P. 1
In Vreme de Razboi - Rezumat

In Vreme de Razboi - Rezumat

|Views: 13,294|Likes:
Published by Flory Stoica

More info:

Published by: Flory Stoica on Apr 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

Fisa de lectura

In vreme de razboi
Ion Luca Caragiale

1. Date despre autor

fiica arhitectului Gaetano Burrelly.”Claponu”l.Caragiele are şi o fiică. Caragiale a fost copist la Tribunalul Prahova. Mama sa il dă la şcoală unde l-a avut ca învăţător pe Basil Drăgoşescu. I. In 1888 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti. mai tărziu gazetar. Mateiu Caragiale. sufleur în trupa lui Pascaly.Pentru scurt timp el este revizor şcolar în ArgeşVâlcea. S-a născut la 30 ianuarie 1852 în localitatea Haimanale de lângă Ploieşti. În 1896 apare volumul „Schiţe uşoare”. iar celelalte trei clase la gimnaziul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti. autori dramatici.L. În zorii zilei de 9 iunie 1912 Ion Luca Caragiale moare în urma unui atac de cord în locuinţa sa de la Schoneberg – Berlin. zonă ascunsă a conştienţei).În anul 1868 el este înscris la Conservatorul de artă dramatică din Bucureşti. Eminescu . pentru prima oară în „Revista Contemporană”.Caragiale absolveşte prima clasă de gimnaziu în particular. psihologică) în nuvele şi în drama „Năpasta”. Părinţii: Luca. la Editura „Adevărul” se tipăreşte volumul „Schiţe nouă” . corector.A fost adus în ţară şi îngropat la Bisarica „Sfântul Gheorghe”.Caragiale împlineşte 25 de ani de activitate literară şi publică volumul „Momente”. Ocupă o serie de funcţii mărunte.În anul 1910. Debutul are loc în revista „Ghimpele” (1863). Colaborează la mai multe ziare şi reviste („Creatoru”l.”Unirea democratică”).Iosif. la clasa de „declamaţie şi mimică” a unchiului său. avocat la Ploiesti. astazi numita Ion Luca Caragiale. apoi administrator de moşie.O.Semnează cu numele său. I. astfel tatăl său a fost actor. şi pentru analitic (analiză sufletească. şi Ecaterina Caragiale(Karaboa. alături de Mihai Eminescu şi Coşbuc.În 1887. În 1884 se joacă în permieră opera bufă „Hatmanul Baltag” scrisă împreună cu Iacob Negruzzi.Tot atunci conduce revista „Epoca Literară” avându-l ca secretar pe Şt. şi conducători de trupe teatrale. La 22 noiembrie 1912 este reînhumat în cimitiril Bellu.Intre anii 1871-1872 a fost al II-lea sufleur şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti.De la 20 iunie şi până la 24 octombrie. împreună cu Mihai Eminescu începe colaborarea la „Timpul”. Unchii lui Costache şi Iorgu au fost şi ei actori. sub pseudonimul „Car şi Palicar”. El a fost corector al ziarului „Unirea democratică”. chemat sa lucreze aici de catre Titu Maiorescu. adâncime sufletească. În 1904 călătoreşte în Italia. Ecaterina Caragiale. In anul 1885 se naşte fiul său .L. În 1893 se naşte fiul său Luca.profunsime. Costache Caragiale. numele de fata). În 1870 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu.În anul 1905 Caragiale se stabileşte la Berlin.După un an. poemul „Versuri”. În 1889 se căsătoreşte cu Alexandrina Burrelly. În 1901 I.Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român. Este copist. Deci se vorbeşte de bivalenţa spiritului caragian.l. Franţa şi Germania. Critica literară a remarcat excepţionala înzestrare a lui Caragiale pentru comic în comedii. În acest sens criticul literar Maria Vadă Căpeşan consideră că dimensiunea operei lui Caragiale se întinde de la mască la hău (simbol al râsului . Caragiale s-a născut într-o familie cu tradiţii în domeniul dramaturgiei şi al actoriei.”Alegătorul liber”.

