1.

Când am sosit la Iaşi1/, cel dintâi gând al lui a fost /2

să mă ducă la Copou şi apoi la Socola,/3 ca să-mi arate

vederile/4 ce se deschideau spre lunca Bahluiului/5 şi să

mă plimbe prin crângurile de prin pregiurime,/6 ca să

mă-ncânt şi eu de frunzişul pişcat de brumă/7 şi să iau

parte la plăcerea lui de a călca pe frunzele scuturate de

vânt,/8care fâşâie la tot pasul./9

1 - cc de timp

2 – pp

3 – predicativa

4 – cs/finala

5 – atributiva
6 – predicativa

7 – cs/finala
8 – cs/finala

9 - atributiva

2.Era foarte gospodăros/1 şi-i plăcea/2să se facă fiecare

lucru cu rânduială/3 şi îi era drag/4să ne înveţe/5 tot ce

ştia./6

1 – pp

2 – pp

3 – sb
4 – pp

5 – sb

6 - cd
3.Destul /2că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos

gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă

nerăbdare, pe peronul din urbea X trenul accelerat./2

1 pp 2 sb

4. E de mirare/1 cum a putut stărui acolo acest adăpost

şubred/2 în care a sălăşluit în trecătoarea viaţă un fiu

genial al oamnilor de munte./3

1 – pp

2 – sb

3 - atributiva

5. Una din marile lui slăbiciuni era/1 să se uite la cei /2

ce îi trec prin faţă/3 ori stau în preajma vederii lui,/4 să

scruteze mutre,/5 să prindă gesturi şi atitudini./6

1 – pp

2 predicativa

3 atributiva

4 atributiva

5 predicativa
6 predicativa
6. Încetul cu încetul însă el s-a deprins/1 şi în cele din

urmă a ajuns/2 că niciunul dintre băieţi nu putea/3 să-l

scoată din ale lui./4

1 – pp 2 – pp 3 – concesiva 4 - cd

7.Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele/1,

cum a rănit pe hoţ/2 şi cum a venit după dâra sângelui

până la groapa/3 pe unde s-a lăsat în jos la ea,/4 şi o

întrebă/5 ce fel de oameni sunt zmeii aceia/6 şi dacă

sunt voinici./7

1 – pp 2 – cd 3 - cd 4 –atr 5 –pp 6 –cd 7 - cd

8.Să ştii /1 că tare mă miram /2 cum găseşte Irinuţa ouă

prin cotloanele ascunse,/3 cum ştie ea/4 că viţelului i-i

foame,/5 cum a înţeles/6 că pasările cer grăunţe şi apă.

1-pp , 2-cd, 3-c ind, 4-c ind, 5-cd, 6-c ind, 7-cd
9.Îmi aduc aminte/1 ce zarvă a fost,/2 când, într-un rând,

s-a zvonit/3 că pe domnu’ nostru are să-l mute într-o

altă comună, peste Siret./4

1-pp, 2-c ind, 3-cct, 4-sb

10.Ca să vad-un chip se uită

Cum aleargă apa-n cercuri,

Căci vrăjit de mult e lacul

De-un cuvânt al sfintei Miercuri.

11.Odată prin iunie, când au venit ţăranii să secere

grâul, cel mai mare dintre pui n-a alergat repede la

chemarea mă-sii şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins

un flăcău sub căciulă.

12.Apoi după ce s-au hodinit caii, am pornit înainte,

spre Podu-Leloaie şi de aici, tot înainte spre Iaşi, mai

mult pe jos decât în căruţă, căci zmeii lui moş Luca se

muiese de tot, şi ţăranii noştri glumeţi, cum sunt ei, ne

tot şfichiuiau, în treacăt, care dincotro, de ni-era mai

mare uşinea, de ruşinea lui moş Luca.

13.Măria ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că

nu ştii care sunt ramurile unuia şi care sunt ale altuia,

şi când înfloresc nu ştii care sunt florile unuia şi care

sunt ale altuia şi ăşti doi meri înfrunzesc, înfloresc, se

scutură şi mere nu fac.

14.Atunci dracul ia buzduganul de coadă, şi când îl

azvârle se suie aşa de tare, de nu se mai vede, şi abia

după trei zile şi trei nopţi, căzând jos cu mare

străşnicie, s-a cufundat în fundul pământului de s-au

zguduit temeliile lumii.

15. Tu să şezi la graj nedezlipit şi să îngrijeşti de calul

meu ca de ochii din cap, că de-oi veni pe-acolo şi n-oi

găsi trebile făcute după plac, are să fie rău de pielea ta.
16. Bine te-am găsit, împărate, deşi mă tem că nu te-oi

lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că

destul ai viclenit asupra tatălui meu.