PETRU POPOVIC] EVANGHELIA PENTRU VREMURI CA ACESTEA Stephanus G EDITURA : CRESTINAISBN 973 -95925-4-6 SCURT CUVINT INAINTE A fost 0 vreme cind asteptam cu nerdibdare st vind seara pentru a mid intini cu "fratele Pit" pe calea undelor. Cu vocea-i bine timbratd, energic’, vestea Evanghelia de la mare distanga, fécindu-L cunoscut, celor de-un neam cu el, pe Fiul lui, Dumnezeu, Mintuitorul lumii Cartile tui, odata intrate tn fard, erau citite cu nesat si date din mind-n mind, cererea fiind mare, iar "tirajul" mic, mult prea mic. Fraza scurtd, stilul soba si concis, puterea extraordinart de plasticizare a gindului in imagine, comparafia sugestiva si epitetul bine ales, tn creionarea unor personaje din Vechiul sau Noul Testament, claritatea tn argumentatie si in interpre- tarea textului biblic constituie dominanta scrisului lui Petru Popovici ‘Multe din ideile exprimate in predicile transmise Ia radio se regdsesc in aceastt carte, evident, intr-o formé adecvata textului tiparit. Uneori era greu sit intelegi cum — intr-o ard ca S.U.A. sau oricare alta fart occidentala — poate sta Aialdturi libertatea de expresie si exprimarea credinjei nestingherite n Dumnezeu, aldturi de cele mai ‘monstruoase forme ale pacatului, ale stricdciunii. Azi, cind libertatea mult visat a devenit o realitate si la noi, e trist st constatdim ca valorile morale sint cilcate in picioare si ci, pe zi ce trece, tot ‘mai mulfi stnt acei citrora de oameni nu le este rusine, iar de Dumnezeu nue se tem. Jn august 1992, unul dintre cotidianele de mare tiraj de la noi publica un interviu cu un tind, elev de liceu, mare iubitor al stitului de muzicd DEATH METAL. Inirebat de reporter "de ce se numesie muzica aceasta Antichrist’, dndrul ti raspunde : “fiinded foloseste sunete puternice, asurzitoare, cind danséim ne tivitlim pe jos, urlém, sint unii care vomit fn timpul dansului. E muzica diavolului". Vai, ctt de repede au petruns astfel de distractii demonice din Occident i la noi, alduri de alte si ake ‘manifestiri ale pacatului! Tata de ce “Evanghelia pentru vremuri ca acestea” ¢ constituie tntr-o serioas si grav tnstiinfare: cei ‘mintuifi vor gisi in paginile ei confirmarea spuselor Evangheliei cu privire la "zilele din urmé", iar celor nemintuifi le vorbeste despre dragostea lui Dumnezeu Pentru piicdtosi, dar si despre dreptatea Sa, despre ‘Saptul cit nu va tolera nelegiuirea la nesfrgt. Tanuarie, 1993 TEODOR PANDREA NOTA ASUPRA EDITIEI Prima editie a acestei lucriri a aparut in afara hotarelor {arii, prin anii °80, cu titlul "Evanghelia pentru lumea de azi.” Putine exemplare din prima editie au fost raspindite gi in {ara (au numai printre roménii din SUA). Revizuitd gi imbogatita cuun capitol, aceasti a ILa edifice apare cu tithul "Evanghelia pentru vremuri ca acestea". Unele forme verbale cu iz. ugor regional (exem- plu; “indrameazi" pentru "indrumi” 5.2.) le-am fnlocuit cu formele recomandate de limba literara, ‘am ejinut, ins, dou’ forme de plural ale substantivului "vreme": "vremuri"/'vremi’, cea de-a doua formA avind o conotatie aparte in diferite contexte biblice. 2 F in redactic, am adaugat acestei edifii o scurta Notii biobibliograficd, in care semnalim cititorilor © parte din titlurile cfrjilor fui Petra Popovici, precum gi citeva dintre traducerile sale. TP.Vremuri de necredint& Domnul Isus Hristos, cind vorbeste despre vre- mutile din urmi, spune c& oamenii vor fi ca cei din ‘vremea lui Noe gi a lui Lot. Jat cuvintele Lui: "Cum ‘a tnttmplat tn zilele lui Noe, aidoma se va tnttmpla gi Ia venirea Fiului omului. in adevitr, cum era tn zilele dinainte de potop, cind mincau $i beau, se tnsuran yi se miritau, pind: fn ziua ctnd a intrat Noe in oorabie, st eau stiut nimic, pind cind a venit potopul si i-a luat pe tofi, tot asa va fii si la venirea Fiului omului" (Evanghelia dup Matei 24:37-39). "Ce s-a intimplat {in zilele lui Lot, se va tnttmpla aidoma: oamenti mincau, beau, cumpéran, vindeau, sideau, zideau; dar, in ziua cind a iesit Lot din Sodoma, a ploat foc si pucioasi din cer, si -a pierdut pe tof. Tot aga va fi si ‘in ciua cind Se ya ardta Fiul omului* (Evanghelia dup’ Luca 17: 28-30). trlsiturd comund la acéi-oameni a fost ne- credinfa. Oamenii nu voiau si creada ci Dumnezeu va pedepsi pacatul, nu volau s& creada c& ei aveau 9nevoie de mintuire, c& trebuie si se pootiasc’ de picatele lor; sis-au pierdut pe ei ingigi. Prevestirea aceasta priveste vremurile din urma $i noi o vedem implinindu-se sub ochii nostri. In Evanghelia dupa Luca 18: 8, Domnul Isus pune fn- trebarea: "Dar cind va veni Fiul omului, va giisi EL credingt pe pimint?" El nu afirm’ c& nu va mai fi credinf’, ci ridic& semnul de intrebare, ceca ce ne % de infeles c& va fi rari adevarata credinté. Noi constatim azi faptul acesta. $i altidatd a fost ne- credinfa, dar acum ¢ oficializatt, e pe fafa. Oamenii se lauda cu ea. E necredingi Ia cei de sus si eae E necredinf4 in Universititi gi cu durere trebuic si spunem ci e necredinf& in Seminariile Teologice, ba de multe ori chiar gi la altare gi la amvoane. Foarte mulfi preoti fac slujba doar pentru bani, dar nu cred si nu traiesc Evanghelia. Nu e ceva izbitor lucrul acesta? CARE SINT CAUZELE CE AU DETER- MINAT NECREDINTA? Una e exploatarea ere- dinciogilor. Stoarcerea de cfstiguri mirgave: pentru rugiciuni, slujbe, pentru alte lucruri sfinte, ingclarea ‘cu moaste de-ale sfinjilor, despre care se spune ci sint facétoare de minuni, c& dau fertarea picatelor. tn 1937, cind eram la Seminarul Teologic Baptist din Bucuresti, un coleg basarabean mi-a istorisit cum la o mare manistire din Ucraina de sud, in 10 subsol, in dosul unui perete de sticli, se aflau mai multe sicrie cu aga-numite moaste ale sfingilor. fn capatul galeriei erau moastele unui sfint despre care se spunea ci da iertarea picatelor. Mare pelerinaj se flicea la acea m&nistire. Dup’ ce didea o sum de bani c&lugarului de la intrare, bietul pacitos, care dorea mintuirea, mergea la sfintul acela si fi ficea rugiciuni, apoi astepta privind prin peretele de sticlA 1a moagtele sfintului. Atunci sfintul igi ridica mina uscat gi fi ficea un semn si mearga fn pace, clici este iertat. La unii insi, sfintul cu pricina nu ridica mina. Omul se ruga din nou, dar nici un semn. Amirit, omul se ducea la célugirul de la intrare i fl intreba de ce sfintul nu-i di iertarea gi lui, Acesta fi spunea ck probabil e prea picitos sau & sfintul stic c& el e bogat gi nu a dat cit trebuia pentru minastire, ¢i omul iji scotea punga gi 0 golea inaintea cilugdrului, apoi mergea la sfintul acela, se ruga gi sfintul igi ridica scheletul de mind gi fi didea iertarea, Totul era ingeliciune, cici nici un sfint, indiferent cum s-ar numi el, nu poate da iertarea picatelor. Biblia e clara in privinja aceasta. Singur Hristos Domnul are puterea si ierte picatele (Gvanghelia dup’ Marcu 2:10). Apostolul Petru a spus adevarul acesta chiar si in marele Sobor al fui Israel: "fn nimeni altul tus este mintuire; olici nu este ‘sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, tn care trebule sii fie mintuiji" Faptele Apostolilor 4:12). uToata aceasti exploatare religioasa a fost dati pe fafi cind