Neagoe Denisa

Fisa de lectura
Opera epică

Am început lectura: 5.07.2012

Am terminat lectura: 9.07.2012
Titlul operei literare: „Baltagul”
Autorul: Mihail Sadoveanu
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:

Mihail Sadoveanu ( n. 5 noiembrie 1880. Pascani- d. 19

octombrie 1961. Bucuresti) , fiul Profirei si al lui Alexandru
Sadoveanu, a fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician si om politic.
A debutat in 1897, cu schita „Domnisoara M*** din Falticeni”.
A colaborat cu diferite reviste precum „Vieta noua”, „Carmen”,
„Revista moderna”, „Lumea” etc.
In anul 1961, in mai, i s-a acordat „Premiul international Lenin,
pentru intarirea pacii intre popoare”.

Alte opere ale autorului: „Departari”, „Hanu Ancutei”, „Tara de

dincolo de negura”, „Dumbrava minunata”, „Maria Sa, puiul padurii”,
„Umbre”, „Duduia Margareta” etc.
Genul literar: epic
Specia literară: roman
Opera e structurată în: capitole
Opera este scrisă în: proza
Locul desfăşurării acţiunii: Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni,
Farcasa, Borca, Dorna, Sabasa, Suha, Crucea Talienilor etc.
Timpul desfăşurării acţiunii: -din septembrie, de cand Nechifor
Lipan pleaca la Dorna, pana in aprilie, cand cautarile Vitoriei iau
sfarsit
Naratorul: - apare in ipostaza naratorului-martor, naratiunea
realizandu-se la persoana a III-a („este”, „putea”, „-i”, „-l”)

1
Personaje:
Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual)
Nechifor Lipan ( personaul despre care se vorbeste, dar
care nu apare cu adevarat in roman)
Minodora ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
parintele Daniil ( personaj episodic, pozitiv, real,
individual)
baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv, real,
individual)
mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
oamenii de la nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real,
colectiv)
Anastasie Balmez ( personaj secundar, pozitiv, real,
individual)
Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real,
individual)
Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual)
crasmarul ( personaj secundar, pozitiv, real , individual)
Maria ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real,
individual)

Rezumat:
Romanul „Baltagul” ilustreaza trista poveste a unei femei pe
nume Vitoria Lipan, care locuia intr-un sat din muntii
Moldovei- Magura Tarcaului.
Intr-o zi de toamna, stand pe prispa si torcand, Vitoria isi
aduce aminte cu drag o poveste pe care sotul ei, Nechifor,

2
 obisnuia sa o spuna oamenilor. Cuprinsa de dor, ea se
gandeste la Nechifor si devine ingrijorata, intrucat acesta
plecase la Dorna ca sa cumpere oi si nu se mai intorsese.
Ingrijorarea Vitoriei se adancea in fiecare zi, deoarece ea stia
ca sotul sau ar fi trebuit sa se intoarca acasa cu mult timp in
urma, fiindca niciodata nu intarzia fara sa dea de stire.
Disperata, femeia cere sfatul parintelui Daniil si al babei
Maranda, se roaga la icoana Sfintei Ana si tine post mai multe
zile de vineri la rand.
Dupa cateva saptamani, Vitoria isi pierde rabdarea si pleaca
ea insasi in cautarea lui Nechifor, alaturi de fiul ei, Ghiorghita.
Gospodaria o lasa in grija lui Mitrea, iar pe fiica sa, Minodora,
o trimite la o manastire pentru a fi in siguranta.
Gandindu-se ca se poate intalni cu talharii, Vitoria roaga pe
cineva sa-i faca un baltag. Femeia pleaca extrem de hotarata
si urmeaza traseul pe care presupunea ca l-ar fi urmat si sotul
ei. Pe drum, intalneste tot felul de obiceiuri si persoane, de la
care afla informatii referitoare la misterioasa disparitie a lui
Nechifor Lipan. Oamenii i-au spus ca barbatul a vandut o
parte din oile pe care le avea unor ciobani: Calistrat Bogza si
Ilie Cutui.
Punand toate informatiile cap la cap, femeia descopera ca
Nechifor disparuse intre localitatile Suha si Sabasa. Ea
gaseste cainele barbatului, care o conduce la locul in care se
afla cadavrul lui Nechifor.
Vitoria il inmormanteaza pe Lipan asa cum se cuvine, iar la
praznicul de pomenire ii invita si pe cei doi presupusi asasini,
pe care ii tortureaza cu vorbe si banuieli, facandu-i sa
marturiseasca totul, fiind astfel arestati.
In final, Vitoria se calmeaza si face planuri de viitor pentr
familia sa. Femeia era constienta de faptul ca, din acel
moment, avea noi responsabilitati.