unde îşi citeşte prima comedie „O noapte furtunoasă”. Acuzat pe nedrept plagiat (copiat). Caragiale şi-a înaintat operele academiei spre a fi premiate. “Caragiale este cel mai mare creator de viata din întreaga noastra literatura. Conul Leonida faţă cu reacţiunea (1879). volumul Nuvele şi povestiri (1908) Urmează un moment greu în viaţa lui Caragiale: procesul Caion. D-ale carnavalului (1885). Informatii generale despre opera 2. Stabilirea la Berlin n-a însemnat însă o rupere totală de cei de acasă.îl întroduce la Junimea. Date despre opera(anul. Nemulţumit din 1905 se stabileşte la Berlin. O scrisoare pierdută (1884). Ibrăileanu) 2.” (G. Din primăvară până în toamnă.1. Năpasta (1890) • Perioda prozei scurte: volumul Momente (1901). asfel în anul 1907 în timpul răscoalelor ţărăneşti Caragiale a scris un pampflet 1907. dar ei au fost respinse. Este adus în ţară şi îngropat în Bucureşti la cimitirul Belu. locul aparitiei) . • Perioada marilor creatii dramatice: O noapte furtunoasă (1879). Scriitorul se stinge din viaţă în Berlin la 9 iunie 1912. apărat la proces de Barbu-Stefănescu de la Vrancea.

căci fusese căpitanul unei bande de hoti. 2000) “Arta lui dramatica si nuvelistica poate servi drept model pentru toate timpurile si cine-si da seama de bogatia de forme. Desi. trăieste la început. intruneste ceva din eternul uman”(George Calinescu). “De acea. Tipul operei Desi autorul a subintitulat-o “schita”. facnad parte din perioada marilor creatii dramatice. un posibil roman. Curînd. anul 1898 fiind chiar unul din cei mai rodnici ani ai sai. desi autorul o sublintitulase <<schita>> este obsesia”. Deci.(…) nu poate sovai un moment sa vada intr-insul pe unul din cei mai mari artisti literari ai tuturor timpurilor. frate neomenos. in schitele telegrafice din varianta momentelor sau in povestirile de mai dimensiuni…”(Florin Manolescu. lucru sesizat si de Serban Cioculescu: „Tema acestei excelente nuvele. “fiindca Stavrache. pînă la urmă. batalia dintre constiinta si dorinta de a avea mai mult. de dimensiuni mai mari. asa cum Eminescu a creat primul nostru mare limbaj liric. nu apare decat un personaj principal. cele mai multe din ele desavarsite. opera “In vreme de razboi” este o nuvela. dar si un genial diaelectrician.3. capabil sa exprime cu egala stralucire in toate momentele carierei sale. Lupta este una interioara. 2. iluzia fugară că fratele său nu se mai întoarce.adica setea de înavuţire care dezumanizează şi mutilează suflete”. obsesia reîntoarcerii fratelui pune stăpînire pe el si-l devorează. ci si tipologie.Nuvela „In vreme de razboi” a aparut in anul 1898. C(aragiale) trebuie considerat nu numai un geniu clasic si realist. plecat pe front ca să scape de urmărire. fantomatice. in mod concret. intrucat motiveaza un demers tragic si realizeaza nu numai atmosfera. ca si „O faclie de Pasti” si „Pacat”. Ea este superioara altor creatii caragialesti de acelasi gen. care a creat in literatura noastra limbajul dramatic. Aprecieri critice Nuvela “in vreme de razboi” urmareste derularea unui caz psihologic in contextul unui mediu social in care setea de inavutire vestejeste spiritele. 2. Explicatia titlului Titlul are o valoare metaforica deoarece autorul nu va face referire in opera sa de intamplari de pe campul de lupta. se transforma in cazul lui Stravache intr-o obsesie greu de suportat. isi fac simtita prezenta si alte personaje. mostenitorul fratelui său.”(Mihai Dragomirescu) . preotul Iancu din Podeni. Scrierea a fost intitulata “schita” probabil intr-o “incercare” de redactare a altei scrieri. ci „razboiul” se poarta in sufletul lui Stravache.4. hangiul Stavrache. cum sunt popa Iancu si complicii sai. 2. in teatru si in proza. „In vreme” sugereaza faptul ca partea cea mai importanta a actiunii are loc in perioada acestui „razboi” interior.2. sustinute de granita incerta dintre real si ireal. carciumarul Stavrache.