au venit girzile rosii. Bi fiind atei, sau bucurat si demaste ingeliiciunea religiei. Ei, au adus ‘muljimi de oameni care au pitruns in. subsolul acelei ministiri, au scos afard sicriele cu moaste’ gi au ardtat tuturor mecanismul care era manevrat de c&lugirul de la poart3 ca sfintul s& ridice mina. Nu sfintul, ci picitosul fn sutand de cdlugir vedea dupa haine, dupa pungé, c& omul e bogat gil ficea si-5i goleasci punga. Si fie de mirare c& au ajuns la necredinfa? $i tot aga sint icoane cu ochi care pling, cu inima care bate si alte ingelitorii, sivirgite in numele lui Dumnezeu, Alt cauzi care determind necredinfa ¢ tritirea in duplicitate. Cind slujitorul amvonului sau alta- Tului vorbeste una si trAieste alta, este natural ca omul si urmeze exemplul, nu vorba. Tata a fost 19 ani crisnic, clopotarul bisericii ortodoxe, inainte si se pocdiascl, In duminica lisatului de post, preotul a indeminat pe tofi enoriagii s&, find postul. Dar fn cursul stiptiminii, cind fntr-o dimineaa a mers la Preot, cici locuia vizavi de el, I-a gisit c& se infrupta dintr-o bucat mare de gunca. Eu nu spun cd a ficut pacat, Aci nickicri in Biblie nu se serie e& postul se fine cu fasole, dar aceasté inconseeventf ti face pe oameni sé nu creada, le omoara credinfa. Vai, mult necredingé a fost generat de noi, care trebuia sé vestim credinja! Ori de ctte ori nu am trtit ceea ce am 2 vorbit, am omortt prin exemplul nostra credinga altora. O, voi tofi eacenil sd po eat ‘sfinte, dafi-vd seama ‘rdispunderea Facies eataa Gia ereaohiiaiaed pricina necunogtinfel. Nu stiu ci au un suflet, ou stiu eX exist un Dumnezen pe care trebuie si-L asculte, nu stiv & sint packtogi, cAci omul care trlieste la intuneric mu poate sti ci este murdar. ‘Numai in lumina Evangheliei omul ajunge si-si vada starea Ini ca. intr-o oglinds, injelege cerinja ‘Domnului Dumnezeu de sfintenie si abia atunci se trezeste tn-el dorinfa dupa mintuire, dorinta de a fi spilat de picatele sale, Din pricina necunostinfei, in Statele Unite, uni sclavi, chiar dup& ce s-a dat legea de abolire a clave, fuck mai muncean i Ces ile unor stipini rai. Tot aga a Sere rmnapianoroci a bacetis pital Satan, cici nu gtiu nimic de riscumpirarea prin istos Domnul. ep Neceoa ‘cunoasterii e vzuti gi din cuvintele apostolului Pavel: "$1 cum vor crede in Acela, despre care n-au auzit? $i cum vor auzi despre El fart propovitduitor?" (Romani 10:14). Ce mare rispun- dere avem noi, tofi cei credinciogi, cind vestim Evanghelial $i cind te gindesti c& unii, desi stnt pla- titi s& facd slujba aceasta, nu o fac! fi fin pe oameni la fntuneric, in superstitii, in pacate grosolane, nu ti ajuk sk cape din obie, mu pun Evanghelia, lumina ¥in mina oamenilor. Doamn i i set Me, trezeste-i pe tofi La unil, necredinfa ¢ cauzath de oportunism. Pentru un blid de linte e gata s& spuni ci nu mai crede, Ciji n-au facut aceasta sub regimul comunist? La alfii ¢ din lips’ de curaj. Cind tofi ceilalti spun 8 nu cred, cum s& zic& el altfel? Lipseste curajul sfint al celor trei tineri din Babilon. De fapt necredinja e tot credinga, dar fn forma negativa. Omul crede cé nu exist Dumnezeu, e& nu existh suflet, ci nu exist judecat’, ci nu exist vesnicie, ci nu exist Iad. Dar pe ce se bazeazi aceasta necredint& a lor? Pe cercetiri aminuntite? Pe dovezi? Pe convingeri? Pe experienje? O, nu. Cei mai multi, daca s-ar fntreba pe ei ingigi de ce nu cred, n-ar avea nici un rispuns. E un duh al vremii, Oricine igi poate da seama ci trim vremuri de necredinja. Pentru vremuri ca acestea ¢ Evanghelia. Ea ne fndeamni la credinf&. Ea ne red cuvintele lui Hristos Domnul: "Avefi credingti tn Dumnezeu, i cavefi credingt fn Mine! (Evanghelia dupa Ioan 14:1). Ea afirmi ci "cine va crede si se va boteza, va fi ‘intuit! (Evanghelia dupa Marcu 16:16); si "Cid, daci este cineva tn Hristos, este o fipturi nous" (2 Corinteni 5:17). __ Attia stricati, betivi si batdusi au crezut in Hristos Domnul si au devenit oameni noi. 4 Evanghelia indrumeazi pe ritdcifi la calea cea bund. Ea are menirea si trezeasci credinja ci Dumnezeu inci te iubeste gi agteaptii si te intorci la EL. ‘Mai mult ca oricind, lumea noastra are nevoie de Evanghelic. Ea este lumin’. De lumini nu este nevoie ziua, ci cind se intunec’. $i acum este fntuneric in cele spirituale. Toti avem nevoie de junfina Evangheliei. Ea ne arata calea pe care putem ajunge Ia o viaff frumoasa gi fericité. Prin depirtarea de Dumnezeu, mulfi au ajuns ruinafi cu totul de pacat, cimine pribusite, suflete ce pling in noapte, fri nici o raz de lumina pentru viafa acea- sta $i fird nici o speranfi pentru vesnicie. Sirmani coameni la margine de pripastie, la margine de Iad! Vai, in ce zbucium se afld acestia din cauza necre- dinfei! Pentru tofi acestia, Evanghelia are o veste bund, ci Dumnezeu fi iubeste si ci La dat pe Hristos Domnul Ia moarte, sa ispgeascd vina noas- tri a tuturor, c& El fi iart’, dacd se intorc la El, fi primegte asa cum sint, si fara s& aiba vreun merit, prin har, fi face copiii Sai si mostenitori ai gloriilor vesnice. Evanghelia e pentru vremuti ca acestea. Ca si rezigti fntr-o lume de necredinfé si si ramfi fn credinf’, e necesar si 0 cercetezi mereu. Ea ne in- deamni la o umblare prin credinté, la o traire cu Dumnezeu, O aga triire va dao cunoastere temei- 15nici a lui Dumnezeu, Tatil nostru, o cunoastere prin experienf&. Pentru persoanele cu care triiesti nui trebuie nici un fel de dovad c& exist’, clici tu sti clar cl exist. Astfel, experienta va forma dova- da puternic& a credinjei. O aga credinja ce L-a ex- perimentat pe Dumnezeu a avut George Muller, gi a hrinit si a crescut mii de orfani. O asemenea credin{% a avut Hudson Taylor in China centrala, unde a intors la Dumnezeu mii de suflete. Vre- murile de necredinfi sint vremuri de testare a credin{ei. Domnul Isus spunea ci "afunci mulfi vor ciidea" (Evanghelia dup Matei 24: 10). Evanghelia, Cuvintul Sfint, ne ajuti fnsi si riminem in picioare 1% fim chiar mai mult decit biruitori. Noe a crezut pe Dumnezeu, L-a ascultat si a fost scutit de grozavele ape ale potopului. in 2 Petru 2: 5 citim ci Noe a fost un propoviiduitor al neprihinirii. Oamenii au auzit prin el ingtiinfarea c& vine Potopul, ca pedeapsi pentru picatele lor. Ba chiar au vazut corabia ce $i-a ffcut-o, dar n-au cre- zut. Conform textului din Geneza 5: 30, Noe a avut frati gi surori, a avut nepofi. Desigur ca si cele trei nurori au avut pirinfi. Nimeni n-a vrut si creada c& vine Potopul. De aceea, tofi au pierit. Aga sint si oamenii de azi, nu vor si creadi ce spune Dumnezeu. Oare tu crezi? Lot a ctezut pe Dumnezeu gi a fost salvat de prapadul Sodomei. Toi cei ce n-au crezut s-au pier- 16 ‘Noe a vestit adevaru! celor din vremea lui 2-Bvanghelia pentru vremusl ca scesteaut pe ei insigi, Urmeazai un alt mare prépid pentru vesnicie. Evanghelia ne instiinjeaz. Tu cu cine te asemeni: eu cei ce au fost salvati sau cu cei ce au fost pedepsiti cumplit? ‘Evanghelia ¢ pentru vremuti ca acestea, Cautafi £9 sanoatef.Credey-o gi trio. Apo, dao 9 tora! Vremuri de materialism (Evanghelia dup’ Luca 17:28 -30) ‘Vremurile pe care le trim sint vremuri de ma- terialism. Aga a fost