spaţiul carpato-dunărean este cu mult mai veche decât cea din Sumer.
V. Ghiorghiev emitea ipoteza, în 1972, că: „Tăbliţele de la Tărtăria sunt mai vechi cu
un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene. Aceasta ar însemna, pur şi simplu, că
scrierea sub forma pictogramelor a apărut în sud-estul Europei, şi nu în Mesopotamia, cum se
credea până acum. Se impune o concluzie surprinzătoare: avem de-a face cu cea mai veche
scriere din lume.”
Un alt susţinător al scrierii vechi carpato-dunărene este arheologul american Marija
Gimbutas, care demonstrează că aceasta a fost concepută cu peste 5 milenii înainte de Hristos.
(prof. dr. Vicu Merlan, Tăbliţele de la Tărtăria, în revista Terra Magazin, Nr.12, 2011)
134
A.
– descoperirea făcută de arheologul clujean N. Vlassa în 1961;
– numele arheologului american, susţinător al scrierii vechi carpato-dunărene. 2 p.
2. Menţionează ipoteza emisă în anii ’60. 4 p.
3. Transcrie, din text, concluzia la care ajunge V. Ghiorghiev în 1972 în legătură cu tăbliţele de
la Tărtăria. 4 p.
4. Selectează din următorul fragment predicatele şi precizează felul lor: Un alt susţinător al
scrierii vechi carpato-dunărene este arheologul american Marija Gimbutas, care
demonstrează că aceasta a fost concepută cu peste 5 milenii înainte de Hristos. 6 p.
5. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate în enunţul: În
1961, arheologul clujean N. Vlassa, descoperă la Tărtăria – Gura Luncii, într-o groapă de
ritual, câteva tăbliţe de teracotă cu simboluri pictografice vechi de 7.300 de ani. 4 p.
6. Realizează contragerea ultimei propoziţii subordonate din fraza următoare, numind partea de
propoziţie obţinută: Un alt susţinător al scrierii vechi carpato-dunărene este arheologul
american Marija Gimbutas, care demonstrează că aceasta a fost concepută cu peste 5 milenii
înainte de Hristos. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi părerea despre
ipotezele care afirmă că spaţiul carpatic este locul de naştere al celor mai timpurii semne
asociate scrierii, cunoscute până în prezent.
– să-ţi exprimi opinia privind ipotezele care afirmă că spaţiul carpatic este locul de
naştere al celor mai timpurii semne asociate scrierii, cunoscute până în prezent; 4 p.

VARIANTA 56

La curtea caselor lui conu Mişu e zarvă mare. Pe porţile deschise larg nu mai
contenesc săniile încărcate cu musafiri. E pom de Crăciun, la care sunt poftiţi copiii tuturor
prietenilor. […] În vremea asta, alături, la casierie, e un sufleţel stingher, care se zbate şi se
frământă... […]
135
Cât e de mică inimioara lui, s-a despărţit acum în două. Jumătate îl îmbrânceşte
înainte: „Încearcă, conu Mişu e om bun; poate te duce să vezi pomul... pomul!!” iar cealaltă îl
trage înapoi: „Fugi d-acolo, nu se poate... nu se poate”...
Se aud sănii venind dinspre târg... Uite-le, cotesc la colţ, şi în bătaia lămpii electrice
de la răspântie, Nicuşor recunoaşte pe conu Mişu şi-l aude râzând cu poftă. Repede o ia la
fugă să-i iasă înainte. Cine ştie? poate chiar fără să-i spuie nimic, văzându-l, o să-l ia să i-l
arate, că e om bun. A ajuns! Aci e altă cotitură: „Hei! la o parte!” strigă birjarul degeaba; iar
conu Mişu, ieşind pe jumătate din sanie şi văzând copilul în drum:
– În drum, hai? Drace împieliţat! Să te calce sania. Marş acasă!
Şi săniile trec... E noapte... nu se pot vedea lacrămile care au năpădit în ochişorii negri,
catifelaţi, dulci ca o mângâiere...
I-a zis aşa: „Marş acasă!” dar ce să facă acasă? nu e nimeni acasă, nimeni... Şi coşul
de la sobă ţiuie... Şi-i e urât... Şi cum stă în drum, parcă-i şopteşte cineva la ureche: „Ştii ce?
poate că se vede de la poartă prin ferestre.” O ia la fugă înspre curtea boierească. Se dă la o
parte lângă uluci ca să treacă săniile care ies; apoi, când au trecut face doi paşi în curte şi se
uită cu încordare... Ies valuri de lumină pe ferestre, dar pomul nu se vede... Şi mai face doi
paşi, strângându-şi la piept paltonul lung şi larg, făcut dintr-o scurteică veche a mă-sii, în care
parcă e un pui de lăutar... Ferestrele sunt prea sus... degeaba... A! ştie el un loc de unde ar
putea vedea, d-acolo de pe prispa unde mănâncă boierii vara! Acolo, a văzut el prin
crăpăturile ulucilor, sunt ferestrele jos. Da, dar câinii!!! Gândul ăsta îl face să se retragă
repede din curte... Ce bine ar vedea el d-acolo pomul de Crăciun! Stă... şi-şi face în gând
socoteli de om mare. Nu se poate să fie câinii dezlegaţi acum când vine lume... Asta nu se
poate! ce, să muşte pe lume? Face câţiva paşi în curte, trăgând cu urechea şi neputându-şi
dezlipi ochii de la lumina ferestrelor... Ocoleşte în vârful picioarelor casa... mai sunt câţiva
paşi... A ajuns!... na! perdelele lăsate... ba nu, una e ridicată! Păşeşte binişor... binişor...
Aaaa!!! ce frumos! ce frumos!
Poate de-acum să sufle austrul vânt tăios şi rece, că în tot trupul copilului s-a revărsat
căldura unei fericiri nemăsurate. Tot sufletul i s-a urcat în ochii care privesc cu nesaţiu... Cum
sclipeşte beteala! Uite şi lumânăricile aprinse! Şi ce de jucării! Trâmbiţe, tobe, păpuşi! Uite şi
nişte iepuraşi albi, mici şi drăguţi...
Înăuntru se deschide de perete uşa odăii din dreapta, prin care năvăleşte o droaie de
copii, băieţaşi, fetiţe şi noduleţe mici, pe care parcă-i dă jos fundele. Sunt câteva clipe de extaz
general vrednice de admirat: copiii de o parte rămaşi ţaglă* cu ochii pironiţi la pom, părinţii
de alta, cu ochii umezi de fericirea bucuriei lor. Acum madamele aşează copiii în semicerc.
Trebuie să cânte: „O! Tannenbaum! o! Tannenbaum!” se face o tăcere desăvârşită. Cocoana
Zoe, gazda, deschide pianul şi se aşează să-i acompanieze... dar în clipa în care-şi ridică mâna
ca să înceapă, dinspre terasă se aude lătratul gros al unui câine şi ţipătul unui copil, ţipăt de
groază, lung, sfâşietor, care spintecă tăcerea şi trece ca un junghi în inimile tuturor... Bărbaţii
dau năvală într-acolo; deschid uşa. „Marş, Leu! marş Leu” strigă conu Mişu dând cu piciorul
în câine... Jos lângă fereastră zace copilul fără cunoştinţă...
*
Nu te mai frământa atâta, coane Mişule. Închide ochii şi dormi în pace, că Dumnezeu e
bun şi iertător. El ştie c-ai priceput prea târziu de ce-ţi ieşise copilul înainte şi că te-ai căit de
a-l fi gonit cu asprime. Te-a văzut cum l-ai adus în casă, cum l-ai îngrijit, cum i-ai încărcat
braţele de jucării şi de bunătăţi şi pentru el şi pentru Lenuţa. El ştie că eşti hotărât mâine, în
ziua de Crăciun să te duci la casierie, să te încredinţezi cu ochii dumitale că copilul nu s-a
136
îmbolnăvit de spaimă. Dumnezeu e bun şi iertător şi a auzit ce-ai pus de gând cu cocoana Zoe
să faceţi la anul. Închide ochii şi dormi în pace.
(Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Nicuşor)
* a rămâne ţaglă, expr. vb. – a rămâne nemişcat
A.
Cerinţe:
1. Identifică termenii care aparţin câmpului semantic al sărbătorilor de Crăciun. 6 p.
Precizează cărei instanţe narative aparţin următoarele enunţuri: Nu se poate să fie
câinii dezlegaţi acum când vine lume... Asta nu se poate! ce, să muşte pe lume? 6 p.
2. Transcrie trei figuri de stil diferite şi explică rolul lor stilistic. 6 p.
3. Explică rolul utilizării ghilimelelor din fragmentul: „Încearcă, conu Mişu e om bun;
poate te duce să vezi pomul... pomul!!” iar cealaltă îl trage înapoi: „Fugi d-acolo, nu
se poate... nu se poate”. 6 p.
4. Comentează, într-un text de 30-50 de cuvinte, mesajul care se desprinde din
ultimul paragraf. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să evidenţiezi semnificaţiile
fragmentului selectat, având în vedere relaţia narator – personaj – cititor.
– să susţii cu citate argumentele prezentate; 4 p.

[…] După cercetările întreprinse până acum, cei mai
vechi locuitori ai Africii sunt boşimanii (bushmen), care trăiesc
de cel puţin 20.000 de ani în sudul continentului. Cel mai nou
grup etnic este populaţia Ashanti din Akans (Ghana). Tot în
Ghana, în partea de sud-est a ţării, se află tribul Anlo-Ewe,
stabilit aici din 1474, după ce s-a refugiat din Notsie.
Cea mai numeroasă grupare etnică este zulu,
cunoscută astăzi mai ales pentru obiectele decorative de mici
dimensiuni pe care le confecţionează: mărgele viu colorate, sculpturi stilizate, dar şi pentru
coşurile împletite cu migală. Cei mai scunzi locuitori de pe Terra sunt pigmeii, care locuiesc
tot în Africa.
Condiţiile geoclimatice au făcut ca majoritatea grupurilor etnoculturale să ducă o
viaţă nomadă sau seminomadă. Masaii au fost cândva un popor nomad, războinic, care-şi
câştiga existenţa din creşterea vitelor. Ei au dominat suveran câmpiile din estul Africii, în
Kenya şi în Tanzania. Cultura lor, artefactele de o mare valoare artistică (picturi, sculptură în
lemn de abanos şi fildeş, şiraguri de coliere, brăţări şi cercei, straiele din trei piese, denumite
„shuka”, tablourile confecţionate din foi de bananier) atrag instantaneu atenţia.
(Camelia Maria Manea, Africa incandescentă, în revista Terra Magazin, Nr.5, 2011)
137
A.
– tema şi scopul comunicării;
– cei mai vechi locuitori ai Africii;
– cel mai nou grup etnic şi cea mai numeroasă grupare etnică;
– cei mai scunzi locuitori de pe Terra. 4 p.
2. Transcrie, din text, ce reprezintă artefactele masaiilor. 4 p.
3. Selectează două adjective la gradul superlativ absolut. 4 p.
4. În enunţul Ei au dominat suveran câmpiile din estul Africii, în Kenya şi în Tanzania există:
a) şase cuvinte fără funcţie sintactică; b) şapte cuvinte fără funcţie sintactică; c) opt cuvinte
fără funcţie sintactică; 4 p.
5. Stabileşte funcţia sintactică a cuvântului subliniat în următorul enunţ: Tot în Ghana, în
partea de sud-est a ţării, se află tribul Anlo-Ewe, stabilit aici din 1474, după ce s-a refugiat din
Notsie. şi realizează expansiunea lui, precizând şi modificările survenite în urma expansiunii.
4 p.
6. Completează propoziţia Masaii au fost cândva un popor nomad, astfel încât să conţină şi un
atribut substantival prepoziţional. 4 p.
B.
Redactează o compunere, de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul/
dezinteresul faţă de informaţiile oferite de textul Africa incandescentă.
– să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat;
4 p.