Momentele subiectului:

3
Expoziţiunea: 1. Vitoria statea singura pe prispa casei, torcand si isi
aducea aminte o poveste pe care sotul ei o spunea adesea la nunti
si botezuri.
Intriga: 2. Femeia devine nelinistita din cauza lui Nechifor, care
plecase la Dorna dupa oi si nu se mai intorsese.
Desfăşurarea acţiunii: 3. Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si
de la baba Maranda.
4.Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se
intoarca acasa.
5. Vitoria isi trimite fiica la manastire si isi lasa gospodaria in
grija argatului Mitrea, dupa care pleaca cu Gheorghita in
cautarea lui Nechifor Lipan.
6. Pe drum, cei doi intalnesc o multime de oameni de la care
afla traseul urmat de barbat.
7. Femeia afla ca sotul sau a vandut o parte din oi altor doi
ciobani.
8. Dupa ce pune informatiile cap la cap, ea constata ca
Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa.
9. Lupu, cainele lui Lipan, o ajuta pe Vitoria sa descopere
osemintele celui disparut.
10. Femeiea isi inmormanteaza sotul, invitandu-i la praznic si
pe cei doi suspecti.

Punctul culminant: 11. Vitoria reuseste sa-i faca pe acestia sa-si

marturiseasca vina.
Deznodământul: 12. Eroina face planuri de viitor pentru familia ei.

Moduri de expunere:

Naraţiune:
„ Flacaul avea de mai nainte hotarat cum sa faca. Se incurca
insa in lantug, in contlonul surii. Prin lucirea amurgului, Bogza
il vazu si se pravali pe-o coasta asupra lui. Atunci canele dadu

4
 un urlet fioros. Izbindu-se inainte, chelalai zugrumat.
Izbindu-se a doua oara, rupse lantugul. Bogza il ocoli,
cercand sa apuce, dintr-un salt, bratul feciorului cu baltagul.
Impins de alt tipat al femeii, feciorul mortului simti in el
crescand o putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului.
Primi pe Bogza in umar. In dadu indarat. Apoi il lovi scurt cu
muchea baltagului, in frunte. Calistrat Bogza sovai. Canele se
napusti la beregata, mestecand mormairi salbatice cu sange.”

Dialog:
„ – Mamuca, striga fata, iese fum. Trebuie sa fi facut o dihanie
cuibar in hogeag.
Asta se poate; sa se suie Mitrea pe casa. – Bine,
sa ma sui, da’ intai si intai sa-mi dati tohoarca,
opinci si caciula,
ca vine iarna.
Asa este; scoate, fata, din casa cea mica ce-i
trebuie holteiului istuia si leapada-i toate in brate,
ca sa se suie cu ele la hogeag.
Da’ nu ma mai sui eu cu ele. Ce sa fac la hogeag?

Sa strici un cuibar de stanci.

Bine, am sa-l stric, da’ sa-mi dati ce mi se cuvine.”