profetit si asa sint. Profetia a facut-o chiar Domnul Isus Hristos acum aproape dou’ mii de ani. Se pare cA niciodata mu s-a zidit atit de mult ca acum. fn Elk Grove, suburbie a oragului Sacramento, se construieste ca la potop. In zone fntregi care erau cu ferme, azi se construiesc case, cartiere intregi se ridic& peste noapte. $i asa ¢ in toate oragele. Explozia populatici a creat nevoia de case. Tara pare a fi un vast santier. Livezile intinse de portocali dintre Los Angeles, cu suburbiile lui, gi San Diego, pe care le-am gisit in 1971, cind am poposit pe meleagurile insorite ale Californiei, au disparut. Au intrat buldozerele, au smuls pomii cu idacini cu tot gi in citeva sAptimini au aparut orase, noi. 19Azz interesul general numai fn cele materiale. Eo adevarata goana dupa cele trecitoare. Aceasti stare se giseste peste tot, in lume. O muncé febrili se desfagoara in toate sectoarele, dar se pare ci aceasta se observ indeosebi in cel al construcfllor. Cl&diri noi, strazi noi gi alte orage noi apar ca din pamint. Si asta nu numai in California, ci si la Chicago, la New York, la Tokio si la Berlin, la ‘Moscova gi la Ierusalim, in Brazil si in Congo, pe tot rotocolul pimfntului. Apoi, se construiesc auto- strizi pentru masini, incit la puncte de incrucigare vezi poduri peste poduri, si deasupra alte poduri. Se constmuieste ca niciodata pe pamint. Nu este acesta ‘un semn grditor cu privire la faptul c& a doua venire a Domnului Isus e foarte aproape? Dac Hristos ma fost Dumnezeu cum zic unii, de unde a stiut El ‘cum va fiin vremurile din urma? Goana aceasta dupa materie istoveste omul de toatl viaga lui. Fiecare cauti si adune bani gi este obosit, surmenat. Dar cu toatii munca depust, me- reu cistigul nu le ajunge. Altédat% muncea unul sin- gur gi din cigtigul lui tréiau 5 - 7 persoane. Acum muncese cinci dintr-o casi gi abia impart ban si trliasca tofi cinci. Din aceasta cauzi, oamenii sint mereu nemulfumiti, mereu dorese altceva. Materia nu poate oferi satisfactia dorité. Deoarece gi cei ce au mai mult decit Ie trebuie tinjesc dupa o al Citi mu au mari bogatii gi totusi sint nefericiti? Ma- 20 teria nu poate mulfumi sufletul. Iar cind soseste cli- pa morfii, toate bunurile agonisite sint zadarnice. fn 1969, la Tirgul de bijuterii finut in Elvetia, s-a vindut un inel cu un singur diamant in valoare de 276,000 de dolari. El a apartinut decedatei Nina Dyer, 0 doamni din Londra. Tot ci i-au mai aparjinut alte 40 de bijuterii scumpe, Dar bijuterile n-au putut fmpiedica moartea si nu i-au putut asigura un loc in vegnicie. Pentru vremuri ca acestea de mare materialism, de alergare dup’ cfgtig, dup confort, dupa bel- sug, cuvintele Evangheliei se potrivesc de minune. Domnul Isus a zis: "Viaga cuiva mu. sti tn belgugul avugiei lui" (Evanghelia dup’ Luca 12:15). Materia impovireazi viata, nu 0 fericeste. "Cautafi mai inti Amparatia lui Dumnezeu si neprihdnirea Lui, si toate cceste lucruri vi se vor da pe deasupra" (Evanghelia ‘dupa Matei 6:33). Experienta confirma adevarul acestor spuse. Oamenii sraci si bogati, cind au ajuns sA caute mai inti fmpardtia lui Dumnezeu, au cunoscut o alti viafi de muljumire i de fericire, cum niciodat nu le-a dat materia. in Reader's Digest, revista ce in anul 1969 apa- rea in 28 milioane exemplare lunar, in 13 limbi, fn numérul din mai 1969, la pagina 85, se relateazi ‘azul lui Charles Pitts, fondatorul uncia din cele mai mari companii de constructii din Canada, care aprintre altele a plinuit si a construit metroul din Toronto. Omul acesta era un obsedat dupa bani, un exploatator crud al angajatilor sii, Degi gi-a facut 0 mare avere, bogitasul acesta n-a fost fericit. Dupi mai multe neinjelegeri cu sofia sa, aceasta |-a pirt- sit. Cu-gindul s& divorjeze, ea s-a dus la vila lor din Miami Beach, Florida. Acolo, ca s& se linigteasc&, a consultat mai multi medici psihiatri, dar nici unul a putut s-o ajute. Atunci s-a dus gia cunpaat 0 Biblic. Dupa ce a citit toata noaptea, céci nu mai putea nici si doarma, deodata s-a simyit coplesita de ceea ce ca deserie ca "cel mai minunat simt de pace §i de liniste. Am chemat pe Charlie din Toronto - Spune ea - sit vind numaidectt, Cind dinsa j-a mar- turisit despre noua ei stare, el a privit-o neincre- Zitor. Dupi citeva zile de urmirire indeaproape a comportarii ei, acesta a constatat c& © adevirat, viafa ci era intr-adevar cu totul schimbat’. Au ince. put si citeasci Biblia impreuni. Versetul care la ttezit pe el a fost: "$i oe ar folosi unui om s& clytige ‘toatts lumea, dact si-ar pierde sufletul?" (Evanghelia dup Matei 16: 26). Atunci si-a predat si el viata sa Domaului Isus Hristos. S-a dus in Toronto, sa vindut compania sa de construct si a trait 6 all viafa. Renunfind la goana dupi cijtig, a ajuns si ibd cel mai mare cistig: sufletul mintuit gi ciminul tefiicut. Toate datorita Evanghelici, Ea este exact pentru vremuri ca acestea. 22 ia ne arata c& aici, pe pimint, noi sin- tem "lil 9 eltor?™ (Evrei 11: 13), c& "oamenilor Ieeste rinduit si moarés o singuris data, iar dupé aceea vine judecata® (Evrei 9: 27). Despre Alexandru cel Mare, care a dorit mereu sa cucereascd noi teritorii, se spune cli la moarte a poruncit si fie dus la groap cu miinile afar, ca tofi s4 vada ci nu duce nimic cu el. Cit de adevirate sint cuvintele scrise de apos- tolul Pavel lui Timotei fh prima sa epistolA 6: 7: “Click noi n-am adus nimic tn lume, si nici nu putem im cu noi nimic din ea". : ee adevar la exprimat si lov: "Gol am iesit din pintecele mamei mele, $1 gol md vol tntoarce tn stnul pimintului" (lov 1: 21). Deci, are valoare ce nu ce avem. : eae situ, prietenul meu, ai alergat numai du- pa materie, dupa bani gi dup& un cijtig trecdtor, dar nai gustat fericirea, nu ai pacea, nu ai muljumires. As vrea si te trezesti, sd te opresti din goana ta. Tu ai un suflet pe care nu-l pofi muljumi cu gunoaicle lumii acesteia, cu materia ei. Ea doar te-a impova- rat, te-a obosit. Pentru tine sint cuvintele Domnutui sus: "Venifi la Mine, tofi cei traditi gi tmpovtra st Eu vii voi da odiknd" (Evanghelia dupi Matei 11: 28). Ascult chiar acum acest indemn. Inceare’, si dack nu-fi di odihna, bucuria gi mulfumirea in suflet, s8 nu-L slujesti; dar daca ti-o da, urmeazi-L cu bucurie toatl viata, BTar voi cei ce afi primit pacea Sa, mulfumi i ljumirea care e determinati numai de harul Siu, nu de cele materiale, vestitialtora Evanghelia, cici ea este toc- mai pentru vremuri ca acestea. Vremuri de egoism "5% gtit cl tn zilele din urma vor ft vremuri rele. Cci oamenii vor ft iubitori de sine." (@Timotei 3:1-2). Printre cauzele enuntate de apostolul Pavel, menite de a face ca vremurile din urma si fie vremuri grele, e pus pe prim plan egoismul. Egois- mul sau jubirea de sine face pe om si nu find cont de altul, s% nu-i pese de nevoia altuia, ba este gata chiar si-l doboare gi si- calce in picioare, numai si-i meargi lui bine. ‘Azi trlim aceste vremuri profejite. Fiecare urmireste doar cijtigul lui. Pentru aceasta ¢ gata si minté, s& ingele pe altul, $8 fure, s& sape pe altul ca st+iia el locul, criticd pe toti ca si se ridice el, e gata sisi vinda prietenii, s&-gi vinda frati, ca si aibi el mai muli arginfi. Chiar violurile gi crimele au la ridicind egoismul. Din cauza egoismului, e atita sufering& azi in lume. Soful cauti el si se distreze, chiar daca sotia vva suferi si chiar dac& copiii lor vor ajunge pe dru- muri Divorfurile in cea mai mare parte sint pricimu- Doamne, dupa ce ne-ai dat de toate, dii-ne $io inimes mulfumitoare! 