VARIANTA 57

Cu mult timp în urmă, la începutul timpurilor, culorile lumii s-au certat. Fiecare dintre
ele pretindea că era cea mai bună, cea mai frumoasă, cea mai importantă, cea mai folositoare
şi cea mai iubită de oameni.
VERDELE spuse: „Uitaţi-vă la iarbă, frunze şi copaci. În mod evident vedeţi şi voi că
sunt cea mai importantă culoare. Sunt culoarea vieţii şi a speranţei. Uitaţi-vă în jur şi o să
vedeţi că sunt peste tot.”
138
ALBASTRUL exclamă: „Gândiţi-vă la cer şi la mare. Apa stă la baza vieţii şi fără
mine nu ar exista cerul albastru. Fără mine nu ar exista nimic!”
GALBENUL râse: „Eu sunt luminos şi cald, iar tu eşti atât de serios. De fiecare dată
când te uiţi la o narcisă galbeneă sau la o floarea-soarelui, zâmbeşti. Soarele, luna şi stelele
sunt galbene, frumuseţea mea este atât de evidentă, încât oricine mă vede rămâne de-a dreptul
uimit!”
PORTOCALIUL începu şi el să se laude: „Eu sunt culoarea mâncărurilor sănătoase ce
dau putere. Morcovul, portocala şi dovleacul au multe vitamine. Şi atunci când portocaliul
umple cerul, la răsărit sau la apus, frumuseţea mea este atât de evidentă, încât toţi cei ce mă
văd se opresc să mă privească cu admiraţie şi cu uimire.”
Ei bine, ROŞUL începu să strige: „Eu sunt conducătorul întregii vieţi. Sângele este
roşu şi sângele înseamnă viaţă. Eu sunt culoarea pasiunii şi a iubirii.”
VIOLETUL se ridică în picioare şi vorbi dând foarte multă importanţă spuselor sale:
„Eu sunt culoarea imperială, culoarea regilor. Oamenii puternici întotdeauna m-au ales pe
mine, deoarece eu sunt culoarea puterii şi a înţelepciunii.”
La sfârşit, cu o voce joasă şi timidă, INDIGOUL spuse: „Cu greu mă observaţi, însă,
deşi sunt tăcut, fără mine nu aţi fi nimic. Aveţi nevoie de mine pentru echilibru, contrast şi
pentru linişte interioară.”
Argumentările culorilor lumii au continuat, fiecare culoare în parte lăudându-se,
ridicându-se în slăvi şi certându-se. Fiecare în parte considera că este perfecţiunea
întruchipată.
În timp ce se certau din ce în ce mai tare, un fulger puternic lumină cerul. Începu să
tune şi să plouă cu găleata. Culorile tremurară de frică şi se strânseră în braţe pentru a se
linişti şi a se proteja una pe alta.
Apoi, ploaia începu să vorbească: „Voi, culorilor, sunteţi atât de nesăbuite. Vă certaţi
care este cea mai bună, fiecare încercând să fie deasupra celorlalte. Nu înţelegeţi că fiecare în
parte aţi fost făcută cu un scop special, fiecare este unică şi diferită? Luaţi-vă de mâini şi
urmaţi-mă!”
Făcând ce le spusese ploaia, culorile se apropiară şi se luară de mâini.
„De acum în colo, zise ploaia, când plouă, fiecare dintre voi se va întinde de-a lungul
cerului într-un superb semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al păcii şi al speranţei.”
Astfel, oameni buni, de fiecare dată când ploaia curăţă pământul, căutaţi un curcubeu
pe întinsul cerului. Când apare, ţineţi minte că fiecare dintre voi e special. Lăsaţi culorile
curcubeului să vă reamintească să vă apreciaţi pe voi înşivă şi pe cei din jur.
(***, Legenda culorilor lumii)
A.
Cerinţe:
1. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. 6 p.
2. Selectează sintagma care precizează simbolul curcubeului. 6 p.
3. Numeşte câmpul semantic dominant în text. 6 p.
4. Extrage, din text, o locuţiune adverbială, o locuţiune verbală şi o formulă de adresare.
6 p.
5. Transformă în vorbire indirectă primele două replici din text. 6 p.
B.
Redactează, în 150-250 de cuvinte, o compunere despre modestie.
139

V-aţi întrebat vreodată de ce este cerul albastru? Lumina care vine
de la Soare se compune din toate culorile curcubeului ROGVAIV (roşu,
orange, galben, verde, albastru, indigo şi violet). Când traversează
atmosfera planetei noastre, partea albastră din lumină este împrăştiată în
toate direcţiile şi, oriunde am privi, vedem mai mult albastru. Dacă vă uitaţi
înspre Soare, veţi vedea cerul galben, iar dacă priviţi astrul zilei atunci când
se află aproape de orizont (la apus sau răsărit), veţi observa că este roşu
(atmosfera împrăştie toate culorile, în afară de roşu şi portocaliu, care ne intră în ochi).
Aerul dispersează culorile diferit, singura care trece neschimbată prin acesta fiind
roşul. Motivul pentru care luminile de semnalizare din spatele automobilelor sunt roşii are
legătură directă cu această proprietate: lumina roşie este vizibilă chiar şi pe timp de ceaţă!
[…]
(Adrian Şonka, Prieteni pe bolta cerească, în revista Terra Magazin, Nr.5, 2011)
A.
– autorul şi revista din care a fost selectat textul;
– scopul comunicării. 4 p.
2. Precizează ce culoare are Soarele privit atunci când se află aproape de orizont. 4 p.
3. Transcrie, din text, motivul pentru care luminile de semnalizare din spatele automobilelor
sunt roşii. 4 p.
4. Fragmentul citat este un text:
a) ştiinţific;
b) literar;
c) publicistic. 4 p.
5. Enunţul V-aţi întrebat vreodată de ce este cerul albastru? reprezintă:
a) o întrebare retorică;
b) o strategie prin care autorul doreşte să atragă atenţia receptorului;
c) dorinţa autorului de a afla răspunsul de la cititori. 4 p.
6. Transcrie din fraza Când traversează atmosfera planetei noastre, partea albastră din lumină
este împrăştiată în toate direcţiile şi, oriunde am privi, vedem mai mult albastru. propoziţiile
subordonate, precizând felul acestora. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinţi patru diferenţe
dintre textul Legenda culorilor lumii de la subiectul I şi fragmentul selectat din revista Terra
Magazin de la subiectul II, cu privire la tipul de text.
140

VARIANTA 58

A.
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare:
1. Identifică în text trei termeni care aparţin câmpului semantic al sentimentelor /trăirilor. 6 p.
2. Explică utilizarea cratimelor în structura Priveşte-n urmă-i cu surpriză . 6 p.
3.Transcrie două structuri care să conţină imagini artistice diferite şi numeşte-le. 6 p.
141
4. Selectează din text două mărci lexico-gramaticale diferite ale eului liric. 6 p.
5. Explică în 30-50 de cuvinte mesajul textului. 6 p.
B.
Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să argumentezi că textul dat
aparţine speciei pastel.
În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe:
- precizarea a două trăsături ale pastelului; 4 p.
- ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text; 4 p.
- să te înscrii în limita spaţiului indicat. 2 p.

Oamenii cu piele albastră au existat pe Pământ, de-a lungul timpului, şi i-au
uimit de fiecare dată pe contemporani, care se întrebau dacă nu cumva aceştia au
venit de pe o altă planetă.
Ei bine, nu. Este vorba doar de o boală,
cunoscută de specialişti sub numele de
methemoglobinemie şi care se manifestă prin
creşterea în concentraţia sanguină a
methemoglobinei, o moleculă, incapabilă să
transporte oxigenul.
Prezenţa methemoglobinei în sânge poate proveni de la stres sau prin influenţa
unor substanţe toxice, dar şi prin anumiţi factori biolgici. Boala este diagnosticată
atunci când methemoglobina depăşeşte cu 1% hemoglobina normală din sânge.
Cei afectaţi au culoarea sângelui mai întunecată, iar pielea lor capătă nuanţe
de albastru. Fenomenul a fost observat pentru prima dată după anul 1820, în
Troublesome Creek, Kentucky, SUA, când francezul Martin Fougate s-a stabilit în
zonă, căsătorindu-se cu o localnică, Elisabeth Smith.
Fata avea părul roşcat şi o piele deosebit de palidă, explicabilă prin prezenţa
unei gene recesive rare. Martin şi Elisabeth au avut şapte copii, patru din ei având
pielea colorată într-o nunaţă cu tentă albastră, ceea ce îi şoca pe cei din jur.
Fenomenul s-a accentuat la urmaşii acestor copii, fapt datorită căruia călătorii
care vizitau zona Troublesome Creek rămâneau uimiţi, constatând existenţa unor
oameni cu pielea tot mai albastră. [...]
După anul 1960, a avut loc o apreciabilă creşterea demografică în zonă, ceea
ce a dus la diversificarea contactelor şi implicit la diluarea fenomenului. În ultimele
decenii, nu s-au mai născut copii "cu pielea albastră".
Este inexplicabil faptul că, în timp ce apariţia izolată a unor cazuri de
îmbolnăvire cu methemoglobinemie în alte părţi ale globului periclita grav sănătatea
celor afectaţi, urmaşii familiei Fougate s-au remarcat printr-o sănătate de fier,
dovedind chiar şi o longevitate remarcabilă.
142
Amănuntul este interesant pentru specialişti, dar în prezent nu mai sunt posibile
studii asupra cazului, întrucât au dispărut în zonă respectivii oameni "cu pielea
albastră".
(http://www.ziare.com/articole/planete+albastre, Oamenii cu pielea albastră au existat,
dar nu erau extratereştri)
A.
– numele bolii din cauza careia pielea oamenilor capătă nuanţe de albastru;
– cauzele acestei boli. 4 p.
2. Precizează cum se manifestă methemoglobinemia. 4 p.
3. Transcrie, din text, motivul pentru care în prezent nu mai sunt posibile studii asupra
cazului. 4 p.
4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: Cei afectaţi au culoarea
sângelui mai întunecată, iar pielea lor capătă nuanţe de albastru. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în secvenţa: rămâneau uimiţi,
constatând existenţa unor oameni cu pielea tot mai albastră. 4 p.
6. Construieşte o frază alcătuită din trei propoziţii, în care să existe două propoziţii subordonate
completive indirecte, aflate în raport de coordonare. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul/
dezinteresul faţă de informaţiile oferite de textul Oamenii cu pielea albastră au existat, dar nu
erau extratereştri.
– să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat;
4 p.

