Memoriu Pug Periam

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM
PR. NR.: 186 / 2007

BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI PERIAM
MEMORIU GENERAL
DENUMIREA PROIECTULUI: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM
AMPLASAMENT: COMUNA PERIAM
FAZA: PLAN URBANISTIC GENERAL
PROIECTANT: S.C. PROCAD S.R.L.
CONTRACT NR.: 186/2008
DATA ELABORĂRII: OCTOMBRIE 2018
DIRECTOR: Dr. Ing. Cosmin POPESCU
ŞEF PROIECT: Arh. Daniel STĂMOREAN
ÎNTOCMIT: Arh. stag. Mihaela BOLDOR

PR. NR.: 186 / 2007
MEMORIU GENERAL ...................................................................................................................................................................... 1

1. INTRODUCERE .............................................................................................................................................................................3
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei .......................................................................................................................3
1.2. Obiectul lucrării ...................................................................................................................................................................3
1.3 Surse de documentare ......................................................................................................................................................5
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ........................................................................................................6
2.1 EVOLUȚIE....................................................................................................................................................................... 7
2.2 RELAȚII ÎN TERITORIU ...............................................................................................................................................9
2.3 ACTIVITĂȚI ECONOMICE ....................................................................................................................................... 14
2.4 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE .......................................................................................................... 17
2.5 CIRCULAȚIE ................................................................................................................................................................. 19
2.6 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL .................................................... 25
2.7 ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ...................................................................................................................... 30
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ ......................................................................................................... 32
3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE ............................................................................................................................... 32
3.2 EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ....................................................................................................................... 32
3.3 OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU ...................................................................................................... 33
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR.......................................................................................................................... 33
3.5 INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ ............................................................................... 33
3.9 DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ............................................................................................................... 35
3.10 PROTECȚIA MEDIULUI ........................................................................................................................................... 37
3.11 REGLEMENTĂRI URBANISTICE ............................................................................................................................ 43
4. CONCLUZII ................................................................................................................................................................................ 43
PR. NR.: 186 / 2007
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
- Denumirea proiectului : PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM

- Proiect nr. 186/2007
- Beneficiar : Primăria comunei PERIAM
- Proiectant general : S.C. PROCAD S.R.L.
- Data elaborării : SEPTEMBRIE 2019
1.2. Obiectul lucrării

Conform Legii 350/2001, cu completările si modificările ulterioare, obiectivele lucrării sunt următoarele:
1. Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi
reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea
programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ - teritorială trebuie să îşi
actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor
sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale. (alineat modificat prin art. I pct. 21 din
O.U.G. nr. 7/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 20 din Legea nr. 190/2013, în vigoare de la
13 iulie 2013)
• Cu cel puţin 18 luni înaintea datei de depăşire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic
general, consiliul local al comunei, oraşului, municipiului/Consiliul General al Municipiului
Bucureşti este sesizat de către primar în legătură cu necesitatea actualizării planului, la
notificarea arhitectului - şef al localităţii sau judeţului. (alineat abrogat de la 13 iulie 2013 prin
art. I pct. 22 din O.U.G. nr. 7/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 21 din Legea nr.
190/2013)
• Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o singură dată, pe bază de
hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în
vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a se depăşi 5 ani de la data depăşirii
termenului de valabilitate. (alineat modificat prin art. I pct. 22 din O.U.G. nr. 7/2011, astfel cum a
fost modificată prin art. I pct. 22 din Legea nr. 190/2013, în vigoare de la 13 iulie 2013)
2. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi
administrativteritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.
i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice
privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste
zone
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri
PR. NR.: 186 / 2007
3. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului
naţional, zonal şi judeţean;
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice
privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste
zone;
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană
PUG-ul anterior aprobat, în baza căruia s-a dezvoltat localitatea Periam, este perimat datorită
presiunii investiţionale asupra zonei, acesta devenind limitativ şi nu mai răspunde necesităţilor de
dezvoltare ale comunităţii respective.
Obiectivul „Planului Urbanistic General al Comunei Periam este acela de a identifica, în urma
analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor constatate în teritoriu, un set de măsuri
care să conducă la crearea unui cadru favorabil:
prosperităţii vieţii individuale, familiale şi economice;
dezvoltării armonioase, cu respectarea specificităţii geografice şi culturale;
utilizării raţionale a solului şi echipărilor de infrastructură;
păstrării şi îmbunătăţirii echilibrului ecologic;
facilitării contactelor directe şi a cooperării intercomunale.
Principalele solicitări ale temei-program, elaborată de beneficiarul lucrării, sau care au rezultat din
discuţiile preliminare care au avut loc între autoritatea locală şi proiectantul P.U.G., au scos în evidenţă
următoarele probleme generale:
- necesitatea extinderii intravilanului;
- realizarea variantelor de decongestionare a traficului rutier;
- crearea unor noi zone de locuit cu funcţiunile complementare necesare;
- extinderea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, electrice, gaz şi telefonie.
- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.
Alte precizări din tema de proiectare solicită :

- integrarea optimă în sit a propunerilor de zonificare funcţională, ţinând cont de potenţialul de
dezvoltare economico-socială al comunei, precum şi de necesitatea protejării mediului;
- instituirea unor zone cu interdicţie temporară de construire până la elaborarea unor
documentaţii de urbanism, după caz;
- evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilanul extins;
- completarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare;
- stabilirea de reglementări pentru zonele cu valoare urbană ale localităţii.
PR. NR.: 186 / 2007
1.3 Surse de documentare

Baza documentară utilizată la elaborarea acestui plan urbanistic general cuprinde:
- Planul cadastral al localitaţii Periam ediţia 1980, scara 1:2000
- Plan cadastral de aplicare a legii 18/1991 localitatea Periam
- Plan de carte funciară a localităţii Periam, scara 1:2880
- Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureşului
- Plan Urbanistic General Comuna Periam, ediţia 2001, elaborator S.C. “ARHINOVA” S.R.L.
Planul Urbanistic General – comuna PERIAM – este întocmit în conformitate cu legislaţia în

vigoare şi anume :
• LEGEA nr. 50/1991 republicată în 1997 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor;
• LEGEA nr. 453/2001 - pentru modificarea şi completarea LEGII nr. 50/1991.
• LEGEA nr. 350/2001 - privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
• LEGEA nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii.
• LEGEA nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publică.
• LEGEA nr. 7/1996 - privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.
• LEGEA nr. 137/1995 - privind protecţia mediului.
• LEGEA nr. 18/1991 - a fondului funciar (republicată).
• LEGEA nr. 107/1996 - a apelor.
• LEGEA nr.5/2000 - zone protejate.
• LEGEA nr. 422/2001 - privind protejarea monumentelor istorice, modificată şi completată.
• LEGEA nr. 26/1996 - codul silvic.
• Amenajamentul silvic
• LEGEA nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Sectiunea II - Apa.
• LEGEA nr. 351/2001 - privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Secţiunea IV -a- Reţeaua de localităţi.
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 - privind formularea, procedura de autorizare şi conţinutul
documenţiilor.
• H.G.R. nr. 525 - privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism
• CODUL CIVIL.
• LEGEA nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National -
Secţiunea I - reţele de transport.
• Ordinul MLPTL 13N/10.03.1999 pentru aprobarea Reglementării tehnice:
- GHID privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General,
indicativ GP 038/99.
• GHID pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului Local de Urbanism - aprobat cu
Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000.
• Ordonanţa de urgenţă nr. 228/2000 privind protejarea monumentelor istorice.
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea
" Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice".
• Ordinul 34/N/34224221/1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI - pentru aprobarea Precizărilor
privind avizarea documentaţiilor de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, precum şi a documentaţiilor
tehnice pentru autorizarea construcţiilor.
• Ordinul comun nr. 214/RT/1999 al M.A.P.P.M. şi nr. 16/NN/1999 al MLPAT pentru
aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
PR. NR.: 186 / 2007
• GHID metologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului

ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - indicativ GM 008 - 2000
aprobat cu Ordinul comun nr. 214/RT/1999 al M.A.P.P.M. si nr.16/NN/1999 al MLPAT.
• ORDIN nr. 776/05/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• O.G. nr. 27/2008, ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul
• O.U.G. nr. 12/1998(republicată)aprobată cu Legea nr. 89/1999, privind transportul pe căile
ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române
• ORDINULUI M.T. nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la
docu¬mentațiile tehnico-economice ale investițiilor sau la documentațiile tehnice de sistematizare pentru
terți
• O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, RACR-ZSAC, ediția 1/2015, modificată și completată, RACA-AVZ, ediția 1/2015
• Ordinul M.S. nr.119/2014 Norme de igienă și sănătate publică privind mediul de viată al
populației, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• 458/2002 privind calitatea apei potabile
• H.G.R. nr.930 din 11 august 2005
Au fost consultate ca materiale documentare studii şi proiecte elaborate şi anume:

• PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI –Judeţ TIMIŞ proiect S.C. IPROTIM S.A. nr.
41144/010
• Date statistice – Direcţia Judeţeană de Statistică jud. TIMIŞ
Studii şi lucrări având ca obiect :

• P.U.Z. – uri locuinţe şi funcţiuni complementare
• P.U.Z. – Zona centrală
• Alte studii în derulare
Culegerea şi actualizarea datelor din teren privind poziţia în teritoriu, tipul de activităţi, capacitate,
forţa de muncă şi alte aspecte legate de comună, precum şi propunerile de dezvoltare, s-au făcut pe baza
consultărilor pe parcursul studiului cu beneficiarul şi factorii locali interesaţi.
Suportul topografic folosit este planul de bază scara 1 : 5.000 pentru localitate.
Actualizarea s-a făcut prin introducerea modificărilor apărute în teritoriu, pe baza verificărilor şi
observaţiilor făcute la teren.
Teritoriul administrativ al comunei are ca suport planul cadastral 1: 10.000.
Pe parcursul elaborării, propunerile din P.U.G. Periam sunt corelate cu prevederile din
documentaţiile şi studiile făcute în intravilan şi pe teritorul administrativ al localității. De asemenea, se au
în vedere proiectele de infrastructură elaborate sau în curs de elaborare, precum şi cele implementate
deja, privind echipările de infrastructură: drumuri, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze,
alimentare cu energie electrică, telefonizare.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

Prezenta documentaţie se elaborează la comanda Primăriei Comunei PERIAM, în vederea stabilirii
direcţiei de dezvoltare a comunei pe următori ani, a servituţiilor de ordin urbanistic ce va greva anumite
imobile, precum şi pentru determinarea modului de utilizare şi conformare a imobilelor şi a construcţiilor
noi propuse.
Programul de dezvoltare a localităţii PERIAM, stabilit prin propunerea preliminară de PUG, avizat
de principiu prin Hotărârea Consiliului Local PERIAM nr. 18 din 06. II. 2009, îşi propune conectarea
PR. NR.: 186 / 2007
circulaţiilor existente și extinderea acestora în manieră coerentă pentru asigurarea interconectării

