Dumitru-Solomon-7-Schite-Dramatice Editat

7/30/2019 Dumitru Solomon - 7 Schite dramatice
www.cimec.ro
http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-solomon-7-schite-dramatice 1/25
O cameră de copil. Alina sta pe un scaun, cufundată în gînduri. Jucăriile sînt împrăştiate împreju-
rul ei. Se desch ide încet uşa, intră Ta tăl , cu o expresie de stinghe reală pe figură.
TA TĂ L : Nu ştii de ce am venit... Pu n iau eu şi ne împăcăm. Pur şi simplu.

rămăşag că nu ştii... (Alina nu răs- Fără solemnităţi. Aşa... spontan... ca
punde.) Bravo, ai ghicit ! Eşti o între prieteni... ca între oameni. (îi ia
şmecheră fără pereche. Ai ghicit, dar ?nîna. Aceeaşi i?ierţie.) Bine, dar nu-
nu vrei să spui... Lasă, nu-i nimic. mai eu trebuie să fac concesii ? Nu -i
Am să-ţi spun eu... Am venit să ne drept, pe cuvîntul meu. Dar le fac.
împăcăm. Ai văzut că ştii ? Gata, am Nu mă plîng. [îi surută ?nîna.) Acuma
fost supăraţi trei zile, ne ajunge. Uite, ne putem considera împăcaţi ? Tu eşti
eu îţi intind mîna, tu-mi întinzi mî- o fetiţă deşteaptă. Si sensibilă. Ne pu-
nuţa ta şi, cît
cat. (întinde ai clipi,
mina; Alina ne-am
răniineîmpă-
ne- tem
Bravo, considera
îmi place împăcaţi,
că eşti onu-i
fată aşa
înţe-?
mişcată pe scaun.) Ei, hai, zău... ai legătoare. Şi sensibilă. Se cheamă că
fost supăra tă trei zile, îţi ajun ge... Dă ne-am împăcat. (Ali ton.) Ei, ce-ai
mînuţa ! (Alina il priveşte fix. Nu mai făcut azi la şcoală ? (Alina tace.)
face ?iici un gest.) Vrei să ne-mpă- A, am uitat ceva ! (Scoate din buzu-
căm ? Spune şi tu un cuvînt, ceva... ?iar o păpuşă si i-o întinde Alinei.
(Aşteaptă. Nici un răspuns.) Nu vrei Ali?ia nici n-o privesle.) O păpuşă,
să vorbeşti cu tăticul tău ?... (Nici un Alina. Ţi-am cumpărat-o. Uite-te ce
răspims.) închide ochişorii, şi tata iţi frumoasă e ! (Alina nu se uită.) Ti-o
face o surpriză. (Alina nu închide dăruiesc. (l-o piuic în braţe. Păpuşa
ochii.) Bine, dacă nu vrei să închizi alunecă şi cadc.) Săraca păpuşă ! A
ochişorii, nu-i nevoie. Tata îţi dă şi căzut şi s-a lovit ! (O m'mgîie în felul
aşa ce ţi-a adus. (Scoate din buzunar în care fac copiii.) Plînge. (I-o pu?ie
o ciocolatâ mare şi i-o oferă. Alina din ??ou î?i braţe. Păpuşa cade.) N-ai
nu face nici un gest. Tatăl îi pune deloc suflet. Te rog de un sfert de
ciocolata
şi cade peîn jos.
braţe.Tatăl
Ciocolata alunecă
o ridică, i-o oră păpuşă
o... să ne împăcăm
de cartonşi din
taciastea.
ea o... ca
(Arată
pune din nou în brafe. Ciocolata păpuşa căzută la picioarele Ali?iei.)
cade.) Eşti o fetiţă rea. N-ar trebui Uite, mai fac o concesie. Eu singur
să mă refuzi. Pentru că m-ai refuzat, sînt vinovat. îmi dau seama că te-am
am să plîng. (Se preface câ plînge. jignit — nu mai ştiu ce ţi-am spus
Alina îl priveşte fărâ expresie.) Cum. atunci — dar eu sînt vinovat. Recu-
sufletul tău nu se-nduioşează cînd nosc. Te rog să mă ierţi. Au fost ier-
mă vezi că plîng ? Alina. tu n-ai su- taţi oamenii şi pentru lucruri mai
flet ? (îi ia mina.) împăcare, împă- grave. Să ne împăcăm. (Nici o reac-
care, niciodată supărare. (Alina îşi Jie din partea Alinei.) Alina, fii rezo-
abandonează mîna inertă şi nu schi' nabilă ! Doar n-o să stăm supăra ţi
tează nici un gest de înţelegere.) toată viaţa. Te rog. Uite, cad în ge-
Uite, recunosc că am şi eu o vină. nunchi în faţa ta. (în genunchi, cu
Amîndoi sîntem vino vaţi, şi gata. mîinile î?npreunate ca pcntru rugăciune.)
Acuma, că am recunoscut, s-a termi- Iartă-m ă. Alina ! (Nici un răspuns.
nat. Ne împăcăm şi nu ne mai supă- Alina îl priveşte fâră expresie.) Te im-
răm
Spune nioiodată.
măcar da Ne-a
sau mnu.înţeles
Eu cu ? cine
Ei ? plor.
împaciNu cumă mine.
ridic de aici nu
(Alina pînă reacţio-
nu te
vorbesc, Alina ? Te-ain rugat frumos neazâ. Pauză.) Sufletul tău nu vi-
să-mi răspunzi. Vrei să te-mpaci sau brează deloc, ce Dumnezeu ? Nu te
nu ? Dacă ţi-e oarecum să faci tu doare că eu, tatăl tău, stau aici, în
primul pas, îl fac eu. (Face un pas.) genunchi, în faţa ta şi-ţi cer ier tare ?
Poftim, fac tot eu şi al doilea pas. (Nici un răspims.) Mă dispreţuieşt i ?
(îl face. A ajuns lî?igă ea. Alina a ră- Mă urăşti ? Răspunde ! (Se ridică.)
mas ?ie?nişcală.) Hai, Alma. Tu nu Nu, aşa nu mai merge ! Am făcut
trebuie decît sâ-mi întinzi mînuţa. concesii peste concesii, în faţa nimă-
Dacă nu vrei tu să-mi dai mînuţa, o nui n-am stat în genunchi... Uite
30
www.cimec.ro
plec şi rămînem su păraţi pînă la sfîr- zat, tatăl o priveşte pe Alina, care
şitul zilelor noastre. (Se îndreaptă spre zîmbeşte.) Ai văzut cîte face tăticul
ieşire.) Am plecat, Alina. Pe cuvîntul pe ntru tine ? (Alina nu mai zîmbeşte.)
meu că am pl ecat ! (Deschide uşa, se Acum ne-mpăcăm, nu-i aşa ? (Nici un
uită la Alina, dar nu descoperă nici râspuns.) M-am umilit în faţa ta,
o lumină în privirile nepăsătoare ale mi-am călcat pe demnitate. Sînt şi
fetiţei.) Plec şi nu mă mai întorc . Plec eu om ! Sînt şi eu intelec tual, Alin a !
definitiv. Plec, de tot, Alina. Ai să re- Am şi eu demnitatea mea. Nu, aşa nu
greţi profund. Ai să ma ai pe conştiinţă. se mai poa te trăi , Ali na ! Serios că
Doar sînt tată l tău. Dacă vrei să nu plec, nu se mai poate ! Am făcut tot c e-am
hai să ne împă căm ! Vrei ? Nu vrei? Răs- putut. Asta e ins ensibilitat e, cinism !
punde odată, nu -ţi ba te jo c de min e ! Dar ce sînt eu ? Ce -am făcut ? Am
Alina, eu nu sînt un terchea-berchea. ucis pe cineva ? Măc ar spune-mi de
Ţirebuie
Eu sînt sătatăl
mă tău.
respecţi.
îmi Trebuie
porţi numele.
să mă ce eşti Cred
tace.) supăxată. Aştept. ^nu
că nimănui Pauză.
i s-a Alina
mai
iubeşti. De fapt, tu mă iubeşti, nu-i întîmplat o poveste atît de cumplită.
aşa? (Nici un răspuns.) Cît o să ţie Alina , 9Înt tat ăl tău. Vi no-ţ i în fire !
supăr area asta ? Uite, nu mai plec. Alina ! (Alina tace.) Cît de mult se-
Mă întorc la tine şi ne împăcăm. (In- meni cu mama ta ! Hai, isprăveşte
chide usa, se întoarce.) Eu te-nţeleg. odat ă comedia asta ! Ajunge ! Alina,
Probabil că te-am jignit profund, iar tu auzi ce-ţi spun ■.* Alina, nu
tu te-ai supărat pe bună dreptate. cumva tu nu mă mai iubeşti ? (Se
Acuma ţi-a trecut supărarea şi revii uită fix în ochii ei, în aşteptarea răs-
la sentimente mai bune. Aşa-i că am punsului. Alina tace.) De ce taci,
drept ate ? Sigur că am. Eu cînd mă Alin a ? Spune şi tu ceva. Crit ică- mă,
supăr pe cineva, îmi trece repede. Toţi pălmu ieşte-mă, dar încetează cu tăce -
ne supărăm, dar ne trece. Doar n-o rea asta ! Hai , dă-mi o palm ă. (Işi
s
ă ne mîncăm între noi pentru o sim- apropie obrazul de ea.) Uite, mă păl-
plă ji gnir e. Sîntem oameni civilizaţi, muiesc singur. (Se pălmuieşte.) M-am
nu ? Dacă vrei, t ata îţi face umbre
chmezeşti pe perete. Nu, mai bine o autofl agelat
vrei. O bicicletă
. Ce maipent
vrei
ru ? unîţi cuvînt
dau ce!
fac pe ursul. (Merge în patru labe.) Ca în Shakespeare. Ca în Richard al
Morrr ! Morrrr ! Morrr ! (Alina zîm- 111-lea. Fac ce vrei tu, numai spune
beste.) Ei, vezi că te-ai înveselit ? un cuvînt. (Alina tace.) Taras Bulba
(Alina nu mai zîmbeşte.) Acum o fac şi-a ucis fiul. Eu nu te ucid. Spu-
pe soldatul. (Merge prin cameră în ne-mi măoar un cuvînt. Un cuvînt, un
pas de paradă şi imită sunetul trom- singur cuvînt, Al ina — şi gata ! Un
petelor şi al tobelor. Alina zîmbeşte.) cuvinţel, acolo... de încurajare... Dacă
îţi place? (Aîina nu mai zîmbeste.) Acuma nu spui măcar un cuvînt, tata moare.
o să^ faeem ca la circ. (Urmează, într-o Uite, acuma mor. (Se întinde pe jos.)
suită frenetică, jonglerii stîngace, sca- Am murit, gata. (Se uită cu coada
matorii neduse pînă la capăt, tumbe, ochiului la Alina, care nu e deloc im-
grimase, gesturi caraghioase etc. Epui- presionată, încrcmenită în muţenia ei-
www.cimec.ro 31
Pauză. Tatăl asteaptă. Nimic. Se ri- Ca Romeo. Poftim, am început să bat

dică în culmea exasperării). Nimic nu cîmpii !... îţi sărut picioarele. Sărut pă-
te impresionează ! Absolut nimic. Sînt mîntul pe care calci, numai vorbeşte.
un om nenorocit. De o mie de ori Un cuvînt... Un singur cuvînt...
nenorocit. Mai nenorocit decît regele ALINA (cu voce albă) : N-ai pic de
Lear ! Sînt cel mai nefericit om din dermnitate.
lume ! Cel mai nefericit tată ! Alina, TATĂL (o îmbrăţişează) : îţi mulţumesc,
vorbeşte, spune ceva, că altminteri mă dragostea mea.
sinucid. Mă omor de-ad evăra telea ! Cortina
0 cameră de intelectual, cărti, cărţi, cărţi. Tatăl e la masa Iui de lucru, citeşte, notează, citeşte...
Se deschide încet uşa, intră Puiu, face cîtiva paşi, îl vede pe Tata cufundat în lucru şi vrea să se retragă.
TATĂL (îi simte prezenţa) : T u eşti ? TATĂL (amuzat) : Nimeni. Oamenii.

Hai, vino la tata. (Puiu se apropie PU IU : Nimeni sau oamenii ?
docil şi sţios.) Mai aproape, maii TAT ĂL : Oamenii.
aproape... Aşa. Ei, ce-ai făcut azi lai PUI U : Toţi ?
şcoală ? TATĂL (uşor încurcat): Nu toţi.
PUIU (blazat) : Am luat un zece lai PU IU : Dar cine ? Cum îl cheamă pe
muzică. acela care 1-a inve ntat ?
TA TĂ L : Bravo, bravo . Şi ce-ai cîn- TAT ĂL : Cum să-ţi explic... N-a fost
tat ? unul... Au fost mai mulţi.
PUIU (copil ascidtător) : „0 locomo- PU IU : Şi cum 1-au inven tat ?
tivă". TAT ĂL : Aşa... în procesul muncii.
TATĂL (dornic de destindere) : , 0 'Io- PUIU (calm) : în ce ?
comotivă" ? Foa rte bine. Cîn tă-mi-1 şii TA TĂ L : în... în timp ce munceau.
mie. Ca la şcoală. Hai. PU IU : Munceau în fabrică ?
PUIU (cîntă îngrozitor de fals) : TATĂL : Nu, pe vremea aceea nu exis-
tau fabrici.
0 locomotivă PU IU : De ce nu existau ?
Vine-n fuga mare TAT ĂL : Era în perio ada comunei pr i-
Şi-un şir de vagoane mitive.
Trage după ea. PU IU : A cui ?
Satu-ntreg aşteaptă TATĂL : Vreau să spun că era de mult,
Plin de bucurie cînd nu existau fabrici...
Lucruri miminate PU IU : Asta mi-ai mai spus, că nu
Din oraş să vie. existau fabrici.
TAT ĂL : Da, ţi-am mai spus. (Se gîn'
TATĂL (rîde cu hohote) : Foarte fru- deşte.) Uite, nu existau fabrici, fiindcă
mos ! Bravo ! oamenii nu inventaseră încă fabricile.
PUIU (contrariat) : N-am terminat, tă- Ai înţeles ?
ticule. PUIU : Da.
TATĂL (rîzînd
spune... cîntă.
cu lacrimi) : Bine ; TATĂL (uşurat de o imensă povară) :
Bravo ! Eşti băiat inteligent. Ai văz ut
PUIU (grav) : De ce rîzi ? Cîntecul nu-ii oe repede ai priceput tot ? !
de rîs. PUI U : Da, tăticule. Şi cine a inventat
TA TĂ L : Dar de ce e ? cîntatul ?
PUIU (senin) : De cîntat. (Brusc.) Tăti- TATĂL (se?nne de iritare) : Parcă spu-
cule, de un de vine cîntatul ? neai că ai înţeles.
TA TĂL : Cine ? PU IU : Cu fabricile. Nu cu cîntatul.
PUIU: Cîntatul. TATĂL (vădit indispus) : Şi te rog nu
TA TĂ L : Adică... cum ? mai spune „cîntatul".
PUIU (răbdător) : Cîntatul, de undee PU IU : Dar cum să spun ?
vine el ? Cine 1-a inventat ? TATĂL : Cîntecul.
32
www.cimec.ro
PU IU : Cîntecul e un ul. Unu l singur. TATĂL (se apropie inconslient de pră-

