cunoscuti si apreciati dramaturgi si scriitori romani. El a fost poet, scriitor, ziarist, comentator politic, nuvelist, autor de pamflet, dramaturg și director de teatru, recunoscut pentru operele sale, dar și adesea criticat și desconsiderat. Începutul activității jurnalistice a lui Caragiale ar putea data din 1873, la ziarul “Telegraful”, din București, acolo unde ar fi publicat rubrica de anecdote denumită “Curiozități”. Odată cu colaborarea la revista “Ghimpele”, activitatea ziaristică a lui Caragiale este confirmată. Aici și-ar fi semnat și unele dintre cronici cu pseudonimele: “Car și Policar”. Caragiale a început în anul 1877 și colaborarea cu România Liberă, acolo unde a publicat foiletoanele teatrale “Cercetare critică asupra teatrului românesc”. Între anii 1878 și 1881, Caragiale a colaborat la “Timpul”, împreună Eminescu, Ronetti Roman și Slavici. Societatea ,,Junimea’’ De la debutul său în dramaturgie (1879) și până în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii, deşi în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăşi a fost, până prin 1884 - 1885, ţinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Mai multe dintre adversităţile îndreptate împotriva lui Caragiale au fost cauzate şi de calitatea sa de junimist şi de redactor la ziarul conservator și junimist, Timpul (1878 - 1881). Prima piesă a dramaturgului, O noapte furtunoasă, bine primită de Junimea şi publicată în 1879 în Convorbiri literare (în care au fost publicate toate piesele sale), a beneficiat, la premieră, de atacuri deloc neglijabile.
La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la
Iaşi, ,,O scrisoare pierdută’’, a cărei premieră a avut loc la 13 noiembrie cu mare succes, în prezenţa reginei. O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri sociale și politice. Este o comedie împărțită în patru acte, unde textul este conceput ca o succesiune dinamică de replici și principalul mod de expunere este dialogul. Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde opt comedii și o dramă, nuvele, povestiri, momente și schițe, parodii, poezii și publicistică. Deși a scris doar nouă piese, Caragiale este considerat și astăzi cel mai bun dramaturg român din toate timpurile. Scriitorul a fost întemeietorul teatrului comic din România, dar și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Teatru – comedii O noapte furtunoasă (1879); Conu Leonida față cu reacțiunea (1880); O scrisoare pierdută (1884); D-ale carnavalului (1885); O soacră (farsă fantezistă într-un act); Hatmanul Baltag (operă bufă); Începem (instantaneu într-un act); 1 Aprilie (monolog). 1 Aprilie (monolog) Drame Năpasta (1890). Nuvele și povestiri O făclie de Paște (1889); În vreme de război (1898); Din carnetul unui vechi sufleur; Un artist; Grand Hôtel „Victoria Română”; Om cu noroc; Păcat (1892); Norocul culegătorului; O invenție mare; Poveste; Boborul; Noaptea învierii; Baioneta inteligentă; Cănuță, om sucit; La hanul lui Mânjoală; Două loturi (1901); Caut casă; La conac; Monopol; Mamă; Ion; Partea poetului; Pastramă trufanda; Kir Ianulea; Calul dracului.