25, [biblioteca Personaiaite de egoism. El vrea si fie fericit, nu-i past daci ea devine nenorocita. a Iubirea de sine, egoismul ti fac pe oameni si fie fiirk mild, nu sint gata si ajute pe altul. A cizut cineva, poate si moari in drum, c& zeci, sute trec pe lingi el, dar nimeni nici micar nu-l intreaba ce are. O batrinica a cazut in New York pe o strada foarte circulati, dar tofi au trecut pe alituri, pind cineva a anun{at polifia gi aceasta a venit de a ajutat-o si se ridice. Nu exist mila pentru suferinzi, nu ¢ mili de siraci. fn timp ce pe pamint sint milioane de inf metafi, numai in Statcle Unite traiese peste un mi on de copiii care se culcd seari de sear fliminzi, Maria Lombardi isi cumpira 0 bros cu 20,000 do- lari. $i tocmai pe acea vreme, cu ocazia rizboiului din Biafra, erau peste zece milioane de infometati, din care zilnjc mureau circa 6,000 fn frigurile foa- mei. Nu aveau nici micar coaja de piine uscati. Tar alte milioane de fnfometati se aflau in India, in vre~ me ce unii au mesele supraincircate si se indoapi, fara se le pese ci alfii nu au nici micar férimiturile. Un egoism cras stipineste lumea noastri de azi. Egoismul duce la neinfelegeri, la certuri, la rizboaie intre indivizi $i intre popoare. Omul devine hrapé- ref, ca 0 fiard ce sfisie totul pentru sine. Din cauza acestui egoism, care se rispindeste ca ciuma, vre- murile devin tot mai grele, aga cum spune Sfinta Scriptura. Fiecare ajunge si se team de semenul 26 stu, Cineva a spus: “Altddatd hopii erau tn dosul gratilor, iar oamenii umblau linistifi pe sirada acum ‘oamenii stau tn dosul usilor ferecate, cu gratii la {feresire $i cu sistem de alarma, iar hofii umbla liberi ‘pe strada”. Planurile si gindurile oamenilor au ajuns cu to- tul pervertite de egoism. $i 0 necuraté intrecere fl goneste pe om ca sil depiigeasc’ pe semenul su. Din cauza egoismului, relatille sociale sint Ja pi- mint, Nu mai e respect, nu ¢ politefe, nu ¢ bun’ voinja. Fiecare di ghes s4 urce el nerae in tramvai sau in autobuz, impinge pe altii, calcd pe picioare, sare peste aif, fae totul ca el s& ajungi in fay’. 27Nu-1intereseazi ci acolo este o femeie insircinaté, © mami cu un copilas sau un batrin bolnay ce abia payeste. Omul a devenit obraznic, dur, parc mai dur decit cel lipsit de civilizatic, cici si acela ar avea milé de cei slabi, de neputinciosi, de suferinzi, De asemenea, iubirea de sine il face pe om mindru, sfi- ditor, cu tendinga de a-l umili pe celilalt gi de a se ‘ndlja pe sine. Ar vrea ca tofi sé fie la picioarele lui si si-l asculte. Doreste s& se evidenfieze i s& pri- ‘measci laude, si fie apreciat. ‘Vai, cum s-a dezvoltat acest monstru al egois- ‘mului in Jumea noastrat! {i fntiinim la fiecare pas. $i fn timp ce dragostea de sine s-a fnmulfit, dragostea pentru alfii a pierit. Au disparut acele legaturi de dulce pirtisie dintre oameni, de atitudini priete- nejti, delicate! Cum s-a pierdut dragostea de aproa- pele care te ficea s& primegti pe un strain ca pe un frate! $i cum s-a imbolndvit si s-a molipsit lumea de egoism, care te face ca pe un frate si-l privesti ca pe un strain! Ne doare, dar aceasta e realitatea. Biblia se implineste. ‘Aceasti trisiturd a jubirii de sine se observi azi ila cei credinciogi. Ea se aratii in preocuparea fata de cele firesti, ca el si traiascd cit mai bine. S-a pier- ut spiritul misionar, Misionarismul era determinat de dragostea pentru alfii. Aceasta i-a ficut pe mulfi 28 si.gi ia Biblia in traista gi sh mearga zeci de kilome- {tii pe jos pind la o comun’ oarecare, ca si le spun’ oamenilor despre dragostea lui Dumnezeu. Far si aibi studii teologice, fara si fi fost salarizafi, Cornea Florian, Igna Stefan, ‘irban, Vargindan, Suvet, George Sliv, Teodor Sida, Vasile Vanci, Atanasie Pascu, Ioan Savu, Mihai Vicas, Enagcu, Cornea Dragomir, Silvestru Ungureanu gi atitia alti au pur- tat Evanghelia pe plaiurile Romaniei, Au indurat multe greutiti, au suferit batai gi temnif’, dar au {nfiinfat biserici. Iar unii dintre cei de azi, cu stu- dii teologice, cu salariu plitit pentru predicarea Evanghelici, cu carnet in buzunar pentru slujba aceasta, de multe ori sint reci,lipsiti de zelul sfint, fac o lucrare doar de formé, o lucrare superficial. Odatii find in misiune pe Valea Crigului Alb, am petrecut un timp binecuvintat ou fratele batrin Vanci Vasile. Atunci mi-a povestit cum, dupa ce s-a pocdit, a predicat Evanghelia celor din’ satul lui, apoi a inceput si predice in satele din jur. Avea prieteni si cunoscuti de cind umbla la hora, la nunti, acum mergea si le spund despre o altd viata gisita prin Evanghelie, intr-un sat-nu avea nici un prieten, dar voia si mearga si acolo. S-a gindit si meargi acasé la primarul satului. $i-a pus Biblia in traista gi a plecat. Cind a ajuns 1a casa primarului, i-a spus acestuia ci ar vrea si cheme gi pe altii si seara si aib’.o adunare de predicare a Evangheliei in casa 29lui, Primarul i-a zis c& ar fi bine si batii toba in sat ca 84 vind cit mai mulji, Aga-a $i ficut. Seara casa Primarului a fost pling de oameni gi el le-a predicat Evanghelia, le-a spus ci Dumnezeu vrea mintuirea ‘omului pacitos, dar omul trebuie si se pocdiasca, si se lase de injurturi, de minciuni, de betii si s& tri- jasc o viafi pentru Dumnezeu, nu pentru Satana. N-a trecut insi mult si au aparut patru tineri viaj. gani, cu pari lungi in miini, Erau infierbintagi de vin, Pomifi pe scandal gi i-au cerut fratelui si pardisesca satul lor. Numaidecit I-au escortat pind la marginea satului. Fratele gi-a dat seama c& sint trimisi s8-1 bat. Degi el era un om solid, acum era poctit, nu se putea lupta cu ei. Dar in sinea lui s-a rugat, iar lor Je-avorbit blind. Cind au ajuns la marginea satului, fratele i-a intrebat: "Mai flécdi, n-afi vrea sit vii cint cintare de-a poctijilor? Cum pina aici erau porniti pe scandal, unul fl intrebé: "Dar pai sal cingi?” Fratele avea 0 voce bund gi stia ci befivilor le place si lise cinte, de accea si incepu. Cintarea a avut efect li- nistitor asupra lor. Cind a terminat cintarea, unul L-a Iintrebat: "Mai stii vreuna?" $i fratele le-a cintat despre suferinele Domnului Isus.. Era noapte; la margine de sat, cei patru stiteau rezemati de parii Jor, iar fratele in mijloc le-a cintat mai multe cintari. Apoi vitaful lor spuse fratelui:"Pe noi ne-a chemat Popa, ne-a dat vin si ne-a spus sd te scoatem din sat, 8d te batem bine $i sit te lasim lat, dar se vede ct 30 dumneata mu esti om periculos, du-te cu Dumnezeu simai cinta 51 titora cine cacestea." Fratele le-a strins mina gi a plecat la drum prin fntuneric, mulju- ‘mind lui Dumnezeu pentru izbavirea Sa minunati gi rugindu-se pentru cei patru gi pentru ceilalti ce au ascultat Evanghelia in casa primarului. Fratele pre- supunea ci a fost 0 cursa, c& primarul a vorbit cu preotul ca sé-1 lecuiasct