funcţiunilor în vederea relaţionării echilibrate a acestora.
2.1 EVOLUȚIE
Localitatea Periam (Grădişte - 1924 - română, Perjamosch - germană, Perjámos – maghiară) a fost
amintită pentru prima dată într-un act oficial din Cenad datat 1332 când proprietarul satului Bechey Imre
(Emeric) a primit posesiunea drept donaţie de la regele Carol Robert, adjunctul lui fiind Blasius de
Priamus.
Pe teritoriul localităţii au existat 9 puncte arheologice care au condus la descoperirea mai multor
obiecte datate din epoca bronzului, epoca medievală, epoca migraţiilor, epoca romană, astfel:
• Punct 1. La vest de sat, pe o terasă de pe malul stâng al pârâului Aranca, la locul numit "Movila cu
şanţ", tipul sitului: aşezare;
• Punct 2. La est de sat, pe înălţimea "Zehnerscheuer" (Şura Zecimii), tip sit: aşezare;
• Punct 3. La est de sat, pe înălţimea "Zehnerscheuer" (Şura Zecimii), tip sit: mormânt;
• Punct 4. La nord-est de sat, pe o înălţime de lângă pârâul Aranca, la cca 80 de m de şoseaua
dinspre localitatea Satu Mare, tip sit: necropolă;
• Punct 5. Neprecizat, tip sit: neprecizat;
• Punct 6. Neprecizat, tip sit: neprecizat;
• Punct 7. La est de sat, tip sit: necropolă;
• Punct 8. În strada vechii poşte, tip sit: mormânt.
Necropola la “est de sat” considerată mil. I a. Chr. Hallstatt, Laténe, cuprinsă în LMI Timiş a
prezentat cele mai bogate descoperiri arheologice, urmată de “Movila cu şanţ”, necuprinsă în listă.
În perioada 2006 – 2010 s-a desfăşurat proiectul de cercetare – dezvoltare eGISpat Timiş care a
condus la redactarea monografiilor siturilor arheologice din LMI Timiş. Prin aceste studii “obiective
arheologice menţionate în LMI, dar care nu au putut fi identificate în teren şi au fost înlocuite cu obiective
mult mai reprezentative din arealul administrativ al aceleiaşi localităţi: Necropola din Hallstatt şi Laténe de
la Periam înlocuită cu obiectivul Periam „Movila cu şanţ”.
În urma desfășurării proiectului, pe teritoriu comunei Periam au fost determinate mai multe obiective
care au fost cuprinse în Repertoriul Arheologic Național (RAN), obiective neactualizate la nivelul județului
Timiș, astfel:
• Cod RAN: 158118.01, Cod LMI: TM-I-s-B-06077 – Situl arheologic de la Periam “Movila cu șanț”,
așezare fortificată, datată epoca bronzului (mil. I a. Chr.), Epoca sarmatică?, Epoca medievală
timpurie, Epoca medievală – dezvoltată, Cultura Mureș;
• Cod RAN: 158118.02 – Așezarea eneolitică de la Periam Port, așezare, cultura Tiszapolgár;
• Cod RAN: 158118.03 – Așezare din epoca bronzului de la Periam, așezare, cultura
Bodrogkeresztur - Indiciile din literatura de specialitate nu permit localizarea în momentul de
faţă, a sitului arheologic;
• Cod RAN: 158118.05 – Situl arheologic de la Periam, descoperire funerară, așezare tip movile. În
zonă au fost descoperiți 15 tumuli cu diametrele de 30 cm și înălțimea de 1 m. Tumulii fac parte
dintr-un șir de 5 movile. În tumuli s-au descoperit schelete cu ocru roșu. Trei movile au fost
cercetate.
• Cod RAN: 158118.06 - Complexul de movile de epocă necunoscută de la Periam, în hotar,
descoperire funerară, epocă necunoscută, complex format dintr-o movilă izolată şi un grup de
trei movile;
• Cod RAN: 158118.07 – Așezare de epocă romană; așezare pe teritoriul localității, în vatră; epoca
romană - Indiciile din literatura de specialitate nu permit localizarea în momentul de faţă, sitului
arheologic.
PR. NR.: 186 / 2007
„Movila cu Şanţ” sau „Terasa orăşenească”, cel mai important obiectiv arheologic din Periam, are
ca repere de localizare: la 1,49 km V de biserica ortodoxă din Periam; la 2,37 km E de biserica ortodoxă
din Sânpetru Mare şi la 390 m N de DJ 682, la 120 m S de versantul stâng al Pârâului Aranca. Din punct de
vedere geografic situl face parte din Câmpia Arancăi, subunitate a Câmpiei Mureşului Inferior, subunitate
a Câmpiei de Vest. Topografic situl este amplasat pe terasa înaltă de pe malul stâng al Arancăi, la limita
câmpiei inundabile dinspre lunca Mureşului. Diferenţa de nivel dintre terasa pe care se află situl şi albia
Pârâului Aranca este de 5 m. Situl este vizibil în teren de pe şoseaua Sânnicolau Mare - Periam, fiind
amplasat la 400 m N de acesta, în apropiere de Staţia de pompare a localităţii Periam. Pentru fortificarea
aşezării, a fost săpat un şanţ cu o adâncime actuală de cca. 1,5 m şi o lăţime în baza sa de cca. 20 m, şanţ
care delimitează aşezarea de restul terasei. În epoca postbelică, în punctul cel mai înalt al sitului, a fost
construită o cazemată de beton care a afectat o parte din acropola acestuia”.
,,Staţiunea a fost întemeiată la începutul epocii bronzului şi nu în neolitic, aşa cum susţine Roska
sau eneolitic, după Childe şi durează pe parcursul celor două etape ale epocii bronzului. Importanţa
arheologică este de prim ordin, deoarece materialul a servit ca bază pentru definirea unei culturii cu
caractere specifice, numită cultura Periam.
Ulterior acest nume a fost întregit sub forma "Periam - Pecica", deoarece evoluţia acestei culturii,
reprezentată la Periam doar prin fazele mai vechi, a fost complet reconstituită prin descoperirile de la
Pecica (Şanţul Mare)” .
- 1241 – Este distrusă aşezarea Rahonţa (Periam Port) de către mongoli. Despre Rahonţa
(,,Rohonca”, „Rohuncha”, „Ruhuncha”, „Rehunda”, „Gohuncha”, „Rohancha”, „Rahoncza”), se cunosc foarte
puţine lucruri. Din toate însemnările, specificaţiile sau alte documente, Rahonţa se regăsea undeva lângă
Periam Port;
- 1332 - Primul document scris privind Periamul datează din 1332 când proprietarul satului Emeric
Bechey, fiul lui Ciata a primit posesiunea drept donaţie de la regele Carol Robert;
- 1333 - În lista dijmei papale se notează Nicolaus de Priamus solvit 72 banales;
- Din 1347, Pereamus este domiciliul comercianţilor străinii, iar în timpul regelui Sigismund (1387-
1437) devine oraş cu dreptul de târg săptămânal.
- 1348, Aug. 16. - ,,În faţa capitlului din Cenad se prezintă Ioan Book, colonist („hospites”) din
Periam, reclamând faptul că a fost prădat zilele trecute de judele Dionisie la drumul mare”.
- 1483, Mai 16. - ,,Capitlul din Cenad constată cearta dintre Emeric şi văduva fratelui său,Ladislau
Doczy, pentru posesiunile Saravale, Periam, Cenad, Remetea, Sânandrei, Recaş”.
- 1552 - Timişoara este cucerită de turci.
- 1598 - 1599 - Tătarii distrug aşezările din sudul râului Mureş.
- 1716 - Banatul este recucerit de Eugeniu de Savoya.
- 1724 - Prima colonizare a Periamului cu germani - din zona Mainz şi Trier.
- 1725, 1726, 1731, 1739, 1740, 1742 - Satul este inundat de râul Mureş.
- 1743 - Se construieşte biserica în satul vechi, lângă Aranca.
- 1748 - Satul este inundat de râul Mureş. Sunt colonizate încă 6 familii.
- 1749 – Încep primele lucrări de realizare a unui dig pe malul râului Mureş.
- 1752 - Sunt colonizate încă 29 de familii din Lothringen, Germania.
- 1761 - Mutarea satului pe malul de sud mai înalt al pârâului Aranca.
- 1765 - Colonizarea cu încă 74 de familii. În comuna Periam sunt înregistrate 234 case.
- 1766 - O nouă colonizare. Periamul numără 977 de locuitori.
- 1772 - Ridicarea bisericii Sf. Johann de Nepomuk.
- 1778 - În urma războiului de 7 ani cu Habsburgii, Maria Theresia predă Banatul Ungariei.
Periamul aparţine de pretura Sânnicolau - Mare, comitatul Torontal.
- 1824 - Se construieşte primăria satului.
- 1831, 1833, 1836 - Epidemie de holeră. 277 morţi.
- 1846 - Întemeierea satului Haulik.
PR. NR.: 186 / 2007
- 1847 – Începe construcţia bisericii Haulik;

- 1856 – Este sfinţită biserica Haulik;
- 1866 - Se înființează Posta din Periam.
- 1869 - Inaugurarea liniei ferate şi a postului de telegraf.
- 1879 - Inaugurarea grădiniţei.
- 1882 - Inaugurarea tipografiei din Periam de către Georg şi Alois Pirkmayer.
- 1892 - Nikolaus Korber inaugurează fabrica de pălării din Periam.
- 1913 - Se inaugurează fabrica de imprimare pe materiale textile a familiei Grünn.
- 1926 - La 11 decembrie încep construcţiile la Biserica Ortodoxă din Periam.
- 1927 - În acest an se încheie construcţia în roşu a Bisericii Ortodoxe.
- 1933 - Pictorul Imre Capsa din Arad pictează icoanele pe pereţii Bisericii Ortodoxe. Wilhelm
Haubenricht le aureşte.
- 1939 - Emil Seelig jr. înființează fabrica "Angar" pentru prelucrarea lânii de Angora;
- 1944 - Al doilea Război Mondial. Periatul a avut de suferit din cauza ocupaţiei germane. ,, În
perioada 26 - 28 septembrie 1944, trupele germane de ocupaţie au împuşcat în Periam 16 localnici, între
care s-au numărat două femei şi patru copii”. Periatul a fost teatrul luptelor între trupele germane şi
sovietice.” La 7 octombrie 1944, comuna Periam se afla deja sub ocupaţia Armatei Roşii.
În urma luptelor dintre trupele sovietice şi germane, în Periam au rămas 117 morţi, nenumărate
case au fost distruse, iar centrala telefonică şi cele 45 de posturi ale sale, au fost complet avariate”
- 1951 - În luna iunie sunt deportaţi în Bărăgan o mare parte din periamoseni.
- 1956 - Deportaţii din Bărăgan vin acasă.
- 1957 - Biserica Ortodoxă din Periam este renovată atât pe exterior cât şi în interior şi pe data de
14 septembrie este sfinţită de către Mitropolitul Vasile Lăzărescu.
- 1970 - În acest an are loc cea mai mare inundaţie din istoria Periamului;
- 1974 – Râul Mureş inundă din Periam Port;
2.2 ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

Periam este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu
același nume. Comuna Periam este formată din localitățile Periam și Periam Port, care se află pe malul
râului Mureș la 3 km de Periam.
Comuna PERIAM este situată în zona nord-vestică a judeţului TIMIŞ, pe coordonatele geografice
de 46°01′41″ latitudine nordică și 20°53′35″ longitudine estică, la intersecţia Dj 682 Beba Veche –Arad cu
Dj 692 Timişoara – Dn6, la 45 km de Arad, 50 km de Timişoara, 20 km de Sinnicolau Mare, de unde se
poate ajunge la punctul de trecere al frontierei Cenad aflat la 19 km.
Relieful
Comuna Periam este situate într-o zonă de câmpie, cu altitudini în jur de 93,0 m.
Amplasamentul în studiu face parte din Câmpia Arancăi. Morfologia reprezintă o câmpie joasă de
subsidenţă, de luncă şi de divagare. Panta câmpiei este de circa 0,30 la mie, deci aproape de orizontală.
Ca urmare se impun microforme de tipul albiilor, meandrelor părăsite, canale de drenaj, grinduri fluviatile
(care rămâneau ca insule de tipul inundaţiilor), albiilor râurilor actuale (a Mureşului şi Arancăi). La acestea
se adaugă forme antropice: digul râului Mureş, canale, movile, tumuli.
Câmpia joasă neinundabilă a Mureşului are altitudini de 80 – 90 m spre sud, sud – vest, care cresc
la peste 100 m spre est, nord – est la trecerea spre Câmpia subcolinară a Vingăi.
Cotele approximative de altitudine a întregii comune sunt cuprinse între 99,60 m în partea de
nord a localității și 104,30 m în partea de sud a localității.
PR. NR.: 186 / 2007
Rețeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râuri şi un sistem de canale care împânzesc teritoriul
comunei.
Zona centrală de la est la vest este traversată de cursul pârâului ARANCA.
Aranca este un râu instalat pe fostele albii ale Mureşului, dispuse pe un areal de largă divagare,
înainte de îndiguire. Izvorăşte din lunca Mureşului, de la Felnac (unde începe digul Mureşului) şi se varsă
în Tisa pe teritoriul Serbiei. Are rol principal de desecare a sistemelor de drenaj ce acoperă peste 900 km².
În perioadele foarte ploioase nu poate evacua toată apa, din cauza stăvilarelor foarte înguste de la
frontieră, provocând inundări pe câmpurile laterale. În bazinul său s-au realizat şi sisteme de irigații în
apropiere de Mureş la Periam, Sânpetru Mare, Sinnicolau Mare şi Cenad (cu apă din Mureş, având prize
de captare la Periam Port şi Cenad). Are ca afluent de stânga pe Galaţca, din Câmpia Jimboliei, care
porneşte din comuna Periam, un curs şi mai vechi al Mureşului, şi care este în general alimentat prin
pompare. Apele Arancăi sunt alimentate din precipitaţii, ele drenează în general apa freatică, având un
regim torenţial şi sezonier care produc inundaţii limitrofe cu băltiri temporare locale ulterioare.
La nord de comuna Periam, la aproximativ 5 km curge unul dintre cele mai mari râuri ale
României – MUREŞUL. El formează graniţa naturală a comunei Periam cu judeţul Arad. Panta Mureşului în
această zonă scade şi are valoare de 0,22 ‰, divaghează mai puternic şi meandrează, motiv pentru care
a fost îndiguit.
Pentru prevenirea inundațiilor s-au construit canale pentru evacuarea apelor mari din bazinul
Arancăi în cel al Mureșului. În perioade secetoase, prin aceste canale se aduce apa din bazinul Mureșului
în cel al Arancăi pentru irigații.
În intravilanul localităţii Periam există un lac natural în suprafaţă de 1,94 ha aflat în proprietatea
privată a comunei. Luciul de apă “Kaula” se află în administrarea unui agent, este populat cu diferite specii
de peşte şi este destinat pescuitului sportiv şi agrement. Alimentarea cu apa se face din izvoare, debitul
acestora este însa limitat, în perioadele foarte secetoase prezentând un nivel scăzut.
Clima
Comuna Periam se încadrează în climatul temperat continental moderat, characteristic părții de
sud-est a Depresiunii Panonice, cu influențe submediteraneene și oceanice.
În comuna Periam temperatura aerului are o repartiţie uniformă de suprafaţă. Pe baza datelor
obţinute la staţia meteorologică Sânnicolau Mare (altitudine 90 m) s-a calculat temperatura medie
multianuală pentru intervalul 2004 – 2012. Această valoare este de 11,5ºC.
În comuna Periam iernile durează trei luni pe an, fiind în general blânde şi mai scurte decât în
restul ţării, datorită influenţelor oceanice. Toate lunile de iarnă, se caracterizează prin temperaturi
multianuale scăzute, negative în lunile ianuarie şi februarie care au o temperatură medie de
-0,2º C, şi de 1,4°C.
Primăvara, odată cu intensitatea radiaţiei solare, a frecvenţei maselor de aer mai cald din vestul
continentului, se înregistrează o creştere a temperaturilor. În prima parte a primăverii valorile temperaturii
sunt mai reduse, 5,9º C în luna martie, în timp ce spre sfârşitul acesteia temperatura ajunge la 16,9º C în
luna mai. Creşterea bruscă de temperatură între lunile martie (5,9ºC) şi aprilie (12,4º C) este o trăsătură
caracteristică a regimului termic de câmpie.
Verile sunt calde şi lungi datorită creşterii valorilor radiaţiilor solare, a predominării timpului senin,
astfel că temperatura aerului înregistrează cele mai mari valori. În intervalul 1896 -1995, valorile cele mai
mari sau înregistrat în luna iulie: 21,9º C, în perioada 1993 – 2003 temperatura medie multianuală
înregistrează cele mai ridicate valori în luna august: 22,4º C, iar în perioada 2004 – 2012 temperatura
medie multianuală înregistrează cele mai ridicate valori în luna iulie: 23,1º C.
Toamna, pe măsură ce intensitatea fluxului de energie solară se reduce şi numărul de zile cu cer
acoperit creşte, temperatura aerului începe să scadă, valorile medii multianuale fiind aproape egale cu
PR. NR.: 186 / 2007
cele înregistrate primăvara. Temperatura medie calculată pentru anotimpul de primăvară este de 11,5º C,
în timp ce toamna, valoarea este de 11,6º C.
Precipitaţiile atmosferice constituie unul dintre cele mai importante elemente ale climei. Ele
variază mult de la un an la altul, datorită activităţii ciclonale şi invaziilor de aer umed dinspre vest, nord –
vest şi sud – est. Sumele anuale ale precipitaţiilor atmosferice variază între 749,2 mm şi 304,4 mm. Cea
mai mică cantitate de precipitaţii a căzut în anul 2011, iar cea mai mare în 2010.
Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) și cele de vest (9,8%), reflex al activității
anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară, cu precipitații bogate și viteze medii ale
acestora de 3-4 m/s. În aprilie-mai, o frecvență mare o au și vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte
direcții înregistrează frecvențe reduse.
Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal
venind totdeauna dinspre vest, sud-vest.
Caracteristici geotehnice
Geomorfologic, comuna Periam este situată pe interfluviu Mureş – Bega Veche, extinsă pe două
unităţi geomorfologice:
- la est Câmpia subcolinară a Vingăi;
- la vest, sud – vest: Câmpia joasă neinundabilă a Mureşului.
Relieful este estompat, acoperit pe grosimi variabile de depozite loessoide, iar local de nisipuri
dunificate.
Pe arealul câmpiei apar frecvent crovuri formate prin dizolvarea sărurilor solubile din loess şi
fenomene de tasare datorate pantei reduse a reliefului.
Geomorfologic, regiunea este parte integrantă a unităţii structurale a Depresiunii Panonice,
constituită la sfârşitul cretaciclului pe un fundament cristalin faliat şi străbătul de intruziuni magmatice.
O dezvoltare foarte mare o au formaţiunile miocene reprezentate prin depozitele pannoniene cu
grosimi de peste 2000 m.
Panonianul inferior este alcătuit dintr-un pachet de marne, marne nisipoase, argile şi nisipuri.
Panonianul superior are în componenţă o alternanţă de pietrişuri şi nisipuri, cu intercalaţii de marne şi
argile.
Cuaternarul alcătuieşte geologia de suprafaţă reprezentată prin argilă roşie, depozite loessoide şi
de aluviunile recente ale luncilor alcătuite din pietrişuri şi nisipuri, argile prăfoase nisipoase atribuite
holocenului superior.
Argila roşie apare la est de Pesac fiind generată de procese deluvial – proluviale cu concreţiuni
calcaroase cu grosimi de 5 – 10 m. Depozitele loessoide alcătuite din prafuri argiloase nisipoase cu
concreţiuni calcaroase se dezvoltă pe mai multe nivele cu grosimi între 8 – 20 m. Aluviunile recente
atribuite holocenului superior sunt reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, argile prăfoase nisipoase cu
grosimi de 12 – 17 m.
Apa freatică este cantonată în depozitele aluvionare cuaternare, stratul freatic este cantonat la
adâncimi mici, în imediata apropiere a suprafeţei morfologice între limitele 1,5(3,5) – 6,5 (13,00) m şi 11,5
(13,00) – 16,5 (29,00) m. Grosimea stratului variază de la 3,00 m la 10,00 m, fiind alcătuit dintr-o alternanţă
de nisipuri medii – grosiere şi pietrişuri.
Complexul acvifer de mare adâncime este alcătuit din cca. 3 straturi cu grosimi de 3 – 9 m pe
intervalul 50 – 100 m constituite din nisipuri diferite şi pietrişuri. Apa cantonată în straturile acvifere este
sub presiune.
PR. NR.: 186 / 2007
Flora și fauna
Flora, pe teritoriul comunei Periam, regăseşte elemente europene, eurasiatice şi pontice.
Elementul eurasiatic are ca şi reprezentanţi specii de arbori ca: plopul negru, plopul alb, arinul
negru, precum şi diferite specii de salcie. Din familia graminee se întâlnesc numeroase specii ale genurilor
Bromus, Poa şi Calamangrotis, iar din genul Festuca se întâlnesc speciile Festuca valesiaca, Festuca ovina,
ce formează pajişti stepizate.
Elementul pontic cuprinde îndeosebi specii xerofile şi termofile. Sunt mai numeroase speciile
ierboase din familia Graminee (Stipa Joannis ssp.sabuloasa), Liliacee, Compositae.
Principalele specii componente ale vegetaţiei ierboase sunt păiuşurile, firuţa cu bulbi, bărbos,
pirul gros, laptele câinelui, coada şoricelului şi diferite plante ruderurale.
Vegetaţia halofila are o desfăşurare discontinuă fiind adaptată la regimul de săruri şi umiditate cu
totul deosebită din aceste terenuri.
Vegetaţia acvatică apare în lungul râurilor (Mureş, Aranca, Galaţca), bălţilor şi în lungul canalelor
construite de om. Este reprezentată de plante cu adaptări speciale: plante care plutesc pe suprafaţa apei
fără rădăcini: lintiţa, peştişoara, iarba broaştelor; plante fixate în mâlul de pe fundul apei: broscariţa plante
cu frunze şi flori plutitoare; plante amfibii sau emerse, a căror bază se află în apă: limbăriţa, stânjenelul de
baltă. Cea mai des întâlnită este trestia. Alături de acestea este papura, rogozul, etc.
În cadrul vegetaţiei segetale se remarcă două comunităţi în funcţie de plantele de cultură pe care
le însoţesc. În culturile de păioase se întâlnesc: nemţişor de câmp, negruşcă, macul roşu, ciocul berzei, etc.
În culturile de prăşitoare sunt întâlnite: pir, volbura, etc, precum şi alte specii: orzul şoricesc, raigras,
pătlagina.
Fauna din această regiune se încadrează în regiunea paleoarctică, subregiunea panonică.
Provincia prezintă o faună central-europeană, dar cu multe elemente de origine pontică. Dintre animale
caracteristice enumerăm: orbetele, bacterieni, lepidoptere, etc.
În această zonă o pondere însemnată o au rozătoarele, care uneori produc pagube însemnate
agriculturii: popândăul, hârciogul, căţelul pământului, şoarecele comun, şobolanul de câmp, iepurele.
Frecvent se întâlnesc şi mamifere carnivore ca: vulpea, dihorul, nevăstuica.
Păsările sunt reprezentate de: prepeliţă, potârniche, graurul, fazanul, cioară de semănătură, etc.
Păsările răpitoare de zi sunt reprezentate de şorecarul mare, şorecarul încălţat, coţofana, iar cele de
noapte sunt reprezentate de: bufniţă, ciuf.
Reptilele sunt reprezentate de şopârla cenuşie, destul de comună iar amfibienii de broasca
râioasă comună, în locurile cu pământ moale, trăieşte broasca de pământ.
Resurse naturale
Principala resursă naturală a comunei Periam este reprezentată de suprafaţa mare de teren
agricol cu fertilitate ridicată.
Solul din comuna Periam, ca şi majoritatea solurilor din Câmpia Banat – Crişana se încadrează în
clasa molisolurilor, care sunt cele mai productive, prezentând mai multe tipuri de sol. Sistemul des de
rădăcini fibroase al ierburilor favorizează dezvoltarea unui orizont A gros, negru, bogat în humus, cu o
mare abundenta de substanţe nutritive pentru plante.
O altă resursă a solului, pe lângă fertilitate, este dat de potenţialul acestuia de a furniza materie
primă pentru biomasă. Biomasa constituie pentru România, o sursa regenerabila de energie,
promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de
utilizare.
Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (clasa de
fertilitate). Clasa medie de fertilitate a terenurilor comunei Periam este a 2 – a, prezentând note medii
ponderate pe categorii de folosinţă printre cele mai mari din judeţul Timiş:
- arabil – 74;
- păşune – 68;
PR. NR.: 186 / 2007
- fâneţe – 56;
- vii – 47;
- livezi – 62.
Din suprafaţa terenului agricol aferentă comunei Periam se află în faza de degradare agrofizică
769 ha teren arabil şi 224 ha păşune datorată eroziunii eoliene.
O altă resursă a solului, pe lângă fertilitate, este dat de potenţialul acestuia de a furniza materie
primă pentru biomasă. Biomasa constituie pentru România, o sursa regenerabila de energie,
promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de
utilizare. Pe lângă resursa cu biomasă vegetală, teritoriul comunei prezintă potenţial energetic pentru
producere de energie din surse regenerabile.
Resurse de apă potabilă. Din punct de vedere al acviferului de adâncime, în bazinul hidrografic
Aranca, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adâncime este de 15.975 l/sec, iar
disponibilul existent al acviferului reprezintă 93%.
Resursele de agregate minerale sunt de suprafaţă în albia minoră a râului Mureş de unde se
extrag prin exploatări de suprafaţă. Luând în considerare geomorfologia solului din comuna Periam este
posibil sa existe zăcăminte importante de agregate minerale în adâncime, dar nu au fost efectuate studii
în acest sens.
Resurse de apă geotermale. Apele geotermale sunt prezente pe o mare suprafață a Regiunii Vest.
În urma determinării şi exploatării perimetrelor din zona Sînnicolau Mare, Lovrin şi Tomnatic, ţinând cont
de potenţialul resursei, au fost executate şi alte foraje în zonă, printre care şi Periam.
Resurse energetice solare. Câmpia Vestică este inclusă în cel de-al doilea areal (zonă de interes),
cu un potenţial bun, unde radiaţia solară pe suprafaţă orizontală se situează între 1300 şi 1400 MJ/m².
2.3 RELAȚII ÎN TERITORIU
Localitatea este delimitată:

- la NORD de teritoriul administrativ al judeţului ARAD, având ca delimitare naturală cursul râului
MUREŞ;
- la EST de teritoriul administrativ al comunei VARIAŞ;
- la SUD de teritoriul administrativ al comunei PESAC;
- la VEST de teritoriul administrativ al comunei SÂNPETRU MARE.
La data de 29.07.2003 a intrat în vigoare Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr. 62, privind
instituirea regimului de arie natural protejată în lunca Mureșului, cu statut de “Parc Natural Lunca
Mureșului”.
Pe teritoriul administrativ al comunei Periam, aria naturală se desfășoară cu o suprafață de circa
184 ha, fiind delimitată, la nord, de limita teritoriului județean (mijlocul râului Mureș) și la sud, de digul de
apărare a malului. Spre est și vest, limita ariei protejate coincide cu limita teritoriului administrative al
comunei Periam.
Aflată la intersecţia câtorva căi de comunicaţie rutiere importante, localitatea se bucură de o

bună accesibilitate, de pe drumuri judeţene şi comunale, spre toate direcţiile. Potenţialul de acces, tranzit
şi circulaţie în zonă este ridicat.
Legătura comunei PERIAM cu comunele învecinate este asigurată atât rutier cât şi feroviar:
Rutier
- DJ 682 - limita jud. Arad (km 9+000)
- DJ 692 - DN 69 (SÎNANDREI)-CARANI-BĂRĂTEAZ-GELU-VARIAŞ- PERIAM-PESAC (DN 6)
PR. NR.: 186 / 2007
- DC 30 - PERIAM (DJ 692) - PORT PERIAM
Feroviar
Comuna Periam este străbătută de linia CF 219 Aradu Nou – Satu Nou și linia CF 222 Sânandrei-
Valcani. Pozițiile kilometrice ale intersecțiilor căilor ferate cu limita administrativă a teritoriului comunei
sunt: linia CF 219 Aradu Nou-Satu Nou km 43+620, respective linia CF 222 Sanandrei – Valcani – km
33+876 și km 38+149.
Lungimea de cale ferată situată pe teritoriul administrative al comunei Periam este de 8 850 km
pe linia CF 219, respective 4 273 km pe linia CF 222, ambele linii simple, neelectrificată, infrastructură
publică, linii închiriate de SC RC-CF TRANS S.R.L. Brașov.
2.4 ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Aderarea la Uniunea Europeană și obiectivele europene pentru anul 2020 au dinamizat mediul de
afaceri din România, contribuind la intensificarea dezvoltării economice. Această dinamică se observă și la
nivel local, oferind noi oportunități pentru locuitorii comunei Dumbrăvița și contribuind la creșterea
nivelului de trai.
Număr de firme
În evidenţa instituţiei fiscale judeţene, sunt înregistraţi 362 contribuabili la nivelul anului 2017, din
care 219 înregistrați ca agenți economici și 143 încadrați ca PF/PFA.
În anul 2018 pentru comuna Periam sunt atribuite 219 coduri fiscale, din care:
- 183 – firme S.R.L., S.A., etc;
- 16 asociații;
- 2 fundații;
- 1 sindicat;
- 1 liceu;
- 1 club sportiv;
- 5 parohii;
- 2 – comuna Periam;
- 2 serviciul apă și canalizare;
- 1 Secție poliție
- 1 societate medicală;
- 1 centru recuperare neuropsihiatrică;
- 1 organizația romilor, filiala Periam;
- 1 societatea Humanitas;
- 2 cabinete stomatologice
Cei mai importanți 20 de agenți economici, din punct de vedere al cifrei de afaceri în anul 2017,
ce își desfășoară activitatea în localitatea Periam sunt:
Nume Firma Activitate Cifra afaceri
2017(RON)
DACS SRL Comert cu ridicata nespecializat 27763019
AGROMEC PERIAM SA Activitati in ferme mixte 14565233
DI & SI PANIF SRL Fabricarea painii 13052525
GRUPPO FLORIDO SRL Comert cu amanuntul 8376071

RAMICOM PERIAM SRL Comert cu ridicata al materialului lemnos si a 6407656
PR. NR.: 186 / 2007
materialelor de constructie si echipamentelor sanitare

RAMICOM AGRICOL SRL Cultivarea cerealelor 5718594
KRONSTADT FRUCTE SRL Comert cu ridicata al fructelor si legumelor 5460811
SANGES TRANS SRL Transporturi terestre si transporturi prin conducte 4020056
DEKEUKELEIRE SRL Transporturi terestre si transporturi prin 3887269
N.M.GABRIELA PERIAM SRL Alte transporturi terestre de calatori 3737164
GRUP MAPAN SRL Fabricarea produselor de morarit 3356679
BENDER & CO SRL Comert cu amanuntul al carburantilor 3148488
SEMINT TOP SRL Cultivarea cerealelor 2943933
POMITIM SA Cultivarea fructelor semintoase si samburoase 2830725
ROM BENZIN SRL Comert cu amanuntul al carburantilor 2781408
MOCANFARM SRL Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice 2718306
PLOP PERIAM SRL Extractia pietrisului si nisipului 2603745
LEAHU M.PERIAM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate 2154482
AGRO CARLAS SRL Cultivarea cerealelor 2057838
F.I. AMBRA CONSTRUCT SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate 1862707
Sectoare de activitate
Localitatea Periam se încadrează în tipologia localităţilor rurale cu funcţiuni mixte, cu rol
intercomunal şi cu un grad de influenţă constant. Profilul economic dominant al comunei Periam este cel
agro-industrial.
Industrie
În sectorul industrial activează un număr de 7 agenţi economici a căror structură se prezintă
• 2 întreprinderi mijlocii având ca domeniu de activitate fabricarea produselor de morărit;
• 4 întreprinderi mici, din care 1 în domeniul extracţiei pietrişului şi nisipului, argilei şi caolinului, 1 în
domeniul fabricării produselor de morărit şi 2 în domeniul confecţiilor metalice;
• 1 microîntreprindere având ca domeniu fabricarea pâinii, fabricarea produselor proaspete de
patiserie;
• 1 asociație familială.
Agricultură
Profilul predominant al activităţilor economice este agricol, bazat în principal pe cultura
cerealelor, urmat de producţia de legume şi fructe şi creşterea animalelor. Domeniul agriculturii în
comună este destul de puternic dezvoltat şi este dominat de agenţii economici încadraţi ca şi
întreprinderi mici şi microîntreprinderi, astfel:
• 13 agenţi economici cu domeniul de activitate cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante;
• 2 agenţi economici având domeniul de activitate cultivarea fructelor sămânţoase şi
sâmburoase;
• 4 agenţi economici cu activităţi auxiliare pentru producţia vegetală;
• 1 agent economic cu activităţi în ferme mixte;
• 1 agent economic în domeniul cultivării fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi şi mirodenii;
• 14 întreprinderi individuale, persoane fizice, persoane fizice autorizate.
Pe lângă agenţii economici locali în comuna Periam funcţionează Smithfield Ferme cu două puncte
pentru creşterea suinelor.
PR. NR.: 186 / 2007
Comerț
Piaţa de afaceri este dominată în continuare de comerţ. Acesta este reprezentat de 32 agenţi
economici, din care 26 comerţ cu amănuntul şi 6 comerţ cu ridicat, structuraţi pe domeniul de activitate,
astfel:
• 13 agenţi economici - Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare
predominantă produse alimentare, băuturi şi tutun;
• 2 agenţi economici - Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare
predominantă produse nealimentare;
• 2 agenţi - Comerţ cu amănuntul a carburanţilor pentru autovehicule în magazine
specializate;
• 3 agenţi - Comerţul cu amănuntul a produselor farmaceutice în magazine specializate;
• 2 agenţi - Comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor, comerţ cu amănuntul al
animalelor de companie, etc.;
• 1 agent - Comerţ cu amănuntul a articolelor şi aparatelor electro - menajere, al aparatelor de
radio şi televizoare;
• 1 agent - Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate;
• 1 agent - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor;
• 1 agent - Comerţ cu amănuntul al încălţămintei şi articolelor din piele, în magazine
specializate;
• 2 agenţi - Comerţ cu ridicata a materialului lemnos şi a materialelor de construcţii şi
echipamentelor sanitare;
• 1 agent - Comerţul cu ridicata a florilor şi plantelor;
• 1 agent - Comerţ cu ridicata a fructelor şi legumelor;
• 1 agent - Comerţ cu ridicata a produselor chimice;
• 1 agent – Comerţ cu ridicata a băuturilor alcoolice şi nealcoolice
Transport
În domeniul transporturilor activează 6 agenţi economici, din care 5 agenţi - transporturi rutiere
de mărfuri şi 1 agent - alte transporturi terestre de călători.
Alimentație publică
Alimentaţia publică în comuna Periam se rezumă la trei agenţi economici cu activitate de baruri şi
alte activităţi de servire a băuturilor, discoteci.
Servicii
Domeniul serviciilor este mai diversificat, activând 16 agenţi economici cu următoarea structură:
• 4 agenţi - Întreţinerea şi repararea autovehiculelor;
• 3 agenţi - Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobile proprii sau închiriate. Exclus leasing;
• 1 agent - Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale;
• 1 agent - Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi aer condiţionat;
• 1 agent - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montare a geamurilor;
• 1 agent - Activităţi de consultanţă şi management;
• 1 agent - Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru construcţii;
• 1 agent - Coafura şi alte activităţi de înfrumuseţare;
• 1 agent - Activităţi sportive;
• 1 agent - Intermedieri în comerţul cu combustibili, etc.;
• 1 agent - Intermedieri în comerţ cu material lemnos şi de construcţii;
PR. NR.: 186 / 2007
Număr de angajați/locuri de muncă

