Manual de Calificare Fierar Betonist PDF

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Introducere general în meseria de erar betonist ................................. 1

2. Studiu materialelor de construcii ......................................................... 8
3. Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de
construcii din beton armat .................................................................. 31
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic........... 143

B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie................................... 160
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 165
D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................... 168
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn ........................................ 170
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 171
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat................ 174
H. Desenarea planurilor .......................................................................... 177
I. Desenarea seciunilor......................................................................... 183
J. Desenarea faadelor ........................................................................... 185
K. Planuri de cofraj ................................................................................ 187
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere întregi i raionale .............................................. 191

2, Raport, procent .................................................................................. 201
3. Uniti de msur ............................................................................... 203
4. Geometrie plan................................................................................. 206
5. Geometrie în spaiu............................................................................ 224
Organizarea i legislaia muncii
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

economiei de pia ............................................................................. 237
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii – ROF Societate ............................................ 241
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ............................................ 252
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier.......................... 268
Tehnologia meseriei - 1
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate în unitile de construcii ...................................................... 270
Sntatea i securitatea muncii
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate

pentru meseria de erar betonist montator prefabricate .................... 281
II. Instruciuni privind activitatea de securitatea i sntatea muncii în
antierele de construcii – montaj în activitatea erarului betonist ... 282
III. Cunoaterea modului de funcionare a utilajelor, i instalaiilor.
Maini i utilaje pentru lucrri de construcii utilizate
la formarea armturilor ...................................................................... 292
Modul de desfurare a activitii de

liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme ....................... 315

2. Planul de afaceri ................................................................................ 322
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 344
Iniiere în cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia ............................................................................. 355

2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 359
3. Scrisoarea de intenie ......................................................................... 375
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 377
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

TEHNOLOGIA MESERIEI
Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE
FIERAR BETONIST
1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj
Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.

Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor
fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si
civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici
superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj
care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la
automatizarea anumitor operatii.
Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de vericare a
acestora este o cerinta de baza pentru un bun erar betonist.
1.2 Rolul erarului betonist in executarea lucrarilor

de constructii montaj
Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate
se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor
din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare.
In principal, erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati:
- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru
executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;
- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de
materiale pentru executia lucrarilor de armare;
- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate
armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.);
- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii
activitatii echipei de erari-betonisti;
- verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de
executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute
astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie
si cu normativele in vigoare.
- executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului
beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea
otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea
elementelor de otelului beton pe marci specic ecarui element de
constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul);
montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului
beton;
1.3. Denirea si clasicarea constructiilor
Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de
constructii.
Constructiile se pot clasica:
a) Din punct de vedere al destinatiilor:
- locuinte de diferite tipuri si destinatii
- cladiri social-culturale
- cladiri administrative si comerciale
- constructii industriale
- constructii agrozootehnice
- lucrari pentru industria transportului
- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea
cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate,
consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,
(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri
etc.).
- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative
- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari
- constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stâlpi de energie elec-
trica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de
masini, etc.
b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si
alcatuire:
- constructii cu structura de beton armat
- constructii cu pereti portanti
- constructii cu structura de lemn
- constructii metalice
- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de
inchidere realizate din materiale diferite
1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale
de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.
Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe

verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure
preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile,
sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane,
cutremure, etc.).
Partile constructiilor:
a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la
teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inl-
tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite
sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;
b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si
interiori);
c) Planseele cladirilor;
d) Acoperisul constructiilor;
e) Scarile si mijloacele de transport;
Lucrari de completare, protectie si nisaj

Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea
pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea
aspectului estetic si de confort:
- pardoselile;
- tamplaria;
- tencuieli si placaje;
- zugraveli si vopsitorii;
- invelitoarea;
- izolatii termice, fonice si hidrofuge.
Elemente de constructii
Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau
la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente
de constructii sunt:
- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;
- pentru structuri de beton armat;
- elemente pentru pereti;
- elemente pentru planseu;
- elemente de acoperis;
- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si
ventilatie).
Instalatii pentru cladiri:
- alimentari cu apa
- canalizare
- electricitate
- incalzire
- ventilatie
- antipoluante
- crematoriu
1.5. Vocabular
TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUCII
NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR
In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile
i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s
foloseasc acelai limbaj.
1. Noiuni de arii i volume
Aceste noiuni sunt denite în STAS 4908/72.
Aria construciilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cldirii
delimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului.
Aria catului (nivelului) Ac se msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de
la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele
exterioare, scrile de acces între caturi etc.
Aria de locuit Aloc este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor
încperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast
destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat între feele interioare
ale zidurilor.
Aria desfurat Ad este suma ariilor tuturor caturilor.
Volumul catului Vc este volumul obinut prin produsul dintre aria catului Ac
din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate între feele superioare
ale pardoselii i faa interioar a tavanului.
2. Uniti de msura uzuale folosite în construcii conform standardelor
1 Uniti de msur
Simbolul multiplilor Uniti tolerate

Nr. Uitatea
Mrimea i submultiplilor care pot Observaii
crt. i simbolul
zecimale folosite
km (kilometru)
hm (hectometru)
m (metru)
1 Lungime l Metru (m) dm (decimetru)
cm(centimetru)
mm(milimetru)
µ (micron)
km2
ptrat dm2 Hectar [ha]
2 Arie A sau S Metru =104m2
[m2] cm2
Ar [a] = 102m2
mm2
Hectolitru [Hl]
dm3
Metru cub Litru [1]
3 Volum V cm3
[m3] Centilitru [cl]
mm3
Mililitru [mml]
Unghi drept
4 Unghi plan Radian [rad] grad sexagezimal (...o)
grad centezimal (....c)
Simbolul multiplilor i Uniti tolerate
Nr. Unitatea
Mrimea submultiplilor care pot Observaii
crt. i simbolul
zecimale folosite
Metru pe se- km/s
5 Vitez v
cund [m/s]
M este fac-
Mg (megagram) tor de mul-
3
6 Masa m Kilogram [kg] g (gram) Ton [t] = 10 kg. tiplicare egal
mg (mlligram) cu
1 000 000
Ton pe metru cub
Densitate Kilogram pe Mg/m3 [t/m3]
7 (mas metru cub [kg/ kg/dm3 Kilogram pe
m3] litru [kg/l]
volumic) g/cm3 Gram pe mililitru
[g/ml]
MN (meganewton)
Newton [N] KN
(kilonewton daN
8 For F Ton fort [tf] 9 806,50N
(deca-newton)
N
2
Newton pe daN/mm2
9 Presiune p metru ptrat) daN/cm kgf/cm2; 9,80N/cm2
[N/m2] N/cm2 kgf/m2 9,80N/m2
KN/m2
3. Ordinul de mrime exprimat prin prexe:

M (mega) = 106 Da (deca) 101 m (mili) = 10-3
3 -1
K (kilo) = 10 d (deci) = 10 µ (micro) = 10-6
2 -2
h (hecto) = 10 c (centi) = 10 n (nano) = 10-9
4. Semne matematice: II paralel
+ plus (se adun cu) diferit de
> mai mare decât perpendicular pe
- minus (mai puin cu) a identic egal cu
innit ~ asemenea cu
x inmulit cu < mai mic decât
valoare absolut AB segment de dreapta AB
: împrit cu mai mic sau egal cu
suma de AB arc de cerc
= egal cu
5. Litere greceti utilizate:
A alfa E epsilon I i Iota N niu
B
beta Z zeta K k capa pi
gamma H eta lambda P ro
delta teta M µ miu sigma
Ø
6. Notiuni de tolerante
In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de
constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o
constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza
la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe
desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin
valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.
In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.
Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009-
70. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt:
Toleranele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indicaiilor. La
execuie se veric dimensiunea efectiv executat gsit prin msurare care
trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect.
Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou elemente
destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie intr
acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor în cofraj, îmbinarea
prefabricatelor, îmbinrile elementelor metalice etc.
Toleranele de forma: tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei
suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre
dou planuri paralele în care este cuprins suprafaa considerat), paralelism,
înclinare, perpendicularitatea etc.)
Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,
alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rândurilor de
armturi etc).
Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi),
axele de poziii etc.
7. Terminologie folosit la încercrile materialelor de construcii

Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete
trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in
vigoare i anume:
Rezistena — efort unitar — la întindere (Rt = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv supus la întindere.
Rezistena — efort unitar — la compresiune (Rc = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (se
poate exprima i în N/mm2).
Modulul de elasticitate (E = kgf/mm2) care arat cum variaz rezistenele
de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea
corespunztoare a materialului.
Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet,
exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune.
Rezistena la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se
determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre
fora maxim suportat de epruvet i aria seciunii Rm ^F^-.A.
Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întindere sau
compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul încer-
crii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai noteaz
i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele de încercat
i în consecin se msoar o anumit deformaie permanent (0,2%).
Diagrama încercrii la întindere (denumit i traciune) este reprezentarea
grac a creterii rezistenei la încercare (încrcare) în raport cu alungirea.
Variaia se reprezint printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic).
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
8. Planuri (desene) folosite in constructii

Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre
proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele
desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt
apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati
(beneciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic,
santier, lot, echipa de lucru).
Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se
executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS
1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4,
A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului,
distanta intre chenar si margini, precum si latimea siei de indosariere.
Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm.
Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de
baza.
In functie de continut, planurile se clasica astfel:
1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului
exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele
cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan
este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.
2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de
constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea
limitelor constructiei;
Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:
1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului
si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un
plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea
camerelor, golurile ferestrelor si usilor);
2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal
constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea
camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea
respectiva etc.);
3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta
dintr-o sectiune prin fundatie;
4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat
turnate pe santier;
5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea
armaturii in lucrare;
6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza
armatura in lucrare;
7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.
se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseul
conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.;
Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale
constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.
Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
2.1. Proprietati generale ale materialelor
Cerinele oelurilor pentru beton armat

Un oel pentru a utilizat ca armtur trebuie s îndeplineasc obligatoriu
câteva caliti:
1) O limit de curgere zic sau convenional garantat reprezentând ca
valoare maximum 85% din rezistena de rupere;
2) O geometrie a suprafeei armturii (prol periodic realizat direct din
laminare), care s asigure o bun aderen cu betonul, evitând concentratorii
de eforturi unitare i având condiii bune pentru înndirea prin sudare;
3) O plasticitate sucient caracterizat printr-o mrime a alungirii la
rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea tierea uoar la lungime
prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci, etc.);
4) O tenacitate bun, caracterizat prin rezistena la îndoire la rece pe
dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare uoar (fr a supus
la eforturi care s schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar prin
tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual sau îndreptare
la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucrrilor);
5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de oel-beton,
atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea
prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înndirile efectuate, pe antier la
construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai
sczute (t = 5°C).
Betonul de asemenea trebuie s aib caracteristici de rezisten i
plasticitate bune.
Procentul de armare se calculeaz cu formula:
Af = aria seciunii armturii, în cm2;

Ab = aria seciunii de beton, în cm2;
In mod obinuit procentele de armare variaz de la 0,2 pân la 2,5%. Dac
cunoatem procentul de armare se poate determina armtura sau invers, la o
armtur dat se poate determina procentul de armare.
OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON ARMAT

Tendina actual este de a se utiliza oeluri cu caracteristici de rezisten
cât mai înalte pentru a se face economie de oel. Deoarece este cunoscut c
utilizînd un oel cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm2 în loc de un oel cu
limita de curgere de 2 000 kgf/cm2 se poate folosi teoretic pân la jumtate din
cantitatea de oel.
Tipuri de oeluri din beton armat
Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz:
1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic (STAS
438/1-79);
2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafaa neted sau cu suprafaa
prolat (STAS 438/2-74);
3) Sârma moale de legat (STAS 889-76);
4) Bi-oelul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4.
II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construcii Montaj -Bucureti);
5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase
sudate pentru armarea betonului).
Domeniile de utilizare a oelurilor pentru beton armat
Prin domenii de utilizare se înelege destinaia armturilor în funcie de
tipul elementului de armare i de rolul armturii în element.
Simbolurile folosite pentru mrci sunt urmtoarele:
OB înseamn: oel (O) — beton (B).
PC înseamn: oel prol periodic (P) laminat la cald (C),
STNB înseamn: sârma (S), tras (T), neted (N) pentru beton (B).
8TPB înseamn: sârma(S), tras (T), prolat (P) pentru beton(B).
STB înseamn: sârma (S), tras (T), recoapt (B) care devine moale prin
înclzire (recoacere).
Bi-oelul (sau Bi—) înseamn oel-beton realizat din dou sârme care se
sudeaz sub forma de scri.
La plase sudate simbolurile au urmtoarea semnicaie (conform
catalogului I.G.S.C. + M.I.M.):
G = plase sudate tipizate „de uz general”,
L = plase sudate tipizate „de list”;
N = plase sudate „normalizate” ;
Q = plase sudate cu ochiuri ptrate;
R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare.
Cifrele care însoesc simbolurile reprezint:
1) La oelurile-beton laminate la cald rezistena de rupere, în kgf/mm2.
2) La bi-oel diametrul barei, în zecimi de milimetru.
3) La plase sudate aria seciunii barelor longitudinale, în mm2/m.
Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de oeluri.
Oeluri-beton laminate la cald

Livrarea oelurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS
438/1-79 Oel-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile
de utilizare. Se constat c sunt dou categorii de oeluri;
1) Oeluri la care nu se garanteaz caracteristicile mecanice i anume
oelul OB 00 i care se admite laminarea lui în bare numai pân la 12 mm,
ind destinat armturilor constructive care se precizeaz prin proiect.
2) Oeluri la care se garanteaz caracteristicile mecanice i anume oelul
OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate armturilor la rezisten (cu
excepia oelului PC 90) care se folosesc i ca armtur pretensionat pentru
armarea anumitor elemente din beton precomprimat.
Notarea oelurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul
notat cu simbolul Ø tipul de oel-beton conform tabelului II. 1 i explicaiilor
i numrului standardului. Astfel: Oel-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79;
oel-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.
Din punct de vedere al compoziiei chimice, oelurile-beton se clasic în:
• oteluri-carbon obinuit: OB 37;
• oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90.
Oelurile-carbon obinuite sunt oeluri moi uor fasonabile, cu o bun
sudabilitate care au un coninut redus de carbon i nu au elemente de aliere.
Oelurile slab aliate sunt oeluri semidure, cu grad de fasonabilitate
mediu, sudabil cu anumii electrozi i in limitele anumitor parametri; sunt slab
aliate cu mangan i siliciu care le confer o rezisten mai ridicat, dar i o
plasticitate mai redus având o alungire la rupere mai mic.
Caracteristicile mecanice ale oelurilor laminate la cald, livrate conform
STAS 438/1-79 încercarea la traciune pentru determinarea caracteristicilor
mecanice, se efectueaz pe epruvete de 500 mm, tiate din bare sau din
colaci.
Aspectul diagramei rezistena R — alungirea specic sau deformaie
este artat în g.1, din care se constat c fa de oelul OB 37 care are o limit
de curgere marcat printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare,
oelurile tip PC au numai limita de curgere convenional Rp0,2 i alungiri la
rupere cu atât mai mici, cu cât rezistenele de rupere sunt mai ridicate. Din
analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat c limita de curgere i
alungirea la rupere variaz pe grupe de diametre.
Oeluri-beton pentru beton armat

Tipul
Modul de Prescripia dup Sortimentul Domeniul de
de oel Prolul
elaborare care se livreaz (diametre) utilizare
(marca)
Elemente de
Laminat la
OB 00 Neted STAS 438/1-79 12 mm construcie
cald
secundare
Elemente de
Neted 6-40 mm rezisten din beton
OB 37 armat
6—40 mm
PC 52 Prol periodic
PC 60 6—40 mm
Beton
PC 90 10-28 mm
precomprimat
Sârm tras Neted Pentru etrieri, plase
STNB STAS 438/2-79 3—10 mm
(tare) i carcase sudate
STPB Prolat 3—10 mm
Sin sudat Constant N.I.I nr. 1979/4. Bl-31 BI-69 Armare de silozuri
Bi-oelul cu scri II.1973 i alte elemente
Sârme nete- 3-10 m plase Elemente plane
Plase Catalog
de sudate in Plase sudate
I.G.S.C.+M.I.M. tip
G,L, N, monolite i
sudate
plase Q. R prefabricate
Caracteristicile mecanice ale oelurilor beton
Incercarea de indoire
Incercarea la traciune
la rece
Tipul Diametrul Rezistena de
oelul nominal Limita decurgere rupere Rm Alun- Unghiul de
Diametrul
d Rc sau R p0,2 girea
beton [N/mm1 sau indoire dornului
[mm] [N/mm2 sau minima
kgf/mm2] kgf/mm”] D
[%]
minima
6-12 255 (26)2 360l

0,5 d3)
OB 37 25 180°
14-40 235 (24) (37)
6-14 360 (36)

16-28 340 (35)
PC 52 510
32-40 330 (34) 20 180° 3d
(52)
peste 40 320 (33)4)
PC-60 6-40 430 (42) 590, (60) 16 180° 3d
PC 90 10-28 590 (60) 890, (90) 8 90° 5d
Observaii:
1
) Depirea limitei maxime prescrise pentru rezistena la rupere Rm nu
constituie motiv de refuz, dac toate celelalte caracteristici zico-mecanice
prescrise sunt indeplinite.
2
) La oelurile la care limita de curgere aparent Rc nu este evideniat la
încercarea la traciune, se determin limita de curgere convenional (tehnic)
Rp0.2 conform STAS 200-75 i STAS 6605-79.
3
) La oelul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul
dornului s e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece.
4
) Caracteristicile mecanice ale oelului PC 52>40d se stabilesc prin
contract.
La diametrele mici datorit întririi oelului (ecruisrii) prin trecerea
succesiv prin laminor, limita de curgere este mai ridicat, in schimb se
micoreaz alungirea la rupere.
Dup cum se vede în tabelul anterior, rezistenele sunt date atât în sistemul
internaional (SI) de uniti adic în Newton pe mm2 simbolizat în N/mm2,
cât i în kilograme for pe mm2 simbolizate în kgf/mm2. Alungirea la rupere
se msoar pe o poriune egal marcat cu de 5 ori diametrul barei care se
încearc, simbolizat cu A5, în%.
2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane
Oelul-beton-neted OB 37
Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare
bun (aderen) cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care o
poate suporta, ecare bar, oelul este prevzut cu nervuri longitudinale i
transversale elicoidale. Aderena cu betonul în acest caz se realizeaz pe lâng
încleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin încletarea betonului
în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de beton în
ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale diametral
opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, înclinate cu 55—65° fa
de nervurile longitudinale.
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
Nervurile elicoidale au înlimea maxim la mijlocul lungimii lor, înlimea

acestora sczând pe msur ce se apropie de nervura longitudinal. Nervurile
sunt decalate unele fa de altele.
Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de
oel. Astfel:
1) Cu nervurile dispuse in aceeai direcie pe ambele jumti ale
prolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru oelul
PC 52.
2) Cu nervurile dispuse in direcii contrare pe cele dou jumti ale
prolului (sistem brdule) i separate de nervurile longitudinale
(g.3) pentru oelul PC 60 i PC 90.
Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent i dac se

msoar cu ublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru
mult mai mare i poate duce în eroare pe erarul betonist la alegerea
diametrului oelului, dac nu compar valoarea msurat cu valoarea de pe
coloana tabelului coresunztoare diametrului respectiv, adic pe diametrul
total al inimii i nervurii longitudinale, dac msurarea s-a fcut incluzând
nervurile i pe coloana diametrului inimii di dac s-a msurat diamtrul inimii
excluzând nervurile.
Dimensiunile i abaterile limit ale oelului beton neted
Diametrul Abaterea
Aria seciunii Perimetrul corespunztor Masa corespunztoare
nominal
limita nominala diametrului nominal diametrului nominal
d
[mm] [cm2] [cm] [kg/m]
[mm]
6 0,283 1,88 0,222
7 ±0,3 0,385 2,20 0,302
8 0,503 2,51 0,395
10 0,785 3,14 0,617
12 1,130 3.77 0,888
14 +0,3 1.540 4,40 1,210
16 -0,5 2,010 5,05 1,580
18 2,540 5,65 1,990
20 3,140 6,28 2,470
22 3,800 6,91 2,980
25 +0,5 4,910 7,85 3,850
28 -0,8 6,160 8,80 4,840
32 8,040 10,10 6,310
36 10,200 11,30 7,990
± 0,8
40 12,600 12,60 9,860
Observaie: Ovalizarea barelor (diferena dintre dou diametre

perpendiculare, msurate in aceeai seciune) nu trebuie s depeasc
abaterile limit pentru diametre.
Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 i PC 90

Diametrul (mm) Dimensiunile nervurilor [mm] Distana
între Masa
Inimii Înlimea Grosimea Raza de Aria cores
nervurilor nervurilor nervurile racordare seciunii punzt.
Total al elicoidale,
No inimii i r nominale diam.
mi Abateri nervurii Abateri Longi- Elico In lungul [mm] [cm’] nominal
barei
nal limit longi- h si h1 limit tudinal idal
[mm] [kg/m]
d d1 tudinale h 1 h
6 5,75 6,75 0,50 + 0,50 1,00 0,50 5 0.75 0,283 0,222

7 6,75 7,75 0,50 - 0,25 1,00 0,50 5 0.75 0.385 0,302
8 7,50 +0,30 9,00 0,75 1,25 0,75 5 1.10 0,503 0,395

-0,50
10 9,30 11,30 1,00 1,50 1,90 7 1.50 0,785 0,617
12 11,00 13,50 1,25 3,00 1,00 7 1.90 1,130 0,888
14 13,00 15,50 1,25 2,00 1,00 7 1,90 1,540 1,210
16 15,00 18,00 1,50 + 1,00 2,00 1,00 8 2,20 2,010 1,580
18 17,00 20,00 1,50 - 0,50 2,00 1,50 8 2,20 2,540 1,990
20 19,00 +0,40 22,00 1,50 2,00 1,50 8 2,20 3,140 2,460
22 21.00 -0,50 24,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 3,800 2,980
25 24,00 27,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 4,910 3,850
28 26,50 30,50 2,00 2,50 1,50 9 3.00 6,160 4,840
32 30,50 +0,40 34,50 2,00 + 1,50 3,00 2,00 10 3,00 8,040 6,310
36 34,50 -0,75 39.50 2,50 - 0,75 3.00 2,00 12 3,50 10.200 7,990
40 38,50 43,50 2,50 3,00 2,00 12 3,50 12,600 9,870
Observatii
1
) Oelurile-beton cu diametrul de 6 i 7 mm pot avea nervurile intersectate
cu cele longitudinale.
2
) Oelurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la înelegere
intre productor i beneciar.
Fig. 2. Oel PC 52
Fig. 3. Oel PC 60 l PC 90
Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald

OB 37 i cel de tip PC se livreaz în bare sau colaci, conform tabelului.
Modul de livrare a oelurilor beton

Tipul
Diametrul [mm] Modul de livrare
oelul-beton
6-12 In colaci
OB 37
Peste 12 In legturi de bare
PC 52 6-8 In colaci sau in legturi de bare drepte
sau îndoite
PC 60 10-12 In legturi de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire
de minimum 30 d. La înelegerea între beneciar i
productor se poate livra în colaci
PC 90 Peste 12 în legturi de bare drepte
Colacii de oel-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz legate în

minimum 3 locuri.
Barele se livreaz în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20
mm i în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici.
Oelurile se livreaz în loturi de 40—60 t alctuite din oeluri laminate în
acelai scbimb, din aceeai arj (de oel elaborat), acelai tip de oel-beton i
cu diametre care nu variaz mai mult de 3 mm.
Loturile vor sosi în încrcturi de maximum 5 t. De regul se vor livra
încrcturi de 2,5 t.
Unitatea de încrctur va prevzut cu trei legturi de solidarizare din
oel-beton i dou legturi de manevr cu ochet la partea superioar pentru
agarea la mijloacele de manipulare. Manipularea în antier i în ateliere se
va face cu mijloace mecanizate.
Marcarea oelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oelul OB 37,
se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor vopsii în dou puncte
diametrul opuse pe toat suprafaa exterioar. Obligaia uzinelor este de a se
marca oelul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu micoreze aderena
oelului cu betonul.
Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se
fac urmtoarele vericri:
1) Se veric dac lotul de oel-beton este însoit de Declaratia de
conformitate.
2) Se veric dimensiunile i prolul.
3) Se veric aspectul (calitatea suprafeei).
4) Se face proba de îndoire la banc.
5) Proba de traciune se face prin trimiterea de probe la un laborator
(cu toate datele existente pe certicatul de calitate al uzinei) i indi-
carea diametrului barelor, numele antierului, lotului de construcie i
a obiectului în care se va introduce oelul.
Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie s conin caracte-
risticile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile gsite de uzin
la încercrile fcute. In certicatul de calitate sunt trecute conform STAS:
marca de fabric, denumirea uzinei productoare, denumirea beneciarului,
data fabricaiei, produsul conform STAS, tipul oelului-beton i dimensiunea,
numrul comenzii, masa, numrul avizului de expediie, conrmarea de
productor a calitii (semntura C.T.C. cu tampil).
Vericarea dimensiunilor i prolului se face cu ublerul pe minimum doi
colaci sau legturi de bare a prolului (diametrul inimii, înlimea nervurilor,
distana între nervuri) i se compar cu valorile din tabel pentru oelul OB 37
i PC.
Pentru vericri sistematice ale dimensiunilor se procedeaz conform STAS
6605—79 care precizeaz: diametrul se msoar în 3 seciuni transversale situate
la ptrimile epruvetei i perpendiculare pe axa ei. Msurarea diametrului în
ecare loc se face pe dou direcii perpendiculare, valoarea cutat ind media
aritmetic a acestor 6 msurri. Nervurile periodice se msoar pe 5 nervuri
consecutive aezate pe aceeai parte i se repet pe partea opus. Distana dintre
nervuri se msoar pe o direcie perpendicular pe axa epruvetei. Nervurile se
msoar cu ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici
(d<30 mm) i cu precizia de 0,05 mm la restul diametrelor.
Aria seciunii iniiale - efective - a epruvetelor se determin pe baza
mediilor msurtorilor. La oelul cu prol periodic se poate determina prin
msurare adugând la aria inimii -corespunztoare diametrului msurat - aria
seciunilor msurate ale nervurilor din seciunea de rupere considerate în mod
convenional ca dreptunghiuri. De asemenea se poate determina aria seciunii
transversale prin cântrire.
Vericarea aspectului (calitatea suprafeei). Pe suprafaa barei se admite
un strat subire de oxizi (rugin), cu condiia ca reducerea dimensiunilor sec-
iunii barei, dup îndeprtarea stratului de oxizi, s nu depeasc abaterea
limit la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit urmtoarele defecte
locale ale suprafeei: denivelri, zgârieturi rotunjite, striuri sau asperiti cu
condiia ca abaterea limit prevzut pentru prolul i diametrul respectiv s
nu e depit. Proba de îndoire similar cu cea prevzut în STAS 777 - 73.
Condiia este ca diametrul dornului D pe care se face îndoirea i unghiul
de îndoire (g. 4) s corespund cu valorile prevzute în tabel. Unghiul de
îndoire de 180° se realizeaz fcând îndoirea pân când cele dou ramuri
ale barelor ajung paralele (oelurile OB 37 i PC 52), iar unghiul de 90°
când prelungirile celor dou ramuri fac un unghi de 90°. Proba de îndoire se
consider satisfctoare dac dup efectuarea ei nu apare nici o crptur sau
sur pe faa exterioar curbat.
Incercarea la traciune se face pentru determinarea rezistenei de rupere
Rm, limitei de curgere Rc sau Rp0,2 i alungirii la rupere A5. Aceast prob se face
unde nu exist ceriticat de calitate sau exist dubii asupra calitii oelului i
la livrri importate. In cazul execuiei prefabricatelor în serie încercarea la
traciune este obligatorie.
Modul de efectuare a încercrii se face conform STAS 200-75 i STAS
6605-79.
Analiza chimic. Pentru oeluri care vor sudate
cu procedee speciale, la lucrri de mare importan se
fac la laboratoare i probe de analiz a coninutului de
carbon, mangan, siliciu, sulf i fosfor.
Interpretarea rezultatelor. Necorespondentele cu
standardul formeaz obiectul declasrii oelurilor,
nefolosirii lui, schimbrii destinaiei sau înapoierii
uzinei productoare. În aceast situaie hotrârile le ia
eful de antier care va trata problema în conformitate Fig. 4. Indoirea otelului
beton pe santier
cu prevederile legale.
Fierarul betonist rspunde de calitatea lucrrii pe care o execut i trebuie
s refuze utilizarea de oeluri care nu corespund standardului sau nu au aceeai
calitate cu cea prevzut în proiect.
Sârm tras pentru beton armat

Pentru beton armat se livreaz conform STAS 438/2 — 74 „Sârma tras
pentru beton armat” în dou caliti: • cu suprafaa neted (STNB); • cu
suprafaa prolat (STPB).
Sârmele trase poart aceast denumire deoarece se obin din bare netede de
oel-beton rotund cu coninut redus de carbon (oeluri moi) care apoi sunt trase
sau trelate adic sunt trecute printr-o lier (oriciu calibrat) i obligate s-
i micoreze seciunea transversal datorit efortului de traciune din sârm.
Operaia se face la rece.
Prin trelri succesive prin oricii din ce în ce mai mici se ajunge la
diametre de sârme foarte subiri i cu rezistene foarte ridicate rezultate din
orientarea cristalelor de metal. Reducerea de diametru se numete i reducerea
de seciune A care se exprim în procente din seciunea iniial, putând de
12 -70%.
Reducerea de seciune se calculeaz cu formula:
Sârma se treleaz din urmtoarele mrci de oeluri: OL 34; OL 37 i OL

42, livrate conform STAS 500/2 — 78.
Notarea se face indicând tipul oelului: sârma tras (ST), prolul neted
(N) sau prolat (P) i destinaia pentru armarea betonului (B), completat cu
diametrul, simbolizat prin simbolul Ø (se citete „”), valoarea diametrului, în
mm i numrul standardului. Astfel:
- STNB - 03 - STAS 438/2-79 (înseamn sârma tras neted cu diametrul
de 3 mm);
- STPB - 0 4 - STAS 438/2-79 (înseamn sârma tras prolat cu diametrul
de 4 mm).
Caracteristicile mecanice ale sârmei trase pentru beton armat

Observaii:
*) Sârmele cu diametrul mal mare de 6 mm se încearc i la îndoiri

alternate, pe dorn cu raza de 10 mm, trebuind s reziste la minimum 4 indoiri
alternate fr s prezinte suri vizibile cu ochiul liber.
Din analiza caracteristicilor mecanice se constat:
1) Sârma tras are limita de curgere convenional
2) Alungirea la rupere cu toate c se msoar pe o baz mai mare de 10
ori diametru (I.l0) este mai mic decât la celelalte oeluri.
3) Caracteristicile mecanice sunt date pe grupe de diametre, ind mai
ridicate la grupele mici.
4) Diametrele mai mari (8—10 mm) sunt supuse probei de îndoiri, iar
diametrele mici probei de îndoire alternat.
Dimensiunile sârmelor trase

Modul de livrare a sârmei trase. Sârma se livreaz în colaci. Fiecare
colac este legat cu sârm moale în 4 locuri. Loturile de sârm au masa sau
greutatea de 7—10 t (dup grupele de diametre).
Dimensiunile i abaterile la dimensiuni

Diametrul sârmei d Abaterea
Perimetrul corespunztor Masa
Aria seciunii
limita diametrului sârmei informativ
[mm] [cm>]
[mm] [cm] [kg/m]
3,00 0,071 0,94 0,055
3,55 0,099 1,11 0,078
4,00 ±0.1 0,126 1,26 0,089
4.50 0.159 1,41 0,125
5,00 0.196 1,57 0,154
5,60 0,246 1,76 0,193
6,00 0,283 1,88 0,222
7,10 0.396 2.23 0,311
8,00 ± 0,15 0,503 2,51 0,395
9,00 0,636 2,83 0,499
10,00 0,785 3.14 0,617
Modul de livrare al sârmei trase
Masa colacului
Diametral interior al
Diametrul sârmei [mm] Obinuii Redui
colacului [mm]
[kg]
Cel mult 3.55 250- 650 21-100 26- 5-20
4,00 si peste 4.00 400-1 000 150 10-25
Vericarea calitii. Vericarea calitii se face în mod similar cu cea a

oelurilor laminate la cald. Pentru încercri se iau probe de la 0,50 m de la
captul colacului.
Sârm moale de legat

Barele fasonate pentru a realiza armtura propriu-zis se leag cu sârm
moale pentru a forma plase legate sau carcase legate. Legarea are ca scop de a
asigura poziionarea corect a armturii spaiale. La plasele i carcasele sudate
legarea este înlocuit cu sudur.
Pentru legare se folosete sârm moale neagr (recoapt) denumit pe
antiere i sârm ars, trelat din oeluri moi cu coninut redus de carbon OL
34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pân la inrosire.
Plasele sudate uzinate

Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de
otel (sârme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta
electrica in punctele de incrucisare.
Prin lot se înelege (circa 10 tf) plase sudate fabricate pe aceeai instalaie
(maina de sudat) care are acelai reglaj al parametrilor geometrici (dimensiuni
ale ochiurilor plasei, capetelor, lungimii i limii, diametrul sârmelor) i
electrici (presiune, curent, timp de sudare), etc.
Plasele în rulouri trebuie s aib diametrul de rulare conform prevederilor.
Dup derulare plasa trebuie s rmân dreapt i s se înscrie într-un dreptunghi
perfect.
Vericarea calitii plaselor sudate uzinate
Pe antier se fac urmtoarele vericri:
1) Se veric dac lotul este însoit de declaratie de conformitate
2) Se veric parametrii conform comenzii;
3) Se veric aspectul;
4) Problele mecanice (încercarea de traciune a sârmelor) i calitatea
nodurilor sudate (rezistent la forfecare a nodului sudat) se veric
prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate.
Caracteristicile mecanice trebuie s corespund valorilor trecute în tabel.
Probele pentru încercri se recolteaz din poriunile de panouri decupate
pentru goluri.
Vericarea parametrilor panourilor se face prin compararea valorilor
msurate cu datele din catalog. Perpendicularitatea între barele longitudinale
i transversale este garantat prin limitarea ipotenuzei triunghiului cu catetele
de 1,60 m i 1,20 m la valoarea ipotenuzei de 2,00 m cu o abatere de +3%.
La nodurile nesudate se admite: 3% din totalul nodurilor unei plase: 10
% din nodurile barelor extreme i 50 % din numrul nodurilor unei bare cu
condiia respectrii prevederilor anterioare.
Se admite un strat subire de rugin cu condiia ca dup înlturare, sârmele
s se încadreze în abaterile dimensionale maxime din tabel.
Ca defecte locale se admit: denivelri, strivire sau asperiti, de asemenea
cu condiia ca abaterile limit s se înscrie în valorile din tabel. Vericarea
aspectului se face cu ochiul liber. Vericarea dimensiunilor se face cu ruleta
pentru lungime i lime i cu micrometrul pentru diametrele barelor.
Distana dintre barele transversale extreme se msoar pe barele de
margine ale panoului.
Incercrile mecanice, respectiv rezistena la traciune Rm, limita de curgere
[Rc, RP0,2 i alungirea Al0 se determin conform STAS 200-75 i STAS 6605-
79, pe epruvete având forma din g. 5.
Vericarea calitii sudurii nodurilor se face prin determinarea forei de
forfecare a nodului.
Valorile admisibile pentru fora de forfecare
Pf se dau în tabel.
Determinarea se face pe epruvete încercate
cu ajutorul unor bacuri speciale, astfel ca un bac
s trag de bara transversal i cellalt de bara
longitudinal.
Comanda. Plasele tipizate se comand („de
uz general”, „de list normalizate” i „speciale
tipizate”) prin specicarea indicativului
Fig. 5. Epruveta de tractiune
menionat în tabele cu plase din catalogul uzinei, sudata in cruce
în care se trece numrul de buci.
Transportul i depozitarea oelurilor-beton

Oeluri în bare i colaci. Transport—depozitare. Oelurile pentru beton
armat se livreaz sub form de bare, colaci, panouri de plase sudate i plase
sudate în rulouri.
In ultimul timp exist o preocupare de a se mecaniza operaiile de transport
i manipulare, de a se tipiza dispozitivele i accesoriile de prindere.
Problemele de mecanizare care se pun, sunt urmtoarele: • formarea i
compunerea lotului unitar de manipulare; • descrcarea din mijloacele de
transport de cale ferat la depozitele centrale i încrcarea în mijloacele auto;
• manipulri în atelierele centrale de prelucrare a armturilor; • dispozitivele;
• accesoriile i mijloacele necesare; • depozitarea.
1) Formarea i compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare
de manipulare pentru oelul-beton în bare sunt de regul, de 1,00 t sau de 2,50
t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipulrilor, loturile unitare
se grupeaz pân la 4 uniti în funcie de greutatea unitar a lotului i de
capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizeaz
cu cinci legturi de oel-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei legturi de
solidarizare la capete i centru i dou legturi de manevr cu bucle de apucare
de trei re.
Loturile unitare de manipulare pentru oelul-beton în colaci cuprind colaci
a cror greutate total nu depete circa 2,80 t.
2) Descrcarea din vagoane în depozite centrale i încrcarea în mijloace
auto. Descrcarea se face de regul cu o macara de 5 tf (g.6). Ordinea
operaiilor este: • se aduce mijlocul de descrcare în dreptul vagonului; •
se aga dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se aga cârligele
dispozitivului de legtur de manevr ale loturilor unitare; se prind simultan
dou loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridic loturile unitare i se aeaz
în depozit, pe tipuri i diametre, dup care se elibereaz dispozitivul; • se
preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, pân la 4 loturi
unitare (reformate i relegate); • se aeaz loturile unitare pe peridoc.
3) Manipulrile în ateliere centrale de prelucrare a armturilor a oelului-
beton în colaci. În ateliere pentru manipulri se pot folosi macarale turn,
autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea operaiilor este: • se oprete
mijlocul de transport i raza macaralei turn; • se aga în cârligul macaralei
dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul cngii cablul dispozitivului
prin lotul unitar, format dintr-un numr de colaci i greutate maxim, de 2,80
tf; • se ridic lotul unitar i se aeaz în dispozitivul de rezerv pe tipuri i
diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual
din lotul unitar dup care se ridic cârligul macaralei pentru un nou ciclu; •
se preiau pe rând din depozitul de rezerv loturile unitare, ca mai înainte i se
aaz lâng vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac i se transport
pe vîrtej lsându-l s se aeze orizontal cu ghidare manual; • se desprinde
un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu
ajutorul macaralei.
4) Oelul-beton în colaci transcontainerizat. De regul, prin termenul
container se înelege un recipient în care se depoziteaz mrfuri, de la uzin
la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele ind obiecte de inventar
care se folosesc continuu. Prin noiunea de transcontainerizare se înelege
transportul cu ajutorul containerelor. În cazul oelului-beton se preconizeaz
utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platform pe care se
aeaz colacii formai în uniti (de circa 5 colaci).
La destinaie se transbordeaz transcontainerul — palet pe semiremorc
special cu care se efectueaz transportul rutier pân la depozitele de rezerv
ale atelierelor centrale.
5) Mijloace de transport, manipulare i descrcare. Pentru operaiile de
descrcare — încrcare se folosesc macarale turn cu capacitatea de ridicare
mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) i autotractor cu peridoc
de 10 tf (100 kN). În incinta depozitelor se folosesc de asemenea macarale
portal.
Operaiile succesive sunt: • se oprete vagonul portcontainer în raza
macaralei portal; • se rotete pe partea de încrcare transcontainerului; • se
preia lotul unitar din depozit i se aaz în transcontainer.
6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizeaz
dispozitive de prindere
7) Depozitarea oelului-beton în bare i colaci. Oelul-beton în bare i
colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lung durat se
face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, eava veche, lemn, rotund din
foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit
i platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele
se separ prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la
distane mici pentru ca barele prin încovoiere s nu ating pmântul. Pe înlime
se separ barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (g. 9).
Stivuirea se face pe diametre i caliti de oel; colacii se stivuiesc dup
aceleai reguli, dar reazemele trebuie s e numai din elemente plate (dulapi,
grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face
i fr reazeme. Colacii constituii în loturi unitare legate se pot stivui prin
suprapunere.
Pentru depozitarea de lung durat (1 an) stivele se protejeaz contra
intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de mas plastic etc., care se
xeaz cu dulapi, scânduri vechi etc.
Operaii pentru manipulare transport i depozitare oel-beton in bare

- Se aduce mijlocul de descarcare in dreptul vagonului.
- Se aga dispozitivul de prindere in cârligul macaralei.
- Se aga cârligele dispozitivului de legturile de manevra ale loturilor
unitare; se prind simultan doua loturi de 2.5 tf sau patru de 1 tf.
- Se ridic loturile unitare si se aeaz in depozit, pe tipuri i diametre,
dup care se elibereaz dispozitivul
- Se preiau din depozit, cu ajutorul dispozitivului, pân la 4 loturi unitare.
- În funcie de necesitile atelierului de prelucrare se pot forma loturi
unitare adecvate, în cantitile i diametrele indicate prin comand, in
acest caz se fac prin rsucire 5 legturi: dou de manevr, situate la câte
2,5 m de la capete, din 3Ø 5-6mm cu bucle de agatare si trei de solidari-
zare din 1 Ø 5-6mm.
- Se aeaz loturile unitare pe peridoc.
Fig. 6. Operatii pentru manipulare trasport si
depozitare otel-beton in bare.
Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in

colaci
- Se oprete mijlocul de transport in raza macaralei (turn).
- Se agata cu ajutorul cârligului macardei dispozitivul de prindere.
- Se introduce cu ajutorul cangii cablul dispozitivului prin lotul unitar.
- Se ridica lotul unitar si se aseaza in depozitul de rezerva pe tipuri i
diametre.
- Se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual
din lotul unitar, dup care se rdica cârligul macaralei pentru un nou
ciclu.
- Se preiau pe rând din depozitul de rezerva, loturile unitare, i se aseaza
lâng vârtejuri.
- Se dezmembreaza lotul unitar prin tierea benzilor de ote cu foarfec
pentru tabla.
- Se trece cablul scurt prin câte un colac si se transporta pe vârtej,
lasându-l sa se aeze orizontal cu ghidare manuala.
- Se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage
cablul din colac cu ajutorul macaralei.
- In cazul in care vârtejurile nu intra in raza de actiune a macaralei, colacii
se pot manipula cu motostivuitorul. Formaia de lucru: 2 muncitori.
Fig. 7. Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci,

transcontainerizat.
Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea
plaselor sudate:
a) pentru incrcri-descrcri i
ridicare in poziie orizontali;
b) pentru ridicare în poziie verticala.
Fig. 9. Stive pentru bare de oel-beton.

Oelul pstrat mai mult timp poate protejat provizoriu cu praf de ciment,
care se îndeprteaz la punerea în oper prin tergere. Oelul-beton poate s
aib un strat subire de rugin, chiar aderent. Nu se admite ca rugina s reduc
din seciunea barelor.
Plase sudate. Transport-depozitare. Transportul plaselor se face cu
mijloace auto sau în vagoane de cale ferat. Plasele se organizeaz din uzin,
în uniti de încrctur (pachete) cu greutatea de circa 2,50 tf, prevzut cu 4
la 6 legturi (ufe) de care se aga dispozitivele de manipulare. Unitile de
încrctur se fac de regul din acelai tip de plas sau din plase diferite legate
în sub pachete.
Descrcarea i depozitarea plaselor de pe mijlocul de transport cu macaraua
se va face cu grij (gurile 10 i 11)
Fig. 10. Descrcarea in pachet a plaselor. Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv
Depozitarea se face dup aceleai reguli ca la barele de oel (g. 12); nu se
admite aruncarea plaselor în depozit (g. 13).
Fig. 12. Depozitarea corect Fig. 13. Depozitarea incorect Fig.14.Depozitarea plaselor
a plaselor. a plaselor pe orizontal. pe vertical la perei.
Fig. 15. Depozitarea Fig. 16. Depozitarea Fig. 17. Ridicarea plaselor
pe o singur parte. pe capre. cu cabluri cu cârlige.
Plasele se pot depozita în cazul spaiilor restrânse, în picioare prin rezemare

de un perete puternic (g.14) sau pe împrejmuiri (g. 15), sau pe o capr cu
rezemare dubl (g.16). Plasele se manipuleaz cu dispozitive de compensare
din cabluri cu cârlige (v. g.11 i 17).
OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON

PRECOMPRIMAT
Tipuri de oeluri pentru beton precomprimat
Pentru beton precomprimat sunt necesare oeluri cu caracteristici mecanice

foarte înalte. Se folosesc oeluri sub form de sârme i produse din sârme i
bare laminate la cald de înalt rezisten. Sârmele i produsele din sârm sunt
trelate din oel-carbon i detensionate nal (STAS 6482/1-73).
Tipurile de sârme i produse din sârm sunt:

1) Sârm de otel pentru beton precomprimat denumit prescurtat SPB.
2) Sârma amprentat de oel pentru beton precomprimat, denumit
prescurtat SBPA.
3) Toroane din 7 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite
prescurtat TBP.
4) Lie din 2 sau 3 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite
prescurtat LBP.
2.3. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru
betoane. Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de
calitate si vericarea materialelor pentru armare.
Punerea în oper a armturilor necesit poziionarea lor corect în cofraje,

respectarea toleranelor, îmbinarea i înndirea acestora atât pentru armturile
betonului armat, cât i pentru armturile nepretensionate din elementele de
beton precomprimat. Pentru armtura pretensionat trebuie s se asigure i
ancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea armturilor în conformitate
cu normele de proiectare i execuie sunt prevzute cote precise. De regul
poziionarea se asigur prin distanieri.
Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se îneleg toate mijloacele

folosite, executate din beton, oel, mas plastic sau alte materiale, care asi-
gur poziia armturii la cotele prevzute în proiect în timpul betonrii prin
xarea distanei dintre cofraj i armtur, distan care se numete acoperirea
cu beton.
Acoperirea cu beton folosete atât pentru protecia armturii contra
coroziunii, cât i pentru a asigura rezistena elementului de beton.
In general proiectele nu prevd mijloacele de xare a armturii; ca urmare
acestea sunt foarte diverse.
O xare sumar i improvizat poate s e cauza deplasrii armturii
în momentul betonrii, care duce la o acoperire insucient sau prea mare.
Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de pârghie interior
ceea ce reduce capacitatea portant a elementului, în special la elementele de
grosime mic. Acoperirea prea mic aduce pericolul coroziunii i poate antrena
o diminuare a aderenei armturii în beton i în consecin se prejudiciaz
durabilitatea i securitatea elementului de constructie.
In lucrrile de beton precomprimat, punerea la poziia din proiect a relor,
barelor i cablurilor au o importan i mai mare, impreciziunile putând avea
consecine mai grave, eforturile unitare din beton i armtur având valori
mult mai ridicate.
Clasicarea distanierilor (suporilor).

Distanierii (suporii) se pot împri dup câteva criterii: materialul care îl
alctuiesc, forma lor, modul de xare, funcia pe care o îndeplinesc, tipul de
element în care sunt folosii etc.
Din punctul de vedere al materialului se disting: • supori metalici (denumii
i purici); • supori din mas plastic ; • supori din mortar de ciment; • supori
din azbest-ciment.
Din punctul de vedere al formei i modului de xare: • cale sau blocuri
de forma geometric simpl pe care se aaz armtura; • supori tip clrei
care se prezint ca un leagn pe care se plaseaz barele sau nodurile plaselor,
piese de distanare între plase sau carcase paralele; • distanieri de tip circular
care înconjoar barele i asigur aceeai acoperire de beton în toate direciile
perpendiculare pe axa sa; • supori continui care sunt destinai s asigure pe
fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziionare egal a armturilor
paralele.
Din punctul de vedere al elementului, suporii pot pentru plci, grinzi i
stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de xare trebuie s suporte:
• greutatea armturii; • greutatea rezultat la punerea in oper a betonului; •
greutatea muncitorilor care circul pe reeaua armturii. Aceste dispozitive
poart denumirea de supori sau distanieri. Suporii pot metalici, din mortar
de ciment i din mas plastic.
Supori metalici. Se disting 3 tipuri:
1) Purici care pot realizai din buci scurte de vergea de oel-beton

(deeuri) tiate pentru plci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru
grinzi aproximativ de limea grinzii.
2) Clrei, care folosesc la xarea plaselor superioare; pot clrei
simpli confecionai pe antier (g.18, a, b) sau clrei prefabricai.
3) Supori continui care la fel ca i clreii prefabricai (g. 19) folosesc
la xarea plaselor superioare, ind produi de uniti specializate.
Formele suporilor continui i a clreilor metalice pot foarte diferite.
Fig. 18. Clrei simpli i distanieri confecionai pe antier din oel-beton

1 — er de distanare; 2 — etrier; 3 — purice.
Supori din mortar de ciment

Se folosesc blochei de mortar confecionai adesea pe antier. Tendina
este de a se prefabrica în serie aceti supori pe maini simple.
Fig. 19. Clrei i supori metalici continui.
Fig. 20. Tipuri de blochei din mortar de ciment
Suporii pot avea dou re din oel moale recopt sau galvanizat pentru
xarea de armtur. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se
poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 20).
Dezavantajul acestor supori este acela c rmân apareni i adesea pot
absorbi uleiurile de decofrare.
Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri:
1) Supori tip clre: (g. 21) pe care barele sunt prinse.
2) Supori tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i
pentru bare încruciate. În general, aceste tipuri de supori pot prelua greuti
mai mari.
3) Supori tip rondel (g. 22), care sunt xai de armtur prin presiunea
axial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt în general mai puin
robuti decât suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral. Sunt
indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriune redus
de contact cu cofrajul.
Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica Fig. 22. Supori tip rondel din mas plastic.
Preul ridicat al distanierilor din mas plastic este un element care

frâneaz extinderea utilizrii lor pe toate antierele.
Supori pentru armtura superioar. Acetia sunt de obicei din
armtur îndoit (clrei), supori continui metalici, sau chiar blochei înali
din mortar de ciment. Suporii de oel pot prevzui cu capace din mas
plastic.
Condiii de alegere a tipurilor de upori. Alegerea tipurilor de supori
revine de regul executantului care trebuie s se ghideze dup considerente
economice, tehnice i modul de punere în oper. Fiecare tip de suport are
anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale,
deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termice
ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii,
rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere în
oper, manipulare, depozitare, pre de vânzare).
Materiale de îmbinare
Pentru îmbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoarele
procedee: • îmbinri prin ancorarea (aderena) armturilor în beton;
armturile ind petrecute unele peste altele; • îmbinri prin sudare; • îmbinri
pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); • ancorri ale
armturilor pentru beton precomprirmat.
Pentru realizarea acestor tipuri de îmbinri se folosesc materiale, agregate
i tehnologii specice. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru
realizarea plaselor i carcaselor sudate, electrozi de sudare i ancoraje etc.
Sârm de legare. Legtura între barele de armtur a betonului armat,
atunci când aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu sârm de
legat. In acest scop se folosete sârma moale neagr (recoapt) (STAS 889-
76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai sârm
de 2 mm. Sârma este uor de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un clete.
Rezistena sârmei este slab, dar lucrabilitatea ei este foarte bun. Sârma se
obine din sârm obinuit care a fost la uzin trelat de câteva ori i apoi
înclzit (recoapt) într-un cuptor.
Electrozi de sudur. Electrozii utilizai pentru sudarea manual cu
arcul electric sunt învelii; ei sunt alctuii din vergele metalice acoperii cu
o mas mai mult sau mai puin groas, de materiale, în general nemetalice
care au o compoziie ce ajut la sudarea electric manual. Electrozii folosesc
la formarea arcului electric de sudare i constituie în acelai timp i mate-
rialul de adaos, adic materialul care se depune pentru formarea sudrii. La
una din extremiti electrodul este dezvelit pe o distan de 25 mm, pentru a
prins în cletele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în
cletele portelectrod, se poate face pe o poriune dezvelit plasat la mijlocul
electrodului.
Pentru a asigura amorsarea rapid a arcului, suprafaa frontal a electrodului,
la extremitatea opus celei de prindere este de asemenea dezvelit.
Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
3.1. Armaturile betonului-armat (armaturi de rezistenta, armaturi de

repartitie, armaturi de montaj, elemente auxiliare la lucrarile de armare:
distantieri, purici, mustati. Barele armaturilor: forma, diametrele
minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre bare, acoperirea
cu beton a barelor, reguli generale si exemple)
Principii de realizare a elementelor de beton-armat:
a) Avantaje:
- folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris,
nisip, ciment, apa);
- cantitatea de otel este mai mica decât la constructiile metalice;
- se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje;
- se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc);
- rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite,
rezistentele lui cresc in timp;
b) Dezavantaje:
- constructiile sunt grele;
- nu izoleaza bine la caldura si frig;
- transmit cu usurinta zgomote;
- nu pot modicate dupa executie (armatura de la demolari nu poate
reutilizata);
- calitatea betonului nu poate controlata ecient decât la betonare si
numai indirect;
- reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie; de aceea se cere o foarte mare
atentie la turnarea betonului.
Principiul armarii elementelor de beton armat

Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa
cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare si
unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte
mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele
comprimate ind preluate de beton.
Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la
element (stâlp, grinda, fundatie, etc.).
Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul
manipularii.
La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare, de
regula in mijlocul grinzii, în zona intinsa care se deschide foarte mult si grinda
se rupe. Daca aderenta intre armatur si beton este foarte buna, se produce
ruperea armaturii.
In cazul unei grinzi continue (g. 23) se constata ca distributia surilor este
alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a realiza
urmarirea eforturilor de intindere, armaturile se fasoneaza dupa desenele de
armare din g. 24.
Barele fasonate sunt legate i aezate în cofraje conform poziiilor indicate
în planuri (g. 24).
Pentru elemente puternic armate se pun armturi i la partea superioar a
grinzii i la partea inferioar a acesteia, realizându-se elemente dublu armate.
Fig. 23. Grind continu încovoiat:

a- cum se încovoaie i se rupe;
b- cum se aeaz armtura din vergele de oel.
Avându-se în vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cu

oeluri superioare, se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,5—
2,5 ori mai mare decât a oelurilor obinuite (OB 37) realizându-se importante
economii de metal.
Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se
clasic în 3 categorii, dup raportul în care stau cele 3 dimensini de baz;
limea a, înlimea b (grosime), deci elementele seciunii transversale i
lungimea l.
Fa de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, plci sau dale, grinzi
i stâlpi.
1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i l nu difer
prea mult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri
de beton celular mici, blocuri ceramice etc.
2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic în
raport cu celelalte dou; dac plcile au dimensiuni mai mici (lime
i lungime) se numesc dale; fâiile sunt o form derivat a plcilor (de
exemplu: 12 x 60 x 250 cm fâii de beton celular auto-clavizat, etc.).
3) Bara este un element la care dimensiunile seciunii transversale a
i b sunt mici în raport cu lungimea.
4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând
încrcrile în aceast poziie i stâlpii care suport sarcini verticale
(de exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o cldire de locuit, etc.).
Fig. 24 . Seciuni de beton armat:
a — încovoiate;
b — comprimat
Cerinele oelurilor pentru beton armat
Un oel pentru a utilizat ca armtur trebuie s îndeplineasc câteva

caliti:
1) O limit de curgere zic sau convenional garantat reprezentînd
ca valoare maximum 85% din rezistena de rupere.
2) O geometrie a suprafeei armturii (prol periodic realizat direct
din laminare), care s asigure o bun aderen cu betonul evitând
concentratorii de eforturi unitare i având condiii bune pentru
înndirea prin sudare.
3) O plasticitate sucient caracterizat printr-o mrime a alungirii la
rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea tierea uoar la
lungime prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci).
4) O tenacitate bun, caracterizat prin rezistena la îndoire la rece
pe dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare uoar
(fr a supus la eforturi care s schimbe structura oelului) i o
fasonabilitate uoar prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere
(îndreptare manual sau îndreptare la maini cu viteze mari de lucru
care permit mecanizarea lucrrilor).
5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de oel-beton,
atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la
sudarea prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înndirile efectuate
pe antier la construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul
unor temperaturi mai sczute (t = 5°C).
Realizarea elementelor de beton armat prefabricat
Pentru reducerea timpului de execuie a construciilor s-a trecut la

executarea elementelor de beton armat, componente a unei construcii în
fabrici de prefabricate unde sunt organizate procese tehnologice de mare
productivitate, realizându-se elemente cu betoane având clase superioare,
cu precizie de execuie mult mai bun decât pe antier. Astfel, antierul
devine un loc de montaj, rolul erarului betonist ind mai redus pe antier.
Activitatea erarului betonist se desfoar în atelierele de armturi unde de
regul procesele de fabricaie sunt organizate pe operaii. Fierarul betonist va
utiliza în general utilaje pentru îndreptat, tiat, fasonat i sudat prin puncte.
Se toarn pe antier elementele foarte grele care nu pot transportate (stâlpi
de dimensiuni foarte mari cu greutate de 35—40 tf) i elemente plane de
dimensiuni agabaritice care nu pot de asemenea transportate pe osele etc.
Modul de execuie. Lucrrile de beton armat pot executate monolit,
armtura montându-se în cofraje executate pe antier, preturnate pe antier
pentru elementele grele care nu pot executate în fabricile de prefabricate
sau elementele de mic serie (buiandrugi, scri, glafuri etc.) i elemente
prefabricate.
Execuia pe antier a elementelor preturnate se face prin organizarea
platformei de turnare (lâng construcie) care dup împrejurri poate dotat
cu instalaii de aburire (când viteza de construcie impune o întrire rapid a
elementelor preturnate). Execuia elementelor în multe privine este similar
condiiilor din fabricile de prefabricate.
Execuia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuie
centralizat necesar mai multor antiere pentru a se asigura productivitatea
corespunztoare. Organizarea în mare a atelierelor sau poligoanelor de
prefabricate este în multe privine similar cu cea a fabricilor de prefabricate.
Execuia în fabricile de prefabricate este organizat în ara noastr pentru
execuia de mare serie a elementelor de beton-armat i beton precomprimat,
e pe produse specializate (stâlpi de energie electric tip LEA, traverse de cale
ferat, tuburi de canalizare precomprimate, panouri mari pentru construcii de
locuine, elemente pentru construcii de hale industriale (grinzi de acoperi,
stâlpi, fundaii pahar, elemente plane de acoperi, grinzi de rulare, etc).
Toate elementele astfel executate poart denumirea generic de prefabricate
din beton-armat.
Caracteristicile principale ale execuiei prefabricatelor din beton-armat
sunt urmtoarele
1) Armtura este executat, în mare serie, industrializat.
2) Cofrajele sunt de regul din metal, cu precizie mare de execuie i
cu grad ridicat de utilizri.
3) Operaiile de turnare a betonului i vibrare sunt mecanizate.
4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate.
5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj,
vibratoare de suprafa i de profunzime sau prin instalaii de centri-
fugare.
6) Pentru întrirea rapid a betonului se pot utiliza cimenturi cu întrire
rapid sau etuvarea, adic meninerea elementelor timp 8 —24 h. Într-
un spaiu cu abur saturat, la temperatura de +60°C.
Pentru betoane uoare se folosete procedeul de autoclavizare (temperatura
+ 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme
speciale de transport, depozitare i marcare, montare, vericare, respectarea
toleranelor, precum i de realizarea îmbinrilor i continuitilor dup
montare.
Îmbinrile elementelor prefabricate. Pe erarul betonist care rspunde
de realizarea îmbinrilor umede (prin betonare) adic a îmbinrilor realizate
de mustile de armturi aezate conform proiectului de ctre erarul
betonist care apoi se betoneaz cu îngrijire pentru realizarea continuitii, îl
intereseaz i modul de montare a prefabricatelor, precum i starea acestora
deoarece el rspunde de calitatea lucrrii executate, care la rândul ei depinde
de condiiile artate. Prefabricatele se pot îmbina i prin aa-zisele îmbinri
uscate realizate prin sudarea armturilor i plcuelor metalice de legtur.
Imbinrile elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare atenie,
pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezemrilor
i rezistenei la solicitri orizontale din vânt i în special din cutremure care
pot distruge cldirea.
Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori erarul
betonist la antierele mai mici trebuie s ajute la montaj; de aceea trebuie s
cunoasc urmtoarele reguli de montaj a prefabricatelor:
1) Prefabricatele trebuie transportate în poziie orizontal sau vertical
cu mijloace tehnice corespunztoare, având rezemri pe buci de lemn sau
alte materiale elastice aezate pe aceeai vertical pentru a evita surarea
elementelor. Elementele trebuie împnate i legate de platform. Aezarea
elementelor trebuie fcut cât mai simetric fa de axele platformei de
transportat.
Limea i înlimea transportului pe calea ferat i osele trebuie s
respecte gabaritele permise.
2) Depozitarea se face în stive cu rezemri elastice pe aceeai vertical i
cu înlimea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct
din mijlocul de transport.
3) Toate elementele înainte de montare se veric dac nu au fost deteriorate
i surate în timpul transportului. Se admit numai suri ne din contracie. Se
veric toate dimensiunile acestora.
4) Inainte de montare se veric toate cotele fundaiei, axele, se cur
paharele fundaiilor i se completeaz din timp cu mortar pân la cota din
proiect.
5) Se pregtesc suprafeele de rezemare prin curiri i se veric cotele de
rezemare; suprafeele de rezemare se pot de asemenea marca.
6) Se acord cea mai mare atenie sistemelor de prindere, vericându-se
dac acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel fcut ca
elementul s nu balanseze în timpul montrii. Se va evita montarea pe vânt
puternic.
7) Urechile de prindere i gurile de trecere a cablului sunt lsate în
elementele prefabricate înc din timpul turnrii.
8) Prinderea se face prin urechi, guri lsate sau prin înfurare de cablu.
9) Dup montare, elementele sunt xate prin pene, tirani etc. Apoi li se
veric poziia la cot a elementelor dup aezare, vericându-se dac nu sunt
depite toleranele admise.
VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT
Vericarea calitii lucrrilor se face în scopul stabilirii corespondenei

dintre modul de execuie i prevederile din proiect i a prescripiilor tehnice
care reglementeaz calitatea.
Dispoziiile de antier date de beneciar i proiectant - cu respectarea
pevederilor legale - au aceeai putere ca i proiectul de execuie. Vericrile
se efectueaz pe tot parcursul lucrrilor la încheierea unei faze i la recepia
preliminar. In general vericarea se face prin:
1) Msurri de dimensiuni ale elementelor i sortimentelor de armturi
folosite.
2) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor i
prefabricatelor i a proceselor-verbale de lucrri ascunse.
3) Efectuarea încercrilor i probelor prevzute în standardele i normele
pentru materiale i prefabricate, precum i a prevederilor speciale din caiete de
sarcini si proiectele de execuie.
4) Pentru lucrrile de armturi intereseaz în special vericrile pe
parcursul lucrrilor i vericrile pe faze.
5) Înainte de punerea în oper a betonului i armturilor este necesar s
se fac vericrile urmatoare: toate armturile de orice fel, inclusiv cele care
urmeaz a pretensionate, precum i toate piesele înglobate, tecile, ancorajele
se veric bucat cu bucat înaintea începerii betonrii. Vericarea se face din
punct de vedere al poziiei, formei, diametrului, lungimii, distanelor i din
punct de vedere al calitii legturilor i dispozitivelor de meninere a poziiei
în tot timpul betonrii i compactrii betonului.
6) În cazurile în care armturile sau piesele înglobate comport înndiri sau
îmbinri sudate, se vor efectua în plus vericrile prescrise în Instruciunile
tehnice pentru execuia prin sudare electric a îmbinrilor i înndirilor la
armturile din oel-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât
numai dup ce a fost vericat i conrmat de ctre conductorul tehnic al
lucrrii i reprezentantul beneciarului printr-un proces-verbal de lucrri
ascunse i anume:
• au fost montate toate armturile i piesele înglobate conform
prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile
armtarilor i a înndirilor (existena distanierilor, clreilor i a
xatoarelor speciale), precum i faptul c abaterile la lungimi i poziie
nu depesc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton.
• cofrajele care au dimensiunile prevzute în proiect sunt sucient de
robuste i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proaspt.
• cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost curite i corect
pregtite.
Procesele-verbale de lucrri ascunse se fac pe etape de betonare i
tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac în acest
caz nu s-au fcut betonrile se refac vericrile.
La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat cu bucat:
1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor;
2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor
sudate, precum i calitatea înndirilor executate prin sudur;
3) Poziionarea armturilor (existena distanierelor, clreilor i a
xatoarelor speciale);
4) Dimensiunile i forma tiparelor;
5) Existena golurilor i detaliilor (musti, urechi etc.);
Defectele vor stabilite de organele de control i ele vor recticate i
prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armturilor se vor
verica dac sunt respectate condiiile specice ecrui material prevzute în
norme privind:
1) Proiecia contra intemperiilor;
2) Condiiile de rezemare;
3) Numrul maxim de elemente suprapuse;
4) Msurile speciale de protecie contra umiditii i altor ageni agresivi
(dup cum se vor specica la ecare material);
5) Vericarea oelurilor de armturi se va face pe baza standardelor de
produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru armturile betonului armat
i STAS 6482/1- 73 pentru armturile betonului precomprimat. Vericarea se
face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate
de productor si/sau în lipsa acestora prin încercri de control efectuate în
conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomand
pentru cazuri speciale, inând seama de importana elementului prefabricat sau
al construciei, s se prevad obligativitatea vericrii caracteristicilor zico-
mecanice ale oelulu-beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta
declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76).
6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri se
face conform instruciunilor tehnice C. 28—78.
7) Toi executanii de lucrri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s
cunoasc prevederea c este cu desvârire interzis a se proceda la executarea
de lucrri care s înglobeze sau s ascund defecte sau abateri neadmise.
CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT

ÎN ATELIERE DE ARMTURI
OPERAII PREGTITOARE
Pentru confecionarea armturilor pe antier, în ateliere sau uzine, se

folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare de complexitate.
In general, operaiile pe care le suport armturile sunt: îndreptarea, tierea,
fasonarea (îndoirea), înndirea i sudarea, confecionarea carcaselor i plaselor
legate i sudate etc.
Operaia de îndreptare este în funcie de modul de livrare a armturii
(colaci sau legturi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul
barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antier
sau în atelier. Aceast operaie poate fcut manual sau mecanic.
Operaia de tiere a armturilor la lungimea desfurat prevzut
în proiect se face i ea manual sau mecanic în funcie de dispozitivele sau
utilajele de care se dispune.
Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în funcie de dispozitivele
i utilajele de care se dispune, de grosimea barelor, razele de îndoire, calitatea
oelurilor etc. Fasonarea se face dup desenele din proiect.
Operaiile de sudare, atât cele de înndire în lung a barelor, cât i cele
de petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul în
tehnica sudrii armturii i nu se realizeaz de erarii-betoniti, ci de sudori
specializai în sudarea oelului-beton sau se execut cu agregate complexe pe
linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudarea
prin puncte se pot executa i de erarii betoniti.
Confecionarea carcaselor i plaselor se poate face, în ateliere sau direct
la locul de montaj a armturii, respectiv în cofraje.
Operaiile pregtitoare fac parte din pregtirea fabricaiei elementelor de
beton armat i sunt funcie de gradul de organizare a atelierului de antier, a
atelierului centralizat de armturi sau cel al fabricilor de prefabricate etc.
Întocmirea ei de debitare i fasonare
Pregtirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care se

extrage armtura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, mrci de armtur,
diametre i numr de buci, întocmindu-se a de debitare i fasonarea
armturii, conform modelului din tabel.
În planele de proiectare exist i un extras de armtur. Fia de debitare i
fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate i înelese
perfect de maistru.
Fia poate întocmit de organele specializate cu pregtirea fabricaiei
sau de ctre maistru. Fiecare bar va trebui s poarte un indicator din care s
rezulte elementul la care se refer i marca armturii prevzut în proiect.
Nu este indicat practica de a se lucra direct cu planurile de execuie fr a
se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s e înserate în
carnetul erarului betonist, putând face parte din acest carnet.
În atelierele de armturi este indicat s e aate plane cu tehnologia de
fasonare în care se va arta pe caliti de oeluri i diametre de baz, razele de
îndoiri, mrimea dornurilor i al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia
schematic de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfurat a îndoirilor
etc.
Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urmtoarele indicaii:
La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat a elementului.
La coloana 2 se trece marca armturii.
La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A, B, G
etc., stâlp S, I etc., placa P etc.
În coloana 4 se d oelul de armare: de exemplu OB 37; PC 52; STBB;
STPB
Coloana 5 conine numrul elementelor similare, deci care au aceleai
dimensiuni i acelai fel de armare.
În coloana 6 se trece numrul de bare, de acelai tip care se gsesc în
element.
În coloana 7 se trece numrul total de bare asemenea din elementele de
acelai tip, care se obin din înmulirea coloanei 3 cu coloana 8.
În coloana 8 se d diametrul armturii, în mm, pentru marca prevzut în
proiect
În coloana 9 se reprezint desenul cotat conform proiectului, a mrcii
de armtur cu poziia ciocurilor din construcii (de regul ciocurile în sus
sunt pentru barele de la partea inferioar i ciocurile în jos sunt pentru barele
de la partea superioar a grinzii). Se trec de asemenea lungimile, in cm, pe
tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care difer de înclinarea obinuit
de 45° (sau catetele triunghiului). Pe desenele cotate se vor gura barele în
poziia în care sunt puse în oper (construcie).
Agrafele i etrierii se gureaz în planul lor, planul în care sunt montate în
oper, iar barele de stâlpi în poziie rabatut (culcate), deci ca i când stâlpul
ar culcat spre dreapta.
Dac este necesar se vor trece i explicaii pentru piesele mrunte (etrieri,
frete, etc.).
Fiele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului betonist.
Acest caiet poate folositor la recepia lucrrilor ascunse (armturi înglobate
în beton).
În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desfurat a unei bare.
În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc,
obinut din înmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nu sunt
trecute în tabel.
La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare la
rece sau la cald, temperatura admis pentru fasonare pe timp friguros etc.
Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat
O margine a ei rmâne liber pentru însemnri ale erarului betonist
(evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc).
În partea de jos a ei se întocmete recapitulaia, în care se trec mrcile de
oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturii dup
ce au fost îndreptate.
Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilor
ecrei poriuni.
De regul, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ecrui
element, cât i lungimea total a barei care se fasoneaz.
Pregtirea armturilor în depozit
Dup întocmirea elor de debitare i fasonare, se stabilete, cu câteva

zile înainte de începerea operaiilor de debitare i fasonare, cantitatea total
de oel-beton, pe caliti de oel (OB 37, PC 52, PC 60 etc.) i pe diametre,
care se vor îndrepta, debita (tia) i fasona, stabilindu-se pe formaii de lucru
cantitatea total de armturi pentru o perioad determinat, de regul pentru
10 zile.
Otelul beton care urmeaz a luat din depozit, pentru debitare i fasonare,
vor indicate de eful de depozit, care va trebui s indice pe lâng calitatea
oelului i diametrul barelor, declaratiile de conformitate pe care le deine i
oricare alte date necesare stabilirii calitii.
eful brigzii sau eful echipei de erari-betoniti întocmete planul de
munc.
Prima vericare. În depozit, va alege cantitatea de oel care rezult din
recapitulaia la e, vericând calitatea oelurilor (OB 37, PC 52, PC 60,
PC 90) pe baza prolului indicat în STAS 438/1—89 i calitatea sârmelor i
plaselor sudate pe baza STAS 438/2—91, STAS 438/3 -4—98.
A doua vericare care se face în depozit este cea pentru diametrul barelor de
oel-beton, care se face cu ublerul, cu calibrele pentru msurarea diametrului
sau în lipsa acestora cu cletele patent i metrul.
Msurarea diametrului trebuie fcut cu atenie pentru vericarea
diametrului nominal trecut în standard, precum i a abaterilor dimensionale
conform standardului sau datelor din prezenta lucrare.
Valorile gsite se consemneaz pe o not care se transmite efului de
antier sau lot.
Colacii sau barele care depesc toleranele negative nu se folosesc la
fasonare, ele se noteaz i rmân în depozit pentru alte destinaii.
A treia vericare este proba de îndoire la banc, pentru ecare diametru i
calitate de oel, sosit cu acelai certicat de calitate. Proba de îndoire se face
la unghiul prevzut în standard pentru calitatea de oel. Colacii sau legturile
de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamn i se îndeprteaz
deoarece nu se admit a puse în oper.
Oelul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transport i
se grupeaz pe diametre lâng linia de îndreptare i fasonare.
Înainte sau dup operaia de îndreptare, se cur oelul de rugin, pete de
ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârm sau alte procedee de decapare.
3.2. Fasonarea armaturilor (descolacirea otelului beton, indreptarea

si taierea vergelelor cu ajutorul sculelor manuale sau mecanice; trasarea
si insemnarea lor; taierea si fasonarea etrierilor; conditii si prescriptii
tehnice la fasonarea armaturilor)
TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLCIT,

ÎNDREPTAT I TIAT ARMTURILE
Prima operaie tehnologic de confecionare a armturilor este operaia

de îndreptare care este diferit la armtura livrat în colaci, fa de armtura
livrat în legturi de bare.
Dispozitivele de îndeptare sunt funcie de calitatea oelului (rezistena lui),
diametrul barelor colacului, la armturile livrate în colac i chiar de greutatea
acestuia. Oelurile-beton laminate la cald i livrate în colaci se descolcesc cu
atât mai greu, cu cât oelul are o rezisten mai mare, diametrul barelor este
mai mare i diametrul colacului este mai mic, deoarece aceste oeluri ies din
laminor sub forma plastic (bare înroite), care se rcesc pe vârtelnia de lâng
laminor.
Oelurile de înalt rezisten pentru beton precomprimat, sârme i produse
de sârme (toroane i lie), de regul sunt înfurate în colaci de dimensuni
mari sau pe tamburi de lemn de dimensiuni mari (toroane), diametrul interior
al colacului se alege astfel ca oelurile s se deruleze cu o sgeat mic, fr s
aib nevoie de o operaie de îndreptare ca la oelurile laminate la cald. Aceste
tipuri de oeluri se numesc autoderulante (diametrul colacului este în jur de
2,00 m.
Îndreptare prin traciune a oelului-beton livrat în colaci (cu troliul

manual)
Descolcirea i îndreptarea se face pe o platform, de regul betonat, cu o

lungime de 50 m i o lime de 2—3 m.
Îndreptarea barelor din colaci la antierele care nu au maini de îndreptat,
se face obinuit prin traciune dac oelul nu este prea dur i colacul nu are
diametrul prea mic. Oelurile dure PC 60 de diametre 10 i 12 mm care sunt
livrate în colaci cu diametrul mic sunt greu de îndreptat prin traciune. În acest
caz îndreptarea se face la banc cu mijloace manuale. Îndreptarea trebuie fcut
la un efort relativ mic care nu va depi jumtate din fora corespunztoare
limitei de curgere. Controlul întinderii se face e prin for, e prin alungire.
Fora de întindere este funcie de rezistena oelului i diametrul barelor.
De exemplu, la o bar din oel PC 60 au diametrul de 10 mm. Fora maxim de
întindere va : .F<0,5 x 4 200x0,785 = 1649 kgf, unde limita de curgere Epo2
= 1200 kgf/cm2 i seciunea A =0,785 cm2; în mod obinuit fora nu depete
câteva sute de kgf. Dac controlul se face prin alungiri, atunci alungirea total
maxim se calculeaz din condiia ca alungirea procentual s nu depeasc
0,3%, [3 mm/m] respectiv pentru o bar de 50 m lungime alungirea ei prin
întindere nu trebuie s depeasc valoarea
0,3 x5000
At = --------------- = 15 cm.
100
Daca prin operaii preliminare se stabilete c oelul se îndreapt la eforturi
sau alungiri mai mici, se folosesc la îndreptare acele date.
Pentru operaia de întindere sunt necesare urmtoarele dispozitive: un
troliu manual bine xat la captul platformei trebuie s aib înfurat un
cablu exibil, doi cleti de tipul celui artat în g. 25; un cablu sau un lan
de întindere, un punct x la cellalt capt al platformei (stâlp bine înpt în
pmânt), metru pentru msurarea alungirii etc.
Fig. 25. Clete pentru îndreptarea prin întindere a vergelelor subiri de oel-beton.
Ordinea obinuit a operaiilor este: se xeaz troliul, se prinde unul din

cleti de captul x (stâlp) cu un cablu sau lan, colacul de oel-beton se duce
lâng stâlpul din captul platformei (stâlpul de ancorare), iar captul liber al
barei se prinde în cletele de la captul x, apoi colacul se rostogolete pân
în apropierea troliului unde bara de oel-beton se taie din colac cu foarfec i
se prinde cu al doilea clete de cablul exibil al troliului (prinderea se poate
face înainte de tiere dac barele au tendina de reîncolcire). Cu troliul se
începe întinderea lent pân oelul se pune sub tensiune slab, dup care
se marcheaz pe platform i pe bar, lungimea barei înainte de începerea
întinderii propriu-zise (se pot folosi i stative speciale de lemn cu gradaii
pentru urmrirea deplasrii captului barei). Întinderea troliului se continu
pân când oelul se alungete cu mrimea stabilit.
Controlul alungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv improvizat
care poate indica alungirea total în centimetri. Alungirea se poate msura cu
metrul pe platforma betonat, urmrind deplasarea captului barei de lâng
troliu, pân la atingerea reperului stabilit. Dup îndreptare urmeaz operaia
de debitare la lungime, care se poate face pe platforma betonat sau lâng
standul de fasonare.
Indreptarea la o instalaie de îndreptat cu troliul electric a oelului-

beton livrat în colaci
Instalaia dispune de urmtoarele diapozitive (g. 26): • baterie de

vârtelnie (1, 2) bine ancorate în pmânt pe care se pun colacii; • troliul electric
xat de platform 8; • dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, plci de ancorare
i xator cu excentric 5, dispozitiv de întindere 4, cablu fr sfârit 6, plci
cu cârlige de întindere 7, cabluri de întindere, cadru de ghidaj 9 si opritor 10.
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o
alctuire variat. antierele pot s-i construiasc dispozitive improvizate.
în continuare se dau câteva exemple de dispozitive.
Fig. 26. Instalaie pentru

îndreptat oel-beton livrat
in colaci.
1) Stâlpii de ancorare i dispozitivele de întindere pot avea alctuirea din

g. 27 i anume un stâlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2,
bara de blocare 5, manon de strângere 3, scripete 4 — prin care trece cablul
fr sfârit.
2) Vârtelniele pot simple sau duble de inventar (g. 28) alctuite în
principiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz
colacul. Vârtelniele moderne sunt prevzute cu dispozitiv de frânare i o
cruce la partea superioar care împiedic colacul s sar de pe vârtelni.
In gura 29 se arat o vârtelni care se poate executa pe antier. La acest
tip de vârtelni batiul este format dintr-o podin de lemn pe care este montat
o plac de baz cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat cu un cerc de
metal; pe cruce se pot monta supori din eava.
Fig. 27. Stâlp de ancorare si dispozitive de intindere
Fig. 29. Vartelni de antier:
Fig. 28. Vartelnia 1)cruce; 2) cerc de rulare;
dubl 3) supori din eav
3) Plci de ancorare. În g. 30 a, b se d un exemplu de plac de ancorare
care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care se introduc
în gurile plcii unde se xeaz prin îndoire i se înepenesc sub efortul de
traciune.
4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru
barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere dup descolcire. (g. 31).
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare de
cablul fr de sfârit (gurile 32 i 33).
Fig. 31. Fixator cu excentric
Fig. 30. Plci de ancorare. Fig. 32. Cârlig de întingere
6) Cablul de întindere este prevzut cu cârlig i ochet, i cu ajutorul lui i a

plcii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul troliului.
Operaiile de descolcire la instalaia cu troliu electric:

1) Montarea colacilor pe vârtelnie.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vârtelnia de cablu
fr sfârit prin intermediul plcuei de ancorare (v. g. 27) i cârligului de
întindere (v. g. 32).
Fig. 33. Fixarea capetelor barelor de cablu
fr sfârit 3 prin intermediul plcii de
ancorare 1 i al cârligului de întindere 2.
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfârit de
ctre troliu, a crui motor a fost pus în funciune; derularea cablului fr
sfârit este asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul de
ancorare cu scripete (v. g.27).
4) Operaia de descolcire se termin când cârligul de întindere a ajuns la
captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul.
Operaia de întindere
Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul
cu excentric (g. 31), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin
intermediul cablului de întindere (g. 34) i plci de ancorare (g. 35), (de
obicei se îndreapt o singur vergea).
Îndreptarea propriu-zis începe prin acionarea troliului în aceleai
condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân când se realizeaz alungirea
procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup îndreptare se rotete tamburul
troliului înapoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se
elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform
cu foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport barele
în fascicule pân la bancul de lucru.
Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil.
Fig.35. Fixarea capetelor barelor de oel-belon

de troliu prin intermediul plcii de ancorare
Fig. 34. Cablu de intindere. al cârligului de intindere: 1 i al cablului de
întindere 2.
TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT I ÎNDREPTAT OELUL-

BETON
Generaliti asupra fasonrii manuale
Barele de oel-beton sunt puse în elementele de beton în zonele întinse

ale elementelor, pentru a ajuta seciunile de beton de a prelua eforturile de
întindere prin barele de oel (armturi).
Pentru a rspunde acestei cerine, barele sunt prelucrate, de fapt îndoite, la
diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zon la alta i pentru o bun
ancorare a barelor în masa betonului. Prelucrarea armturii conform cotelor
din proiect i al ei tehnice se numete fasonarea armturii.
Fasonarea poate fcut manual sau mecanic. Fasonarea manual se face
cu ajutorul unor dispozitive simple.
Fasonarea const din îndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiul
dat, de regul 45°, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numete fasonarea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90o sau 180°.
Îndoirile la 90° se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton
armat.
Indoirea barelor trebuie fcut cu anumite raze de curbur pe discuri cu
raze diferite, stabilite in funcie de natura îndoirii (cioc, bar ridicat etc),
prolul oelului i calitatea otelului, (g. 36). Unghiul de îndoire poate
vericat prin abloane.
Fig. 36. Raze de îndoire.
Dispozitive simple pentru fasonare manual
Fasonarea manual se face de regul pe un banc de lucru, pe care sunt

xate dispozitivele ajuttoare de îndoire, în special plci din oel prelucrat sau
turnat, de forme i alctuiri diferite. În g. 37 se arat un banc de lucru care
trebuie s aib un blat foarte rigid.
Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezint cele mai uzitate i
anume:
1) Cheile simple sau duble cu bra drept sau bra frânt. Cheile au dimensiuni
diferite în funcie de diametrul barelor care se fasoneaza.
Fig. 37. Banc pentru fasonarea

manual a otelului-beton
Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat
Barele de diametre mici (subiri) se pot îndoi cu ajutorul a dou chei, în

special pentru corectarea poziionrii armturii înainte de betoanare (g. 38),
în care caz se pot folosi i chei frânte.
Pe bancul care are trei sau patru dornuri se poate face o îndoire comod cu
o cheie (g. 39); dornurile se pot pune la astfel de distane încât pe ele s se
ataeze discuri gurite care asigur îndoirea la raza de curbur cerut.
Fig. 38. Indoirea barelor\ Fig. 39. Indoirea cu trei rânduri i o cheie
cu ajutorul a dou chei.
Folosirea plcilor din oel turnat sunt cele mai comode la îndoirea oelului-
beton (g. 40).
Barele ridicate se pot uor îndoi cu plci cu chei (pârghii xate de plac,
barele ind blocate de dornuri). Fora de îndoire se reduce dac se folosesc
cremaliere (g. 41).
b)
a)
Fig.40. Indoirea cu plac turnat. Fig.41 Îndoirea barelor ridicate
Fixarea plcilor de îndoire pe bancul de lucru se face, de regul, în coluri

opuse, în diagonal pentru a permite lucrul concomitent sau succesiv predând
bara de la un erar betonier la cellalt.
Acionarea pârghiilor pentru a executa îndoiri la 45, 90 sau 180°, se înva
uor i nu sunt necesare explicaii.
Prin rsucirea pârghiei (chei) în sensul sgeii se realizeaz o nou îndoire

la 90°. Îndoirile succesive ajung s formeze etrierul închis cu capetele ciocu-
rilor îndreptate paralel cu laturile etrierului sau dup diagonala etrierului.
Plcile cu crestturi pot forma mai muli etrieri deodat.
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aezat cu
axa format dintr-o eava pe dou capre (g. 42,a) i care se poate roti uor cu
o manivel. O asemenea fret se poate face numai din oel moale subire, care
se modeleaz uor pe cilindrul de lemn.
Pasul fretei
Fig. 42. ablon pentru execuia
fretelor a i banc de lucru
pentru fasonarea mecanic b.
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate ridicat
la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux tehnologic
continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri (g. 42, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i
glisarea lor în timpul fasonrii.
Amplasarea mainii se face prin xarea în fundaie i calarea sa cu pene.
Maina va avea instalaia electric executat conform regulilor de securitate,
având punerea la pmânt i cablurile trecute prin canale în pardoseala
atelierului (sau prin cabluri blindate).
MAINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OEL-BETON
Maini de fasonat bare longitudinale

Fasonarea barelor în atelierele de
antier de mic importan se face manual,
cu dispozitive simple, dar aceasta necesit
mult manoper. Fasonarea mecanic
este indicat pentru toate atelierele de
confecionat armturi.
Fr reglare automat se pot fasona
pân la un unghi de 180°, iar cu reglare
automat se pot îndoi la unghiuri de 45, 90
i 180°. Fig.43. Maina de fasonat oel-beton
MF-32.
Poate fasona oel rotund OB 37 pân la Ø 40 mm i oel PC pân la Ø
32 mm; puterea mainii ind de 2,2 kW, iar greutatea mainii de 900 kg. Multe
maini de fasonat au i dispozitive de tiat (maina REMA tipul PC 40/35 i
tipul PC 32/26 Italia).
Combi 30/35 Masina de fasonat si taiat otel-beton

Star 16 Masina de fasonat otel-beton
Masina de taiat si fasonat otel-beton Cel 35, are urmatoarele caracteristici:

putere motor 2,20kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar taieri pe
minut max. 100, diametru max. 32mm, greutatea proprie masina 331 kg.
Masina de fasonat otel-beton Star 16 are urmatoarele caracteristici:
putere motor 4,0kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar indoiri pe
minut max. 6, diametru max. 50mm, greutatea propie masina 539 kg.
Masini de taiat otel-beton Cel 30 (35)

Masina de fasonat otel-beton Del 50 Tronic
Masinile de taiat si fasonat otel-beton marca „SIMA” sunt echipate

special pentru lucru direct pe santier si usor de folosit cu maxima ecienta.
Putere motor electric 1.5-4.0kw; actionare electrica motor 380V/50Hz; numar
taieri pe minut 100; diametru maxim al barelor de otel ! 30 - 50 mm; modelul
Del tronic contine panou de comanda electronic, cu computer inclus, soft ware
specializat pentru comenzile computerului de bord; pot introduse mai multe
bare pentru diametre mai mici, etc.
Alctuirea de principiu a mainilor de fasonat
Mainile de fasonat sunt alctuite în principiu din: batiul sau cutia mainii
1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac de lucru 2; mecanismele de
antrenare 3; dispozitivele de comand 4.
Batiul mainii este o construcie metalic robust, de regula montat pe roi
pentru o deplasare uoar pe distane mici. Batiul este alctuit dintr-o structur
metalic portant, coninând în el mecanismele de antrenare, de comand
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul x.
Dispozitivele de lucru xe sau detaabile sunt amplasate pe o plac de
lucru plasat pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alctuite
dintr-o plac de lucru confecionat dintr-o tabl groas în care este decupat
un disc activ rotativ cu locauri pentru xarea organelor active de fasonare
(dornuri, roi, rigle cu guri i dornuri etc.); dou sau mai multe plci
transversale cu poziie x sau reglabil, prevzute cu locauri pentru dornuri
(roi sau dispozitive), care formeaz organele pasive ale operaiei de fasonare.
La marginea mesei de lucru se gsesc montate de regul, pe dou fee
opuse, dou bare (role) pentru glisarea oelului-beton.
Multe maini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura execuia unor
prelucrri speciale cum ar : bra cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate
cu alte distane între dornuri decât cele de pe discul activ, dispozitive pentru
îndoire cu raze de curbur foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl
a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale,
capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozitive de adaos cu role
pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozitive pentru îndoirea simultan a
mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alctuite dintr-un motor, care
pune în micare roata melcat pe axul cruia se gsete montat discul activ.
Dup natura construciei mecanismele dispun de roi dinate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmeni etc. Discul trebuie s
aib rotaii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în funcie de grosimea
barelor i dispozitive de inversare. Mainile moderne (FICEP) au urmtoarele
caracteristici: rotaia discului în dou sensuri, oprirea automat a discului la
unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat, obinerea vitezelor de ro-
taii dorite prin reglare prealabil.
Mecanismele de comand asigur pornirea prin pedal, oprirea automat a
discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pentru viteze foarte reduse,
dirijate manual sau automat.
Sunt i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roi de cauciuc
care se deplaseaz uor prin împingere sau pot ridicate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea mainilor dup gradul de complexitate, diametrul barelor i
rezistena acestora variaz de la 300 la 1 600 kg.
Fig. 44. Masina de fasonat tip FICEP

(a) si a barelor ridicate (c) Fig. 44. (b), fasonarea la masina a ciocurilor

ridicat.
Modul de utilizare a mainilor de fasonat

Operaiile comune de punere în funciune. Pentru a utiliza raional
mainile de fasonat, este necesar cunoaterea performanelor mainilor, utili-
zarea dispozitivelor anexe i dispunerea de tabele ajuttoare care s indice
unghiul de rotaie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent. In
prospectele mainilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii eciente a
mainilor.
Operaiile de punere in funciune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor gurite cu dornuri i montarea
rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fr dispozitive anexe, brauri, limitatoare
etc); rolele se aleg în funcie de diametrul barelor care se îndoaie.
2) Stabilirea unghiului de îndoire la mainile automate sau cu programare;
la cele cu acionare mecanic (normal), se realizeaz unghiul urmrind
valorile de pe discul gradat de ctre erarul betonist.
3) Conectarea mainii la reeaua electric se face cu luarea msurilor de
protecia muncii, stabilirea rotaiei discului în funcie de grosimea barelor
(când se acioneaz mai multe bare) i puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maina
de fasonat.
Fasonarea propriu-zis (unghiul de îndoire se veric pe ablon):
1) Fasonarea ciocurilor se face pe o main cu disc rotitor (v. g. 44, a)
realizându-se succesiv urmtoarele operaii: se monteaz dornul central sau
un dorn cu rol de dorn central i un dorn de lucru; • se introduce bara între
aceste dornuri (v. g.44, b), lsând capul necesar formrii ciocului; • se pune
în micare discul rotitor spre dreapta pân se formeaz ciocul (la 180°),
apoi se oprete maina; • se schimb sensul de rotaie al discului, punând în
micare inversorul când dornul de sprijin a revenit în poziia iniial.
2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive: • dup fasonarea
ciocului bara este împins pe linia dornului central cu bucata (poriunea)
prevzut în proiect a dreapta; • dornul de sprijin se xeaz la o distan
mai mare fa de dornul iniial, pe un ax perpendicular pe bar; • un dorn
de sprijin se plaseaz pe lâng bar, pe liniile cu guri; • acionând discul
mainei se face prima îndoire la unghiul prescris (v. g. 44, c); • bara este
scoas de pe disc i pus în poziia (v. g.44, c) în care dornurile de sprijin
1 i 2 au poziiile din gur -— dup care se pune în micare discul în sens
invers fcându-se a doua îndoire; • apoi bara este împins înainte în vederea
unei noi îndoiri sau a formrii ciocului. În funcie de caracteristicile mainii
de fasonat diametrul barelor i a înlimii grinzii pentru care se face ridicarea
barelor se pregtete maina de fasonat—cum se arat în exemplele urmtoare
- pentru îndoirea dubl simultan: 1) Indoire dubl la 450 cu dou dornuri pe
discul rotativ (g.45).
Aceast operaie se face astfel:
- diametrul dornului D se alege in funcie de grosimea barelor d;
- pe discul rotativ se pun dornurile la distana B1, iar riglele cu guri la
distana A1, poziia relativ a dornurilor de pe rigle (cateta triunghiului) se
pune tot la distana A;
A1 0,75 B1
dmax[mml 20 26 34 40
D[mm] 80 100 140 160
Serviciul tehnic trebuie s aeze la maini tabele cu distanele Al i B1 pe

grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziia dornurilor astfel ca diametrul
format de dornurile de pe disc s e perpendiculare pe riglele cu guri, la
mijlocul distanei dintre dornurile de pe rigle;
Fig.45. Indoire dubla simultan

cu doua dornuri pe discul rotitor
- se introduce bara între dornuri, dup ce s-a însemnat pe ea cu creta locul
de unde se ridic (îndoaie), acest semn se marcheaz în dreptul axului dornului
de pe disc;
- se declanseaz maina care rotete discul cu 45°, dup care se oprete
dac maina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
3) Indoirea simpl se face simultan prin blocarea barei cu dou dornuri
alturate xate pe discul rotitor, îndoire dubl la 45° cu un singur dorn xat
pe discul rotitor (g. 46) ; îndoirea se face în mod similar, dar poziia vertical
a discului trebuie aleas astfel ca bara dreapt s poat sprijini pe cele dou
dornuri alturate de pe riglele gurite i pe dornul de pe disc.
4) In g. 47 se arat îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte când la
disc este necesar s se foloseasc un prelungitor.
5) Indoirea simultan a mai multor bare subiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe bare subiri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse
pe riglele gurite i disc este artat în g. 48.
6) Fasonarea etrierilor cu maina de fasonat obinuit este artat în
g.49.
Mainile pot face spirale rotunde, poligonale etc.
Fig. 46. Indoire dubla simultan

cu un dorn pe discul rotitor
Fig. 47 Indoire dubla simultana cu

un dorn pe prelungitorul la disc
Fig. 48. Indoire simultana a

barelor subtiri
Fig. 49. Fasonarea etrierilor cu

nasina de fasonet obisnuita.
Mainile de fasonat i îndoit oel-beton sunt la fel de numeroase ca i
mainile de îndreptat i tiat.
Modul lor de alctuire în principiu este acelai; difer foarte mult dispo-
zitivele de lucru. Sunt maini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-
nete, console, etc. cu mod de acionare similar (prin rotaia discului), dar cu
caracteristici tehnice i performane diferite.
Exemplicativ se arat unele caracteristici
1) Maina din Polonia G. 40 fasoneaz oel pân la 40 mm cu rezistena
pân la 45 kgf/mm2; viteza de rotaie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maina BH-40 (Ungaria) fasoneaz oel pân la 40 mm, cu rezistena
pân la 70 kgf/mm2, cu viteza de rotaie a discului de 100— 130/h, având
puterea de 4 kW. Maina are discul plasat excentric fa de batiul mainii,
dar are o plac rabatabil care asigur prelungirea plcii de lucru astfel c în
poziia de lucru discul se a la mijlocul mesei (plcii) de lucru.
3) Maina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz oel pân la 32
mm, cu rezisten de 40 kgf/mm2 i pân la 26 mm pentru oel cu rezistena de
70 kgf/mm2. Maina este prevzut cu scal gradat pentru a marca unghiul
de rotaie a unui bra montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire
în trepte cuprinse între 0 i 315°. Maina are un set de role de îndoiri, cu
diametrele de 50 la 480 mm, permiând s se realizeze raze de îndoire de la 2,5
d pân la 15 d, pentru gama de diametre de la 6 la 32 mm.
4) Maina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are
posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de îndoire spre
stânga sau spre dreapta.
5) Maina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz oel pân la 40 mm cu
rezitena de 45 kgf/mm2 i pân la 32 mm pentru oel cu rezistena de 85 kgf/
mm2 i taie oel pân la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor
electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân la 10 bare de 14 mm, iar cu
reducerea corespunztoare a numrului de bare se mrete diametrul barei de
fasonat sau tiat (g. 50).
6) Maina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz oel pân la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu
mers înainte i înapoi; masa mainii este de 1220 kg; are dispozitive pentru
prelucrat spirale.
7) Maina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz oel pân la diametrul
de 32 mm, având rezistena maxim de 45 kgf/ mm2; are dou viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm i 10 rot/ min pentru bare mai groase); maina are
i posibilitatea de a livrat cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formeaz calitatea de baz a mainilor. La aceast main se pot fasona etrieri
i îndrepta oelul de diametre mici.
8) Maina FI CEP — mod. CAM se livreaz în 6 variante, cu puteri de la 2
la 6 CP i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, fasoneaz o gam foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam posibil are echipament
care asigur rotaia de 3,5 rot/min pân la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze
sau cu variator de viteze.Dispune de o gam larg de dispozitive anexe pentru
orice tip de prelucrare a armturii, inclusiv etrieri.
9) Maina STEINWEG se livreaz, în tipurile B.32 i B.40 care fasoneaz
oel pân la 32 mm, respectiv pân la 40 mm, cu rezistena de 45 kgf/mm2;
pentru rezistene mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu mainile prezentate.
10) Mainile UGAROLA de producie spaniol se livreaz în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obinuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comand stânga-dreapa (g. 50, b)
a)
Fig. 50. Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
b)
Dispozitive de taiat
manual
c)
Dispozitive de taiat
si indoit manual
Maini de confecionat etrieri
Mainile de confecionat etrieri sunt de fapt maini de fasonat oel-beton;

au limitatoare speciale pentru îndoire succesiv permiând s se realizeze
elemente îndoite sub forma dreptunghiular sau ptrat.
O serie din mainile menionate pentru fasonat oel-beton pot confeciona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc.
Etrierii se pot confeciona i manual cu dispozitive diferite improvizate
(g. 50 c), cu pivot central sau cu furculi central format din dou dornuri
cu poziie reglabil, cu piedestal, limitatoare, stative i pârghii.
O main complet automatizat este maina STEF—14 (Frana) care se
compune (g. 51) din:
1) Un grup de îndreptare a oelului-belon pân la 14 mm (i pân la 10 mm
poate îndrepta dou re). Acest grup are role de îndreptare i grup de nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu rul, având
o vitez de 0,6—1,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor i lungimilor 3, care permite obinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m i cu
unghiul de îndoire de la 0° la 180°.
O roat în contact cu rul, transmite printr-un joc de pinioane i cremaliere,
lungimea exact a rului la tabulator, pe care se aeaz lungimea cerut.
Transmiterea unghiului de îndoire se efectueaz printr-un joc de roi,
lanuri i cremaliere la un tabulator, care la sfâritul cursei unghiului aat
declanseaz oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu.
Pentru lucrul neautomatizat numrul de îndoiri este nelimitat.
Fig. 51. Schema de

principiu a mainilor de
format etrieri.
4) Grupul de îndoire este acionat de o pomp (verin), antrenat de

o cremalier care permite îndoirea rului de la 0° la 180° dup aajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tiere 6 este acionat de o pomp prin intermediul unei pârghii
cu excentric. Un ejector asigur evacuarea pieselor fasonate.
Un numrtor indic piesele fasonate i declaseaz oprirea mainii la
numrul de piese prestabilite.
Maina are productivitate ridicat (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în
colaci sau bare drepte, cu sau fr prol periodic.
O main similar este maina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Mainile specice plaselor sudate vor tratate la utilaje de îmbinare i
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat i ea se obine din
plasarea convenabil a limitatoarelor i reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (g. 52).
Fig. 52. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini
Maini de îndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase

plane pe antier adesea trebuie îndoite.
Pentru îndoirea plaselor sudate sunt
maini de îndoit speciale care pot face
simple îndoiri sau chiar carcase de Fig. 53. Masina de indoit plase BIFI
diferite forme.
In ara noastr Fabrica „6 Martie” - Timioara execut maini de îndoit
plase pân la Ø 12 mm, cu limea plasei de 5 050 mm i unghiul de îndoire
de 1a 30 la 180°. Masa mainii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x
1500 x 1500 m. O main cu echipament electrohidraulic este maina BiFi din
Germania. Iar o main automat este maina B.F.M. (g. 53). (Brauxellois
de Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasoneaz plase cu sârme pân la
12 mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 pân la 10 m, cu o putere de 3—7,5
CP, cu o caden de 4 indoituri/min, având echipament electric i hidraulic;
poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comand de
la distan cu pedal. De regul, plasele plane care se livreaz pe antier nu au
nevoie de îndreptare; in caz contrar aceasta se face cu maini de îndreptat cu
role, în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelai ca i
la îndreptarea tablelor de oel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, acionate
manual sau electric; unele maini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste maini
se folosesc i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreapt la sol, se
taie i se folosesc ca plase plane.
Maini de tiat plase sudate
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup îndoirea plaselor; mainile B.F.M. i „6
Martie”-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier sunt
utile mainile electrice manuale tip mono — SKITT (g. 54); se livreaz în
dou tipuri Typ 11 H i Typ S—12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm, respectiv
18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pân la 30 tieturi/min.
Greutatea mainilor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv
620 W. Tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea manual (g. 55).
În ara noastr întreprinderea de Unelte i Scule-Braov livreaz cleti de tiat
oel-beton.
Pentru tierea in serie în ateliere se pot utiliza ferstraie circulare de mare
turaie, atât pentru tierea plaselor, cât i pentru tierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)
Sunt i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse i livrate de ctre
un mare numr de rme.
Fig. 54. Clete Fig. 55. Clete

electric de tiat manual de tiat
plase tip SKITT. plase.
Fasonarea la cald a oelului-beton
Barele cu grosimi mari, care nu se pot îndoi la rece, în special din lips de
maini de îndoit de capacitate mare, se pot îndoi la cald, dup înclzirea local
la forj la o temperatur care nu produce transformri periculoase în structura
oelului. Indoirea nu trebuie s produc modicarea seciunii barei în zona de
îndoire sau alte defecte care pot provoca achieri, suri etc.
3.3. Asamblarea armaturilor (asamblarea in carcase din otel beton

si a armaturilor la elementele din beton armat – stâlpi, grinzi, placi,
buiandrugi, canale; asezarea si legarea barelor; xarea si legarea
etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la asamblarea armaturilor;
etichetarea si depozitarea carcaselor in vederea montarii lor).
TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA I ÎNNDIREA PRIN

