Coloseni 1

(1:1) Pavel, apostol al lui Cristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei,
(1:2) către sfinţii care sunt în Colose, fraţi credincioşi în Cristos: har şi pace de la Dumnezeu,
Tatăl nostru!
(1:3) Îi mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, pentru voi,
când ne rugăm,
(1:4) pentru că am auzit despre credinţa voastră în Cristos Isus şi despre dragostea pe care o
aveţi pentru toţi sfinţii,
(1:5) datorită speranţei care există pentru voi în ceruri, speranţă despre care voi aţi auzit mai
înainte, prin Cuvântul adevărului – Evanghelia
(1:6) care a ajuns până la voi; aşa cum în toată lumea ea creşte şi aduce roade, la fel se
întâmplă şi între voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut cu adevărat harul lui Dumnezeu,
(1:7) aşa cum aţi învăţat de la iubitul Epafras, care este sclav împreună cu noi şi un slujitor
credincios al lui Cristos pentru voi.
(1:8) El ne-a făcut cunoscută dragostea voastră în Duhul.
(1:9) De aceea şi noi, din ziua când am auzit, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem
să fiţi umpluţi de cunoaşterea voii Lui, cu toată înţelepciunea şi priceperea spirituală,
(1:10) pentru a trăi într-un mod vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în toate, rodind tot felul
de fapte bune şi crescând în cunoaşterea lui Dumnezeu,
(1:11) fiind întăriţi cu toată puterea, potrivit cu tăria Lui glorioasă, ca să fiţi pregătiţi să
înduraţi totul cu răbdare,
(1:12) mulţumindu-I cu bucurie Tatălui, care ne-a făcut să fim corespunzători pentru a avea
parte de moştenirea sfinţilor în Împărăţia luminii
(1:13) şi care ne-a scăpat de sub autoritatea întunericului şi ne-a adus în Împărăţia Fiului Său
iubit,
(1:14) în care avem răscumpărarea, iertarea păcatelor.
(1:15) El este imaginea Dumnezeului invizibil, primul născut, superior întregii creaţii,
(1:16) pentru că prin El au fost create toate, în cer şi pe pământ, cele vizibile şi cele invizibile,
fie tronuri, fie domnii, fie conducători, fie autorităţi. Toate au fost create prin El şi pentru El.
(1:17) El este înainte de toate lucrurile şi în El se ţin toate împreună.
(1:18) El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, primul născut dintre cei morţi,
pentru ca El să aibă primul loc în toate lucrurile,
(1:19) pentru că Dumnezeu a considerat că este bine ca toată plinătatea Sa să locuiască în El.
(1:20) Prin El, Dumnezeu a împăcat toate lucrurile cu Sine, fie cele de pe pământ, fie cele din
cer, făcând pace prin moartea Lui pe cruce, ca jertfă.
(1:21) Odată, voi eraţi străini şi duşmani, din cauza modului de gândire pe care-l aveaţi şi a
faptelor rele pe care le făceaţi.
(1:22) Însă acum, El a realizat împăcarea, în trupul Lui de carne, prin moarte, pentru a vă face
sfinţi, curaţi şi fără păcat înaintea Lui –
(1:23) dacă rămâneţi cu adevărat bine întemeiaţi şi fermi în credinţă, fără să vă îndepărtaţi de
la speranţa Evangheliei pe care aţi auzit-o şi care le-a fost predicată tuturor oamenilor de pe
pământ şi al cărei slujitor am devenit eu, Pavel.
(1:24) Acum, mă bucur în suferinţe pentru voi – eu completez, în trupul meu, suferinţele prin
care Cristos mi-a spus că voi trece de dragul trupului Său, care este Biserica.
(1:25) Am devenit slujitorul ei, în conformitate cu responsabilitatea pe care Dumnezeu mi-a
încredinţat-o mie pentru voi – aceea de a face pe deplin cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu,
(1:26) misterul care a fost ascuns de veacuri, de generaţii, dar care acum le-a fost revelat
sfinţilor Lui,
(1:27) cărora Dumnezeu a vrut să le facă cunoscute, între naţiuni, bogăţiile glorioase ale
acestui mister – şi anume Cristos în voi, speranţa gloriei.
(1:28) El este Cel pe care noi Îl proclamăm, sfătuind pe orice om şi învăţând pe orice om, cu
toată înţelepciunea, pentru a putea prezenta pe oricine desăvârşit în Cristos.
(1:29) Pentru aceasta trudesc, luptându-mă prin puterea Lui, care lucrează cu tărie în mine.

Coloseni 2
(2:1) Vreau să ştiţi cât de mult mă lupt pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru cei care
nu m-au văzut personal,
(2:2) pentru ca inimile lor să fie încurajate, unite în dragoste, şi să aibă bogăţiile depline ale
înţelegerii complete, pentru a cunoaşte misterul lui Dumnezeu – şi anume Cristos,
(2:3) în care sunt ascunse toate bogăţiile înţelepciunii şi ale cunoaşterii.