Evoluția numărului de angajați este în strânsă legătură cu evoluția numărului companiilor din
diverse sectoare de activitate. Periam deține, conform INSSE, un număr de 1 148 de salariați, reprezentând
un procent de 0,4% din totalul de angajați ai județului Timiș.
Se evidențiază numărul ridicat de angajați din sectorul panificației și morăritului.
Evoluția numărului de angajați în principalele firme din comuna Periam (conform listafirme.ro):
DISFUNCȚIONALITĂȚI
o Un grad ridicat de concentrare a activității economice în industria comerțului;
o Un grad de poluare ridicat datorat creșterii suinelor și lipsa unor măsuri concrete pentru
reducerea acestuia, însă au fost facute impaduriri și există strategii de extindere a acestora pentru
a contracara efectul negative al activității respective;
o Numărul redus de firme care activează în sfera serviciilor socio-culturale;
o Activități reduse de divertisment, chiar în prezența unei industrii de restaurație satisfăcătoare.
2.5 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE
Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei PERIAM este de 6057,22 ha (conform adresei

603/02.02.2009 a Primăriei Periam).
Teritoriul intravilan al localităţii Periam este 390.06 ha.
Conform datelor statistice consultate (sursa INSEE), populaţia comunei (stabilă) la 1 ian. 2018 este
de 5 074 persoane din care:
masculin = 2 566 persoane
feminin = 2 508 persoane
La recensământul efectuat în 2011, populaţia localităţii Periam era de 4505 locuitori din care: 3770
români, 97 germani, 71 maghiari, 30 sârbi, 333 rromi, 13 alte naţionalităţi.
PR. NR.: 186 / 2007
Structura etnică a populației în anul 2011
Etnii
romani maghiari germani rromi alta etnie necunoscut
Structura religioasă se prezenta astfel: 3655 ortodocşi, 387 catolici, 51 baptişti, 171 penticostali, 24
alte confesiuni.
Populația stabilă după principale religii

PR. NR.: 186 / 2007
Evoluţia populaţiei localităţii PERIAM se reprezintă astfel:
NUMĂR LOCUITORI / ANUL

COMUNA 1850 1888 1910 1938 1948 1967 1992 2002 2007 2011 2018
PERIAM 3557 5861 4852 5251 7163 5251 4604 4537 4507 4505 5074
Evoluția populației în perioada 2016-2018 (surse INSEE):
Traiectoria populației este ascendentă, însă variația care se înregistrează pentru numărul total de
locuitori, comparând anul 2018 cu anul 2016 este de sub +1%.
PR. NR.: 186 / 2007
Structura populației pe grupe de vârstă

Piramida vârstelor locuitorilor comunei Periam la nivelul anului 2018(SURSA INSEE)
Piramida vârstelor prezintă o formă echilibrată. Cu preponderență sexul feminin înregistrează un

număr mai mare pe mai multe categorii de vârstă, iar peste 60 ani femeile sunt majoritare pe categoriile
de vârstă luate în considerare. Acest fapt este susținut de longevitatea sexului feminin. În schimb, o
discrepanță de aproximativ 0,5% se manifestă în dreptul grupei 40-44 ani.
Variația populației pe grupe de vârstă (SURSA INSEE)

Varste si An
grupe de 1992 2000 2010 2017 2018 Variație
varsta UM: Numar persoane 2017/2018
0- 4 ani 626 425 263 247 231 -6,48%
5- 9 ani 513 488 280 239 242 +1,26%
10-14 ani 569 640 311 271 273 +0,74%
15-19 ani 614 490 338 304 297 -2,30%
20-24 ani 600 623 423 314 323 +2,87%
25-29 ani 357 601 356 409 377 -7,82%
30-34 ani 464 523 417 352 386 +9,66%
35-39 ani 472 364 416 399 365 -8,52%
40-44 ani 447 482 355 433 462 +6,70%
45-49 ani 353 467 259 419 407 -2,86%
50-54 ani 384 380 342 249 300 +20,48%
55-59 ani 380 285 343 319 293 -8,15%
60-64 ani 416 368 259 308 319 +3,57%
65-69 ani 378 313 188 268 269 +0,37%
70-74 ani 195 300 195 169 181 +7,10%
PR. NR.: 186 / 2007
75-79 ani 133 215 143 156 148 -5,13%

80-84 ani 102 49 107 99 97 -2,02%
85 ani si
peste 44 58 62 96 104 +8,33%
Total 7047 7071 5057 5051 5074 +0,46%
Variația populației pe grupe de vârstă la nivelul anului 2018 este prezentată Fig.4. Analizând
variația populației 2017/2018 se observă că populația este în creștere pentru majoritatea categoriilor de
vârstă. Variația creșterii se situează în intervalul +0,37%...+20,48%, iar în cazul variației negative, intervalul
este -8,52%...-2,02%. Pentru variațiile pozitive, cea mai ridicată rată se înregistrează pentru categoria 50-
54 ani. Acest fapt, împreună cu o natalitate redusă, denotă o îmbătrânire a populației.
În ceea ce privește populația pe grupe de vârstă se observă că intervalul care deține valorile cele
mai mari este 40-44 ani urmat de intervalul 44-49 ani. Apare o scădere firească considerabilă pentru
categoriile de vârstă de peste 55 de ani, cu anomalii în dreptul categoriilor 60-69 și 85+. De asemenea,
apare o ascendentă în dreptul populației tinere, ca dovadă a natalității reduse și a migrație înspre alte
localități.
Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă (SURSA INSEE)
Spor natural
Numărul nou născuților-stânga; Numărul decedaților-dreapta – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):
PR. NR.: 186 / 2007
Se observă că anul 2015 aducea cea mai ridicată rată a nașterilor, asemănătoare cu anul 2011.
Criza economică și-a pus amprenta pe anii 2012-2014, urmând apoi o scădere și mai accentuată după
anul 2015.
Rata nou născuților și a celor decedați (SURSA INSEE)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Născuți 60 54 49 41 61 46 37
Decedați 51 58 47 52 57 47 56
Rata născuți/decedați 1,18 0,93 1,04 0,79 1,07 0,98 0,66
Rata dintre născuți și decedați urmează descreșterea din graficul natalității, unde anii 2011 și 2015 prezintă
o valoare mai mare de 1, iar anul 2013, cand s-au înregistrat un număr mai mic de decese, prezintă, de
asemenea, un raport mai mare de 1.
Spor migrator
Mișcarea migratorie a populației la nivelul comunei Periam – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):
Din perspectiva stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința se observă că în anii 2011,2012

și 2014, numărul stabilirilor este mai ridicat decât cel al plecărilor. Începând cu anul 2015 numărul
plecărilor cu reședința depășeste ușor numărul stabilirilor.
PR. NR.: 186 / 2007
Stabiliri și plecări cu domiciliul – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):
Stabilirile cu domiciliul inclusiv migrația externă prezintă o creștere semnificativă în anul 2012,
după care o scădere constantă neglijabilă până în 2014. În anul 2015 urmează o scădere semnificativă,
după care urmează o creștere exponențială, cu valoarea maximă de 125, în anul 2017.
Populația care a început să plece cu domiciliul prezintă variații reduse, fiind, în general, mai mică
decât cea care s-a stabilit. Singurele excepții sunt în anii 2011 și 2016, unde raportul dintre plecări și
stabiliri este inversat.
Se observă că pentru perioada 2011-2017, numărul emigranților definitivi este de 36, iar numărul
imigranților definitivi este de 6 persoane, în condițiile în care perioada 2011-2014 nu prezintă imigranți.
Emigranții și imigranții comunei Periam – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):
Resurse de muncă.Somaj
Forța de muncă reprezintă factorul care a constribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-
economică a comunei, aceasta fiind motivată, flexibilă, inovativă, dar și cu un grad ridicat de specializare,
contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.
Numărul șomerilor înregistrați în ianuarie 2019 este de 13 persoane, dintre care 7 femei și 6
bărbați. Numărul șomerilor urmează un trend descendent în perioada 2011-2018, înregistrându-se o
scădere cu 19 șomeri în anul 2018, comparativ cu anul 2011. Cu toate acestea numărul șomerilor este mic,
acest lucru fiind susținut de apariția investitorilor în zonă și de dezvoltarea infrastructurii care a contribuit
la facilitarea transportului către orașele din zonă.
PR. NR.: 186 / 2007
Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2011 – mai 2018
Disfuncționalități
o Fenomenul emigrare către statele membre ale UE a crescut în intensitate în ultimii ani;
o Fenomenul de imigrare din alte state nu este de amploare în judeţul Timiș însă a început să-și
facă prezența;
o Apariția migraţiei inter-regională a forţei de muncă;
o Fenomenul de îmbătrânire a populației
2.6 CIRCULAȚIE
Circulație rutieră
Comuna Periam are în prezent următoarele categorii de drumuri:
o Drumul județean DJ 682 - limita jud. Arad (km 130+150) - PERIAM - SÂNPETRU MARE - DUDEŞTII
VECHI - CHEGLEVIC -CHEREŞTUR - BEBA VECHE - frontieră SERBIA
o Drumul județean DJ 692 - DN 69 (SÎNANDREI)-CARANI-BĂRĂTEAZ-GELU-VARIAŞ- PERIAM-
PESAC (DN 6)
o Drumul comunal DC 30 - PERIAM (DJ 692) - PORT PERIAM
Localitatea Periam este străbătută de două drumuri judeţene: Dj 682 Arad – Beba Veche şi Dj 692
Timişoara – DN6, fiind amplasată la 55 km de Timişoara, 45 km de Arad şi 20 km de Sânnicolau Mare. Pe
raza comunei Periam cele două drumuri judeţene au fost recent reabilitate şi modernizate şi sunt utilizate,
în mare parte, pentru transportul greu de mărfuri.
Prin intermediul infrastructurii rutiere pot fi utilizate cele două aeroporturi internaţionale,
Timişoara şi Arad, precum şi punctele de trecere a frontierei, 39 km cu Ungaria prin punctul Cenad, 38 km
cu Serbia prin Jimbolia. De asemenea se poate utiliza autostrada Arad – Timişoara la 38 km.
PR. NR.: 186 / 2007
Reţeaua stradală din localitate, compusă din drumuri de categoria IV şi V, are lungimea de 23,741
km (fără drumurile judeţene). Au fost reabilitate și modernizate străzi în lungime de 1,297 km până în anul
2012 inclusiv.
În perioada 2014 – 2018 au fost modernizate străzi în lungime de 20,894 km prin proiectul
,,Modernizare drumuri de interes local în comuna Periam”.
Necesită lucrări de modernizare străzi în comună, în lungime de 1,55 km.
Circulație feroviară
Localitatea Periam este un important nod feroviar, aflându-se la intersecţia căilor Arad – Vălcani
şi Timişoara Nord – Nerău. Transportul de persoane este asigurat de operatorul Regiotrans.
S.R.L. Braşov care asigură în 24 ore pe ruta Timişoara – Nerău 4 curse tur şi 6 retur iar pe ruta
Arad – Vălcani 5 curse tur şi 6 retur. Transportul de mărfuri este asigurat de S.N.C.F.R. – Marfă.
Transport în comun
Luând în calcul analiza serviciului public reprezentat prin transportul inter și extra comunal,
putem spune ca acesta este disponibil și asigură deplasarea localnicilor, cu ajutorul mijloacelor de
transport de mare capacitate.
Transportul între localitați se face în principal cu ajutorul autobuzelor.
În cadrul comunei se realizează 3 tipuri de transport pe 3 trasee distincte:
• transportul pasageri Igriș - Timișoara, 3 curse dus-întors în 24 ore, în 6 zile pe
săptămână, utilizând 3 stații de îmbarcare – debarcare;
• transportul școlar, acesta fiind realizat de primăriile localităților învecinate cu ajutorul
microbuzelor care opresc în fața Liceului Teoretic Periam.
• transport public de muncitori, asigurat, zilnic, în zilele lucrătoare, de 5 firme de transport:
Atlassib SRL; N.M. Gabriela Periam S.R.L și un transport județean, asigurat pe direcții
Timișoara, Sânicolau Mare, Jimbolia.
Rețeaua de transport acoperă în mare parte comuna, fiind regasite la nivelul unității
administrative 12 stații publice, deservind nevoile de deplasare ale localnicilor, contribuind totodată la
creșterea mobilității rurale.
2.7 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
Intravilanul existent al localităţii PERIAM are o suprafaţă de 390,06 ha, format din două tipuri
distincte:
TRUP 1 – localitatea propriu-zisă cu o suprafaţă de 380,18 ha
TRUP 2 – PERIAM PORT cu o suprafaţă de 9,88 ha

Zonificarea pe funcţiuni urbane existentă se prezintă în tabelul următor:
PR. NR.: 186 / 2007
BILANŢ TERITORIAL
PE FUNCŢIUNI URBANE
- SITUAŢIA EXISTENTĂ -
LOCALITATEA P E R I A M
SUPRAFAŢA ( ha )
PROCENT
ZONE FUNCŢIONALE LOCALITATE TRUPURI TOTAL DIN TOTAL
IZOLATE INTRAVILAN
(%)
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI 248,95 - 248,95 63,80
COMPLEMENTARE
UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI 7,40 0,80 8,20 2,10
DEPOZITARE
UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE 1,85 - 1,85 0,45
INSTITUŢII ŞI SERVICII DE 13,50 - 13,50 3,45
INTERES PUBLIC
CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI 89,78 1,80 91,58 23,50
TRANSPORT
din care: 85,00 1,80
- RUTIER 4,78 - 86,80
- FEROVIAR 4,78
SPAŢII VERZI, SPORT, 2,00 7,28 9,28 2,40
AGREMENT,PLANTAŢII DE
PROTECŢIE
CONSTRUCŢII 1,40 - 1,40 0,35
TEHNICO - EDILITARE
GOSPODĂRIE COMUNALĂ. 9,30 - 9,30 2,40
CIMITIRE
TERENURI LIBERE 4,30 - 4,30 1,10
APE 1,70 - 1,70 0,45
PĂDURI - - - -
TERENURI NEPRODUCTIVE - - - -
TOTAL INTRAVILAN 380,18 9,88 390,06 100,0
0%
Se observă că zona de locuit deţine 63,8% din totalul teritoriului intravilan.