SUDARE I ÎMBINRI MECANICE ALE OELULUI-BETON
Generaliti asupra procedeelor de sudare
Barele de oel-beton în elementele de beton armat pot înndite e prin

petrecere folosind aderena si ancorarea în beton, e prin sudur sau prin
mijloace mecanice.
Imbinarea prin sudur se poate face pentru asigurarea continuitii barelor
longitudinale, pentru realizarea de armturi transversale închise, pentru
îmbinarea prefabricatelor sau pentru folosirea i valoriarea capetelor de bare
care rezult la debitare.
Pentru realizarea plaselor i carcaselor sudate se folosete sudarea de
rezisten prin presiune prin puncte.
Procedee de sudare. Reglementarea modului de executare a sudrii (vezi
tabelul) i precizarea tehnologiilor de sudare este stabilit prin „Instruciunile
tehnice pentru sudarea armturilor de otel beton” C 28 — 78, în care se dau
toate elementele necesare executrii sudrii prin urmatoarele procedee:
- I - sudarea electric prin puncte;
- II - sudarea electric cap la cap prin topire intermediar;
- III - sudarea manual cu arcul electric prin suprapunere i cu eclise;
- IV - sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmtoarele variante:
sudarea în cochilie, în baie de zgur (cu sau fr custuri longitudinale);
sudarea în semimanon de cupru.
Tabel. Procedeele de sudare admise la îmbinarea sau 0 = se admite sudarea;
înndirea otelurilor-beton - = sudarea nu se admite.
Tipul de Procedeul Olelul OB 00 nu se admite
oel I II III IV Observaii a sudat.
OB 37 0 0 0 0
STNB
Sau
Se admite sudarea cu
STPB 0 - - -
semimanon de cupru
PC 52 0 0 0 0
PC 60 0 0 0 -
PC 90 - 0 0 -
Echipamente de sudare
Surse de sudare in curent alternative tip “Aristan” sunt un produs de ultima
generatie al gamei de surse de sudare, caracterizate prin putere si usurinta in
manevrare, posturi de sudare monofazice, reglaj continuu al curentului, buna
amorsare a arcului si topire usoara, protectie termostatica, etc.
ARISTAN 2700
Tensiune alimentare 230V/50Hz
Reglaj curent 50-270 A
50-270 A (70 V)
55-270 A
Diametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla
rapida, cleste de masa si cupla rapida
LUFTARC 150 / 180 / 220 C

Diametru electrod folosit 1,6 - 4,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si
cupla rapida, cablu de impmântare cu
clema si cupla rapida, masca de sudura
si perie
Accesorii pentru aparate

de sudura
FRO RODARC 166

Diametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla
rapida, cablu de impmântare cu clema si
cupla rapida
La sudarea barelor de oel-beton i la utilizarea lor trebuie s se
respecte urmtorele recomandri:
1) Otelurile care se sudeaz trebuie vericate strict dac îndeplinesc
condiiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 i STAS 438/2- 74.
2) Calitatea sudurilor se veric prin probe.
3) Sudarea se execut de sudori care au examenul practic i teoretic pentru
grupa 3, si sunt autorizati special
4) Inndirile sudate se vor amplasa la poziionarea armturii fasonate în
poziia precizat prin proiect; în lipsa precizrilor din proiect se vor amplasa
la o distant de 50 d; în cazul în care distana este mai mic se admite în
aceeai seciune maximum 25 — 30% din aria total transversal barelor din
element s e sudate.
5) Indoirea barelor sudate este admis la o distan de 5 d de captul
sudurii (d=diametrul barelor sudate).
Condiii generale de execuie. La executarea sudrii se vor respecta
urmtoarele reguli:
1) Temperatura ambiant nu va trebui s e mai redus de -5C°.
2) La temperaturi sub -5 C° i pe vânt i ploaie se vor lua msurii de
protejare, realizând spaii acoperite i respectând condiiile de sudri pe timp
friguros pe baza dispoziiilor speciale ale responsabilului cu sudura.
3) Barele care se sudeaz cap la cap se vor tia numai cu mijloace
mecanice i se vor curai cu perii.
4) La sudare se vor alege electrozii corepunztori procedeului de sudare,
calitii oelului i a poziiei de sudare conform Instruciunilor tehnice C.28—
76. La oelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere se vor
prefera electrozi bazici sau supertit.
5) Sudarea cu preînclzire se va face cu arztoare (STAS 4137—70/1)
respectându-se condiiile pentru rcirea lent, folosind împachetri cu vat
mineral.
6) Utilajele de sudat, transformatoarele i agregatele se vor verica,
controlându-se funcionalitatea i realizarea parametrilor de sudare (curent,
tensiune, presiune, conform normelor i prevederilor STAS 2689-71.
7) Tehnologiile de sudare trebuie s asigure o comportare tenace, adic
îmbinarea s aib capacitate de deformare, iar ruperea barelor s se produc,
dac sunt supuse la traciune la o distan de (2—3) d de captul înndirii
sudate; în cazul în care ruperea s-ar produce în sudur aceasta trebuie s e
precedat de tendina de gâtuire, având loc lent i suprafeele de rupere cu
aspect bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile casante, cu
aspect lucios, care se produc brusc, fr avertizare, de regul la urechile de
prinderi, când piesele sunt manipulate pe timp friguros.
Sudarea electric prin puncte
Principiul sudrii prin puncte. Sudarea prin puncte este procedeul de
sudare electric prin presiune, în punctele de intersecie a barelor de oel-beton
care formeaz prin asamblare plase i carcase sudate. Sudarea se bazeaz pe
înclzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaa lor de contact pân când
sunt aduse în stare plastic (adic o stare de topire local cu tendin de curgere),
în timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin presare.
Barele întretiate (nodul plasei sau al carcasei) care pot in numr de dou
sau trei i excepional chiar patru sau cinci sunt presate cu o anumit for
intre electrozii de cupru ai mainii de sudat prin care trece i curentul electric
furnizat de secundarul unui transformator.
ALCTUIREA ARMTURILOR DE REZISTENT I

CONSTRUCTIVE.
REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT, ARMATE
CU BARE
Reguli generale, deniii
Oelurile folosite în elementele de beton armat poart denumirea generic

de „armturi” întrucât întresc sau armeaz seciunile de beton armat fcându-
le capabile s suporte eforturi mari longitudinale de întindere, s sporeasc
capacitatea seciunilor de beton pentru a prelua eforturi de compresiune sau de
a rezista la eforturile date de aa numitele fore transversale sau tietoare.
Clasicri.
Armturile se denesc în raport cu anumite criterii (tipul oelului, rolul
armturii în elementele de beton armat si beton precomprimat etc).
Din punctul de vedre al rigiditii, armturile se împart: armaturi
exibile formate din bare de oel beton i armturi rigide alctuite din prole
laminate la cald (g. 56).
Fig.56.Tipuri de armturi:
1),2),3) — mrci de oel-beton
Din punctul de vedere al rolului armturilor in elementele de beton
armat acestea se împart în: armturi de rezisten (sau armaturi principale,
longitudinale); bare ridicate (sau bare înclina armturi de repartiie (sau
armturi secundare); armturi transversale (sau etrieri, frete etc), armturi de
montaj (sau armturi ajuttoare).
Armturile betonului precomprimat se împart în armturi tensionate
formate din oeluri de înalt rezisten în care se introduc eforturi de
pretensionare (mare) i armturi nepretensionate din oel-beton obinuit
similare cu armturile din elementele de beton armat.
Armturile care nu rezult dintr-un calcul de rezisten se numesc arm-
turi constructive.
Din punctul de vedere al aderenei cu betonul armturile se împart în
armturi cu prol periodic, armturi netede etc.
Se mai întâlnesc denumirile: armturi cu ciocuri i armturi fr ciocuri,
plase legate sau plase sudate, precum i carcase legate sau carcase sudate.
Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armturile folosite
sunt sub form de bare izolate care se asambleaz în cofraj sau sub form de
carcase legate sau plase i carcase sudate prefabricate.
Prelucrrile pe care le suport barele izolate sunt, de regul, îndoiri,
formri de ciocuri, asamblri prin legare, asamblri prin sudare, preasamblri
în atelier, prelucrri de complectare în cofraj etc.
Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armturile
sunt denumite: armturi pentru plci plane, plci curbe, grinzi, stâlpi, arce,
console, perei, fundaii i armturi pentru construcii speciale: rezervoare,
castele de ap, turnuri de rcire, couri, elemente spaiale, stâlpi LE A etc.
Deniii:
Armturile de rezisten sunt destinate, de regul, de a prelua în primul
rând eforturile de întindere care se produc în zonele întinse în elementele
încovoiate (grinzi, plci, elemente speciale etc.) i apoi de a mri capacitatea
de rezisten la compresiune a zonelor comprimate a seciunilor de beton
armat (stâlpi, grinzi, plci etc.) sau alte solicitri.
Elementele comprimate excentric (cu eforturi de compresiune i cu eforturi
de încovoiere — stâlpii de cadru — seciunile arcelor, riglele cadrelor de beton
armat), elementele întinse sau întinse excentric (tirani, poriuni ale unor plci
de construcii speciale, etc.) folosesc armtur de rezisten pentru a prelua
eforturi de întindere sau de compresiune.
Barele înclinate (ridicate) sunt bare plasate pe direcia eforturilor, celor
mai mari de întindere din anumite seciuni ale elementelor i sunt desigur tot
bare de rezisten (v. g. 56, marca 3).
Etrieri sunt rame transversale care leag barele longitudinale din oel-
beton prevzute de regul cu ciocuri. Etrierii pot închii (sub form de ram
închis) sau deschii (ram, fr o latur). Etrierii închii pot legai cu sârm
neagr sau legai prin sudare (v. g. 56 marca 4).
De regul, rolul etrierilor este cel de rezisten pentru preluarea unei
pri din eforturile transversale din stâlpi, grinzi, arce, cadre, sub form de
eforturi de întindere, dar au i rolul de asigurare a conlucrrii tuturor armturii,
asamblrii lor sub form de carcas i meninerii poziiei armturilor la cotele
prevzute în proiect.
Întreaga armtur din elementele de beton armat poate socotit ca
armtur de rezisten.
Armtura folosit cu scopuri speciale, pentru preluarea eforturilor din
temperatur, din contracia betonului, pentru reducerea efectului surrii etc.
poate socotit atât ca armtur rezistent, cât i ca armtur constructiv.
Armtura, prin structura ei, este destinat a prelua eforturi de întindere,
astfel de armtur este specic elementelor care se incovoaie (grinzi, plci,
stâlpi încovoiai, etc); dar armtura poate prelua i eforturi de compresiune,
împreun cu betonul din zonele comprimate (stâlpi, zonele comprimate ale
grinzilor etc).
Eforturile transversale din elemente sunt preluate tot prin capacitatea
armturilor de a prelua eforturi de întindere.
Armtura constructiv este armtura care nu rezult în mod obinuit dintr-
un calcul de rezisten.
În categoria armturilor constructive se consider armtura de repartiie a
plcilor armate pe o singur direcie al cror rol principal este cel de a asigura
conlucrarea de ansamblu a armturii (repartizând egal barele de rezisten),
punându-se un numr de bare pe metru liniar de plac la o distan maxim
xat prin proiect i care desigur a fost justicat prin încercri multiple.
Se tie c aceast armtur are i rol de rezisten, dar întrucât proiectantul
nu trebuie s respecte decât reguli constructive pentru punerea ei în proiect
(numr de bare pe metru transversal de plac, mrimea diametrului barelor,
distanele dintre bare, etc.) se numete i armtur constructiv. Armtura
de montaj intr în categoria armturilor constructive i este format din bare
longitudinale care asigur montajul armturii în grinzi sub form de carcas,
pstrând poziia etrierilor (v. g. 56) marca 2. Tot ca armtura de montaj
trebuie socotite i agrafele care pstreaz distana dintre barele longitudinale
ale stâlpilor când acestea nu sunt legate de etrieri, sau când etrierii nu au
sucient rigiditate pentru pstrarea geometriei carcasei stâlpului.
Ancorarea armturii în beton este o condiie a asigurrii conlucrrii dintre
beton i armtur.
Barele cu prol periodic întinse se ancoreaz i prin prolul oelului care
asigur pe lâng aderena obinuit a oelului de beton prin ptrunderea laptelui
de ciment în asperitile nevizibile ale barelor de oel-beton i o aderen prin
încletare, care se opune tendinei de lunecare a barelor prin efectul de pan
dat de nervuri; în ultim instan exist i frecarea care se opune alunecrii
barelor dup ce a fost învins aderena prin încletare.
Ciocurile sunt mijloace de îmbuntirea i ancorarea în beton a armturilor
alctuite e sub form de ciocuri în unghiuri drepte folosite la capetele barelor
din oelurile cu prol periodic, e sub form de ciocuri cu îndoire la 180°
folosite de regul la oelurile cu prol netede.
Barele comprimate pot rmâne i fr ciocuri. Modul de confecionare a
ciocurilor se arat la fasonarea armturii.
Înclinarea armturilor (poziionarea barelor de rezisten pe o seciune
înclinat) este necesar atât pentru trecerea armturilor spre zona întins a
elementului de la faa opus, cât i pentru preluarea eforturilor transversale
din forele tietoare din combinarea lor cu cele de încovoiere sub form de
bare supuse la elementele liniare (grinzi, noduri de cadru, console etc). La
grinzi, barele înclinate se numesc i bare ridicate deoarece trecerea barelor
longitudinale la partea superioar se face prin ridicarea (îndoirea) barelor.
Forele tietoare se iau i prin etriere, care se pun îndesii în zona cu fora
tietoare mare.
Armturile pretensionate sunt armturi de înalt rezisten, care sunt
supuse unor eforturi iniiale mari de întindere, la execuia elementelor, e
prin întinderea lor pe stand la elementele la care dup transfer se asigur
precomprimarea elementelor prin ancorarea prin aderen în beton, e prin
întinderea lor prin golurile lsate în elemente i care asigur precomprimarea
elementului prin blocarea armturi in ancorajele de la captul elementelor.
Armturile folosite la pretensionare sunt armturi de înalt rezisten.
În elementele de beton precomprimat, în opoziie cu armturia pretensionate
restul armturilor se numesc armturi nepretensionate.
Reguli generale
Pentru a se uura execuia armturilor, proiectantul trebuie s in
seama de urmtoarele reguli generale:
1) Se va alege un numr cât mai mic de bare.
2) Pentru ca barele s nu e confundate, diferena dintre diametre trebuie
s e de cel puin 2—4 mm pentru a deosebite cu ochiul liber.
3) Diametrul armturilor fasonate nu se va reduce sub 5 mm (cu excepia
plaselor sudate), pentru ca acestea s-i pstreze la tunare poziia din proiect.
4) La proiectare trebuie s se in seama de toleranele de execuie.
5) Nu se vor folosi, ori de câte ori este posibil, bare prea groase, care se
fasoneaz greu i au o aderen relativ cu betonul, mai sczut decât barele
subiri i nu asigur ductilizarea betonului.
6) Nu se vor folosi bare otante care nu au asigurat ancorarea
corespunztoare în beton.
7) Pentru armturile de rezisten se vor folosi bare cu prol periodic,
preferabil de calitate PC 60.
8) Pentru elementele plane se vor prefera plase sudate uzinale din sârme cu
prol periodic.
9) La cotarea armturilor i stabilirea mrcilor pentru bare se va ine seam
de posibilitatea industrializrii execuiei armturilor, stabilind mrci comune
pentru bare de acelai diametru i cu acelai mod de fasonare.
10) Ori de câte ori este posibil se vor folosi carcase sudate sau preasamblate
prin legare.
11) Armturile vor prevzute cu un numr cât mai redus de îndoiri.
12) Pentru zonele seismice se va tine seama de condiii speciale de armare
specice acestor zone.
Fasonarea i montarea carcaselor de armturi i o plaselor sudate se face
pe baza prevederilor proiectului i a elor de debitare si fasonare, respectând
cu strictee dimensiunile prevzute în proiect.
Barele tiate i fasonate vor depozitate în pachete i etichetate
conform simbolurilor din e. Scopul împachetrii i etichetrii este de a se
face identicarea lor uoar i de a asigura pstrarea formei i a cureniei
pachetului de armturi.
Dac în proiect nu sunt suciente date asupra modului de fasonare se
vor respecta urmtoarele indicaii generale:
1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regul, ciocuri
semicirculare.
2) Armturile legate de la partea superioar a plcilor pot prevzute cu
ciocuri la 90°.
3) La înglobarea barelor longitudinale a stâlpilor în fundaii se vor prevedea
îndoiri la 90°.
4) Barele cu prole periodice, care necesit i ciocuri terminale (bare
întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90°.
5) Se execut fr ciocuri: barele cu prol periodic i netede comprimate,
barele plaselor i carcaselor sudate, la care aderena se asigur prin conlucrarea
spaial a întregii armturi, barele din zonele cu solicitri reduse, care sunt
folosite pe considerente constructive.
6) Barele înclinate trebuie s aib la capt o poriune dreapt de minimum
20 d în zonele întinse i de 10 d în zonele comprimate.
7) La proiectarea armturilor se vor avea în vedere i posibilitile de
poziionare a armturii, prin distanieri (cel puin 3 la ecare metru ptrat de
plas sau perete), cel puin 1 la ecare metru liniar de grind sau stâlp) prin
capre de oel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioar a plcilor în
consol i la 100 cm pentru restul plcii.
8) Plcuele metalice i praznurile înglobate vor de regul xate prin
sudur de armtur sau legate de cofraj pentru corecta poziionare a lor.
9) Legarea armturii este obligatorie la toate încrucirile armturilor
pentru a asigura efectul spaial de plas sau carcas i pentru poziionarea
corect a armturii.
10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu
armtur de rezisten sau pentru preluarea eforturilor din contracie i
temperatur.
11) Nu se vor pune în oper plase în rulouri care nu au fost în prealabil
îndreptate sau plase care nu sunt plane sau au noduri de sudur desfcute (mai
mult decât permit condiiile de livrare).
12) Poziia înndirilor se face numai cu acordul inginerului care conduce
lucrrile de execuie care va ine seama ca seciunea aleas pentru înndire s
e slab solicitat i va respecta condiiile privind asigurarea continuitii i
aderenei armturii în beton.
13) Pentru execuia armturilor este obligatorie asigurarea stratului
de acoperire cu beton care este o condiie obligatorie privind asigurarea
conlucrrii armturii cu betonul i a proteciei armturilor contra aciunilor
corozive.
14) Inlocuirea armturilor prevzute în proiect se admite numai cu
respectarea urmtoarelor condiii:
• aria armturii înlocuite s e egal sau cel mult 5 % mai mare decât cea
prevzut în proiect;
• barele s nu difere cu mai mult de ±25%;
• înlocuirea barelor cu alt tip de armtur (alt calitate de oel) se face cu
avizul proiectantului.
15) Nu se admite la turnare îngrmdirea armturilor, deformarea acesteia
sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Exemple generale de armare. Planul de armare trebuie s conin, vederi
laterale i seciuni transversale considerindu-se c betonul este transparent,
ind marcat numai conturul su (conturul elementului de beton armat).
La vederile laterale armaturile se consider proiectate pe faa din spate a
elementului. Pe aceste planuri sunt date dimensiunile elementului, conguraia
armturilor, diametrul barelor, dimensiunile formelor barelor care constituie
armtura, numrul de bare, distana dintre bare, colurile caracteristice etc.
Fiecare armtur caracteristic poart o marc i este extras din element i
desenat separat cu toate cotele.
Planurile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut trebuie sa conin
denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refer si toate alte elemente
necesare identicrii.
2) Elementele care urmeaz a executate la un obiectiv trebuie s e
complet înseriate, purtând indicative din litere i numere, conform regulilor
de desen, pentru a se identica uor armtura care se fasoneaz pentru ecare
element, pentru a nu se executa armturi în plus sau a se omite execuia unor
armturi.
Astfel, toate fundaiile, stâlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,
plcile, pereii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte
care s nu dea natere la confuzii. Este necesar ca înainte de a se trece la
organizarea lucrului s se fac liste complete cu seria i indicativele tuturor
elementelor si s se completeze ele de debitare i fasonare a armturilor.
Înainte de a se începe lucrul propriu-zis, meterii i ei de echip
trebuie s cunoasc toate datele necesare. În cazul neclaritilor sau lipsurilor
din proiecte, nu se va trece la debitarea i fasonarea armturii pân nu se
lmuresc în detaliu toate datele, care nu rezult cu claritate din planuri; se
trece la complectarea acestora pe baza discuiilor i lmuririlor cu inginerul
responsabil de execuia lucrrii.
eful de echip va avea mai întâi o reprezentare clar asupra modului cum
va pus armtura în oper, la întregul obiectiv, asupra ordinei de execuie
a armturii, întocmindu-se o documentaie complet asupra întregului lot de
armturi ce-l are de fasonat.
Planurile de armare ale unui element trebuie s conin toate datele pentru
poziionarea armturii i fasonarea ecrei bare, astfel:
1) Vederea lateral conine dimensiunile elementelor de beton armat,
poziia lateral a armturii, având marcate barele de rezisten, numrul barelor
din aceeai seciune i acelai rând, marca armturii, diametrul armturilor,
distana dintre etrieri sau între barele de repartiie, poziia barelor înclinate i a
barelor de montaj, acoperirea cu beton.
2) Seciunile transversale conin poziia barelor longitudinale de rezisten,
barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor seciunii transversale,
diametrul barelor, distanelor dintre bare, numrul de rânduri pe care se gsete
armtura.
3) Desenul ecrei bare caracteristice se extrage i redeseneaz separat,
paralel cu poziia barei în element: desenul conine lungimile în centimetri ale
ecrui poriuni drepte (considerate între colurile axelor barelor), lungimea
total, tipurile de ciocuri, diametrul barei, în mm, simbolul oelului (de
exemplu 30 Ø OB 37 i marca barei).
Desenele pe care nu este trecut calitatea oelului se înelege c oelul este
de calitatea OB 37.
Vederea de sus este folosit pentru indicarea poziionrii în plan a armturii
elementelor plane, indicându-se distanele dintre bare (respectiv numrul i
diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calitatea de oel).
Pentru a se exemplica cum se citesc planurile în continuare se dau o serie
de exemple.
Exemplul Cuzinetul (fundaia) unui stâlp de beton armat. În g. 57 este
reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile în plan de 125 x 150 cm,
rezemat pe beton simplu la fundaie.
Detaliile gurii reprezint:
1) Vederea in perspectiv a cuzinetului de form prismatic din care se vd
ieind 6 musti prevzute cu ciocuri.
2) Vederea de sus a tlpii cuzinetului care este armat cu o plas de bare
legate i anume pe o direcie sunt 9 Ø 14 bare i pe cealalt direcie 11 Ø 14
ceea ce înseamn c pe latura de 125 cm sunt 11 bare aezate la intervale de 15
cm, iar pe cealalt direcie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm intre
ele.
Tipul de bare de pe latura scurt a cuzinetului are marca 1, iar cele de pe
latura, lung au marca 2.
Fiecare marc de armtur este desenat având gurate ciocurile
semicirculare i trecute urmtoarele dimensiuni: lungimea dreapt a barelor
care este de 95 cm la marca 1 i de 120 cm la marca 2 ; lungimea total a
barelor care este de 115 cm la marca (1), deci mai lung cu 20 cm ce reprezint
lungimea necesar confecionarii celor dou ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) i
numrul total de bare pentru ecare marc.
Se remarc, c ciocurile se pun in sus.
Fig. 57. Cuzinet de

beton armat, vedere în
perspectiv i planuri de
armare.
3) Seciunea vertical fcut paralel cu latura lung a cuzinetului. Din

acest desen se vd: dimensiunile în plan vertical cuzinetului, poziia pe care
o are plasa de armare din cuzinet i poziia mustilor, precum i desenul in
detaliu a mrcii (3) ce reprezint mustile. La desenul mustii marca (3), sunt
trecute la fel ca la celelalte armturi lungimea prilor drepte (153 cm) inclusiv
a ciocului drept îndoit la 90° (de 10 cm), cât i lungimea total (180 cm), i
numrul barelor (6 Ø 22).
Pe aceeai seciune este trecut i poziia armturilor din stâlpi care se
vor pretrece cu mustile pe o lungime de 100 cm (aproximativ 45 d). În ceea
ce privete plasa de la baza cuzinetului se observ din acest desen c barele
lungi marca (2) au ciocurile in sus i sunt puse sub barele scurte marca (2) au
ciocurile în sus i sunt puse sub barele scurte (marca 1) care în seciune se vd
numai ca nite puncte.
4) Seciunea vertical fcut paralel cu latura scurt. Din acest desen
dimensiunile cuzinetului in seciune, aezarea barelor plasei din cuzinet la
care (marca 1) se vede in întregime cu poziia ciocurilor, iar marca (2) se vede
sub form de puncte.
5) Seciunea orizontal prin stâlp deasupra mustilor de unde se vede
poziionarea acestora in seciune, poziionare care se deduce i din cele dou
seciuni verticale.
Exemplul. Armarea plcilor de planseu, cu armtura pe o singur direcie
i cu armtur pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul
de armare a fost artat la capitolele anterioare din care se vede atât armarea
i pe o direcie cu bare drepte, bare ridicate, clrei i bare de repartiie cât i
armarea incruciat a plcilor.
In gura 58 se arat dou modaliti de fasonare a armturii i anume in
desenul a barele de rezisten sunt de dou tipuri marca 1i marca 2; În câmpul
plcii este trecut numrul de bare pe metru liniar (de exemplu 6 Ø 6 mm/m),
numr realizat de cele dou mrci 1 i 2, dar pe reazeme se ridic numai barele
de marc 1; barele de marc 2 sunt continuate ca bare drepte pân pe reazem
având ciocuri semicirculare in sus.
Barele de repartiie sunt cele indicate cu marca 3.
In desenul b se arat c se poate folosi o singur marc de armtur 1 pus
alternativ [cu un capt ridicat spre stâng marca 1, apoi spre dreapta marca 1.
Stâlpii cu seciune dreptunghiular pot avea in loc de doi etrieri in aceeai
seciune un etrier i o agrata în form de S (g. 59).
În regiuni seismice nu se recomand folosirea agrafelor.
Fig. 59. Agraf i poziia ei

in seciunea unui stâlp de
beton armat.
Fig. 58. Armarea placilor de beton cu armatura

de rezistenta pe o singura directie
Condiii generale de armare (oeluri, procente de armare)
Oelurile de armturi folosite in elementele de beton armat de regul

rezulta din calculul de rezisten.Alegerea tipului de oel este o problem a
proiectantului dar anumite elemente generale trebuie cunoscute i de ctre cei
care sunt chemai s execute constructiile.
Ori de câte ori este posibil se vor folosi plase sudate uzinate, pentru a
se consuma cât mai putin manoper de confecii i montaj. Cu toate c
oelurile moi se fasoneaz mai uor, pentru economia de oel se vor utiliza
oeluri superioare, cu limita de curgere ridicat tip PC 60. Pentru armtura
constructiv se va utiliza oeluri moi netede de tip OB 37; se admite i oelul
OB 00 i sârma neagr (STAS 889-76).
Sârma tras STNB i STPB va întrebuinat ca armtur de rezisten
numai în plase i carcase sudate. Nu se va folosi ca armatur de rezisten
la diafragme verticale de beton armat supuse incarcrilor seismice. Sârma
tras pentru beton armat nu se va utiliza pentru armarea elementelor care se
calculeaz la oboseal.
Condiii generale de utilizare a oelurilor. La elementele din beton de
granulit, armturile de diametru mai mare ca 12 mm vor din oeluri cu prol
periodic. Construciile de beton simplu adesea se armeaz constructiv pentru
preluarea unor solicitri neluate în calcul.
Aceste elemente se armeaz cu armturi constructive i anume: în zonele
cu modicri brute ale seciunii (pe o poriune lung) deasupra golurilor
practicate în elementele plane de beton armat în elementele supuse la aciunea
temperaturilor (peste 70°C), la solicitri dinamice precum i elemente plane
mari, la care se doreste s nu apar suri din contracia betonului sau din
temperatura.
De regul zonele întinse a unor elemente, care pot avea rol de rezisten,
sau a cror distrugere pot provoca pagube, se armeaz la zona lor întins
(grinzi încovoiate, stâlpi cu fore mici axiale dar încovoiate etc).Se armeaz
suplimentar pentru asigurarea continuitii în zonele de contact, chiar dac
armarea nu rezult din ipotezele de calcul luate in considerare. O astfel de
armare se practic la asigurarea continuitii plcilor, prin prevederea de
armturi suplimentar peste grinzile principale, pe direcia perpendicular pe
direcia de armare a plcii, prin bare puse la partea superioar a acestora sub
form de clrei (g. 60).
Aria armturii. Procente de armare. Aria seciunii armturii suplimentare
va cel puin jumtate din aria armturilor de rezisten din câmpul plcii i
cel puin 5 Ø 8 pe un metru de grind (placa) la armarea cu clrei de OB 37
i respectiv 7 Ø 6 când se folosete oel tip PC. Armturile trebuie s ptrund
în plac pe o lungime de cel puin 1/4 din deschiderea de calcul paralel cu
grinda principal.
Aria armturii folosit în sectiunea de beton armat reprezin un anumit
procent din aria total a seciunii; de exemplu o grind cu limea de 20 cm
i înlimea de 50 cm are arie de 50 X 20 = 1 000 om2, 1% din aceast arie
reprezint 10 cm2.
Armarea se face cu respectarea unor procente minime i maxime (v. tabelul)
dar în raport cu o înlime redus h0 din axul armturii pân la marginea opus
a seciunii.
În cazurile în care seciunea stâlpilor este mrit din considerente
constructive, astfel c armtura necesar nu rezult din calcul, procentul
minim de armare raportat la întreaga seciune de beton, se va lua 0,5 % pentru
OB 37 i de 0,4 % pentru PC 52 i PC 60.
Fig. 60. Armare suplimentara pe grinzi Fig. 61. Distantele minime dintre armaturile de
principale la plansee rezistenta pentru grinzi orizontale sau inclinate
Procentul minim de armare

transversal pe direcia ecrei laturi
a stâlpului va de 0,10—0,15% dup
gradul seismic. Diametrul barelor nu
va depi 28 mm, iar distana dintre
bare va mai mica (d<25 cm; g. 61).
În zone seismice, diametrul minim
al etrierilor va de 8 mm; numai la
stâlpi cu latura sub 30 cm se admit
etriei cu Ø 6. Distana dintre etrieri
va de maximum 20 cm i redus
la 10 cm, la extremitile stâlpilor pe
lungime egala cu cel puin 60 cm sau
Hs/8 (g. 62). La stâlpii scuri (H < 4 b)
etrierii se îndesesc pe toat lungimea.
Fig. 62. Distantele dintre etrieri si stâlpi
in zone seismice
La grinzi se vor folosi procente de armare medii de circa 0,6 — 1,2%, cu
eventuale depiri la seciunile T cu placa în zona comprimat.
Procentele de armare mai reduse (dar superioare plcilor) se iau la grinzi
cu dimensiuni mari la care rezult armtura constructiv.
La grinzile cadrelor de beton armat pentru preluarea momentelor negative
de pe reazem se vor lua ca procente minimei 0,5% pentru armri de oel OB37
i 0,4% pentru armri de oel PC 52 sau PC 60.
Procentele maxime se stabilesc prin calcul din condiia ca partea
comprimata a sectiunii de beton sa e considerata mai redusa, conform
prescriptiilor.
Procentul de armare al armturii transversale realizat prin etrieri va cel
puin 0,2%.
Pentru oelul PC 60 utilizat la armarea elementelor supuse in zone seismice
nu se va depi urmatoarele valori maxime: 1 % pentru beton B 200; 1,2 %
pentru B 250 i 1,4 % pentru B 300.
În zonele din vecintatea reazemelor se vor prevedea etrieri închii pe
lungimea pe care sunt prevzute la partea superioar armaturi longitudinale,
dar cel puin pe o lungime egal cu dublul înlimii grinzii.
În zone seismice, distana dintre etrieri va de cel mult 1/4 din înlimea
grinzii i cel mult 20 cm.
Alegerea numrului i diametrului barelor de oel-beton,