143
VARIANTA 59

Crescutul ghem de aur întreaga lui urzeală

Şi-a depănat-o-n fire de foc strălucitoare...
Ajuns la pragul zării gol, fără de beteală,
Rostogolit din ceruri, apune pe ponoare*.
Strângându-şi, friguroase, foiţele mărunte,

Se-nchide-ncet trifoiul şi floarea de ţintaur.
Din şesurile sure urcând grăbit spre munte,
Amurgu-n mers despoaie colinele de aur.
Acolo unde calcă se stinge o comoară,

Se face vânăt plaiul pe care se tot suie,
Şi după el, tăcute, din codri se strecoară
Un lung alai de umbre pe orice cărăruie.
Sosit pe prispa culmii o clipă cată-n urmă,

Zorit să-şi strângă cârdul de umbre întins pe cale,
Ca un cioban ce-şi cheamă cu grijă-ntreaga turmă,
Apoi din nori porneşte şi scapătă devale.
Abia pe munţi atuncea mai fâlfâie lumina,

Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă...
Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic lina,
Cu-o falcă-n cer s-o prindă aleargă Noaptea încă.
(Vasile Voiculescu, Amurgul)
*ponor – pantă înclinată, coastă
A.
1. Transcrie din text două cuvinte, unul utilizat cu sens propriu, altul utilizat cu sens figurat.6 p.
2. Prezintă particularităţile prozodice ale textului. 6 p.
3. Transcrie din prima strofă a poeziei Amurgul, un cuvânt care conţine hiat şi două cuvinte
care conţin diftongi diferiţi. 6 p.
4. Selectează din text două figuri de stil diferite şi explică rolul lor stilistic. 6 p.
5. Explică în 30-50 de cuvinte titlul textului. 6 p.
B.
144
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să argumentezi că textul dat
aparţine genului liric.
- precizarea a două trăsături ale genului liric; 4 p.
- ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text; 4 p.

La 500 km sud-vest de insula Okinawa, la doar 25 metri adâncime, se află, una dintre
cele mai fascinante piramide din lume. A fost descoperită în 1986 de scufundători, cu totul
întâmplător. O construcţie piramidală aplatizată de aproximativ 20 metri înalţime, compusă
din platforme suprapuse. Pe faţada dinspre sud se profilau trepte imense, unele de câţiva metri
înălţime, tăiate parcă cu ferăstrăul. Fascinant si tulburător!
O surpriză mai emoţionantă a constituit-o o sculptură totemica din care se mai vedeau
ochii şi gura. Situl Yonaguni, după numele insulei apropiate, ar putea fi oare ultimul vestigiu al
unei civilizaţii înfloritoare, înghiţită de ape, precum mitica Atlantida? S-a emis şi ipoteza unor
formaţiuni geologice naturale în absenţa unor explicaţii viabile.
O inscripţie, o piatră sculptată cu forme care să certifice intervenţia umană, ar putea
risipi misterul din jurul acestei construcţii incredibile. În 2007 s-au datat coralii din preajmă.
Concluzia? Situl s-a scufundat în urmă cu 5.000 de ani. A revenit însă la suprafaţă în urmă cu
2.000 de ani, după care a fost din nou înghiţit de ape. Cutremurele de pământ ar putea fi o
explicaţie a acestui fenomen de „du-te, vino”.
(Dorin Maran, Piramide misterioase, revista Magazin)
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii, folosind date extrase
din textul de mai sus:
- autorul şi titlul articolului;
- elementul care ar putea risipi misterul din jurul piramidei descoperite. 4 p.
2. Numeşte caracteristicile piramidei, aşa cum apar în articolul citat. 4 p.
3. Precizează cele două ipoteze legate de situl Yonaguni. 4 p.
4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Pe faţada dinspre sud se
profilau trepte imense, unele de câţiva metri înalţime, tăiate parcă cu ferăstrăul. 4 p.
5. Identifică părţile principale de propoziţie din enunţul: A revenit însă la suprafaţă în urmă cu
2.000 de ani, după care a fost din nou înghiţit de ape. 4 p.
6. Precizează diateza verbului din propoziţia: A fost descoperită în 1986 de scufundători, cu
totul întâmplător, apoi construieşte câte un enunţ în care acelaşi verb să fie folosit la celelalte
diateze. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi motivezi acordul sau
dezacordul cu una dintre cele două ipoteze legate de situl Yonaguni.
– să prezinţi propria părere (acordul sau dezacordul) faţă de una dintre cele două ipoteze
legate de situl Yonaguni; 4 p.
– să precizezi două motive credibile/ adecvate pentru susţinerea părerii pe care ai exprimat-o;
145
4 p.
Notă:
VARIANTA 60

Era un vânător. Şi vânătorul avea un câine la care ţinea foarte mult, deoarece câinele
era mic şi isteţ. Oriunde pleca, îl lua şi pe câine: la vânătoare, la plimbare, în sfârşit,
pretutindeni.
Mâncarea cea mai bună lui Cioban i-o dădea, vorba cea mai drăgăstoasă pentru
Cioban o avea.
Dar de la un timp, câinele începu să îmbătrânească. Se mişca anevoie, dintr-un loc
într-altul, şi nici vorbă nu mai era de agerimea-i de altă dată.
Stăpânul, care înainte nu ştia cum să-l cocoloşească, acum, văzând că nu mai e bun de
nimic, nu-l mai învrednicea cu-o privire măcar.
O, şi cât de îndurerat se simţea bietul câine din pricina aceasta! Şedea încovrigat în
coteţ şi, cu ochii înlăcrimaţi, îşi aducea aminte de vremea când era în putere, când mergea la
vânătoare prin bălţi, prin păduri, când întrecea din fugă iepurele, când stăpânul îl mângâia...
Şedea toată ziua lungit în culcuş şi nu mai venea nimeni, cu zilele, să-i arunce vreun
os. Muştele îl ciupeau, copiii îl necăjeau cu pietre.
Ba, într-una din zile, a simţit o amărăciune şi mai cumplită. Stăpânul l-a scos
duşmănos din coteţ şi l-a legat cu o frânghie de-un pom, deoarece îi trebuia coteţul.
Cioban s-a aşezat atunci pe un urlet jalnic. Urla, urla şi îi lăcrimau ochii.
Atunci stăpânul l-a alungat pe drumuri, fiindcă îşi închipuia că animalul îi cobeşte a
rău.
Alte chinuri pentru bietul Cioban, acum.
Colinda maidanele, răscolea ceasuri întregi gunoaiele, ca să găsească ceva pentru
hrană. De dormit dormea pe unde găsea: pe maidane, pe drumuri, ori în păduricea din
marginea oraşului.
(Ion Pas, Un om şi-un câine)
A.
1. Indică tema fragmentului. 6 p.
2. Numeşte trei trăsături ale genului literar căruia aparţine textul. 6 p.
3. Alcătuieşte trei enunţuri în care să foloseşti expresii/ locuţiuni care să conţină următoarele
cuvinte: timp, zile, ochi. 6 p.
146
4. Selectează din text trei cuvinte pentru care vei scrie câte un antonim. 6 p.
5. Explică într-un text de 30-50 de cuvinte atitudinea vânătorului faţă de Cioban. 6 p.
B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Cioban.
- precizarea a două mijloace de caracterizare; 4 p.
- ilustrarea a două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
4 p.

Grădinile Suspendate din Babilon – supranumite şi Grădinile Semiramidei – fac parte
din cele 7 Minuni ale Lumii Antice. Aceste grădini create
artificial – despre care nu se poate spune cu certitudine că
au existat – ar fi fost o construcţie compusă din mai multe
terase suprapuse, retrase succesiv, pe care erau amenajate
grădini cu o vegetaţie luxuriantă.
Se pare că aceste grădini celebre erau construite
în vechiul oraş-stat Babilon, lângă localitatea de azi Al
Hillah (Babil, din Iraq), pe partea estică a Eufratului,
aproximativ la 50 km sud de Bagdadul de azi din Irak.
În legătură cu originea acestor grădini există două variante. Unii istorici sunt de
părere că aceste grădini ar fi fost construite de regele babilonian Nabucodonosor al II-lea (fiul
lui Hamurabi) în jurul anului 600 î.Hr. Acesta le-a construit pentru una dintre soţiile sale
bolnave şi nefericite din cauza climei deşertice din regatul bărbatului ei, pentru a-i alina dorul
de munţii şi grădinile din locul ei natal numit Media.
De asemenea mai există o teorie – mai puţin crediblilă – răspândită în special de
scriitorii greci, conform căreia aceste grădini ar avea o origine mult anterioară: ele ar fi fost
construite de regele asirian Ninus – întemeietorul oraşelor Ninive şi Babilon – pentru soţia sa,
legendara regina Semiramida (sau Semiramis).
În privinţa dispariţiei acestor grădini minunate există de asemenea două teorii; după
unele relatări, se pare că vestitele grădini au fost dărâmate de perşi, în timpul ocupării
Babilonului, tot atunci fiind dărâmat şi Turnul Babel. Altă variantă spune că aceste grădini au
fost distruse de mai multe cutremure după secolul II î.Hr.
(http://www.artacunoasterii.ro/curiozitati/7-minuni-ale-lumii-antice, Grădinile Suspendate din