Eu te-am întrebat de cîntat. pastie) : Sigur că da.
TA TĂ L : Bine, bine... Spune-i cum vrei PU IU : Din ce-i făcut cerul ?
tu. De fapt, ce vrei de la mine ? TA TĂ L : Cerul ? Din... din... Cum din
PU IU : Gine a inventat cîntatul ? ce-i făcut ?
TA TĂ L : Parcă ţi-am spus. Oamenii. PUIU: Din ce-i făcut.
PUI U : Gata. M -am lămu rit. Nu te mai TATĂL (exasperat) : Ce tot mă întrebi
întreb cine, că habar n-ai. Păsărelele prostii de-astea ? ! Cerul e făcut din
au învăţat de la oameni să cînte ? atmosferă, din aer.
TATĂL (prevede o nouă ofensivă) : Nu. PUIU (imperturbabil) : Dar ce, acolo
PUIU : Dacă oamenii au inventat cîn- sus este aer ? Mi-ai spus o dată, că
tatul, oum au învăţat păsărelele să cosmonauţii plutesc aşa, prin rachetă,
cînte ? fiindcă nu-i aer. Şi de aia poartă
TATĂL (la un prag de exasperare) : măşti pe faţă.
Păsărelele ştiu să cînte aşa... de la TAT ĂL : Fireşte, aşa e.
natură. PUIU : Atunci, dacă nu e aer, din ce-i
PU IU : Dar n atura de unde ştie ? făcut cerul ?
TATĂL : Natura e tot ce ne înconjoară, TATĂL (ţipa) : Iar începi ?
e adică... Natura e... natura. PUIU (inocent) : Dacă nu mi-ai spus.
PU IU : Am
TATĂL înţeles.câNat
(socotind a ura e natura
scăpat) : Ai . să TATĂL (si-a pierdut răbdarea) : Ai şi
tu răbdare. Cînd ai să fii mai mare,
înveţi tu la şcoală. ai să înveţi la şcoală.
PUIU : Bine, tăticule. D ar ce e aia PUI U : Dar tu ai învăţa t la şcoalâ din
natura ? ce-i făcut cerul ?
TATĂL (metodic) : Pămîntul, copacii, TATĂL : Cred şi eu.
iarba, florile, munţii, apele. Mă rog, PU IU : Şi din ce-i făcut ?
totul ! TA TĂ L : Te rog să mă laşi în pace !
PUIU : Şi televizorul ? Nu vezi că am de lucru ? !
TATĂ L : Televizorul nu. PUIU (trist) : Tu m-ai chemat...
PUI U : Păi nu se văd acolo copaci, TATĂL (în faţa evidenţei) : Ai drep-
flori, munţi şi ape ? tate. Stai aici. Adică nu, du-te şi fă-ţi
TATĂL: Ba da, dar copacii şi florile lecţiile.
şi celelalte sînt filmate după natură. PU IU : Mi-am făcut lecţiile.
PU IU : Şi s.oarele e tot nat ură ?
TATĂL : Şi. TAT ĂL : Atunci stai aici, dar taci din
PUI U : Şi luna ? gură.
TA TĂ L : Şi luna, şi stelele, toa te fac PUIU: Bine. (Tace.)
parte din natură.
PUIU: Şi cerul? TA TĂ L : Aşa, bravo, eşti un băieţaş
cuminte. (Pauză.)
2 — Teatrul nr. 5
oo
www.cimec.ro
PUIU: Tăticule, dar cîţi kilometri sînt nimic, absolut nimic !

de aici pînă la cer ? P U I U : Şi din oe-i făcut nimicul ?
TATĂL (urlă) : Ieşi afară ! (Puiu, TATĂL (stors) : Din nimic.
aproape plîngînd, se îndreaptă spre PU IU : Nimicul e făcut din nimic ?
uşă.) Stai ! Nu pleca. (Puiu se în- TATĂL: Da. Nimicul e făcut din ni-
toarce, ascultător.) în fond, tu n-ai mic. Ex nihilo, nihil. (Se sperie.)
nioi o vină. (// mîngîie pe creştet.) N- am spus nimic.
Asta -i situaţia ! Nu ne putcm înţe- PU IU : Ba ai spus nimic.
lege. TATĂL (resemnat) : Am spus.
PU IU : De ce, tăticu le ? P U I U : T at ă, ce înseamnă tiran ?
TATĂL (mai mult pentru el) : Imposi- TA TĂL : Un om rău, care face rău
bilit atea de comunicare dintre oa- altor oameni.
meni... PU IU : Şi eu sînt tira n ?
PUIU : Tu eşti de vină. TATĂL: Nu. Cine ţi-a băgat asta în
TA TĂ L: Eu ? ! cap ?
PUIU : Fiindcă nu vrei să-mi spui. To- PUI U : Tu. Mi-ai spus adineaori „tira-
varăşa învăţătoare ne spune tot ce nule".
vrem. TA TĂ L : Tir an mai înseamnă şi un om
TA TA L : Şi de ce n-o întrebi pe ea care pune prea multe întrebări.
chestian-o asta
bine cu cerul
întreba... Las-o? în
Ba pace.
nu, (Re-
mai PU IU : Şi Da.
TATĂL: eu sînt tiran ?
semnat.) întreabă-mă pe mine. PU IU : Păi, adineaori ai spus că nu-s.
PUIU (în conseciîifă) : Din ce-i făcut că cine mi-a băgat asta în cap.
cerul ? TATĂL (în pragul nebuniei) : Nu eşti.
TATĂL : Cerul nu există. Nu mai pot ! M-ai înn ebunit .
PU IU : De ce nu mi-a i spus de la PU IU : Tăticule, eu nu te mai iubesc.
început ? Şi âla albastru de sus ce TAT ĂL : A lta acum ! De ce ?
este ? PU IU : Fiindc ă eşti egoist şd nu vrei
TATĂL: Cer. Adică, nu cer. Aer. Nu, să-mi spui nimic.
nu aer, este... este... Nu este nimic. TA TĂ L : Ieşi afară, ingrat ule !
PU IU : Nimicul e albastru ? PUIU (iese, plîngînd, trist) • Ignorant
TATĂ L : întotdeauna. eşti tu.
PUIU : Şi cîţi kilometri sînt pînă acolo? TATĂL (singur, 'părăsit, trist) : Nu, ca-
TATĂL (într-o nouă criză de exaspe- tegoric, oamenii nu mai pot comunica.
rare) -. Pînă unde, tiranu le ? ! Nu Aşa se distrug familiile, aşa se naşte
ţi-am spus că nu există ? Nu există ! ura dintre părinţi şi copii... (Strigă
Nu există ! (Copleşit.) Cinci milioane disperat.) Puiu ! Puiu ! Vino înapoi !
de kilometri... Am să-ţi spun tot ! (Pe usa deschisă
PU IU : Dacă nu există, cum o să fie nu intră însă nimeni.) Gata... s-a sfîr-
cinci milioane de kilometri ? şit !... M-a pără sit !... (Tragic.) S-a
TATĂL (într-un hal de nervi...) : Păi dus să se joace...
vezi că ştii. Dacă nu există, nu există,
nu e nici un kilometru, nu-i nimic, Cortina
Intr-o cameră cu multă mobilă, El şi Ea caută cu îndîrjire. El sub masă, Ea în restul camerei.
EL (sub masâ): Nu pot să cred... te EA (caută, plictisită): Ţi-am spus de

rog să mă crezi... e de necrezut ! atîtea ori că nu 1-am pierdut cu una,
EA (caută în sertare) : Ei, şi tu... cu două.
EL : Bine, da r ăsta nu e un obiect EL : Atunci de ce nu mi-ai spus nimic?
oarecare, ca să-1 pierzi aşa, cu una, EA (şi mai plictisită, caută): Ei, nu
cu două... ţi-am apus !...
34
www.cimec.ro
EL (caută pe sub masă): Priveşte si- E L : Linişteşte-te, dragă. Să căutăm cu

tuaţia cu atîta indiferenţă, de parea calm...
ar fi vorba de un cercel. EA : Trebu ia să ai grijă .
EA (caută): Txebuia să simţi şi singur. EL (disperat, sare, se loveşte din nou cu
Acuma, cine ştie... capul de masă) : Au ! Au ! Au ! (Ma~
EL : Cum, adică, singur ? Cum, adică. sîndu-şi noul cucui.) Eu trebuia să am
cine ştie ? Pen tru numele lui Dumne- grijă ? ! Da r ce, era al meu ? ! Of,
zeu, să fim logici ! Te rog din su- Doamne, ce infern !
flet ! ^ EA (căutînd în dosul unei vitrine): Ei,
EA (scîrbită): S-ar putea să nu-1 mai să lâsăm...
găsim. E L : Ba să nu lăsăm nimi c ! Ai să-1
EL (înecîndu-se de furie) : E incon- cauţi cot la cot cu mine.
ştiemtă ! (Dă să se ridice, se loveşte EA : Am presimţit eu.
cu capul de tăblia mesei.) Au ! Au ! EL : Ce ai presimţit ?
EACît: Eu
sadism înt r-o caut,
nu mai singură femeie
dacă-i !
vorba EA :: Ce
EL Totul.
totul ?
pe-aşa... EA : Totul-totul.
EL (ţinîndu-se de locul unde ar trebui EL : Iar nu eşti logică. Ce ai presimţit ?
să se aţle cucuiul proaspăt agonisit): EA : încă de cînd te-ai înhăitat cu prie-
Cînd 1-ai pie rdu t ? tenii ăia ai tăi cu care te duci după
EA (placid) : în decursul timpului. fiecare chenzină să bei o bere...
EL (roşu de mînie): De unde atîta ne- EL : Ce legăt urâ are berea cu... Nu te
păs are ? înţeleg deloc.
EA : Ei, nepă sare !... EA (oftînd) : Asta a fost soarta mea !
E L : Dar cum se numeşte asta ? EL (umflînd cuvintele): Soarta ei ! Şi
EA (dezgustată): Eu nu mai caut. Pur ce-i dacă beau o bere ? E dreptu l meu.
şi simplu. Te rog să-mi spui exact cînd 1-ai pier-
EL (tare) : Ba ai să-1 cauţi, că e al tău ! dut.
Tu 1-ai avut, tu 1-ai pierdut, tu să-1 EA : Sînt toată ziua singură.
cauţi ! Auzi cîtă insensibilitate ! (Cau- EL : Doar n-o să las totul bal tă ca să
tă mai departe, cu încăpăţînare.) stau cu tine.
EA : Pe mine nu mă mai interes ează. EA : Ţi-am spus de mult că o să-1 pierd.
(Caută superţicial.) Caută-1 singur dacă Am prevăzut.
ai nevoie de el. EL : Atunci de ce nu m i-ai spus ? De ce ?
EL (câutînd): Doar n-o să ne bălăcim
în egoism. De ce să-1 caut singur ? EA : De două ori pe lun ă întîrzii cîte
E A : Mi -<ai otrăvit viaţa. o jumătate de oră la masă şi eu aş-
EL : Caut de mă spetesc şi dumneaei nu tept cu masa pregătită. Mîncarea se
vrea să caute ! Cu ce ţi-am otrăvit răceşte, iar o încălzesc, n-am pic de
viaţa ? odihnă.
EA : Eu nu mai caut. Gat a ! L-am pier- EL : Ăsta n u-i un motiv să mă laşi să
dut, 1-am pierdut... Atîta pagubă. caut singur. Mai ales că lu 1-ai pier-
35
www.cimec.ro
dut. N-ai vrea să sfcau toată ziua-bună- De ce te-ai oprit ? Caută, poate-1 gă-
ziua lîngă fusta ta ? (Caută.) seşti totuşi.
EA : Nu, s-a sfîrşit, n-a re nici un rost EA : De patru luni nu m-ai mai scos la
să-1 mai caut. S-a dus... un restaurant, la un teafcru. Nu, de pri-
EL (caută cu înverşunare) : Nu s-a dus sos, s-a pierdut ! (Gest de resemnare.)
nimic. L-ai pierdut, ai să-1 găseşti. EL : Nebunie curatâ ! Şi ce-i dacă nu
EA : Ei, ce să mai vorbim... te-âm scos la un res taura nt ? ! S-a dă-
EL : Te rog insistcnt să-mi spui cînd rîma t lumea ? Nu toţi bărbaţii îşi scot
1-ai pierdut. nevestele la teatre şi restaurante. Am
EA : în decursul timpului... fost un soţ ideal, n-ai să conteşti
EL : Bine, bine, dar cînd 1-ai avut ulti - asta ! (Intră copilul.)
ma oară ? COPILUL : Tată !
EA : Nu mai ţin minte. Am uitat. EA : Tu nu te amesteca, eşti mic ! (Copi-
EL (disperat): Ăsta nu e un lucru care lul iese.) Nu-1 găsesc, şi pace. înseamnă
se uită de la mînă pînă la gură. Gîn- că 1-am pierdut.
deşte-te bine. în ce zi 1-ai pierdu t ? EL : Nimic nu se pierde aşa, cît ai clipi.
EA : S-a pierdut pe nesimţite . EA : Ţi-am spus doar că 1-am pierdut în
EL (exasperat) : Cum vorbeşte, domnule, decursul timpului, pe nesimţite.
cum vorbeşte ! „S-a pie rdut pe nesirn- EL (insistent): Dar cînd ? în ce zi ?
tite"... Ga
obiect şi cumde aro fijartieră,
oarecare, vorba de
de un
un EA
EL :: Ba
Ei, insist
degeaba
să-1mai discutăm...
cauţi. Un pic de vo-
ac de siguranţă... Te conjur, nu lua inţa, zău.
lucrurile în glumă ! EA (răscoleştc într-un scrin cu rufe mur-
EA : Am căutat destul. Mi-e silă. (Intru dare, scoţînd din cînd în cînd la ivea-
copilul.) lu cîte un obiect de lenjerie) : Cînd
COPILUL : Mamă ! m-ai luat, eram tînără şi frumoasă...
EL : Tu să nu te-amesteci cînd vorbesc EL : Nu mai spune ! Dar eu cum eram ?
cei mari. (Copilul iese.) Ai să mă-mbol- De unde pînă unde ţi-a venit ideea să
năveşti de nervi, pe cuvîntul meu. cauţi pr intre rufele alea murda re ?
EA : Asta nu-i viaţă ! (Caută pe sub Uneori am impresia că nici nu-ţi dai
pat.) De opt ani nu mi-ai mai făcut seama ce cauti. Poate că-ţi aminteşti
nici un cadou. totuşi pe ce dat ă 1-ai pierdut.
EL : De ce-1 cauţi sub pat ? EA : De două sâptămîni umblu cu ace-
EA : Nici măcar o floare... iaşi pantofi. Cine mai umblă de două
EL (în culmea iritării) : Poftim de ce-i săptămîni cu aceiaşi pantofi ? ! Eu nu
mai caut.
arde se
dică. dumneaei
loveşte !cuDe cadouri
capul ! (Se me-
de fublia ri" EL : Alta acum ! Pantofi ! (Se ridică. se
(Cautâ.)
sei.) Au ! Au ! Nu mă simt vinovat loveşte cu capul de tăblia mesei.) Au !
cu nimic. Te rog foarte mult să nu-1 Au ! Au ! Dar încetează odată să mai
mai cauţi sub pat. cauţi prin rufe. Nu vezi că-s murdare?
EA (s-a ridicut) : Odată şi-odată trebuia (Caută dîrz sub masă.) Cînd 1-ai pier-
să se piardă... dut, ai simtit ceva deosebit ?
EL : Asta o spui aşa, ca şi cum ar fi EA (a scos toate rufelc) : Nu. L-am pier-
o fatalitate în lucruri... dut pe neobservate.
EA : De ce să-1 mai caut ? Tot n-o să-1 EL : Pe neobservate ? ! Nu pot să în-
găsesc. ţeleg, pentru nimic în lume. Dacă era
EL : Ba ai să-1 cauti. Eşti vinovată. Sin- un nasture, o monedă de cinci bani,
gură eşti vinovată. Eu am fost întot- mai zic şi eu... (Caută.) M-am purtat
deauna un soţ ideal. Şi aşa am să cît am putut de frumos cu tine. Ca
rămîn pînă la sfîrşitul zilelor mele. un soţ ideal.
Cu orice risc.
EA (caută printre cărlile din bibliotecă) : EA : Ce să mai lungim vorba ! L-am
Degeaba mai caut. Cred că 1-am pier- pie rdut. şi basta. Aşa a fost să fie.
dut definitiv. EL : Nu-i adevăra t ! Nu aşa a fost să
EL : Nu mai căuta în bibliotecă. Faci fie ! Cu ce erai îmbrăcat ă cînd 1-ai
praf, domnule. (Se înfurie.) Cum o să-1 pie rdut ?
pierzi definitiv ? Te joci cu vorbele, EA : N-am cu ce să mă îmbrac. Toate
madam ! rochiiJe mi s-au demodat. Pînă şi ser-
EA (caută fără tragcre de inimă) : Inu- vitoarele... fcmeile de serviciu... (Intrâ
til... copilul.)
EL : Te joci cu focul ! Şi te-a m rugat COPILUL : Mamă !
— omeneşte — să nu mai cauţi în EL : Nu te amesteca. (Copilul iesc.) Ce
bibliotecă. N-avem atîta bun simţ ? ! ai cu servitoarele ? Ai o logică înspăi-
36 www.cimec.ro
mîntătoare, pe cuvînt. Aşa nu ne mai EL : Iar te amesteci ? Ieşi afară ! (Co-