pe fratele Vanci de misio- narism, Dar si ocazia aceasta |-a ficut pe fratele Vanci si vadi mai bine mina atotputernic’ a lui Dumnezeu, Siminja seminati mai tirziu a incoltit, siacolo s-a formato frumoast bisericl. ‘Azi, iubirea de sine fi face pe credinciogi s& stea acasi la televizor sau radio, s& nu rite. Fiecare vrea si nu aibé necazuri, mu vrea s4 se expun’ pentru alji. Egoismul a biruit pe mulfi. Exist’ fnsé si oame- ni biruifi de Domnul, care, far vorbi: multi, fac treaba bund, ajutind pe mul si scape de patimile gi picatele lor. Slava Domnului, pentru toti acest. Pentru vremuri de aga mare egoism ¢ bund Evanghelia. Ea ne vorbeste de Hristos Domnul, ca- re a lsat gloria cerului sia venit la pactogii pamin- tului sé le spun ck Dumnezeu il iart sii primeste, dacl se intore la El. Evanghelia fnfiereazA egoismul levitului gi al preotuluf, din pilda Samariteanului mi- lostiv, care au vazut pe cel ciizut fntre tilhari, dar au trecut fnainte pe aldturi, fara sé le pese. Ea noteazit 31si:d¥ ca exemplu pe Samariteanul milos, care a fost gata si-si pund viaja in joc: pentru aproapele siu. Apostolul Pavel a zis: "Fac totul pentru Evanghelle ca si am si eu parte de en. Vai de mine, daci mu vestese Evanghelial!” Yar wnii zic: "Vai de mine dacdi vestesc Evanghelia” _Evanghelia arati c8 nu prin egoism ajunge omul fericit, ci prin altruism gi prin iubirea fai de alti, Mintuirea nu poate fi dusi altora decit de oameni care se aseamini cu Hristos Domnul, care jubesc pe alfii $i sint gata s& jertfeasca totul, chiar gi pe ei {nsigi, numai ca alfiis& poata fi mintuiti, fntr-o Tume uscati $i lipsita de dra Evanghelia ne indruma la Hristos Domnul, tre parea dragostei dumnezeiesti. Mai mult ca oricind, sredincogs lames au nevoie de dragoste. S8 ce tem o nous revarsare a dragostei asupra noastri, s& devenim apringi pentru Dumnezeu, Si fim purta- torii dragostei. $i inflicirati de jarul sfint al dra- gostei, si migcati de forja ei uimitoare, si ajutim lumea si se intoarc& la Dumnezeu. La aceasta ne indeamni Evanghelia, Vremuri de striciciune "80 tit ct tn zilele din urma vor fi vremuri Pentru mulfi, Evanghelia este o carte invechitS. Din pricina acestei pireri, ei nici micar n-au pus mina pe Biblie, dar de cum s-o citeasca, s-o studieze. Da, este adevirat cf e foarte veche, dar continutul ei nu a fost depisit de vremi, ci el a depisit vremu- tile, c&ci ne vorbeste nu numai de cele ce se petrec astizi, ci si cum vor fi oamenii de mine gi ce se va petrece fn viitor. Nici o alti carte nu se poate ase- mina cu ea. Prevestirile ei se implinesc in totul. Azi mulfi sint interesafi in prevestirile lui Nostradamus, dar nu vreau si stie de Evanghelie, cu toate ca are nu sint oamenii de azi neinfricati, exact cum spunea apostolul Pavel? La fel invajaturile Evangheliei sint actuale, proaspete de parc’ ieri at fi fost scrise. Indrumérile ei se potrivesc de minune zilelor noastre. Adevarurile ei sint actuale, mai ac- tuale ca oricind, incit ai impresia c& soriitorit ar fi trlit chiar in aga situafii, Za oferd rezolvari pentru 33marile probleme ale omenirii noastre, i ii inmineaza cheia fericirii pe pamint gi in eternitate, aritindu-i calea sigur spre buna injelegere tn fami- lie gi in societate. Apa vie si Piinea Evangheliei co- respund in totul’sctei si foamei sufletului omenesc de la sfirgitul secolului al XX- lea. Degi Noul Testament a fost scris cu aproape 2.000 de ani in urmi, pe paginile lui, in prooroci, gasim zugriviti starea oamenilor din vremurile din urma, Confruntind cele scrise cu cele de azi, ti se impun doud concluzii importante: 1. c& Scripturile ; 2. c& vremurile de azi sint vremurile . Trlsiturile profetice, pe care le vedem implinite, dovedesc aceasta. Apostolul Pavel prevestea ca in vremurile din urm& vor fi vremuri grele. O pricind aritatii de el, care determina sii fie vremuri grele, e neinfrinarea. Desfriul, stricciunea la culme, perversiunile sexu- ale, cu toate formele lor, cauzate de neinfrinare, constivie una din trisiturile iumii vremuritor ‘noastre. Astizi nu mai este fried de Dumnezeu, nici ru gine de oameni. Pacatul curviei a luat proportit inspaimintatoare. E 0 adevarati boala social’. O aptindere nepotolité de pofte carnale, animalice, stépineste lumea noastri. Cu toati civilizatia inain- tat a veacului nostru, tn privinta aceasta mergem Spre indobitocire. Nici chiar la triburile lipsite de 34 civilizatie din pidurile Amazonului, care umbla goi, fara nici un fel de imbrécdminte, nu se giseste atita desfriu, la acestia barierele familiei nu sint trecute. ‘Azi, cu cit cineva se crede mai ridicat pe treapta civilizatiei, cu atft e mai putred tn stricdciune. Directorul sau geful de serviciu considera c& secre- tara sau femeile din cadrul intreprinderii trebuie s& fic la cheremul siu, s8-i satisfac poftele, iar dack una fl refuzi, 0 pune pe liber. ‘Azi, atit limbajul barbatilor, cft si al femeilor, provocator. Unii folosesc cuvinte cu dou infelesuri, aljii discutd fri perdea, fr4 nici un fel de rusine. Ochi le scapira dup’ trupul altuia. Balurile, serba- rile se transforma pentru multi in adevarate orgii, ca pe vremea Romei, inainte de pribusire. Caminele studenfesti sint o cloact de murdiiii. $i asta nu fntr-o ari, din moment ce desfrful s-a intins ca o molimi fn toate frile. Lumea de azi e 0 Sodom& infectat& de virusul acesta. ; ‘De fapt, aga spunea Domnul Isus cA va fi lumea Ja venirea Sa, cum @ fost in zilele lui Lot. Sodoma a fost osindit’ si nimicit&. Asa va fi gi lumea noastra. Nimicirea amoriflor care locuiau in Canaan nu s-a ficut pe vremea lui Avraam, cici Domnul a spus 8 "neleguirea lor nu gi-a atins ined virful" (Genesa 15: 16), dar sub Tosua au fost nimicifi cu desavirsire, i pacdtosenia lumii noastre se: pare cae la culme. 35Cei din Sodomea traiau doar hn pliceri Jn Evanghelia dup& Matei 24: 12, Domnul Isus numeste aceasta stare "inmulfirea firiidelegit". La immulfireafiridelegii a contribuit si contribuie intr-o mare misuri - necredinfa, tiigiduirea Iui Dumnezeu. Caci din moment ce se spune cA nu exist’ Dumnezeu, nu existi nici suflet, deci nu existi nici pacat, asa ca oamenii igi pot per- mite orice. Chiar necredinciosul Voltaire recuno- stea eX necredinta da la'o parte barierele pacito- seniei, cXci fntr-o zi, stind Ja mas cu Alembert gi 36 Condorcet, care vorbeau deschis despre ateism, Voltaire fi opri, zicindu-le: "Asteptafi pind pleacd servitorii, ciici nu vreau ca la noapte sit-mi taie situf'Tar altidati tot el a zis: "Dacd n-ar exista Dumnezeu, ar trebui inventat, finded eu n-as vrea sit ‘am de-a face cu un domnitor ateu, care ar giisi cl ¢ interesul situ sa fiu ucis; iar daci as fi suveran, nu as vyrea sit am de lucru cu niste curteni atei, care ar gasi cd este in folosul lor si fia otravit",Chiar far& nici wn argument biblic, starea faptic’ demonstreazi c& ate- ismul a contribuit la culminarea picdtoseniei. La inmulfirea picktoseniei a contribuit teoria evolufiei, dup’ care omul nu e creat de Dumnezeu, Ce groaznic a fost potopull 37cia provenit din animale, prin sclectie natural. Asta inseamni ci nu mai are nici o raspundere, ci poate tri la fel ca animalele. E grozav la