Ion Luca Caragiale

(1852 - 1912)

Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale,
județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director
de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare
dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei
Române post-mortem.
S-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care îi poartă numele, fiind primul născut al lui
Luca Ștefan Caragiale și al Ecaterinei Chiriac Karaboas. Tatăl său, Luca (1812 - 1870), și frații acestuia,
Costache și Iorgu, s-au născut la Constantinopol, fiind fiii lui Ștefan, un bucătar angajat la sfârșitul anului
1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa.
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care s-a
despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica
negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.
Primele studii le-a făcut în 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din
Ploiești, iar până în 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești, unde l-a avut
învățător pe Bazil Drăgoșescu. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din
Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București. Caragiale a absolvit Gimnaziul „Sfinții
Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hôtel „Victoria Română”, orașul său natal.
Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil
Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii.
Adolescentul Iancu a început să scrie poezii în taină, dar înainte de debutul literar a fost fascinat
de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale, actor și șef de trupă, fixată la București sau
ambulantă. În 1868 a obținut de la tatăl său autorizația de a frecventa Conservatorul de Artă Dramatică,
în care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamație și mimică. În 1870 a fost nevoit să
abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luându-și cu seriozitate în primire
obligațiile unui bun șef de familie. În același an a fost numit copist la Tribunalul Prahova.
La 12 martie 1885, s-a născut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcționară la Regie,
cu Caragiale, care îl declară la oficiul stării civile.
În 1871, Caragiale a fost numit sufleor și copist la Teatrul Național din București, după
propunerea lui Mihail Pascaly. L-a cunoscut pe Eminescu când tânărul poet, debutant la Familia, era
sufleor și copist în trupa lui Iorgu. Din 1873 până în 1875, Caragiale a colaborat la Ghimpele cu versuri și
proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică).
La 7–8 ianuarie 1889 s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din
această căsătorie vor rezulta mai întâi două fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) și Agatha (n. 10 noiembrie
1890), care se sting de timpuriu din cauza tusei convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24 martie
1891). La 3 iulie 1893 i se naște un fiu, Luca Ion.
În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul În Nirvana. În 1890 a
fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția
de a se exila la Sibiu sau la Brașov. La 24 februarie 1903 a avut o încercare de a se muta la Cluj, însă în
luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. La 14 martie 1905 s-a stabilit definitiv la
Berlin.
În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârșitul anului 1889, Caragiale a înființat revista
umoristică Moftul român, subintitulată polemic “Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea
științelor oculte în Dacia Traiană”. Începînd cu numărul 11, revista a devenit ilustrată, publicînd
caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialiene, Moftul român s-a
dovedit și un organ literar.
Caragiale s-a bucurat de recunoașterea operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și
desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia
românească. După moartea sa, piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada regimului
communist.
"Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viața
noastră socială de astăzi și le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile
lor, cu tot aparatul înfățișării lor în situațiile anume alese de autor”.
(Titu Maiorescu)
Deși Caragiale a scris doar nouă piese, el este cel mai bun dramaturg român prin faptul că a
reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa a influențat și pe alți
dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco.
În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin, din cartierul
Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză.

Opera literară:

