3 Ioan 1

(1:1) Bătrânul, către iubitul Gaiu, pe care-l iubesc cu adevărat.

(1:2) Iubitule, mă rog să-ţi meargă bine în toate şi să fii sănătos, aşa cum îi merge bine
sufletului tău!
(1:3) M-am bucurat mult când fraţii care au venit au depus mărturie cu privire la credincioşia
ta faţă de adevăr – şi anume despre cum trăieşti în adevăr.
(1:4) Nu am bucurie mai mare decât aceasta: să aud că ucenicii mei trăiesc în adevăr.
(1:5) Iubitule, fă cu credincioşie ceea ce faci pentru fraţi – şi chiar ceea ce faci pentru străini.
(1:6) Ei au depus mărturie înaintea bisericii cu privire la dragostea ta – şi bine vei face să-i
trimiţi mai departe în drumul lor într-un mod vrednic de Dumnezeu,
(1:7) pentru că ei şi-au început călătoria pentru Numele Lui fără să primească nimic de la
necredincioşi.
(1:8) Deci noi trebuie să sprijinim astfel de oameni, ca să lucrăm împreună pentru adevăr.
(1:9) Am scris ceva bisericii, dar Diotrefus, care întotdeauna vrea să fie primul, nu ne dă
atenţie.
(1:10) Din acest motiv, dacă vin, îi voi reaminti faptele pe care le-a făcut – vorbind fără sens
lucruri rele despre noi. Şi nu se mulţumeşte doar cu aceasta, dar nici nu-i primeşte pe fraţi, iar
pe cei care vor s-o facă îi împiedică şi-i izgoneşte din biserică.
(1:11) Iubitule, nu imita răul, ci binele. Cel care face binele este din Dumnezeu. Cel care face
răul nu L-a văzut pe Dumnezeu.
(1:12) Toţi depun o mărturie bună despre Demetrius – chiar şi adevărul. Dar şi noi depunem
mărturie pentru el – şi ştii că mărturia noastră este adevărată.
(1:13) Aveam multe să-ţi scriu, dar nu vreau să-ţi scriu cu condei şi cerneală,
(1:14) ci sper să te văd curând şi să vorbim faţă în faţă.
(1:15) Pace ţie! Prietenii îţi trimit salutul lor. Salută-i pe prietenii de acolo, pe fiecare pe
nume.