Monolog dramatic

Omul si cerculMatei Visniec

Cand vreau sa fiu singur ma opresc. Scot o bucata de creta din buzunar si trag uncerc in jurul meu.In
interiorul cercului ma simt la adapost. Cand sunt in interiorulcercului, nimeni nu poate si nici nu are
dreptul sa imi vrobeasca. Nimeni nu poate si nicinu are dreptul sa ma atinga, sa intre in cercul meu,
sau sa ma priveasca prea insistent.Ininteriorul cercului nu mai aud nici zgomtele strazii, nici valurile
marii si nici tipetelepasarilor.Cand esti in cerc nu mai simti nici frica, nici foame, si nici durere, chiar
sitimpul se opreste in loc. Te scufunzi pur si simplu in abstract ca intr-un vis protector,devii centrul
cercului.Daca vreau sa ies din cerc, intind pur si simplu mana si intreruplinia cercului. Nimeni nu
poate sa o faca pentru mine inafara de mine insami, nimeni nupoate sa taie cercul din exterior
pentru mine. Miracolul cercului sta in protectia totala pecare o ofera. De cand a fost inventat cercul ,
lumea o duce mult mai bine. Nu mai suntrazboaie, nu mai e foamete, nu mai sunt catastrofe, a scazut
pana si criminalitatea.Dacasuntem intr-o calatorie si suntem obositi , cel mai bine ste sa ne odihnim
in interiorulcercului.Daca nu putem raspunde la o intrebare esentiala, cercul este cel mai bun loc
derefugiu si meditatie.Daca ni se apropie momentul mortii, si nu vrem sa murim, putemvegeta la
infinit in interiorul cercului.E adevarat ca doua finite umane nu pot intraimpreuna inauntrul aceluasi
cerc. Sunt unii care au incercat, dar degeaba, un cerc pentrudoi? Asa ceva nu exista si nici nu va
exista vreodata. De cand oamenii au invatat sautilizeze cercul, orasul si-a schimbat total
infatisarea.Peste tot vezi numai cercuri, unorale place sa-si instaleze cercul pur si simplu pe trotuar
sau in mijlocul strazii, sunt altii caren-au mai iesit din cerc de zile si zile in sir.In marile sali de
asteptare, in pietele publice, ingari nu vezi acum decat oameni ghemuiti parca uitati in cercul lor.Asa
se face ca de la ovreme orasul e mult mai curat si e mai multa liniste.Ceea ce ma nelinisteste insa
putinsunt unele zvonuri care circula de o vreme prin oras, se spune ca toate cercurile ascundtotusi o
capcana, se spune ca oamenii intra in cercuri si nu mai pot iesi, se vorbeste chiar despre oameni care
in pofida vointei lor au ramas blocati in cercuri.S-ar parea ca de la ovreme cercurile nici nu mai
asculta de oameni. Se vehiculeaza ideea ca cei care traiesc incercul lor de 10 ani, de 20 de ani sunt in
realitate prizonieri ai cercului.S-ar parea ca suntnenumarati cei care odata intrati in cercul lor
descopera ca nu mai pot sa-si deschidacusca in care au intrat si ca nu vor mai putea iesi defapt ,
niciodata