putem înţele ge. pilul iese.)
EA : Ei, ce-a fost s-a dus... EA : Şi ?
EL : Ce seninâta te olimpică ! Mai bine EL : Ce să fac ? Dacă 1-am pierdut...
spune-mi : cînd 1-ai pierdut, ai suferit ? EA : Nu-mi rămîne decît să mor. Nimeni
EA : Sufăr într -una . De cînd m-am mă- n-ar fi îndurat atît cît am îndurat eu.
ritat sufâr. EL : De două ori pe lună, cînd întîrzii
EL (ironic) : Tu suferi ? Nu mai spune ! şi eu o biată jumătate de oră, am
Şi eu a tunci ce fac ? soandal. Am un singur costum bun, şi
EA : Vorba lungă, sărăcia omului. uite, mâ tăvălesc pe jos cu el. (Işi
EL : însinuezi că n-aş fi fost un soţ scutură praful dc pe genunchi.) Cînd
ideal ? Află de la mine că am fost, vreau să dorm, faci curăţenie cu aspi-
sînt şi voi fi un soţ ideal, oricît te-ai ratorul. Şi aspiratorul bîzîie de-ţi sfâ-
împotrivi tu. (Ea a deschis uşa şifonie- rîmă nervii.
rului şi a băgat capul înăuntru.) Ce, EA : Va să zică, tu 1-ai pier dut înaintea
1-ai găsit ? (Sare, se loveşte cu capul mea...
de tăblia mesei.) Au ! Au ! Ce viaţ ă EL : Cînd vreau să mănînc, cureţi p ar-
de cîine ! chetul cu petrosin şi mă simt de parcă
EA :Dacă-mi ascultam părin ţii, nu mă aş înghiţi un tanc petrolier...
ELmăritam.
: Lasă pă rinţi i. Te-a m între bat în ce EA : Tu nu m-ai iubit niciodată...
EL : De o lună de zile îmi lipseşte un
condiţii 1-ai pierdut. nasture de la haină.
EA : Te porţi ca un străin : vii, mănînci, EA : Ai fost prea încăpăţînat, ăsta-i adc-
te culci... vărul.
EL : Fir-ar să fie de logică ! Eu o în-
treb în ce condiţii 1-a pierdut şi ea EL : Cînd intru în casă, parcă aş citi
îmi vorbeşte de mîncare şi de dormit. pe uşă „Lasciate ogni speranza".
Aşa n-o să ne mai înţelegem cît lu- EA : Eu n-a m avut nic iodată pretenţii
mea şi pămîntul. exagerate. Am trăit destul de modest.
EA : Te gîndeşti numai la tine. Cît am putut de modest. Nu ştiu care
EL : Tu te gîndeşti numai la tine. (Ca- soţie s-ar mulţumi cu atît de puţin ca
ută.) Cum să pierzi tu ceva atît de mine.
importan t ? ! Cau tă, nu sta ! EL : Şifonierul e plin numai de luc rurile
EA (caută. împi?igînd mobilele la o par~ tale.
te, ridicînd covoarelc, împraştiind con-
EA : Nu mi-am permis să ies singură la
EL(inutul şifonierului)
: Defetismul Zadarnic...
ăsta : mă scoate din să- un cinematograf, la o cofetărie... Am
rite. Nu ştii cînd 1-ai pierdut, nu vrei pre ferat să duc în spi nare toată greu-
să-1 cauţi, nu vrei măcar să-1 găseşti, tatea casei. Gâteşte, spală, calcă, ai
grijă de copil, fă curăţenie, fă cum-
şi tot eu sînt vinovat ! Eu unde eram părături, ba mai du-te şi la serviciu.
cînd 1-ai pierdut ?
EA (a întors casa cu dosul în sus): Tu EL : Chiar ieri m-a întrebat un coleg,
nu mai erai de mult. nu din răutate, aşa... sîntem doar în
EL : Te rog, fă ră figuri de stil ! Ai un relaţii foarte bune... dacă am fost la
fel de a vorbi ! meci. Ce era să-i spun ? ! Am schim-
EA : De şase ani nu mi -ai spus mă car bat vorba. Un sentiment nu se păstrea -
o dată „te iube9c". ză cu sila şi nici în mod artificial.
EL : Nu ţi-am spus, pentru că nu te mai Dacă nu-1 hrăneşti în permanenţă, se
iubesc. pie rde . Mai ales sentimentul de dra-
EA : Cum ? (Abia acum îsi dă seama de goste.
grozâvia faptului.) Nu mă mai iu- EA : Dacă nu eşti iubită, nu poţi iubi
beşti ? (Pauzâ.) Va să zică, 1-ai pier-
dut şi tu ! ELnici tu. Asta
: Cînd pierde 25
lege.de bani, mă doare
EL : De mult. Nu mai am de mult nici sufletul, darmit e coşcogea s entimentul !
un sentiment pentru tine. E o tragedie, te răscoleşte pînă în
EA : Nu mi-am închipuit. N icioda tă nu adîncul sufletului.
mi-am închipuit că 1-ai pierdut ! Va EA : Mie-mi spui ? ! înt r-o zi mi-am
să zica il-ai pierd ut ! L-ai pier dut şi pie rdu t sentimentul de afecţiune faţă
tu ! de o prietenă din copilărie... N-o ştii
EL : Da. tu... Ce crezi ? Cîteva nopţi n-a m dor-
EA : Şi acum ce-o să facem ? (Intră co- mit deloc. Am avut numai coşmaruri.
pilul.) (Intră copilul.)
COPILUL : Mamă ! COPILUL : Tată !
37
www.cimec.ro
EA: Du-te dincolo. Nu te amesteca în la început... Mă iubeai ca un nebun,

vorba celor mari. (Copilul iese.) N-ai nu ştiai ce să mai faci ca să...
ştiut să-1 păstrezi. EL : De trei zile caut butonii ăia noi,
E L : Ce rost mai are să-1 căutăm ? E am răscolit peste tot şi parcă au in-
tîrziu. trat în pămînt. Parcă aş fi un străin
E A : Un cui măcar n-ai bătut în casa în propria mea casă. Mă zbat în cer-
asta. cul ăsta vicios ca un peşte pe uscat.
EL : Bineînţeles că nu mai are rost să-1 Ai ucis frumuseţea din mine, nobleţea
căutâm. Cînd te-am rugat să nu-mi mea de caracter.
faci pilaf, ştii doar că nu pot să-1 EA : Sînt o femeie fără căpătîi, distrusă,
sufăr, parcă am vorbit la lampă. Şi călcată în picioare, zdrobita. Totul e
cred că şi acolo aş fi găsit mai multă pierdut !
înţelegere. Am aspirat toată viaţa spre EL : Iremediabil pierdut ! (Intră copilul.)
altoeva. Şi uite că nu m-am ales cu COPILUL : Mamă !
nimic. EA : Ce-i, puişor ?
EA : De opt ani, nici o vorbă de mîn- EL : Spune, dragă.
gîiere, nici un zîmbet, nici un gest COPILUL : Am făcut în pantalonasi.
cald... Toate au un sfîrşit pe lumea
asta. EL : Cuuum ? (Sare, se loveşte cu capul
: Mă uitnumai
E Lmurdare, în jurul meu : numai rufe
praf, numai dezordine.
de tăblia mesei.) Au ! Au ! Au !
EA : Hai cu mâmica, să te schimbe.
E A : Ai creat o atmosferă de gheaţă, EL : Du-te cu mămica, să te schimbe.
irespirabilă. Nu mai spui şi tu, măcar
o dată, „dragostea mea", cum spuneai C ortina
Apartamentul soţilor Vasiliu. Seara tîrziu. Intuncric. Sc aud sforăituri convinse, de bărbat care îş :
merită somnul. Paşi fermi in vestibul, apoi uşa se deschide, lăsînd să pătrundă o lumină difuză. Intra
Rodica. Aprinde lumina. Rodica e in rochie de searâ. Are o fig-ură dîrză. Nici lumina. nici prezenta Rodicăi
nu tulbură sforăitul dodecafonic al lui Erasm Vasiliu, culcat cu fata în sus pe patul conjugal.
RODICA : Erasm ! (Sforăitul devine^ mai RODICA : Cum să întîrzii ?

timid.) Erasm, n-auzi ? Sforăitul ăsta e ERASM : La serviciu.
de prost-gust. încetează! (Sforăitul înce- RODICA : Eşti nebun ! Acum, la miezul
tează, dar Erasm continuă să doarmă.) nopţii, la serviciu ? (Erasm îşi priveşle
Trezeşte-te, Erasm ! atent ceasul.)
ERASM (nu s-a trezit decît pe un sfert) : ERASM : Nemaipomenit ! Mă trimite la
Dorm, Rodica. (Se culcâ liniştit.) ora 23 şi 48 de minute la serviciu, şi
RODIGA (poruncitor) : Erasm, nu dormi ! tot ea se miră. (Imită.) „Acum, la mie-
(Erasm tresare.) Te rog să te trezeşti zul nopţii ? !"
de-a binelea. RODICA : Nu te-am trimis nicăieri, E-
ERASM : M-am trezit de-a binelea. A, rasm. Mi-e martor Dumnezeu.
tu erai ? (Se întoarce satisfăcut pe par- ERASM : Atunci de ce m-ai trezit brusc?
RODICA : Nu,şin-ai
tea cealaltă vreasă să-şi
dormireia
! somnul.) (Lamentîndu-se.) La mijlocul
cînd pînă şi păsărelele dorm în nopţii,
cuibul
ERASM (buimac, plîngăreţ): Ce vrei ? lor, lîngă puii lor, lîngă (o priveşte
Mi-e somn. (Se culcă.) urît) nevestele lor. Somnul (cască) re -
RODICA (ţipă, bâtînd în podea cu picio- face celulele organismului...
rul) : Trezeşte-te ! Acum... sau nicioda- RODICA : De cîte ori, te trezeşti, te gîn-
tă ! (Erasm sare din pat, face cîteva deşti numai la somn. Poate că soţia
mişcări clasice de înviorare, îşi scoate ta, Erasm, vrea să discute cu tine o
pijamaua şi începe sâ se îmbrace. Ro- problemă fundamen tală.
dica se ia cu mîinile de cap.) Ce faci, ERASM : La orele 24 noaptea ?
Erasm ? ! RODICA : Dacă e fundamentală...
ERASM (îmbrăcîndu-se) : Am întîrziat ? ERASM : De unde vii ?
38
www.cimec.ro
RODICA : De la teatr u. Do ar ţi-am ERASM : La orede 24 noaptca.