Aceast operaie se face pe baza ariei calculate. Pentru gsirea uoar a
barelor se poate folosi tabelul.
Diametrele minime ale barelor de armturi
Suprafaa total a armturii necesar armrii elementelor de beton armat,

rezult din calcule de rezisten. Armtura trebuie s e cât mai uniform
repartizat în seciune, dar s se gseasc i cât mai aproape de brele întinse
ale seciunii de beton, de asemenea este necesar ca armtura s aib un minim
de rigiditate pentru a-i pstra poziia in timpul turnrii i s asigure o uoar
turnare a betonului care trebuie s cuprind în mod omogen întreaga seciune.
Aceste condiii se concretizeaz printr-o serie de reguli constructive
printre care sunt cuprinse i cele referitoare la diametrul minim al armturii.
Diametrele minime admise sunt artate în tabel. La elemente prefabricate se
folosesc de regul armturi cu diametre mai mici, întrucât, pericolul deformrii
la turnare este redus, datorit execuiei mai îngrijite.
Tabelul Aria seciunilor, în cm2, pentru un numr de bare
Diam. Numrul de bare
[mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6 0,2827 0,57 0,85 1,13 1,41 1,70 2,98 2,26 2,54 2,83
7 0,3848 0,77 1,15 1,54 1,92 2,31 2,69 3,08 3,46 3,85
8 0,5027 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3.52 4,02 4,52 5,03
10 0,7854 1,57 2,36 3,14 3,93 4,72 5.50 6,28 7,07 7,S5
12 1,1310 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 11,31
14 1,5394 3,08 4,62 6,16 7,70 9,24 10,78 12,32 13,05 15,39
16 2,0106 4,02 6,03 8,04 10,05 12-06 14,07 16,08 18,10 20,11
18 2,6557 5,09 7,64 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 24,45
20 3,1416 6,28 9,42 12,57 15,71 18,85 21,99 25,13 28,27 31,42
22 3,8013 7,60 11,40 15,21 19,01 22,81 26,61 30,41 34,21 38,01
25 4,9087 9,82 14,73 19,63 24,54 29,45 34,36 39,27 14,18 19,09
28 6,1575 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,10 49,26 55,42 61,58
32 8,0425 16,08 24,13 32,17 40,21 48,25 56,30. 64,34 72,38 80,42
36 10,1788 20,36 30,54 40,72 50,89 61.07 81,43 81,43 91,16 101,80
40 12,5664 25,13 37,70 50,27 62,83 75,40 87,96 100,5 113,1 125,70
Tabel: Diametrele minime admise la clementele de beton armat monolit sau

preturnat
Diametrul
Categoria
Elementele de construcie i felul armturii minim admis Obser-
armaturii vaii
[mm]
Stâlpi portanti
- armtura: longitudinal de reziten 14
- fretati (diametrul barei de fretare) 6
Plci
- de acoperi
- pentru planee armate cu plase legate cu sîrm:
- pentru armturile de la partea inferioar a plcii 6
- pentru armturile de la partea superioar a
Armtur plcii (bare înclinate sau clrei): 6
de rezistenta • armturi din oel cu prol periodic 6
• armturi din oel neted 8
- armate cu plase sudate din STNB:
• prefabricate 4
• monolit 5
- pentru plane ciuperci:
• În fâii de câmp 8
• În fâii de reazem 10
Grinzi:
- la planee obinuite 10
- la planee cu nervuri dese 8
Etrierii armturilor Etrieri la:
de repartiie i - stâlpi neportani 5
montaj; armaturi - stâlpi portani cu latura mic sub 50 cm 6
constructive - stâlpi portani cu latura mic peste 50 cm 8
- grinzi armate cu carcase legate cu sârm ¼ dmax
- grinzi cu înlimea seciunii pân la 80 cm 6
- grinzi cu înlimea seciunii peste 80 cm 8
Armturi de repartiie (plci):
- pentru plase legate cu sârm
- pentru plase sudate-pentru elemente 5
prefabricate
- armare suplimentar la plci armate pe o
singur direcie-clrei: 3/40 dmax
• din oel neted 8

• din oel prolat 6
Armturi de montaj la grinzi:
-la partea superioar a grinzilor monolite
10
- Idem (cu etrieri de 6 mm) 8
-elemente prefabricate 6
Stâlpi:
- neportani: armtur longitudinala 10
- portani: armtur constructructiv 12
1)
*dmax = diametrul maxim al armturii principale de rezisten.
Diametrele minime la grinzi. Diametrele minime pentru barele de

rezisten vor de 10 mm. Se admite pentru planee cu grinzi dese ca diametrul
minim s e de 8 mm.
Etrierii (armturile transversale) la grinzi, cu carcase legate, diametrele
minime nu vor depi 1/4 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale
respectând i condiia ca diametrul minim la grinzi mici (cu înlimea mai
mic de 80 cm) s nu depeasc 6 mm, iar la grinzi mai înalte decât 80 cm s
nu depeasc 8 mm. La carcase sudate se admite diametrul minim al etrierilor
de 4 mm dac se asigur o sudare bun.
Diametrul etrierilor de regul nu va depi 12 mm.
Pentru armturi de montaj, în zona comprimat, pentru susinerea etrierilor,
se prevd cel puin dou bare de montaj Ø 10 sau 8 mm pentru elemente
prefabricate, când se folosete oelul OB 37 i 8 mm când se folosete oelul
PC 52 sau PC 60; la carcase sudate, diametrul minim poate redus la 6 sau 5
mm la elementele prefabricate.
Pentru armtura constructiv care se pune pe feele laterale ale grinzii
diametrele minime vor 8 mm pentru oelul OB 37 i 6 mm pentru oelul PC
52 sau PC60; pentru carcase sudate diametrul se reduce la 5 mm.
Diametrele minime la stâlpi. Diametrele minime admise pentru stâlpii de
rezisten vor de 14 mm. La stâlpii portani turnai monolit la care armtura
este foarte redus (constructiv) diametrul minim se admite s e de 12 mm.
La stâlpii neportani (caracter decorativ etc.) diametrul minim se reduce la 10
mm. Diametrul maxim se recomand s nu depeasc 28 mm (în special în
zone seismice).
La elementele prefabricate, la seciuni cu dimensiuni constructive, în care
solicitrile sunt mici sau la stâlpii de beton armat turnai în zidrie, diametrul
minim al barelor longitudinale se reduce tot la 12 mm.
Diametrul armturii transversale (etrieri) va cel puin 1/4 din
diametrul minim al armturii longitudinale i minimum:
- 5 mm la stâlpi neportani;
- 6 mm la stâlpi cu b < 500 mm;
- 8 mm la stâlpi portani cu b > 500 mm.
In zone seismice diametrul minim al etrierului va de 8 mm. Se admit etrieri
Ø 6 mm la stâlpi având latura cea mai mare a seciunii transversale b < 30 cm.
Diametrul minim al fretei elicoidal continu sau din etrieri sudai
(armturi transversale sudate) va de 6 mm.
Diametrele minime la plci
Diametrul minim pentru armtura de rezisten in cazul plaselor legate cu
sârm, la elementele din beton monolit se va lua:
1) Pentru armturile de la partea inferioar a plcii 6 mm.
2) Pentru armturile de la partea superioar a plcii (inclusiv armturi
înclinate sau clrei): 9 mm pentru otelul neted; 6 mm pentru oelul tip PC
(cu prol periodic).
Diametrul maxim al barelor de rezisten din plci nu va depi, în mm,
valoarea dat de relaia h/10+2.
Pentru elementele armate cu plase sudate din sârm tras pentru beton
armat diametrul minim al armturii de rezisten va de 4 mm la cele
prefabricate i de 5 mm la elementele executate monolit.
Armtura de repartiie pentru plci turnate monolit, se ia de 5 mm pentru
plase legate i de 4 mm pentru plase sudate. La clementele prefabricate cu
plase sudate armtura de repartiie poate avea diametiul minim de 3 mm.
Diametrele minime la diafragme. Diametrele minime ale armturilor
verticale de rezisten vor :
Ø 12 pentru armarea cu oel OB 37;
Ø 10 pentru armarea cu oel PC 52.
Etrieri din zonele de capt ale diafragmelor vor de minimum Ø 6, 100
mm între ei pe cincimea inferioar a înlimii cldirii peste subsol.
Diametrele minime la structurile speciale (invelitori, rezervoare,
planee ciuperci, planee cu nervuri dese). Diametrele minime trebuie s e
conforme cu prescripiile speciale elaborate pentru aceste elemente.
Distanele dintre barele armturilor

La grinzi, stâlpi, arce i la toate elementele liniare la care armturile apar
constituite sub form de carcas spaial legat sau sudate, este necesar s se
prevad distane minime între armturi, pentru a se asigura trecerea granulelor
de agregate i a laptelui de ciment în timpul turnrii, vibrrii sau îndesirii
betonului.
Distanele dintre barele armturilor la grinzi. Distana (lumina) minim
dintre armturile longitudinale de rezisten care au o poziie orizontal sau
înclinat a elementelor liniare (grinzi, arce etc.) în timpul betonrii se ia egal
cu diametrul barelor dar nu mai puin de:
- 25 mm pentru armtura de la partea inferioar
- 30 mm pentru armtura de la partea superioar.
Când armtura de la partea inferioar a grinzilor este dispus pe mai mult
de 2 rânduri, distana minim (în afar de barele primelor dou rânduri) se va
lua de 50 mm i se va respecta condiia ca armturile din rândurile 2 i 3 s
cad exact peste cele din rândul 1.
Pentru etrieri distanele minime nu vor coborî sub 100 mm.
La elementele preturnate i prefabricate, distana dintre armturi (lumina)
poate micorat pân la 15 mm, dar nu sub diametrul armturii.
În tabel sunt indicate distanele minime admise între armturi.
Dac un proiect are prevzute distane dintre armturi mai mici de 25 mm,
se vor da în proiect indicaii asupra dimansiunilor maxime admise pentru
granulele agregatelor ce se vor folosi la execuia betoanelor. Distana maxim
dintre axele armturilor de rezisten se recomand s nu depeasc 150 mm.
Distana la armtura constructiv dispus pe faa lateral la grinzi, mai
înalte de 70 cm va de 400 mm. Armturile vor legate cu agrafe cu diametrul
minim de 6 mm.
Distanele dintre etrieri vor de minimum 100 mm.
La grinzile la care armtura comprimat nu rezult din calcul, etrierii vor
pui la distana maxim de 300 mm, dac din calcul nu rezult o distan
mai mic sau din condiia ca distana dintre etrieri s nu e mai mic de 3/4
din înlimea grinzii: aceast condiie impune distana dintre etrieri la grinzi
care au înlimea mai mic de 40 cm.In zone seismice distana maxim dintre
etrieri va de 200 mm i nu va depi 1/4 din înlimea grinzii.
La grinzile la care armtura comprimat rezult din calcul se pune condiia
ca aceast armtur s nu ambeze din lips de legturi dintre etrieri; de aceea
distana dintre etrieri trebuie s respecte si conditia ca sa e mai mic de 15 de,
care impune distanta dintre etrieri la bare comprimate cu grosimi mai mici.
Tabel: Distane maxime admise între armaturi
Maxim admis
Elemente Distana între:
[mm]
1 Stâlpi Armturi longitudinale:
— pentru laturile cu numai dou bare 350
— pentru laturi cu mai mult de dou bare 250
Etrieri
— În zona curent 15 d ; b < 300
— În zona de înndire a barelor 10 d
Spirala fretei 0,2 ds; 180
Armturi de rezisten
2 Grinzi Etrieri: 150
— când nu exist armtur comprimat
Distana rezultat
rezultat din calcul
din calcul: 3/4 h;
— când exist armtur comprimat
300
rezultat din calcul 15 dc; 3/4 d ; 300
Armturile constructive dispuse pe faa lateral, la
grinzi mai înalte de 70 cm 400
3 Plci Armturi de rezisten:
— plci cu grosime de cel mult 15 cm 200
— plci cu grosime de peste 15 cm 1.5 hp
Armturi de repartiie
— pentru plci armate pe o singur direcie cu l2/l1" 2: 350
— pentru plci pe care pot aciona i 350
încrcri concentrate sau distribuite local 250
d = diametrul minim al barelor de rezisten;

b = cea mai mic latur a stâlpului;
ds= diametrul simburelui de beton;
h= înlimea grinzii;
hp= înlimea plcii;
dc= diametrul armturii comprimate
Forme constructive i acoperirea cu beton a armturilor

a. Forma seciunilor transversale. Pentru elementele liniare (stâlpi,
arce, grinzi) se aleg de regul seciuni dreptunghiulare sau sub form de
T. Dimensiunile sunt modulate, ind de regul multiplu de 50 mm pentru
seciunile transversale. Se admit excepii când elementul este integrat în
zidrie sau în cazul unor condiii speciale.
De regul la seciunile dreptunghiulare raportul laturilor este: h/b 2,5;
La elementele cu seciune dreptunghiular solicitate la încovoiere cu
torsiune, raportul laturilor este: h/b 2.
Pentru grinzi, înlimea minim a grinzilor este de regul în funcie de
deschideri (lumina le între axele reazemelor). Înlimea grinzilor h trebuie s
se cuprind de 15 pân la 25 ori în lungimea l a grinzii, dup importana i
încrcarea grinzii; cele mai înalte sunt grinzile principale l = 15 h.
Stâlpii trebuie de asemenea conformai respectând raportul H/b < 25.
Se recomand ca acest raport s e redus la 20 pentru stâlpii din beton uor
(granulat) unde H este înlimea stâlpului, iar b latura cea mai mic.
Stâlpii fretai vor avea de regul seciune transversal de form circular
sau poligonal (hexagonal, octagonal etc).
Plcile se caracterizeaz prin raportul laturilor i grosime. La plcile lungi
cu raportul laturilor l1/l2 > 2 se armeaz pe direcia laturii scurte, iar grosimea
lor este cuprins de circa 30—35 ori în deschiderea laturii scurte.
La plcile ptroase, cu raportul l2/l1< 2, armarea se face pe dou direcii,
iar grosimea este cuprins de circa 40—45 ori în deschidere.
b. Acoperirea cu beton a armturii. Barele de armtur trebuie s aib o
acoperire minim, cu un strat destul de gros de beton, în funcie de mai muli
factori pentru a proteja armtura i a asigura conlucrarea acesteia cu betonul.
Prin acoperire se înelege grosimea stratului de beton de la armtur pân la
faa elementului.
Grosimea stratului de beton este în funcie de:
1) Calitatea betonului (beton greu, beton uor, clasa acestuia, condiiile de
execuie etc).
2) Aciunea mediului exterior (umiditate, aciune chimic, acizi, sruri de
vapori agresivi, aciuni biochimice etc).
3) Aciunea focului i temperaturilor.
4) Diametrul armturii i rolul acesteia în element.
Fig. 63. Acoperirea armaturilor:
a-la grinzi si stâlpi
b-la pereti si placi
Proteciile suplimentare ale betonului (cum ar tencuirea sau alte procedee

similare), au rol mic în mrirea proteciei armturii.
Placajele de piatr, faian, sticl, mas plastic i tencuielile obinuite nu
se consider acoperiri ale armturii.
Pentru respectarea prevederilor privind realizarea acoperiuri este
obligatorie folosirea distanierilor (puricelor) din mas plastica, oel, mortar
de ciment etc. Acoperirile minime trebuie satisfacute concomitent, atât pentru
barele de rezisten, cât i pentru etrieri sau barele de repartiie.
Armturilor li se vor asigura o rigiditate spaial corespunz prin execuia
corect a etrierilor, a armturii ridicate, prin legarea strâns i execuia lor la
cot.
Este foarte important ca erarii betoniti s tie c execuia armturi
ridicate mai înalte, nu asigur acoperirea cu beton, iar execuia unei armturi
ridicate cu înlime mai mic are ca efect micorarea rezistenei elementului.
Manipularea carcaselor de armturi i a plaselor se va efectua conform
normelor pentru a nu se deforma la manipulri i transport.
Elementele prefabricate vor transportate, manipulate i montate cu
atenie pentru a nu se distruge stratul de acoperire.
Protecia armturii la betoanele uoare se face în fabrici cu respectarea
strict a tehnologiei.
La elementele din beton precomprimat armturile i piesele înglobate vor
protejate special.
Tabel. Acoperirea minima cu beton a armturii
Grosimea stratului
Nr.
minim de Observaii
crt. Tipul armturii i elementului
acoperire g [mm]
Armturi longitudinale de rezisten
1 Plci (planee, diafragme, perei cu grosimea < 100 m 10
2 Idem, plci cu grosimea > 100 mm 15
3 Plci prefabricate 10
Grinzi cu înlimi < 250 mm i armturi Ø20 grinzi cu înlime
4 15
mai mare de 250 mm:
5 - armtura 32 mm 25
6 - armtura 28 mm 20
7 - armtura " 32 mm 30
8 Grinzi prefabricate cu inlime mai mare de 250 mm 20
9 Grinzi cu înlime " 500 mm i Ø 16 cm 20
10 Grinzi cu armtura rigid (laminare); elemente din granulit: 50
11 - elemente diferite 15 Minimum
12 - plci folosite în spaii închise, fr mediu mrimea
agresiv 10 granulei
13 Armturile înclinate pentru bare cu 0< 16 (obliga-
toriu pentru elemente din granulit) 2d
14 Stâlpi 25
15 Grinzi de fundaii i fundaie aezat pe pmânt cu
strat de egalizare (acoperirea pentru faa inferioar) 35
Idem, fr strat de egalizare 50
16 Fundaii prefabricate pe strat de egalizare 30
Armturile de pe feele laterale ale elementelor (stâlpi-grinzi,
17
fundaii) în contact cu pmântul
18 Armturi transversale i montaj 45
19 Etrieri, armturi transversale, bare de montaj 15
20 Armtur de repartiie la plci 10
Distanele dintre capetele armturilor la marginea
20
elementului
22 Plci, panouri, diagrame Max. 5
23 Alte elemente Max. 10
24 Elemente din beton aparent
g + 10
25 Elemente în medii agresive (dup prescripii speciale):
- alte elemente g+ 5
- plci g = 10
Ancorarea armturii, forma barelor
Pentru asigurarea conlucrrii armturii cu betonul, armtura trebuie s e

ancorat in beton pentru a suporta efortul de întindere fr s alunece din beton.
Pe lungimea barelor ancorarea în beton se realizeaz prin aderena pe care
o are suprafaa armturii ce numai aparent este neted, dar care în fond are
foarte multe asperiti, care nu se observ cu ochiul liber, în care ptrunde
laptele de ciment.
Aderena se îmbuntete prin folosirea oelului cu prol periodic, care
permite de fapt s se ancoreze armtura prin încletarea prolului în beton,
prin intermediul nervurilor, astfel c aceeai seciune de armtur rezist la un
efort de smulgere mai mare la prolul periodic în raport cu prolul neted.
Carcasele i plasele sudate se ancoreaz în beton prin efortul spaial, barele
transversale opunându-se tendinei de lunecare al armturilor longitudinale
supuse la întindere. La armturile comprimate, eforturile de compresiune au
efect favorabil asupra aderenei.
Pentru ancorare la capete, barele izolate sunt prevzute cu ciocuri.
Deoarece ancorarea în lungul barei, pentru preluarea efort de întindere necesit
o lungime mare, se caut s se ancreze capetele barelor în zonele comprimate
ale seciunilor de beton, folosind îndoiri corespunztoare, ridicri ale barelor
i prevederea de ciocuri.
Ancorarea cu ciocuri. Normele prevd ca armturile întinsei (barele
izolate) s se termine de regul prin ciocuri. Pentru armturile comprimate
sub form de bare izolate prevederea ciocurilor nu este obligatorie.
Armturile din plasele sudate i chiar barele izolate din bare prol periodic, de
regul, se termin fr ciocuri.
În cazuri speciale se fac ciocuri drepte pentru barele izolate cu prol
periodic, se îndoaie plasele, se prevd bare sudate marginale sau chiar piese
metalice sau dispozitive speciale.
Ciocurile (numite uneori i cârlige) se folosesc la agarea barelor în beton.
Se deosebesc trei forme de ciocuri:
1) Ciocuri semirotunde obinute prin îndoirea captului (fasonarea barei la
180°, ramura întoars ind paralela cu bara (g. 64).
2) Ciocuri ascuite la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de
135°, dou ramuri fcând între ele un unghi de 450;
3) Ciocuri drepte la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de 90°.
Fig.64. Tipuri de ciocuri la

armturile pentru beton armat
Ciocurile semirotunde se folosesc, regul, pentru barele netede, ciocurile
ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu prol periodic sau chiar la
barele comprimate din stâlpi care se ancoreaz în cuzinei.
Lungimea parial de ancorare se socotete pân la începutul curbei de
racordare a ciocului.
Forma i dimensiunile ciocurilor sunt în funcie de forma prolului barei,
destinaia armturii, calitatea oelului, diametrul barei si modul de fasonare.
Dimensiunile obinuite se vor respecta atât la debitare, cât i la fasonarea
armturii (razele de îndoire, dimensiunea captului drept al ciocurilor etc).
În funcie de criteriile artate mai inainte se vor respecta urmtoarele
indicaii:
Barele netede longitudinale, de rezisten, se confecioneaz cu ciocuri tip
a sau b pân la Ø 20; tipul a se execut de regul prin fasonare manual, iar
tipul b prin fasonare mecanic (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a).
Barele cu Ø > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c dac nu sunt
incompatibiliti de ancorare (grosimea elementului etc).
La ciocurile tip a captul ciocului are o poriune dreapt de 3 d.
Etrierii vor avea ciocuri ascuite cu o poriune dreapt a captului, tot cu 3
d (la etrieri legai cu sârma ars (STAS 889—76).
Pentru armtura de rezisten din stâlpi, la captul ancorat în cuzinet
(fundaii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. g. 75), care are o
poriune dreapt de minimum 3 d, dup terminarea curbei de îndoire
(racordare).
Barele netede nu au ciocuri in urmtoarele cazuri:
1) Când fac parte din plase sudate.
2) Când fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunztor, iar
proiectul nu prevede formarea unor ciocuri.
3) Când sunt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru
construcii care sunt executate în zone neseismice (fr cutremure de pmânt).
4) Pentru barele de montaj, dac proiectul nu prevede execuia de ciocuri.
Unele proiecte admit s nu se foloseasc ciocuri i la plase legate, pe
considerentul c armtura este ori slab solicitat ori ancorarea prin aderen
este satisfctoare. La plci se pot folosi i ciocuri ascuite.
Barele cu prol periodic, în special cele de diametru mic (Ø <14) pot
folosite fr ciocuri, ancorarea realizându-se prin aderen. La diametre mai
mari sau când proiectul prevede fasonarea de ciocuri, acestea se fac de tipul
d cu o raz de minimum 2,5 d (sau 2 d) i cu o poriune dreapt de 7 d. Nu se
fac ciocuri semirotunde deoarece aceste oeluri ind mai dure, se fasoneaz
greu i pot sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se
pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de plcue, piese
metalice sau alte dispozitive prevzute în proiect).
Lungimea ciocurilor. În afar de lungimea obinuit a barei l0 se mai
prevede o lungime pentru ciocuri Lc care este în funcie de forma ciocului,
diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de îndoire d
i mrimea poriunii drepte c = nd. În g. 65 sunt artate datele geometrice
pentru stabilirea lungimei Lc necesare fasonrii ciocurilor.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru lungimile
necesare ciocurilor:
Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
Le = 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
Lc = 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
În aceste relaii f este numrul care stabilete în raport cu diametrul barei
i raza de curbur D a rolei de fasonare f= D/d = k; d — diametrul armturii
care se fasoneaz; n — numrul de diametre care denete lungimea dreapt a
captului barei (n = cjd), (dup zona de curbare).
Fig. 65. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la: a-1800; b-1350; c - 90°.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru

lungimile necesare ciocurilor:
Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);

Le = 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
Lc = 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
Tabel: Lungimile necesare ciocurilor
f n
Tipul ciocului Lc Tipul Observaii
(D=fd) (c=nd)
Semicircular cu
2,5 3
7,0 d a Bare netede cu diametrul mic
capt drept
5,0 3
10,0 d 12,0 d c Bare nedede cu diametrul marc
5,0 5 c
Semicircular cu 2,5 0 4,0 d b Idem, fasonare mecanic
capt drept 5,0 0 7,5 d b
Ascuit cu capt 2,0 3 5,0 d -
Etrieri pentru plase
drept 3,0 4 7,0 d -
Drept cu capt
2,0 3 4,0 d d Bare pentru stâlpi
drept 2,5 5 6,0 d d Bare cu prol periodic
2,5 7 8,0 d d
Pentru calculul lungimii poriunilor de bar necesar ciocurilor se

poate folosi tabelul de mai sus, astfel:
Cu aceste relaii se calculeaz valorile din tabel pentru lungimea necesar
ciocului L la unul din capetele barei.
1) Pentru o bar cu dou ciocuri semicirculare cu f = 2,5 i n=3, lungimea
necesar ambelor ciocuri va 2 Lc = 2 x 7 d = 14 d.
2) Pentru o bar cu dou ciocuri diferite, un cioc semicircular f = 2,5 i n
= 6 i un cioc drept f= 2,5 i n = 7 d, lungimea necesar ciocurilor va Lei +
Lc2 = 7 d + 8 d = 15 d.
Formele barelor de rezisten (bare drepte, bare indoite, bare curbe,

etrieri)
Barele drepte de rezisten i constructive se folosesc la stâlpi i la grinzi

(aproximativ 1/3 din barele de rezisten întinse), la plase sudate, la bare de
rezisten i de repartiie, i la grinzi ca bare de montaj.
Barele curbe de rezisten, cu curbur mare se folosesc la arce, boli,
rezervoare, silozuri etc; curbarea se poate face direct în cofraj, la montajul
armturii; dar pentru tuburi cu diametrul mic, armtura sub forma de fret etc.
se execut în atelier.
Barele îndoite de rezisten se folosesc pentru trecerea armturii în-
tinse dintr-o zon în alt zon, dup tendina de curbare a elementului. La
elementele încovoiate, barele întinse din câmpul deschiderilor sunt ridicate
(îndoire) )spre reazeme i se numesc bare ridicate sau bare înclinate.
Barele ridicate, dup înlimea grinzii, numrul de bare i valoa-
rea eforturilor pe care trebuie s le ia în seciunile înclinate, precum i alte
considerente de rezisten sau constructive, pot s aib o înclinare fa de axa
elementului cu un unghi de 45° sau mai mare (60— 70°). La plci, în schimb
unghiul poate scdea la 30°. Pentru îndoirea barelor ridicate i a celor în unghi
drept, se val folosi role cu raze mari D = (10—15) d pentru bare ridicate i de
minimum 2 d pentru barele îndoite la un unghi de 90° (g. 66).
Poziionarea corect în cofraj a barelor îndoite ind foarte important,
apare necesar s se verice cu foarte mare atenie poziia punctelor de îndoire
în lungul elementului de rezisten. Barele se pot îndoi i pentru schimbrile
de seciuni ale stâlpilor.
Etrierii (g.67).Rolul etrierilor a fost artat anterior.
Fig. 67 Forme de etrieri pentru grinzi Fig. 66 Raze de indoire a barelor:

a-la 450 ; b-la 900
Aspecte constructive i de rezisten pentru armare i ancorare etc.

La execuia armturii elementelor încovoiate se vor respecta o serie de
reguli. Astfel:
1) Armtura care se menine dreapt pe toat lungimea elementului, de
regul, va :
— la grinzi o treime din barele de rezisten necesare în mijlocul deschiderii
grinzii (minimum o bar la grinzi înguste, cu b < 15 cm i minimim dou la
grinzi mai late). La seismicitate ridicat, gradul 8, pe reazem se pstreaz 40%;
— la plci, jumtate din armtura maxim de rezisten la plci simplu
rezemate i o treime la plcile continue pe reazem (la un interval minim de 40
cm). La gradul 8 de seismicitate armtura plcilor se mrete pe reazeme.
2) Barele ridicate pe reazeme în zona întins, rezultate din calcul, vor
respecta distanele: minimum 5 cm de la reazem la începutul primei bare
înclinate, iar distanele maxime, între barele înclinate vor , de regul, egale,
cu înlimea h a grinzii, începând cu a treia bar înclinat (pornind de la
reazem), aceast distan se poate mri pân la 1,5 h (g.68). Barele înclinate
trebuie s respecte i condiiile ca poriunile drepte în zona comprimat s e
de minimum 10 d, iar în zona întins de 20 d, iar razele de curbur la îndoire de
(10-15) d -conform g.69. La barele ridicate la plci pentru zona întins, care
nu rezult dintr-un calcul, se vor respecta urmtoarele condiii constructive:
1) Barele se ridic la 1/5 din deschidere (msurat la baza grinzii; g.70).
2) La reazeme simple, ridicarea se poate face la 1/10 din deschidere.
3) La plci continue pe reazeme, armtura ridicat se face cel puin pe 1/4
din deschidere (mai mare în cazul deschiderilor neegale).
Nu se admit bare ridicate otante (g. 69 d).
Lungimile de ancorarea prin aderen sunt în funcie de zona de ancorare,
tipul armturii, natura prelucrrilor sale (ciocuri, suduri etc), calitatea betonului
etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale lungimilor de
ancorare sunt date direct de standardul de calcul, pentru diferite zone de
ancorare: pe reazeme, înainte de reazeme, în zonele comprimate întinse etc.
În gura 71 se arat cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde
apar eforturi de întindere în aceste zone; eforturile transversale sunt preluate
e prin armturile longitudinale din partea de jos sau de sus a grinzii, e prin
etrieri. Lungimile de ancorare calculate sau lungimile de ancorare stabilite
constructiv W sunt indicate în gur. Pentru consolele stâlpilor sau consolele
transversale ale grinzilor (g. 72), armturile longitudinale i eventual cele
înclinate, vor ancorate pe o lungime de calcul prestabilit ca pentru zonele
întinse, socotit de la marginea stâlpului sau grinzii.
Armarea în zonele de frântur a elementelor liniare (bare) se face cu
respectarea datelor constructive din g. 73 din care se vede c armarea se face
printr-un sistem de bare întretiate, cu lungime de ancorare la artate pe gur,
în care se ine seam de întreaga lungime activ de ancorare la =lal + la2
Fig. 68. Distanele dintre barele

înclinate.
Fig. 69. Ancorarea barelor ridicate:

a-în zona comprimata;
b-în zona intinsa;
c-în zona comprimata pentru grinzi mai inalte de 1,00 m;
d-bara otanta - nu se utilizeaza
Fig. 70. Distante constructive pentru Fig. 71. Lungimi de ancorare lâng reazeme in
bare ridicate. zonele întinse.
Fig.73. Lungimi de ancorare in zona elemen
Fig. 72. Lungimi telor frinte la stâlpi.
de ancorare
Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160° i bare subiri (Ø<
14), îndoirea se poate face dup conturul feei, îns se prevd etrieri sau agrafe
speciale (gurile 74 i 75).
Etrieri sau agrafe speciale

Fig. 74. Asigurarea cu etrieri la elemente Fig. 75. Elemente curbe la care
curbe pe lungimea la armturile sunt ancorate cu etrieri i agrafe.
Tabel: Lungimile de ancorare (inndiri) ale armturilor

Lungimea de
Nr. Tipul ele armtur Zona de ancorare Observaii
ancorare
Armtura
Pe reazeme (dincolo de
de rezisten
marginea interioar):
longitudinal cu
1 — elemente slab solicitate
ciocuri la capete 10 d
— elemente puternic STAS 10107/1-77
OB 37; PC 32; 15 d
solicitate
PC60
Idem 1 4- plase Înainte de reazem (de la 15 d