concepand-o chiar ca o lupta pentru supravietuire. gata sa-l ucida si apoi intr-o tinuta militara-de capitan. tarziu in acea nopate. In cosmarurile lui. Iancu apare mai intai in haina vargata. dupa cum afirma Tudor Vianu. Editura Cartex 2000. lumea obiectelor din jur si nici tinute vestimentare.5. ba un ocnas in haine vargate.L.18-33 3. „I. cu arma in mana. un sfat ce l-ar putea scapa.” “Caragiale este cel mai mare creator de viata din întreaga noastra literatura. Stavrache preia si obsesia posibilei intoarceri a fratelui. ci isi crease o stare civila de defunct. el stie insa sa „Asculte glasul naturii”. Capitolul urmator este o „detaliere” a conflictului psihologic suferit de negustor. De fapt. prin concentrarea in timp. Caragiale este o aparitie exceptionala intre intelectualii timpului. ba un capitan in fruntea unei companii. Dar diversitatea in tipologia sociala corecteaza laturile clasicizate ale operei. speriat ca va fi prins. Deci. ducand astfel o viata „dubla”. Hangiului ii vine idea de a-l trimite ca voluntar pe front. 2001. care se distreaza sa-l sperie. ce apare ca un om muncitor. Volumul din care face parte Caragiale. fratele nu murise. ca sa scape de orice urmarire penibila. Rezumat Nuvela „In vreme de razboi” este constituita din trei capitole ce constituie cele trei etape ale trecerii progresive a lui Stavrache prin obsesie. negustorul Stavrache. pana la nebunie. ca sa incerce apoi sa-l sugrume. cazut pe front. prin miscarea dramatica spre culminatie si deznodamant.. fiind considerat de acesta un adevarat „poet al naturii”. de ocnas. asa incat preotul Iancu. „salvandu-l”. Intamplator.(…) Stravache este insa bantuit de obsesii: il viziteaza. care-I cere fratelui sau o baraca cu apa.1. in sensul ca ni se prezinta o lume de caractere care sunt localizate. la razboi.“Nuvele”. la hanul lui Stavrache poposesc mai multi voluntari tineri ce se indreptau catre Dunare. Primul capitol prezinta identitatea lui Iancu: preot si talhar. el duce o lupta imaginara cu imaginea fratelui sau.Silvian Iosifescu comenta:”Viziunea in care se realizeaza intreaga opera este clasicizata prin numarul redus de personaje. el adaugand: „Senzatia. Ion Luca . este a unui spirit muzical care stie sa asculte glasurile naturii si sa calauzeasca ecoul lor in adancime”. Obsesia negustorului se transforma in realitate deoarece Iancu vine sa-i ceara baniii cheltuise deja pe cei ai regimentului. in imaginatia sa bolnava. Stavrache refuza orice compromis si initial clacheaza.. notata cu dibacie. 2. si pe cea a fratelui acestuia. p. George). ii marturiseste fratelui sau faptele comise si-i cere ajutorul. apoi se lupta .” (George Brăileanu) Serban Cioculescu analiza in anul 1977: “Tema acestei nuvele este obsesia. insa cu intentia ascusa de a-i acapara averea.” Caragiale nu descrie interioare.”(Al. Insa. o data cu mostenirea. De fiecare data. Lucrurile se incurca rapid. chiar ideal. Ultimul capitol prezinta inclestarea dintre cei doi frati.