Descriere:
„Dupa geruri lungi, aceasta era intaia zi de moina. Stresinile
picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi,
o stralucire orbitoare. Corbi falfaira spre albastrime din brazii
rapilor si pe urma se intoarsera cu zboruri invaluite si
croncaniri, ca sa sparga cu clonturile si sa bata cu aripile
ouale inghetate in faur.”
„Veneau asupra lor aripi cenusii si-i bateau peste ochi.
Deodata vartejul trecu si luci soarele. Deasupra se facu
albastru. Inainte, ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita
cotea scurt, si, pe un tapsan, o adunare stransa de oameni se
framanta. Cei de la spate voiau sa treaca peste cei dintai.
Vorbeau cineva, cu glas tare, pe prispa casei. Adunarea se

5
desfacu lasand loc de trecere unui om mititel, negricios, cu
capul mare. Parea sa fie o persoana a stapanirii. Purta caciula
tuguiata de astrahan si blana cu guler de vidra, inaltand nasul,
privi dupa vartejuri de ninsoare, care fugea catre apus.”

Caracterizarea Vitoriei Lipan

Celebrul roman al lui Mihail Sadoveanu, „Baltagul”, ilustreaza

povestea trista a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care
pleaca in cautarea iubitului sau sot. Femeia reuseste sa-i
gaseasca trupul neinsufletit, dar si pe cei doi criminali.
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, intrucat ea
apare in toate momentele subiectului, interactioneaza cu toate
celelalte personaje, iar acestea actioneaza in functie de
deciziile ei.
Trasaturile Vitoriei se desprind atat din caracterizarea directa,
cat si din cea indirecta. La inceput, autorul o caratcterizeaza
direct, ca fiind o femeie cu ochii caprui si parul castniu („ ochii
ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a
parului”), care isi iubea sotul la fel ca in prima zi („ asa-i
fusese drag in tinereta Lipan, asa-i era drag s-acum”).
Cele mai multe trasaturi ale protagonistei se desprind din
caracterizarea indirecta: din fapte, gesturi, limbaj si relatia cu
celelalte personaje.
Vitoria era o femeie din Magura Tarcaului, care isi iubea
nespus de mult familia, cu toate ca se purta aspru cu fiica sa (
„ Iti arat eu scrisoare. Du-te si vezi de trage pana in sara in
fusalai lana pe care ti-am pregatit-o. Si sa te mai prind ca dai
gunoiul afara in fata soarelui, cum ai facut azi, ca-ti pun la gat
doua pietre de cat cinci oca”).
Ea tinea foarte mult la sotul sau, acest lucru reiesind din faptul
ca femeia devenea ingrijorata la gandul ca barbatul ei nu s-a
intors inca acasa. De dragul acestuia, ea tine post mai multe
zile de vineri la rand, dovedindu-si totodata, ambitia. Vitoria

6
 era si intuitiva: ea a presimtit ca Nechifor nu s-a intors
deoarece a dat de un necaz.
Mergand la baba Maranda, Vitoria afla ca Lipan este retinut la
Dorna de catre o femeie cu ochii verzi, insa refuza cu
desavarsire sa creada ca un astfel de lucru ar fi posibil,
deoarece era geloasa si orgolioasa; chiar ea a spus ca
prefera sa-l stie pe Nechifor mort, decat in bratele altei femei.
In drumul ei, Vitoria este nevoita sa infrunte asupririle iernii,
insa nu se da batuta, pentru ca dorinta de a-si gasi sotul era
mai puternica decat orice viscol.
Desi se considera a fi o femeie proasta, fara carte, Vitoria da
dovada de inteligenta cand reuseste sa descopere ce se
intamplase cu Nechifor. Ea stia povestea chiar mai bine decat
asasinii.
Folosindu-se de viclenie si de imprejurari, femeia ii tortureaza
pe cei doi vinovati cu vorbe, presupuneri, banuieli, reusind
astfel sa-i faca sa-si marturiseasca fapta si chiar sa-si ceara
scuze.
In final, femeia se resemneaza cu ideea pierderii celui iubit si
trece, cu tarie, peste cele intamplate. Ea este constienta de
faptul ca nimic nu va mai fi la fel, insa se gandeste la binele
familiei si face planuri pentru viitor.