spus că mă duc să văd un spectacol
artistic. RODICA Atunci,
ERASM: : Da. culcă-te.
ERASM : Fo arte bine ; atunci, culcă-te ! RODI CA : Vorbesc foarte serios, Eras m.
(Se întinde îmbrăcat în pat.) Simt că am să mor de ruşine.
RODI CA : Eras-m, îţi şifonezi cămaş a. ERAS M : Din cauza mea ?
(Erasm nu aude.) Erasm, eu n-am să RODICA: îhî. (Plînge.)
stau mîine să-ţi calc pantalonii. (Erasm ERASM : Da r ce-am făcut, Rodica ?
tace.) Eriasm, am şi eu o inimă. (Erasm RODIC A : Nimic, Erasm, nimic. Tocma i
tace.) Erasm, am şi eu un salariu. (E- de aceea. N-ai făcut nimic deosebit.
rasm tace. Rodica strigă.) Erasm ! As- Te complaci.
cultă-mă, ori te voi dispreţui toată ERASM : Mă complac ? Cum adică ?
viaţa. RODICA : întreabă-mă în ce.
ERASM (calm, fără să se ridice): As- ERASM (docil): în ce ?
cult. RODICA : în mediocrita te.
RODICA : Ridică-te ! Ridică-te, îţi spun ! ERASM : Dar ce ţi-a venit ?
0 problemă fundamentală nu se discută RODIC A : Tu m-ai întreb at.
în mod culcat. Te poftesc să fii la înâl- ERASM (simte că e la limita rezisten-
ţimea problemei ! ţei): Da, sigur, eu te-am întrebat.
ERASM (în capul oaselor, dar, constatînd (Uşurel.) Acum dormim ?
că Rodica aşteaptă mai mult decît o RODICA : Am trăit 16 luni şi patru zile
conformare aproximativă, se ridică greoi alături de o fantoşă.
în picioare, se uită la ceas) : Hai, dă-i ERASM : Ală turi de ce ?
drumul, dar mai repede, sâ mai şi RODICA: De o fantomă.
dormim. ERASM : Fant oşă sau fantomă ? Hot ă-
RODICA (solemn) : Erasm, tu eşti un om răşte-te.
ou totul lipsit de personalitate. RODICA : Nu ştiu precis. N-a m reţinut.
ERASM : Rodica. Mi-ai înşelat toate speranţele.
RODICA : Şters. (Silabiseste.) In-si-ni- ERASM : Toate ?
fiant. RODICA : Majoritatea zdrobitoare. Am
ERASM : Cum ? ? ? crezut în tine.
RODICA : Mediocru. ERASM : în mine ?
ERASM (uşor enervat): Iar tu nu eşti RODICA : Ca în Dumnezeu.
în aproximativ toate minţile. Mă tre- ERASM : Te rog, fără comparaţii de-
zeşti la Iartă-mi
nişte... miezul nopţii,
expresia.ca să-mi spui astea.
RODICA : Şi tu... tu... Ia tă cine eşti tu !
RODICA : Abia acum mi-am dat seama.
Dar nu e totul pierdut. ERASM : Cine ?
ERASM : După 16 luni de la căsătorie !... RODICA : Asta-i, că nu eşti.
RODICA : Da. ERASM : Ca şi Dumnezeu.
www.cimec.ro
RODICA : E ca şi cum n-a i fi. (lar oameni, avem alte idealuri umane de-
plînge.) Ah, Doamne, de ce n-am ştiut cît obiectele neînsufleţite.
de la-ncep ut ? ! ERASM (murmură) : Da, sigur...
ERASM : Am uitat să-ţi spun. RODICA (nu se poate opri) : Mai înalte,
RODICA : Ce ? mai complexe, mai omeneşti. Fii om,
ERASM : Că nu sînt. Erasm ! Prive şte în sufletul tău. Nu,
RODICA (izbucneşte în hohotc) : Nu mai nu aşa superficial. Mai adînc. Nu ai
pot ! Nu mai pot ! Sînt o femeie ne - nimic să-ţi reproşezi ?
norocită. Viaţa mea se va irosi în za- ERASM (concentrat asupra sufletului pro-
dar lîngă un bărbat care nu s-a re- priu) : La ora asta ? Cred că...
marcat prin nimic în viaţa contempo- RODICA : Ei vezi ? Ia tă că ai. Lucidi-
rală... tatea e începutul personalităţii, perso-
ERASM : Rodiea. de unde vii tu acum ? nalitatea e începutul geniului. Conti-
RODICA : De la un spectacol a rtistic, nuă.
ţi-am mai spus. ERASM : Geniul e începutul...
ERASM : Şi ce-ai văzut acolo ? RODICA : Nu aşa. Continuă să te ana -
RODICA (plîngînd): 0 piesă de teatru, lizezi. Dar suferă mai mult, mai con-
cu probleme, cu idei, cu dialog... (Pa- vingător.
uză.) Erasm, răspunde-mi în această ERASM (sincer) : Sufăr, Rodica, nici n-ai
clipă cruciadă
ERASM : Să mă: culc.
ce ai de gînd ? idee cît (speran(ă):
RODICA sufăr... Cînd te gîndeşti la
RODICA : Nu, n-ai să te culci ! N -ai trecutul apropia t ?
să te culci pe laurii mediocrităţii ! ERASM : Cînd mă gîndesc la trecutul
ERASM : Dar ce-am să fac ? apropiait... cînd mă gîndesc la somn...
RODICA : Ai să stai toată noaptea şi ai RODICA : în clipa asta eu procedez la
să te gîndeşti, Erasm, ai să te frămînţi, părăs ire a căminului conjugal. Te rog
ai să-ţi faci un proces de conştiinţă, să-mi aduci geamantanul din debara.
un bilanţ al întregii tale vieţi, ai să ERASM : Rodica, n-ai să procedezi, tc
ai insomnie. implor. Unde să te duci în toiul nopţii?
ERASM : N-am... RODICA (ca în piese) : Nu ştiu. dar nu
RODICA : Ai să ai. Şi la urmă, ai să are importanţa. 0 să mă-nvăluie noap-
plîngi pe umă rul meu, şi eu am să te tea cu tainele şi misterele ei de ne-
înţeleg, şi ai să-ncepi o viaţă nouă. pătruns. îmi iau lumea în cap !
ERASM (moare de somn): Rodica, n-ai ERASM : îţi iei lumea în căpuşorul ăsta
pre fera să fac toa te astea, bilanţul, in- mic şi dră gălaş ? (Urlă.) E prea mult
niţel
somnia? Caşi celelalte,
să fiu odihnit,
după ce cudormim
capul pen tru Rodica,
pleca, el ! (Cade în Mă
te rog. nenoroceşNu
genunchi.) ti.
Limpede. Şi geamantanul are încuietorile stri-
RODICA : Isprăveşte ! Eu nu glumesc cate...
nici cît negru sub unghie. Trebuie să RODI CA : Eram sigură. De două săpta-
faci ceva deosebit. începînd de acum, mîni n-ai putut să le repari. Rămîn
trebuie să fii alt om. Vreau să fii un numai dacă-mi făgăduieşti.
nou-născut. Eu am să te legăn, am ERASM : îţi făgăduiesc.
să-ţi insuflu curaj, sentimente, năzu- RODICA : Bine, te cred. Ridică-te şi nu
inţe, idealuri... te mai umili în fata unei femei. (El se
ERASM : Da, dar... ridică.) Aşa. (Brusc.) Dar ce ai făgă-
RODICA (mai fermă ca oricînd) : Nimic. duit?
Dacă nu, te părăsesc. ERASM : Nu ştiu.
ERASM : Mă părăseşti ? RODICA : Te mai gîndeşti la somn ?
RODICA : Pentru totdea una şi definitiv. ERASM (elev silitor): Nu mă mai gîn-
ERASM : După 16 luni de căsnicie feri- desc la somn.
cită ? ! RODIC A : Am citit într-o carte grena,
RODICA : Fericită ai spus ? Ştii tu oare nu s-pun care, că somnul raţiunif naşte...
ce-i fericirea ? naşte pui vii.
ERASM : Fericirea este (cască)... cînd e ERASM : Naşte monştri.
bine, şi ne iubim... şi nu ne certăm... şi RODICA : Monştri, pui vii... ce impor-
dormim... tanţă are ? !
RODICA (amar): Asta e fericirea, E- ERASM (la un prag de nebunie) : Asa
rasm ? Cînd e bine, şi ne iubim, şi e. Şi eu am citit cartea aia...
(dispreţ) dormim ? (Vibrant.) Dar ce RODI CA : Ah, Erasm, ce incult eşti !
sîntem noi ? Obiecte neînsufleţite ? Nu- Cartea aia grena este „Goya" de... de...
mai obieotele neînsufleţite pot fi feri- de... de ce nu-ţi ştergi lacrimile ? (Desi
cite cînd se iubesc şi dorm. Noi sîntem el nu are nici urmă de lacrimi, ea i le
40
www.cimec.ro
şterge cu o batistă parfumată.) Regret profund că nu te pot pălmui

ERASM (sărută batista) : îţi mulţumesc, prin telefon. Mă numesc Eras m Vas i-
draga mea. De mîine devin... liu, nu Răsmuţă. Ai răbdare. Te rog
RODIC A : Nu, din clipa ac easta cru- să mă înscrii în echipa de fotbal a
ciadă. întreprinderii. De mîine. Fără discuţii.
ERASM : Bine. Din clipa aceasta (ochi Te salut. (închide telefonul.)
mari) cruciadă ? RODICA (înmărmurita): în echipa de
RODICA : Cruciadă. fotbal ? Dar tu în viaţa ta...
ERASM : Fie. (S-a hotărît.) Am să arăt ERASM (calegoric): îţi interzic să mă
eu lumii întregi cine este Erasm Vasi- sfătuieşti. (Si-a adus aminte, formează
liu ! (Se întristează.) Ei, dacă aveam un număr.) Extremă dreaptă ! (închi-
alt nume !... Auzi Erasm !... Vasiliu ! de.) Vă arăt eu personalitate.
Dar Erasm, nici măcar nu se ştie de RODICA : Vrei să devii fotbalist ? Vai,
unde vine. Parcă-i nume de medica- Erasm, cît de greşit m-a i înţeles !
ment. Seamănă cu cataplasmă, cu leu- ERASM (tăios) : Să nu vorbim toţi de-
coplast, cu pleonasm... Ce soartă vi- odată, că ne stingherim reciproc. (For-
tregă ! mează un număr de telefon.) Alo, U-
RODICA : Nu te descura ja, dragul meu. driş te ? înscrie-mă la cursul de limba
Nu numele face pe om, ci invers. Totul franceză. Vreau să-1 citesc pe Dante
eraşmi.
să ai0 în forţă
tine de
forţăuracîtgano mie de E-!
dezlănţuit în original.
cine-i ? „Eu". Da. la oratelefonul.)
(închidc asta. Cum
ERASM : Ura gan ai spus ? îl şi simt RODICA (speriată): Pe Dante în origi-
cum îmi clocoteşte în oase. (Se umflă, nal ? Erasm, mi-e frică...
devine puternic, respiră măreţie şi vi- ERASM : Ti-e frică de cultură, doam-
rilitate.) nă ? ! Sînt dezamăgit. Dar am să merg
RODICA : Aşa, Erasm, manife stă-te ca mai departe. (Brusc.) Unde se ţine
om, transformă-te radical, cum se conferinţa pentru dezarmare ?
transformă eroii din pi-ese şi filme.
ERASM : Radical ? Aşteap tă. Vrei for- RODICA (cu nişte ochi imenşi): Cred...
ţă, persona litate ? (Se suie cu picioa- Cred că la Geneva. Nu cumva vrei să
rele în pat.) Poftim ! (Cu o lovitură te duci acolo...
de picior răstoarnă noptiera.) ERASM (visător) : Şi de ce nu ? (Pune
RODIC A : Nu strica mobilierul familiei. mîna pe telefon, face un număr.) U-
Fii un cerebral. drişte, adaugă-mă la cursul de limba
ERASM : Cerebral ? (la niste cărţi de elveţiană. Nu există ? înfiinţează-1.
Ce, ţi se pare nep otrivită ora ? (Urlă
pe o etajeră
RODICA : Vai, şiEras
le m,aruncă)
ce ai cu l itera - în receptor.) Vreau să învăt limba
tura ? ! elvetiană ! (Tr'mteşte receplorul.) Idio-
ERASM : Am eu ce am. Acum, stimată tul, nioi n-a auzit de limba elvetiană...
doamnă, voi coinite un viol. (Se nă- RODICA (neconvinsă): Nici eu...
pusteşte asupra ei.) ERASM : Nici tu ? ! Şi mai îndrăzneşt i
RODICA (ucenicul vrăjitor care nu mai să compari înainte a mea ! Ce-ai făcut
poate opri forfele dezlăn(uite) : Nu, nu. tu în atîtia ani de şcoală, plus bacalau-
Te rog. După 16 luni ? ! Nu. Acuma, reatul ? Nu, aşa nu mai merge ! Să te
dragă Erasm, poţi dormi. înscrii şi tu, ca să am cu cine con-
ERASM (teribil) : Ce-ai spus ? ! versa. (Din nou la telefon. formează
RODICA (profmd intimidatâ): Ziceam un numar.) Alo, tovarăşa Minodor a ?
că poţi dormi. Somnul aduce satisfacţii Mîine dimineaţă să nu mai găsesc un
fir de praf pe biroul meu. Pe biroul
sufleteşti. Şi fizice. meu ! Eşti surdă ? Al meu ! (închide.)
ERASM : Să dorm ? Nic iodat ă ! Am fă- S-au prostit cu toţii. Auzi ce mă-n-
găduit să am insomnie. Adio, somn al
raţiunii care naşti pui vii ! S-a sfîrşit treabă
lichidez: „Pe
eu cu
biroul
stareacui asta
?" Nu,
de am
indife-
să
au tine. în clipa asta. mă transform rentă totală faţă de persoana mea.
radical. (Meditează cîteva clipe, tn care
timp îşi corectează ţinuta, apoi brusc RODICA (timidă) : Poate că nu ştie
se repede la telefon, formeaza un nu- cine e la telefon...
măr şi aşteaptă ca la capătul celălalt al ERASM (uluire totala) : Cum să nu ştie?
firului să se ridice receptorid.) Alo, Cînd vorbesc eu, să nu ştie ? Mă faci
tovarăşul Gherasim ? Aici, Vasiliu. să rîd. (Telefonează.) Alo, chiar nu
Cum care ? Erasm. Nu s-a întîmpl at ştiai cu cine vorbeşti ? Nuuu ? E cul-
nimic. Şi ce-i dacă dormea i ? Uite că mea ! (închide telefonul.) Nu ştia, ne-
eu nu dorm. Nu sînt nebun. tovarăşe norocita. Mîine îi cer directorului s-o
Ghera sim ! Cum ai zis ? ! Răsmuţă ? dea afară...
41
www.cimec.ro
RODICA (vrea să-l tempereze): Ai tre- ranjează, mai slâbeşte cincizeci-şaizeci