„râde cu hohot”. o constiinta afectata deplin de patima inavutirii. trimitandu-l sa lupte.Foster. curand rolurile se schimba.2. modul in care aparentul „om cu dare de mana. „rotund”. In realitate. dar mai are încă sentimente umane. „cu părul vâlvoi”. De fapt. chiar sa-si ca acesta sa-si piarda urma. pe front. Din momentul plecarii pe front. încercând să-l ucidă: Hangiul se repede sălbatic şi apucă de gât pe căpitan… îl strânge din ce în ce mai tare: simte cum degetele-i pătrund în . Personaje Nuvela “In vreme de razboi” a lui Caragiale creeaza doua tipologii. trânteşte masa făcând-o ţăndări. insa lupta se sfraseste rau pentru amandoi: Stavrache moare cantandu-si singur „popeste”. el apare ca un frate bun. „cântă popeşte”. are porniri criminale. „cu gura plină de spumă roşie”. iar Iancu ramane sarac. fiind din ce in ce mai patruns de nebunia produsa de patima banului. În al doilea coşmar fratele îi apare în ipostaza de căpitan. Caragiale reda aceste stari în manieră naturalistă: „horcăieli”. „gemete”. s-a repezit să-l ridice ca să-l puie pe pat: nu-l putea lăsa să moară ca un câine. Caragiale urmareste cu deosebita atentie. Stavrache nu-si da seama ca.Lovinescu). ca voluntar. Stavrache isi primeste „rasplata” in mod progresiv: intre dezumanizare. 3. Stavrache este navalit de coşmaruri prin care fratele sau se intoarce si mereu poarta o lupta cu acesta pentru supravietuire. doi posibili „invingatori invinsi”(E. „cu mâinile încleştate”. Apoi. dupa definitia lui E. va prelua si frica de a nu o pierde. sigur de sine. trăgaând cu urechea şi aşteptâd cu inima sărită pe musafirii de noapte!”. iar când este imobilizat „scuipă”. Initial.si nebunie. „cu chipul îngrozit”. ce nu-i permite sa vada acest lucru. cu han în drum… Câte nopţi nu dormise el o clipă măcar cum se cade. „Bolnav” de avere. el a intrat legal în stăpânirea averii fratelui său.aprig cu fratele sau. lacomia sa. în care fratele îi apare în diferite ipostaze. este vizibila in scenele in care-si trimite fratele pe front sau refuza brutal acea fetita ce-i cerea lucruri pe datorie.M. fiindu-i milă de fratele său: Lui d-l Stavrache i s-a făcut milă. Stavrache este chinuit de gândul că fratele său s-ar putea totuşi întoarce şi atunci el ar putea pierde averea câştigată atât de uşor.de la obsesie la vedenie. Desi. De data aceasta Stavrache manifestă porniri animaniale. de fapt. capabil sa-si ajute fratele in orice situatie. Daca initial Iancu pare a se impune ca stapan al respectivului context social. sentiment incurajat de averea sa. Iancu ramane doar ca o replica tot mai dura adresata constiintei fratelui sau. Stavrache îl ceartă că şi-a făcut neamul de râs. El devine un personaj complex. În primul coşmar Popa Iancu îi apare ca un ocnaşi. lupta aceasta este una prin care el se lupta cu sinea sa. dar si obiectivitate. „tremura Stavrache din tot trupul”. incadrate unui context social bazat pe lupta pentru avere. Stavrache si Iancu sunt doua posibile masti umane reprezentand. Stavrache este prezentat ca intruchiparea unui hangiu înstărit. cu han la drum” se transforma. insa ii este frica sa nu fie pradat de hoti: „Hangiul era foarte mulţumit: om cu dare de mână. o data cu mostenirea averii fratelui sau. din punct de vedere al legii.