Titlul operei: Titlul operei literare este alcatuit dintr-un singur

substantiv comun („Baltagul”), care denumeste unealta cu care
Nechifor Lipan a fost omorat, insa aceasta etse, totodata, si cea cu
care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca faptasul „a
gustat din propriul medicament”. Baltagul cu care Bogza l-a omorat
pe Lipan era patat de sange, intrucat era un baltag al crimei, dar cel
folosit de Gheorghita a ramas fara urme de vinovatie, deoarece a
fost folosit in numele dreptatii. Asadar, titlul are un rol simbolic.

Mijloace artistice (figuri de stil/ imagini artistice):

„sub soare lunecau palcuri de nouri alburii” = metafora

7
„glas cantat” = epitet simplu
„ochii stersi” = epitet simplu
„vantul trecu susuind” = personificare
„padurea... dadu si ea zvon” = personificare
„stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe
omaturi, o stralucire orbitoare” = imagine artistica vizuala
„ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt” =
comparatie
„vartejuri de ninsoare” = metafora
„aripi cenusii” = epitet cromatic
„adunarea se desfacu” = metafora

Vocabular :
baltag = topor cu coada lunga
ragila = pieptene cu dinti metalici
poclada = patura
ovrei = evreu
blagoslovi = binecuvanta
tohoarca = cojoc
pag = negru/ roscat cu pete albe
a oblici = a descoperi
moina = caldura
cucuruz = porumb
papistas = catolic
iuft = piele groasa tabacita de bovine
bagdadie = tavan
colb = praf, pulbere
aninat = agatat
a prubului = a banui
naduf = invidie

Citate preferate :
„Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-
se privit,bau pe nerasuflate un pahar de vin, si inca unul.
Dupa aceea, fara sa stie cum, lua deodata o hotarare

8
 naprasnica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un
barbat, de care inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui.
Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzand mana
indarat catre Gheorghita.
Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem
praznicul dupa cuviinta. Ce te uiti, Gheorghita, asa
la baltag? intreba ea dupa aceea, razand; este
scris pe el ceva?
Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot
ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus, spune!
Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet
daca nu citeste ceva pe baltag.
Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa
si inaltandu-se de la locul lui.
Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara speriati. Ceea
ce se facea nu era bine, caci era la un praznic. Bogza avea
intrucatva dreptate.
Destul! racnea omul, destul!
Glasul ii ragusi dintr-odata.
Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar
daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se
cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine?
Eu? N-am nimic! Se apara munteanca, uimita mai
presus de orice de o intrebare ca aceea.
Cum n-ai? mugi Calistrat, imprastiind cu dosul
mainilor talgerele si paharele. Dar cu cine vorbesti
tu asa, muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai
asupra mea vreun drept?
Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca
pe baltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit
pe tatu-tau.”

Impresii personale: Romanul „Baltagul” transmite cititorilor un

mesaj foarte important: daca ai credinta, iubire si ambitie, poti
ajunge acolo unde iti doresti sa fii, sa iti atingi mereu scopul.
Aceasta opera impresioneaza prin faptul ca eroul este, de data

9
aeasta, o femeie. Ea trece peste fiecare obstacol gandindu-se la
sotul ei, devenind astfel un exemplu pozitiv a carui esenta este
iubirea nemarginita insotita de curaj si ambitie. Cu toate ca in final
faptasul este pedepsit, nu putem spunce ca opera are un sfarsit
fericit, intrucat Vitoria ramane singurul sprijin al familiei.