Teritoriul administrativ al comunei Periam se prezintă cu un relief plat, o zonă de câmpie, în care
trupul principal – localitatea – este amplasată central.
Trama stradală a localității este în general rectangulară, fiind constituită din străzi principale și
secundare. În zona centrală străzile converg către o piateță în care se află Biserica Romano-Catolică ,,Sf.
Joahn de Nepomuk” formând o tramă triunghiulară.
Loturile tradiționale individuale sunt de dimensiuni mari, având o suprafață de circa 2000 mp. Ele
cuprind, în general, casa de locuit, anexele gospădăreşti şi grădina de legume.
În zona centrală, parcelele dreptunghiulare,cu suprafețe în medie de 1500 mp au frontul înspre
stradă vast, iar parea de grădină din spate este relativ limitată. Clădirile sunt dispuse de regulă lipite de
două dintre laturi, formând un front compact– fără retragere și cu calcan, existând desigur si excepții
izolate, iar în continuarea lor, se dezvoltă, tot cu calcan, anexele gospodărești de folosință agricolă.
Regimul de înălţime dominant în vatra veche este parter sau parter+mansardă.
PR. NR.: 186 / 2007
Prin lucrările de reparare, reconstrucţie sau clădiri noi, regimul de înălţime s-a modificat, apărând
şi clădiri din categoria: P+1+M, P+2, P+2+M, P+4. În perioada socialistă, în comună s-au înfiinţat și zone
de locuire colectivă, cu blocuri, cu regim de înălţime pâna la P+4.
Zona centrală
Zona se remarcă printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizată
de diversitatea de activităţi de interes general, cu acces public. Funcțiunile sunt orientate către polul de
atracție reprezentat de Biserica Romano-Catolică ,,Sf. Joahn de Nepomuk”.
Zona de locuințe
a) Locuințe cu caracter rural
Caracteristicile principale ale construcțiilor constau în dispunerea ordonată, predominant cu
calcan și cu retrageri similare și un procent de ocupare mic.
Parcelarul este de factură rurală, cu suprafețe mari, dreptunghiulare, în medie de 2000 mp, cu
frontul îngust spre stradă, iar partea de grădină în spate. Clădirile sunt dispuse de regulă lipite de două
dintre laturi, formând un front compact fără retragere și cu calcan, iar în continuarea lor se dezvoltă, tot
cu calcan, anexele gospodărești de folosință agricolă.
b) Locuințe individuale cu caracter urban
Parcelele sunt de dimensiuni mari și formă dreptunghiulară, în jurul a 1200 mp cu front stradal
generos și cu o adâncime limitată. Clădirile sunt dispuse de regulă lipite de două dintre laturi, formând un
front compact fără retragere și cu calcan. Construcțiile sunt amplasate izolat sau cuplat pe parcele.
c) Locuințe colective
Zona este caracterizată de funcțiunea rezidențială cu funcțiuni complementare (servicii, comerț),
cu o densitate crescută și regim de înălțime mai mare amplasate în apropierea zonei centrale și a fostelor
platforme cvasi-industriale.
Zona de activități economice

Este împărţită în mai multe categorii de activităţi:
a) zona de activităţi economice cu caracter terţiar
b) zona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter rezidenţial
c) zona de mică producție, depozitare, logistică, comerţ en-gros
Instituții și servicii
Zona este formată din instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în ansambluri
independente şi clădiri dedicate, situate zona central și de-a lungul drumului județean DJ682.
Zona de gospodărire comunală

Cuprinde cele patru cimitire.
Zona de construcții aferente lucrărilor edilitare

Cuprinde suprafeţele aferente surselor de apă, sondelor şi staţiilor electrice.
Căi de comunicație și transport

Cuprind spaţiile aferente infrastructurii rutiere.
Spații verzi
PR. NR.: 186 / 2007
Sunt evidenţiate următoarele categorii spaţii verzi, care intră la calculul de spaţiu verde pe cap de
locuitor conform Legii nr. 24/2007, republicată în 2009, privind reglementarea și administrarea spațiilor
verzi din intravilanul localităților:
a) spații verzi publice
b) spații verzi aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de
protecție socială, instituții, edificii de cult;
c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, complexuri și baze sportive;
d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;
e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;
Există un deficit semnificativ de spaţii verzi amenajate în raport cu numărul de locuitori (mp/loc),
de doar 3,94 mp/loc, faţă de cuantumul stabilit prin OUG 114/2007 de spatiu / locuitor.
2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE
Tectonica
Din punct de vedere tectonic, localitatea Periam este așezată într-o arie cu falii orientate est-vest,
marcată de existența vulcanului stins de la Șanovița, precum și de apele mineralizate din subsolul
Timișoarei, cele de la Calacea spre nord și Buziaș-Ivanda în sud.
Seismicitate
Conform Codului de proiectare seismică P 100/1-2013, acceleraţia terenului pentru proiectare
(pentru componenta orizontală a mişcării terenului) este ag = 0,16 g, iar perioada de colţ este Tc = 0,70
sec, conform figurilor următoare:
Zonarea seismică a teritoriului ţării relevă faptul că localitatea este situată într-o zonă de
intensitate seismică VII. Arealul înconjurător al comunei Periam se înscrie într-o zonă de intensitate
seismică pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire de cca 50 de ani.
Inundații
Teritoriul comunei Periam este străbătut de râurile Mureș și Aranca precum și de un sistem de
canale.
a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă:
Lățimea cursului de apă (m) 10-50 51-500 peste 500
Lățimea zonei de protecție (m) 15 30 50
PR. NR.: 186 / 2007
a) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare
Volumul brut al lacului de acumulare (mil. m3) 0,1-1 1,1-50 peste 50

Lățimea zonei de protecție (m) 5 10 15
În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/2006, anexa 2, se va respecta lățimea zonelor
de protecție în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor,
canalelor, barajelor și a altor lucrări hidrotehnice.
b) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor
Înălțimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5

Lățimea zonei de protecție (m)
-spre cursul de apă 5 10 15
-spre interi 3 4 4
c) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite
Adâncimea medie a canalului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5

Lățimea zonei de protecție (m)
- Canal cu debitul instalat până la 10 m3/s 1 2 3
- Canal cu debitul instalat de la 10 m /s la 50 m /s
3 3
2 3 4
- Canal cu debitul instalat peste 50 m /s 3
3 4 5
Zonele de protecție se măsoară astfel:

- la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
- la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
- la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.
Conform Ordinului nr. 227/31.03.20016, anexa 1, se vor respecta zonele de protecție adiacente
infrastructurii de îmbunătățiri funciare:
1. Zona de protecție la prize de apă, evacuări de apă, lucrări în albie și altele asemenea: -metri-
- Lățimea zonei de protecție 10
2. Zona de protecție la canale
2.1. Canale de irigații
- Lățimea zonei de protecție:
- canal de distribuție 2,0
- canal de aducțiune 2,5
- canal de transport 3,0
2.2. Canale de desecare:
- canale secundare și de ultim ordin 2,0
- canale principale 2,0
- canale colectoare 2,5
PR. NR.: 186 / 2007
3. Zona de protecție la stații de pompare:

- Lățimea zonei de protecție:
a) împrejmuite (măsurată de la împrejmuire) 1,0
b) neîmprejmuite (măsurată de la limita construcției) 4,0
2.7 ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ
Alimentare cu apă și canalizare

Localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Reţeaua de alimentare cu apă
acoperă întreaga vatră a localităţii.
Localitatea Periam este prevăzută cu reţea de alimentare şi distribuţie a apei în lungime de
36,604 km din PEID PE 80, astfel:
- Ø 125 mm 12.655 ml;
- Ø 100 mm 565 ml;
- Ø 90 mm 4.450 ml;
- Ø 75 mm 18.934 ml.
Pe reţeaua de conducte există 57 cămine cu vane de linie pentru manevre şi 53 hidranţi de
incendiu.
Captarea apei se realizează din strat acvifer de adâncime prin intermediul a 5 foraje cu
adâncimea de 80 – 178 m, din care trei foraje sunt echipate cu pompe submersibile şi staţii de hidrofor.
Celelalte două foraje echipate cu pompe submersibile deservesc castelul de înmagazinare a apei.
Castelul de apă are capacitatea de 300 mc, din care 60 mc rezervă intangibilă pentru incendiu şi
are prevăzută instalaţie de clorinare pentru dezinfecţia apei potabile.
Reţeaua deserveşte un număr de 1300 locuinţe racordate, inclusiv instituţiile publice şi agenţi
economici. Rețeaua de distribuție este dimensionată să asigure alimentarea cișmelelor stradale, a
cișmelelor din curți și a hidranților de incendiu exteriori, fiind realizată sub forma unei rețele ramificate.
Sistemul de alimentare și distribuție a apei se găsește în administrarea comunei Periam prin

intermediul Serviciului Public de Alimentare cu Apă și Canalizare Periam și a distribuit către consumatori:
Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 TOTAL
Cantitatea de apă
distribuită (mc) 131905 143606 143861 163659 137387 175405 895 823
Localitatea PERIAM dispune de un sistem centralizat de epurare a apelor uzate, respectiv de

reţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate. Sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate
este compus din:
1. Staţie de epurare cu treaptă mecanică şi treaptă biologică, cu un debit de epurare de 300
mc/zi;
2. Reţea de conducte formate din:
• ramuri colectoare din PVC, SN 4, SDR 41: 6526 ml;
• conducte refulare SP, din PEHD, PE 100, PN 10: 670 ml;
• bare menajere secundare: 2416 ml cu 110 cămine de racord;
• 76 cămine de racord PVC, SN 4, SDR 41/3 intrări/1 ieșire.
• 4 stații de pompare pe rețea și o stație de pompare la stația de epurare;
• conductă transport SP1 - Stație epurare: 530 ml;
PR. NR.: 186 / 2007
• conductă evacuare emisar: 230 ml;

• conductă colectoare pentru racorduri (blocuri): 286 ml.
3. Sistem de canalizare finalizat în anul 2017, compus din:
• rețea colectoare DN 250 =16839 ml;
• cămine de vizitare cu racord DN 1000 = 28 bucăți;
• cămin de vizitare pe canal colector DN 1000 = 83 bucăți;
• cămine decantoare DN 1000 = 8 bucăți
• cămine DN 625 = 248 bucăți
• cămine 3 intrări si 1 ieșire DN 425 = 256 buc
• rețea colectoare DN 160 = 15161 ml;
• refulare SP DN 90 = 121 ml;
• refulare SP DN 75 = 597 ml;
• stații de pompare SP = 8 bucăți.
• conductă colectoare pentru racorduri (cfr): 36 ml.
4. Colectarea apelor de la utilizatori se face prin intermediul a 1.100 racorduri individuale, atât la
utilizatorii privați cât și la instituții publice și agenți economici.
Sistemul de canalizare este de tip separativ. Apele pluviale se colectează la rigolele și șanțurile
stradale existente, iar canalizarea menajeră se descarcă în colectoarele principale și descarcă în stația de
epurare calculată pentru întreaga localitate, în nordul localității.
Terenul permite o descărcare parțial gravitațională a apelor menajere și parțial prin pompare.
Stația de epurare cât și infrastructura de colectare și transport a apelor uzate menajere realizate
sunt în funcțiune și sunt exploatate de Serviciu Public de Alimentare cu Apă și Canalizare Periam.
Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este asigurată de Societatea Comercială de Distribuţie şi
furnizarea a Energiei Electrice. Este realizată pentru întreaga comună prin reţele supraterane de joasă
tensiune modernizate de furnizor în 2010.
Din cele 1587 locuinţe convenţionale, 1577 locuinţe sunt racordate la reţeaua de alimentare.
Reţeaua stradală este prevăzută cu iluminat public prin intermediul a 680 lămpi.
Atât intravilanul cât şi în extravilan există reţele de transport de medie tensiune.
Alimentare cu gaze naturale

Alimentarea a gaze naturale localitatea dispune de o reţea de alimentare cu gaze naturale cu o
lungime de cca. 30,0 km reţea fiind acoperită vatra localităţii.
Telefonie și telecomunicații
În comuna Periam funcţionează următorii operatori:
- Telekom - telefonie fixă şi internet;
- RCS & RDS (in urma preluării Eurocable S.R.L.) – televiziune şi internet;
- Vodafone - telefonie mobilă;
- Orange – telefonie mobilă;
Modalitatea de acces a la serviciile de comunicaţii electronice a operatorilor economici care
furnizează astfel de servicii este asigurată prin transmisii radio şi reţele fibră optică amplasate aerian şi
subteran.
PR. NR.: 186 / 2007
Disfuncţionalităţi
Analiza critică a situaţiei existente asupra cadrului natural, potenţialului economic, potenţialului
uman, a condiţiilor de locuit, analiza instituţiilor publice cu aprecieri asupra capacităţii acestora în raport
cu numărul de locuit şi a repartiţiei în teritoriu, analiza circulaţiei în cadrul intravilanului, a circulaţiei de
tranzit, aspecte ale echipării edilitare a protecţiei mediului au etalat disfuncţionalităţi ce pertubă viaţa
localităţii şi anume:
• Declinul producţiei agricole datorat în parte perioadei de restructurare economică, cât şi

potenţialului tehnic şi financiar redus al producătorilor individuali;
• Diversificarea slabă a activităţilor economice cât şi dezvoltarea redusă a infrastructurii de
afaceri;
• Starea fenomenului demografic;
• Gradul scăzut de ocupare a forţei de muncă;
• Starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor din teritoriul administrativ;
• Străzi nemodernizate în teritoriul intravilanului
• Incompatibilităţi grave în cadrul zonificării funcţionale urbanistice
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE
În urma discuţiile directe cu reprezentanţii conducerii locale, a consultărilor cu alţi factori

interesaţi în dezvoltarea economico-socială a comunei, respectiv a localităţii PERIAM, au rezultat
necesităţi, opţiuni şi puncte de vedere ale acestora, constituind elemente de temă pentru Planul
Urbanistic General al comunei PERIAM.
Planul Urbanistic General va avea caracter de direcţionare şi coordonare a dezvoltării urbanistice

a localitaţii pe termen mediu şi lung, cuprinzând prevederile necesare atingerii acestor obiective.
3.2 EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI

Se menţionează câteva obiective urmărite în cadrul P.U.G.-ului:
• Optimizarea relaţiilor localităţii PERIAM cu teritoriul administrativ şi judeţean;
• Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
• Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie;
• Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
• Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
• Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;
• Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;
• Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi protecţie a acestora;
• Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
• Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
• Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilanul extins;
• Stabiliarea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a
construcţiilor
Reglementăriile din cadrul P.U.G. se vor detalia prin Regulamentul Local de Urbanism.
PR. NR.: 186 / 2007
Poziţia teritoriului administrativ al comunei PERIAM în cadrul judeţului (zona nord - vestică),
cuprins în PATJ – în cadrul reţelei de localităţii ca teritoriu cu mari posibilităţi de dezvoltare, dezvoltare
durabilă şi echilibrată.
Propunerile de urbanism pentru localitatea PERIAM prezintă un intravilan mult extins.
Suprafeţele cuprinse sunt destinate funcţiunilor urbane - locuire, activităţi economice, dotări sociale, spaţii
verzi, zone de agrement, circulaţie rutieră.
3.3 OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
• valorificarea potențialului natural, economic și uman;
Dezvoltarea teritoriului va fi posibilă datorită aplicării unor proiecte de infrastructură, având ca efect
decongestionarea și optimizarea vitezei deplasărilor pe căile de comunicaţie, crearea unor căi rutiere
ducând la facilitarea legăturilor dintre localitatea Periam şi localitățile înconjurătoare sau alte zonele ale
judeţului şi chiar cu exteriorul.
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR
• stabilirea și delimitarea zonelor construibile;

• stabilirea și delimitarea zonelor funcționale;
o scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a

politicilor economice, sociale, ecologice și cultural stabilite la nivel local pentru asiguarea
echilibrului și creșterea coeziunii și eficienței relațiilor dintre acestea;
o îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;
o crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale
persoanelor cu dizabilități;
Zonificarea funcţională propusă în cadrul P.U.G. a ţinut seamă de necesitatea rezervării unor
terenuri din localitate sau din afara acesteia (extinderi de intravilan), terenuri destinate funcțiunilor
rezidențiale, a activităţilor economice.
3.5 INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ

Zonificarea funcţională se prezintă conform planşei anexate.
Atribuirea funcţiunilor urbane asupra noilor suprafeţe cuprinse în intravilan au avut în vedere
vecinătăţile existente cu funcţiunile lor, eliminându-se pe cât posibil incompatibilităţile funcţionale.
Propunerile de urbanism pentru localitatea PERIAM prezintă două zone de dezvoltare delimitate
de elemente şi anume:
Zona de nord cuprinsă între limita intravilanului existent respectiv DJ 682 şi digul râului MUREŞ
Funcţiunile urbane atribuite sunt:
- zona cu statut special (mică producție, depozitare, servicii, împăduriri) cuprinde fermele
SMITHFIELD existente şi se desfăşoară spre sud în limita unei raze de 600 m față de SMITHFIELD.
- zona de mică producție, depozitare și servicii
- zona de locuire și funcțiuni complementare alipită de intravilanul existent
PR. NR.: 186 / 2007
- piață agro-alimentară
Se propune centura ocolitoare a localităţii având două intersecții cu DJ 682.
Zona de sud cuprinsă între traseul DJ 692 ce traversează localitatea şi limita UAT-ul către comuna
PESAC.
Acestui teritoriu se vor atribui următoarele funcţiuni urbane:
Se are în vedere vecinătatea cu livezile ce există în zonă, existând perspectiva prelucrării
producţiei pomicole în zona funcţională mai sus menţionată.
În partea de est, se propune centura ocolitoare a localității între DJ 682 și DJ 692, cu un traseu
paralel cu latura estică a localităţii, respectiv cu linia C.F. – SÂNNICOLAU MARE – ARAD.
Acestui teritoriu se vor atribui următoarele funcţiuni urbane:
În partea de vest în lungul lui DJ 682 (spre SÂNPETRU MARE) de asemenea se propune zona de
locuit cu funcţiuni complementare.
BILANŢ TERITORIAL
LOCALITATEA PERIAM
EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa Procent (%) Suprafaţa Procent (%)
( ha ) din intravilan ( ha ) din intravilan
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
248,95 63,80 398,42 27,16
COMPLEMENTARE
UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI
8,20 2,10 356.24 24,28
DEPOZITE
UNITĂŢI
1,85 0,45 47,41 3,23
AGRO-ZOOTEHNICE
INSTITUŢII ŞI SERVICII
13,50 3,45 84,17 5,74
DE INTERES PUBLIC
CĂI DE COMUNICAŢIE 91,58 282,00
ŞI TRANSPORT
din care : 23,50 270,00 19,22
- Rutier 86,80 12,00
- Feroviar 4,78
SPAŢII VERZI, SPORT,
9,28 2,40 274,73 18,73
AGREMENT, PROTECŢIE
CONSTRUCŢII
1,40 0,35 10,00 0,68
TEHNICO-EDILITARE
GOSPODĂRIE COMUNALĂ,
9,30 2,40 12,00 0,82
CIMITIRE
TERENURI LIBERE 4,30 1,10 - -
APE 1,70 0,45 2,00 0,14
TERENURI NEPRODUCTIVE - - - -
TOTAL INTRAVILAN 390,06 100,00% 1466,97 100,00%
PR. NR.: 186 / 2007
Descrierea soluţiei de urbanism este succintă urmând ca în cadrul studiului final să se

aprofundeze, urmând de altfel cadrul conţinut legal.
LOCUINȚE
149,47 ha → 5074 indivizi – permanent – locuitori
ECONOMIC
348,04 ha → 2097 indivizi – ocazional – angajati/personal administrativ
AGRICOL
45,56 ha → 160 indivizi – ocazional – angajati/personal administativ
INSTITUȚII
AGREMENT
3.9 DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
Alimentarea cu apă
Localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Reţeaua de alimentare cu apă
acoperă întreaga vatră a localităţii.
Sistemul de alimentare cu apă existent se compune din:

• captarea apei prin intermediul a cinci foraje de mare adâncime;
• conducta de aducţiune de la foraje la castelul de apă;
• castel de apă;
• staţie de clorinare pentru dezinfectarea apei;
• reţea de distribuţie din ţeavă de polietilenă PE – HD cu De 125, 90 şi 75 mm. Pe reţeaua
de distribuţie s-au prevăzut cămine de vane şi hidranţi subterani de incendiu exteriori.
Gospodăria de apă se va împrejmui pentru asigurarea protecţiei sanitare.
Staţie de tratare de deferizare demanganizare, se prevede doar dacă în timp se constată că apa
nu satisface condiţiile de potabilitate.
Lucrările de alimentare cu apă se urmăresc a fi executate etapizat, funcţie de posibilităţile
financiare. Fiecare zonă industrială, în funcţie de procesul de producţie trebuie să îşi asigure în mod
independent rezerva de incendiu şi apa tehnologică pentru producţie. Apa pentru nevoile igienico-
sanitare se va asigura de la reţeaua de apă a localităţii.
Extinderea reţelei de apă se va realiza din tuburi PE-HD, PN 6, având De 110 mm.
Canalizare
Canalizare menajeră
Pentru canalizarea apelor uzate menajere provenite de la comuna Periam s-a propus realizarea
unui sistem centralizat de canalizare şi o staţie de epurare amplasată pe teritoriul localităţii, cu evacuare în
emisarul pârâul Aranca.
Debitele uzate menajere rezultate, conform datelor prezentului P.U.G. sunt:
Quz zi med = 842,95 m3/zi = 9,75 l/s
Quz.zi max = 1.095,83 m3/zi = 12,68 l/s
PR. NR.: 186 / 2007
Quz orar max = 3.068,32 m3/zi = 127,84 m3/h = 35,51 l/s

Canalizarea menajeră are curgere gravitaţională pe ea fiind intercalate staţii de pompare pentru
compensarea diferenţelor de cote.
Reţelele de canalizare propuse pentru aceste localităţi sunt realizate din tuburi PVC, SN4 cu
diametrii de 315 şi 250 mm.
Amplasarea în plan a reţelei de canalizare se va face urmărind trama stradală.
Pentru buna funcţionare în exploatare reţeaua de canalizare a fost prevăzută 2 noi staţii de
pompare ape uzate pe lângă cele 4 existente pe actualul intravilan al localităţii.
Materialul utilizat pentru realizarea reţelei de canalizare va fi din tuburi PVC SN4, cu mufă pentru
canalizare, Dext = 315 mm şi respectiv Dext = 250 mm. Materialul din care sunt realizate conductele au o
rezistenţă mare faţă de agresivitatea solului şi o durată mare de existenţă (50 ani).
Reţeaua de canalizare va fi poziţionată obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm grosime,
deasupra se va realiza o umplutură de nisip de 15 cm iar lateral de 20 cm.
Rugozitatea conductelor este foarte mică (ζ = 0,03) iar materialul din care sunt realizate prezintă
o mare siguranţă la transport şi o etanşare absolută a reţelei realizate.
Pentru asigurarea unei exploatări corespunzătoare, reţelele de canalizare vor fi prevăzute cu
cămine de vizitare amplasate la o distanţă maximă de 60 m unul de altul, conform STAS 3051 – 91. Se mai
prevăd cămine de vizitare în punctele de schimbare a direcţiei, de intersecţie cu alte canale şi în puncte
de schimbare a pantelor.
Canalele de vizitare permit accesul la canale în scopul supravegherii şi întreţinerii acestora, pentru
curăţirea şi evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ sau calitativ al apelor.
Pe vatra localităţii se vor executa staţii de pompare ape uzate menajere, pentru evitarea
adâncimii mari de pozare a canalizării. Staţia de pompare va fi echipată cu (1+1R) electropompe pentru
apă uzată.
Căminele de vizitare vor fi realizate din beton armat monolit, conform STAS 2448 – 82, având
dimensiunile plăcii de bază 1,5 x 1,5 m şi H = 2,0 m. Ele vor fi acoperite cu capace de fontă carosabile, în
teren cu apă subterană şi vor fi protejate la exterior prin strat de bitum iar la interior prin tencuire.
Apa uzată menajeră, colectată de pe vatra localităţii, va fi epurată într-o staţie de epurare
mecano – biologică existentă cu reducerea azotului şi a fosforului.
Staţia de epurare existentă este de tip monobloc, dimensionată pentru 7 000 locuitori echivalenţi,
prevăzută cu echipamente de automatizare şi conducere a proceselor tehnologice, treaptă mecanică,
treaptă biologică, instrumente de măsură pentru măsurarea debitului de apă uzată şi a principalilor
poluanţi.
Pentru preluarea apelor uzate menajere provenite din extinderile prevăzute în prezentul P.U.G.,
staţia de epurare se va extinde prin adăugarea unui modul de 1500 locuitori echivalenţi.
Canalizare pluvială
Pentru localitatea Periam apele meteorice provenite de pe străzi se vor colecta prin rigole şi
transportate la bazinele de retenţie propuse BR. Preaplinul bazinelor va fi descărcat în canalele de
desecare existente în zonă. Înainte de deversare în canalele de desecare aceste ape vor fi trecute prin
decantoare–separatore de hidrocarburi.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de către Societatea Comercială de Distribuţie şi

furnizarea a Energiei Electrice.
Alimentarea cu energie electrică a comunei Periam din jud. Timiș se desfasoară în prezent in
parametri optimi. Pe intreg teritoriul comunei exista retele electrice de distributie alcatuite din posturi de
transformare aeriene , linii electrice aeriene LEA 20 kV si linii electrice aeriene/subterane 0.4 kV. Rețelele
PR. NR.: 186 / 2007
aeriene de 20 kV sunt buclate si sunt alimentate din statiile de transformare 110/20 kV Lovrin ,110/20 kV
Carpinis respectiv statia 110/20 kV Semlac.
Distributia teritoriala a retelelor electrice de distributie acopera in cea mai mare parte alimentarea
echilibrata a zonei in studiu astfel exista 8 posturi de transformare aeriene de retea pentru abonatii casnici
si mici consumatori si 12 posturi de transformare tip abonat care deservesc consumatorii industriali/ agro
din localitate
Reteaua de joasa tensiune (0.4kV) este alcatuita din linii electrice aeriene si subterane in lungime
totala de aprox. 27 km. Comuna Periam are in prezent un numar de cca 1550 de abonati la furnizorul de
energie electrica Enel Distributie Banat SA. Bransamentele sunt in marea majoritate realizate aerian.
Instalatiile electrice de iluminat public sunt prevazute pe majoritatea arterelor de circulatie a
localitatii.
Instalatia de iluminat public este alcatuita in mare parte din corpuri de iluminat cu descarcari de
vapori de mercur sau de sodiu, montate pe stalpi prefabricati de beton sau de metal, cu alimentare din
reteaua de iluminat public aeriana.
Retelele de joasa tensiune au urmatoarele configuratii:
- retele buclate, avand legaturile intre posturile de transformare in bucla;
- retele radiale care au legaturi simple intre punctele de alimentare si consumatori;
Noile obiective se vor realiza etapizat, urmand o dezvoltare extindere a retelelor de alimentare, in
special in cele 2 zone geografice nord si sud.
In zonele de extindere a terenurilor intravilane care sunt strabatute de retele de inalta (110 kV,220
kV) medie tensiune (20 kV) si joasa tensiune (0,4kV)se va tine seama de zonele de protectie impuse de
catre ANRE. Pentru orice constructie se va cere distribuitorului local de energie – SC ENEL DISTRIBUTIE
Banat SA aviz de amplasament. In cazul in care nu se pot respecta culoarele de protectie impuse,
instalatiile electrice existente se vor reglementa de catre S Enel Distributie Banat SA la solicitarea
beneficiarului.
Pentru eliminarea problemelor de mai sus, se propun urmatoarele:

-Extinderi ale retelei de medie tensiune catre zonele rezidentiale / industriale /agricole aflate in
exteriorul localitatii, prin linii electrice subterane/aeriene, cu tensiune de 20kV si instalarea de posturi de
transformare pentru acoperirea consumului prognozat pe urmatorii 7-10 ani;
-Extinderea retelelor de iluminat public in zonele noi rezidentiale, industriale, productie agricola;
Solutiile de alimentare se vor elabora de catre distribuitorul local de energie electrica – SC ENEL
DISTRIBUTIE Banat SA in cazul de fata.
Solutiile se vor stabili de comun acord intre furnizorul de energie si autoritatile locale.
Alimentarea cu gaze naturale
Localitatea dispune de o reţea de alimentare cu gaze naturale cu o lungime de cca. 30,0 km reţea
fiind acoperită vatra localităţii.
Solutiile de alimentare se vor elabora de catre distribuitorul local de gaze naturale.
3.10 PROTECȚIA MEDIULUI

TRATAREA CRITERIILOR PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENŢIALE
ASUPRA MEDIULUI
Conform Hotărârii Nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe (publicată în Monitorul oficial, Partea I nr.707 din 5 august 2004).
PR. NR.: 186 / 2007
ANEXA Nr. 1
CRITERII pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului
1. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, în special la:
1.a. Amplasamentul este în teritoriul administrativ al comunei Periam,
Teritoriul comunei este situat în zonă de câmpie, pe malul stâng al râului Mureş, pe cursul
pârâului Aranca.
Teritoriul administrativ al comunei PERIAM este situat în partea de nord-vest a judeţului Timiş în
care nu se manifestă efectele riscurilor naturale. Informaţii suplimentare prezentate mai jos sunt date din
P.A.T.N. Secţiunea a V-a – Zone de risc natural.
În conformitate cu anexa nr. 2, “Cutremure de pământ”, arealul înconjurător al localităţii Periam
se înscrie într-o zonă de intensitate seismică pe scara MSK cu perioadă medie de revenire de cca 50 de
ani.
Anexa nr. 3, “Unităţi administrativ – teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea
seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României
(exprimată în grade MSK)”, relevă faptul că localitatea Periam este amplasată într-o zonă de intensitate
seismică VII.
Conform anexei nr. 4, “Inundaţii”, teritoriul administrativ al comunei Periam este parte
componentă a unei zone în care cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (în perioada 1901 –
1997) este mai mică de 100 mm. Teritoriul localităţii nu este afectat de inundaţii.
Conform anexei nr. 6, “Alunecări de teren”, macrozonarea teritoriului ţării din punct de vedere al
riscului la alunecări de teren relevă următoarele: potenţialul de producere a alunecărilor este scăzut, iar
probabilitatea de alunecare este practic zero, teritoriul administrativ al localităţii nefiind afectat de
alunecări de teren.
Acest areal nu este supus riscurilor antropice. Unităţile agro-zootehnice şi industriale din zonă,
care au funcţionat în continuare după 1990, nu prezintă risc pentru zonele înconjurătoare. În prezent, la
înfiinţarea noilor unităţi agricole şi industriale se iau toate măsurile necesare pentru protecţia mediului
înconjurător.
Din punct de vedere seismic, în conformitate cu Normativul P100 / 92, localitatea se încadrează în
zona seismică “D”, având o perioadă de colţ TC = 1,0 secunde şi un coeficient seismic Ks = 0,16
Prezenta documentaţie se elaborează la comanda Primăriei Comunei Periam, în vederea stabilirii
direcţiei de dezvoltare a comunei pe următori ani, a servituţiilor de ordin urbanistic ce va greva anumite
imobile, precum şi pentru determinarea modului de utilizare şi conformare a imobilelor şi a construcţiilor
noi propuse.
Programul de dezvoltare a localitaţii Periam, stabilit prin propunerea preliminară de PUG, avizat
de principiu prin Hotărârea Consiliului Local Periam Nr. 18 din 06. 02. 2009, işi propune fluidizarea
circulaţiilor şi asigurarea interconectării funcţiunilor în vederea relaţionării echilibrate a acestora.
Datorită faptului că nu se intenţionează utilizarea de resurse din zonă, alte asemenea investiţii nu
vor avea de suferit, dimpotrivă vor apărea facilităţi precum reţea de apă potabilă şi pentru incendiu, reţea
de canalizare menajeră şi rigole pentru ape pluviale, linii electrice, de telefonie şi de catv.
Zonificarea funcţională propusă, proporţionată corect faţă de necesităţile întregului oraş, este în
concordanţă cu Reglementările urbanistice şi indicatorii teritoriali obligatorii pentru dezvoltările urbane
din extravilanele oraşelor şi comunelor din Timiş.
Zona detaliată are caracter predominant rezidenţial, cu parcele destinate locuirii individuale şi
colective. Sunt prevăzute, de asemenea, funcţiuni complementare, publice sau private, dotări de tipul:
instituţii de învăţământ preşcolar, şcolar, instituţii de sănătate, instituţii de cult, comerţ şi alimentaţie
publică. Noua tramă stradală, corespunzătoare funcţiunilor viitoare, este corelată cu trama stradală din
împrejurimi şi preia traseele drumurilor de exploatare agricole existente. Sunt create spaţii verzi de
agrement şi protecţie, zone de parcuri şi recreare şi complexe sportive. S-a avut în vedere dimensionarea
corespunzătoare a reţelelor de tehnică edilitară propuse în zonă: alimentare cu apă, canalizare, alimentare
cu energie electrică, alimentare cu gaze şi telefonie.
PR. NR.: 186 / 2007
1.b. Se încadrează în prevederile P.U.G-ului prevăzându-se”Programul de dezvoltare a localitaţii

Periam”, stabilit prin propunerea preliminară de PUG, avizat de principiu prin Hotărârea Consiliului Local
Periam Nr. 18 din 06. 02. 2009, îşi propune fluidizarea circulaţiilor şi asigurarea interconectării funcţiunilor
în vederea relaţionării echilibrate a acestora.
PUG-ul anterior aprobat, în baza căruia s-a dezvoltat localitatea Periam, este perimat datorită,
presiuni investiţionale, asupra zonei, acesta devenind limitativ şi nu mai răspunde necesităţilor de
dezvoltare ale comunităţii respective.
Ediţia anterioară a PUG-ului, a cărui valabilitate, a fost stabilită pentru o perioadă de 5-10 ani, a
delimitat 9 unităţi teritoriale de referinţă, noua propunere de PUG işi propune introducerea de noi unităţi
teritoriale de referinţă, spre a răspunde mai bine necesităţilor comunităţii şi pentru a asigura dezvoltarea
coerentă a teritoriului, în strânsă concordanţă cu istoria şi tradiţia locului.
Faţă de ediţia anterioară a PUG-ului, această documentaţie propune modificarea traseului
drumului judeţean 682 şi preluarea traficului acestuia pe două trasee de drum nou proiectate, prevăzute
spre a funcţiona asemeni unor centuri de ocolire a comunei Periam, cu descărcare în drumul judeţean DJ
692, pe direcţia Pesac.
O altă propunere nouă faţa de vechea direcţie de dezvoltare urbanistică, constă în reconfigurarea
zonelor destinate agrementului, şi multiplicarea acestora, retrasarea ansamblului de instalaţii tehnologice,
pentru eliminarea riscurilor determinate de inundaţii, introducerea de noi teritorii, pentru dezvoltarea
urbanistică viitoare, cu scopul de a susţine zone de industrie nepoluantă, cu spaţii de depozitare şi
producere, precum şi zone destinate activităţilor para-agricole.
Zona va fi supusă urbanizării, integrându-se în strategia de dezvoltare a localităţii Periam în
perspectiva anului 2050.
Se stabilesc organizări ale circulaţiei şi amenajări ale domeniului public, precum şi intervenţii
specifice unor zone cu: clădiri de locuit unifamiliale, dotări şi servicii publice, mică industrie cu caracter
nepoluant, dotări de agrement cărora li se vor pescrie caracteristici urbanistice specifice, utilizări permise
şi nepermise, regim maxim de înălţime, aliniere, înălţime la cornişă, etc.
1.c. În situaţia existentă terenul propus pentru viitoare a extindere a localităţii Periam are cu
preponderenţă categoria de folosinţă ca teren agricol. Anumite reglementări prevăzute vor avea ca obiect
teritoriul intravilan al localităţilor. În vederea respectării principiilor dezvoltării durabile, în P.U.G. s-a avut
în vedere optimizarea densităţii de locuire corelată cu crearea menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea
spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie.
Obiectivele propuse se înscriu într-o viziune pe termen lung care favorizează la nivel local
premisele dezvoltării economice prin continuitatea specificului socio-economic local şi crearea de noi
oportunităţi şi diversificari ale activităţilor.
S-a asigurat procentul optim de spaţii verzi în corelare cu funcţiunea propusă pe fiecare Unitate
Teritorială de Referinţă în parte şi per ansamblu, adică se va avea în vedere asigurarea spaţiilor verzi de
minimum 26 mp/locuitor, dar nu mai puţin de 7% din suprafaţa totală a dezvoltării propuse.
1.d. Se estimează că lucrările de construire a clădirilor de locuit şi a clădirii destinate dotărilor şi
serviciilor publice, şi a altor clădiri sau construcţii, propuse prin prezenta documentaţie, vor afecta mediul
pe timp limitat, pe durata edificării şi exploatării acestora.
Funcţionarea viitoarelor obiective nu va afecta ecosistemul terestru. Totuşi orice activitate nou
propusă faţă de cultura agricolă specifică, presupune un grad de poluare cu impact nesemnificativ sau
redus asupra mediului.
Factori de mediu posibil afectaţi:
protecţia calităţii apelor:
Pârâul Aranca îşi are izvorul în Piemonturile Bănăţene, în zona localităţii Felnac (judeţul Arad) şi
străbate Câmpia de Vest de la Est la Vest. Aranca are o lungime de 114 km şi colectează apele de pe o
suprafaţă de 1 193 km2. Aranca este un curs de apă deficitar şi cu afluenţii Cociohat şi Giucoşin fără debit
permanent, dar care, ca şi canalul Aranca, sunt integraţi în sistemul de desecare din acest bazin, având
descărcarea apelor din sistem şi în râul Mureş, prin canalul legător Aranca - Mureş din zona Valcani.
PR. NR.: 186 / 2007
Calitatea apei este cea preluată din râul Mureş prin Priza Periam aportul izvoarelor din bazinul
hidrografic Aranca fiind redus. Categoria de calitate pe grupe de indicatori este de categoria a II-a la
“regim de oxigen”:
– CBO5 = 8,1 mg/l
– CCOMn/O2 = 11,9 mg/l
şi tot de categoria a II-a la “toxice speciale”:
– amoniu = 1,19 mg/l
– fenoli = 0,001 mg/l
– fosfor = 0,15 mg/l
Categoria a II-a de calitate este determinată de aportul surselor de poluare difuză (localităţi
rurale) şi de debitele de diluţie scăzute.
Este necesară urmărirea permanentă şi în mod continuu a calităţii apei de suprafaţă cât şi a
apelor subterane, pentru aplicarea de măsuri vizând reducerea şi eliminarea poluării.
canalizare:
Pentru canalizarea apelor uzate menajere provenite de la comuna Periam s-a propus realizarea
unui sistem centralizat de canalizare şi o staţie de epurare amplasată pe teritoriul localităţii, cu evacuare în
emisarul pârâul Aranca, iar canalizarea menajeră are curgere gravitaţională, pe ea fiind intercalate staţii de
pompare pentru compensarea diferenţelor de cote.
protecţia aerului:
Obiectivele prevăzute nu vor constitui un factor de poluare prin emisii şi imisii, deoarece unităţile
aflate în funcţiune sau propuse pe teritoriul comunei, respectă zona de protecţie sanitară şi se obligă sa
asigure un caracter nepoluant al activităţii specifice.
Pentru suprafeţele destinate extinderii în vederea dezvoltării de zone rezidenţiale cu funcţiuni
complementare sau de zone de dotări si servicii publice emisiile sau imisiile rezultate în urma activităţilor
zilnice diverse sau în special a arderii combustibililor pentru încălzirea spaţiilor nu vor constitui un factor
poluant deoarece consumul este moderat.
Nivelul de poluare a atmosferei (în special cu pulberi sedimentabile) din localitatea Periam este
determinat de efectul cumulat al surselor de tip industrial şi de tip urban. Comparativ cu alte zone ale
judeţului, problema poluării aerului şi atmosferei se situează la o scara spaţială mult mai redusă.
Prin măsurile de modernizare a unor străzi din localităţi, precum şi de realizare a unor plantaţii de
protecţie de-a lungul drumurilor şi străzilor, poluarea cu praf poate fi diminuată.
Poluarea cu gaze de eşapament în localitate va fi diminuată prin realizarea unui traseu rutier de
tranzit – centura localităţii. Se propun plantaţii de protecţie de-a lungul străzilor şi drumurilor existente şi
propuse.
protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor:
Pentru diminuarea zgomotului produs de circulaţia feroviară şi cea rutieră se propune realizarea
de plantaţii de protecţie între acestea şi zona de locuit.
protecţia împotriva radiaţiilor:

În cadrul obiectivelor propuse nu se vor desfăşura activităţi care să presupună probleme de
radiaţii.
Supravegherea radioactivităţii mediului în judeţ se face la Staţia de Radioactivitatea Mediului
Timişoara, care efectuează recoltări şi măsurători, în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate
în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţ rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii
de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.
PR. NR.: 186 / 2007
protecţia solului şi subsolului:

Arealul înconjurător localităţii Periam nu se deosebeşte de alte zone ale judeţului, prezenţa
metalelor grele fiind datorată proceselor chimice naturale şi nu poluanţilor artificiali, astfel că, deşi
conţinutul de metale grele în sol este sporit, nu se semnalează zone poluate.
Fragilul echilibru poate fi însă perturbat de orice adaos mai important de elemente metalice
(fertilizări cu îngrăşăminte chimice, nămoluri menajere, dejecţii). Radioactivitatea solului, deşi crescută şi în
această zonă, ca în tot judeţul, nu atinge pragurile critice.
Sunt necesare măsuri de implementare a unei agriculturi durabile, capabilă să asigure
satisfacerea cerinţelor prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
propriile nevoi. Se recomandă să se urmărească dezvoltarea unei agriculturi în armonie cu natura,
menţinând şi favorizând habitatele pentru flora naturală şi pentru restaurarea biodiversităţii, potrivit
concepţiei strategiei paneuropene.
protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:
În zonă nu există ecosisteme terestre sau acvatice sensibile dar cu toate acestea în ultimii ani se
remarcă o continuitate a influenţei antropice negative asupra habitatelor naturale. Dintre cele mai
importante efecte care se manifestă şi se vor manifesta de-a lungul timpului printr-o scădere a diversităţii
biologice, pentru zona de câmpie analizată, amintim:
• incendierea intenţionată a unor suprafeţe mari de păşune, manifestată în special
primăvara,
• utilizarea în agricultură a substanţelor fitosanitare cu efect nociv asupra întregului lanţ
trofic.
protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:
Dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane obligă la o reconsiderare a mediului sub toate aspectele
sale: economice, ecologice şi estetice şi accentuează caracterul de globalitate a problematicii mediului.
Raportul mediu natural – mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului în care utilizarea primului
este profitabilă şi contribuie la dezvoltarea celui din urmă.
Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului va determina menţinerea
echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea şi crează disconfort şi va
permite valorificarea potenţialului economic.
gospodărirea deşeurilor generate de amplasament:
Se va organiza o colectare selectivă a deşeurilor urmând ca deşeurile reciclabile se vor preda spre
refolosire, iar cele de natură menajeră vor fi colectate în pubele de unde vor fi preluate de către serviciile
de salubritate.
gospodarirea substanţelor toxice şi periculoase:
Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate sunt:
• uleiurile uzate, solvenţii uzaţi, diverse materiale cu conţinut de solvenţi
• amestecuri de grasimi şi uleiuri din separatoare de grasimi
• deşeuri de adezivi şi cleiuri
• baterii şi acumulatori cu plumb
• deşeuri de la tratarea suprafeţelor
Procedeele de valorificare utilizate au fost: regenerarea solvenţilor, recuperarea uleiurilor uzate
pentru rerafinare şi reutilizarea lor în alte scopuri, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb. Au
fost eliminate prin incinerare unele deşeuri periculoase.
1.e. Prin canalizare şi alimentare cu apă în sistem centralizat, soluţia ce se propune este conformă cu
normele europene actuale. Schimbarea destinaţiei terenului este în acord cu dezvoltarea de ansamblu a
zonei, deoarece la nivelul comunei Periam se constată o tendinţă de realizare de zone cu clădiri de locuit
pe terenurile agricole.
2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special la:

PR. NR.: 186 / 2007
2.a. Propunerile din documentaţia de urbanism prezentă produc efecte cu caracter ireversibil prin
schimbarea de folosinţă din teren agricol în teren construibil.
Intervenţiile cu efect negativ asupra peisajului ce se vor produce odată cu efectuarea lucrărilor de
construcţii, caracterizate prin distrugerea elementelor de vegetaţie se vor remedia prin luarea unor măsuri
de refacere a covorului vegetal, prin plantarea de iarbă, arbuşti şi arbori, amenajarea de zone verzi mai
ample, modelate după reguli peisagistice cu denivelări, plantaţii diverse, oglinzi de apă.
Orice proiect de construire atrage după sine obligaţia de a trata cel puţin 30% din suprafaţa
terenului ca spaţii verzi şi de a planta minim un arbore la fiecare 150 mp de spaţiu liber pe fiecare lot
edificabil.
Pot apărea poluări cu deşeuri depozitate ilegal pe spaţiile publice din zonă, emisii de gaze de
ardere de la resturi vegetale şi deşeuri combustibile. Efectele negative nu au o durată extinsă, frecvenţa
lor este aleatorie, iar reversibilitatea lor este relativ mare deoarece acestea reprezintă doar rezultatul unor
poluări accidentale şi singulare.
2.b. Efectele prezentate anterior pot avea natura cumulativă dacă nu se identifică rapid şi nu se iau
măsuri privind eliminarea lor. Chiar dacă se manifestă natura cumulativă a efectelor, gradul de poluare nu
poate creşte excesiv datorită naturii acestor efecte.
2.c. Nu se produc efecte transfrontaliere, zona studiată nefiind în apropierea frontierelor de stat ale
României.
2.d. La stabilirea propunerilor de zonificare s-a avut în vedere criteriul evitării apariţiei unor relaţii de
incompatibilitate sau incomodare între diverse zone funcţionale. Astfel se propune evitarea amplasării de
noi unităţi industriale şi agricole în cadrul zonei de locuit sau zonelor verzi. Zonele agro-industriale
propuse folosesc în general terenurile şi fondul construit al unor unităţi economice care şi-au încetat
activitatea. În toate situaţiile se propune separarea unităţilor economice faţă de celelalte zone funcţionale
prin intermediul unor plantaţii de protecţie.
Se interzice amplasarea unităţilor agro-industriale cu activităţi poluante în localităţi.
2.e. Efectele nu au o mărime şi o spaţialitate deosebite fiind vorba doar de poluări reduse.
2.f.
2.f.i. Pe teritoriul propus în vederea viitoarei dezvoltări şi extinderi a localităţii Periam nu sunt zone
naturale speciale sau patrimoniu cultural care să fie afectat.
2.f.ii. La stabilirea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan existent precum şi în teritoriile introduse în
intravilanul propus s-a ţinut seama de principiile şi cerinţele de ecologie urbană astfel încât să se poată
desfăşura activităţi care să nu conducă la depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a
mediului.
2.f.iii. Localitatea Periam oferă un potenţial deosebit în privinţa refacerii peisagistice şi reabilitării urbane.
Efectuarea lucrărilor necesare ar contribui la o sporire semnificativă a atractivităţii turistice a localităţii, la
includerea lui pe un traseu turistic şi la dezvoltarea agro-turismului în localitate. Astfel s-ar crea premisele
unei creşteri economice, precum şi ale unei stabilizări a populaţiei locale.
Măsurile de organizare a spaţiilor verzi şi zonelor de agrement şi turism vor contribui la refacerea
peisagistică şi reabilitarea urbană. Documentaţiile pentru zonele verzi vor lua în studiu atât problemele de
amenajare a spaţiilor plantate cât şi cele referitoare la canalele de desecare, cu intenţia crării unor oglinzi
de apă, care vor contribui la sporirea calităţii peisajului.
2.g. La data de 29.07.2003 a intrat în vigoare Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 62, privind
instituirea regimului de arie naturală protejată în lunca Mureşului, cu statut de „Parc Natural Lunca
Mureşului”. Aria naturală protejată Lunca Mureşului are o suprafaţă de 3.157,59 ha pe teritoriul judeţului
Timiş.
Agenţia de Protecţie a Mediului Timişoara este colaborator în derularea proiectului „Protejarea şi
promovarea Luncii Mureşului”, proiect finanţat prin Programul PHARE CBC.
PR. NR.: 186 / 2007
Pe teritoriul administrativ al comunei Periam aria naturală se desfăşoară cu o suprafaţă de cca 184
ha, fiind delimitată, la nord, de limita teritoriului judeţean (mijlocul râului Mureş) şi, la sud, de digul de
apărare a malului. Spre est şi vest, limita ariei protejate coincide cu limita teritoriului administrative al
comunei Periam. Măsurile care trebuie luate în acesată arie naturală protejată sunt:
• semnalizarea limitelor zonei
• marcarea şi semnalizarea acceselor organizate
• popularizarea caracteristicilor specifice (floră, faună, etc)
3.11 REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Reglementariile din cadrul P.U.G. se vor detalia prin Regulamentul Local de Urbanism.
Atribuirea funcțiunilor urbane asupra noilor suprafețe cuprinse în intravilan au avut în vedere
vecinătățile existente cu funcțiunile lor, eliminându-se pe cât posibil incompatibilitățile funcționale.
• stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan
• teritoriul intravilan va fi împărțit în unități teritoriale de referință care din punct de vedere
funcțional vor trebui să genereze centre specifice de dezvoltare;
• stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
• modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
• evidențierea deținatorilor terenurilor;
• stabilirea modului de utilizare a terenurilor și a conditiilor de conformare și realizare a
construcțiilor.
• identificarea, protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
• asigurarea calității cadrului construit, amenajat si plantat;
4. CONCLUZII
Propunerile de urbanism, care se vor face pe elemente de prognoză economică, demografice,

definite în actuala etapă, cu aproximaţie, mai ales legate de dimensiunea temporală, au drept scop
oferirea de soluţii de funcţionare optimizatoare.
La baza propunerilor ce se vor prezenta prin documentaţia de urbanism vor sta cateva principii
de bază, adaptate pe parcursul elaborării lucrării la condiţiile concrete din teritoriu:
• Poziția geografică în partea de nord a județului Timiș și tradițiile dezvoltării de-a lungul
istoriei conferă acestei comune și zonei condiții favorabile de a adopta o strategie de
dezvoltare în continuare;
• Potenţialul economic şi uman al zonei va trebui valorificat în noile condiţii ale economiei
de piaţă, având în vedere toţi factorii favorabili care pot concura la schimbarea pozitivă a
calităţii vieţii;
• Reţeaua de căi de comunicaţie rutieră existentă constituie elemente importante ce
trebuie valorificate corespunzator în beneficiul dezvoltării localităţii şi zonei;
• Organizarea dezvoltării viitoare trebuie să ţină cont de interdependenţa factorilor ce
influenţează viaţa urbană;
• Factorii exteriori din teritoriu şi reţeaua localităţiilor şi factorii interiori legaţi de circulaţia
interioară, zonificarea funcțională, echiparea tehnico-edilitară, protecţia mediului;
• Dezvoltarea funcţiunilor urbane trebuie să se facă în cadrul unei zonificări judicios
adoptate, care apoi să fie riguros implementată, de factorii de decizie şi autorizare;
• Reţeaua circulaţiei rutiere trebuie dezvoltată echilibrat, pe trepte de clasificare in raport
cu destinaţia străzilor şi drumurilor, respectiv a categoriilor de trafic major (circulaţia
locală sau de tranzit, transport usor sau greu, viteza de circulaţie, etc.) realizand
prospecte largi, cu spaţii verzi pe arterele nou propuse;
PR. NR.: 186 / 2007
• Organizarea unor zone cu profile de producţie definite şi rezervarea de terenuri pentru

industrie cu caracter nepoluant servicii şi depozitare;
• Determinarea de zone pentru parcelări de terenuri pentru locuinţe noi pe loturi
unifamiliale sau în asociaţii restrânse;
• Dezvoltarea reţelei de dotări de învăţământ, cultură, sănătate, sociale, comerciale,
prestări servicii, sport, etc. la nivelul cerinţelor creşterii populaţiei localităţii cu
împrejurimile şi rezervarea de terenuri la nivelul structurii urbane a ansamblurilor de
locuit şi a centrului urban;
• Dezvoltarea suprafeţelor cu spaţii verzi, de odihnă, recreere şi agrement, prin
conservarea severă a suprafeţelor existente impotriva tuturor intenţiilor de consumare a
acestor suprafeţe pentru construcţii cu funcţiuni diverse şi prin realizarea de noi spaţii
verzi repartizate în ansamblu întregului teritoriu;
• Protecţia mediului înconjurator prin măsuri urbanistice vizând amplasamente industriale,
depozite reziduale, surse de apă, staţii de epuare, perdele de protecţie, precum şi
echipamente de reţinere a substanţelor poluate la agenţii producători de noxe;
• Protejarea zonelor istorice şi crearea de rezervaţii de arhitectură pentru fondul construit
valoros, asupra cărora intervenţiile să se facă pe baza unor studii de specialitate şi
autorizate legal;
• Protejarea arterelor de penetraţie împotriva intervenţiilor întamplatoare, precum şi a
celorlalte zone privind implantarea de obiecte minore (chioscuri, garaje, etc.) care ar
polua arhitectural aspectul urban al zonei.
Terenurile propuse pentru includere în intravilan se află în interdicţie de construire până la

elaborarea şi aprobarea unor documentaţii P.U.Z., care vor studia condiţiile concrete de amplasare a
diverselor obiective, conjugat cu condiţiile de echipare tehnico-edilitară şi cu cele ce recurg din
prevederile de aplicare şi respectare a normelor de protecţie a mediului.
Stadiul actual de dezvoltare şi amenajare a teritoriului comunei PERIAM, se caracterizează prin

existenţa unor disfuncţionalităţi în sectoarele de economie, infrastructură, a vieţii sociale, disfuncţionalităţi
formate în timp cu evoluţii spre situaţii critice.
Pentru atenuarea lor trebuind a fi luate măsuri publice.
În cadrul P.U.G. se vor evidenţia măsurile majore şi prioritare ce vor trebui adoptate în vederea
dezvoltării armonioase şi echilibrate a zonei.
Întocmit, Șef proiect,

Arh. stag. Mihaela BOLDOR Arh. Daniel STĂMOREAN

Memoriu Pug Periam

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Pug Periam

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM

PR. NR.: 186 / 2007

DENUMIREA PROIECTULUI: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM

AMPLASAMENT: COMUNA PERIAM

FAZA: PLAN URBANISTIC GENERAL

BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI PERIAM

PROIECTANT: S.C. PROCAD S.R.L.

CONTRACT NR.: 186/2008

DATA ELABORĂRII: OCTOMBRIE 2018

DIRECTOR: Dr. Ing. Cosmin POPESCU

ŞEF PROIECT: Arh. Daniel STĂMOREAN

ÎNTOCMIT: Arh. stag. Mihaela BOLDOR

MEMORIU GENERAL ...................................................................................................................................................................... 1

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

- Denumirea proiectului : PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PERIAM

1.2. Obiectul lucrării

Alte precizări din tema de proiectare solicită :

1.3 Surse de documentare

Planul Urbanistic General – comuna PERIAM – este întocmit în conformitate cu legislaţia în

• GHID metologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului

Au fost consultate ca materiale documentare studii şi proiecte elaborate şi anume:

Studii şi lucrări având ca obiect :

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

circulaţiilor existente și extinderea acestora în manieră coerentă pentru asigurarea interconectării

- 1847 – Începe construcţia bisericii Haulik;

2.2 ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

2.3 RELAȚII ÎN TERITORIU

Localitatea este delimitată:

Aflată la intersecţia câtorva căi de comunicaţie rutiere importante, localitatea se bucură de o

- DC 30 - PERIAM (DJ 692) - PORT PERIAM

2.4 ACTIVITĂȚI ECONOMICE

GRUPPO FLORIDO SRL Comert cu amanuntul 8376071

materialelor de constructie si echipamentelor sanitare

Număr de angajați/locuri de muncă

2.5 POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei PERIAM este de 6057,22 ha (conform adresei

Structura etnică a populației în anul 2011

romani maghiari germani rromi alta etnie necunoscut

Populația stabilă după principale religii

Evoluţia populaţiei localităţii PERIAM se reprezintă astfel:

NUMĂR LOCUITORI / ANUL

Evoluția populației în perioada 2016-2018 (surse INSEE):

Structura populației pe grupe de vârstă

Piramida vârstelor prezintă o formă echilibrată. Cu preponderență sexul feminin înregistrează un

Variația populației pe grupe de vârstă (SURSA INSEE)

75-79 ani 133 215 143 156 148 -5,13%

Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă (SURSA INSEE)

Rata nou născuților și a celor decedați (SURSA INSEE)

Din perspectiva stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința se observă că în anii 2011,2012

Stabiliri și plecări cu domiciliul – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):

Emigranții și imigranții comunei Periam – intervalul 2011-2017 (SURSA INSEE):

Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2011 – mai 2018

2.7 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL

TRUP 1 – localitatea propriu-zisă cu o suprafaţă de 380,18 ha

TRUP 2 – PERIAM PORT cu o suprafaţă de 9,88 ha

Se observă că zona de locuit deţine 63,8% din totalul teritoriului intravilan.

Zona de activități economice

Zona de gospodărire comunală

Zona de construcții aferente lucrărilor edilitare

Căi de comunicație și transport

2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE

a) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare

Volumul brut al lacului de acumulare (mil. m3) 0,1-1 1,1-50 peste 50