zit-o din somn, Erasm. 0 fi fost bui- de kile. Degeaba te răţoieşti la mine,
că mîine tot îţi prezint demisia. Pa !
ERASM:
măcită... Buimăcită... Dacă am să trec (Inchide.)
cu vederea toate buimăcelile... O dau RODICA (înnebunitâ): Ce-ai făcut, E-
afară. Să se-nveţe minte să nu mai rasm ? Te- ai nenorocit ! 0 să rămî -
doarmă cînd vorbesc cu ea. nem pe drumuri...
RODIC A : Erasm, nu te mai înfierbînta, ERASM : Tăcere ! 0 persona litate nu se
fii calm... poa te umili în faţa unui... unui... (For-
ERASM: Mi-ajunge cît am fost calm. mează din nou numărul.) Şi să-ţi pui
Toată viaţa am fost calm, şters, insi- dinţii, butoiaşule, că semeni cu ţeasta
nifiant. Gata ! Să tremure în faţa per- din filmul „Hamlet". (Inchide.)
sonalităţii mele ! RODICA (palidă, pierdută): Chiar vrei
RODICA : Poate că vrei să dormi. Som- să-ţi dai demisia ?
ERASM : De doua ori nu repet, deşi re-
nul reface... petiţ ia este maternitate studiorum.
ERASM : Ha, ha, ha ! 0 personal itate RODICA (cu disperare): Şi ce-ai să
să doarmă ! Napoleon, în timpul lup- faci ?
telor de la Acapulco, nu dormea de-
cît trei secunde pe noapte. Aşa a ob- ERASM:
Decît săAvem fac salariul
referate tău, ne-ajunge.
mediocre, mai
ţinut victoria... bine îmi cultiv personali tatea propri e.. .
RODICA : Ce să caute Napoleon la A- (Formează un număr la telefon.) Alo,
capulco ? Viorica ? Bonsoar. Aici, Erasm. Poftim?
ERASM : începi să mă contrazici ? Inte - Erasm Vasiliu, dragă, colegul tău. Ei,
resant... (Furie.) Păzeşte-te, cucoană, te se-întîmplă. Da, e ora cam înaintată,
dar mă gîndeam că n-ar strica să te
avertizez ! (Pumni strînşi.) invit mîine la un film. Iau eu bilete.
RODICA (se refugiază în pat): Erasm, Nu, nu sînt beat. Nici n-am divorţat.
te rog... N-am vrut... Dar am hotărît să nu mai fiu şters.
ERASM : Te iert pentru ultima oară. Şters ! Da. Adică mediocru. Hai, cul-
(Pune mîna pe teleţon.) Alo, tovarăşul că-te, că mîine vedem un film de
director ? Vă salut. S-o daţi afa ră pe superproducţie sau de coproducţie. De-
Minodora. Şi să-1 sancţionaţi pe Udri- pinde und e găsesc bilete . Sărut mîi-
şte, că n-a auzit de limba elveţianâ. nile. (Inchide.)
V-am trezit din somn ? Nu- i nimic.
RODICA (a ascultat cu sufletul la gură):
RODICA
f aci ? ! (înspăimîntată): Erasm, ce Erasm, tu vrei să mă trădezi ! Vrei
ERASM : Taci din gură ! Nu dumnea- să mă-nşeli, Erasm. Cu Viorica !
voastră, nevastă-mea. Aici, Erasm Va- ERASM (calm): De ce te impacientezi,
siliu. De ce telefonez la ora asta ? dragă ? E vorba de un film, atîta tot.
(Mirat.) Dar cît e ceasul ? Unu ? Mul- Pentru început. Nu cumva ai vrea să
tumesc. Al meu e fără două minute. rămîn o fantomă sau o fantoşă ? Să
Ştiţi, m-am hotărît să nu mai fac re- profităm de tin ere ţe. Ma dame de Pom-
feratele acelea. De ce ? Aşa. E păre - padou r la vîrsta mea ave a paisprezece
rea mea, şi nu trec peste ea. amanţi. Ce, parcă tu nu ştii ? ! Doa r
ai înfulecat în cinci nopţi toată colec-
RODICA (se repede la el, îl trage de ţia de „Femei celebre"...
mînecă) : Erasm, nu fi nebun !...
ERASM (o îndepărtează): Aio, nu cum- RODICA (strigă) : Nu, aşa nu mai mer-
va nu vă convine ? Eu trebuie să exe- ge ! Eu dau divorţ. Plec. T e pârăsesc,
cut orbeşte dispoziţiile dumneavoastră? Era9m. (Plînge.) Chiar acuma plec !
Uite că nu mai vreau. Cum ? Mîine ? Adio pentru totdea una ! (Dar nu se
mişcâ.) Ţi-am spus adio pentru tot-
Nu. Acuma.
această Am totA, timpul
problemă. să discut
dumneata n-ai deauna, Erasm.
timp. Mă rog, esti director, îţi poţi ERASM (de un calm îngeresc): Şi ce
permite, dar eu nu mai înghit. Am vrei să fac ? Nu mă pric ep să rep ar
zis. Est rebus in modus. Nu mă co- încuietorile de la geamantan. Şi chiar
recta tu pe mine. Rebus in modus, dacă m-aş pricepe, nu m-aş coborî
modus in rebus, nu contează. Esenţa, pînă acolo încît să repar nişte încuie -
tovarăse ! Mai citeşte ! Mai cultivă-te, tori de la geamantan.
că esti coşcogea director. Să nu fiu RODICA (paroxism): Dar eu plec, E-
obraznic ? Te cam întreci cu gluma, rasm, te părăsesc definitiv. Dau divorţ.
butoiaşule ! Am spus „butoiaşule". Da. N- ai să mă mai vezi nic iod ată . Ai să
Aşa-ţi zic toţi subalternii. Dacă te de- regreţ i. Ai să-ţi muşti degetele ! Te
42
www.cimec.ro
părăsesc. Plec . Eu îmi părăsesc domi- RODICA : Te iubesc aşa cum eşti.
ciliul conjugal, Erasm... (Dar nu se ERASM : Ca într-o melodie de muzică
mişcă.) (deloc înduioşat); Dacă te-ntorci
ERASM uşoară
acum ?de Pentce runu nimic
m-ai în
iubitlume.
aşa Pînă
cum
la maică-ta, să nu uiţi să... Adică, am f O'St ?
lasă că-i spun eu. (Formează un nu- RODICA : Am greşit, Erasm, iartă -mă.
mâr.) Alo, mamă-soacră. Eu, Erasm. Credeam că...
Nu, nimic gra v. Voia m să-ţi aduc ERASM (jocul pisicii cu soarecele):
aminte să-mi dai ăia două mii de lei Acum mă iubeşti mai mult, nu-i aşa ?
pe care ţi i-am împ rum utat acum trei RODICA: Aş fi preferat...
ani şi pe care ziceai că mi-i înapoiezi ERASM (urlă) : Ce ?
într-o săptămînă. Ce m-a apuc at ? Ni- RODICA (mică): Să fi rămas cum ai
mic. Dar ce, la oxa asta banii nu-s fost...
tot ai mei ? Suferi de inimă ? La vîr- ERASM (clocotind) : Mediocru ?
sta dumitale ? Pâi, parcă spuneai că RODICA (din ce în ce mai mică) : Da...
eşti tînără ... Rodica ? Vrea să divor- Adică...
ţeze. Poftim ? De ce nu ? Dacă vrea... ERASM (din ce in ce mai mare): Şters ?
Eu respect personalitatea altora, aşa RODIC A : Da. De fapt...
cum cer să se respecte şi personalitatea ERASM : Fără pic de pe rsonalita te ?
mea. Hai, lasă morala, şi pregăteşte RODICA : Da. în definitiv...
banii ăia . La revedere şi vezi că nu ERASM : Fantomă ?
se mai poartă toc cui. (Jnchide.) RODICA: Ei, şi tu...
RODICA (zdrobită) : Cu mama mea ! Ai ERASM : Dar ştii care-i situaţia ? Tristă,
jignit-o ! Ticălosule ! Pat ric idule ! cum spune poetul. Nu mai pot să fiu
Mi-ai calcat în picioare sufletul de ca înainte... Am gustat din fructul oprit
nevastă şi de fiică ! şi simt că nu pot să fiu decît mare,
ERASM (ca şi cuma ar }i vorba de un ieşit din comun, genial ! Ce mă fac ?
„călcat pe picior în tramvai): Par- RODICA : încearcă, Erasm, străduieş-
don. Fără să vreau... (Formează din te-te...
nou numărul.) Mamă-soacră, tocmai ERASM : Imposibil. Strigă personalita tea
mă-ntrebam ca dacă divorţează fiica în mine. Am alunecat pe panta origi-
dumitale, unde ai să-ţi mai exersezi nalităţii şi nu mă mai pot frîna.
talentul de a băga intrigi... Ai să ră- RODICA : Poate dacă dormi puţin... ai
mîi şomeră ! Somn uşor ! (Inchide.) să te refaci.
RODICA : Erasm, te implor, termină cu ERASM (sare ca muscat) : Cuum ? Doar
telefoanele
ERASM astea ! Eu morParcă
(imperturbabil): aici, spuneai
pe loc. am făgăduit ! Eu îmi ţin cuvîntul. Am
că pleci... făgăduit să mă transform radical, să
RODICA (plîngînd): Ca să mor în stră- am insomnie, să devin cineva...
ini, fără familie, fără nimeni lîngă RODICA : Te dezleg de făgăduială, nu-
mine, fâră un suflet cald ? Ca cele mai redă-mi liniştea conjugală.
doua orfeline ? Cît de crud eşti ! ERASM : Să mă-ntorc la stadiul de obiect
ERASM : Crud ? Dimpotrivă . M-am copt. neînsufleţit ?
Mi-a venit mintea la cap. Mens sana, RODICA : Orişicum ai fi, Erasme, am să
cum spune poetul. Ce mai aştepţi ? te iubesc ca-n basme.
Valiza ? ERASM : Ce-i cu tine, Rodica ? Vor-
RODICA : Dar eu nu vreau să plec, beşti în rime ? (0 scutură.)
Erasm. Nu mă a lunga ! (Cade în ge- RODICA (se trezeşte ca din transă) : Ah,
nunchi în ţaţa lui.) Te rog, Erasm, nu
goni o biată femeie în plină noapte ce obositâ sînt ! Era să adorm aici...
şi în necunoscut... Fie-ţi milă ! Erasm, nu mai vreau să ai personali-
tate, originalitate, nu vreau să mai fii
ERASM
în faţa: Ridică-te
unui bărbat.
şi nu te mai umili cineva, vreau să fii nutu vreau
ai fost întotdeauna, însuţi, săaşamaicum
ai
RODICA (se ridică plîngînd): Iartă-mă, insomnie, vreau să dormi şi tu, şi
Erasm ! Fac tot oe-mi porunceşti tu. (cască) eu...
Tu eşti părintele meu. ERASM : Bine, dar somnul raţiunii ?...
ERASM : Nu-m i convine funcţia.
RODICA : Ştiu. Naşte pui vii...
RODICA : Atunci, soţul meu drag şi
bun. ERASM (tare) : Nu, Rodica. (Cu un fel
ERASM : Bun ? ! Buni sînt numai oa- de răguşeală a epuizării.) NAŞTE
menii mediocri, lipsiţi de personalita- MONŞTRI !
te, fantoşele. (Grav.) Eu nu pot fi
bun ! Cortina
43
www.cimec.ro
^gw^ Acţiunea se petrece într-un lift oprit între eta.je.
LUNGANUL (către Miop) : Gît mai e MIOPUL : Ţi-a spus omul o dată. De ce
ceasul, domnule ? mai insişti ?
MIOPUL : Fără opt minute. LUNGANUL (se gîndeşte cîteva secunde,
LUN GA NU L : Formidabil ! Stăm aici apoi izbucneşte) : Acum e clar !
între etaje de patru minute. Şi mă gră- MI OPU L : Ce e ciar ?
besc îngrozitor ! LUNGANUL (privindu-l insistent pe
MIO PUL : Şi eu mă grăbesc. Gras) : E clar.
LUNGANUL : Tot îngrozitor ? GRASUL (neliniştil) : Ce e clar ?
MIOPUL : Nu chiar. Am treabă. LUNGANUL : E clar de ce ne-am oprit
LUN GA NU L : Mi-am dat seama. Prea între etaje. Kilogramele dumnealui.
eşti ca'm. Eu la fix trebuia să fiu sus. MIOPUL : Să fim serioşi.
MI OP UL : Şi eu. Ce să-i faci ? ! LU NG AN UL : Să fim serioşi ? Ia citeşte
LUNGANUL : îţi convine. (Imită.) „Ce dumneata ce scrîe pe tăbliţa aia.
să-i faci ?" Pesemne că nu te grăbeşti... MIOPUL (citeşte) : „Maximum 3 per-
MIOPUL : Ţi-am spus că mă grăbesc. soane".
LUNGANUL : Dar nu îngrozitor. LUNGANUL (triumjător) : Ei ?
MIOPUL : Mă grăbesc, pur şi simplu. MI OPU L : Ce „ei" ?
LUNGANUL : Eşti fantastic ! Cum naiba LU NG AN UL : Nu te-ai lămurit ? Am
poţi să fii dumne ata atît de calm ? Mai supraîncărcat liftul. Puteam să ne şi
apasă o dată pe butonu l ăla. (Miopul prăbuş im. De altfel, nici nu-i pre a tîr-
apasă.) Nimic, aşa-i ?
MIOPUL : Nimic. MIOPUL: Ce?
LUN GA NU L : Apasă şi pe ălălalt. LUNGANUL: Să ne prăbuşim.
(Miopul apasă, se aude o sonerie.) MIOPUL : Vezi-ţi de treabă. Eu am 54
Poate că aude mecanicul. (Pauză.) Ţi-ai de kilograme, iar dumneata cred că
găsit ! O în
rămînem fi la o ţuică...
liftul Te pomeneşti
ăsta pînă că
mîine dimi- n-ai mai mult de 60.
LUNGANUL: 62.
neaţa. Ce porcărie ! Tocmai acuma şi-a MIOPUL: E-n regulă.
găsit să rămî nă între etaje ! LU NG AN UL : Ce e-n regulă ?
MI OPU L : 0 să se rezolve pînă la urmă. MIOPUL : Toţi trei n-avem mai mult de
LUNGANUL (enervat) : Vorbeşti prostii, 220 de kilograme.
domnule. Cine dracu să rezolve ? (Adre- LU NG AN UL : Şi ce-i cu asta ?
sîndu-se Grasului.) Ce păre re ai ? MIO PU L : Putere a de tracţi une a liftu-
(Arată spre Miop.) Se vede că nu-i lui e calculată pentru ceva mai mult.
grăbit... Mai ştii, poate că-1 şi amuză Cam 225—230 de kilograme.
ideea să rămînă toată noaptea în lift. LUN GA NU L : Mde ! Şi dacă nu-i cal-
(// priveşte deodată suspicios pe Gras.) culată bine ? Şi dacă liftul e uzat ?
Dar dumnea ta de ce taci ? Nu te gră- MIOPUL : Trebuia să nu te urci.
beşti ? LUNGANUL (arătînd spre Gras): El tre-
GRA SUL : Ba da, cum să nu. Sper să buia să nu se urce ! Dacă e gras, să
ajung la timp. meargă pe scări.
LUNGANUL Speri: !Speri
(dispreţ)
să rîd, domnule. Dar !ce,Măîn faci
si- MIOPUL
neata ai: Dînsul s-a urcatDupă
venit ultimul. primul. Dum-
ce închi-
tuaţia asta e vorba să speri sau să nu se9em uşa.
speri ? Trebuie să fiu sus la fix. (Bale LUNGANUL : Eu mă grăbesc.
furios în usă.) Cît mai e ceasul ? MIOPUL: To(i ne grăbim.
MIOPUL : Fără şase. LUNGANUL : Eu trebuie să fiu sus la
LUN GAN UL : Fără şase ? Extraordin ar ! fix. Cît e ceasul ?
Aici ne petrecem noaptea. Ce mizerie ! MI OP UL : Fară trei minute. Toţi trei
Ce mizerie ! (Măsurîndu-l cu atenţic trebuie să fim sus la fix.
pe Gras.) Cîte kilograme ai dumne ata ? LUNGANUL (agitînduse) : Nemaipome-
GRASUL (jenat) : 0 sutâ două. nit ! Gata, aici rămînem ! Domnule, de
LUN GA NUL : Cîîît ? ce eşti atît de gra s ?
44
www.cimec.ro
GRASUL (stingherit) : Hipofiza... lor, nu te mai poţi urca într-un tram-