Babilon – Minune a Lumii Antice)
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii, folosind date extrase
din textul de mai sus:
- locul unde erau construite Grădinile Suspendate din Babilon;
- scopul în care au fost construite Grădinile Semiramidei. 4 p.
2. Transcrie varianta mai puţin credibilă legată de originea Grădinilor Suspendate din Babilon.
4 p.
147
3. Precizează cele două teorii legate de dispariţia acestor grădini. 4 p.
4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: În legătură cu originea
acestor grădini există două variante. 4 p.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din secvenţa: vestitele grădini au fost dărâmate
de perşi. 4 p.
6. Realizează expansiunea/ dezvoltarea termenilor subliniaţi în propoziţiile subordinate
corespunzătoare şi precizează rezultatul obţinut: Acesta le-a construit pentru una dintre soţiile
sale bolnave şi nefericite din cauza climei deşertice din regatul bărbatului ei, pentru a-i alina
dorul de munţii şi grădinile din locul ei natal numit Media. 4 p.
B.
Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte sub forma unui articol pentru revista
clasei, în care să relatezi impresiile pe care ţi le-a lăsat vizitarea Grădinilor Semiramidei.
– să prezinţi informaţii despre locul, timpul şi desfăşurarea vizitei; 4 p.
– să descrii imaginile care te-au impresionat şi emoţiile trăite; 4 p.
Notă:
148
MATEMATICĂ
149
150
Varianta 1
Subiectul I
Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30p.)
1. Rezultatul calculului (2 − 1) 2007 + (1 − 2) 2007 este egal cu ……..... . (5p.)
2. Numărul de patru ori mai mic decât 8 este …………….. (5p.)
3. Dacă A = {1, 2, 3} şi B={3,4} atunci mulţimea A  B este egală cu {…….}.(5p.)
4. Aria unui trapez care are linia mijlocie de 14 cm şi înălţimea de 10 cm este egală
cu …….. cm 2 (5p.)
5. Diagonala unui paralelipiped care are dimensiunile 1cm, 3 cm şi 5 cm are
lungimea egală cu ………… cm. (5p.)
6. Figura de mai jos reprezintă graficul vitezei de deplasare a unui vehicul pe
parcursul a 5 ore. Care este viteza medie pe parcursul celor 5 ore? (5p.)
Subiectul II
Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
1. Desenaţi pe foaia de examen o prismă patrulateră regulată. (5p.)
2. Ştiind că untul reprezintă 7% din lapte, ce cantitate de unt se obţine din 300 l de
lapte? (5p.)
3. Pentru o serbare s-au cumpărat 120 de cărţi, 180 de caiete şi 600 creioane care s-au
împărţit copiilor în pachete cu acelaşi conţinut. Care este numărul cel mai mare de
pachete care au fost distribuite copiilor? (5p.)
4. Fie funcţia f:R → R, f ( x) = x 2-2 .
a. Determinaţi abscisa punctului cu ordonata egală cu -2. (5p.)
b.Rezolvaţi inecuaţia f(1-a)>0 . (5p.)
x2 − 2x + 1 x −1
5. Arătaţi că = , x ∈ R \ {1, 2} . (5p.)
x 2 − 3x + 2 x − 2
Subiectul III
1. Figura alăturată este un pătrat cu latura de 12 cm,
M ∈ ( BC ), BM = x cm , x ∈ (0,12) .
a. Arătaţi că aria triunghiului ADM nu depinde de x .(5p.)
151
b.Aflaţi x ∈ (0,12) dacă A( DMC ) = 2 AAMB .(5p.)
c. Dacă MB = 4 cm, aflaţi d ( B, AM ) .(5p.)
2. În figura alăturată este un acoperiş de casă. Triunghiul
ABC este echilateral cu latura de 8 m iar AA′, BB′, CC ′ sunt
perpendiculare pe planul ( ABC ) şi congruente, egale cu 10 m.
a. Calculaţi suprafaţa acoperişului. (5p.)
b.Calculaţi volumul acoperişului. (5p.)
c. Calculaţi cât costă tabla folosită pentru acoperiş dacă
1m 2 de tablă costă 17,5 lei? (5p.)
Varianta 2
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 2:[2+2(2-2)] este egal cu …………. (5p.)
2. Opusul numărului 2,3 este egal cu ……………. (5p.)
3. Într-o urnă sunt 10 bile numerotate de la 1 la 10. Probabilitatea ca extrăgând la
întâmplare o bila, aceasta să fie numerotată cu un număr mai mic decât 4 este egală cu
………… . (5p.)
4. În dreptunghiul ABCD, punctul O este intersecţia diagonalelor, AB = 6cm şi
AC = 10cm . Aria triunghiului CDO este egală cu …………… cm 2 .(5p.)
5. Un cub are aria 216 cm 2 . Aria unei feţe este egală cu ………… cm 2 . (5p.)
6. Figura de mai jos reprezintă graficul notelor obţinute de elevii unei clase la teza de
matematică. Câţi elevi au obţinut nota 9? (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen o prismă triunghiulară. (5p.)
2. La serbarea de Crăciun elevii unei clase au primit în dar portocale. Dacă un elev ar
fi primit 3 portocale atunci ceilalţi ar fi primit 5 portocale fiecare. Dacă fiecare elev
primea 4 portocale atunci ar fi rămas 10 portocale.
a. Câţi elevi sunt în clasă? (5p.)
b.Câte portocale au fost împărţite elevilor? (5p.)
3. Fie f :{−2, −1,1, 2} → A, f ( x) = x − 2 . Aflaţi numărul minim de elemente ale lui A.
(5p.)
152
4. Arătaţi că ( x − 2) 2 + ( x − 3)( x + 3) − ( x + 1) 2 = ( x + 3)( x − 2) − 7 x . (5p.)
5. Suma a două numere este 3 iar diferenţa lor este -7. Determinaţi cele două numere.
(5p.)
Subiectul III
Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30p.)
1. În figura alăturată este ilustrată schematic suprafaţa unei grădini formata din ABCD
pătrat iar BCFE trapez isoscel. AB = 4hm , BF = CE = 5hm , EF = 12hm .
a. Calculaţi suprafaţa grădinii în ha. (5p.)

b.Dacă CM = x (hm) exprimaţi în funcţie de x aria lui [ DMEC ] . (5p.)
c. Determinaţi x dacă A( DMEC ) = 14 hm 2 (5p.)
2. O piscină are forma din figura alăturată. Ea este formată dintr-un dreptunghi si doua
semicercuri. Dacă AB =20 m, BC = 5 m şi piscina are pe margine o bordură înaltă de
30 cm:
a. Care este lungimea bordurii? (5p.)

b.Verificaţi dacă suprafaţa piscinei este mai mică de 120 m 2 . (5p.)
c. Calculaţi cât costă pavarea piscinei cu gresie dacă 1 m 2 de gresie costă 45 lei şi se
cumpăra în plus 5 m 2 de gresie. (5p.)
Varianta 3
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 4 − 8 : 2 este egal cu ..................... . (5p.)
2. Descompus în factori primi numărul 20 este egal cu ............. . (5p.)
3. Media aritmetică a două numere este 7 iar unul din numere este 9. Celălalt număr
este ........... . (5p.)
4. Într-un paralelogram ABCD, diagonala BD este perpendiculară pe AD , BD = 4cm ,
AD = 3cm . Atunci aria paralelogramului este ................ . (5p.)
153
5. Figura de mai jos reprezintă graficul suprafeţelor arate de un tractor pe parcursul a 5
zile. Din cauza vremii nu a putut lucra ........ zile . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen o piramidă triungiulară. (5p.)
2. Mihai a făcut cumpărături de 56 lei. Fratele său a cheltuit de două ori mai puţini
bani. Ce sumă au cheltuit cei doi fraţi în total? (5p.)
3. La un concurs participă 90 fete şi 72 băieţi. Toţi participanţii sunt grupaţi în echipe
care au acelaşi număr de copii.
a. Arătaţi că se pot forma 6 echipe. (5p.)
b. Care este numărul maxim de echipe care se poate forma? (5p.)
4. Se consideră funcţiile f : R → R, f ( x) = 2 x − 1 şi g : R → R, g ( x) = − x + 2 . Să se
stabilească dacă graficele celor două funcţii se intersectează. (5p.)
5. Arătaţi că ( x − 1)3 + 2( x − 1) 2 + ( x − 1) = x 2 ( x − 1) , oricare ar fi x ∈ R .(5p.)
Subiectul III
1. Peretele ABCD al unei camere este zugrăvit cu vopsea galbenă.
Pe perete este situată o uşă înaltă de 2 m şi lată de 90 cm. Fereastra
are 1,20 m lungime şi 1,20 m lăţime. Dacă AB = 4m şi AD = 2, 20m :
a. Calculaţi suprafaţa peretelui. (5p.)
b.Dacă dintr-o cutie de vopsea se pot vopsi 2 m 2 , câtă vopsea
este necesară? (5p.)
2. Un rezervor de păcură are forma unui trunchi de piramidă
patrulateră regulată. Adâncimea rezervorului este de 5m, latura bazei mari de 8,5 m iar
a bazei mici de 6 m.
a. Calculaţi volumul rezervorului. (5p.)
b.Câte tone de păcură încap în rezervor dacă densitatea păcurii este de 880
Kg m3 ?(5p.)
c. Calculaţi suprafaţa laterală a rezervorului. (5p.)
154
Varianta 4
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 7 − 2 ⋅ 4 este …………. . (5p.)
2. Soluţia ecuaţiei 2 x + 4 = 6 este egală cu ……………. . (5p.)
3. Dacă A = {1, 2,3, 4} şi B = {2,3,5} atunci produsul cartezian A × B are ………..
elemente. (5p.)
4. Un triunghi echilateral are latura de 6 cm. Aria triunghiului este egală cu ………….
cm 2 .(5p.)
5. O piramidă triunghiulară regulată are latura bazei de 4 cm. Dacă apotema piramidei
este de 5 cm, atunci aria laterală a piramidei este egală cu …………. cm 2 .(5p.)
6. Rezultatele elevilor dintr-o şcoală la un concurs de matematică sunt reprezentate în
graficul de mai jos. Care este numărul total de participanţi la clasele a VII-a şi a VIII –
a? (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen o piramidă patrulateră regulată. (5p.)
2. Într-o urnă sunt 150 de bile albe şi negre. Numărul bilelor negre este cu 20 mai
mare ca cel al bilelor albe. Câte bile de fiecare culoare sunt în urnă? (5p.)
3. Trei echipe de muncitori efectuează o lucrare într-un număr de zile direct
proporţional cu 2, 3, 5. Dacă lucrarea a fost terminată în 30 zile:
a. Câte zile a lucrat fiecare echipă? (5p.)
b.Cât la sută din lucrare a efectuat prima echipă? (5p.)
x2 + 4 x + 4
4. Fie E ( x) = , x ∈ R \ {±2} .
x2 − 4
x+2
a. Arătaţi că E ( x) = .(5p.)
x−2
b. E ( 2) = a 2 + b , cu a, b ∈ R . Determinaţi a şi b. (5p.)
Subiectul III
1. Terenul din figura alăturată are forma unui pătrat ABMN
/\
alături de un romb ABCD. Dacă AB = 4x (m), m ( ABC ) = 30ο .
a. Arătaţi că aria lui ABCD este 8x 2 .(5p.)
b.Exprimaţi în funcţie de x aria lui BCM. (5p.)
c. Dacă x = 10, calculaţi perimetrul lui ADCMN. (5p.)
155
2. Acoperişul unei cabane are forma unei piramide patrulatere regulate, VABCD, cu
muchiile bazei de lungime 16 m şi înălţimea de 6 m.
a. Dacă M este mijlocul lui BC, aflaţi lungimea lui VM. (5p.)
b.Să se afle suprafaţa acoperişului. (5p.)
c. Acoperişul se reface dintr-o tablă specială. Preţul unui m 2 de tablă este 24 lei iar
pentru cei care cumpară mai mult de 50 m 2 se acordă o reducere de 20% din preţul
total. Ce sumă s-a plătit dacă se cumpără cu 2 m 2 mai mult decât este necesar?
(5p.)
Varianta 5
Subiectul I
1. Rezultatul calculului (−3) 2 + (−2)3 este ………… . (5p.)
2. Calculând 20% din 8,4 se obţine ………… . (5p.)
3. Se consideră mulţimea A = {1, 2,3, 4,....,30} . Care este probabilitatea ca alegând un
element din mulţimea A, el să fie multiplu de 5? (5p.)
7
4. În fracţia mărind numărătorul cu 5 şi numitorul cu 4 se obţine …………. . (5p.)
8
5. Un trapez are bazele 14 cm şi 8 cm. Linia mijlocie are lungimea de …………. cm.
(5p.)
6. Volumul unui cub este de 216 cm3 . Suma muchiilor cubului este …….. . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un cub. (5p.)
2. Alex cheltuieşte o sumă de bani în 3 zile. În prima zi cheltuieşte două treimi din
sumă şi încă 30 lei, a doua zi 20% din sumă iar a treia zi cheltuieşte restul de 20 lei.
a. Aflaţi ce sumă a avut iniţial Alex. (5p.)
b.Aflaţi ce sumă a cheltuit în a doua zi. (5p.)
3. Fie f : R → R, f ( x) = ax − b . Determinaţi funcţia ştiind că graficul ei trece prin
punctele A(-2,0) şi B(1,6). (5p.)
x2 − x x + 2
4. Arătaţi că n = 2
+ este număr natural, oricare ar fi x ∈ N * , x > 1 . (5p.)
x −1 x +1
5. Verificaţi dacă A(3,1), B(2,0) şi C(-2,-4) sunt coliniare. (5p.)
Subiectul III
1. O grădină ca în figura următoare este împărţită de un gard în suprafeţe cu perimetre
egale. Dacă AB = 160 m, DC = 80 m, BC = DA = 50m.
156
a. Calculaţi suprafaţa grădinii. (5p.)
b.Determinaţi lungimea FB. (5p.)
c. Determinaţi raportul ariilor lui ABFE şi EFCD. (5p.)
2. O piscină are forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 100 m, 50 m şi
4 m.
a. Pereţii şi pardoseala piscinei sunt acoperiţi cu gresie. Aflaţi suprafaţa acoperită cu
gresie. (5p.)
b.Dacă o placă de gresie este în formă de pătrat cu latura de 25 cm, câte placi sunt
necesare pentru piscină? (5p.)
c. Câţi litri de apa sunt necesari pentru a umple piscina? (5p.)
Varianta 6
Subiectul I
1
1. Rezultatul calculului (2,52 + ) :1,3 este egal cu ………….. . (5p.)
4
2. Fie mulţimile A = {1, 2,3, 4,5} ,
B = {3, 4,5,6,7} . Atunci mulţimea A − B este
{………..}. (5p.)
3. Un romb ABCD are aria 32 cm 2 şi latura 8 cm 2 . Măsura unghiului obtuz al
rombului este ………… . (5p.)
4. Câtul împărţirii lui 135 la 24 este ………….. . (5p.)
5. Pe un raft sunt prisme triunghiulare care au împreuna 40 feţe. Numărul prismelor
este…………. . (5p.)
6. O echipa de muncitori au lucrat într-o zi conform diagramei. Numărul pieselor
lucrate în acea zi este ……. (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un paralelipiped dreptunghic. (5p.)
2
2. Un dreptunghi are perimetrul 70 m, iar lăţimea este din lungime.
5
a. Aflaţi dimensiunile dreptunghiului. (5p.)
b.Aflaţi aria dreptunghiului. (5p.)
3. Fie f : R → R, f ( x) = 3 x − 1 . Dacă m ∈ R , pentru care A(m;m+1) aparţine
reprezentării grafice a funcţiei f, atunci:
a. Determinaţi m. (5p.)
b.Pentru m=1 reprezentaţi grafic funcţia. (5p.)
1
4. Arătaţi că x 2 − x ≥ − ,oricare ar fi x ∈ R . (5p.)
4
Subiectul III
157
1. Un rond de flori are forma unui romb cu diagonalele de 8m şi 6 m.
a. Determinaţi suprafaţa rondului de flori. (5p.)
b.Rondul este împrejmuit cu un gard din plasă de sârmă. Determinaţi lungimea
gardului. (5p.)
c. Pe diagonale se pun trandafiri la distanţă de 40cm. Câte fire de trandafiri se
plantează? (5p.)
2. Un cort are forma unei piramide triunghiulare regulate, VABC, cu feţele laterale
triunghiuri dreptunghice cu cateta de lungime 3 2 m.
a. Aflaţi latura bazei cortului. (5p.)
b.Calculaţi suprafaţa laterală a cortului. (5p.)