real si ireal. intruneste ceva din eternul uman”. apoi „bubuieturile se-ndesesc”. pe cand fratele sau trebuie sa se recunoasca o victima a sortii. insa el are o a doua identitate si anume seful unei bande de talhari. Fratele lui Stavrache. aparandu-i in vise. in criza aceasta a lui Stavrache .si al confruntării cu sine .o infatisare demna si severa.il numeste „ticalosul de popa Iancu”. bolnav.de gandurile rele. O alta vedenie apare intr-o zi obisnuita. insa imaginea sa este un pretext al constiintei fratelui sau spre a se salva -sau nu. „in lupta cu moartea. hangiul realizeaza ca „sunt oameni multi afara” si ca „are de-a face cu o multime vesela”. identitate ce iese la „suprafata” in momentul in care aceasta este prinsa de stapanire si frica de a fi prins il face sa mearga la fratele sau si sa marturiseasca tot. dupa cum ne dezvaluie autorul prin intermediul caracterizarii directe. fratele fiind in ipostaza unui capitan care face usa sa sara din tatani si rade puternic:”Gandeai c-am murit. s-a agatat de fratesau cu o mana de gat si cu o alta de bratul stang. Ei isi anunta sosirea la han prin „niste zgomote. de unde scapase ca prin minune. in ambele cazuri. sfărând încheietura cerbicii… In final. Dorinta de a fi liber este mai mare ca dorinta de avutie ce-l stapanise pana atunci.muschii grumazului strivindu-i. spre a provoca tulburari extreme hangiului. neica?”.” Ocnasul are reactii ciudate. Acestia au venit . In delirul lui. Ingreunarea trupului celui venit pare a demonstra fantasticul fabulos deoarece ingreunarea este specifica fiintelor de pe celalalt taram. prima data imbracat ca un ocnas si a doua oara este in postura unui capitan . din ce in ce mai obsedant. el se intoarce spre a-si lua inapoi averea. el este presupusa obsesia a fratelui sau. haina si nadragii ii erau numai zdrente. Hangiul a dat atunci sa-l salte de jos”.si astfel accepta sa se inroleze in armata spre a lupta pe front si. Ascultand larma produsa de acestia. Deci. pilindu-si lanturile”. palmele si talpile picioarelor si gleznele pline de sange. el este invins de propria patima. George Calinescu nota ca “Stavrache. ras proaspat. spre a-i cere un sfat. fratele pierdut pare suspendat intre doua taramuri.ce reprezinta calea de scapare a lui popa Iancu. intorcandu-se de acolo. Astfel. Personajul principal al nuvelei este surprins atît din perspectiva sugerată prin descrierea cadrului natural.prin monolog. cît si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje . monotona. afundând beregata.” El dispare din firul epic pana in momentul deznodamantului. totodata a-si pierde identitatea. el parea „un tanar foarte voinic. de puterea banilor ce pusese stapanire pe el. cu o fata hirava si cu ochii-n fundul capului ca in clipa mortii. Cand se alatura cetei de voluntari. este prezentat initial ca un popa detinator de mari domenii si averi. strigate si batai puternice”. deci din perspectiva povestitorului . Astfel. ocnasul erambracat in haina vargata de la ocna. frumos si curat. Cei „vreo douazeci de voluntari” formeaza personajul colectivarmata. frate neomenos. Popa Iancu „trecuse prapastii. Stavrache il percepe ca „stins de oboseala. opincile sfasiate. Iancu.narator. fapt ce demonstreaza binedispunerea acestora.prin dialog .

