Metodologia în psihologia cognitivă

Metodele vor fi analizate după următorii factori:

descrierea metodei
validitatea inferenţelor cauzale: constituirea lotului de subiecţi
validitatea inferenţelor cauzale: controlul variabilelor experimentale
mărimea și reprezentativitatea eşantionului
validitatea ecologică
informaţii despre diferenţele individuale dintre subiecţi
puncte tari și slabe

Experimentul de laborator
Criteriu Analiză
1. descrierea Se obţin informaţii(rezultate şi răspunsuri) de la subiecţi, într-un
metodei anumit loc şi într-un anumit interval de timp
2. validitatea
inferenţelor cauzale: Trebuie sa îndeplinească o serie de criterii, criterii care sunt date,
constituirea lotului sunt incluse
de subiecţi
3. validitatea
inferenţelor cauzale: Există un control, care este o premisă a experimentului de laborator
controlul variabilelor
experimentale
4. mărimea Poate fi oricât de mare (≥30)
eşantionului
5. reprezentativitatea Se urmăreşte reprezentativitatea maximă, care se atinge când se
eşantionului investighează toţi subiecţii din populaţia cercetată
6. validitate Utilitate practică foarte mică, depinde de tipul de sarcină
ecologică
7. informaţii despre
diferenţele Diferenţele individuale sunt tratate din punct de vedere statistic
individuale dintre
subiecţi
* Uşurinţa în administrare, scorare, analiză statistică;
* Se pot aplica uşor diverse proceduri pe diferite eşantioane
reprezentative statistic
8. puncte tari * Pot fi uşor replicate
* Există un mare control al variabilelor
* Există o mare probabilitate de obţinere a unor inferenţe cauzale
valabile
* Validitatea ecologică
9. puncte slabe * Ignorarea diferenţelor individuale
* Nu întotdeauna se pot generaliza rezultatele

Cercetări psihobiologice

 neuroimaging – computer tomograf(CT)

– PET – tomograf cu emisie de pozitroni
– rezonanţă magnetică nucleară(RMN)
 – angiografia – se evidenţiază vasele de sânge sparte
post mortem
Criteriu Analiză
1. descrierea metodei Studiază creierul uman şi animal prin cercetare post mortem
sau prin metode de imagistică
2. validitatea inferenţelor
cauzale: constituirea lotului Echilibru între subiecţii normali şi cei cu patologie
de subiecţi
3. validitatea inferenţelor
cauzale: controlul Nu prea putem avea control asupra variabilelor, acestea
variabilelor experimentale diferind în funcţie de problema abordată
4. mărimea eşantionului Mică(chiar şi 1)
5. reprezentativitatea Foarte mică
eşantionului
6. validitate ecologică Improbabilă în anumite situaţii
7. informaţii despre
diferenţele individuale Există informaţii
dintre subiecţi
* Obţinem informaţii extrem de credibile despre baza fizică a
funcţiilor cognitive
8. puncte tari * Obţinem o perspectivă alternativă asupra proceselor
cognitive
* Furnizează posibilitatea unui diagnostic precis şi
administrării unei medicaţii adecvate
* Ansamblu de metode foarte scump
* Necesită subiecţi potriviţi
9. puncte slabe * Eşantioanele sunt mici
* Studiile se bazează de cele mai multe ori pe creiere
patologice, de aceea generalizarea poate ridica probleme

Instrumente autoadministrate – chestionare, protocoale, jurnale

Criteriu
1. descrierea metodei
2. validitatea inferenţelor cauzale:
constituirea lotului de subiecţi
3. validitatea inferenţelor cauzale:
controlul variabilelor
experimentale
4. mărimea eşantionului
5. reprezentativitatea eşantionului
6. validitate ecologică
7. informaţii despre diferenţele
individuale dintre subiecţi
8. puncte tari
Analiză
Se obţin răspunsuri de la subiecţi cu privire la
cunoaşterea lor prezentă sau reamintită
De obicei, mult mai relevant este studiul individual
Nu există control
Foarte mic
În principiu, scăzută, dar poate să crească în anumite
condiţii
Mare
Multe
* Studiul conştiinţei
* Permite accesul la insight-urile subiecţilor într-o
manieră ce nu poate fi replicată prin intermediul altor
teste
 * Nu obţinem nici un fel de informaţii cu privire la
procesele din afara conştiinţei
9. puncte slabe * Uneori autoadministrarea poate influenţa procesul
cognitiv despre care vorbim
* Pot apărea discrepanţe între relatările subiecţilor şi
realitate

Studiul de caz
Criteriu Analiză
1. descrierea Vizează studiul intensiv al individului trăgând concluzii cu privire
metodei la comportamentul general
2. validitatea
inferenţelor cauzale: Individual
constituirea lotului
de subiecţi
3. validitatea
inferenţelor cauzale: Nu există control
controlul variabilelor
experimentale
4. mărimea Foarte mică
eşantionului
5. reprezentativitatea Foarte mică
eşantionului
6. validitate Înaltă pentru cazurile individuale, ea scade când facem generalizări
ecologică
7. informaţii despre
diferenţele Foarte multe informaţii
individuale dintre
subiecţi
8. puncte tari * Se realizează luând în calcul şi informaţiile generale despre subiect
pe care le culegem prin alte metode
9. puncte slabe * Aplicabilitate limitată

Observaţia
Criteriu Analiză
1. descrierea Observarea unor situaţii din viaţa reală(clasă, muncă, acasă)
metodei
2. validitatea
inferenţelor cauzale: Nu se aplică
constituirea lotului
de subiecţi
3. validitatea
inferenţelor cauzale: Nu se aplică
controlul variabilelor
experimentale
4. mărimea Mică
eşantionului
5. reprezentativitatea De cele mai multe ori mică, în rest relativă
eşantionului
 6. validitate Foarte mare
ecologică
7. informaţii despre
diferenţele Accentul cade pe media statistică a comportamentelor sale, este o
individuale dintre observaţie cantitativă
subiecţi
8. puncte tari * Accesul la foarte multe informaţii contextuale
* Lipsa controlului experimental
9. puncte slabe * Alterarea posibilă a comportamentului observat din cauza prezenţei
observatorului

Simularea pe calculator şi inteligenţa artificială(AI)

Criteriu
1. descrierea metodei
2. validitatea inferenţelor cauzale:
constituirea lotului de subiecţi
3. validitatea inferenţelor cauzale:
controlul variabilelor experimentale
4. mărimea eşantionului
5. reprezentativitatea eşantionului
6. validitate ecologică
7. informaţii despre diferenţele
individuale dintre subiecţi
8. puncte tari
9. puncte slabe
Analiză
Simulările – încearcă să replice pe calculator
performanţele cognitive umane în variate
sarcini(există, de exemplu, modele ale depresiei)
AI – prin intermediul ei se creează modele
concepute pentru a demonstra, cu ajutorul
calculatorului, existenţa performanţelor cognitive
inteligente, indiferent dacă ele seamănă sau nu cu
cogniţia umană
Nu se aplică
Total
Nu se aplică
Nu se aplică
Nu se aplică
Nu se aplică
* Permite explorarea unei game largi de procese
psihice cognitive
* Permite testarea clară a ipotezelor iniţiale
* Poate conduce la numeroase aplicaţii practice
* Una este softul, alta este hardul – apar anumite
limitări ale hardului(memorie, etc.)
* Simulările comportamentelor umane sunt
întotdeauna modalităţi imperfecte de înfăţişare a
modului în care funcţionează creierul