c. Determinaţi d ( A,(VBC )) . (5p.)
Varianta 7
Subiectul I
1. Rezultatul calculului (−27) : (−3) − 32 este egal cu ……. . (5p.)
1
2. Inversul numărului este egal cu …………… . (5p.)
3
a b
3. Dacă = atunci 5a-4b este egală cu …………. . (5p.)
4 5
4. Un cerc are aria 64π cm 2 . Lungimea razei cercului este egală cu ........... cm. (5p.)
5. O piramidă patrulateră regulată are toate muchiile de lungime 8 cm. Volumul
piramidei este egal cu ................ cm3 .(5p.)
6. În tabelul de mai jos sunt trecute temperaturile măsurate la ora 8 în cinci zile
consecutive ale lunii martie. Media temperaturilor este de ................ . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen o prismă hexagonală regulată. (5p.)
2. Într-o şcoală sunt 100 elevi de clasa a VIII – a. 16% din numărul lor sunt la cercuri
ştiinţifice iar restul la cercuri sportive. Câţi elevi participă la cercuri sportive? (5p.)
1 1 1
3. Trei numere naturale a,b,c sunt direct proporţionale cu , , . Suma numerelor
2 3 5
este 90.
a. Determinaţi numerele a, b, c. (5p.)
b.Cât la sută din b reprezintă a? (5p.)
3
4. Fie f :[2, 4] → [0,3] , f ( x) = x − 3 şi g :[2, 4] → [−1,1] , g ( x) = − x + 3 . Stabiliţi dacă
2
graficele celor două funcţii se intersectează. (5p.)
5. Arătaţi că ( x − 4) 2 + (3 x − 2)(4 − x) = −2( x − 4)( x + 1) oricare ar fi x real. (5p.)
158
Subiectul III
Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.(30p.)
1. O grădină are forma unui pătrat ABCD cu latura de 5m. În centrul ei se găseşte o
fântâna în formă de pătrat cu latura de x (m). Suprafaţa grădinii este acoperită cu iarbă.
a. Calculaţi aria suprafeţei haşurate exprimată în funcţie de x. (5p.)

b.Determinaţi x ∈ R astfel încât suprafaţa haşurată să fie de 16 m 2 . (5p.)
c. Dacă x = 3 care este cantitatea de sămânţă de iarbă necesară ştiind că 1 kg de
sămânţă se foloseşte pentru 10 m 2 ? (5p.)
2. Un vas de sticlă are forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 12dm, 40
dm, 30 dm. Suprafaţa laterală a vasului este de culoare roşie.
a. Calculaţi suprafaţa colorată cu roşu. (5p.)
b.Se pot pune în vas 1000 l de apă? (5p.)
c. Dacă în vas se pun 900 l de apă până la ce înălţime se ridică apa în vas? (5p.)
Varianta 8
Subiectul I
1. Rezultatul calculului (1, 22 − 0,82 ) ⋅ 10 este egal cu……… . (5p.)
2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 48 şi 36 este egal cu ……… . (5p.)
1
3. Măsura unui unghi este din suplementul său. Măsura unghiului este egală cu
5
……….. . (5p.)
4. Un pătrat are perimetrul de 16cm. Aria lui este egală cu ………. cm 2 . (5p.)
5. O piramidă patrulateră regulată are muchia bazei de 6 2 şi volumul de 144 3 cm3 .
Înălţimea piramidei este egală cu ……… cm. (5p.)
6. Graficul alăturat reprezintă distanţa parcursă de un automobil
pe parcursul a 3 ore. Atunci viteza automobilului este egală cu
………. km h .(5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen o piramidă hexagonală regulată.
(5p.)
3
2. Un automobilist a parcurs în prima zi din drum, a doua zi
5
restul de 15 km. Câţi kilometri are drumul? (5p.)
159
3. Un iepure face 6 sărituri pe minut, un cangur 18 sărituri pe minut, iar un leu 24
sărituri pe minut.
a. Care este cel mai mic interval de timp în care cele trei animale sar simultan? (5p.)
_
b.Ştiind că ajung în poieniţă după n = xy minute, determinaţi acest timp. (5p.)
4. Fie f : + R → R, f ( x) = − x + 3 . Dacă f ( x) < 2 determinaţi x ∈  care îndeplineşte
această condiţie. (5p.)
5. Un elev are la franceză un 6 şi un 8. Care este nota pe care trebuie să o primească
pentru a obţine media 8? (5p.)
Subiectul III
1. Un amfiteatru în formă de semicerc cu raza de 100m are o scenă în formă tot de
semicerc cu raza de 8m iar apoi are x rânduri de scaune.
a. Care este cu aproximaţie suprafaţa scenei? ( π  3,14 )(5p.)

b.Câte rânduri de scaune sunt ştiind că între ele este o distanţă de 1m? (5p.)
c. Câte scaune sunt pe primul rând dacă s-au lăsat pentru trecere 0,62 m pe fiecare
parte, iar un scaun are lăţimea de 1m? (5p.)
2. Un monument are forma următoare: este alcătuit dintr-un cub şi două prisme
triunghiulare. AB = 3m = BE .
a. Calculaţi volumul monumentului. (5p.)

