Curs 1 Slide-Uri PDF

S-ar putea să vă placă și

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 33

DISCIPLINA DE BIOFIZICĂ

DEPARTAMENTUL III ŞTIIN


TIINŢŢE FUNCŢ
FUNCŢIONALE


DISCIPLINA DE BIOFIZICĂ
BIOFIZICĂ


COLECTIVUL DISCIPLINEI

Coordonator disciplină
Prof. dr. Adrian Neagu (BF003)

Cadre didactice:
Conf. dr
Conf. dr.. Monica Neagu (BF004)
Ş l dr.
Ş.l. dr Oana Munteanu (BF005)
Ş.l. dr. Iuliana Cre
Creţţescu (BF002)
Asist.
A i t. dr.
Asist d Raluca
R l H h t (BF002)
Horhat
Asist.. dr. Vasile Pup
Asist Pupăăzan (BF002)
Lector dr. Eleonora Preda (BF002)

Dotarea disciplinei
p
Două săli de laborator :

Sala 1 (parter
parter))
(BF001)


Sala 2 (etajj II
II)) Dotarea disciplinei
p
(BF205)


Activitatea de laborator

o Organizarea lucrărilor practice


o Prelucrarea datelor experimentale
o 8 săptămâni lucrări pe echipe
o Rezolvări de probleme !
o R
Recapitulări
it lă i (şii recuperări
recuperări)
ă i)
i)
o Examen practic (proba practică)
practică)
o Examen practic (proba scrisă)
scrisă)


www.umft.ro

Studenţi

Noutăţi

Metodologia de examinare a studenţilor de


la UMF ”Victor Babeş” Timişoara

”Prezenţa la examen este


condiţionată de participarea
st d ţil la
studenţilor l minim
i i 70% dintre
di t
cursuri şi minim 85% dintre
lucrările practice.
practice ”

Examen practic
“Examenul practic precede examenul teoretic,
este obligatoriu
g şi
ş eliminatoriu.”
m

Proba practică Proba scrisă (teste grilă)


NP  0,5  PP  0, 4  PS  0,1  AL
NP = notă examen practic;
PP = nota obţinută la proba practică;
PS = nota obţinută la proba scrisă;
AL = nota pe activitatea de laborator.
laborator
PP  5
C ndiţi de
Condiţia d promovare
pr m v r a examenului
x m nului practic:
pr ctic:
 5
NP
Bibliografie
g f

Monica Neagu
Neagu,, Oana Munteanu,
Munteanu, Iosif I. Nagy, Adrian Neagu
L ă Practice
Lucrări P de
d Biofizică
B f ă
Editura Eurobit,
Eurobit, Timişoara
Timişoara,
ş , 2016;;

G. I. Mihalaş,
Mihalaş, Monica Neagu
Neagu,, A. Neagu
Neagu,,
Curs de Biofizică
Editura Eurobit,
Eurobit, Timişoara,
Timişoara, 2008;

Desfăşurarea lucrărilor practice

 Noţiuni teoretice
 Importanţa medicală
 Descrierea aparatului
 Modul
M d l de
d lucru
l
 Teste de verificare a cunoştinţelor

 Fişa de laborator
rezumat redactat înaintea orei de laborator !!
predare la sfârşitul orei !!

Regulament de laborator

Halat

Telefoane mobile deconectate

Calculator

Creion,
Cre on, rriglă
glă

Tabelele şi graficele în creion

Maxim 2 absenţe
care trebuiesc recuperate ! ! ! 
Examen scris
50 teste grilă
Durata: 60 min.

N  0,5  NS  0, 4  NP  0,1  A
NS = nota pentru examenul scris;
NP = nota p
pentru examenul ppractic;
A = nota pentru activitatea din timpul semestrului.

Seminar Prezenţă

BIOFIZICA – caracter interdisciplinar
p

ŞTIIN
TIINŢŢE EXACTE:
MATEMATICĂ
MATEMATICĂ
CHIMIE – FIZIC
FIZICĂĂ
INFORMATICĂ
INFORMATIC Ă

ŞTIIN
TIINŢŢE BIOLOGICE:
FIZIOLOGIE
BIOCHIMIE
GENETICĂ
GENETICĂ
DISCIPLINE MEDICALE 
OBIECTIVE

CURS
explicarea mecanismelor intime ale proceselor biologice
bazată pe utilizarea tehnicilor fizice

LABORATOR

- aprofundarea noţiunilor teoretice prezentate la curs


curs;;
- formarea deprinderilor de utilizare a aparaturii din
laborator în vederea unor măsurători cât mai precise
precise;;
- exprimarea rezultatelor experimentale pe baza
teoriei erorilor de măsurare şi prin reprezentarea
grafică a datelor

moodle.umft.ro

F
Facultatea
lt t d de M
Medicină
di i ă

MG Anul I

Biofizică

(Logare ca vizitator)

(Parola: cb*mg*2016) 
Metodologie notare – varianta 2
Întrebări cu un singur răspuns corect:

A B C D E
Răspuns corect:
X
Răspuns student:
1 punct A B C D E
X X X

Metodologie notare – varianta 2
Întrebări cu un singur răspuns corect:

A B C D E
Răspuns corect:
X
Răspuns student:
0 puncte A B C D E
X X X X

Metodologie notare – varianta 2
Întrebări cu un singur răspuns corect:

A B C D E
Răspuns corect:
X
Răspuns student:
1 puncte
0 punct A B C D E
X X X X

Metodologie notare – varianta 2

Întrebări cu mai multe (2-4) răspunsuri corecte:

A B C D E
Răspuns corect: X X

Răspuns student: A B C D E
0 puncte
1 punct
X X X X

Metodologie notare – varianta 2

Întrebări cu mai multe (2-4) răspunsuri corecte:

A B C D E
Răspuns corect: X X

Răspuns student: A B C D E
1 puncte
0
0,5
punct
puncte
X X X X

APLICAŢ
APLICA ŢII
calcul de concentraţie molară

calcul de pH la soluţii de acizi şi baze tari

calculul p
presiunii osmotice a soluţiei

precizarea tipului
p p soluţiei
ţ (moleculară,,
(m
coloidală sau suspensie)

precizarea semnului sarcinii electrice a


unei pproteine având p pHi dat, dizolvate
într-o soluţie de pH cunoscut 
l l de
calcul d pH
H la
l sisteme
i t t
tampon (f l
(formula
Henderson – Hasselbalch)
calculul potenţialului Nernst de echilibru
pentru o specie ionică permeantă
calculul volumului de apă ce trebuie
adăugat înî soluţie
l pentru a modifica
pH-ul cu 1 unitate

precizarea formei ionice predominante a


unui acid slab dizolvat într-o
într o soluţie cu
pH cunoscut


CURSUL 1

1 Măsurare.
1. Măsurare. Unităţi de măsură
măsură..
Sisteme de unităţi de măsură
măsură..
Transformări..
Transformări


Măsurare a mărimilor fizice

Exprimare în unităţile de măsură potrivite


(mărimi adimensionale)

Sistem Internaţional de Unităţi (SI)


(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

 mărimi fundamentale
 mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
 mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)

Şapte mărimi fizice au fost definite
mărimi fundamentale ale S.I.

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol


lungime
ung m m ru
metru m
masă kilogram kg
timp secundă s
intensitatea curentului amper A
electric
temperatură absolută Kelvin K
cantitate de substanţă mol mol
intensitate luminoasă candelă Cd


Viteza luminii în vid serveşte
la definirea metrului

 a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator


(1792);
 distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea
capetelor unei bare confecţionate dintr
dintr-un
un aliaj de platină şi
iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1889);
 lungimea drumului parcurs de lumină în vid,
vid în timp de
1 / 299.792.458 secunde (1983) (Albert Michelson,
P
Premiul
i l Nobel
N b l în
î Fizică
Fi i ă – 1907 – determinarea
d t i vitezei
it i
luminii) 
La 3,98oC un litru de apă cântăreşte un kilogram
Unitatea fundamentală (kilogramul)
 masa unui litru de apă aflată la presiune atmosferică
normală şi temperatura de 3,98oC (1799);
 masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu 39
mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799)

U it t secundară
Unitatea s d ă (unitatea
( it t atomică
t i ă de
d masă)
să)
 a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961).
1 u. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg


Ordinul de mărime

8 8
299 792 458  2,99
299.792.458 2 99 10 10
Exemple::
Exemple
34 722 138 = ?
0,000243 = ?

Multipli, submultipli

2
1 cm  10 m 1 kg  10 3 g

Submultiplii se definesc cu ajutorul puterilor
negative
i alel lluii 10

Prefix
P fi … pico
i … nano … micro
i … mili
ili centii deci
d i
submultiplu
Si b l
Simbol … p n … μ … m c d
Factor 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1
… … …
conversie

o
1 A  10 10 m 
Multiplii se definesc cu ajutorul puterilor
Prefix multiplipozitive
i i alel lluii 10

Prefix deca hecto kilo … mega … giga … tera …


multiplu
Simbol da h k … M … G … T …
Factor 101 102 103 … 106 … 109 … 1012 …
conversie


Metoda “scării” permite obţinerea factorilor de
transformare multiplu  submultiplu
? cm
1 m = 10 2 cm

? cm1 cm
2 dm = 2·10



μm = 10
? cm
–4 cm

? dm
5 nm = 5·10
–8 dm
Excepţii:
Excepţii:

1 min. = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min
min. = 86400 s

Si
Sistem T l
Tolerat d Unităţi
de U i ă i (C.G.S)
(C G S)

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol


lungime centimetru cm
masă gram g
timp secundă s

Mărimi fizice scalare
scalare,, vectoriale
vectoriale..
Măr m sca
Mărimile scalare
ar sse specifică
sp c f că prin
pr n valorile
a or loror num
numerice
rc
(temperatura, timpul, masa, numărul de molecule etc.)

m  2 kg
k
Mărimile vectoriale sunt definite prin:
-modulul, care reprezintă valoarea sa numerică, fiind un
număr strict pozitiv egal cu lungimea segmentului orientat
prin care se reprezintă mărimea vectorială; 
F F 4N
-d
direcţia,
recţ a, reprezentată prin
pr n dreapta purtătoare;
- sensul, specificat printr-o săgeată marcată la
extremitatea
r m a a segmentului
gm n u u orientat.
r n a .


S-ar putea să vă placă și