Note de lectură:
Opera mi-a trezit sentimente de tristete, admiratie, compasiune,
curiozitate, surprindere.
Ceea ce impresionează este curajul femeii.
Surpinzător este momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste
vina.
Am admirat ambitia de care Vitoria a dat dovada.
Am fost curioasa cand Vitoria a gaist cainele sotului ei si a spus ca
acesta o va duce la locul in care Nechifor a fost omorat.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ea intalneste o
multime de oameni prietenosi, care ii ofera ajutorul.
Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că acesta isi
pierde persoana iubita.

Opinii critice / Referinţe critice:

Opera literara „Baltagul”, scrisa de Mihail Sadoveanu, a fost

publicata in luna noiembrie a anului 1930. Acest roman a fost
scris in 17 zile si cuprinde 16 capitole.
„Baltagul” este o opera literara apartindnad genului epic,
intrucat autorul transmite in mod indirect, prin intermediul
personajelor si al actiunii, gandurile, sentimentele si trairile
sufletesti. Ca mod de expunere predominant, autorul
utilizeaza naratiunea, care se imbina armonios cu dialogul si
descrierea, iar vocea narativa a operei literare este naratorul.
Tema operei consta in aflarea adevarului (Vitoria pleaca la
Dorna pentru a afla ce i s-a intaplat sotului sau), in dezlegarea
misterului privind disparitia persoanei dragi.

10
Titlul este alcatuit dintr-un subtantiv comun („Baltagul”), avand
un rol simbolic, intrucat el desemneaza unealta crimei, dar si
a pedepsei. Mitologia populara spune ca un baltag folosit in
numele dreptatii nu se pateaza niciodata cu sange.
Una dintre particularitatile genului epic este constituita de
subiectul operei literare. Acesta este alcatuit din : expozitiune,
intriga, desfasurea actiunii, punctul culminant si
deznodamantul.
Expozitiunea o infatiseaza pe Vitoria Lipan ( personajul
principal al romanului), torcand pe prispa casei si aducandu-si
aminte o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o
spuna oamenilor.
Dupa cateva luni in care Nehifor nu mai daduse pe acasa,
Vitoria devine ingrijorata si tulburata de ganduri negre, acest
fapt constituind intriga.
Desfasurarea actihnii reprezinta partea cea mai ampla a
romanului. Aceasta cuprinde toate faptele declnsate de
intriga: femeia cere ajutorul parintelui Daniil si al babaei
Maranda, tine post, isi cheama fiul acasa si pleaca impreuna
cu acesta sa-l caute pe cel disparut. In drumul lor, Vitoria si
Gheorghita intalnesc diverse obiceiuri ( nunta, botez) si
oameni. Femeia afla ce s-a intamplat cu sotul sau ( a fost
omorat cu un baltag) si il cauta pe vinovat.
Punctul culminant al operei literare este reprezentat de
momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina si
plateste cu moartea pentru fapta sa.
In deznodamant, sunt prezentate planurile de viitor ale
Vitoriei.
Ca specie a genului epic, „Baltagul” este un roman, deoarece
reprezinta o creatie de mare intindere, cu actiune ampla,
desfasurata pe mai multe planuri, la care participa un numar
mare de personaje.
Actiunea este plasata, la inceput, in Magura Tarcaului, apoi in
multe alte sate strabatute de Vitoria in drumul ei spre Dorna (
Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Crucea Talienilor
,Sabasa, Suha etc.) si dureaza timp de aproximativ opt luni.

11
Personajele, care sunt in numar mare, se clasifica in
personaje principale (Vitoria Lipan), secundare (Gheorghita,
Minodora, crasmarul etc.) si episodice (Mitrea, mos Pricop,
domnul Toma etc.), singurele personaje negative ale acestui
roman fiind Ilie Cutui si Calistrat Bogza.
Opera trezeste cititorului sentimente puternice de compatimire
pentru femeia aflata in suferinta. Intregul farmec al romanului
este dat de talentul de povestitor al lui Mihail Sadoveanu, care
foloseste cuvintele cu o maestrie deosebita, pentru a capta
atentia.

12