(2:4) Vă spun aceasta pentru ca nimeni să nu vă înşele cu argumente false,
(2:5) întrucât, chiar dacă sunt absent în trup, în duh sunt cu voi. Mă bucur să văd ordine între
voi şi fermitatea credinţei voastre în Cristos.
(2:6) Aşadar, aşa cum L-aţi primit pe Cristos Isus, Domnul, aşa să şi continuaţi să trăiţi în El,
(2:7) înrădăcinaţi şi zidiţi în El, devenind tot mai puternici în credinţă, aşa cum aţi fost
învăţaţi, aducând din belşug mulţumire.
(2:8) Aveţi grijă ca nu cumva cineva să vă înrobească cu ajutorul modului în care oamenii
înţeleg lucrurile şi cu ajutorul înşelării goale care vine prin tradiţia oamenilor şi prin duhurile
care conduc această lume – şi nu prin Cristos.
(2:9) În El locuieşte, în formă fizică, toată plinătatea dumnezeirii –
(2:10) şi în El, care este Capul oricărei stăpâniri şi autorităţi, ajungeţi şi voi la împlinire
deplină.
(2:11) În El aţi fost şi circumcişi, cu o circumcizie care nu este făcută de mâini omeneşti, ci cu
circumcizia lui Cristos, prin dezbrăcarea trupului păcătos,
(2:12) fiind îngropaţi împreună cu El prin botez, prin care aţi fost şi înviaţi împreună cu El,
prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morţi.
(2:13) Voi, care eraţi morţi în greşelile şi în natura voastră păcătoasă necircumcisă, aţi fost
aduşi la viaţă împreună cu El; ne-au fost iertate toate greşelile,
(2:14) iar înregistrarea datoriilor noastre, care, cu regulile ei, ne stătea împotrivă, a fost
ştearsă, dată la o parte, fiind pironită pe cruce.
(2:15) A dezbrăcat de putere stăpânirile şi autorităţile şi a făcut din ele un spectacol public,
triumfând asupra lor prin cruce.
(2:16) Aşadar, nimeni să nu vă condamne cu privire la ce mâncaţi şi la ce beţi, sau cu privire
la o sărbătoare, sau sărbători ale lunii noi, sau Sabate,
(2:17) care sunt o umbră a lucrurilor viitoare – dar realitatea este Cristos.
(2:18) Nimeni să nu vă priveze de răsplată, insistând asupra unei false umilinţe şi a unei
închinări la îngeri, din cauza vreunei vedenii speciale. Astfel de oameni se îngâmfă fără motiv,
prin felul lor omenesc de gândire,
(2:19) şi nu se ţin strâns de Cap, din care tot trupul, susţinut şi ţinut la un loc prin ligamente şi
tendoane, creşte cu creşterea pe care o dă Dumnezeu.
(2:20) Întrucât aţi murit împreună cu Cristos faţă de duhurile care conduc această lume, de ce
trăiţi ca şi cum aţi aparţine acestei lumi, ascultând de porunci ca:
(2:21) „Nu atinge!”, „Nu gusta!”, „Nu pune mâna!”?
(2:22) Aceste reguli se referă la lucruri care se consumă odată cu folosirea lor; sunt doar
porunci şi învăţături ale oamenilor.
(2:23) Ele par să fie bazate pe înţelepciune, într-o religie şi o smerenie autoimpuse cu asprime
faţă de trup – însă nu au nici o valoare în ce priveşte oprirea dorinţelor naturii păcătoase.
Coloseni 3
(3:1) Întrucât aţi fost înviaţi împreună cu Cristos, căutaţi lucrurile de sus, unde Cristos stă la
dreapta lui Dumnezeu!
(3:2) Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ,
(3:3) pentru că voi aţi murit, iar viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu!
(3:4) Când Cristos – viaţa voastră – Se va arăta, atunci şi voi vă veţi arăta împreună cu El în
glorie.
(3:5) De aceea, daţi morţii tot ce este pământesc în voi: imoralitate, necurăţie, patimă, poftă
rea, lăcomie – care este idolatrie.
(3:6) Din cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste cei care nu ascultă.
(3:7) Acestea sunt căile pe care aţi umblat şi voi atunci când trăiaţi între ei,
(3:8) însă acum daţi-le şi voi la o parte pe toate: mânia, furia, răutatea, blasfemia, cuvintele
murdare.
(3:9) Nu vă minţiţi unul pe altul, pentru că v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi şi de faptele lui
(3:10) şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care este înnoit în cunoaştere după imaginea
Creatorului său.
(3:11) Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici circumcizie, nici necircumcizie, nici barbar,
nici scit, nici sclav, nici liber, ci Cristos este totul şi în toţi.