LUNGANUL : Ce-i aia hipofiza ? vai, nu mai ai loc în tren, la cinema-
MIOPUL: O glandă. tograf, în parcuri, pe stadioane, în lift...
LUNGANLTL : Şi de ce nu munceşti, ca Poftim, acuma s-a stricat şi liftul din
să mai dai jos... ? cauza graşilor. Şi mai sînt şi imperti-
GRASUL (modest) : Muncesc. nenţi !
LU NG AN UL : Dacă urcai pe scări, mai GRASUL (se face mic) : Domnule. dar
slăbeai puţin. eu n-am spus nimic. Te rog să mă
GRAS UL : Sufăr de inimă. ierţi dacă...
LUtale
NG AN
stămULaici
: Uite
cine că
ştiedin
pînăcauza
cînd. dumi-
(Bate LUNGANUL : Sigurdupă
Asta mai lipsea. că ce
n-aiai spus
adus nimic.
liftul
disperat cu pumnii în usă.) Hei ! Alo ! î.n halul ăsta ! Mă miră că nu ţi-e ru-
Nu -i nimeni ? Am rămas între etaje ! şine obrazului.
(Scîrbit.) Aiurea ! Nu ne aude nimeni... MI OP UL : De ce să-i fie ruşine ?
Ce situaţie stupidă ! (Se întoarce spre LU NG AN UL : Cum de ce ? în primul
Gras.) Domnule, cînd te văd, mă mă- rînd, fiindcă-i gras. Cînd ai 200 de
nîncă palmele. kile, nu te bagi în sufletul oamenilor.
GRASUL (scuzîndu-se) : Dar n-am făcut GRASUL (pierit) : O sută douâ.
nimic... LUN GAN UL : Rahat. întotdeauna furati
LU NG AN UL : N-ai făcut nimic !... Eşti la cîntar ca să păreti mai slabi. Vă cu-
gras, asta-i. nosc eu. (Urlă.) Ţine-ţi burta mai în-
MI OP UL : Şi ce-i dacă e gras ? colo, că mă striveşti !
LUNGANUL : E anormal. Şi mie, anor- GRASUL (care se aflu la o distanţă des-
malii nu-mi plac, din principiu. tul de mare de Lungan, se retrage în
MIO PUL : Dumneata ai principii ? coltul său. lipindu-se de peretele liftu-
LUNGANUL (concesiv) : Poftim : din lui) : Scuzati !
instinct. Dar să ştii că am principii. LU NG AN UL : Din liftul ăsta mizerabil
MIO PUL : De pildă, principiul graso- o să ieşim tocmai mîine* dimin eaţă
fobiei. (Grasuhti.) Ce te înghesui, mă, în pe-
LUNGANUL : Nu înţeleg. rete ? Vrei să cădem ? ! (Grasul se re-
MI OP UL : Adică nu poţi să-i suferi pe trage.)
oarnenii graşi. MIOP UL : Ce tot ai cu el ?
LUNGANUL (bucuros) : Exact. De unde LUNGANUL : N-am nimic cu el. (7Am~
ştii ? într- adev ăr, nu pot să-i sufăr. bind.) în fond, suferim toţi trei. Nu-
Cînd văd un gras — să mă scuze dum- mai că trebuia să fiu la fix sus. Şi
nealui — mi se face greaţă, mi se în- blestematul ăsta de lift s-a oprit înt re
torc măruntaiele pe dos. Din cauza etaje ca un catîr.
45
www.cimec.ro
GRASUL (a prins puţin curaj) : Bine zis, ţan dăr a şi i-am băga t un pumn în
ca un catîr. bur tă, că era, tîmpitul, să crape de apo-
LUNGANUL (medilează o clipă, apoi plexie. (Grasului). Ce te uiţi aşa ? Nu-ţi
izbucneşte) : Faci ironii, da ? Cu mine convine ? Degeaba ! Pe mine n-ai să
faci tu ironii , umflatule ! (Strînge mă înfuleci ! Mai bine uite-te la tine,
pumnii.) Mă, dacă mai scuipi o singură cum se cunoaşte că te tragi din mai-
ironie la adresa mea, te dezumflu ca muţă.
pe un balon, te fac slănină afumată ! MI OPU L : După ce se cunoaşte ?
Porcule ! LUNGANUL: După grăsime, domnule.
GRASUL (în panică, Miopului) : Dom- E gras ca un porc.
nule, eşti martor, n-am făcut nici o MIOPUL : Logica dumitale e suspect de
ironie. Să mă trăsnească dacă... şubredă.
MIOPUL : într-adevăr, n-ai făcut nici o LU NG AN UL : Logica ? De logică îţi
ironie. Dumnealui e cam prost dispus, arde dumitale ? Eu la fix trebuie să fiu
ca să mă exprim mai politicos. sus. Şi uite că în loc să fiu sus la fix,
LUN GAN UL : Pune-te şi dumneata în stau agăţat între etaje. Unde-i logica
situaţia mea. aicd ? Ei, unde -i logica ? Dacă ar fi
MIOPUL: Sînt. să mă conduc după logică, ar trebui
LUNGANUL : închipuie-ţi, la fix trebuia să-1 iau pe grasul ăsta şi să-1 arunc
să f iu sus.
MIOPUL Gît un
: Fără e ceasul
minut.? afară din mai
bril.) Cît lift. eAsceasul
ta, da? , logică ! (Fe-
LUNGANUL : Fără un minut ? Dezastru! MIOPUL: Fix.
Nu mai ajung sus la fix. O, de ce LUNGANUL (distrus) : Gata ! S-a sfîr-
există pe lume oameni (se uită spre şit ! La fix treb uia să fiu sus... (Cu
Gras) care îi împiedică pe alţii să tră- ură, Grasului.) Numai din cauza ta,
iască ? ! (Aproape plîngînd.) Liftul Gra-s u-le ! Numa i tu eşti de vină !
ăsta m-a ne norocit ! Dacă nu-1 supra- Numai voi, graşii, sînteţi de vină ! Tr e-
încărcam, nu se oprea între etaje. Ar buie să fiţi daţ i afa ră din toa te liftu-
trebui să se facă o lege care să inter- rile. Sînteţi un pericol pentru umani-
zică graşilor accesul în lifturi, în loca- tate, graşilor ! Ah, dacă ar fi după
lurile publice, în tramvaie şi autobuze. mine, te-aş strînge de gît aici, pe loc,
Nu că aş avea ceva cu dumnealui, dar ca să scap lumea de un gras... Teâş
speţa asta e o calamitate. (Miopului, ucide cu mîinile mele. Toţi graşii tre-
în mod special.) Acum cîteva zile, în buie ucişi, ucişi, ucişi !...
tramvai, mă calcă un bivol de ăsta de MIOPUL (măsurîndu-l pe Lungan de
vreo două-trei sute de kile pe picior. aproape, după ce şi-a ridicat ochelarii
Credeam că văd stele verzi. Gîndeşte-te, pe frunte) : LUNGANULE !
domnule, trei sute de kilograme pe un
biet picior ! Ei, ce crezi ? Mi-a sărit Cortina
CĂLĂ TORU L 1 : Am impresia că şi CĂLĂTORUL 2: Ştiu.

dumneata
CĂLĂ TORU mergi
L 2 : în
Da. aceeaşi direcţie... CAgaje
LATvrei
OR UL 1 : Cu
să faci tot groaza
d rumu lasta de ?ba-
pe jos
CĂLĂ TORU L 1 : Ştii unde duce dr u- CALĂ TORU L 2 : Mi-a m lua t cîteva lu-
mul ăsta ? cruri trebuincioase.
CAL ATO RU L 2 : Fireşte. Altfel nu por- CAL ATO RU L 1 : Mă rog, mă rog. Trea ba
neam. dumitale. Nu mă amestec. Eu, după
CĂLĂ TORU L 1 : Şi ai de gînd să mergi cum vezi, sînt mai lejer. Deşi, pentru
chiar pînă la capât ? mine, drumul ăsta e un fleac. Am con-
CALĂ TOR UL 2 : Te cred. diţie fizică.
CAL ATO RUL 1 : Mda. Speri să trea că CĂLA TORU L 2 : Da. Eşti voinic.
vreo maşină ? Pe-aici nu prea trec ma- CĂLĂTORUL 1 (dupâ o pauză) : N-aş
şini. Nici căruţe. vrea să te jignesc... Cum s-ar spune,
46
www.cimec.ro
sîntem doar tovarăşi de drum... Dar. biciune pentr u oraşele cu den umiri for-
aşa pirp iriu cum te văd... Mă rog, mate din două cuvinte. înţelegi ce vreau
nu-mi place să mă amestec în viaţa să spun.
altora... Faci cum crezi. N-ai o alură CĂLĂTO RUL 2 : Nu prea.
atletică. CĂL ĂTO RUL 1 : Nu-ţi reproşez. E şi
CĂLĂTORUL 2: N-am. foarte greu să înţelegi un proces com-
CĂL ĂTOR UL 1 : E de mers, nu gl umă. plicat , care se petrece undev a, în sub-
CĂLĂTOR UL 2 : Te văd foarte î ngri- conştientul altcuiva. în sfîrşit... (Pauză.
Cei doi merg tn tăcere.) Dacă mergi
jo ra t de soa rta mea. crispat, ai să oboseşti repede.
CĂLĂTOR UL 1 : Nâm vrut să te j ig- CĂL ATO RUL 2 : Nu merg crispat.
nesc. De altfel, nici nu te cunosc. Te
văd pentru prima oară. {Pauză.) Află CĂL ĂTOR UL 1 : Asa mi s-a părut. în
că nu ţii bine rucsacul. La un moment orice caz, să ştii de la mine că numai
dat, au să te jeneze curelele. Au să-ţi mersul lejer este neobositor.
intre în carne. Te previn cu totul de- CĂL ĂTO RUL 2 : Tot ce se poate.
zinteresat. CĂL ĂTO RUL 1 : Cu pantofii ăştia nu
CĂL ĂTOR UL 2 : Mulţumesc. ajungi departe. Trebuia să-ţi pui ghete
CĂL ĂTOR UL 1 : Dumnea ta cunoşti bine de baschet. Sau pantofi de tenis. în
drumul ăsta ? fond, şi ăsta e un fel de sport.
CĂL ĂTOR UL 2 : N-am mai fost nicio- CÂLĂ TOR UL 2 : Dumneata mergi ca
dată pe aici. turist ?
CĂLĂ TORU L 1 : Nici eu. Dar pot să CĂL ĂTOR UL 1 : Nu, nu. M-ai înţeles
spun că-1 cunosc ca-n palmă. greşit. Merg cu un scop. Bine determi-
CĂLĂTOR UL 2 : După vre-o hartă, nat. Dar, după părerea mea, scopul nu
ceva ? scuză mijloacele. Vreau să ajung la
CĂL ĂTOR UL 1 : A, nu. Am eu, aşa, o capăt în stare bună, cum s-ar zice.
intuiţie a drumurilor. Nu ştiu cum să-ţi CĂL ĂTOR UL 2 : Şi eu vreau acelaşi
explic... Un fel de conştiinţă interioară lucru.
a geografiei. Nu, nu-i vorba de ştiinţă. CĂL ĂTO RUL 1 : Nu se cunoaşte. N-a i
Eram slab la geografie, în şcoală. Cum ritmici tate în marş. Ai şi început să
să te ată
vreod fac la
să Buenos
pricepi ?Aires
Dumneata
? ai fost gîfîi. pasul
după Uite. meu.
dacă Fii
vrei atent
să te: un-doi,
cruţi, ia-te
un-
CĂLĂTORUL 2: Nu. doi. Păi ce faci, domnule ? îmi răcesc
CĂL ĂTOR UL 1 : Nici eu. Dar ştiu cum gura degeaba ? Şi-aşa e destul praf
arată. Dacă m-aş duce acolo, m-as pe drumu l ăsta. Vrei să-1 înghit eu
descurca tot atît de bine ca în oraşul pe tot ? !
meu natal. Şi nu numai la Buenos CĂLĂTORUL 2 : Nu te supăra. Eu merg
Aires. Şi la Addis Abeba. Sau la Port în ritmul meu. Sînt ceva mai greoi.
Said. Sau la Alma Ata. Nu mai vor- Dumneata execuţi un pas gimnastic.
besc de New York sau de San Fran - Foarte elegant, foarte spectaculos... dar...
cisco. (Rîde.) Ai observat ? Am o slă- nu mi se potriveşte.
■17
www.cimec.ro
CĂLĂTORUL 1 (ironic) : Mulţumesc pen- CALĂTORUL 1 (rîde) : Cărţi, la drum !

tru aprecieri. (Oftează). Degeaba în- Eşti formidabil, domnule ! Doar n-ai
cearcă
CAL ĂTOR omul
UL să2 : teîn înveţe cîte de
definitiv, ceva...
ce să să citeşti
CĂLĂ TORU Ldin2 :mers.
Bineînţeles că nu. Pe n-
ne certăm ? Eu nu îndrăznesc să-ţi dau tru popasuri. Şi cînd ajung.
dumitale lecţii.
CĂLĂTORUL 1 (sarcastic) : Asta ar fi CĂLĂ TORU L 1 : 0 cămaşă pentru mine
chiar bună ! Dumneata să-mi dai rnie n-ai ? Chiar dacă ai, o să-mi fie prea
lecţii ! Eu ştiu să merg, domnule. Uite: mică. Eu sînt, oricum, mai solid. Am
bat pasul ferm, apăsat, viguros. Ta lp a să încerc totuşi. (/ se oferă cămaşa.)
aderă perfect la teren. Paşii sînt egali, Aşa. Mulţumesc. (hicearcă s-o îmbrace.)
precişi. mat ematic i. Greutatea corpului Dar ce-i asta ? Dumneata porţi cămăşi
cade deopotrivă pe ambele picioare. Nu atît de mari ?
gîfîi. nu ezit, nu mă poticnesc. CĂLĂTORUL 2 : Nu. îmi vine perfect.
CĂLĂ TORU L 2 : Sînt convins. De a lt- CĂL ĂTOR UL 1 : Foarte s traniu ! Atunci
fel, ai şi multă prestanţă în mers. de ce mie mi-e prea mare ?
CĂLĂ TOR UL 1 : Te rog, fără ironii. CĂL ĂTOR UL 2 : Nu pricep nici eu. Am
senzaţia că te-ai făcut mai mic.
CĂLATORUL
gîndit să fac 2ironii. Sînt: Nici
(sincer) nu sincer.
absolut m-am CĂLĂTORUL 1 (rîde cu hohote) : Ce
CĂLĂTORUL 1 (uşor plictisit) : Cred că prostie !
n-ai să te consideri ofensat dacă am să CĂLĂ TORU L 2 : Domnule, să ştii că, în
încerc să merg în stilul meu... mai spec- orice eaz, nu mai eşti ca la început.
taculos. cum îi zici dumneata. La urma Geva s-a petrecut cu dumneata. Nu, nu.
urmei, drumul e cît se poate de prac- E limpede. Eşti mai mic. Te rog să
ticabil şi aş vrea să şi profit niţel să-mi mă ierţi, dar asta-i realitatea.
pun în mişcare muşchii, sîngele, respi- CĂLĂ TOR UL 1 : Faci sofistică, amice.
raţia. Nu te superi, nu ? Dacă dumneata ai halucinaţii, sau mai
CĂLĂTORUL 2: Nu. ştiu eu ce dracu, nu înseamnă că
(imită gros) „asta-i realitatea !"' Ia stai
CĂL ĂTOR UL 1 : Atunci o iau înaint e. niţel ! Ai mîncat ceva pe drum în lipsa
Sper să ne mai întîlnim. La revedere. mea ?
(De departe.) Şi mai gîndeşte-te la ce CĂLĂTOR UL 2 : N imi c
ţi-am spus !
CĂLĂTORUL 2 (singur) : Ci udat om ! CĂLĂ TORU
umflat aşaL? 1 : Atunci de ce te-ai
Are o condiţie fizică excelentă, e foarte
sigur pe sine şi totuşi ţine să facă de- CĂLA TORU L 2 : Fugi de-aici ! Cum o
monstraţii gratuite. (Pauză. Merge.) să mă umflu ? Nu mă simt deloc um-
Dar cu rucsacul cam are dreptate. E flat.
destul de greu pentru un drum lung... CĂLA TOR UL 1 : Totuşi. aşa e. Nu erai
(Icneşte, aranjîndu-şi rucsacul.) Şi ce dumn eata mai mic decît mine ?
căldură ! A ajuns departe... nu se mai CĂLĂ TORU L 2 : Ba da. Tocmai mă mi-
vede... (Pauză. Merge. Deodată strigă.) ram şi eu că acum e invers.
Hei, domnule, ce-i cu dumneata ? S-a CĂLĂT ORUL 1 : Ce vrei să spui ?
întîmplat ceva ? CĂL ĂTOR UL 2 : Acum, dumnea ta eşti
CĂLĂTORUL 1 (de la oarecare distan(ă): mai mic decît mine.
Un mic accident. (Mai aproape.) Nu CĂLĂ TORU L 1 : Fiindcă te-ai umflat
ştiu de unde naiba o fi răsărit copacul fără măsură.
ăsta tocmai de-a curmezişul drumului.
Pesemne că a fost furtună azi noapte. CĂLĂTORUL 2 : Dimpotrivă. Te-ai mic-
şorat dumneata.
M-tam împiedicat şi mi s-a rupt că- CĂLĂ TORU L 1 : Eşti stupid, domnule.
maşa. Drept în faţă. Uite şi dumneata. Iartă-mă că ţi-o spun de la obraz. Din
CĂLĂTORU L 2 : Da. Neplăcută treabă ! punct de vedere logic, un om nu se
CĂLĂ TORU L 1 : Neplăcută, zici ? Mize- poate micşora.
rabila ! Ăsta noi e drum. E cursă cu CĂLĂ TORU L 2 : Asta asa e.
obstacole. Te-am prevenit. Ce ai în
rucsac ? CĂLĂ TORU L 1 : Ei, vezi ?
CÂL ĂTOR UL 2 : Nişte schi mburi... mîn- CĂLĂTORUL 2 (încurcat) : Sigur... din
care... cîteva cărţi. punct de vedere logic...
CĂLĂ TORU L 1 : în sch imb, logica nu
interzioe umflarea unui om din diverse
48
www.cimec.rocauze. După cum umflarea unui om nu
contrazice logica. CĂLĂT ORUL 2 : Delirezi, iubitule. La