b.Monumentul este asezat pe o placă de beton PEFQ. Calculaţi suprafaţa exterioară
a monumentului. (5p.)
c. Care este suprafaţa placii de beton? (5p.)
160
Varianta 9
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 4 + 2 ⋅ (−3) este egal cu ............. . (5p.)
2. Mulţimile A = {1,7, 2, n} şi B = {1, 2,5,7} sunt egale. Valoarea numărului n este egală
cu ............. . (5p.)
3. Fie expresia E ( x) = ( x − 2)( x + 2) . Valoarea expresiei pentru x = 5 este egală cu
............... . (5p.)
4. Fie hexagonul regulat ABCDEF cu lungimea laturii de 4 cm. Distanţa de la A la
latura DE este de .................. cm. (5p.)
5. Un paralelogram are aria de 32 cm 2 . Lungimile laturilor sunt 4 cm şi 16 cm. Măsura
unghiului ascuţit este de ……….. grade. (5p.)
6. În diagrama următoare sunt reprezentate notele obţinute la teza de limba română la
clasa a VIII-a. Media pe clasă este ………. . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un tetraedru ABCD.
2. Suma a trei numere este 1020. Dacă se măreşte primul cu 50% din el, al doilea se
micşorează cu 25% din el, iar al treilea se micşorează cu 3, numerele devin egale.
a. Care sunt numerele? (5p.)
b.Cât la sută reprezintă primul din al doilea număr? (5p.)
3. Fie f : (−2, ∞) → R , f(x)=x-1. Reprezentaţi grafic funcţia. (5p.)
( x − 3) 2 − ( x − 1) 2
4. Fie E ( x) = , x ∈ R \ {2} .
x2 − 4x + 4
−4
a. Arătaţi că E ( x) = , oricare ar fi x ∈ R \ {2} . (5p.)
x−2
b.Determinaţi x ∈ R pentru care E ( x) ∈ Z . (5p.)
Subiectul III
1. O placă de lemn are formă dreptunghiulară ABCD. În interior este decupată o
suprafaţă în formă de cerc. AB = 40 cm, BC = 30 cm. Raza cercului este x (cm),
0<x<30.
161
a. Exprimaţi în funcţie de x aria suprafeţei haşurate. (5p.)
b.Dacă placa are grosime de 4 cm şi lemnul are densitate 1,3 g cm3 , calculaţi
greutatea plăcii ştiind că x = 12cm. ( π  3,14 ) (5p.)
c. Care este valoarea maximă a lui x exprimată prin număr natural pentru care aria
cercului este mai mică decât 1000 cm 2 . (5p.)
2. O seră în formă de piramidă patrulateră regulată din sticlă
VABCD are AB = 8m şi VO=3m.
a. Determinaţi volumul piramidei. (5p.)

b.Determinaţi tangenta unghiului diedru pe care îl face o faţă
laterală cu planul bazei. (5p.)
c. Calculaţi suprafaţa sticlei. (5p.)
Varianta 10
Subiectul I
1 1
1. Rezultatul calculului 0,5 − + este egal cu ………. . (5p.)
6 12
2. Media aritmetică a numerelor 3 − 2 şi 3 + 2 este egală cu ………….. . (5p.)
3. Maria a depus la bancă 250 lei. Dobânda este de 10,75% pe an. După un an Maria
are suma de ………… lei. (5p.)
4. Într-un triunghi dreptunghic isoscel înălţimea corespunzătoare ipotenuzei este de 4
cm. Ipotenuza are ………. cm. (5p.)
5. Fie cubul ABCDA’B’C’D’. Măsura unghiului dintre dreptele AA’ şi DC este de
………… grade. (5p.)
6. În graficul de mai jos sunt reprezentaţi elevii claselor dintr-o şcoală. În şcoală sunt
…….. elevi. (5p.)
162
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un trunchi de piramidă patrulateră regulată. (5p.)
2
2. Într-un colegiu numărul elevilor de gimnaziu reprezintă din numărul tuturor
3
elevilor. Dacă în colegiu sunt 600 elevi câţi sunt la liceu? (5p.)
3. Fie f : R → R, f ( x) = 2 x − 3 .
a. Verificaţi dacă A(−1, −5) aparţine graficului funcţiei. (5p.)
b.Determinaţi punctele situate pe reprezentarea grafică a funcţiei care au
coordonatele egale. (5p.)
4. Arătaţi că (2 x + 1)2 − x 4 = ( x + 1)2 (− x 2 + 2 x + 1) oricare x real.. (5p.)
1 1
5. Dacă x 2 + 2
= 18 calculaţi y = x − ştiind că y este pozitiv. (5p.)
x x
Subiectul III
1. Pe suprafaţa unei plăci dreprunghiulare sunt colorate mai
multe pătrate. Perimetrul dreptunghiului este de 80 cm.
a. Calculaţi latura unui pătrat. (5p.)
b.Calculaţi aria suprafeţei din interiorul dreptunghiului
nehaşurată. (5p.)
c. Calculaţi perimetrul suprafeţei haşurate. (5p.)
2. Un vas în formă de cub ABCDA ' B ' C ' D ' , A ' C = 3m este
construit din tablă subţire. Vasul nu are capac ( A ' B ' C ' D ' ) .
a. Vasul se vopseşte pe interior şi exterior. Stiind că se
folosesc 250g de vopsea la fiecare metru pătrat, aflaţi
cantitatea de vopsea necesară ştiind că pierderile sunt de
10% din cantitate. (5p.)
b.Verificaţi dacă în vas încap 5000 l de lichid. (5p.)
c. Determinaţi tangenta unghiului dintre A’C şi planul bazei.
(5p.)
Varianta 11
Subiectul I
1. Rezultatul calculului ( −3) + 23 este egal cu ............ . (5p.)
2
2. Calculând 30% din 4,8 se obţine ............... (5p.)

3. Se consideră mulţimea A = {1, 2,3,..., 25} . Probabilitatea ca alegând la întâmplare un
număr din mulţimea A, acesta să fie mutiplu de 5 este .......... . (5p.)
4. Un trapez are lungimile bazelor de 14 cm şi 10 cm. Linia mijlocie a trapezului are
............cm .(5p.)
163
5. Suma muchiilor unui cub este de 96cm. Aria totală a cubului este ........... cm 2 (5p.)
6. Toţi elevii unei clase au susţinut teza la matematică. Rezultatele sunt conform
graficului de mai jos. Atunci clasa are ................... elevi. (5p.)
Subiectul II
Pe foaia de examen scrieţi rezolvarile complete. (30p.)
1. Desenaţi pe foaia de examen o piramidă patrulateră regulată cu varful V şi baza
ABCD. (5p.)
2. Mihai are 24 lei iar George de două ori mai mult. Câţi lei au in total? (5p.)
3. Într-o pungă sunt portocale. Dacă se împart în mod egal la 4 copii rămân în pungă 3
portocale. Dacă se împart în mod egal la 7 copii rămân în pungă 6 portocale.
a. Verificaţi dacă în pungă pot fi 55 portocale.(5p.)
b. Care este cel mai mic număr de portocale din pungă, ce pot fi împărţite
copiilor? (5p.)
4. Se consideră f : R → R, f ( x) = x − 6 . Verificaţi dacă A(0,6) şi B (6,0) aparţin
graficului funcţiei. (5p.)
5. Arătaţi că ( x + 3)3 − x − 3 = ( x + 2)( x + 3)( x + 4) oricare ar fi x numar real. (5p.)
Subiectul III
1. În figura alăturată sunt ilustrate schematic pardoseala unui
salon AMGD şi pardoseala unei camere de zi MBCG. AB = 6m ,
BC = 5m , CD = 10m . M un punct situat pe segmentul AB, AM =
x (distanţa x este exprimată în metri, 0<x<6).
a. Exprimaţi în funcţie de x aria pardoselii salonului. (5p.)
b.Arătaţi că aria pardoselii camerei de zi este 40 − 5x . (5p.)
c. Pentru ce valoare reală a lui x aria pardoselii salonului AMGD este egală cu aria
pardoselii camerei de zi, MBCG? (5p.)
d.Se consideră AM = 4m . O persoană cumpără gresie pentru salonul AMGD. Un
metru pătrat de gresie costă 80 lei. Pentru fiecare metru pătrat de gresie se acordă
reducere 5% oricărei persoane care cumpără mai mult de 10m 2 . Toată gresia
cumpărată pentru salon are suprafaţa mai mare cu un metru pătrat decât suprafaţa
camerei. Cât a costat gresia? (5p.)
2. În figura de mai jos este o piesă din metal. Baza piesei este un dreptunghi ABCD cu
dimensiunile AB = 8cm şi BC = 6cm . Înălţimea EB este de 6 cm.
164
a. Calculaţi aria suprafeţei piesei. (5p.)
b. Calculaţi volumul piesei. (5p.)
Varianta 12
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 4+2:2 este egal cu ............... . (5p.)
2. Media aritmetică a numerelor 2 şi 8 este ............. . (5p.)
3. Dacă A = {2,3, 4} şi B = {3, 4} atunci A − B este egală cu ......... . (5p.)
4. Un triunghi echilateral are latura de 6m. Aria triunghiului este de ................. m 2 .
(5p.)
5. O prismă regulată ABCA ' B ' C ' are măsura unghiului dintre AB şi B ' C ' egală cu
................ . (5)
6. Figura de mai jos reprezintă graficul deplasării unui vehicul pe parcursul a 5 ore. În
această perioadă vehiculul staţionează timp de .......... ore?
7.
Subiectul II
1. Desenaţi pe o foaie o piramidă triunghiulară regulată cu vârful în V şi baza ABC.
(5p.)
2. Un elev a cumpărat 10 cărţi şi caiete. El plăteste 9 lei pentru o carte şi 7 lei pentru
un caiet, cheltuind 76 lei. Câte cărţi şi câte caiete a cumpărat? (5p.)
165
3. O persoană are o sumă de S bani. În prima zi cheltuieşte 15% din S, a doua zi 20%
1
din suma S, iar a treia zi din sumă.
5
a. Comparaţi sumele de bani cheltuite în a treia şi a doua zi.(5p)
b. Persoanei îi rămân după cele 3 zile suma de 900 lei. Ce sumă S a avut persoana?
(5p.)
4. Reprezentaţi grafic f : R → R, f ( x) = − x + 1 . (5p.)
5. Arătaţi că numărul
( ) ( ) ( )
2
n= 7+ 2 − 2 7+ 2 − 7 2 −2 7
este natural (5p.)
Subiectul III
1. În figura alăturată este schiţa unui teren de fotbal.
MNPQ este un dreptunghi cu lungimea MN = 40m şi
lăţimea NP = 30m . Pe laturile PN şi QM sunt două
semicercuri.
a. Terenul este încercuit cu un gard. Care este
lungimea gardului? (5p.)
b. Verificaţi dacă aria terenului este mai mică decât 2010 m 2 (se consideră
3,14 < π < 3,15 ).
c. Dacă A,B,C,D sunt mijloacele segmentelor MN, NP, PQ, QM calculaţi sinusul
unghiului ABC. (5p.)
2. În figura de mai jos este schiţa unui bazin în formă de paralelipiped