ce decadere a dus o invafiturd gresiti! Striciciunea a patruns ca un putregai in toate trisdturile ca- racterului uman. Morala s-a dus, altruismul a fost fnlocuit cu un egoism cras, frumusefea comple- zenfei a devenit obriznicie, omul civilizat si mani- erat al secolului al XX- lea a devenit bruti pentru semenul siu, riutatea a luat locul bundtatii, si ura, tridarea, rizbunarea s-au insciunat in locul dra- gostei. Striciciune in toate domeniile vietii. Dar striciciunea cu iz de Sodoma e cea a desfrfului, a perversiunilor, a lesbianismului, a homosexualit La aceasti inmulfire a fliridelegii au contri- buit filmele gi televiziunea, S-a urmarit i s-a cull vat in mod sistematic o afijare a poftelor si a pati- milor. Dezmaful fir perdea a fost trimbijat ca o liberalizare, ca un nou mod de viafS fericita gi mili- ane de tineri creduli au ajuns nenorociti, infectagi cu SIDA, epave ale societitii, cadavre ambulante. Ce ingelaciune! Cité suferin{é! Ce stiri de dispe- rare! Vai, ce rezultate tragice, ce consecinte sumbre ale striciciunii! §i mult mai grozave sint consecin- {ele vegnice ale acestei stricAciunit Ce-i mai trist ¢ ci Ia aceast’ inmulfire a fari- delegii au contribuit o seami de slujitori ai altare- lor gi ai amvoanelor, fie prin traiul lor desfrinat, 38 rice incercare de scdpare a fost zadarnicafie prin invigitura lor ingiiduitoare, ci asta nu € pacat, c& cealalta nu e picat, i pacatul a luat pro- portii inspaimintitoare. Multi dintre cei ce au fost cu Evanghelia in mind vor ajunge batjocura Iadului, Multi, acolo fn chinuri, le vor striga: "Tu m-ai facut st ajung aici” Biblia a prezis aceste vremi de striciciune. Stri- clciunea ruineaz4 atit viata personali, eft si viata de familic, Ea ¢ ca 0 putreziciune a oaselor. Ciji tineri sitinere nu au ajuns cu totul ruinai din cauza piica- tului desfriuluil Au plecat de acasi cura, ca nigte ingeri, si azi sint ca niste demoni. Au constiinja incdrcata, trupul istovit, sint micinati de boli, neno- rocii pe toatl viata gi vor fi pentru vesnicie, daca nu se trezesc mécar in ceasul al unsprezecelea si se {intoarca la Dumnezeu. ‘Apoi cit dezastru nu ¢ in atitea familii din cauza stricdciunii! Soti care s-au iubit, azi nu se mai pot suferi unul pe altul. Certurile se {in lan. Locul pli- cut al céminului s-a transformat in infern, Belgugul nu le mai foloseste. Pregitirea scolar, licenjele sint zadarnice, nu pot ajuta cu nimic, cind sofii au fost infectati de molima aceasta a desfrfului. $i-au cilcat jurdimintul conjugal, au pierdut binecuvintacile si au ajuns sub blestem. fn astfel de cazuri, de obicei, se ajunge la divort, gi copili ajung pe drumuri. Ci dintre cei ce citesc aceste rinduri nu sint vinovati de picatul desfrfului! Unii cu dibacie au reusit sil tai- 40 ‘nuiasci de alti, in ochii altora ei par oameni morali, dar ei se stiu vinovati, nu gi-au putut ascunde paica- tul nici micar de , dar de cum de Dumnezeu. Unii poate au ochii umezi, gindindu-se cum au fost ‘dati gi ce au ajuns? Au crezut c& picatul fi feri- ceste gi s-au nenorocit $i pe ci i pe cei dragi ai lor. Nu, nue loc de glumit cu pacatul. Pentru vremuri de aja striciciune, de dezastru moral, salvarea este Evanghelia. Ea ¢ ca medicina preventivi, pentru cei ce fnci nu au fost conta- minafi de virusul acesta, clici ea ne spune:*Ferice de cei cu inima curatt" (Evanghelia dup’ Matei 5: 8). In timp ce lumea amégita de Diavolul igi caut feri- cirea in satisfacerea poftelor, Evanghelia ne arati adevirul c& fericirea se dobindeste prin infrinarea poftelor. Ci nu in murdiie, ci in curitie, omul se simte bine; c& aceastd curatie trebuie si fie a sufle- tului, a inimii a gindirii, a vorbirii $i a vietuirii; c& numai trdind in aceasta curitie omul este fericit. ‘Murditria e focar de infectie, curitia ¢ sin&tate, vi- goare, voiogic. Jar pentru tofi cei murdari de pacat, Evanghelia arata cé existd o posibilitate de curatire. Unicul mij- loc de curafire este singele Domnului Isus Hristos, virsat pe cruce la Golgota. Apostolul Ioan preci- zeazi: "$i singele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curd- este de orice péicat" (Ioan 1: 7). Yar dupa ce omul a afost curait de picatele sale, Evanghelia ii spune ci Dubul Sfint, primit prin credinga de omul mintuit, areca roadi in inima lui infrinarea poftelor (Galateni 5: 22, 23). Nu puterea noastri, ci Duhul Sfint ne invredniceste s& trim in toata curitia spre implinirea voii lui Dumnezeu. fn 1 Tesaloniceni 4: 3.- 4, este scris: "Vola tui Dummnezeu este sfintirea voastré: sit vi ferifi de curvie; flecare din voi sisi stiptneascd vasul in sfinfenie si cinste’, Pentru transpunerea in via} a voiei Lui, ne este indicat: "Umblagi crmuigi de Duhul, 5i nu tmplinipi poftele firit Pamintesti" (Galateni 5: 16). © veche zicala Tomineasci suni aga: "Spune-mi cu cine te tnsojesti §i ffi voi spune cine esti” Te insotesti cu stricafi, te vei strica gi tu; te insoesti cu Duhul Sfint, fl lagi st te cilttuzeasci, te vei sfinfi si tu. Unora li se pare c& € imposibil ca, ints-o lume stricati, s% pofi trli 0 viafd curat. Nu, nu e imposibil. Lumea din timpul lui Noe a fost foarte stricata, dar Noe a fost un om neprihanit, aya e scris. Care a fost secretul lui? in Genesa 6; 9, ni se spune: "Noe era un om neprihdnit §i férd patit tntre cei din vremea tui: Noe umbla cu Dumnezeu". Apostolul Pavel seria fratilor din Corint: "Wu va tng mirtiiile rele strict obice- inrile bune". Noi tofi stim aceasta din experienta Prietenul meu, care ai fost luat de valul ni- praznic de pacat, tinere, care ai crezut, ca ful risi- 42 Stricdiciunea Sodomei a fost pedepsitd cu focpitor, eX in dezmit iti vei gisi fericirea si ai ajuns nenorocit, sof, sofii care afi trait in desfrtu si v-afi prabusit ciminul si v-aji murdarit sufletul, pentru voi tofi e Evanghelia! Ea are o grava instiinfare, un ase ee OPRITI-VA! Calea aceasta duce mos lainte € prapadul, ¢ chinul vegnic in va- paia Iadului, Laas : Ee _ Evanghelia insi are si o veste bunii pentru tofi stricafi, pentru tofi desfrinafii: voi pute fi mintuifi Hristos Domnul a venit s& caute gi s& mintuiascd cei picatosi (Evanghelia dup’ Luca 19: 10), deci gi pe tine. Accepti-L ca Mintuitor al sufletului tau. Ascultt de Evanghelie! E spre binele téu gi vre- melnic gi vesnic. Tar voi, cei ce afi ascultat de Evanghelic, traiti Evanghelia gi spuneti gi altora mesajul ei binecu. vintat, cici ea e tocmai pentru vremuri ca acestea. Vremuri de minciuna ‘du schimbat in minciund adevirul. bxi Dumnezeu, gi au slujit $i s-au tnchinat fip- turd tn locul Facttorului, care este binecu- vintat in veci?” (Romani 1:25) ‘Vremurile pe care le trim sint vremuri de min- ciun&. Azi se potrivesc cuvintele: "Adevérul s-a po- ticnit in piafa de obste" (Isaia 59: 14). Minciuna e pe toate drumurile, Oriunde te migti, te izbesti de ea. O gisesti fn ziare, 0 gisesti in literatura, cAci de fapt ce sint romanele, nu sint povestiri mincinoase, po- vestiri inchipuite, care n-au existat niciodaté? Min- ciuna 0 gisesti fn filme, o vezi la televizor, o asculfi Ja radio. Minciuna e in reclame, minciuna ¢ in ma- nualele de scoala, in rapoarte, in statistici oficiale. ‘Minciuna e strecuratd in