PARTE STABILĂ.

Def . Fie M o mulţime nevidă , şi „” o lege de compoziţie pe M. O submulţime H a lui M se numeşte parte stabilă a lui M în
raport cu legea de compoziţie „” dacă () x,yH  xyH.
Cu alte cuvinte pentru a arăta că o mulţime H este parte stabilă a lui M în raport cu legea de compoziţie
„” trebuie să arătăm că :
1) H M
2) () x, y H  x  y H.

Exemple : 1) Să se arate că mulţimea M={ 1,2,3,4} este parte stabilă a lui ℕ în raport cu legea de compoziţie xy= min{x,y}.
Soluţie. Trebuie arătat că :
1) M ℕ
2) () x, y M  x  y M.
 1 2 3 4 Este evident că M ℕ ( relaţia 1). Pentru a arăta că () x, y M  x  y M ( relaţia 2), voi folosi tabla legii de
1 1 1 1 1
compoziţie.
2 2 2 2 2
3 3 3 3 3 Evident că 11= min {1,1}= 1 ; 11= min {1,2}= 1; 13= min {1,3}= 1 etc.
4 4 4 4 4
Din tabla legii de compoziţie se poate observa uşor că oricum am compune două elemente din M rezultatul este tot un
element al lui M, ceea ce demonstrează relaţia 2.
Obs. O mulţime finită H este parte stabilă a unei M în raport cu legea de compoziţie „” dacă H M şi tabla legii de compoziţie asociată
legii „” , definită pe H ,conţine doar elemente din H.
2) Să se arate că mulţimea M={0,1,2,3} este parte stabilă a lui ℤ în raport cu legea de compoziţie xy= |x−y|.
Soluţie. Trebuie arătat că :
1) M ℤ
2) () x, y M  x  y M.
Este evident că M ℤ ( relaţia 1). Pentru a arăta că () x, y M  x  y M ( relaţia 2), voi folosi tabla legii de
 0 1 2 3 compoziţie.
0 0 1 2 3
1 1 0 1 2
Evident că 00= |0−0|= 0 ; 01= |0−1|= 1; 02= |0−2|= 2; 03= |0−3|= 3; 10= |1−0|= 1; 11= |1−1|= 0; 12= |1−2|= 1 etc.
2 2 1 0 1 Din tabla legii de compoziţie se observă că oricum am compune două elemente din M rezultatul este tot un element din M.
3 3 2 1 0
Deci M este parte stabilă a lui ℤ în raport cu legea de compoziţie „”.

3) Să se arate că mulţimea M={1,2,3,6} este parte stabilă a lui ℕ în raport cu legea de compoziţie xy= c.m.m.d.c.(x;y).
Soluţie. Trebuie arătat că : 1) M ℕ şi 2) () x, y M  x  y M.
 1 2 3 6 Este evident că M ℕ ( relaţia 1).
1 1 1 1 1
2 1 2 1 2 Pentru a arăta că () x, y M  x  y M ( relaţia 2), voi folosi tabla legii de compoziţie.
3 1 1 3 3 11= c.m.m.d.c(1;1)= 1 ; 12= c.m.m.d.c(1;2)= 1 ; 13= c.m.m.d.c(1;3)= 1; 16= c.m.m.d.c(1;6)= 1; …,
6 1 2 3 6
22= c.m.m.d.c(2;2)= 2; …, 32= c.m.m.d.c(3;2)= 1 etc.
Aşadar din tabla legii de compoziţie se observă că oricum am compune două elemente din M rezultatul este tot un element din M.
Deci M este parte stabilă a lui ℕ în raport cu legea de compoziţie „”.
4) Să se arate că mulţimea 2ℕ={2n | nℕ} , adică mulţimea numerelor naturale pare, este parte stabilă a lui ℕ în raport cu adunarea.
Soluţie. Trebuie arătat că : 1) 2ℕ ℕ şi 2) () x, y2ℕ  x + y 2ℕ .
Spre deosebire de exemple anterioare mulţimea 2ℕ este infinită , deci nu mai putem să îi facem tabla legii de compoziţie, de aceea vom
folosi definiţia .
Evident 2ℕ ℕ şi astfel am arătat relaţia 1 din definiţie. Rămâne să arăt că () x, y2ℕ  x + y 2ℕ .
Fie x,y2ℕ  x=2n, nℕ şi y=2m, mℕ. Atunci x  y  2n  2m  2(n  m)  2ℕ q.e.d.