ABCDA’B’C’D’. Baza ABCD este un dreptunghi cu
AB = 12m şi BC = 4m iar înălţimea AA ' = 3m .
a. Calculaţi distanţa dintre punctele A ' şi C. (5p.)
b. Calculaţi aria laterală a bazinului. (5p.)
c. Până la ce înălţime se ridică apa dacă în bazin sunt
72000 litri de apă? (5p.)
Varianta 13
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 32 − 8 este ................... . (5p.)
2. Mulţimea A = { x ∈ R | 7 x + 2 ≤ 16} este .................. . (5p.)
3. Opt muncitori efectuează o lucrare în 15 ore. În aceleaşi condiţii, 20 muncitori
finalizează lucrarea în .......... ore. (5p.)
166
4. Lungimea unui cerc având diametrul egal cu 14 m este egală cu ............. m 2 . (5p.)
5. Un tetraedru regulat are suma muchiilor egală cu 60 cm. Aria totală este ..............
cm 2 . (5p.)
6. Elevii dintr-o şcoală au participat la o competiţie sportivă. Rezultatele sunt
prezentate în graficul de mai jos. Care este punctajul obţinut de şcoala respectivă la
sfârşitul competiţiei.
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un cub (5p.)
2. 40% din elevii participanţi într-o excursie sunt fete iar 60 sunt baieţi. Câţi elevi au
participat în excursie? (5p.)
3. Mergând la şcoală doi fraţi îşi numără paşii. Ştiind că fratele mai mic face cu 50 de
paşi mai mult decât fratele mai mare şi că lungimea pasului fratelui mic este de 30 cm,
iar a fratelui mai mare de 40 cm, să se afle distanţa până la şcoală. (5p.)
4 1
4. Fie f : R → R, f ( x) = x + . Dacă A(−5, m) aparţine graficului funcţiei f calculati
5 2
m. (5p.)
x 2 − 16
5. Se consideră expresia E ( x) = 2
.
x + 8 x + 16
x−4
a. Arătaţi că E ( x) = ,(∀) x ∈ R \ {−4} . (5p.)
x+4
b.Determinaţi mulţimea M = { x ∈ N | E ( x) ∈ N } . (5p.)
Subiectul III
1. O suprafaţă de teren are forma unui dreptunghi de
perimetru 70m. În fiecare vârf al dreptunghiului se
betonează un dreptunghi cu dimensiunile x respectiv y
(exprimate în metri).
a. Calculaţi perimetrul figurii haşurate şi comparaţi cu
perimetrul dreptunghiului iniţial. (5.)
b.Exprimaţi în funcţie de x şi y aria suprafeţei haşurate
dacă AB = 20m . (5p.)
c. Calculaţi aria suprafeţei [AMNP] ştiind că aria suprafeţei haşurate este 200 m 2 .
(5p.)
167
Suprafaţa betonată se acoperă cu pavele. Ce sumă de bani este necesară ştiind că 1 m 2
de pavele costa 30 lei şi suprafaţa pavelelor este cu 1 m 2 mai mare decât suprafaţa
necesară. (5p.)
2. Un vas de sticlă în formă de trunchi de piramidă triunghiulară regulată are laturile

bazelor de 8cm, respectiv 6 cm. Unghiul format de muchia laterală cu latura bazei mari
este de 60ο . Suprafaţa laterală se vopseşte cu culoarea roşie.
a. Care este suprafaţa vopsită? (5p.)
b.Câţi litri de apă se pot pune în vas? (5p.)
Varianta 14
Subiectul I
1. Rezultatul calculului (−16) : (+2) + (−2)2 este egal cu ........ . (5p.)
2. Fie mulţimea M = {10,14,18, 22, 26,30} . Probabilitatea ca alegând un număr din
mulţimea M să fie par este ............ . (5p.)
3. 20% din 6,4 este .................. . (5p.)
4. Un romb cu latura de 10 cm are aria 50 cm 2 . Măsura unghiului ascuţit al rombului
este .................. . (5p.)
5. Suma muchiilor unui cub este de 36 cm. Volumul cubului este ......... cm3 . (5p.)
6. În tabelul următor sunt trecute temperaturile măsurate la ora 8 în cinci zile
consecutive. Temperatura medie este .............. . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi un trapez şi precizaţi bazele. (5p.)
2. O pensie de 750 lei se mareşte cu 2%. Calculaţi cât reprezintă noua pensie. (5p.)
3. Trei muncitori împart o lucrare în părţi direct proporţionale cu 3, 4, 5. Timpul de
lucu pentru întreaga lucrare este de 24 ore.
a. Cât trebuie să lucreze fiecare muncitor? (5p.)
b.Dacă primesc pentru lucrarea efectuată 1500 lei, ce sumă primeşte fiecare
persoană? (5p.)
4. Determinaţi funcţia f : R → R, f ( x) = ax + b a cărei reprezentare grafică este o
dreaptă ce conţine punctele A(−1,3) , B (2, −3) . (5p.)
5. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia:
9( x + 1) 2 + 4 x − 6 = (3 x − 1)(3 x + 1) . (5p.)
168
Subiectul III
1. Dintr-o placă dreptunghiulară ABCD s-au decupat două
suprafeţe în formă de semicerc cu centrul în M respectiv N,
mijloacele segmentelor [AD] respectiv [BC]. Dacă
AB = 8dm , MA = 2dm :
a. Calculaţi suprafaţa piesei. (5p.)
b. Câtă vopsea este necesară pentru a colora placa, dacă
la 1 m 2 se foloseşte un litru de vopsea?(5p.)
c. Care este lungimea segmentului PQ?
^
d. Cât este măsura unghiului PSQ ? (5p.)
2. O piesă din cristal este de forma unei piramide
triunghiulare regulare SABC din care s-a scos o piramidă
triunghiulară regulată VABC. Dacă SO = 4cm iar
OV = 3cm şi AB = 12cm . Calculaţi:
a. Volumul piesei.(5p.)
b.Piesa se vopseşte pe întreaga suprafaţă. Calculaţi
aria suprafaţei vopsite.(5p.)
Varianta 15
Subiectul I
1. Rezultatul calculului: 3 2 − 5 + 3 2 − 4 este ............. . (5p.)
2. Media aritmetică a numerelor 2,75 şi 3,25 este ............... . (5p.)
3. Dacă 25% dintr-un număr este 4,8 numărul este .............. . (5p.)
4. Triunghiul ABC este isoscel cu AB=AC=5 cm şi BC=8cm. Aria triunghiului este
egală cu .............. cm2 . (5p.)
5. O piramidă patrulateră regulată are toate muchiile de 6 cm. Aria laterală este
.................. cm 2 . (5p.)
6. Rezultatele unui test de evaluare la o clasă de elevi sunt trecute în tabelul următor:
Numărul notelor peste 7 este egal cu ............... . (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi o piramidă patrulateră regulată cu vârful V şi baza ABCD. (5p.)
169
2. Intr-o cutie sunt 12 bile verzi şi de trei ori mai puţine albastre. Câte bile sunt în
cutie? (5p.)
3. Un grup de elevi vor să participe la o excursie. Dacă fiecare dă câte 20 lei mai sunt
necesari 40 lei, iar dacă fiecare dă câte 25 lei rămân 20 lei.
a. Cât costă excursia? (5p.)
b. Câţi elevi sunt în grup? (5p.)
4. Fie f :[0, ∞) → R, f ( x) = 3 x − 1
a. Reprezentaţi grafic funcţia. (5p.)
b.Calculaţi f (1) + f (2) + ... + f (20) . (5p.)
Subiectul III
1. Un perete al unei camere având forma unui dreptunghi are lungimea de 4 m şi
înălţimea de 2,25m. El este placat cu ceramică pe o înălţime de 2m. Plăcile de ceramică
sunt în formă de pătrat cu latura de 20 cm între placi existând rosturi cu grosimea de
5mm.
a. Câte plăci sunt necesare pentru placarea peretelui, dacă se folosesc doar plăci
întregi? (5p.)
b.Câte cutii de ceramică trebuie cumpărate ştiind că fiecare cutie acoperă o
suprafaţă de 1 m 2 ? (5p.)
c. Un metru pătrat de faianţă costa 40 lei iar preţul s-a marit cu 10%. Cât a costat
ceramica? (5p.)
2. O vază în formă de prismă patrulateră regulată ABCDEFGH are dimensiunile
AB=4cm, înălţimea AE=24cm.
a. Justificaţi dacă în vază încap 1,5 l apă. (5p.)
b.O muscă se deplasează pe suprafaţa laterală a vazei din A spre H. Care este
lungimea minimă a drumului pe care ar putea să îl parcurgă musca? (5p.)
c. Vaza se vopseşte cu vopsea de culoare verde. Care este suprafaţa vopsită ştiind că
se vopseşte numai suprataţa laterala? (5p.)
Varianta 16
Subiectul I
1 1
1. Rezultatul calculului 0,8 − + este egal cu ............ . (5p.)
5 10
2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 36 şi 48 este .......... . (5p.)
3
3. Suma a două numere este 70 iar raportul . Numerele sunt ............... . (5p.)
7
4. Un cerc are aria 25π cm2 .Lungimea razei este egală cu ...........(5p.)
5. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt trei numere pare consecutive, iar
diagonala are 2 14 cm. Volumul este ........ cm3 . (5p.)
170
6. În diagrama alăturată este reprezentată repartiţia
după vârstă a elevilor dintr-o şcoală. Ce procent
reprezintă elevii de 15 ani? (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un paralelogram ABCD. (5p.)
2. Două numere naturale sunt direct proporţionale cu 25 şi 4, iar media geometrică a
lor este 30.
a. Determinaţi numerele. (5p.)
b.Calculaţi media aritmetică a lor. (5p)
3. Maria a depus la bancă 450 lei. Dobânda este de 7,5% pe an. Ce sumă va avea
Maria peste un an? (5p.)
4. Fie f : R → R, f ( x) = (m − 1) x + 3, m ∈ R . Determinaţi funcţia f ştiind că A(−1, +1)
aparţine graficului funcţiei. (5p.)
x3 − x 2 9
5. Se consideră expresia E ( x) = 2
, x ∈ R \ {1,3} . Arătaţi că E ( x) = x + 3 + .
x − 4x + 3 x −3
(5p.)
Subiectul III
1. În figura următoare este reprezentată placă metalică în formă de
pătrat cu latura de 4 dm. DM = NB = x (dm).
a. Arătaţi că indiferent de valoarea lui x, ANCM este
paralelogram. (5p.)
b.Calculaţi suprafaţa lui ANCM exprimată cu ajutorului lui x.
(5p.)
c. Arătaţi că ANMC nu poate fi romb. (5p.)
d. Determinaţi x astfel încât aria lui ANMC să fie jumătate din aria pătratului. (5p.)
2. Un acoperiş are forma unei piramide patrulatere regulate ca
în figura alăturată . Se cunosc VA = 2AB = 24 m. Se
construieşte o mansardă prin secţionarea cu un plan paralel cu
baza dus la o treime din înălţimea faţă de vârf.
a. Calculaţi suprafaţa acoperisului. (5p.)
b.Calculaţi suprafaţa tavanului mansardei. (5p.)
171
Varianta 17
Subiectul I
1. Rezultatul calculului 24 − 2 : (52 − 42 ) este egal cu .............. . (5p.)
2. În mulţimea N , soluţia ecuaţiei 5 x − 25 = 0 este ........... . (5p.)
3. Mulţimea A = { x ∈ R | 3 x − 5 ≤ 1} scrisă ca interval este ....... . (5p.)
4. Aria unui romb cu diagonalele de 4 cm şi 5 cm este ........... . (5p.)
5. Volumul cubului cu diagonala egală cu 4 3 este ............. . (5p.)
6. Media la geografie a unui elev care a obţinut notele 8, 10, 6, 9 este egală cu
............ .(5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi un trapez cu baza mare AB şi baza mică CD. (5p.)
2. Două unghiuri adiacente suplementare sunt direct proporţionale cu 2 şi 3 . Aflaţi
măsurile unghiurilor. (5p.)
3. Un călător a parcurs un sfert din drumul pe care îl avea de făcut şi i-au mai rămas
30 km până la destinaţie. Care este lungimea drumului? (5p.)
2− x
4. Fie f :[−2, ∞) → R, f ( x) = .
4
 1
a. Stabiliţi dacă A  0,  şi B (1, 2 ) se află pe reprezentarea grafică a funcţiei. (5p.)
 2
b.Reprezentaţi grafic funcţia. (5p.)
5. Arătaţi că (2 x + 5)2 − 9 = 4( x + 1)( x + 4),(∀) x ∈ R . (5p.)
Subiectul III
1. Suprafaţa unei terase este în formă de trapez dreptunghic ca în
^
figura alăturată. AB || CD , m  A  = 900 , AB = 18m , CD = 10m ,
 