. stabilirea precisă a stărilor morale şi de conştiinţă. Caragiale fiind considerat de Tudor Vianu adevarat „poet al naturii”. În timpul încleştării dramatice dintre cei doi fraţi: viscolul afară ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân. noaptea amplifică obsesia. în cercuri din ce în ce mai largi.„claie peste gramada in cateva trasuri. facea sa trazneasca zidurile hanului batran”. ajuns in culmea nebuniei. el stie insa sa „Asculte glasul naturii”. Notatii ca: „Afara ploua maruntel. şi boabele de apă prelingându-se de pe streşini şi picând în clipire ritmate pe fundul unui butoi dogit. condusi de un ofiter si doi sergenti rezervisti catre Dunare-la razboi”. Tot viforul care urla în noaptea grozavă să fi năpădit dintr-o dată în ţeasta lui Stavrache nu l-ar fi clătinat mai cu putere decât înfăţişarea şi vorbele acestea! Natura si notatiile filozofice. şi tot mai domol. stil sobru şi concis. declanşează vârtejul gândurilor. şi tot mai larg”. ploaie rece de toamna. Natura joacă si ea un rol important în nuvela. 3. autorul remarca faotul ca tinerii sunt „bravii”. Conjugate toate acestea.. Legănate de mişcarea sunetelor. Caragiale nu descrie interioare. apoi încet-încet se rotiră din ce în ce mai domol. Zgomotul monotom şi ritmic al ploii. făceau un fel de cântare cu nenumărate şi ciudate înţelesuri. conferă nuvelei individualitate şi unicitate sub raport analitic si stilistic. zăpada. starea de criză: „Afară ploua mărunţel ploaie rece de toamnă. Desi ei fac doar un scurt popas la hanul lui Stavrache. alternarea vorbirii directe cu monologul interior etc.3. Întîmplările se petrec noaptea si într-un cadru de toamnă si iarnă. Ea este percepută atît vizual cît si auditiv. care cuprind în cercuri concentrice mintea lui Stavrache. in deplina concordanta cu starile psihologice. reactiile sunt in deplina concordanta. Caragiale „operează” asupra vieţii cu instrumente de mare eficacitate: analiză detaliată. putem observa cu usurinta ca există o corespondenţă perfectă între starea tensionată a lui Stavrache şi cadrul natural: ploaia. precum în schiţe sau în comedii. viscolul. ei reusesc sa-si mai gaseasca un voluntar. Prin intermediul caracterizarii directe. vizual si auditiv. lumea obiectelor din jur si nici tinute vestimentare. un ajutor pe campul de lupta in popa Iancu. il . Valoare artistica In totalitatea ei. perceputa. nuvela „In vreme de război” demonstrează aceeaşi desăvârşire a observaţiei vieţii prin intermediul artei. lăsat gol într-adins la umezeală. datorita faptului ca au ales din proprie initiativa sa-si ajute tara in razboi. Viscolul afar. gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri strâmte. asa cum am aratat mai sus.(Tudor Vianu) Parcurgand opera..

nuvela „In vreme de razboi” a fost creata de catre Ion Luca Caraciale spre a chinui.. insa imprumuta elemente ale dramaticului pe care le accentueaza pana la un summum)..nu au mai fost rostite. Si de ce nu? De ce sa nu-ti chinui personajele atata timp cat tu ai puterea condeiului?! Stavrache mi se pare un.L.  Iar Iancu. intrucat sunt minunat relizate starile lui Stavrache si cele ale naturii si este foarte interesanta gradarea acestora si similitudinea lor in drumul lor spre climax. facandu-l sa-si pusa anumite intrebari banale. de scolaresc. bineinteles nu cea a lui Stavrache. ci felul in care le reda este extraordinar. George). este a unui spirit muzical care stie sa asculte glasurile naturii si sa calauzeasca ecoul lor in adancime”. insa ce niciodata –probabil. opera „In vreme de razboi” fiind o dovada „vie” al acestui fapt. ci una personala si personalizata pe tema „Ce mai e real si ce nu?”. folosit de alti autori din perioada sa.”(Al. ce-si schimba stilul de narare(abandoneaza simplitatea schitelor.trebuie sa recunosc ca autorul i-a ales intr-adevar „interesant” identitatile: popa si talhar(as putea considera acest lucru inca o dovada a inteligentei artistice a acestuia). nu neaparat prin ideile exprimate. cum poti sa ajungi sa ti la bani mai mult ca la fratele tau? Ce mult s-a degrata lumea. aceasta „chinuire” mi se pare o provocare. adica reusind sa contureze atat de adanc aceasta „minunata” obsesie. mai ales pentru Caragiale. fiind doar franturi de ironie cu ajutorul caruia I. in continuare. . Caragiale este o aparitie exceptionala intre intelectualii timpului. sufletul cititorului.. idiot. Alternarea planurilor real si fictional aproape ca reuseste sa starneasca si in sufletul cititorului o obsesie. Totusi. el reuseste sa se desprinda din „banalitatea” scrisului atat de simplu.. notata cu dibacie.. Parere personala Din punctul meu de vedere.. „I. Si astfel apar nelamuririle. Stilul lui Caragiale mi se pare unul remarcabil.determina pe Tudor Vianu sa aprecieze in „Arta prozatorilor romani”: „Senzatia.L. Din contra. 4.. Deci. Astfel. Caragiale reuseste sa creeze si sa atenueze starea de spirit a lui Stavrache.. Citind opera am observat o schimbare in stilul lui Caragialecomicul nu mai este atat de bine redat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->