N

5) Să se arate că mulţimea 2ℤ+1={2n+1 | nℤ} , adică mulţimea numerelor întregi impare, este parte stabilă a lui ℤ în raport cu
înmulţirea numerelor întregi.
Soluţie. Trebuie arătat că : 1) 2ℤ+1 ℤ şi 2) () x, y 2ℤ+1 x ∙ y 2ℤ+1 .
Evident 2ℤ+1 ℤ şi astfel am arătat relaţia 1 din definiţie. Rămâne să arăt că () x, y2ℤ+1  x ∙ y 2ℤ+1 .
Fie x, y2ℤ+1  x = 2n+1, nℕ şi y=2m+1, mℕ. Atunci
x  y  ( 2n  1)  (2m  1)  4
nm
 2n
  m  1  2(2nm  n  m)  1  2ℤ+1 q.e.d.
2
 
factor comun Z

V.I.P
6. Fie mulţimea M  [a , ) şi aplicaţia x  y  xy  a ( x  y)  a 2  a , () x, y  M , a  R .
a) Arătaţi că x  y  ( x  a)( y  a )  a ,  x , y  M , a  R .
b) Arătaţi că „  ” este lege de compoziţie pe M , adică legea este corect definită pe M
( trebuie arătat conform definiţiei că () x,yM  xy M , prin urmare este vorba aici şi de partea stabilă .)

Soluţie. Voi da o rezolvare a acestui exerciţiu prin două metode ,una pentru muncitori- varianta hard, folosind legea dată în forma
x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a , () x, y  M , a  R şi alta pentru ingineri-varianta soft, folosind legea sub formă de produs adică
x  y  ( x  a)( y  a)  a , x , y  M , a  R care va fi demonstrată mai jos.
a) Varianta hard:
x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a  xy  ax  ay  a 2  a  x( y  a )  ay  a 2 a
  
dau pe x factor comun grupez term pt a  mi iesi y  a

 x( y  a )  a ( y a )  a  ( y  a )( x  a )  a  ( x  a )( y  a )  a , () x, y  M , a  R .

factor comun

Varianta soft: ( x  a )( y  a )  a  xy  ax  ay  a  a  xy  a ( x  y )  a  a  x  y , x , y  M

2 2

b) Rezolvarea se face pe baza transformării legii în produs ( vezi pct a). Trebuie să arăt că ( ) x,yM  x yM.
Fie x,yM  x,y[a,)  x  a şi y  a  x – a  0 şi y – a  0( aici ne oprim după ce am comparat cu 0)
Atunci conform punctului a) obţinem
x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a  ( x  a)( y  a )  a  a  x  y  a  x  y [ a, )  M , deci x  y  M ( q.e.d .)
 
 
0 0

0
7). Pe R se consideră legea de compoziţie xy= 3xy + 3x + 3y + 2, ()x,yR. Se cere:
a) să se arate că xy= 3(x + 1)(y + 1) – 1 , ()x,yR;
b) să se arate xy(−1,+), ()x, y(−1,+).
Rezolvare.
a) 3(x+1)(y + 1) – 1=3( xy + x + y + 1) –1 = 3xy + 3x + 3y + 31= 3xy + 3x + 3y + 2=xy, ()x,yR.
b) Trebuie să arăt că ()x,y(1,+)  xy(−1,+) . Fie x,y(1,+)  x> –1 şi y> –1 
x +1>0 şi y + 1>0. Atunci conform punctului a) avem

x  y  3 ( x  1) ( y  1)  1   1  x  y   1  x  y  (  1,  ) .
 
  
0 0

0
8) Pe R se consideră legea de compoziţie xy= xy + 2x + 2y + 2, ()x,yR. Se cere:
a) să se arate că xy= (x + 2)(y + 2) – 2 , ()x,yR;
b) să se arate că mulţimea H=(−2,+) este parte stabilă a lui R în raport cu legea „”
Soluţie. Se rezolvă asemenea exerciţiului anterior. Prin urmare:
a) (x+2)(y + 2) – 2= xy + 2x + 2y + 4 –2 = xy + 2x + 2y + 2= xy, ()x,yR.
b) Trebuie să arăt că ()x,yH  xyH. Fie x,yH  x,y(−2,+)x> –2 şi y> –2 
x+2>0 şi y+2>0. Atunci conform punctului a) şi exerciţiului anterior avem
xy= (x + 2)(y + 2) – 2 > – 2 xy> – 2  xy(– 2 ,+)=H  xyH.
TEMĂ. 1.) Daţi lui a pe rând valorile –4;−3;−2;−1;0;1;2;3;4 în exemplul 6 şi arătaţi că sunt îndeplinite
cerinţele exerciţiului .
2
2) Fie mulţimea M  (a , ) şi aplicaţia x  y  xy  ax  ay  a  a , () x, y  M , a  R .
a) Arătaţi că x  y  ( x  a )( y  a )  a ,  x , y  M , a  R .
b) Arătaţi că M este parte stabilă a lui ℝ în raport cu legea „  ”.
  1 0 
9) În mulţimea M2(R) se consideră submulţimea G   A ( x )    x  R
 x 1  
a) Arătaţi că A(x)  A(y)= A(x + y), x,y R.
b) Arătaţi că G este parte stabilă a lui M 2 ( R ) în raport cu înmulţirea matricelor .