AC ⊥ BC .
a. Calculaţi d ( C , AB ) . (5p.)
b.Calculaţi suprafaţa terasei. (5p.)
c. Determinaţi lungimea lui BC. (5p.)
d.Suprafaţa terasei se acoperă cu gresie. 1 m 2 de gresie costă 45 lei. Cât costă gresia
dacă se cumpăra 1 m 2 în plus? (5p.)
2. Un corp de cristal în formă de piramidă triunghiulară regulată are aria laterală de
3
108 cm 2 iar cosinusul unghiului format de o faţă laterală cu planul bazei este .
3
a. Calculaţi lungimea muchiei bazei. (5p.)
b.Calculaţi volumul corpului. (5p.)
172
Varianta 18
Subiectul I
4 9 1
1. Rezultatul calculului ⋅ : este ........... . (5p.)
3 40 8
2. Soluţiile ecuaţiei 1 − 4 x = 5 sunt .............. .(5p.)
3. Se aruncă un zar. Probabilitatea ca pe faţa superioară să apară un număr mai mare
ca 2 este ................. . (5p.)
4. O piramidă patrulateră regulată are toate muchiile de lungime 8cm. Unghiul format
de două muchii laterale opuse este .......... . (5p.)
5. Aria triunghiului dreptunghic cu catetele egale cu 12 cm şi 10 cm este .............. .
(5p.)
6. Graficul alăturat reprezintă distanţa parcursă de un

automobil în una, doua, respectiv trei ore. Viteza
automobilului este ......... (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi pe foaia de examen un romb ABCD. (5p.)
2. Trei caiete si 5 creioane costă 7 lei. Două caiete şi 6 creioane costă 6 lei. Cât costă
un caiet şi cât costă un creion? (5p.)
3. Dacă într-o cutie se aşează pungi cu câte 5, 6 sau 7 bomboane rămân de fiecare dată
4 bomboane. Dacă se asează în pungi 8 bomboane nu rămân bomboane.
a. Pot fi în cutie 440 bomboane? (5p.)
b.Câte bomboane sunt în cutie ştiind că aceasta nu poate conţine mai mult de 450?
(5p.)
4. Fie f :[−3, 2] → R, f ( x) = x − 1 . Să se reprezinte grafic şi să se calculeze lungimea
reprezentarii grafice. (5p.)
5. Fie E ( x) = (4 x − 2)2 − (3x + 2)2 . Să se descompună în factori. (5p.)
Subiectul III
1. Un teren în formă de dreptunghi este împărţit ca în
figura alăturată în trei loturi. Dacă
DE ⊥ AC , DE = x(metri) AC = ( x + 13)(metri) atunci:
a. Exprimaţi în funcţie de x suprafaţa terenului
ABCD. (5p.)
b.Dacă x=12 calculaţi perimetrul lui ABCD. (5p.)
173
c. Dacă se pune şi gard ulterior pentru delimitarea loturilor şi un metru de gard costă
70 lei, calculaţi dacă proprietarului îi ajung 6000 lei ştiind că x=12. (5p.)
2. O cutie are forma unei prisme patrulatere regulate cu bazele ABCD şi A ' B ' C ' D ' .
Înălţimea AA’ = 12cm iar aria laterală este 192 cm 2 .
a. Calculaţi lungimea segmentului AB.(5p.)
b.Calculaţi volumul prismei. (5p.)
c. Aflaţi tangenta unghiului dintre A’C şi AD. (5p.)
Varianta 19
Subiectul I
1. Rezultatul calculului ( −1) + ( −1)  .75,5 este ............... . (5p.)
10 11
 
2. 5% dintr-un număr este 18. Numărul este ................. . (5p.)
3. Media aritmetică a numerelor 2 − 3 şi 2 + 3 este ......... . (5p.)
4. Perimetrul pătratului cu diagonala 8 2 este ............. .(5p.)
5. Volumul prismei triunghiulare regulate cu latura bazei 4 cm şi înălţimea 6 cm este
............... . (5p.)
6. Într-o şcoală sunt 5 laboratoare de informatică. Ele conţin un număr de calculatoare
ca în tabelul de mai jos.
Câte calculatoare sunt în şcoală? (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi un hexagon regulat. (5p.)
2. Suma dintre dublul unui număr şi triplul altui număr este 65. Împărţind numărul
mai mare la numărul mai mic obţinem câtul 3 şi restul 1. Să se afle suma numerelor.
(5p.)
1
3. Dacă mărim şi numărătorul şi numitorul unei fracţii cu 5 ea devine egală cu .
2
1
Dacă micşorăm şi numărătorul şi numitorul aceleiaşi fracţii cu 3 ea devine egală cu .
4
Cât este fracţia? (5p.)
9
4. Să se demonstreze că x ( 3 − x ) ≤ , ( ∀ ) x ∈ R . (5p.)
4
5. Arătaţi că 2( 3 + 2 2) + 3( 3 − 2) ∈ N . (5p.)
6. Fie f : R → R, f ( x) = 2 x + 3 . Determinaţi punctele situate pe reprezentarea grafică a
funcţiei, care au coordonatele egale. (5p.)
174
Subiectul III
1. O ramă de tablou QMNP în formă dreptunghiulară este
reprezentată schematic în figura alăturată.
În interior este un romb ABCD din sticlă, astfel încât vârfurile
rombului să fie mijloacele laturilor dreptunghiului. Dacă latura
rombului este de 2 cm iar lăţimea dreptunghiului 24 cm,
calculaţi:
a. Perimetrul rombului. (5p.)
b.Suprafaţa tabloului MNPQ. (5p.)
c. Suprafaţa ramei de lemn. (5p.)
2. Un cort în forma unei piramide triunghiulare regulate VABC, având feţele laterale
triunghiuri dreptunghice cu cateta de lungime 2 2 m. Calculaţi:
a. Latura bazei cortului. (5p.)
b.Aria laterală a cortului. (5p.)
c. Cât costă un cort dacă un metru de material costă 30 lei, iar la confectionare se
pierde 10% din material şi confecţionarea lui costă 100 lei? (5p.)
Varianta 20
Subiectul I
1. Rezultatul calculului ( −2 ) + 42 este ............... . (5p.)
3
2. Calculând 20% din 4,8 se obţine ................ . (5p.)

3. Alegând la întâmplare un număr din mulţimea A = {1, 2,3,..., 25} , care este
probabilitatea ca el să fie multiplu de 3? (5p.)
4. Fie hexagonul regulat ABCDEF având latura de 4 cm. Distanţa de la punctul A la
latura DE este ............. (5p.)
5. O piramidă patrulateră regulată are toate muchiile de lungime 6 cm. Aria totală a
piramidei este ............ . (5p.)
6. La un test de istorie s-au obţinut următoarele rezultate:
Care este media clasei? (5p.)
Subiectul II
1. Desenaţi un trapez dreptunghic cu baza mare AB şi baza mică CD. (5p.)
2. După ce s-a scumpit cu 10% preţul unei excursii este de 220 lei. Care a fost preţul
iniţial al excursiei? (5p.)
3. Dacă aşezăm câte 3 elevi în bancă, rămân 2 banci libere, iar dacă îi asezăm câte doi
rămân 6 elevi în picioare.
175
a. Câţi elevi sunt în clasa? (5p.)
b.Câte banci sunt? (5p.)
4. Fie f : R → R,( x) = x − 2 .
a. Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie ale graficului funcţiei cu axele
de coordonate. (5p.)
b.Arătaţi că x ⋅ f ( x) + 1 = ( x − 1) 2 , ( ∀ ) x ∈ R . (5p.)
Subiectul III
1. Un rond de flori are formă circulară cu raza OA = 4m ca în
figura alăturată. În interior este o fântână arteziană, tot în formă
circulară, cu raza OM = 3m. Fântâna este plină cu apă.
a. Care este suprafaţa ocupată de apă? (5p.)
b.Dacă în jurul fântânii sunt plantate flori, care este suprafaţa
ocupată de flori? (5p.)
c. Care este sinusul unghiului MPN? (5p.)
2. Într-o seră în formă de piramidă patrulateră regulată VABCD,

latura AB = 8m şi înălţimea VO = 6m , determinaţi:
a. Volumul piramidei. (5p.)
b. Tangenta unghiului diedru format de planele (ABC) şi
(VBC).(5p.)
176
CUPRINS
Argument.................................................................................................................................5
Limba şi literatura română...............................................................................................6
Matematica ..................................................................................................................149
177
178
Lucr
are
adef a
ţăafostconc
eputăpebaz
aa c
tual
elorpr
ogr
ame
deli
mbar omânăşimatemati
căpent
rucl
asel
eaV- a–aVII
I-a
apr
obatedeM.E.N.C.
Ş.
Lucrar
epremiatăl
aConcur
sulNaţ
ional
deCompet enţ
ă
şiPerf
ormanţă
I
SBN:97
8-97
3-47
-1902
-0 Conc
ursor
gani
zati
npa
rte
ner
iatc
uM.
E.N.
C.Ş.

Teste Pregatitoare Pentru Evaluarea Nationala-Securizat-1902-0 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Pregatitoare Pentru Evaluarea Nationala-Securizat-1902-0 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cori

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Editor: Călin Vlasie

Copyright © Editura Paralela 45, 2016, pentru prezenta ediţie

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de

Având în vedere că elevii sunt tentaţi să rezolve, transcriind soluţiile

Pozele au fost preluate de pe Wikipedia Enciclopedia liberă.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Învaţă tot ce poţi, în orice moment disponibil, de la

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

(Adina Popescu, Muşuroiul Regelui-Furnică)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

(G. Topîrceanu, Primăvară)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Numai să nu te uiţi înapoi

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Viscolul frământă lumea! Lupii suri ies după pradă,

Zbierăt, răget, ţipăt, vaiet, mii de glasuri spăimântate

Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

În ţara lui Mură-n Gură,

Am mâncat, de m-am umflat.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (42 de puncte)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

— Tu ai citit cartea aia? Grozavă carte! îşi împărtăşeşte el neobosit şi oricui

B. Alege una dintre variantele de mai jos:

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.