(3:12) Aşadar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de
îndurare, cu bunătate, cu umilinţă, cu blândeţe, cu răbdare!
(3:13) Acceptaţi-vă unul pe altul, iertaţi-vă unul pe altul ori de câte ori vreunul dintre voi are
vreo nemulţumire împotriva altuia! Aşa cum v-a iertat Domnul, la fel iertaţi-vă şi voi!
(3:14) La toate acestea adăugaţi dragostea, care le leagă pe toate într-o armonie perfectă!
(3:15) Iar pacea lui Cristos să stăpânească în inimile voastre – la ea aţi şi fost chemaţi, într-un
singur trup! Şi fiţi mulţumitori!
(3:16) Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din belşug! Învăţaţi-vă şi instruiţi-vă unul pe
altul cu toată înţelepciunea! Cântaţi-I lui Dumnezeu cu mulţumire în inimile voastre cântece
de laudă, imnuri, cântece spirituale!
(3:17) Tot ceea ce faceţi, cu vorba sau cu fapta, faceţi în Numele Domnului Isus, mulţumind,
prin El, lui Dumnezeu Tatăl!
(3:18) Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri aşa cum se cade în Domnul!
(3:19) Soţilor, iubiţi-vă soţiile şi nu fiţi aspri cu ele!
(3:20) Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate, pentru că aceasta place Domnului!
(3:21) Părinţi, nu-i stârniţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă curajul!
(3:22) Sclavilor, ascultaţi în toate de stăpânii voştri omeneşti, nu doar când sunteţi văzuţi de
ei, ca nişte oameni care caută să placă altora, ci cu o inimă sinceră, trăind în reverenţă faţă de
Domnul!
(3:23) Orice faceţi, lucraţi din suflet – ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
(3:24) ştiind că veţi primi ca răsplată moştenirea de la Domnul! Slujiţi ca nişte sclavi
Domnului Cristos,
(3:25) pentru că acela care face rău va fi răsplătit pentru răul pe care l-a făcut – şi nu există
favoritism.

Coloseni 4
(4:1) Stăpânilor, purtaţi-vă corect şi imparţial cu sclavii voştri, ştiind că şi voi aveţi un Stăpân
în cer!
(4:2) Dedicaţi-vă rugăciunii! Vegheaţi în ea cu mulţumire!
(4:3) Rugaţi-vă în acelaşi timp şi pentru noi, pentru ca Dumnezeu să facă posibil pentru noi să
predicăm Cuvântul, să vorbim despre misterul lui Cristos, din cauza căruia sunt închis,
(4:4) ca să-l pot face cunoscut aşa cum trebuie!
(4:5) Trăiţi cu înţelepciune cu cei necredincioşi, folosind fiecare ocazie!
(4:6) Vorbirea voastră să fie întotdeauna caracterizată de bunătate, dreasă cu sare, ca să ştiţi
cum trebuie să răspundeţi fiecăruia!
(4:7) Tihic vă va face de cunoscut totul cu privire la mine. El este un frate iubit şi un slujitor
credincios, sclav împreună cu mine, în Domnul.
(4:8) Vi l-am trimis ca să ştiţi totul despre noi şi ca să vă încurajeze inimile,
(4:9) împreună cu Onisim, un frate credincios şi iubit, care este unul dintre voi. El vă va spune
totul cu privire la ce este aici.
(4:10) Aristarh, închis împreună cu mine, vă trimite salutări; de asemenea şi Marcu, vărul lui
Barnaba (cu privire la care aţi primit porunci – dacă vine la voi, să-l primiţi bine),
(4:11) şi Isus (numit şi Iust). Aceştia sunt singurii dintre cei circumcişi care lucrează împreună
cu mine pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Ei au devenit o încurajare pentru mine.
(4:12) Epafras, care este unul dintre voi, sclav al lui Cristos Isus vă trimite salutări. El se luptă
întotdeauna în rugăciune pentru voi, ca să puteţi sta fermi, fiind maturi şi pe deplin convinşi,
în tot ceea ce vrea Dumnezeu.
(4:13) Eu depun mărturie cu privire la el că a lucrat din greu pentru voi, pentru cei din
Laodiceea şi pentru cei din Hierapolis.
(4:14) Luca, doctorul iubit, şi Dima vă trimit salutări.
(4:15) Transmiteţi salutările mele fraţilor din Laodiceea, Nimfei şi bisericii din casa ei.
(4:16) După ce va fi citită scrisoarea la voi, faceţi în aşa fel încât să fie citită şi în biserica din
Laodiceea. De asemenea, citiţi şi voi scrisoarea din Laodiceea.
(4:17) Spuneţi-i lui Arhip: „Ai grijă de lucrarea pe care ai primit-o în Domnul: să o duci la
îndeplinire!”
(4:18) Eu, Pavel, scriu acest salut cu mâna mea. Amintiţi-vă de lanţurile mele! Harul să fie cu
voi!