Sunteți pe pagina 1din 2

Anton Pavlovici Cehov (în rusă Анто́н Па́влович Че́хов; n.

17/29
ianuarie 1860,[2][5] Taganrog, Gubernia Ekaterinoslav, Imperiul Rus[6][2][7][5][8][9] – d. 2/15
iulie 1904,[2][10] Badenweiler, Marele Ducat de Baden, Imperiul German[11][2][12][13]) a fost un medic,
prozator și dramaturg rus.
De peste o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente, practic, în fiecare stagiune pe
afișele teatrelor din România. Mari regizori de teatru din România (Lucian Pintilie, György
Harag, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Vlad Mugur, Tompa Gábor) au găsit surse majore de
inspirație în dramaturgia lui Cehov.

Cuprins

 1Biografie
 2Opera
o 2.1Teatru
o 2.2Povestiri
o 2.3Nuvele
o 2.4Schițe umoristice
 3Note
 4Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]


Cehov s-a născut la Taganrog, un oraș de la Marea Azov. Între 1867 și 1879, face studii primare
și secundare în orașul natal. Frecventează teatrul și conduce o revistă a elevilor. După fuga
tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditații. În 1879, începe studii de medicină la
Moscova și-și ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultății
în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe
Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă,
publică proză, lucrând și la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin,
unde recenzează populația. În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătății sale se
înrăutățește. În 1896, îl cunoaște pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele de teatru.
În 1897, este spitalizat, atins fiind de tuberculoză pulmonară. Între 1897 și 1901, piesele sale de
teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate și reprezentate. În 1901, se căsătorește cu
actrița Olga Knipper (1868 - 1959). În 1903, finalizează piesa Livada de vișini. În 1904, boala i se
agravează și, la 2 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania.

Opera[modificare | modificare sursă]


Cu un caracter foarte modest, care l-a însoțit de-a lungul vieții, Anton Cehov nu și-a imaginat
niciodată ce dimensiuni ar putea căpăta reputația sa postumă. Reacțiile publicului la piesele lui
de teatru din anul morții au demonstrat cât de apreciat a fost scriitorul, atât în sufletul poporului
rus, cât și pe plan internațional.

Teatru[modificare | modificare sursă]


 1881: Platonov sau Piesa fără titlu;
 1886: Asupra efectelor nocive ale tutunului ("О вреде табака");
 1887: Cântecul lebedei piesă într-un act;
 1887: Ivanov ("Иванов");
 1888: Ursul ("Медведь: Shutka v odnom deystvii")-comedie într-un act;
 1888/1889? Cerere în căsătorie ("Предложение");
 1889 Tragedian fără voie ("Трагик поневоле");
 1889: Nunta ("Свадьба");
 1889 Demonul pădurii ("Леший") comedie în patru acte;
 1891: Jubileul ("Юбилей");
 1896: Pescărușul ("Чайка");
 1897: Unchiul Vania ("Дядя Ваня");
 1901: Trei surori ("Три сестры");
 1904: Livada de vișini ("Вишнёвый сад").
Povestiri[modificare | modificare sursă]
 1883: Moartea unui slujbaș ("Смерть чиновника");
 1883: Grasul și slabul;
 1884: Stridiile ("Устрицы");
 1884: Cameleonul ("Хамелеон");
 1884: Masca ("Маска");
 1885: Vânătorii ("Егерь");
 1885: Sergentul Pribișceev ("Унтер Пришибеев");
 1886: Grișa ("Гриша");
 1887: Acasă ("Дома");
 1887: Sirena ("Сирена");
 1887: Kaștanka ("Каштанка");
 1888: Stepa ("Степь");
 1892: Salonul numărul 6 ("Палата № 6");
 1894: Călugărul negru ("Чёрный монах");
 1894: Vioara lui Rotschild ("Скрипка Ротшильда");
 1895: Ordinul Anna ("Анна на шее");
 1896: Casa cu mezanin ("Дом с мезонином");
 1897: Mujicii ("Мужики");
 1898: Omul în carapace ("Человек в футляре");
 1899: Doamna cu cățelul ("Дама с собачкой");
 1902: Arhiereul ("Архиерей");
 1903: Logodnica ("Невеста").
Nuvele[modificare | modificare sursă]
 1884: „Dramă la vânătoare”;
 1884: Chibritul suedez (Nuvelă polițistă)
 1888: „Stepa” („Степь“);
 1891: „Un duel” („Дуэль“);
 1895: „Trei ani” („Три года“);
 1896: „Viața mea” („Моя жизнь“).
Schițe umoristice[modificare | modificare sursă]
 1884: Povestirile Melpomenei;
 1886: Povestiri pestriț