CĂLĂTORUL 2: Da, însâ... vîrsta mea nu mai creşte nimeni.
CĂLĂ
înapoi,TORUL
că mi-e1 :prea
Astamare.
e ! IaŞi- ţiia cămaşa
aminte CĂLĂ
ziere.TORU
Mai L bine
1 : Ei fi rămas
aruncă în întîr-
bolovanul ăsta
că drumul ăsta nu-i o bagatelă. Ai vă- din drum că se poate împiedica şi alt-
zut ce era să păţesc eu, care, cît de cît, cineva.
aim ceva experienţă, ca să nu mai vor- CĂLĂT ORUL 2 : Bolovan ? ! (Rîde cu
besc de condiţia fizică... Cu felul dumi- hohote.) E o biată pietricică.
tale de a merge n-ai să ajungi la capăt CĂLĂ TORU L 1 : Faţă de dimensiunile
în vecii vecilor. Te avertizez. (Porunci- dumitale...
tor.) Şi acum, la drum ! (Merg amîndoi
în tăcere. Călătorul 2 gîfîie.) Ai văzut CĂLĂT ORUL 2 : Sînt de-a dreptul în-
cum gîfîi ? ! Dacă nu m-asculţi, n-am grijorat. Abia dacă-mi ajungi pină
ce-ţi face ! la genunchi. Şi vocea ţi-a devenit mai
subţirică...
CĂLĂTORUL 2j Domnule, dacă iar în- CĂLĂ TORU L 1 : Lasă-te de glume. Şi
cepi să mă dădăceşti, să ştii c-o iau
înainte. nu mai urla aşa de tare.
CĂLĂT ORUL 1 : Numai să poţi. (Rîde.) CĂLĂT ORUL 2 : Nu urlu deloc. Vor-
Stai, domnule,
cum merge. Hei eşti
! Cenebun
faci ?? Ia
Alote! Stai
uită besc TORUL
CĂLĂ normal . 1 : Hai mai departe . Dar
mai încet ! (Zgomotul unei căderi.) Na, fii atent. Eu cunosc drumul şi tot mă
că iar m-am împiedicat! De unde naiba, mai potionesc. Fii atent la mine : un-
a răsărit bolovanul ăsta ? ! Hei ! Prie - doi, un-doi, un-doi ! Ce Dumnezeu faci
tene ! paşi aşa de mari ? Pti u ! (0 nouă huf'
CĂLĂTORUL 2 (de departe) : Ce mai nitură.) Iar m-am împiedicat de un
vrei ? copac.
CĂLĂTORUL 1 (ţipă) : M-am împiedi- CĂLĂTORUL 2 (rîde homeric) : Ăsta-i
cat. întoarc e-te puţin înapoi ! chibritul cu care mi-am aprins eu ţi-
CĂLĂTORUL 2 (s-a întors) : Iar ai că- gara. Dacă ştiam că ai să te-mpiedici
zut ? (Uluit.) Domnule, dar de ce eşti de el, nu-1 aruncam în mijlocul drumu-
aşa de mic ? E nemaipomenit ! Cum de lui. Hai, ridică-te ! Tii ! Dar mic te-ai
te-tai micşorat în halul ăsta ? mai facut ! Mă uluieşti ! De cîte ori te
CĂL ĂTO RUL 1 : Eşti nebun ! Mai bLne îimpiedici de ceva, te micşorezi. Cu-
ajută-mă să mă ridic. Hopa, sus. Dum-
nezeule ! Ce s-a întîmplat cu dumneata? rioasă ORUL
CĂLĂT creatură1 :trebuie să fii.de vedere
Din punct
De ce ai crescut în halul ăsta ?
CĂLĂ TORU L 2 : Eu ? logic, eu nu mă puteam micşora. Ca să
nu mai spun de condiţia fizică.
CĂLĂTORU L 1 : Dar cine, eu ? Nu te
vezi oe matahală eşti ? Cu dumne ata CĂLĂTO RUL 2 : Scuteşte-mă de logica
nu-i lucru curat, pe cuvîntul meu. dumitale şi de condiţia aia fizică ! Uite
CĂL ĂTO RUL 2 : Să fim serioşi. Eu am că s-a schimbat condiţia fizică. Eşti
rămas exact cum am fost. Uite rucsa- mai mic decît palma mea. Pesemne că
cul ăsta. şi logica se mai poate schimba...
GĂLĂTO RUL 1 : Ala-i rucsac ? E coş- CĂLĂT ORUL 1 : Niciod ată ! Nici una,
cogea cisternă. nici alta ! Să mergem mai departe. Dar
ţine seama de ce ţi-am spus : paşi egali,
CĂL ĂTO RUL 2 : Nu vezi că înoţi în greutatea deopotnvă pe un picior şi pe
propri ile dumitale haine ? Cum să nu
te împiedici cu asemenea ghete în pi- celălalt, respiraţia ritmică. Altminteri,
oboseşti.
cioareORUL
CĂLĂT ! Parcă1 :ai Da,
ii Charlot.
mi s-au întins. E CĂLĂTO RUL 2 : Dacă- mi promiţi să
nu-mi mai ţii predici, eu te duc în
drept. A plouat cumva ? palmă. Că pînă la urmă ai să te- mpie-
CĂL ĂTO RUL 2 : Da de unde ! E senin. dici şi de un fir de praf. Hai, suie în
Te-ai micşorat. a&ta e ! palmă şi taci din gură !
CĂL ĂTO RUL 1 : Iar intri în conflict cu CĂL ĂTORUL 1 : Te poftesc să nu ţipi
logica. Un om nu se poate micşora, că la mine. Mai întîi învată să mergi! Au!
nu-i gheaţă sau zahăr, să se topească. Nu mă strînge aşa !
Dumneata ai crescut peste măsură. Poate
că eşti în petioada de creştere. Ti s-o CĂLĂT ORUL 2 : Tine-te bine de dege-
fi schimbînd şi vocea, te pomeneşti. tul cel mare. Aşa. Să nu cazi. Nu te
49
4 — Tea trul . nr. 5
www.cimec.ro
mai plimba, domnule, prin palmă, că CĂLĂTORUL 1 (din ce în ce mai înde-

mă gîdili. părtat, din ce în ce mai slab) : Ajutor!
CĂL ATOR UL 1 : Trebui e să-mi menţin Ajut or ! Simt că nu mai sînt ! Condi -
condiţia fizică. Şi morală. Trebuie să ţia mea fizică ! Condiţia mea morală !
ajung La capăt. Condiţia mea logică ! Disp aaar !
CÂL ĂTOR UL 2 : Cel puţin taci din CĂLĂTORUL 2: Ce-i? Ce s-a întîm-
gură. plat ? Hei, dar unde eşti ? Te ţin eam
CĂL ĂTOR UL 1 : Nu pot să tac. Tre buie aici în palmă... Unde ai dispărut?
să-mi menţin condiţia logică. Au! M -am Unde -ai dispărut, domnule ? Ce întîm-
împiedicat ! Ce-i asta ? pl are fantastică ! Şi eu care cre deam
CALA TOR UL 2 : O linie din p almă. Se că o să facem drumul împreună pînâ
zice că-i linia minţii. la capăt ! MINCL NOSULE !
Intuncric. 0 lanternă luminează pc rind obiecte dintr-un cabinet de lucru. Purtătorul lanternei sco-
toceşte febril peste tot, deschide scrtare, uşile bibliotecilor, răscoleşte printre hîrtiile de pe birou, printrc
cirţi etc. Comportarc abilă de speciahst în materie. Nu face zgomot. Dar... ghinion! Un obiect nevăzut care-
ii stătea în drum sc răstoarnâ, tulburîud violent liniştca. Hoţul încremeneşte. Stinge lanterna. Beznă. Nici
o mişcar e. Cîteva secunde de inco rdare . Se pare că zgomotul nu a fost auzit. Hotul îşi rcia înd ele tnic irea .
Se deschide încet o uşă.
LO CA TA RU L: Sus mîinije ! (Aprinde HOŢUL (cu modestie) : A, nu... N-am in-

brusc lumina. Hoţul ridică mîinile. Lo- tenţion at nicidecum să vă epatez. î mi
catarul, în pijama, ţine în mînă un pare rău...
pistol-jucărie, foarte asemănător cu un LOCATARUL (din ce în ce mai mirat):
pistol autentic. De aceea — şi din pri- Cu mutra dumitale lombrosiană... să
cina spaimei — Hoţul nu-şi dă seama.) mă e-pa-tezi ! Devii din ce în ce mai
interesant.
HOŢUL: Domnule, eu...
LOCATARUL (zîmbind rece) : Lasă justi- HO ŢU L : Vă rugasem ceva...
ficările ! N-ai să-mi spui că te afli LOCATARUL: Pune-o şi dumneata pe
aici fiindcă ai confundat locuinţa mea bibliotecă, dar să nu faci nici o miş -
cu a dumitale, sau fiindcă ai vrut să-mi care în plus, că... (Hoţul pune lanterna
faci o surpriză plăcută — un cadou, pe bibliotecă şi lasă mîinile în jos.)
flori, ceva... Dacă nu ţii mîinile sus, Nu ! Mîinile sus !
trag. Sînt în legitimă apărare. Te rog HOŢUL (ridică mîinile) : Să ştiţi că nu
să nu faci nici o mişcare suspectă, ca sînt îrnarmat.
te curăţ pe loc. (7/ priveşte cu atenţie.) LOCATARUL (rîde) : îmi dai cuvîntul
Interesant specimen ! De mult visam să de onoare ?
pun şi eu mîna pe un hoţ... Pe un hoţ
autentic, evident. HOŢUL (n-a sesizat ironia) : Pc cuvîntul
meu de onoare.
HOŢUL (nu ştie ce să facă cu lanterna
pe care o mai ţine în mînâ) : Domnule, LOCATARUL (rîde cu hohote) : Pe cu-
vă rog... vîntuldiscutăm
mai dumital?e ! deCu onoare
figura ! distinsă
Ei, ce sâ
şi
LOCATARUL (tăios): Nu mă rogi nimic. cu purtările alese ce vă caracterizează,
Doar n-ai vrea să te fac scăpat. Să te cuvîntul de onoare e deâ dreptul o-
mai şi felicit, poate... tautologie. Ge gafă ! Să pretind cuvîn-
HO ŢU L : Nu, domnule, am vrut să vă tul de onoare unui domn respectabil şi
rog să... pun şi eu lanterna asta undeva. distins ! Vă rog, stimate domnule hoţ,
N- ar e nici un sens să o mai ţin în să mă iertaţi... Mă simt profund vino-
mînă. vat pentru ofensa involuntară ce v-am
LOCATARUL (mirare indignata) : Ia te adus-o.
uită ! Mă iei cu „sens", ai ? Avem vo- HOŢUL (calm) : Vă iert. Pot să ţin mîi-
cabular ? ! Sîntem culţi, te pomeneşti... nile mai lejer ?
50
www.cimec.ro
LOGATARUL : Cît vă sînt de îndatorat, este incomensurabilă pentru mine. Vă

