Test de evaluare naţională

Clasa a VIII-a

Subiectul I ( 40 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate
mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea
Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când
aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele
împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei.
Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele
sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, şi
crăia istuilalt la o altă margine. Şi apoi, pe vremile acelea, mai toate ţările erau bântuite de războaie
grozave, drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate şi de aceea nu se putea
călători aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a
lumii adeseori dus rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii.
Amu cică împăratul acela, aproape de bătrâneţe, căzând la zăcare, a scris către frăţine-său
craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său după
moartea sa. Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa şi le zise:
– Iaca ce-mi scrie frate-meu şi moşul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăţi peste o
ţară aşa de mare şi bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voinţa cea
mai de pe urmă a moşului vostru.
Atunci feciorul cel mai mare ia îndrăzneală şi zice:
– Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre fraţi; de
aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme şi cal de călărie, ca să şi pornesc,
fără zăbavă.
– Bine, dragul tatei, dacă te bizuieşti că-i putea răzbate până acolo şi crezi că eşti în stare a cârmui
şi pe alţii, alege-ţi un cal din herghelie, care-i vrea tu, ia-ţi bani cât ţi-or trebui, haine care ţi-or plăcea,
arme care-i crede că-ţi vin la socoteală şi mergi cu bine, fătul meu.
Atunci feciorul craiului îşi ia cele trebuitoare, sărută mâna tătâne-său, primind carte de la dânsul
către împăratul, zice rămas bun fraţilor săi şi apoi încalecă şi porneşte cu bucurie spre împărăţie.
(Povestea lui Harap-Alb – de Ion Creangă)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Explică modul de formare a unui cuvânt derivat şi a unui cuvânt care a suferit conversiune din
secvenţa:.. zice rămas bun fraţilor săi şi apoi încalecă şi porneşte cu bucurie spre împărăţie. 4p
2. Notează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: acolo şi bucurie. 4p
3. Menţionează rolul virgulei în structura: Tată, eu cred că mie mi se cuvine... 4p
4. Transcrie, din primul paragraf, două cuvinte care conţin diftongi diferiţi. 4p
5. Numeşte două momente ale subiectului surprinse în fragmentul dat. 4p
6. Scrie două idei principale/secundare din text. 4p

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la specie a

basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, valorificând textul dat. 16p
În compunerea ta, trebuie:

- Să precizezi două trăsături ale basmului;

- Să prezinţi detaliat două trăsături ale basmului, valorificând textul dat;
- Să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
- Să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
 Subiectul al II-lea( 36 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:
Din vremuri îndepărtate oamenii au manifestat interes pentru măsurarea timpului și de divizare a
lui în ani, luni, săptămâni și zile.
În Egipt, determinarea orei în timpul zilei depindea de poziția soarelui pe cer și de trebuințele
stomacului. Revărsările benefice ale Nilului alungau din sufletul omului simplu, teama de foamete și
moarte. Fluviul divinizat a revendicat egiptenilor dreptul de a împărți anul în trei anotimpuri:
anotimpul inundației (akhit), anotimpul muncii (perit) și anotimpul recoltei (chemu). Durata unui an
era de douăsprezece luni cuprinzând fiecare treizeci de zile plus cinci zile adăugate la sfârșitul
anotimpului recoltei.
Modalitatea prin care egiptenii au reușit să mențină calendarul neschimbat și au prevenit
întârzierea cu o zi a Anului Nou a rămas o necunoscută. O zi obișnuită pentru locuitorii Eladei începea
devreme și lua sfârșit la apusul soarelui. Ei îmbinau într-un mod fericit munca cu relaxarea spiritului
(jocuri, exerciții fizice, sărbători).
În schimb, grecii erau nehotărâți în alegerea unui calendar. În cetăți erau respectate mai multe
sisteme de împărțire a timpului (calendarul oficial de douăsprezece luni, calendarul sărbătorilor
religioase), dar singurul calendar care a întrunit unanimitatea a fost calendarul olimpiadelor. Pentru un
polis “era mai simplu ca faptele istorice să fie datate în funcție de olimpiade mai degrabă decât să fie
definite în funcție de numele magistratului a cărui funcție era limitată la un an”. Sistemul întrecerilor
sportive a avut o existență îndelungată din anul 776 î. Hr. până în 400 d. Hr.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/calendarul-la-popoarele-antice

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din text:
- de ce anume depindea determinarea orei în timpul zilei în Egipt;
- calendarul care a întrunit unanimitatea la greci. 4p
2. Scrie într-un enunţ modalitatea prin care locuitorii Eladei îmbinau relaxarea spiritului cu munca. 4p
3. Scrie timpul şi modul verbelor subliniate în text. 4p
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: grecii erau nehotărâți
în alegerea unui calendar. 4p
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare şi precizează felul acestora:
Modalitatea prin care egiptenii au reușit să mențină calendarul neschimbat și au prevenit întârzierea
cu o zi a Anului Nou a rămas o necunoscută. 4p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o subordonată predicativă
introdusă prin conjuncţia subordonatoare să.

B. Redactează o compunere, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare reală sau
imaginară petrecută cu ocazia unei călătorii în străinătate. 12p

În compunerea ta, trebuie:

- Să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
- Să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
- Să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- Să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -2p; coerenţa
textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia -3p;
punctuaţia – 3p; aşezarea corectă a textului în pagină -1p; lizibilitatea -1p.)
Vei primi 10 puncte din oficiu.