2 sudate cu armturi seciunea In care nu (min. 200 mm)
cu ciocuri mai este necesar armtura
Plase sudate i la eforturi de încovoiere i 20 d
3 carcase legate cu normale) (min. 250 mm)
sârm
Armtur de
4 În alte zone:
rezisten
longitudinal OB 37
(cu ciocuri sau dou - zona comprimat
15 d
bare transversale zona întins (cazuri curente): Dup clasa bet.
sudate PC 52; PC 60 Pentru zone seis-
- OB 37 (cu ciocuri B 200 (35-40) d mice lungimile
se mresc cu 5 d
- PC 52; B 250 i B 300 (30-35) d
- PC 60 ; B 250 ; B300 35 d
- zona întins:
- bara nu este necesar din
calcul pentru preluarea
eforturilor W= 20 d
- la (lungime
- idem, este necesar in calculat con-
întregime pentru a prelua form STAS Vezi Fig. 76
eforturi normale 10107/1-77
- min. 250mm
Înndirea armturilor
Barele de oel-beton puse in oper, pe cât posibil în special cele întinse, vor
folosite fr înndiri. Inndirile apar necesare in primul rând din considerente
de calcul, care stabilete aria armturilor în diferite seciuni ale elementului de
beton, arie care difer foarte mult ca mrime i poziie de la o seciune la alta.
Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea înndirii armturilor
sunt consideratele tehnologice de execuie, când trebuie folosite buci mari
de bare, care implicit trebuie înndite.
Inndirile se poziioneaz în seciuni cu eforturi mici. Dac aceste seciuni
nu sunt precizate în proiect, executantul trebuie s aib acordul inginerului
responsabil de lucrare, asupra poziionrii înndirilor.
Inndirea armturilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se
recomand ca înndirea armturilor Ø" 25 s se fac prin sudare (obligatoriu
de la Ø 32).
Nu se vor înndi cu sudur bare având Ø < 10.
Se va urmri ca într-o anumit seciune s se înndeasc numai o singur
bar. Dac trebuie s se înndeasc mai multe bare într-o seciune, se va
urmri ca aria armturilor întins înndite prin petrecere fr sudur, intr-o
singur seciune s e de maximum 25% din aria total de armtur întins
în cazul armturilor netede i maximum 50% în cazul armturilor cu prol
periodic laminat la cald.
Lungimea de suprapunere a armturilor înndite, amplasate in zona întins
a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentric i întindere
excentric cu excentricitate mare, deci la stâlpi puternic încovoiai i la bare
întinse i încovoiate i la baie comprimate i
încovoiate (g. 76) va egal cu cel puin
valorile calculate la i de minimum 250
mm; pentru cazurile curente, se permite
s se foloseasc valorile din tabel în locul
formulelor de calcul a lungimilor de înndire.
Înndirea prin petrecere (suprapunere) nu
este permis: Fig. 76. Modul de suprapunere a
armturilor înndite fr sudur
1) La bare 0 >25;
2) La tiranii, diagonale i bare întinse ale grinzilor cu zbrele de beton
armat.
Înndirea plaselor sudate din STNB, pe direcia armturilor de rezisten,
se va face prin suprapunere pe dou ochiuri plus 5 cm; se permite ca înndirea
s se fac pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac înndirea se face într-o
zon în care eforturile unitare sunt mici în armturi.
Observaie. Pentru înndirile armturilor în stâlpi comprimai excentric,
în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei
solicitri de compresiune excentric cu excentricitate mic, se permite ca
lungimea de suprapunere s corespund valorilor din tabel, punctul 4 dac
se înndesc în aceeai seciune bare reprezentând pân la 50% din aria total
a armturilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac se înndete în
aceeai seciune o cantitate relativ mai mare.
Lungimea minim de suprapunere pentru armturile înndite în zona
comprimat va de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa
mai mic ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de
clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot reduse în mod
corespunztor, dac înndirea se face într-o zon de solicitare mai redus.
La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere
a armturilor în zona de înndire, etrierii vor îndesii, distana maxim dintre
ei ind de 10 d.
Nu se admite executarea înndirilor prin suprapunere fr sudur în
elemente liniare a cror seciune este întins în întregime (tirani). De asemenea,
se recomand s nu se execute înndiri prin suprapunere, fr sudur, la alte
elemente întinse centric sau întinse excentric cu excentricitate mic, armate cu
oeluri netede. Se admite înndirea prin suprapunere fr sudur a armturilor
din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urmtoarele condiii:
1) Diametrul armturilor înndite s nu depeasc 12 mm.
2) Seciunile de înndire s e mai decalate decât la celelalte elemente,
astfel încât în aceeai seciune de calcul s nu e înndite mai mult ca 25% din
bare.
3) Distana dintre dou înndiri succesive s e mai mare decât valoarea
lungimii de ancorare calculat la i anume la înndirea prin suprapunere, fr
sudur, a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de
suprapunere s e sporit fal de valorile prevzute la alte elemente, cu 50%
pentru armturile netede, respectiv 25 % pentru armturile din oel cu prol
periodic.
Inndirea prin manoane sau alte procedee se utilizeaz, la armturile
betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiranilor, care pot fcui i
din bare de oel-beton. Execuia manoanelor este o problem care o rezolv
lctuii i trebuie tratat ca orice pies mecanic. Manonul trebuie s aib
let stânga-dreapta i aceeai capacitate de rezisten ca i bara.
Calculul lungimii barelor de armturi
Calculul lungimii barelor se face, de regul, de proiectant. În anumite

cazuri acest calcul se face pe antier, direct de ctre erarii betoniti sau de
eful de echip.
Lungimea unei bare de armturi se compune din: poriuni drepte, poriuni
înclinate, îndoiri i ciocuri. La stabilirea lungimii se va ine seama de
poziionarea armturii, acoperirea cu beton, asigurarea distanelor de la captul
elementului la captul barei, corecturile datorit frânturilor elementului,
lungimile de petrecere, lungimile pentru suduri etc.
Elementele ajuttoare pentru calculul lungimii sunt: • formulele i
tabelele pentru calculul necesar lungimii ciocurilor; • formulele, eventual
tabelele pentru calculul lungimii barelor înclinate, în funcie de cotele din
proiect când lungimea barei înclinate nu este dat (STAS 855-70).
Calculul lungimii barei ridicate la 45 se poate face, prin calculul ipotenuzei
l unui triunghi dreptunghic cu capetele egale a, rezultând l = a2 = 1,41 a.
Urmrind g. 77 se vede c bara ridicat cu lungimea AB sau l face parte din
triunghiul ABC, în care latura AC = a este diferenta de lungime a barei ridicate
msurat în lungul barei longitudinale, iar BC = b este înlimea de ridicat sau
devierea lateral care se marcheaz pe banc la fasonat.
Relaiile cunoscute sunt l2=a2+b2 sau 1= a2 + b2 (valabila pentru orice
inclinare a barelor).
Fig. 77. Lungimea barelor

cu armtur ridicat la un
unghi a.
Când unghiul de ridicare este de 45°, a = b i l = a 2 = 1,41 a.

Exemplul. O bar de armtur pentru o grind, seciunea transversal a
grinzii 30 X 55x 575 cm, marca (3), Ø 20 are urmtoarele caracteristici • dou
ciocuri semicrirculare; • dou poriuni drepte la partea superioar AB = EF =
80 cm;
• o poriune dreapt la partea inferioar CD = 305 cm; ± dou poriuni în-
clinate BC = DE = 67 cm (înclinarea la 45°); • înlimea grinzii 55 cm;
• acoperirea cu beton 25 mm pentru armtura de rezisten i 15 mm
pentru, etrieri.
Portiunile drepte nu ridic probleme, ele se iau ca atare din plan. La
stabilirea poriunilor drepte care trec peste reazeme (AB = EF) s-a inut seama
c între captul elementului i marginea exterioar a ciocului s rmin 1 cm
(10 mm).
Pentru stabilirea lungimii poriunilor înclinate s-a procedat astfel:
- din înlimea h — 55 cm a grinzii s-a sczut acoperirile de beton 2 X
2,5 cm i grosimea unui diametru de bar, rezultând înlimea de ridicare b.
Calculat in axa barelor:
b = 55 - 2 X 2,5 - 2 X 0,5 X 2 = 48 cm ;
- diferena de lungime în lungul barei este egal cu a = 6, deoarece unghiul
de ridicare este de 45°;
- calculul lungimii se face cu formula artat l = 1,41 X 48 = 67,0 cm i se
rotunjete rezultatul la 67 cm.
Stabilirea lungimii ciocurilor se face cu ajutorul formulelor sau tabelul
i anume inând seama c ciocul se va face pe o rol cu diametrul D = 2,5
d i captul drept va avea o lungime de c = 3 d, cele dou ciocuri vor avea
lungimea:
2Lc = 2x7d= 2x7x2=28 cm.
Lungimea total a barei va :
L = 2 Lc + 2 AB + CD + 2 x BC = 28 + 2 x 80 + 305 + 2 x 67 = 689 690 cm).
La calculul lungimii etrierilor se procedeaz similar inând seama de
grosimea barelor i grosimea stratului de acoperire. Din seciunea AA a grinzii
se vede c grinda are baza b = 30 cm i inlimea h = 55 cm.
Din înlimea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la partea superioar
i inferioar a grinzii:
— ramura orizontal a etrierului va :
Ro = 30 - 2 X 2,5 = 25 cm;
— ramura vertical a etrierului va :
Iiv = 55 - 2 x 2,5 = 50 cm.
Dac se tine seama si de grosimea etrierului Ø 7 mm, calculul exact în axa
etrierului este:
R0 = 30 - 2 X 2,5 + 2 X 0,7/2 = 25,7 cm (rotund 25 cm);
Rr = 55 - 2 x 2,5 + 2 x 0,7/2 = 50,7 cm (rotund 50 cm).
Lungimea etrierilor deschii i inchii se calculeaz prin adunarea lungimii
ramurilor l lungimea necesar ciocurilor:
Lc = 7 x d x 0,7 = 5 cm;
Ledeschis= Ro + 2RV + 2LC = 25 + 2 X 50 + 2 x 5 = 135 cm;
Leinchis = 2 x R0 + 2Rv + 2Lc = 2x25 + 2x50 + 2x5 = 160 cm.
REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A

ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
Reguli generale
Plasele sudate sunt destinate, de regul, armrii elementelor din beton
armat plane sau curbe (plci de planeu i acoperi, perei, pardoseli, panouri
prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.) i sunt executate, de
regul, din sârm tras de rezisten medie. Plasele sudate sunt alctuite din
bare netede sau cu prol periodic OB37; PC; STNB i STPB cu Ø 3...12 mm.
Plasele sudate pot plase sudate uzinate de mare serie i plase produse în
ateliere de armturi prefabricate sub form de plase cu limi mari sau plase
înguste executate la maini cu o singur pereche de electrozi.
Plasele pot utilizate ca: • plase sudate de rezisten;• plase sudate
constructive; • plase sudate ca armtur nepretensionate în elementele de
beton precomprimat.
Plasele nu se utilizeaz la elemente supuse încrcrilor cu caracter dina-
mic. Plasele uzinate pot livrate sub form de plase plane sau plase în rulouri.
Armataura de rezisten a plaselor poate dispus longitudinal (dup
latura lung a plasei), transversal (dup latura scurt a plasei), sau dup ambele
direcii. Armtura de rezisten poate i întrerupt. Confecionarea plaselor
sudate sunt condiionate de utilajele de care dispune productorul.
La confecionarea barelor sudate in uzine i ateliere este necesar s se in
seama de urmtoarele reguli:
1) La stabilirea dimensiunilor plaselor, de posibilitile de transport i
manipulare.
2) Plasele care se execut trebuie s e într-un numr limitat de tipuri.
3) Barele transversale se sudeaz perpendicular fa de cele longitudinale.
4) Distanele între barele longitudinale sunt modulate (multiplu de 50 mm).
5 Capetele (lungimea C1 va de cel puin 25 mm iar lungimea C a barelor
transversale va de cel puin 10 mm).
6) Plasele au de regul toate nodurile sudate.
7) Plasele pot îndoite cu respectarea razelor de îndoire i a distanelor
minime de la începutul curburi. La oelurile din PC razele de îndoire se
dubleaz.
8) Raportul dintre diametrele barelor se limiteaz la 0,60.
Caracteristicele plaselor sudate

U.M. Tipul mainii de sudat
Nr. SMP-
crt. Denumirea 2650-50- GSA-M-27/35 GSA-H-27 35 GSA-H-30 40
-90x100
1 Tipul plaselor - Plan Plane Rulouri Plane Rulouri
Limea minima a
plasei B (lungimea [mm]
2 2 750 2 700 2 700 3 000
maxim a barelor
transversale)
Limea maxim a
plasei B (lungimea [mm]
3 500 1000 1000 1000
minim a barelor
transversale)
Limea maxim
între axele barelor [mm]
4 2 650 2 650 2 650 2 950
longitudinale
extreme D
50, 100
Distana dintre
etc. i
axele barelor [mm] 75, 50-300 50-300 50-300
150
5 longitudinale
etc.
[mm] 5075
sau
multiplu de 25 25 25
Distana între
axele barelor [mm] 50-300 50-420 50-420 50-420
6 transversale
Fr
în trepte de [mm] Fr trepte Fr trepte Fr trepte
trepte
7 Diametrul barelor
longitudinale d1 [mm] 3-10 25-12 25-12 (25-82) 25-12 (25-82)
Condiii generale de armare
La folosirea plaselor sudate trebuie s se in seama de modul lor de

alctuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distana dintre bare, aria
seciunii active, modul de înndire i modul de ancorare. Forma plaselor
impune reguli constructive speciale pentru utilizare.
a. Procentul minim de armare. Se pune condiia ca elementele armate cu
plase sudate s se comporte ca elemente de beton armat, deci s se rup, dup
surare, prin curgerea armturii.
Se recomand ca procentele minime s e:
- 0,10% pentru elementele din beton B 200 i B 250.
- 0,15% pentru elementele din beton B 300 i B 400.
Procentele se stabilesc în raport cu aria total a seciunii de beton, în zone
slab solicitate procentele de armare se reduc la 0,05 %. Aria seciunii barelor
de repartiie va trebui s e de cel puin 10%.
b. Diametrele minime i distanele minime i maxime între barele plaselor
Diametrul minim folosit este:
- 3 mm pentru armri constructive i elemente prefabricate executate în
fabrici (se recomand 4 mm);
- 4 mm pentru elemente de rezisten executate pe antier (se recomand 5
mm);
- 5 mm pentru armrile de pe reazeme i celor supuse aciunilor corozive.
Pentru fundaii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale,
diametrele minime se stabilesc prin instruciuni speciale.
În cazul suprapunerii plaselor sudate, distanele minime (lumina) dintre
barele aceleiai seciuni se pot reduce la 25 mm la partea inferioar a plaselor
i la 30 mm la partea superioar, care reprezint condiia unei bune betonri
(ptrunderea granulelor); distanele reduse se refer la bare care fac parte din
plase diferite.
Unele plase pot avea sudate câte dou bare alturate.
Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului.
Barele care se adaug plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va cuta
s e de calitate apropiat barelor din plase. Se admite ca barele adugate s
e i de calitatea PC 52 sau PC 60.
În dreptul golurilor din plci, plasele se întrerup prin tiere, iar golul se va
borda cu bare suplimentare, având aria seciunii, echivalent barelor întrerupte.
Aceste bare se sudeaz între ele la coluri i se vor suda i de plas în cel puin
doua puncte de sudur de ecare parte a golului sau va avea lungimea necesar
de ancoraj, în funcie de calitatea oelului i marca betonului (g. 78).
Înndirea plaselor sudate
În foarte multe cazuri, la construciile executate monolit pe antier, nu se

poate face armarea cu o singur plas; pentru realizarea continuitii plaselor,
se înndesc prin petrecere (suprapunere) fr sudur, atât pentru înndire în
lungul plasei (de regul înndiri pe direcia barelor de rezisten), cât i pe
latul plasei (înndire pe direcia barelor de repartiie).
Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în plci de beton armat cu plase sudate si întrerupte
a-cu sudur prin puncte; b- prin aderent; ds1 ds2- Ø bare suplimentare;
di1 di2= Ø bare din plase sudate
a. Înndirea pe direcia barelor de rezisten. Înndirea plaselor din

sârm tras (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime
care rezult din condiia: petrecerea minim se face pe lungimea l, egal cu un
ochi de plas + 50 mm, dar nu mai puin de 40 dt (dx ind diametrul barelor de
rezisten longitudinale).
Fig. 79. Innadirea plaselor sudate pe directia

barelor de rezistenta
Aceast lungime minim de petrecere se admite dac înndirea este într-o
zon slab solicitat (jumtate din solicitarea maxim a plasei), deci nu în
mijlocul plcii. In cazul în care înndirea se face în zona cea mai solicitat
a plcii, lungimea de înndire la se mrete la dou ochiuri plus + 50 mm;
aceast lungime se aplic i în cazul în care plasele au bare care difer ca
diametru mai mult decât raportul d1d2> 2,5, iar condiia la> 40 d1 se aplic i în
acest caz. In cazul înndirii în zona comprimat lungimea total de petrecere la
poate de 30 d1 dar nu mai mic de 15 cm.
Lungimea de petrecere la nu include extremitatea barelor ; lungimea total
inclusiv extremitatea barelor se noteaz cu ls.
La barele cu prol periodic, lungimea de suprapunere l, trebuie s
îndeplineasc numai condiia ls = 40 d1 (dar nu mai puin de 25 cm). În g. 79
se arat i cazurile de înndire fr bare transversale în cuprinsul înndirii, e
la o singur plas (g. 79, d), e la ambele plase (g. 79, e).
Exemple de calculul petrecerilor
Exemplu Înndirea a dou plase sudate din STNB, cu ochiuri ptrate de
200 mm interax cu bare longitudinale Ø 5 i bare de repartiii Ø 4.
Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistene va in zonele slab
solicitate (mai puin de jumtate din solicitarea maxim):
la = 1 ochi + 50 mm + 200 mm + 50 mm = 250 mm (25 cm);
la = 40 d, = 40 x 5 = 200 mm < 250 mm.
Exemplu Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistente va in
zonele de solicitri maxime la elemente încovoiate sau întinse (pentru plasele
din exemplul 1):
la = 2 ochiuri + 50 mm = 400 + 50 = 450 mm (45 cm).
b. Înndirea pe direcia barelor de repartiie. Barele de repartiie
neind considerate bare de rezisten se admite ca înndirea lor s se fac e
prin suprapunere (petrecere), e cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care
asigur petrecerea plaselor speciale cu bare Ø<12).
Petrecerea plaselor se face în urmtoarele condiii (g. 80):
1) Lungimea de petrecere minim pentru barele cu Ø 4, la = 50 mm (5 cm).
2) Lungimea de petrecere minim pentru barele cu Ø > 4,
la = 100 mm (10 cm)
3) Lungimile de petrecere, în cazul folosirii plaselor suplimentare 2 la =
2 x 100 mm > 15 d2 (plasa suplimentar trebuie s aib diametrul barei care
asigur petrecerea d2 egal cu cel al plaselor, iar barele transversale trebuie s
aib diametrul bare d3> 0,5 d2.
În g. 81 se arat modul de plasare a înndirilor de rezisten, la armarea
plcilor de dimensiuni mari. La acest mod de amplasare se respect condiia
ca aria înndirilor s nu e mai mare de jumtatea din aria totala a armaturii
Fig. 80. Inndirea plaselor sudate pe
direcia barelor de repartiie:
a-Inndirea prin suprapunere cu aezarea
barelor de rezistena in acelai plan; b-
înndirea prin suprapunere cu aezarea
barelor de rezisten in planuri diferite;
c-înndirea plaselor sudate cu bare de
rezistena 0<12 mm
Fig. 81. Distante minime intre înnadiri in

lungul plaselor sudate. Plasele sudate se
reprezinta prin dreptunghiuri cu diagonala
Exemplu Lungimea de petrecere minim a barelor de repartiie ale

plaselor din exemplul 1 va la=50 mm (5 cm) deoarece d2 4 mm.
Observaie. Dac barele de repartiie d2 sunt mai mari de 4 mm, lungimea
de petrecere se dubleaz, la = 100 mm (10 cm).
Ancorarea i întreruperea plaselor sudate
De regul, plasele sudate, se execut fr ciocuri.
Ancorarea plaselor sudate pe reazeme se face în funcie de tipul reazemelor;
de exemplu pentru armtura de rezisten de la partea inferioar a plasei.
a. Ancorarea plaselor sudate la reazeme simple (fr incastrare sau
continuitate). O bar transversal, a plasei de rezisten de jos, trebuie s se
gseasc dincolo de marginea interioar a reazemului la distan precizat în
proiect (min. 25—50 mm) în funcie de soluia constructiv (tipul de planeu,
natura rezemrii; g. 82).
b. La reazemele cu încastrare sau continuitate ale plcilor, ancorarea
se face în dou moduri:
1) Ca la reazemele simple (când este posibil acest lucru).
2) În cazul în care bara transversal nu poate depi marginea interioar
reazemului, datorit etrierilor sau barelor verticale la diafragme ultima
bara transversal se poate opri la 50 mm (5 cm) de marginea reazemului,
iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longitudinale cu 100 mm (10
cm) dincolo de marginea reazemului (se admite i tierea barei transversale
pentru introducerea barelor longitudinale pe reazeme); (g.84).
Fig. 82. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme simple:

a — cazul general; b — cazul rezemarii plcilor prefabricate pe elemente de beton sau
metal; c — recomandare de ancorare în diafragme din beton; d — cazul rezemarii pe grinzi,
centuri etc, cu etrieri: e — cazul plcilor prefabricate cu armturi de continuitate; f — plase
suprapuse decalate; g — idem, în trepte. Barele 1 i 2; 3 i 4; 5 i 6 se gsesc în acelai plan.
Pentru claritate ele au fost desenate in planuri diferite.
Flg. 83. Exemple de ancorare pe

reazeme a plaselor sudate în plci
continue armate pe o direcie:
a- prin trecerea ultimei bare
transversale dincolo de marginea
reazemului; b- prin prevederea
ultimei bare transversale la cel
mult 5 cm înainte de marginea
reazemului.
Lungimea total a plaselor rezult

din deschiderea plcii la care se
adaug lungimile suplimentare,
necesare petrecerii pe reazeme
conform precizrilor de mai
înainte.
c. Luarea în consideraie a încastrrii plcilor pe reazemele de capt.
Se prevd urmtoarele condiii (pentru plasa de sus):
1) Lungimea total a zonei de ancorare, dincolo de marginea interioar a
reazemului trebuie s e de cel puin un ochi i jumtate de plas.
2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare, la 90° având pe aceast zon cel
puin dou bare transversale, ultima bar ind pe poriunea vertical (dincolo
de îndoitur);
La barele cu prol periodic lungimea de trecere dincolo de reazemele
continue trebuie s e cel puin 10 d1.
d. Intreruperea plaselor în deschidere se face în urmtoarele situaii:

1) În zona comprimat.
2) In zona întins, dincolo de seciunea de care nu mai este necesar
(betonul poate prelua singur eforturile de întindere).
3) Plasele din sârme întrerupte se ancoreaz dincolo de zona în care nu mai
sunt necesare prin prevederea în aceast zon a cel puin dou bare transversale
iar cele din prol periodic pe o lungime de cel puin 30 d
(d = diametrul barei întrerupte).
4) Cel puin o treime din aria seciunii armturii întinse se va ancora pe
reazeme aa cum s-a artat.
În proiecte sunt cotate toate armrile, dar erarul betonist trebuie s
cunoasc modul cum a gândit proiectantul când a fcut planurile de armare.
3.5. Tehnologia lucrarilor de armare la betonul armat precomprimat
Executarea lucrarilor de armare a elementelor de beton precomprimat se

executa de echipa de erari betonisti cu specializare distincta in acest tip de
lucrari.
Armaturile elementelor pretensionate sunt in functie de procedeele de
precomprimare, dispozitivelor si utilajelor de precomprimat prevazute in
proiect si care sunt in dotarea formatiei de executie.
3.6. Executia armaturilor si montarea lor la elemente de constructii

din beton armat (la fundatii si cuzineti; la stâlpi, pereti, si grinzi; la
plansee, cadre, scari, buiandrugi etc.; la elemente prefabricate: stâlpi,
ferme, grinzi, fâii de planseu, chesoane din beton armat)
TIPURI CARACTERISTICE DE ARMARE

ARMAREA FUNDAIILOR
Fundaia este partea de construcie care transmite terenului încrcrile

construciei, asigurându-i nedeformabilitatea acesteia pân la limitele ce-i
confer siguran. Fundaiile pot din zidrie de piatr, beton ciclopian, beton
simplu i beton armat.
Deoarece terenul are capacitate redus de a prelua compresiuni, fundaia
asigur o suprafa de rezemare mare, fcând trecerea de la seciunile mai
reduse ale stâlpilor sau elementelor de construcii la suprafaa necesar
rezermrii. Corpul de fundaie se gsete de regul sub nivelul terenului; el
reazem pe un strat de fundare ce se gsete la o adâncime relativ mic.
Tipurile de fundaii obinuite sunt: • fundaii izolate din beton i beton
armat; • fundaii de adâncime; • fundaii continue rectilinii i circulare din
beton simplu sau beton armat; • fundaii din reele de grinzi i radiere din
beton armat; • fundaii speciale de beton armat (circulare, poligonale, cu
nervuri, fundaii precomprimate etc.).
Tipurile de fundatii, adâncimea de fundare, suprafaa de rezemare
i condiiile de izolare se aleg în funcie de: • natura terenului si nivelul
apelor subterane; • adâncimea de înghe (talpa fundaiei gsindu-se sub
aceast adâncime); • importana cldirii i seismicitatea regiunii; • condiiile
de exploatare ale cldirii (încrcri, umiditate etc).
1. Materiale folosite
Pentru fundaiile din beton simplu se folosesc clase de beton inferioare .
Pentru fundaiile din beton armat se folosesc clasele de betoane BC 12,5;
BC 15.
Pentru armare se folosesc: • pentru armtura constructiv OB 00 i OB
37; • pentru armtura de rezisten OB 37, sârme netede i prolate STNB i
STPB i oeluri cu prol periodic PC 52.
2. Adâncimea de înghe
Aceasta este de regula mai mare de 70 cm (STAS 6054—64). Adâncimea
de fundare la terenurile expuse îngheului este mai mare decât adâncimea
de înghe, cu circa 10—20 cm. În poriunile de cldire neexpuse îngheului
aceasta se reduce la 40 — 50 cm.
3. Fundaii izolate din beton i beton armat
Acestea sunt fundaii de mic adâncime folosite la stâlpii de beton armat
monolii i prefabricai si la stâlpii metalici. Suprafaa de rezemare pe teren a
fundaiilor este de forma ptrat sau dreptunghiular.
Tipurile de fundaii folosite în mod curent sunt: • talp de beton armat;
• blocurile de beton simplu i cuzineii de beton armat; • paharele de beton
armat pentru stâlpii prefabricai.
a. Fundatii izolate cu tlpi de beton armat. Aceste fundaii sunt de regul
fundaii de mic adâncime, care pot cu solicitri centrice sau excentrice,
adic la care axul stâlpului se gsete în axul fundaiei sau are o deviere fa
de axul fundaiei.
Din punct de vedere al formei, talpa fundaiei poate sub form prismatic
(la dimensiuni mici ale fundaiei la care suprafaa A<1 m2 sau de form
tronconic la dimensiuni mai mari ale fundaiei la care suprafaa A > 1m2).
b. Fundaii izolate de form prismatic. Recomandri constructive de
alctuire:
1) Raportul înlime/lime (H/B) trebuie s aib valori corespunztoare
pentru ca fundaia s e rigid i s nu e nevoie de armturi ridicate pentru
prelucrarea forelor tietoare; aceste condiii sunt îndeplinite la fundaiile
curente dac U/B = 0,25—0,35; la stâlpii de col înlimea fundaiei este mai
mare i satisface condiia: H/(2B—b) =0,25... 0,30.
2) Înlimea minima constructiv (H > 30 cm) trebuie s e satisfcut
concomitent cu raportul H/B.
Betonul de egalizare are grosimea de 5 cm i se toarn înainte de turnarea
fundaiei.
Reguli de armare:
1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la seciunea Bh0; de
exemplu la B =100 cm i h0 = 30 cm, armtura minim va :
Af=100x30x0,05:100=1,5 cm2; Af 6 Ø
Fig. 84. Fundatie izolata prismatica
2) Armarea se face de regul cu plase sudate cu sau fr ciocuri, conform

regulilor de armare. Aria armturii se determin prin calcul i va mai mare
decât cea minim artat.
3) Armtura se plaseaz la partea întins a fundaiei (faa de jos); la
fundaii ptrate armtura se distribuie uniform pe întreaga talp.
4) Armtura stâlpilor trebuie s ptrund în fundaie, pe lungimea de
ancorare necesar.
c. Fundaii izolate de form tronconic. Acest tip de fundaie se
utilizeaz la fundaii cu tlpi mai late (A > 1 m2) sau când trebuie s se reduc
cantitatea din beton. Acest tip de fundaie este mai dicil de executat.
Reguli constructive de fundare (g. 85):
Fig. 85. Fundaie izolat

tronconic de beton armat
pentru un stâlp.

1) Inlimea marginii H va de cel puin 20 cm, de regul: H = H/3... H/2.
în jurul bazei stâlpului se va lsa o poriune orizontal de 5—10 cm lime.
2) Armtura se determin prin calcul.
La fundaiile cu tlpi dreptunghiulare armtura determinat sub zona
activ a fundaiei (determinat de planurile la 45° duse din colurile stâlpului)
se extinde (cu aceeai seciune pe metru liniar) pe toat talpa (restul tlpii).
Distana maxim dintre armturi va mai mic de 25 cm.
La partea superioar se prevede o armtur constructiv compus din bare
la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la oel PC i Ø min 12mm la oel OB 37.
Pentru evitarea surrii betonului se folosete (din calcul sau constructiv)
i armtur ridicat de acelai diametru ca armtura de la partea superioar.
Armtura are de regul i ciocuri, pentru îmbuntirea ancorrii.
d. Fundaii tip ciuperc izolate elastic. Acest tip de fundaii se utilizeaz
în cazuri speciale, pentru fundaii de foarte mic adâncime în g. 86. se d o
variant de armare a unei astfel de fundaii.
În cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s aib lungimea
de ancorare în zona comprimat (în partea de sus).
e. Fundaii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaii sunt
folosite în cazul solicitrilor excentrice (stâlpi de col) i în cazul în care din
anumite motive fundaia nu se poate dezvolta în toate direciile, sau când
solicitrile excentrice sunt mari (g. 87) i nu este economic s se foloseasc
o fundaie centric. O variant a fundaiilor excentrice sunt cele cu grinzi de
echilibrare la care fundaia de margine nesimetric este legat cu o grind de
alt fundaie vecin.
Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat

Fig. 87. Fundaie de beton armat
Fundaii cu bloc de beton simplu i cuzinet de beton armat
O astfel de fundaie se folosete pentru

obinerea unei suprafee mai mari de
fundare la o adâncime dorit. Fundaiile
de acest tip sunt alctuite dintr-un bloc
de beton simplu, pe care reazem stâlpul
prin intermediul unei tlpi rigide mai mici
decât fundaia denumit cuzinet (g. 88). Fig. 88. Fundaii cu bloc din beton
simplu cu cuzinet
Recomandri constructive de fundare:
1) Blocul are retrageri în trepte (1-3).
2) Cuzinetul se dimensioneaz ca o fundaie rigid cu tlpi de form pris-
matic pân la suprafaa de 1m2 i de form tronconic la suprafee mai mari.
3) Limea cuzinetului b se dimensioneaz cât mai redus, asigurând îns
transmiterea presiunilor la teren; de regul variaz cu formula: b = (0,40..
.0,65)B dup numrul treptelor.
4) Inlimea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm2.
5) Inlimea cuzinetului rezult din condiiile: h > 0,25 b;
= h/l = 2/3...1.
Reguli de armare a cuzinetului;
1) În principiu cuzinetul se armeaz ca o fundaie rigid izolat, cu procent
de armare de 0,05% raportat la seciunea bh0.
2) La partea inferioar cuzinetul are o plas cu ochiuri ptrate sau
dreptunghiulare, cu distana maxim între bare de 25 cm (250 mm).
3) Cuzinetul se ancoreaz în blocul de beton simplu printr-o armtur de
ancoraj.

Fundaii izolate pentru stâlpi metalici
Baza stâlpilor metalici se alctuiete astfel pentru a putea transmite, prin
placa de baz i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj
eforturi de întindere. Fundaia propriu-zis este alctuit dintr-un bloc de
beton simplu i un cuzinet de beton armat. Modul de alctuire i prindere a
stâlpului de fundaie se poate urmri pe gurile 87 i 88.
Fig. 89. Fundaie pentru stâlp Fig. 90. Fundaie pentru stâlp metalic cu
metalic cu eforturi mici. eforturi mari.
Fundaii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabricai
La construciile integral prefabricate fundaiile stâlpilor se execut, sub

form de fundaie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul prefabricat
care se împneaz de regul cu pane metalice i mortar de ciment, realizând
încastrarea stâlpului în fundaie (g. 91 a, b).
CAZUL FUNDATIEI CU 2 STÂLPI
Fig. 91. Fundaii tip pahar (prefabricate)

SEC IUNEA 1-1
OTEL OB 37
BETON BC 7,5;
BC 15;
La fundaia pentru pereii de zidrie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat,

între stâlpi i fundaie se va prevedea un cuzinet de repartiie de beton armat,
în general executat din aceeai clasa de beton din care a fost executat stâlpul.
În cazul distanelor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de
cuzinei.
b. Fundaii continue de beton armat. Fundaiile continue de beton armat
au alctuirea constructiv în seciune transversal similar cu cea a fundaiilor
izolate. Fundaia continu se toarn i ea pe un strat de egalizare de 5 cm
grosime. De o parte i alta a zidului se las o banchet orizontal de 2,5 cm
lime, pentru a se permite trasarea i aezarea corect a peretelui i pentru
compensarea eventualelor erori de trasare a fundaiei.
c. Fundaii continue pentru construcii cu perei portani amplasate
pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se îneleg argile cu
consisten redus, nisipuri în stare anat, argil prfoas, terenuri îndesate
mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (g. 92).
Fig. 92. Fundatii continue pentru terenuri compresibile
Reguli particulare constructive de alctuire:

1) Fundaiile pentru perei vor forma contururi închise.
2) Înlimea fundaiei este de regul mai mare ca cea obinut.
3) Armtura se monteaz la partea superioar i inferioar pe unul sau
dou rânduri.
4) Armtura de la partea superioar formeaz o centur.
5) Fundaia se armeaz cu OB 37 sau PO 52 Ømin 10 i cuAf min% = 4,6
cm2 6 Ø 10, dar nu mai puin de 0,2% din suprafaa zonei armate.
6) Acoperirea lateral cu beton a barelor longitudinale va de minimum
4,5 cm (45 mm).
7) Barele longitudinale din centuri se înndesc prin petrecere pe o lungime
de 40 d.
8) Etrierii centurilor sunt alctuii din Ø 6 i Ø 8 dispui la 25 cm distan
între ei.
9) Tlpile fundaiilor vor avea o armtur transversal din bare Ø 10,
dispuse la maximum 25 cm între ele.
10) Colurile i interseciile centurilor vor avea barele longitudinale îndoite
în coluri i ancorate pe o lungime minim de 30 d.
11) Fundaiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în care
sunt ancorate armturile diafragmelor (care la primul nivel sunt armate cu o
reea dubl de armtur).
12) La subsoluri i adâncimi mari de fundare se pot folosi fundaii tip
perete din beton armat.
Fundaii pe grinzi i pe radiere din beton armat
a. Fundaii pe grinzi. Sistemul de fundaii pe grinzi se folosete rar i

numai în cazul în care alte soluii mai economice nu pot utilizate, e datorit
terenurilor prea compresibile, e imposibilitii de dezvoltare a fundaiilor
izolate, datorit prezenei peretelui calcan a unei construcii vecine etc.
Ca soluie constructiv se prevd
grinzi de fundaie (g. 93) sau reea de
grinzi continue încruciate (g. 94, a, b).
Din punct de vedere constructiv
grinda de fundaie este asemntoare cu o
grind obinuit de planeu cu deosebire
îns c este solicitat de jos în sus de ctre Fig. 93. Grinzi de fundaie.
presiunea reactiv; ea are urmtoarele
caracteristici:
1) Inlimea grinzilor va cuprins între l/3... 1/6 din deschiderea ei
stabilit între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere
mare se prevd vute în dreptul stâlpilor.
2) Limea grinzilor rezult din condiia de a se lsa în jurul stâlpilor
o banchet orizontal de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de limi mari grinzile
(talpa) de fundare pot lite numai pe o poriune în dreptul stâlpilor având
racordri drepte pentru trecerea la seciunea curent.

3) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea
minim de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna fr
cofraj la partea superioar, putând avea e o pant redus, e trepte când
înlimea dalei este mare. Limea dalei poate egal cu înlimea grinzii.
4) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil,
armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura longitudinal de
repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii va de cel puin 10 % din
armtura de rezisten a acesteia. Armturile ridicate la grinzi scurte i înalte
pot îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Armturile vutelor se ancoreaz în
grind pe o distan de 30 d.
Fig. 94. Fundaie pe grinzi încruciate.

Planul fundaiei i seciunile pe dou direcii perpendiculare.
5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea minim

de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna fr cofraj la
partea superioar, putând avea e o pant redus, e trepte când înlimea
dalei este mare. Limea dalei poate egal cu înlimea grinzii.
6) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil,
armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura longitudinal de
repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii va de cel puin 10 % din
armtura de rezisten a acesteia. Armturile ridicate la grinzi scurte i înalte
pot îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Armturile vutelor se ancoreaz în
grind I pe o distan de 30 d.
7) În cazul existenei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a armturii
va 5 cm.
În exemplul de armare artat s-au folosit urmtoarele armturi:
8) La talp: armtur de rezisten, Ø 16 la 15 cm; armtur de repartiie
4Ø10 de ecare parte a grinzii,
9) La grind: armtur de rezisten in câmp i pe reazeme Ø 16, Ø 20 i
Ø 25; armtur transversal i etrieri Ø 8 la 20 cm; armtur de montaj 2 Ø 12
la mijlocul grinzii i agrafe Ø 6 la 40 cm.
Grinzile încruciate se armeaz la fel ca armarea grinzilor cu un singur
rând de stâlpi.
b. Radiere de beton armat. De regul, se recurge la radiere când prin
fundaii izolate sau prin grinzi încruciate nu se ajunge la presiunea capabil
s o preia terenul de fundaie, e datorit unor încrcri mari, e datorit unor
pmânturi compresibile i neuniforme ; aceast soluie evit îns spturile
mari de pmânt.
De asemenea se recurge la soluia de fundare prin radiere când subsolurile
sunt formate din cutii rigide sau la care se proiecteaz cuve etane împotriva
pînzei de ap freatic.
Tipuri de radiere: • din plci drepte; • cu grinzi; • din planee ciuperci; •
plci curbe; • dale groase; • celulare etc.
Radierele din plci drepte se folosesc la construcii cu perei portani, la care
distana dintre perei este de 3,00 - 4,00 m, având urmtoarele caracteristici:
placa are o grosime minim de 20 cm, iar în dreptul pereilor (pe reazeme)
placa poate avea i vute.
Placa se armeaz e ca o plac cu armtur încruciat, e ca o plac
armat pe o singur direcie.
Radierile cu grinzi sunt alctuite din plci armate încruciat, rezemate pe o
reea de grinzi principale i secundare (g. 96). Alctuirea i armarea grinzilor
radierului nu difer de grinzile obinuite de fundaie.
Radierele cu planee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite
subterane, rezervoare îngropate. Radierele cu dale groase se folosesc la
construcii la care datorit condiiilor de fundare se impune realizarea unei
rigiditi mari a fundaiei printr-o plac cu grosimea de 0,80—1,20 m.
c. Fundaii speciale. Acestea sunt destinate unor construcii de forme i
înlimi deosebite cum ar courile de fum, castelele de ap, turnurile de
rcire, stâlpii de mare înlime (televiziune) etc, care reclam fundaii masive,
tip radier, un astfel de tip de fundaie este cea artat în gura 97, pentru un
co industrial, cu armtura diagonal pe mai multe rânduri; printr-o armtur
aezat pe fâii sub form stea, se realizeaz o densitate mare de armare în
zona central.
Fundaiile de beton armat, de orice tip, nu se toarn direct pe pmânt ci
pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de
egalizare.
Fundaii prefabricate
Acestea se folosesc atât ca fundaii izolate pentru stâlpi sub form de
fundaie pahar, cât i la fundaii continue pentru zidrie sub form de blocuri
mici sau mari.
Unele tipuri de blocuri se dau în g. 98. Armarea acestora se realizeaz
dup aceleai reguli ca fundaiile continue; bancheta superioar are o lime
mai mare cu 10 cm decât limea zidriei b2. Blocurile se leag între ele cu
musti (bare de oel-beton) i cu mortar de ciment. Se pot folosi i fundaii
postcomprimate, precum i blocuri fr legturi.
Fig. 95
Fundaii de mare adâncime în terenuri slabe

În cazul unor terenuri anate (nisip de plaje, terenuri de umpluturi etc.)
terenul se consolideaz prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune
hidrostatic. Dac aceast soluie nu este economic, se folosete pentru
consolidare coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru
consolidare se pot folosi i explozii.
În anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloilor de beton armat btui
sau turnai direct în pmânt, în golul forajelor fcute în acest sens (g. 98).
Piloii de beton armat au seciuni ptrate circulare sau poligoane prevzute
cu un vîrf i sabot de batere, sudat de armtur. Armtura longitudinal este
alctuit la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, armtura transversal este
sub form de fret (g. 99).
Suprafaa lateral a pilotului trebuie s e neted, iar vîrful mai ascuit,
pentru a ptrunde uor în pmânt. sunt introdui prin batere sau vibrare.
Pentru prelucrarea sarcinilor date de contracie capul piloilor este înglobat
în grinzi de beton armat.La armarea cu plase sudate se pot folosi bare de oel
Fig. 96. Armarea radierului
cu grinzi
Fig. 97. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial
Fig. 98. Piloi de beton armat:

a-piloti batuti pân la pmânt rezistent;
b-armarea unui pilot de beton armat pentru înngerea
in pmânt prin batere;
c- seciuni ale piloîilor
de beton armat

Fig. 99. Piloi de beton precomprimat
cu diametru mai mic (Ø 8 mm). De regul se folosesc plase dintr-o singur

bucat cu sau fr îndoiri de bare; distanele dintre bare variaz între 100 i
200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot realizate tot din plase sudate (g. 100),
executate plan i apoi îndoite.
3.7. Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale si

speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre, silozuri,
magazii, stâlpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare, castele de
apa etc.

ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE
Elementele plane verticale sunt folosite la perei de hale industriale sau
la construcii de locuine, atât ca elemente de închidere, cât i la elemente
portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construciile
din panouri mari sau construciile etajate cu diafragme.
Structuri cu diafragme
Structurile la care scheletul de rezisten este alctuit în principal de con-
tinuitatea unor perei verticali de beton armat, denumite diafragme verticale
care împreun cu diafragmele orizontale ale planeelor, denumite aibe reali-
zeaz o structur spaial se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele
verticale pot longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distane
convenabile pentru a se încrca cât mai uniform în planul lor. La capete se
termin de regul cu întrituri (îngrori) denumite bulburi, alcatuite simetric
sau nesimetric.
Diafragmele fr bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcii cu
înlime mai redus, unde acestea sunt mai puin solicitate.
Marginile golurilor practicate în diafragme creeaz montani i palei care
trebuie s aib o lime minim de 70 -75 cm (capete lamelare).
Fig. 100. Armarea

fundaiilor izolate cu
plase sudate plane i
îndoite: 1 — linie de
îndoire; 2 — linii de
tiere. Indicativul d arat
când se folosesc bare
dublate.
a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragme-

lor verticale se practic diferite sisteme, care in seama de lucrul acestor
diafragme, în special la solicitri extraordinare mari, care apar e din vânt, e
din aciunea cutremurului.

Se folosesc e armri continue, e armri pe zone care ine mai bine seama
de modul de solicitare a diferitelor zone (g. 101). Astfel la diafragmele fr
goluri, diafragmele se împart în 3 zone: zona I (zona bulbului), zona III (zona
interseciei) i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).
Fig. 101. Alcatuirea

constructiva a
diafragmelor verticale
La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona paleilor sau a captului

lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport cu
grosimea b a peretelui (pân la 4—6 b) si de înlimea H a nivelului ( 1/7H),
precum i a limii h a diafragmei (0,1 h).
Armarea minim a zonelor este în funcie de amplasarea cldirilor.
Pentru cldiri amplasate în zone seismice se vor practica urmtoarele

armri:
Fig. 102 Armarea zonelor de capat ale diafragmelor:

a-capat cu intersectie;
b-capat lamelar;
c-capat cu bulb simetric;
d-capat cu bulb nesimetric.
1) Armturile verticale de rezisten din zonele de capt (zona bulbilor,

interseciilor i capetelor lamelare, montanilor) la diafragme cu goluri; vor
:Ø 12 pentru armarea cu oel OB 37 i Ø 10 pentru armarea cu oel PC 52 sau
PC 60 (g. 102). Aria armturii este 0,4...0,6% din zona de capat.
2) Etrierii din zonele de capt ale diafragmelor vor de cel puin Ø6
dispuse din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioar a înlimii cldirii peste
subsol.
În zone neseismice diametrul barelor se reduce cu 2 mm; deci de la 12 mm
la 10 mm, cu excepia etrierilor.
3) Armarea zonelor de mijloc (zona II) din zonele seismice se realizeaz
cu dou plase ortogonale, cu ochiuri a cror distan maxim este de 25 mm,
dispuse la cele dou fee ale diafragmei.
În aceast zon procentul minim de armare este de: 0,20—0,25%, pentru
armarea orizontal în funcie de numrul de nivele i gradul de protecie
seismic; 0,15—0,20%, pentru armarea vertical, în zonele neseismice
procentele se pot reduce la jumtate.
4) Armarea constructiv a diafragmelor se face cu plase de sârm tras
pentru beton armat (plase uzinate) Ø 5 mm, cu ochiuri de 200 mm, aezate pe
ecare fa a diafragmei.
5) Armturile verticale se înndesc pe o lungime minim de 45 d, în zona
II i de minimum 60 cm, în zonele I, III i IV.
6) Armarea diafragmelor cu goluri trebuie stabilit prin calcul.
7) Armarea continu înseamn armarea zonelor centrale cu plase sudate
sau legate.
8) Armarea discontinu este o armare format din fâii verticale (stâlpiori)
plasate la 2,00—2,50 m i fâii orizontale (centuri) în dreptul planeelor i
centurilor (2 Ø 10) în zonele intermediare dintre planee.
Armarea continu se practic la nivelele inferioare ale cldirilor, pe pereii
casei scrilor i lifturilor, la ultimele nivele de sub planeele teras i la
cldirile foarte solicitate (încrcri mari, zon seismic etc).
În zonele neseismice cu distana maxim dintre bare de 300 mm, diametrul
barelor din componena plaselor sudate nu vor depi Ø 8. Plasele sudate
supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înndesc dup aceleai reguli
(g. 103). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. Plasele de pe cele dou fee
sunt meninute la distanele din proiect prin agrafe.
b. Imbinrile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin
planuri orizontale i verticale în dreptul planeelor
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecie (g. 104). Când armarea diafragmelor este
puternic având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze
o carcas local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin
ancorarea lor conform normelor (40-45d).
Planeele prefabricate reprezint soluia obinuit pentru fragmele
executate în cofraje plane. În acest caz pentru planee folosesc panouri mari,

Fig. 103. Innadirea plaselor sudate:
a-innadirea cu doua bare transversale;
b-innadirea cu o bara transversala;
c-innadirea verticala fara nici o bara
transversala in plasa inferioara.
semipanouri sau predale cu suprabetonare. În g.105 se indic un mod de

rezolvare a îmbinrii între plane i diafragmele verticale prin folosirea unor
console de beton.
Între console se monteaz bare verticale de legtur cu lungime de ancorare
sucient - poziia (3)- i se realizeaz o centur din 2—4 bare, între plcile
prefabricate având Ømin 10 mm.
O alt soluie const din rezemarea planeelor prin console metalice din
oel-beton (g. 106) care asigur o mai bun continuitate.
c. Soluionri specice la execuia diafragmelor cu ajutorul cofrajelor
glisate. Datorit introducerii armturilor printre juguri, spaiului mic i a pre-
zenei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea se realizeaz
cu carcase verticale i orizontale preconfecionate. Centurile care cuprind i
golurile de îmbinare a diafragmelor cu planeele se armeaz cu 4 Ø 8 (4 Ø 10)
i cu etrieri închii Ø 6 la 30 cm. Centurile de capt vor bine ancorate.
Fig. 104. Armarea intersectiilor de diafragme in forma de L, T. si +:

a-armare cu retea din bare independente; b-armare cu plase sudate;
c-armare discontinua folosind carcase;
1-bare independente neintrerupte in intersectie; 2-plase sudate

Fig. 105. Imbinarea diafragmelor armate cu
plase sudate cu planee prefabricate rezemate
pe console de beton: 1 - console de beton; 2 -
plase sudate; 3 — bare verticale pentru legtura
plaselor, dispuse intre consolele de beton.
Fig.106. Imbinarea diafragmelor anuale cu

plase sudate cu planee prefabricate rezemate pe
console din oel-beton: a -detaliu de centura; b -
detuliu de consol de rezemare; 1- plase sudate.
Rezemarea planeelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console

prinse de perete (g. 108).
d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de legtur care se
monteaz deasupra golurilor (ui, ferestre etc), ind considerate elemente de
beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special din
încrcrile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform schemelor
din g. 109, a, b, c.
Fig. 107. Armarea planeelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu
cofraje glisante.

Fig. 108. Rezemarea provizorie pe console Fig. 109. Moduri de armare a buiandrugilor:a-
metalice a planseelor prefabricate. cu bare inclinate; c - cu bare orizontale.
Armarea se realizeaz cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare

intermediare (la maximum 30 cm) i bare înclinate aezate adesea în cruce.
Etrierii se dispun la distane de 1,5 ori grosimea diametrului sau la 15 d (d ind
diametrul barelor longitudinale).
Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele,
etrierii se prevd cu musti. Barele longitudinale se ancoreaz în diafragmele
alturate pe o lungime de minimum 50 d.
Panouri mari prefabricate
a. Condiii de alcluire. Prin structurile din panouri mari se realizeaz de
fapt o structur în diafragme, asamblate din panouri mari prin monolitizri.
i structurile în diafragme executate monolit pot avea faadele formate din
panouri mari.
Mrimea panourilor este dependent de condiiile tehnologiei de
execuie, de gabaritul admis la transport, de condiiile de montaj si de cele de
funcionalitate a spatiului de locuine executate cu aceste panouri.
Dimensiunile obinuite a unor panouri sunt: înlimea pentru locuine 2,60
m; pentru spitale, coli etc. 3,20 m; limea nu poate depi dimensiunea de
gabarit care se poate transporta (3,60 m); grosimea panourilor pentru pereii
portani este de 14—18 cm, iar a celor de planeu de 10 — 16 cm.
b. Armarea panourilor. Panourile se armeaz pentru a prelua eforturile la
care sunt supuse în cldire, la cele la care sunt supuse la manipulri i transport
si pentru a se asigura îmbinarea panourilor intre ele.
Armarea câmpului panoului se realizeaz e cu un rând de plase sudate, cu
Ø 3 . .5, e cu câte dou rânduri de plase dispuse pe ecare parte.
a) Se mai pot arma în varianta cu carcase sudate dispuse local i complectate
cu bare (g. 110)
b) sau în varianta cu carcase locale întreptrunse dispuse perpendicular pe
planul panoului (g.110 c).
La partea superioar panourile au o armare orizontal mai puternic (2 Ø
8.. .10 mm) pentru a prelua eforturile locale, date de dispozitivele de ridicare.
De asemenea, marginile verticale sunt bordate cu bare Ø min 8.
La golurile de ui se pot monta bare înclinate i îndesi etrierii în zona
buiandrugilor. Dispozitivele de ridicat sunt indicate în g. 111.
c. Panouri de faad - îmbinri. Panourile de faad au în primul rând
funcia de realizare a izolrii termice, plasticii construciei (faad cât mai
estetic i divers), iar apoi rolul de a crea o rezerv de rezisten a cldirii
prin diafragmele de faad. Straturile de izolare care asigur protecia termic,
evitarea condensului i modul de îmbinare sunt artate în g. 112).
Fig. 110. Exemple de armare a panourilor prefabricate de perei:

a -cu plase generale în planul median al panoului; 6 - cu carcase locale în planul medinan al
panoului; c.- cu carcase întreptrunse.
Fig.111. Dispozitive de ridicare a panourilor:

a - buce cu let;
b - cârlig din oel-belon.
Îmbinrile orizontale (g.113) i verticale trebuie s poat prelua forele

de întindere, compresiune i lunecare care apar între panouri.
Îmbinarea se poate realiza prin sudur sau prin bucle (în cazul unor eforturi
mai mici între panouri). De regul se folosesc 2-4 Ø 10 sau 2-4 Ø12; sectiunea
minima admisa a armaturii este de 2 cm2.

Fig. 112. Îmbinarea panourilor prefabricate
de faad: a - diafragm transversala turnat
simultan cu îmbinarea; b — diafragma
transversala transversal turnat anterior
execuiei îmbinrii (în cofraje plane
universale).
Panourile mari au mai multe tipuri de îmbinri: • îmbinri de margine;
• îmbinri verticale cu nod deschis (g.114); • îmbinri de închidere; •
îmbinri de xare a marginilor verticale. Rosturile verticale au si ele o tratare
speciala. Nodul deschis permite execuia legaturilor prin sudare între armturi,
având accesul liber în timpul montajului, în acest scop marginile panourilor
sunt oprite (retrase) cu circa 10 cm. Acest tip de nod necesit betonarea pe
antier (cofraje, tencuieli etc).
Fig. 113. Imbinri orizontale la pereii Fig. 114. Îmbinare vertical cu nod inchis
exteriori.
Nodul închis cu panourile alturate permite execuia legturilor e numai

la nivelul planeelor, e prin bucle de armare.
Unele îmbinri de închidere nu au rol de rezisten, ci numai de etanare în
care scop trebuie sa permit betonarea sau umplerea cu mortar, având si diferite
soluionri pentru protecia împotriva ptrunderii ploii, vântului i a condensului
pe faa interioar; la aceste îmbinri se folosesc diferite soluii de etanare,
prole exterioare, prole din material plastic cu gol de decompresiune pentru
evacuarea inltraiilor, chituri permanent elastice, vat mineral, polistiren
expandat etc. Unele noduri pot închise, folosind procedeele de postcomprimare
prin fascicule sau bare. Centurile sunt alctuite din armturi i betonul turnat în
îmbinrile orizontale; ele îndeplinesc un rol foarte important, deoarece creeaz
adevrate centuri continue care asigur stabilitatea ansamblului construciei.
Armarea zidriilor
Construciile de zidrie sunt o form a construciilor cu diafragme i de
aceea plasarea pereilor, dimensiunile lor, conformarea de ansamblu a cldirii,
precum i capacitatea de a prelua diferite încrcri (verticale i orizontale)
formeaz preocuparea inginerului constructor.
Mrirea capacitii zidriilor de a prelua, în special, încrcrile orizontale
(vânt, seisme, încrcri mecanice date de utilajele de ridicat etc), se realizeaz
prin stâlpiori din beton armat, diafragme de zidrie armate, planee, centuri,
buiandrugi etc.
Fig. 115. Stâlpior de beton armat dispus la

intersecie de ziduri
a. Consolidarea zidriei prin stâlpiori din beton armat. Conso-

lidarea prin stâlpiori se practic la cldiri cu asize diferite, la cldirile
etajate, la colurile cldirilor care nu sunt în unghiuri drepte, pentru
ancorarea fundaiei etc. Stâlpiorii au seciunea de regul de 25 X 25
cm i se armeaz cu minimum 4-bare Ø12 prevzute cu etrieri i bare
orizontale Ø 6.. .8 cu lungimea de ancorare de 50 cm, dispuse în rosturile
zidriei, la distana de 45 — 60 cm (g. 115).
b. Armarea orizontal a diafragmelor de zidrie. De regul armtura
orizontal este concentrat în centurile de la ecare nivel.
Armarea zidriei prin armtur pozat în rosturi la cel mult 60 cm pe
vertical (3—4 asize) se realizeaz din 1—2 Ø 6.. .8, folosind mortar.
Buiandrugii care au o înlime maxim de 50 cm în total se execut prin
sporirea înlimii centurii în dreptul golurilor; în celelalte cazuri acetia se
execut ca buiandrugi independeni, turnai pe loc sau prefabricai, cu o
lungime minim de reazeme de 35 cm.
Centurile se prevd în mod obligatoriu la nivelul ecrui planeu. La
planeele turnate monolit centurile pot considerate realizate i din armatura
continu a plcii pe o lime de 4 hp (hp ind grosimea plcii) considerat de
ecare parte a zidriei. La solicitri mari centurile au înlime mai mare (g.117).
Fig. 116. Armri la cldirile din zidrie puternic

solicitate: a -armturi prevzute in pereii exteriori la
cldiri din zidrie cu solicitri importante: 1-armare sub
golul ferestrei; 2-bare de legtur în peretele transversal;
3-stâlpior de beton armat; 4-buiandrug centur;
5-armarea plinurilor dintre ferestre; b - armarea zidriei
la coluri i intersecii in form de T.
Fig. 117. Centuri la planee din beton armat monolit: a - centuri prevzute in grosimea plcii
planeului; b-centur cu inlmea depind grosimea plcii planeului; 1- bare în centur;
2- bare în placa planeului conlucrând cu centura. Centuri la planee din elemente
prefabricate: e -planee fr suprabetonare; d- planee cu suprabetonare.
La prefabricate centura se poate realiza pe spaiul dintre prefabricate cu

sau fr suprabetonare. Armtura minim a centurilor este de 3—5 cm2 pe
zidurile exterioare i 2,5—4,5 cm2 pe zidurile interioare, dup importana
cldirii. Ancorarea barelor la coluri i intersecii se face în soluia artat,
captul îndoit al barei având o lungime de 40 d.
Armarea pereilor supui la încrcri normale pe planul lor
Pereii din beton armat care sunt supui presiunilor laterale date de lichide
(ap), materiale pulverulente sau granulare (ciment, cereale, crbune) i de
pmânt fac parte din recipieni care conserv sau depoziteaz pe termen limitat
aceste produse, având forme plane, ca elemente componente a unor prisme sau
forme circulare. Din punct de vedere al lucrrilor inginereti, ei se numesc
rezervoare, silozuri, buncre, conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea
împingerii pmântului.
La recipienii circulari armarea preia eforturile de întindere. Armtura
se aaz în dou planuri în ipoteza c recipientul ar fcut ca un butoi cu
doage din armtura longitudinal i cercuri din tabl care o strîng, realizate din
armtura aezat radial care poate continua (sub forma de freta) la conducte
si rezervoare precomprimate cu sârme sau la cele de dimensiuni mici.
Planee prefabricate din beton armat

Planeele prefabricate au cptat cea mai larg utilizare, realizându-se în
prezent sub diferite tipuri: • planee cu nervuri dese prefabricate i corpuri
de umplutur; • planee sub form de panouri cu corpuri ceramice armate; •
planee tip fâie cu sau fr goluri; • planee tip cheson; • planee predal; •
planee din panouri mari, etc. sau semipanouri.
Pentru hale industriale, la deschideri mai mari de 3,00—4,00 m se pot
folosi grinzi de diferite seciuni astfel alese încât dac se pune una lâng alta
se realizeaz un planeu capabil s suporte greuti mari. Grinzile tip T i TT
cu limea de 1,50—3,00 m i deschideri de 6,00 la 18,00 m pot folosite în
acest scop. În aceast categorie pot incluse i chesoanele.
Planeele pot avea denumiri diferite de cele artate. Planeele sunt
denumite i dup destinaia cldirii sau lucrrilor inginereti, poziia planeelor
în cldire etc. Pentru artarea modului de armare a acestora se prezint o serie
de exemple caracteristice.
a. Planee tip cheson: se arat armarea unui cheson de 5,70 m armat
cu plase i carcase sudate. Placa chesonului este armat cu plase sudate, iar
nervurile cu carcase din oel PC 52 Ø 10 i 18 mm, sudate prin puncte cu sârma
STNB Ø 4. În plac se monteaz o plas cu Ø 4 (plasa ST 402 livrat I.S.P.S.
— Buzu). La coluri se prevede o armare suplimentar. Limea transversal
a chesonului este de 1,49 m, nervurile au înlimea de 45 cm (CU 45) i de 40
cm (CU 40). Placa are grosimea 3,5 cm, iar acoperirea minim de beton 1,2
cm. Chesonul este prevzut cu urechi pentru manipulare.
b. Fâii cu goluri. Un exemplu de fâie cu goluri de 6,0 m (5,92) deschidere
armat cu carcase sudate.
ARMAREA SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT

Scrile se armeaz cu un sistem de plci înclinate încastrate în grinzile
podestului putând avea i vanguri (grinzi marginale).
Placa înclinat (rampa) a scrii este armat pe o direcie ca o plac
obinuit, dublu încastrat în grinzile podestului. Armtura de rezisten din
câmpul plcii înclinate este ridicat pe reazem i ancorat în grinzile i în
plcile podestului.
În g. 119, a, b se arat modul de armare a unei scri turnat monolit, cu
bare OB 37, independente.
Grinzile (vangurile i grinzile podestului P1 i P2) se armeaz ca grinzi
simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închii întrucât
sunt solicitate i la rsucire.
Scara ind în ansamblul construciei, împreun cu casa scrii o parte rigid
a construciei, este necesar ca toate prile ei componente s e la fel de rigide
sau s aib anumite zone care s lucreze ca articulaii.
Fig. 118. a. Fâie ceramica

de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate:
Sectiune longitudinala.

Fig. 118. b. Fisiea ceramica
de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate.
Sectiune transversala.
Fig. 119. a Armarea unei scari

turnate monolit. Exemplul 1
Fig. 119. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate

monolit. Ex. 2
Noile tehnologii de execuie a construciilor impun în prezent ca scrile s
e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat,
podestele, rampele, vangurile i grinzile de podest, având concepute îmbinri
de continuitate. sunt situaii când sunt folosite i elemente prefabricate spaiale
(rampa + podest); aceste elemente sunt îns dicil de transportat i manipulat
(g.119, c).
Armrile elementelor prefabricate de scar se execut dup regulile
obinuite, folosind în special plase i carcase sudate executate în fabrici.

Fig. 119. c. Scara prefabricate
pentru constructii din panouri mari.
ARMAREA CONSTRUCIILOR I ELEMENTELOR DE

CONSTRUCII SPECIALE
O serie de construcii inginereti pun probleme speciale de execuie i
armare. În aceast categorie de construcii sunt construciile realizate din
plci subiri, ca elemente componente ale acoperiurilor de hale industriale,
pereilor recipienilor pentru diferite produse (rezervoare, buncre, silozuri
etc), turnurile de rcire, courile de fum, stâlpii de înlime mare pentru
transportul energiei electrice, precum i construciile masive pentru poduri,
baraje, ziduri de sprijin, piste pentru aeroporturi etc.
Probleme de armare la aceste tipuri de construcii se rezolv pe baza
principiilor artate, având soluionri constructive similare cu cele artate i la
acest capitol.
Rezervoare circulare pentru lichide
În g. 120. a se vede alctuirea unui rezervor de beton armat aezat pe
sol, alctuit sub form de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu inlimea de 5
m. În acest rezervor încrcarea este dat de presiunea pcurei (mai mare la

baz). Armtura din perei este format din armtur circular (inelar) care
se petrece cel puin pe o lungime de 60 d i armtura longitudinal. Armtura
inelar este alctuit din bare Ø 10 dispus pe dou rânduri la distane variabile
cu tronsonul.
Legtura fundului rezervorului cu pereii se armeaz pentru preluarea
împingerilor din perei. Armtura este alctuit din bare Ø 10 i 8 dispuse
dup generatoare pe ambele fee la 15 cm între ele.
Acoperiul rezervorului se armeaz ca o cupol, iar inelul cupolei se
armeaz ca o grind circular. Fundul rezervorului (radier) se armeaz ca
o plac circular cu armtura radial i inelar dispus încruciat. Armarea
fundaiei inelare se face similar cu a unei plci obinuite. Detaliile de armare
se pot urmri pe g. 120, a.
Fig. 120. b Sectiune orizontala schematica

printr-un rezervor circular precomprimat.
Armarea poate fcut i cu plase sudate dac se respect condiiile de

petrecere (aceast soluie trebuie îns justicat economic). Armarea trebuie
s e puternic întrucât nu se admite ca betonul s sureze.
Modul de citire a planurilor de armare (g. 120)
1) Pentru cupola radier i fundaia inelar, armtura este reprezentat prin
desenarea custurilor pe unele sectoare circulare, înelegându-se c armtura
se extinde pe toat cupola i pe întreg radierul i inelul circular.
2) Armtura vertical din pereii rezervorului este reprezentat prin
diametrul barelor i distana dintre bare (msurat pe un cerc cu raza stabilit,
1/2 în mod obinuit din raza maxim).
3) Armtura inelar din pereii rezervorului este reprezentat pe tronsoane
(I—IV), indicându-se diametrul barelor i numrul de bare pe ecare tronson.

Barele trebuie înndite prin petrecere pe 60 d (proiectele conin de regul
reprezentri detaliate).
Modul de fasonare a barelor i lungimile barelor este reprezentat in
seciunea transversal de lâng rezervor.
Fierarul betonist trebuie s poat stabili numrul de bare i lungimea
barelor de armare a rezervorului care nu este o problem uoar. În
detaliile artate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare
a conductelor i bordarea golurilor etc.
Armtura inelar poate realizat sub form de armtur post-întins,
aplicat la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate
monolit. Pretensionarea se poate face continu prin sârme SBP întinse cu un
dispozitiv de pretensionare care circul pe pereii rezervorului (biciclet) sau
prin pretensionarea unor poriuni din inel prin ancorarea armturii în nervuri
verticale special executate. Acoperirea cu beton se obine prin torcretare în
cazul pretensionrii armturii.
Castele de ap
Castelele de ap sunt rezervoare plasate la înlime, folosind de obicei
la alimentarea cu ap a unei anumite industrii. Ca i rezervoarele ele pot
executate din beton armat monolit sau prefabricat i din beton armat
precomprimat. Unele castele se execut la sol, ind apoi liftate.
Castelele de ap se compun din: fundaii, turn de susinere i rezervorul
propriu-zis (gurile 121 i 122).
Fundaiile se realizeaz în mod obinuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul de
regul se execut cu cofraje glisante speciale, lsind goluri pentru ui-ferestre,
scri, planee etc. unde armtura longitudinal se taie, dar se bordeaz
marginile golurilor.
În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz în modul
urmtor:
1) Se monteaz cofrajul pe un schelet de rezisten.
2) Se monteaz armtura peretelui i se pun distanieri.
3) Se execut liftarea i xarea la cot.
4) Se execut fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului)
5) Se monteaz armtura din fundul rezervorului i din inelul
de legtur dintre turn i rezervor.
6) Se monteaz piesele de ptrundere pentru conducte.
7) Se execut betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea
se face printr-o tehnologie strict pentru ptrunderea i compactarea
betonului i respectarea stratului de acoperire.

Fig. 121. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime
Pe guri sunt date unele explicaii privind tipul de armtur i modul de

soluionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s învee modul de armare
dup plane înainte de a începe fasonarea armturii.
Rezervoare cu planee ciuperci (rezervor de ap subteran)
Planeele dal i planeele ciuperci care se folosesc la construcii de cldiri
îi gsesc i o aplicare specic la execuia rezervoare.
Presiunile mari date de ap, de împingerea i greutatea pmântului justic
execuia monolit a unor astfel de rezervoare. Desigur c se pot gsi i soluii
prefabricate.
Din punct de vedere al armrilor prezint interes ciupercile care se armeaz
pe patru direcii perpendiculare paralele cu laturile panourilor i pe muchii, pe
Fig. 122. a. Armarea unui
turn de castel de apa cu otel
OB 37 si PC 52, executat
prin glisare
direcia prilor având grij s se asigure lungimea de ancorare a ecrei bare.