domnule ! M-aţi iertat, deci ! Vă spun mărturisesc sincer că, în ciuda situaţiei
sincer, nu mă aşteptam la atîta genero- cu totul neplâcute în care mă aflu, po-
zitate din partea unei persoane pe care sibilitatea de a sta de vorbă cu dum-
am jignit-o, e drept, involuntar, dar neavoastră merită toate ostenelile.
oricum... Vă mulţumesc din suflet, res- LOCATARUL (măgulit şi prudent) : Sînt
pectabile domn. stupefiat, domnule hoţ, că mă recunoşti
HOŢUL (idem) : Dat fiind faptul că nu drept o somitate culturală. Nu ştiam că
posed nici un fel de arme asupra mea şi în domeniul dumneavoastră de acti-
— dacă vreţi, puteţi controla —, vă vitate cultura e atît de apreciată... Mă
rugasem să-mi îngăduiţi să nu mai ţin simt mâgulit. Şi, în aceiaşi timp, mă
bra ţele ridica te... întreb cu foarte mare seriozitate unde
LOCATARUL (bine dispus de propriul vrei să ajungi. Debutul discuţiei este
joc, dar cu un pic de teamă) : Cu con- cît se poate de bizar. Nu crezi ?
diţiia să rămîneţi pe loc si să nu schi- HO ŢU L : Din pu nctul meu de vedere...
ţaţi nici un gest, cît de cît periculos. Pe - LOCATARUL: Aha, ai şi punct de ve-
riculos pentru dumneavoastră, bineînţe- dere ! Te pomeneşti că eşti şi d eţină -
les. V-ar putea costa chiar viaţa. Pu- torul unui sistem filozofic personal...
teţi coborî braţele şi vă puteţi aşeza inedit...
pe scaunul acela. (Brutal.) Dar, te pre-
vin : degetul meu ar ătă tor se află în HO ŢU L : Am sesizat ironia dumnea voa-
permanenţă pe tră gaci, gata să sancţ io- stră...
neze drastic orice mişcare necugetată... LOCATARUL Nu mai spune ! Atît de
HOTUL (se aşază pe scaunul indicat şi subtil eşti ?
pune mîinile pe genunchi) : Constat că HOŢUL (continuă, fară să ţină seama de
aţi citit cevia romane poliţiste... intrerupere) : ...dar nu consider că am
LOCATARUL (cam jenat) : în tinereţc. dreptul să vă răspund. îmi sînteţi cu
Ca toată lumea... (Işi dă seama că a mult superior şi...
LOCATARUL : Cum ai spus ? Superior ?
marşat.) Mă cons
să faci şi bucură
tatări.imens că ai început
E foarte frumos Eu superior faţă de dumnea ta ? Dom-
din partea dumitale... în orice caz, am nulc, iartă-mă, dar te înşeli profund...
început să devenim mai familiari unul Poate că reprezint eu ceva în cultură,
cu celălalt, fapt ce-mi produce o plă- nu cine ştie ce, dar dumneata eşti totuşi
cere deosebită. (gest de înaltă apreciere) un Hoţ !
HOŢUL (fără umbră de ironie) : Plă- HOŢUL : N-aş vrea să fiu înţeles greşit...
cerea e de partea mea. Mă simt onorat LOCATARUL (mimînd o gîndire pro-
să stau dc vorbă cu dumneav oastră . fundă) : Se poate... se poate... Aparen-
Sînteţi o somitate culturală şi, chiar cu ţele înêală uneori... Dumneata, în fond,
riscul de a primi un glonte trimis din ai venit aici ca să porţi o discuţie filo-
greşeală, satisfacţia acestei convorbiri zofică... sau... mă rog... să te adapi la
51
www.cimec.ro
unul din izvoarele culturii... Şi ai pre- HO ŢU L : Vedeţi ? Din nou m-a ţi înţelea
ferat să intri noaptea — noaptea fiind greşit. Nimeni nu vă amenintă, dom-
mai propice activităţii intelectuale — nule, nimeni nu vrea să vă ucidă. Cu
şi, prin efracţie, probabil din originali- atît mai puţin eu, care n-am omorît în
tate... Iar eu, privind lucrurile super- viaţa mea nici mâcar o găină.
ficial, te iau drept un... hoţ. Ah. jude- LOCATARUL (nu prea dă crezare asi-
cata asta superficială a oamenilor de gurărilor Hoţului) : Atunci, de ce...
condiţie spi rituală inferioară ! Te im- HO ŢU L : Păi singur v-aţ i creat iluzia
plor, domnule, să mă ierţi ! Sînt un unui atac din partea mea şi aţi trecut
infam. în revistă toate po«ibilităţile de sal-
HO ŢU L : V-am lăsat să vorbiţi... nu v-am vare. Vă asigur însă că nu am nici cel
întrerupt... mai mic gînd rău cu dumneavoastra.
LOCATARUL : Da, da, ai dreptate ! Am LOCATARUL (amar) ; Sînt convins. Ai
procedat cam nepoliticos, vorbin d mai venit să mă vezi.
mult decît trebuie. Sînt gazdă... Am
cam uitat unele îndatoriri mondene. HOŢUL : Nu. Am venit să fur.
HO ŢU L : Domnule, îmi da u seama că, LOCATARUL : Serios ? ! De necrezut. Un
orice aş spune, nu voi putea fi luat în om atît de fin...
serios.
LOC Din pricina...
ATA RUL : Te înşeli. Eu te iau HOnule.
ŢU L : începeţi să vă repetaţ i, dom-
foarte în serios. Dovadă... (Arată pisto- LOC ATA RUL : Sînt, dacă nu mă înşel,
lul din mîna dreaptă.) în casa mea (apăsat), domnule.
HO ŢU L : Fiindcă tot a venit vorba de HO ŢU L : Şi v-aţi p ierdut şi umorul...
obiectul acela din mîna dumneavoastră, LOCA TARUL : E pentru prima oară
ţin să vă aduc la cunoştinţă că şi fiul
meu are unul la fel, cu care trage la cînd aud, şi încă în casa mea, astfel
ţintă... pe bază de beţişoare cu ventuză. de cuvinte despre mine.
LOCATARUL (aruncă furios pistolul) : HO ŢU L : E, mi se pare, pentru prima
Atunci de ce ai ridicat mîinile şi de ce oară cînd vă calcă un hot. N-am vrut
toată mascarada aia cu glonţul trimis să vă jignesc, în orice caz...
din greşeală ?... LOCATARUL (exasperat) ; Domnule, să
HO ŢU L : Să vă spun sincer, la început lăsăm schimbul ăsta de amabilităţi. Cît
am crezut câ aveţi un pistol adevărat. ai nevoie ?
Mă speriasem prea tare şi nu mi-am HOŢUL (sinccr uimit) : Ce anume ?
dat
1-amseama.
privit Ulterior, cînd m-am
cu mai multâ liniştit,
atenţie... şi... LOCA TARU L : Asta-i bună ! Doar n-ai
în sfîrşit. Dar n-am vrut să vă supăr... venit să-mi şterpeleşti cărţile sau ma-
LOC ATA RUL : îţi apreciez delicateţ ea. nuscrisele. Te întreb de cîţi bani ai ne-
Să nu-ţi închipui însă că mă aflu la voie.
discreţia dumitale. Oricînd pot striga HO ŢU L : 0 să rîdeţi, dar n-a m venit să
şi îmi vine ajutor. şterpelesc bani.
HOŢUL : întîmplător am aflat ca fami- LOC ATA RUL : Dar ce ?
lia dumneavoastră e plecată la munte HOŢUL: Idei...
şi că sînteţi singur în această vilă cu
totul izolată... LOCATARUL (în pragul demenţei): C e ? !
LOCATARUL (şi-a pierdut sîngele rece): HOTUL : Aţi auzit bine. Idei.
Te avertizez. Telefonul e lîngă mine, LOCATARUL (isi maseazâ fruntea cu
pe birou. Pot suna şi, în cîteva clipe... mîna) ; Fii bun, lasă-mă să-mi revin.
HO ŢU L : De ce vă enervaţi, domnule ? (Autoconvingere.) Ceea ce se petrece cu
Gîndi ţi-vă
puneţi mînaşi pedumneavoast ră : pînă
telefon, pînă să
să vină mine nu-i eu
clipa asta adevărat, nu dacă
visez. Iar e realitate. în
ştiu, dacă
tonul, pînă să formaţi numărul şi pînă îmi dau seama că visez, înseamnă că
să purtaţi cea mai scurtă convorbire pot să mă trezesc. Acum am să mă tre-
posibilă, eu vă pot neutral iza de dou ă- zesc. Am să mă trezesc !
zeci de ori. Chiar fără arme...
HOTUL (zîmbeşte) : Nu visaţi, domnule.
LOCATARUL (înspăimîntat, dar încer- Vă garant ez. E cea mai reală dintre
cînd să intimideze) : Cu alte cuvinte,
mă ameninţi. Mă ameninţi cu moartea. reaiităţi.
Treaba asta o să tragă destul de greu LOC ATA RUL : Reală ? ! Dar cine a mai
în defavoarea dumitale... mai tîrziu, la pomenit să-ţi intre un hoţ în casă şi
anchetă... sa-ţi fure... idei ? ! Sa lăsăm gluma !
52
www.cimec.ro
i i - . , , e ,

a a î . e a
. t s r -
-
e l e e £ - i
( o ş â f U
m ? ? . m
n a
t a t
s r
e a
c c f
a
d l
e r s e
u r C
S
i s o a v o p n p
i
ţ e a c n r i
m .
e i u s E
t
s i e h
t c e t
l
s i p ă t t r a i i
n d N
o ă ş e r ă , e . e s ş a u c Ă
f r e a . d e e e f D
a . i
s
t . c c r o C
c v
i , .
c a n c a r l
b i p i e . u L
a e l i s . o i m : t
s e u
c e e
o d ţ e r C U
c . a a e o u a i e e r . v i î p i { V
u . e
a i
g t
e i
n l r m î r d r p
p r c
s t ) s d v i
. s , e ş
ă e .
. U
t c e a a , e i .
s e i e t o e i a n c d ă H
I
A . . D p
s n
u b r
e a
v e
. ţ
n i l
e i a p z ă
s î e d a i
- d t a d
i u i
z ă p i
r c
z ! n
a
m s ă l M
. ă - e
i d u i
c b n n e N
: ă e ţ
ţ t i i m r e z n c
r a î u
c p m
a . n c .
ă c s E i
s i ă
:
a
s n ă o i s r t
i m . d s L t i
) n i
t
s î t r n ? t
u t
n
n V u d
n i D . ă a t u s
o i s D i e . i t
u a r t
u U r
ţ
a
i
r u N i a
ş e î
L i d : u ă s e r
. a t D a n ă
i n V e â a Ţ o r
t
t p e D a o m ş , m c r
t b V s
[ m e c : ) c a e S O
: a e
. ( a H C
c . ) u
u : e ( i
t d s
e i c : e : . l
c n L
e l n . t l
n m L m t
a e n o
f u u .
L A u i L u i L e e ă s e L n L u a . ă
.
l i )
.
U C U D U C U l e o
c p U d
i p i r d ? U ă E U E ! N o
t c )
.
R t R : R R , ( s R a ( i R z e p c .
r r
i : : n
î ă e a c : R e
l : e d
i a a o
A u A A L A z A t r
e s d Ş ş A A ? d e
r o t
T m L T L T T j a u
e L ă T r a ă L : T a L T e n L e d n s t i
a o d U i e t U c e
n î l
A U A U A U A n a U
t
i A c t ) z A m U A s n m n l
i
i
î
e
C d Ţ C Ţ C Ţ C r T l
e C m i
ţ Ţ a
e e C u Ţ C i o T î
d r e e
p
o
O O O O O O O a O v O î î O t d O l O O c d O a p s s c
o
o
r
L H L H L H L H L H L H L H .
c
e
m
i
c
.
. ă t ă w
- u i .
e
d e i a r
u i
e c s e ş
a e
l w
T
r f m i
g i
n r
. v
r d a e m .
c . l u
n i r
. t
e
s w
p ă e . m e u i
m . .
l s i f s ă r t e e ă
î r s ă
l d g v
i
i
t i a o i s e
r
e t u ? . t r i p C C d i a u d e
d . p a z ă e
r t
i , e d ? t
m i c l .
e a e
c - e
r u . . ţ v r e C u
e e
e ? l e v c a n i
n ă n i t - , m l
v
a t e
t m e . a . N b , a z
a
i
t
ş , p
s s e
t . ă
r
. t . m a p
ş e n
i c t
t i d . . a i b e o u
l ş . s
i l t
e a s a n . e e s p a e r n u
u n c l î
r ! d r n
e a a
n e n i e n e
i e i
ţ
i r
e e u s e d
c n d o v ă i
ţ
.
i
e
i d u u d e c c e p ă t f t l m î . , a c
c t r i d e a d e s u o m e
ă f a g p e a A d
i
i u . n c r t e n d
e n
N i e e m u ă e ţ c i e i a t
l c i m i
a i n ? .
l
o P r C c c ţ
î ă d n t m i i u
: v i i
f s E D o A r A u M B r u Ş b c
e : ş a : i p h e m o .
t e
f d i
s
) n l : . : c m : : m c : m : o : o e
t
r L t
n ă L n L t u n î
i n
u L ? a - L u t a L
a
e x L ^ a L e L p l
l i
u m U î U U N u U d U i
ţ
. N - A U I t m c
c
s S m R î U Ş a U ă i V R l E U . . R ă R o
e
( A R : : R : c R s e : : R i R i : s : : i
. A ă A A A d A
i i A t : A ş A A l
s a u L T
ş L T t
L e T L T L T L t T t L T L . T i
e U A . U m u
a A s t e o U A a L T L b
i
U m A U e A U A U t r A u U A t e U A U b
T
O l
u C
O Ţ i
u C
O Ţ
O C
O Ţ
g a C o
r
O t e i
n ş Ţ C m T ţ
i u
c C f
e Ţ C E Ţ C t
u Ţ C T i
O b O n O O A O a l O j O O O O p O O O ş
H L H L H L H L H L H L H L H L H L H

Dumitru-Solomon-7-Schite-Dramatice Editat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dumitru-Solomon-7-Schite-Dramatice Editat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/30/2019 Dumitru Solomon - 7 Schite dramatice

TA TĂ L : Nu ştii de ce am venit... Pu n iau eu şi ne împăcăm. Pur şi simplu.

Pauză. Tatăl asteaptă. Nimic. Se ri- Ca Romeo. Poftim, am început să bat

TATĂL (îi simte prezenţa) : T u eşti ? TATĂL (amuzat) : Nimeni. Oamenii.

PU IU : Cîntecul e un ul. Unu l singur. TATĂL (se apropie inconslient de pră-

PUIU: Tăticule, dar cîţi kilometri sînt nimic, absolut nimic !

EL (sub masâ): Nu pot să cred... te EA (caută, plictisită): Ţi-am spus de

EL (caută pe sub masă): Priveşte si- E L : Linişteşte-te, dragă. Să căutăm cu

mîntătoare, pe cuvînt. Aşa nu ne mai EL : Iar te amesteci ? Ieşi afară ! (Co-

EA: Du-te dincolo. Nu te amesteca în la început... Mă iubeai ca un nebun,

RODICA : Erasm ! (Sforăitul devine^ mai RODICA : Cum să întîrzii ?

RODICA : De la teatr u. Do ar ţi-am ERASM : La orede 24 noaptca.

şterge cu o batistă parfumată.) Regret profund că nu te pot pălmui

RODICA (vrea să-l tempereze): Ai tre- ranjează, mai slâbeşte cincizeci-şaizeci

^gw^ Acţiunea se petrece într-un lift oprit între eta.je.

GRASUL (stingherit) : Hipofiza... lor, nu te mai poţi urca într-un tram-

CĂLĂ TORU L 1 : Am impresia că şi CĂLĂTORUL 2: Ştiu.

CĂLĂTORUL 1 (ironic) : Mulţumesc pen- CALĂTORUL 1 (rîde) : Cărţi, la drum !

contrazice logica. CĂLĂT ORUL 2 : Delirezi, iubitule. La

mai plimba, domnule, prin palmă, că CĂLĂTORUL 1 (din ce în ce mai înde-

LO CA TA RU L: Sus mîinije ! (Aprinde HOŢUL (cu modestie) : A, nu... N-am in-

LOGATARUL : Cît vă sînt de îndatorat, este incomensurabilă pentru mine. Vă

i i - . , , e ,

S-ar putea să vă placă și