laudarogic, ¢ in promisiuni, ‘minciuni e in glume, in bancuri. Minciuna e spusé de sefi si minciuna ¢ spusi de muncitori. Copiti ji mint piringii, si parinfii igi mint copiii. Soful isi minte sofia, gi sofia igi minte soful. Se minte in afaceri, se minte pentru a scipa dintr-o situafie dificil, se minte lingugind, din politefe, pentru a te 45scuza, a te dezvinovii, cind nu esti punctual, cind esti fitarnie. Se implinesc cuvintele Scripturii: "Fiecare strimb i minte" (Osea 4: 2). Cei mari" au ‘ind Iintinst ca un are si arunct mincluna; nu prin adeviir sint ei puternici tn fara (...) Fiecare sé se piizeascé de ‘Prletenul lu, si sé mu se increada tn ict unul din fragit ‘sti; eict orice frate cautit sd tngele (..) Se trag pe sfoari unii pe alfi, si nu spun adevirul; tsi deprind limba si minta (leremia 9:3 - 5), Daniel proorocea despre aceste vremuri gi spunea ¢& cei mari pind la ‘masa tratativelor vor folosi minciuna, "Cei doi fmpdi- ‘afi nu vor cduta dectt si-si fact ru unul altuias vor sta la masé si vor vorbi cu viclenie" (Daniel 11: 27). ‘Minciuna ¢ folositi in relatiile dintre popoare, ba chiar si la Natiunile Unite. Evreii mint despre pa- lestinieni si palestinienii despre evrei, Este min- say idcologi,¢ minciunS i sstemele poitce si ciund fn sistemele religi ¢,inciun in sstomel religion, minclunt tu _ Citi nu cauti s8 pozeze ci sint oameni morali si ef sintpulreai fn stacione? Mincuna i tire ce are ci e mult mai rispindita chiar decit minciuna in vorbire.. _E trist cd unii se mint pe ei tnsisi. igi s cee aemee aia sos Situ liber patimilor, vor fi fericigi, ca nu sint creafia lui 46 Dumnezeu, ci provin din maimufe sau gorle, deci nu cau suflet; cdi mu exist® 0 zi a judectfii, c& mu exist fericire vesnica si nici ostnd vesnicd tn chinurile Tadului. Ei nu sint gata si creadi adevarul Ini ‘Dumnezeu, ci cred minciuna Diavolului. “Alfii se mint tn alt fel, prin trtirea lor. Accstia nu Lgiduiese pe Dumnezeu. Ei admit cé Biblia e ade- vrata $i ei se numese crestini. Dar vai, traiul lor nu se aseaména de loc cu traiul primilor crestini, ci cu traiul paginilor. Desi, la drept vorbind, standardul moral al unor pagini din vechime era mai ridicat decit al unor crestini de azi. intre vorbele gi faptele acestora este o mare pripastie. Lor le place pacatul, stricdciunea gi traiesc in ea. Au capul indreptat spre cer, dar picioarele ii due spre Jad. 'Minciuna e in trdirea lor gi minciuni soriu gi pe crucea din cimitir: ‘Aici odihneste robul lui ‘Dumnezeu Jon Popescu’. Dar Ton Popescu toata viaja a fost robul Satanei, i-a placut bautura gi desfrful, Nu e asta o minciun’? Domnul Isus a zis: *Oricine tritieste in plicat, este rob al picatului® (Evanghelia dupa Joan 8: 34). ‘Vai, cit minciund este chiar in cele religioase la ‘camenii de astizil Ce amarnie se ingala oamenii pe ci ingisil Cu aga oameni se implineste cea ce zicea proorocul Isaia: "Inima tui amdgité i duce tn ritéicire, ca si nu-si mintuiascé sufletul, si sik mu zie «N-am oare 0 minciunds in min?»" (Isaia 44: 20). 47Crestinii de altidatd triiau in toatd curiia, tri- iau ca sfingi pe pimint. Azi, crestinii au sfinji doar in calendar gi sfinfi pe pereti. Altidat%, crestinii vor- beau numai adevarul, chiar daci a trebuit s& fie argi pe rug, se iubeau intre ei si isi spuneau adevirul, nu se minfeau. Azi gi cel ce minte gi cel ce-L blastima pe Dumnezeu i cel ce ingalt pe altul si cel ce tri- icgte in desfriu si cel din circiuma gi hofii gi crimi- nalii tofi fgi zic crestini. Nu trim vremuri de min- ciuni chiar in cele religioase? Dar pentru vremuri ca avestea e Evanghelia. Ea ¢ adevir dumnezeiesc. Domnul Isus spunea in ruga Sa din Evanghelia dupa Ioan 17: 17, "Cuvintul Téa este adevirul". Adevirul acesta trebuie cercetat, cunoscut. El are menirea si ne trezeascai din starea de minciund. Avem de-a face cu un Dumnezeu viu {in fafa c&ruia totul este gol si descoperit (Evrei 4: 13). De oameni pofi ascunde unele lucruri prin minciund, dar nu pofi si le ascunzi de Dumnezeu. ‘Minciuna te duce la pierzare, la Tad, cici acolo sint toi mincinogii (Apocalipsa 21: 8). Apostolul Ioan, dupa ce a vazut Cetatea Sfinti cu splendorile ei, a finut s& precizeze: "Nimic tntinat mu va intra in ea, nnimeni care tritieste in spurciiciune si fn minciund..” (Apocalipsa 21: 27). Oamenii considera ci minciuna mu © mare picat, dar Evanghelia cauté si ne deschida ochii in privinta aceasta. Ea ne spune ok 48 ‘minciuna vine de la diavol, ctci el este mincinos si tata! minciunii (Evanghelia dup’ Toan 8: 44). Pirerea ci minciuna nu ¢ mare picat a prins ridacini chiar gi la unii crediciosi, cici sint gata si 0 foloseasca punind inflorituri in istorisirea unui caz, exagerind lucrurile, mint la serviciu prezentind mo- tive false pentru absenf& sau isi mint copii oferind scuze neadevirate cind nu gi-au implinit o figi- duin{& ficut lor. E bine sé nu ne jucim cu pacatul, si fim oameni de caracter, si stie toti c& cei eredin- ciogi nu mint, ci spun adevirul. Cici aga este'scris: “Nu vii mintifi unii pe alfi, intrucit v-api dezbriscat de omul cel vechi, cu faptele tui" (Coloseni 3: 9). "De aceea, lisati-vii de minciund: Fiecare dintre voi sit spunds aproapelui stu adeviirul” (Efeseni 4:25). Domnul Isus azis: "Dacd rimtnefi tn Cuvtntul ‘Meu, stntefi tn adevitr ucenicit Mei; vefi cunoaste addevitrul, gi adevitrul vit va face slobozi" (Evanghelia dup& Ioan 8: 31 - 32). Prin minciuna omul se face rob lui Satan, are viaja murdard, ¢ flicut de rusine finaintea semenilor s&i gi va primi osinda vesnicé. Evanghelia vrea s& ne trezeasc&, vrea s& ne fereasca de lad. Prietenul meu, care pind azi te-ai crezut crestin, desi ai mintit prin grai si prin trai, recunoaste-ti starea ta de péicitosenie, Ai facut o fapté rea gi apoi ai tras o minciuni ca s& te acoperi, $8 te cread’ alfii nevinovat. Aga a facut Ghehazi gia fost pedepsit cu 49lepra lui Naaman (2 imparati 6: 19 - 27). Asa a crezut Anania si Safira c& minciuna nu © mare picat. Ei au mintit pe fragii din Terusalim si au fost pedepsifi cu o moarte fulgeritoare, ce a umplut de groazi toati adunarea (Faptele Apostolilor 5: 1 - 11). De aceea trebuie si te poctiesti de toate mineiunile tale, si-fi paré ru gi si te desparti de pacatul acesta, Crede adevarul Evanghelici, cere Domnului Isus iertarea pentru toate picatele tale gi roagi-L 8 te izbiveasci din lanjul acestei fra- delegi. El vrea si poate si facd lucrul acesta, E pentru binele tiu si vrémelnic gi vegnic. La aceasta te indeamna Evanghelia. Situ, fratele meu, verific’-ti vorbele giviefuirea. Nu cumva vrismayul te-a ingelat si tréiesti gi tu ca ceilalfi in minciund? Cum ifi este vorbirea ta la ser- vieiu? Cind ai cumpirat ceva gi te-a intrebat cole- gul cit ai dat, nu cumva ai umflat prejul? Sau la biserica nu cumva ai ciutat s& te arti mai sfint decit esti? Dar cind esti in concediu, departe de familie, departe de biserici, cum ffi este comportarea? Tu- besti tu adevarul? Uristi tu orice cale a minciunii, chiar daca ziresti acolo un frumos cistig? Evanghelia e pentru vremuri ca acestea. Ea ara- 18 cf intr-o lume de minciuni, e posibil si vorbesti gi si triesti adevairul. Apostolul Joan scriind a doua sa