Rezolvare. a) Fie A(x), A(y)  G  A( x )  

1 0 , xR ; A( y )   1 0  , y R şi A(x + y)=  1 0 , x, y  R .
 x 1   y 1  
1 
    x  y
 1 0  1 0  1 0
Atunci A(x)A(y)= 
     =   =A(x + y), x, y  R .
 x 1   y 1  x  y 1
 1 0
Sper că este evident şi pentru voi că dacă A( x )   1 0  atunci A ( x  y )    , x, y  R .
 x 1
  x  y 1 
b) Fie A(x),A(y)  G. Trebuie arătat că A(x)A(y)  G.
Într-adevăr conform punctului (a) obţinem A(x)A(y)=A(x + y) G , (deoarece x, yR  x + y R şi notând pe x + y cu  obţinem că
 R şi în plus A(x)A(y)=A()G).
1 1
10. În mulţimea M 2 ( R) se consideră submulţimea G  X (a ) / X ( a)  aA  I 2 , a  R, A  
 2 2 
 
a) Arătaţi că X ( a)  X (b)  X (3ab  a  b) , a , b  R . ( bacalaureat iunie 2010)
b) Arătaţi că G este parte stabilă a lui M 2 ( R) în raport cu înmulţirea matricelor.
Rezolvare .
a) Fie X(a), X(b)  G  X(a)= aA + I2 şi X(b)= bA + I2, a, b R. Atunci
1 1  1 1   3 3  1 1 
X(a)X(b)= (aA + I2)( bA + I2)= abA2+aA+bA +I2 şi cum A 2  
 2 2    2 2    6 6   3 2 2   3 A
       
obţinem X(a)X(b)= 3abA+aA+bA +I2= (3ab+a+b)A +I2=X(3ab+a+b), ()a,b R.
b) Fie X(a),X(b)  G. Trebuie arătat că X(a)X(b)  G. Într-adevăr conform punctului (a) obţinem
X(a)X(b)= X(3ab+a+b) =(3ab+a+b)A +I2G .Deoarece a,bR  3ab+a+bR şi notând pe 3ab+a+b cu  obţinem că  R şi în plus
X(a)X(b) este de forma A+ I2, aşadar X(a)X(b)  G.


11. Fie mulţimea H=  A  M 2 ( R) | A  
a b 2  1 0 , 0 0
V.I.P
 2b a , a
2 b 2  1 şi matricele I 2  
  O2   
   det A   0 1 0 0
a) Să se arate că I2 H ,iar O2H
b) H este parte stabilă a lui M2(R) în raport cu înmulţirea matricelor.
Rezolvare.
a) Pentru a arăta că o matrice aparţine lui H trebuie să arăt că ea este de forma matricei A , are coeficienţii numere reale şi
determinantul egal cu 1.
a b  1 0
Uitându-ne cu atenţie la A şi I2 observăm că pentru a=1 şi b=0, a,bR , A   şi a 2 −2b2=1 2−2∙02=1, deci I2H.
 2b a    0 1   I 2
   
a b   0 0
Pentru a=0 şi b=0, a,bR , A   dar a2 −2b 2=02−2∙0 2=01 , deci O2H pentru că ultima condiţie nu este
 2b a    0 0   O2
   
îndeplinită.
b) Evident că H M2(R). Rămâne să demonstrăm că () A, B H A∙BH.
Fie A,BH  A  
 a b  cu a,bR şi a2−2b 2=1 ( sau det(A)=1) şi  x y  cu x,y R şi x2−2y2=1 ( sau det(B)=1) .
  B   
 2b a  2y x 
Atunci A  B  
 a b   x y   ax  2by ay  bx   ax  2by ay  bx 
. Notând pe ax+2by cu  şi pe ay+bx cu  ,
 2b a    2 y x    2bx  2ay 2by  ax    2(ay  bx) ax  2by 
       
obţinem că A  B  
    , cu  şi  R, deci are forma matricelor din H. Rămâne să mai demonstrăm că 2 −2 2=1.
 2  
 
Într-adevăr 2 −2 2=( ax+2by)2−2( ay+bx)2=a2x2+4axby+4b2y2−2( a2y2+2aybx+b2x2)=a2x2+4abxy+4b2y2−2a2y2−4aybx−2b2x2=

a2x2+4b2y2−2a 2y2−2b 2x2=a2(x2−2y2) −2b2(x2−2y2)= (x2−2y2)∙(a2−2b 2)=1∙1=1.(sau det(A∙B)=det(A)∙det(B)=1∙1=1 ). q.e.d.