Teatru  Din carnetul unui vechi sufleur

Comedii  Un artist
 Conu Leonida față cu reacțiunea (1880) -  Grand Hôtel "Victoria Română"
 O scrisoare pierdută (1884)  Om cu noroc
 D-ale carnavalului (1885)  Păcat (1892)
 Hatmanul Baltag (operă bufă)  Norocul culegătorului
 Începem (instantaneu într-un act)  O invenție mare
 1 Aprilie (monolog)  Poveste
Drame  Boborul
 Năpasta (1890)  Noaptea învierii
 Baioneta inteligentă
Nuvele și povestiri  Cănuță, om sucit
 O făclie de Paște (1889)  La hanul lui Mânjoală
 În vreme de război (1898)  Două loturi (1901)
 Caut casă...
 La conac  Diplomație
 Monopol...  O cronică de Crăciun...
 Mamă...  Vizită...
 Ion...  O conferință
 Partea poetului  Țal!...
 Pastramă trufanda  Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și
 Kir Ianulea nepotul
 Calul dracului  Antologie...
 Identitate...
Momente și schițe  25 de minute...
Publicate în volum  Reformă
 Moftangii  Așa să mor!
 Națiunea română Publicate în periodice
 Căldură mare  Cronica fantastică
 Justiție  Zig-zag!...
 Mitică  Parlamentare
 Art. 214  Manifestul "claponului"
 Politică  Orientale. Două documente
 O zi solemnă  Corespondența sentimentală
 Politică înaltă  Broaște... destule
 Un pedagog de școală nouă  Lache și Mache
 D-l Goe  Calendar
 Lanțul slăbiciunilor  Din foloasele tiparului
 La Moși  Varietăți geografice. De la Zanzibar la
 Bubico Salonic și înapoi
 Jertfe patriotice  Varietăți literare. Canard-rățoi
 Situațiunea  Cronica
 Românii verzi  Moftul român
 Telegrame  Succesul "Moftului român"
 Triumful talentului  Trădarea românismului! Triumful
 Tot Mitică străinismului!! Consumatum est!!!
 Proces-verbal  Poveste de contrabandă
 Ultima oră  Manifestul "moftului român"
 Infamie  Școala română
 C.F.R.  Accident parlamentar
 Boris Sarafoff  Justiția română. Secția corecțională
 Repausul duminical  High-life
 Urgent  Logica baroului
 Cum stăm  În tren accelerat
 Meteahnă  Carnet high-life
 Justiția română  Nedescifrabil
 La poștă  Arendașul român
 Moșii  Poruncă domnească
 Politică și delicatețe  Tardivitate
 Cum se naște o revistă  Șah și mat!
 Cum se înțeleg țăranii  Autoritate
 Duminica Tomii  Cronica de joi
 Gazometru  Cum se naște o revistă?
 Istoria se repetă  Karkaleki
 Petițiune  Paradoxal
 Mici economii...  O blană rară
 Ultima emisiune  Articol de reportaj
 O lacună  Cazul d-lui Pawlowsky
 Cadou...  Slăbiciune
 Intelectualii...  Cronici teatrale
 Despre cometă – prelegere populară  Scrisoare
 Accelerat no. 17  Teatrul național
 Cum devine cineva revoluționar și om  O admirabilă lucrare literară
politic...?  Știe carte băiatu lui Papuca!...
 La Paști  Scandal
 Emulațiune  Muzica
 Dascăl prost  Ateneul Român
 Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele  Concurs și premiuri academice
pedagogului  "Balade și idile” de George Coșbuc
 Cum stăm...  Un mare sculptor român
 Bacalaureat  Memorii din timpul războiului
 Deziderate legitime  Grămătici și măscărici
 Cam târziu...  Despre Macedonski
 Imaginație, stil și clistir  Un monstru de activitate
 Educațiunea sentimentală la vite  "Constituționalul" poet
 Tatăl nostru  O nouă societate română
 Teatrul la țară  Teatrul nostru
 Tot Mitică  Câteva cuvinte
 Lună de miere  D. B. P. Hăsdeu
 Cele trei zeițe  O carte rară
 „Moftul” făcător de minuni  Traian Demetrescu
 Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila  Răzbunarea lui Anastase
dramă din strada Uranus  D. Eugeniu Stătescu poet
 Infamie...  Arheologie
 La Peleș  Un caz literar interesant
 Făcătoare de minuni...  Plagiatul Zola-Bibescu
 Inițiativa...  Spitalul amorului. O prefață
 Ouăle roșii  Un nou plagiat Zola
 Dintr-un catastif vechi  Un articol regretabil
 Sfânta Ghenoveva  Gheorghe Baronzi
 Un incident de senzație  Pomada fermecată
 Luna de miere  Un dicționar român
 Leac de criză  Operă națională
 O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou  Teribil naufragiu, din norocire fără accident
 Sfânt Ion de persoane
 Prea sărac Articole politice
 Temă și variațiuni  1907 din primăvară până'n toamnă
 Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se  Apelul la unire
scarpine-n cap  Cronica sentimentală
 Cronica
Publicistică  Deslușire
 Frați radicali și D. Dim. Sturdza
Literatură și cultură
 Gogoși
 Literatura și artele române în a doua
 Istoria unei epigrafe
jumătate a secolului XIX
 Bene-merenti  Liberalii și conservatorii
 Câteva păreri  Liberalii engleji și români
 Politică și cultură  Parlamentare gogoși
 Notițe risipite  Prospătura
 A zecea muză  Resbelul
 Cronici literare  Resbelul 1877
 Teatrul cel Mare – "Urâta satului"  Situațiunea Europei
 Cercetare critică asupra teatrului românesc  Ultimele gogoși calde
 Articole despre teatru  Guvernul și modificarea art. 7
 Cuvântare  Criza de cabinet
 Ce este "centrul"  Culisele chestiunii naționale
 Ingeniozitate parlamentară  D.C.A. Rosetti la Roma?
 Addenda - Justificarea unor expulzări  În ajunul crizei
 Excelsior!  Convenții cu Rusia
 Procedee electorale  Poziția ministerială față cu revizuirea
 Diplomație subțire - Cronică  Reportaj parlamentar
 Instantaneu  Un incident la cameră
 Nevoile obștii și așa numitele "Casa  Plătește vizirul
Noastră"...  Însemnătatea presei
 Sărbători mâhnite  Un interview
 Termitele...  Jurnalul nostru
 Decadență  Reacționarii neprevăzători
 Între Stan și Bran  Sub ce regim trăim!
 Reacțiunea  Inovațiune
 O reparațiune  Iarăși promisia D-lui Fleava
 Lascăr Catargiu  Principii și vaccină
 Literatura și Politica  Linia ferată Ploiești - Predeal
 Scrisoare
 Toxin și toxice Parodii
 Noul cabinet Otoman  Smărăndița (roman modern)
 Știri franceze chestiunea Dobrogei  Dă-dămult... Mai dă-dămult