epistold citre aleasa doamni, in versetul 4, spune: "Mcam bucurat foarte mult cind am aflat pe unii din — 50 copiii ti umblind in adevtr”. Tar in a treia epistola a sa adresata fratelui Gaiu, fi spune: "A fost o mare bucurie pentru mine cind au venit fragii gi au mirturisit cd esti credincios adevatrului si o& umbli tn adevir* (v: 3). Oare pot afi si spund si despre tine acelasi lucru? {mpiratul David recunostea ci Dumnezeu cere ca adevarul si fie in adincul inimii (@salmul 51: 6). De aceea, ia gi tu hotirirea si nu mai spui nici o minciun’. Si preferi mai degraba moartea decit si rostesti o minciund. Cuvintul ade- varului s& se intrupeze in tine gi si umble printre oameni. Lumea are nevoie de adevar, El apartine altei lumi. fn lumea de minciuni, fii reprezentantul adevirului. Accasta ne invaf’i Evanghelia, Ea e pen- tru vremuri ca acestea.Iubitori de plaiceri "50 git sit tn ct tn cilele din urmat vor fi grele. Click oamenii vor fi (..) iubi- de pliceri, decit iubitori de (2 Timotei 3: 1,2, 4) i tori mai Dumnezeu" ‘Lumea e robiti azi de zeul placerilor. Oamenii sint ahtiati dupa pliceri. E o adevarata goand nebu- 1nd in privinta aceasta. Exist o adevirati industrie a plicerilor gi pe cale de reclame ingenios lucrate, ca- ut s& stireasci mai mult dorinta dup& pliceri. Luafi de exemplu PLACEREA DE A FUMA. Ea ¢ stimulata de industria tabacului care acumuleaza sume fabuloase, Reclame atragitoare sint publicate fn ziare, fn reviste, prin radio, prin televiziune i prin placarde fnalte la marginea autostr sint luminate toati noaptea. O statisticd spune ci fn 1967 au fost vindute peste 547 miliarde igtti. Azi sint date precise cX fumatul scurteazi viata gi c& produce cancer. Colegiul Regal Britanic de Medicing in raportul pe anul 1971, intitulat: "Fu- matul si stindtatea azi’, didea cifre griitoare, ca rezultat al cercetfirilor lor, c4 fumatul scurteazd via- 52. a si mireste gansele imbolnivirii de cancer. Iatd ci- teva fragmente: S-a calculat c& peste 20.000 cazuri de moarte fn- tre 35 gi 64 ani sint atribuite anual direct fumatului. in medic, cei ce fumeazi, in virstd de 35 ani, igi scur- teazi viaja cu cinei ani si jumitate in comparatie cu nefumitorii. Din calcule s-a ajuns la concluzia ci daca obiceiul fumatului continua in acelagi ritm, in anul 1980, in Anglia gi in finutul Wales vor fi 50.000 morfi de cancer pulmonar. S-a constatat ci femeile, care fumeazi\ in timpul sarcinii, nase copii mai mici, mai debili, decit celelalte femei nefumatoare. De ‘asemenea, sint predispuse la pierderea sarcinii sau ‘s& nasc& un copil mort. World Almanac da in vileag c&, in Statele Unite, fumatul e responsabil pentru 85 procente de cancer pulmonar la barbati si 76 procente la femei. Cerce- tirile au stabilit c& anual 30 procente din mortali- tate se: datoreazi fumatului. De aceea, fn Statele Unite pe fiecare pachet de figiri ¢ inscrisé, in mod obligatoriu, ingtiinfarea c& fumatul cauzeaz& cancer. Dar cu toate aceste constatiri precise, cu toate {nstiinarile, oamenii gi gisesc plicerea in fumat. Pe linga faptul c& miliarde de lei sint prefécuti in cenu- $4, omul isi cumptir& cancerul pe’ banii lui propri, iar dupa ce se vede bolnav, ar da tot ce are numai si scape de cancer, dar e prea tirziu, caci nu mai e 38scare, Nu demonstreazi fumatul cé oamenii sint iubitori de pliceri, aga cum ¢ scris tn Biblie? Pavel nu vorbea despre vremea lui, cici pe atunci nu xista fumatul, ci spunea c4 mari iubitori de pliiceri vor fi in zilele din urm’. Tutunul a fost introsus in Spania de Santo Domingo, in anul 1559. Jean Nicot a introdus din Spania in Franfa in acelagi an, iar, mai tirziu, patima fumatului a ajuns in toati lumen. Azi noi triim ‘acele zile cind oamenii sint mai mult jubitori de pliceri: dectt de Dumnezeu. Apostolul Pavel spunea ci iubirea de pliceri va aduce vremuri grele. Toi cei ce gi-au produs cancer prin fumat, nu au ei oare parte de zile grele? Alt& placere sint BAUTURILE ALCOOLICE. Si vai, ce dezastru produce befial Omul devine epa- ‘vi, ruinat cu totul, iar familia ¢ nenorociti. Diavolul fi face pe om rob bauturii, fl indeamn& meren si bea, si bea, iar celulele organismului séu alcoolizat ajung s% product betivului o sete tot mai aprinsi dupa biuturs. Dupa ce a but, omul isi pierde con- trolul, nu-si mai poate tine echilibrul gi se prabu- sejte. Nu mai judec& bine si vorbeste prostii, ba gata s& faci crime, Puscériile sint pline cu oameni care in stare de ebrietate au dat fn cap altuia sau urcindu-se Ia volan si conduct masina au produs grave accidente. Peste tot alcoolismul produce ra- vagii. in anul 1989, numai in Statcle Unite au fost 54 46.900 morti si 1.700.000 grav rinifi tn accidente de automobil, in cea mai mare parte cauzate de alcool. Nuc gi aceasta o plcere prin care omul se nenoro- ceste pe sine gi nenoroceste pe alfii? ee Evanghelia spune: "Nu vi tmbitafi de vin, aceasta este destribilare.* (Efeseni 5: 18). Dar omul nu vrea sa asculte de Dumnezeu, ci il asculta pe Diavolul care fi spune cB, dac& bea, va fi fericit, gi sirmanul ajunge nefericit. {n anul 1968, Statele Unite aveau cinci milioane de alcoolici, conform raportului Organizafiei Mondiale a Sindtati, iar in 1990 numirul alcoolicilor a crescut la. peste’ zece milioane. Pe primele locuri in statisticile cu alcoolici 55figureazii Statele Unite, Franja si URSS. Ceea ce trebuic notat © faptul grav ck 0 mare parte din alcoolici o formeazi tineretul, _ Dumnezeu, rugiciunea, religia au fost scoase din gcoli, in schimb tinerii au fost indopati cu teoria evolut wijati ca se trag din animale, Si fie atunci de mirare ci in vremea noastra au ajuns si fie iubitori mai mult de pliceri decit iubitori de Dumnezeu. Biblia spune: "Nu vé tngelafi: Dumnezen mu Se last si fie batjocorit. Ce seamiind omul, aceea va gi secera” (Galateni 6: 7). De aceea iubitorii de 56 pliceri vor face ca in zilele din urmé sé fie vremuri grele. Evanghelia ne ingtiinjeaza despre aceasta. Alta plicere sint DROGURILE. Tinerii, unii chiar de la 8- 10 ani, au devenii robiti, patimagi ai drogurilor. Vai, ce dezastru! Din oameni, devin ne- coameni. Drogatii sint 0 plagi a societi,ii moderne. Drogurile produc o betie mult mai grav decit befia produs de alcool. Hagigul, marijuana, LSD, PCP, cocaina, heroina, cracul, halucinogenele au efect dezastruos asupra organismului omenesc. De aceea, sint interzise prin lege. Dar cu toate interdicfiile gi sub amenintarea pedepsei, tineretul le foloseste din plin. fn 1989, Institutul National pentru Abuzul Drogurilor a raportat ci 51 de procente din elevii liceelor si 56 de procente din studentii de la uni- -versititi au folosit droguri, iar numirul cel mai mare din cei ce n-au putut si-i termine studile a fost determinat de faptul c& au ajuns drogati Cu toate c& legile impotriva drogurilor sint as- pre si zeci de mii din cei ce se ocupau cu droguri au fost pringi si condamnati la inchisoare, totusi pli- cerea drogurilor ¢ aga de mare incit nu fi sperie condamnarea. Nu vedeti in aceasta tmplinirea clark a profetiei apostolului Pavel despre zilele din urma? Alta, plicere care ‘a fnrobit lumea noastr’ e DESFRIUL. L-am pomenit gi la capitolul "Vremuri 37