Balasoi Florin

Clasa a VII-a

ALIAJELE

Cele mai vechi monede metalice cunoscute în istorie au fost bătute în regatul Lidiei,
din Asia Mică, în secolul al VIII-lea î.Hr. Purtând sigiliul regelui Gyges, acestea erau
confecţionate din „electron” – un aliaj natural de aur şi argint.

De cele mai multe ori, metalele sunt folosite în industrie sub formă de aliaje, care
au calităţi superioare metalelor pure componente. Aliajele sunt obţinute
prin amestecarea a două sau mai multor metale topite şi apoi solidificarea amestecului
obţinut. Uneori aliajele conţin şi adaosuri de nemetale.

Aliajele pot fi:

– omogene (soluţii solide);
– neomogene.

Fonta

Fonta – aliaj al fierului cu 2-5% carbon şi alte elemente în cantităţi foarte mici (sulf,
fosfor, siciliu, mangan şi unele metale).
Proprietăţi: aliaj dur, dar casant.
Utilizări: piese obţinute prin turnare.

Oţelul

Oţelul – aliaj al fierului cu 0,2-1,7% C.

Proprietăţi: dur, elastic, maleabil.
Utilizări: burghie, roţi dinţate, bile, arcuri.

Alama

Alama – aliaj al cuprului cu zinc.

Proprietăţi: se prelucrează la strung dar nu poate fi turnat.
Utilizări: ventile, şuruburi, inele, bucşe, ţevi, robinete.
Bronzul

Bronzul – aliaj de cupru şi staniu.

Proprietăţi: se poate turna foarte bine, este dur şi rezistent.
Utilizări: lagăre, table, sârme, statui, monede.

Aliajele de lipit

Aliajele de lipit – aliaje ale plumbului cu staniu.

Proprietăţi: au temperaturi de topire scăzute.
Utilizări: în electrotehnică şi electronică pentru lipirea pieselor.

Duraluminiul

Duraluminiul – aliaj al aluminiului cu cantităţi mici de cupru, magneziu şi mangan.

Proprietăţi: are duritate mare şi densitate mică.
Utilizări: în industria de maşini şi industria aeronautică.