Capitelurile ciupercilor pot cu dou pante.
Stâlpii ciupercai sunt plasai dup o reea rectangular la distane de 4 la 6
m. Plcile sunt întrite cu o reea legat sau sudat pus deasupra capitelurilor.
Armtura transversal a capitelurilor se realizeaz prin etrieri închii îndesii
pe toat înlimea capitelului i pe poriunea de stâlp de lâng capitel.
Armrile colurilor i contururilor radierului i al plcii superioare se
soluioneaz similar ca la rezervoarele obinuite. Aceste zone au prevzute
de regul vute. Armtura va bine ancorat sau chiar va folosit armtura
continu în aceasr zon. Plcile, pereii i radierul au armare dubl încruciat.
Planeele dal sunt de fapt planee ciuperci cu capitelul înglobat în plac
care de aceast dat este mai groas decât la celelalte planee.
Silozuri i buncre
Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozitrii i conser-
vrii în bune condiii a acestor produse. sunt de regul multicelulare cu celule
circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de înlime mare, construite alturat,
având pereii apropiai sau comuni; celulele sunt amplasate pe o fundaie
comun (radier general). Silozurile au un turn elevator pentru încrcri,
descrcri, uscare etc.
Celulele silozurilor se armeaz pentru a prelua presiunea radial dat de
încrcarea produsului depozitat, de compresiunea dat de la aciunea forelor
orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al încrcrilor i pentru
prevenirea surrii betonului, din încrcri sau ca urmare a contraciei
variaiilor de temperatur etc.
Unele silozuri reazem prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip
perete), numite grinzi perei, care se armeez special. Unele silozuri au i
subsoluri. De regul grosimea pereilor nu coboar sub 15 cm.
Celulele silozurilor se armeaz dublu cu armtur încruciat pe cel puin
2/3 din înlime. În mod similar cu rezervoarele se armeaz placa de baz
(fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit cu plci cu goluri
de încrcare i vizitare armate încruciat i întrite cu inele puternic armate. În
g. 123 se arat o variant de armare pentru celulele poligonale a unui siloz
armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea legturilor la colurile celulei.
De regul silozurile se armeaz cu bare Ø8.. .16 aezate la distane variabile
(1—20 cm). Înndirea armturii se face conform regulilor pe o lungime de 40
d i nu mai mult de 1/4 din totalul armturii în aceeai seciune.
Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.
Fig. 122. b. Armarea unui turn de castel

de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat
prin glisare Detalii de armare.

Fig. 123. Armarea cu plase
sudate a peretilor unui siloz.
Grosimea peretilor nu este
desenata la scara
Fig. 124. Armarea peretilor unui

siloz cu celule dreptunghiulare.
Stelele dintre celule se armeaz în mod special, iar pereii din dreptul
stelelor sunt îngroate având i armtur sub form de V.
Stâlpi cu destinaie special i construcii turn
a. Stâlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie
a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban etc.
se folosesc stâlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai. Seciunile
stâlpilor pot similare cu cele artate anterior
Modul lor de execuie este destul de diferii: • stâlpi turnai monolit; •
prefabricai prin vibrare; • preturnai orizontal sau vertical; % centrifugai;
• precomprimai cu armtura aderent; • asamblai din tronsoane prin
postcomprimare etc.
Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obinuii.
Seciunea transversal a stâlpilor este variabil, alternând seciunea dublu
T cu cea dreptunghiular. La seciunea dublu T armtura longitudinal se
gsete în colurile etrierilor; la cea dreptunghiular aceast condiie nu mai
este îndeplinit, dar poriunile dreptunghiulare sunt destul de reduse.
b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut stâlpi
cu console lungi în capul lor pe care reazem diferite elemente de construcii
(ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.).
Stâlpul prezint interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care
are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu musti pentru
realizarea continuitii).
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ
PENTRU ARMATURI
Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de
descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si
operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare.
In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului
de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport,
manipulare si montaj a armaturilor fasonate.
Executia lucrarilor de armature din bare independente pân la punerea lor
in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:
1 Transportul otelului beton
2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport
3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi,
4 Descolaciri si indreptari
5 Taiere si sudare cap la cap
6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.
7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare
fasonate
8 Controlul calitatii
9 Depozitarea armaturilor nite
10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la
punctual de lucru
11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera
12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,
pozarea puricilor si distantierilor etc.)
13 Vericarea operatiilor de montaj
14 Betonarea elementului
In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte
mult.
Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor
Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in
vigoare.
a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca
bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetindu-
se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare
(obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe ecare
element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt
fasonate barele din legatura etichetata).
De regul legturile conin o singur marc pentru mai multe elemente
similare.
Etrierii se leag separat pentru grinzi i separat pentru stâlpi i se eticheteaz
dup aceleai criterii ca i barele fasonate.
Greutatea legturilor este în funcie de gradul de mecanizare a atelierului
i a antierului.
Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse legturile nu depesc
100—120 kg, pentru a putea manipulate de ctre doi muncitori.
Pachetele de bare fasonate i etrierii se depoziteaz în ordinea în care se
vor livra la antier (fundaii, stâlpi, grinzi), într-o zon special a atelierului
sau pe platforme exterioare precizate prin schema uxului tehnologic din
proiectul de organizare a atelierului de armturi.
Manipulrile în cadrul atelierului se fac pe linia uxului tehnologic,
e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagonei,
electrostivuitoare, mese ineriale) sau cu mijloace de ridicat i transportat etc.
de care dispune atelierul.
Mijloacele de transport a produselor nite sunt de regul semiremorci
special amenajate (cu stelaje, palete, epui, obloane etc).
b. Armtura fasonat ca plase i carcase sudate. Aceasta se confec-
ioneaz pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine precizat.
In cazul atelierelor mici se organizeaz puncte de lucru pentru sudat plase
de deschideri mici, care apoi se folosesc e ca plase plane, e la confecionarea
carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul
atelierului.
Depozitarea plaselor i carcaselor se face cu respectarea regulilor artate
anterior.
La punctul de lucru al execuiei carcaselor unde se folosesc elemente
fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizeaz un anumit ux de
producie depozitându-se lâng locul de lucru de o parte elementele care se
folosesc la asamblarea carcaselor i de partea opus carcasele gata executate.
Zona de depozitare se dimensioneaz în funcie de capacitatea atelierului,
ea neputând depi producia atelierului pe 3—10 zile.
În timpul manipulrilor trebuie s se foloseasc dispozitive care s asigure
nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple, cadre
plane metalice etc). Utilajele i dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi
rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role
(rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, colare, ochei-lan reglabil, ghiare,
chingi, cabluri i dispozitive speciale etc.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC PENTRU OPERAIILE

EXECUTATE ÎN ATELIERE
Organizarea locului de munc în ateliere este în funcie de gradul de dotare
a atelierului. În capitolele anterioare s-au prezentat scheme de organizare
pentru descolcire, îndreptare, tiere i fasonare.
În acest capitol se vor prezenta organizarea locului de munc pentru unele
operaii de sudare cu grad mai ridicat de organizare.
În prezent se prevd în cadrul atelierului linii tehnologice formate dintr-
un complex de maini i dispozitive pentru realizarea unui proces tehnologic
continuu. Aceste linii specializate sunt prezentate în crile de specialitate.
Executarea sudurilor de rezistenta se executa de catre muncitori calicati
si autorizati special pentru astfel de lucrari.
Îndoirea plaselor plane în carcase

Aceast operaie se face cu dispozitive de atelier, cu abkanturi de îndoit
realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sub form de carcas
(g. 125).
Fig. 125 Scheme pentru formarea

carcaselor prin rabaterea plaselor plane.
Plasele uzinate livrate de I.S.P.S. — Buzu pot tiate la dimensiuni mai

mici. Plasele pot tiate pe ambele direcii.
Sudarea carcaselor de mare serie se poate executa i pe linii complexe de
sudur care asigur accesul la punctele de sudur ale întregii carcase.
MONTAREA ARMTURILOR
Armtura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine
cu betonul trebuie s realizeze o carcas spaial la elementele liniare (grinzi,
stâlpi, arce) i o plas sau o serie de plase plane la elementele plane (plci,
perei).
Carcasele i plasele se realizeaz din ce în ce mai mult prin asamblarea lor
cu sudur în puncte la maini speciale de sudat care asigur o productivitate
ridicat prelucrrii armturilor.
Fig. 126 Dispozitive de prindere.

Asamblarea acestor tipuri de carcase i plase se face prin legarea
interseciilor barelor încruciate (noduri).
Legarea barelor cu sârm
Legarea nodurilor se face de regul cu dou re de sârm neagr 01... 1,5
mm (livrat conform STAS 889 — 76). Plasele de sârm din plci i perei
se leag în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puin dou rânduri de
noduri.
Pentru restul interseciilor se admite legarea din dou în dou noduri, în
ah dac acest lucru este specicat în proiect.
Numrul de legturi i felul legturilor la noduri este în funcie la transport
i manipulri.
La stâlpi i grinzi, agrafele i etrierii se leag cu sârm la ciocuri, iar etrierii
i punctele de intersecii cu barele longitudinale (obligatoriu la coluri).
Restul armaturii se leag de etrieri din 2 în 2 intersecii în ah. Barele
înclinate se leag de primii etrieri cu care se încrucieaz. Fretele se leag de
toate barele cu care se încrucieaz; de asemenea se leag de toate barele cu
care se încrucieaz etrierii înclinai i agrafele înclinate.
a. Modul de execuie a legturilor cu sârme simple. Nodurile cu sârma
care se execut sunt: noduri simple noduri duble încruciate (g. 127) si noduri
în furc (g. 127) sau noduri moarte. Sârmele sunt pregtite pentru legat în
mnunchiuri de sârme scurte i îndoite în form de U. Prima bucl a nodului se
face cu mâna, prin introducerea sârmelor sub încruciare, se rsucete mai întâi
cu mâna apoi cu cletele sau patentul. Pentru a înva execuia noduriler trebuie
urmrite gurile 127, a, b, c, d, e din care rezult fazele de execuie ; astfel în
g. 127, a, se vede executarea unui nod simplu pentru punctul de încruciare
a dou bare în unghiul drept (plase i carcase arat modul de executare a unei
legturi între barele longitudinale i etrieri).
Fig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirma
barelor de armatura

b. Legarea cu cleme i agrafe cu ochiuri. Pentru a se mri productivitatea
la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat
este dispozitivul cu cârlig de rsucit sârma (g. 128), care înlocuiete cletele
patent la operaiile de legare a barelor de oel-beton
In primul sistem se folosesc cleme în form de U din sârm neagr, care se
îndoaie pe ciocul dispozitivului i apoi prin rotirea dispozitivului se realizeaz
împletirea sârmei.
Al doilea sistem const din confecionarea unor sârme legate cu ochiuri
la capete (agrafe) confecionate la un dispozitiv special, care apoi se rsucesc
cu dispozitivul de rsucit (cârlig) cu miner (g. 129); cârligul dispozitivului
se introduce în ochiurile agrafei i prin rsucire se realizeaz nodul. Capul
dispozitivului de rsucit se poate învârti i prin simpla tragere a dispozitivului,
datorit unor caneluri interioare de ghidaj aate în interiorul dispozitivului
(capul cu cârlig al mânerului).
Fig. 129. Rsucirea agrafelor pentru legat armturi:

a - mâner cu cârlig pentru rsucirea agrafelor;
b- agraf de sârm cu ochiuri pentru legat armturi.
Fig.130. Dispozitiv pentru

confecionarea agrafelor cu ochiuri.
În g.130 se arat modul de confecionare a agrafelor (legturi cu ochiuri)

la un dispozitiv simplu, cu dou nivele. Sârma introdus în gurile suportului
manivelei i în dou cârlige, se rsucete formând cele dou ochiuri prin
învârtirea succesiva a manivelelor.
Asamblri de carcase din bare independente legate în atelier
Pentru asamblarea carcaselor se procedeaz astfel:
1) La grinzi i stâlpi de seciune constant: • se confecioneaz capre din
oel-beton îndoit care se amplaseaz pe o suprafa neted de regul betonat.
În locul caprelor se pot folosi supori de inventar;
• se aeaz pe capre sau supori barele de la partea de jos a grinzii sau de pe
latura lateral a stâlpului (în cazul stâlpilor); • se introduc circa 1/4 din etrierii
din partea central a elementului însemnându-se cu cret poziia lor pe una din
barele din marginea elementului, conform distanelor prevzute în planuri; •
se începe legarea etrierilor în coluri de barele longitudinale din partea de jos a
grinzii; • se introduc barele ridicate i de montaj, precum i barele de la partea
superioar, care se prind de primii etrieri închii dinspre centrul grinzii; • se
leag apoi etrierii de barele de montaj de la partea central a grinzii; • în nal
se introduc etrierii de la capt care se leag de barele longitudinale (g. 131)
conform planurilor.
2) La grinzi de seciune variabil cu vute: se procedeaz ca la stâlpii i
grinzile de seciune constant cu deosebirea c etrierii se introduc toi de la
început în partea central a grinzii, întrucât au dimensiuni variabile i nu mai
pot introdui ulterior pe la capetele grinzii (dup ce s-a început legarea
barelor longitudinale de etrierii din partea central).
Fig. 131. Montarea la banc
a unei carcase
3) Execuia carcaselor (legate) pe abloane. Pentru realizarea carcaselor

îndoite, prin legarea barelor independente, în special când se folosesc bare
de diametrul mare (la construcii masive - poduri, baraje etc.) se pot folosi
abloane alctuite din supori i scânduri puse pe cant în care se cresteaz la
distane egale în locul de poziionare a barelor care apoi se leag de intersecii
(noduri). Suporii pot avea i console i rafturi pentru aezarea barelor
nervurilor, care se folosesc la alctuirea carcaselor (g.132).
Fig. 132. Dispozitive de

asamblat plase i carcase:
a - oblon pentru plase mari
b - oblon tip banc.

Organizarea lucrului pentru asamblarea carcaselor se face de regul cu
respectarea unei tehnologii optime (care xeaz ordinea operaiilor, în funcie
de numrul abloanelor i numrul erarilor betoniti disponibili).
Montarea armturii legate direct pe cofraj

Montarea armturii direct în cofraj se practic din ce în ce mai puin datorit
consumului mare de manoper, totui la livrri mici, când nu se dispune
de armtura confecionat în ateliere se mai utilizeaz si acest procedeu de
montare a armturii în cofraj.
Înainte de începerea operaiilor de montare a armturilor se cur cofrajele.
Curirea cofrajului se face prin splarea cu furtunul, mturare sau curire cu
aer comprimat.
Preocuparea principal a erarului betonist trebuie s se îndrepte spre
poziionarea corect a armturii prin mijloace sigure, pentru a se asigura
acoperirea cu beton care confer armturii durabilitate, iar elementului
siguran i abilitate în exploatare.
a. Armarea fundaiilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea
ordine: • se fasoneaz barele; • se cur stratul de beton de egalizare; • se
aaz armtura în poziia prevzut în proiect; • se poziioneaz puricii, având
dimensiunea care s asigure acoperirea cu beton (care este mai mare decât la
celelalte elemente); •se leag armtura.
b. Armarea stâlpilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine:
• se introduc întâi etrierii peste mustile lsate din fundaie sau din stâlpul
inferior; • se introduc barele longitudinale care se leag de musti i se traseaz
cu cret pe o bar longitudinal poziia etrierilor; • se leag etrierii începând de
sus în jos la distanele prevzute în proiect (conform indicaiilor anterioare);
• se monteaz cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului se poziioneaz cu
distanieri circulari, agrafe i sârme cu care se leag de cofraj.
c. Armarea grinzilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine: •
se termin cu montarea armturii din stâlpii de la capetele grinzii; • se traseaz
poziia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziioneaz etrierii pe cofraj, în dreptul
semnelor; etrierii închii se las cu latura de sus deschis; • se introduc barele
drepte de la partea de jos, se leag cu sârma în poziie corect, de etrieri;
se introduc distanieri în fundul cofrajului; • se introduc barele ridicate i de
montaj; • se închid etrierii i se leag; • se monteaz distanieri laterali pentru
asigurarea acoperirii cu beton.
d. Armarea pereilor plani sau curbi, verticali sau înclinai:
• se monteaz dup ce s-a executat cofrajul unei fee a peretelui;
• se traseaz pe cofraj poziia barelor verticale i orizontale care formeaz
e o plas legat, e dou plase legate (dup planurile de armare);
• se începe cu un grup de bare verticale, de regul de la margini de care

se leag barele orizontale, dup care se continu cu barele verticale i
în cele din urm se monteaz cele orizontale. Poziia barelor se xeaz
de cofraj cu cuie;
• se monteaz distanierii din mas plastic (sau sârme rigide îndoite cu
capete din mas plastic);
• se monteaz al doilea perete al cofrajului i se veric poziia
armturilor.
e. Armarea plcilor orizontale. Aceast
operaie se execut în urmtoarea ordine: • se
traseaz cu cret poziia barelor; • se monteaz
barele drepte ; de regul alternate cu bare ridicate
gata fasonate (Ø< 12) sau cu bare care urmeaz
a îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie
speciala (g.133), prinzând bara in cârligul furcii;
• îndoirea barelor direct pe cofraj este precedat Fig. 133. Dispozitiv reglabil
de însemnare cu creta a punctelor superioare i pentru indoirea barelor ridicate
in placi
inferioare a barelor care se îndoaie; • se aaz
barele de repartiie de la partea inferioar i superioar (bare de montaj) i se
leag cu sârm; • dac apare necesar se monteaz clreii; • în cazul armrii
pe dou direcii (încruciat) se procedeaz în mod similar.
Montarea plaselor sudate uzinale i a carcaselor sudate i legate
a. Montarea plaselor. Plasele sudate uzinate sunt transportate în condiii
speciale. În prealabil plasele sunt depozitate pe platforma de lucru, pe
indicative în ordinea în care se vor monta.
Înainte de punerea în oper se veric de eful brigzii de erari betoniti
dimensiunile i tipul plasei conform proiectului, se resudeaz, cu dispozitivul
de sudat pe o singur parte nodurile slabe sau desfcute (conform prevederilor
deoarece în unele cazuri se admit i noduri nesudate) i se fac celelalte operaii
tehnologice (tieri, decupri, legri de bare etc.) dac tehnologia de punere în
oper prevede ca aceste operaii se fac la antier i nu la ateliere.
Se poate practica procedeul de montare la sol pe un cadru metalic a întregii
armturi a unui planeu; plasele de la partea superioar ind meninute în
aceast poziie cu distanieri montai i ei la sol. Prin aceast tehnologie nu se
imobilizeaz cofrajul pentru montarea plaselor.
Pentru corecta poziionare a plaselor i asigurarea petrecerilor de îmbinare
pe cofraj, sau pe platforma de montaj, se traseaz cu creta poziia plaselor i
indicativul lor conform proiectului.
Pentru plasele de la partea superioar se poate utiliza alt culoare de cret.
Plasele care se monteaz vor etichetate cu indicativele din proiect,
indicative ce trebuie scrise i pe cofraj.
La montarea plaselor, foarte important este asigurarea acoperirii cu beton
i a înndirilor prin petrecere.

Pentru montarea plaselor pot
luate în considerare i alte tehnologii
care mresc productivitatea muncii
la punerea în oper (ca de exemplu
riparea plaselor care sunt prinse cu mij-
loace speciale de agare pentru ripare,
chiar direct din mijlocul de transport,
procedeu ce poate folosit la pardoseli,
pistele aeroporturilor etc.).
Se pot utiliza i plase în rulouri
care se monteaz direct prin derulare
i se prind cu cuie de cofraj, asigurând
acoperirea cu beton prin distanieri de
mas plastic.
b. Montarea carcaselor. Prin
carcase sudate se îneleg atât carcasele
plane sudate care ocup diferite poziii
în seciunea transversal a grinzilor Fig.134. Ridicarea plaselor pe obiect
cu macaraua
(g. 135), cât i carcase îndoite e din
carcase plane sudate ca atare, e din plase plane obinute prin tierea lor din
plase uzinate.
De asemenea tot denumirea de carcas (legat) o au i armtura elementelor
liniare (grinzi, stâlpi, poriuni de arce) din bare independente, cu sau fr
utilizarea de carcase sudate, care sunt gata montate într-o carcas spaial a
întregului element.
Montarea carcaselor legate se face conform indicaiilor artate anterior.
Greutatea i dimensiunile carcaselor pentru întregul element sunt limitate
de mijloacele de manipulare i transport.
Manipularea lor se face cu grinzi rigide i cadre care au un numr de
prinderi suciente pentru a nu deforma carcasa spaial.
Dac nu se dispune de mijloace speciale, greutatea lor nu trebuie s
depeasc de regul 100—120 kg.
În cazul utilizrii carcaselor spaiale gata montate, cofrajul trebuie numai
parial montat. Se las nemontate panourile pe unde se introduc carcasele
spaiale. În acest scop, eful de antier împreun cu eful brigzii de erari
betoniti i dulgheri stabilesc fazele de montare i modul de încheiere a
cofrajului.
Carcasele aduse din atelierul de antier la obiectul care urmeaz a
executat, nu se monteaz direct în anumite situaii impuse de tehnologie.
De regul carcasele se depoziteaz pe indicative în ordinea în care vor
montate pe platforma de lucru folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din

Fig.135. Exemple de carcase sudate pentru grinzi
oel-beton gros. Înainte de montare se veric toate cotele conform proiectului
i li se monteaz distanierii din mas plastic atât cei din fundul cofrajului
(la grinzi), cât i cei pentru armtura lateral, dac tipul de distanier folosit
permite aceast operaie, în caz contrar se iau msuri pentru poziionarea
distanierilor pe cofraj (înainte de montare sau chiar în cursul montrii).
Montarea în cofraj se poate face atât pe direcie vertical, cât i pe cea
lateral, dup tehnologia care a fost xat de eful de antier.
ABATERI l TOLERANE ADMISIBILE PENTRU ARMTURILE

GATA MONTATE
În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat i beton
precomprimat. Condiii generale, se dau toleranele i clasele de precizie
pentru execuia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc.
În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton
se indic abaterile de form, dimensiuni i tolerane pe clase de precizie etc.
Proiectele arat clasele de precizie cerute i dau sau prevd toleranele care
trebuie respectate.
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele
barelor care intervin în intersecie. Când armarea diafragmelor este puternic
având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze o carcas
local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin ancorarea lor
conform normelor (40-45d).

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege în funcie de mrimea i natura desenului

între 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume:
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
Continu
i întrerupere ;
Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen

a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci în aa fel încât s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 143
A.2.2.Elementele cotrii sunt:
Fig. 1
- cota, care indic valoarea

numeric a dimensiunii consi-
derate, în unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
- linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care Fig. 2
se refer cota;
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc în
cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaie sau de referin (linii frânte), care se folosesc
când spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.
Fig. 3
Liniile ajuttoare pot s înceap direct de la reprezentarea elementului

sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se întretaie cu liniile de cot la 45° sau 60°, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
144 - Desen tehnic

Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele între ele.
Fig. 5
Deasupra cotelor, msurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc ().

Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc în vârful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45°
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, când se opresc pe o suprafa i cu sgei, când se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar înlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 6
Desen tehnic - 145

Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form de
exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional . Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Fig. 7
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R

dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, în caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat în
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8.
Dac în reprezentare, linia de
Fig. 8 cot a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 9
146 - Desen tehnic

e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea
liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul
având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul Fig. 10
pe linia de cot circular,
înclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pân la axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pân la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pân la aceast ax (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot întrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana între dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
Desen tehnic - 147

Fig. 12
Fig. 13
aceast distan, se admite întreruperea liniei de cot care, dup necesiti,

poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru
cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:
- intersectarea liniilor de cot între ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
învecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate în desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere
majuscule înscrise în ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
148 - Desen tehnic
Fig. 14
Fig. 15
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, atât în seciuni i faade cât

i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel:
O
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;
O
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul
neînnegrit, menionându-se care este acel nivel;
În planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, în care se înscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
Fig. 16
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,

braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful sgeii în jos sau în sus.
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).
Desen tehnic - 149
Dimensiunile stâlpilor vor cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintre feele lor.
Fig. 17
Fig. 18 Fig. 19
La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe

aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total între axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs între numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit între
ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia
comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Fig. 20
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,

couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin
înscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou
laturi înmulite între ele. Prima cot va latur de baz a
elementului, dup poziia sa în construcie sau din poziia Fig. 21
normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care începe golul unui co de fum sau canal de ventilaie
fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de
notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care
îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dac este necesar a se diferenia în plan destinaia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plci se vor reprezenta ca în Fig. 23.
La scri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar înlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau în continuare.
Limea pardoselelor va cotat pân la linia contratreptei (linia întrerupt).
In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.
150 - Desen tehnic
Nivelul planului de secionare se va indica
prin îngroarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
Inlimea de la care începe golul unei
ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de
la nivelul pardoselei pân la cota de începere a
golului de fereastr. Fig. 22
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indic în fracii înscrise în cercule; la numrtor
se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planei în care este desenat detaliul
Fig. 23
(fig. 25). Când sunt prevzute dou alternative
de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor
fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuiei se recomand a se evita
aceast dubl cotare, preferându-se întocmirea a dou desene.
Fig. 24
Fig. 25
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va

face de preferin în tu.
A.3. Reprezentri convenionale
A.3.1. Seciuni
În desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup
tierea imaginar a acestuia cu un plan convenional i îndeprtarea prii
dintre planul de tiere i ochiul observatorului.
Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat
obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte poziii, cu condiia
ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele de proiecie.
Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se
numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se utilizeaz, în general,
numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27).
In desenele de construcii se utilizeaz dou feluri de reprezentri:
- seciuni propriu-zise, în care desenul reprezint numai ceea ce gsete
în planul de tiere (Fig. 28-a);
- seciuni cu vedere, în care desenul reprezint i vederea elementelor
ce se gsesc în spatele planului de tiere i a cror reprezentare este
necesar pentru o mai bun înelegere a desenului (Fig. 28-b).
Desen tehnic - 151
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa în faa
planului desenându-le cu linie punct subire.
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i în anumite cazuri, se pot i
înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29).
In planuri, elementele de construcii care nu merg pân la tavan vor indicate
i cotate prin trimitere la nota explicativ. în cazul pereilor despritori, înlimea
lor se poate indica i prin notaia h=…… scris în lungul peretelui. Elementele
pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s nu mai e indicate în
seciuni, sau pot indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi,
prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular
se numete traseu de secionare.
Traseul de secionare are rolul de a scoate în eviden cât mai multe
elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesitile de indicare,
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct
subire (P3), având la capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia,
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C1). Segmentele de linie
continu groas, nu trebuie s intersecteze linii de contur.
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;
2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de
decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o
linie continu subire (C3) ( Fig.6 i 31);
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare în linie frânt,
seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv, desfurat. In
acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel în parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
152 - Desen tehnic

Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;
Reprezentrile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din

tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai când în
alctuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite
haurarea uniform, înnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a
câmpului, sau alte reprezentri, adugându-se în caz de necesitate o not sau
legend explicativ.
In general haurile oblice se trag la 45° fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o înclinare
Desen tehnic - 153

de 45°, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45°, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar o difereniere
a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide Beton armat prefabricat la

scara > 1:50
Metal: prole i bare

Umplutur
rotunde
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Zidrie de prâmat Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial Izolaie hidrofug
Azbociment, produse din

Mozaic
ipsos
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
154 - Desen tehnic

Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai
dese, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a
unuia i aceluiai element.
In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai
material, se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de
contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a
câmpului (Fig. 31).
Fig. 31
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor

se poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai
pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv.
A.4. Rupturi;
Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i

îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea
unei reprezentri simplicate i mai reduse ca întindere.
Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).
Fig. 32 Fig. 33
Desen tehnic - 155

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se
poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur
nu este necesar la câmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de
materiale din seciuni (Fig.31).
A.4.1.Ui i ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se

reprezint în plan ca în Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, de asemenea
Fig. 34
Fig. 35
sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari,

reprezentrile sunt indicate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenional
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
156 - Desen tehnic

Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVA#II:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în
perei astfel;
limea golului
înlimea golului
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie;

Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Desen tehnic - 157

Ui (glasvanduri) în 3
i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i

cu urechi
Ferestre duble, fr i

cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre i ui -ferestre

cu ni de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVA II:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului în perei, astfel:
limea golului
înlimea golului
158 - Desen tehnic

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tâmplrie, cercurile se xeaz în exteriorul cldirii.
- înlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=
si se trece:
a) la câteva ferestre, atunci când este acelai;
b) la toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite.
- niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ;
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Fig. 36
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse

în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36).
Fig. 37
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,

cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se
monteaz tâmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai înscrie
indicativul.
Desen tehnic - 159

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden

dimensiunile i formele elementelor desenate.
Scrile utilizate în desenul de execuie sunt:
1. scri grace uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scri pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor
exterioare este întodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezisten se a în axa geometric.
Poziia se mai coteaz i prin
dimensiunea i distana dintre perei,
prin cote interioare.
Linia de cot este trasat în aa
fel încât s intersecteze elementele
caracteristice, la distana de minimum 1
cm fa de perete.
Golul din zidrie se coteaz la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie,
printr-o fracie care la numrtor
are scris limea, iar la numrtor,
înlimea golului de la faa pardoselii, la
ui, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezint un gol de Fig. 38
fereastr în care:
- p=90; arat înlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
înlimea de 90 cm) ;
- 180 cm este limea golului de fereastr;
- 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr.
In Fig. 40 se prezint un gol de u în care:
- 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u.
Tot în aceast gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr la etajul
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal
cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m..
160 - Desen tehnic
Fig. 39
Arcul de cerc gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii.

In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde la
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.
Fig. 40
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia ind

indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare,
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de
secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a
parapetului.
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41) ind în
funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Desen tehnic - 161

Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie
1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
b)
Fig. 42 Detaliu fereastr

a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmur sau plci
mozaicate
a)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
162 - Desen tehnic

provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care împiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat în elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat în elevaie cu linie întrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se
indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit

1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din
tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid

Desen tehnic - 163
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
învelitoare
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le

încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Courile de fum i de ventilaie se reprezint în planuri printr-o seciune
a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig. 46).
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig. 47. Suprafeele
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig. 48.
Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48.
Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig
50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece
au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice
indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
164 - Desen tehnic

Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar

M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn
Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale.

Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adâncime sau grosime cât
i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
Desen tehnic - 165

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul seciunii circulare;
- reprezint diametrul mediu al piesei dat în cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale
a)
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund

b) a) reprezentarea la scar
1:50
b) reprezentarea la scar 1:50
Lungimea L se scrie deasupra
liniei de referinta dar cand nu este
posibil, ea se poate trece si sub
aceasta linie.
C.2. Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate a)
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
b)
prezentate câteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
- ruptura se reprezint cu linie c)
frânt;
- ½ arat c piesa are o
seciune semirotund;
- diametrul mediu al d)
seciunii circulare; Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
- 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
(1=4,35 arat c lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
este de 4,35 m);
- Semne conventionale care arat seciunea transversal a
piesei;
166 - Desen tehnic

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm;
(Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (28 =28 mm) X înlimea (24 cm);
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
Fig. 53 Cotarea lemnului

prelucrat:
e) e) scândur aezat pe lat
f) scândur aezat pe muchie
g) rigl
h) grind
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate

din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel
secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
e)
- PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;

- PFL plci din bre din lemn.
Desen tehnic - 167

D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,

eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în planul de
secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara planului (Fig.55).
Fig. 55 Asamblri prin cuie:

a) reprezentare obinuit;
b) reprezentare simplicat;
1) cui în planul de secionare;
2) cui în afara planului de secionare
a) b)
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.

In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a
se împiedica crparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de

prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân la
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 57 Dispunerea cuielor

într-o îmbinare de prelungire:
a) în rânduri drepte;
a) în zig-zag;
168 - Desen tehnic

a) b)
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
In Fig. 59 este prezentat o asam-

blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- 6 diametrul letului în mm;
- 20 lungimea urubului în mm.
Fig. 60 Îndirea în lime
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele a doi dulapi cu scoabe:
care se reprezint printr-o linie îngroat a) vedere lateral; b) plan;
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Desen tehnic - 169
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;

Fig. 62 Cep i scobitur
c) simpl; d) în prag;
Fig. 63 Falt Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
E.1. Imbinarea de prelungire;

Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din
lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu

eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;
170 - Desen tehnic

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) încruciarea în cep coad de rândunic pe
vedere; 2) seciunea A-A toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad
de rândunic pe toat lungimea
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri (Fig. 66).
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;

In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele

ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;

d) detaliu D; e) detaliu C;
Desen tehnic - 171

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de
montare.
Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint în plan la scara 1:50 unde
elementele cotrii au urmtoarea semnicaie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea
de 10 cm i înlimea de 15 cm;
- A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului;
- Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar
limea de 4 cm;
- Duumea oarb 24x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o
lime a acesteia de 12 cm;
- Scândur 24 x 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a
acesteia de 16 cm;
- ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.
F.2. arpantele din lemn:
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune
172 - Desen tehnic

- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;

Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc înscris într-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
F.4. Detaliile arpantei

La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
Desen tehnic - 173

In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,
astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.
F.5. Ferme din scânduri;

Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
Fig. 71 Ferme din

scânduri btute în cuie
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat
G.1. Notarea fundaiilor

Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaiilor;
- A1 este indicativul stâlpului pe care-l
susine fundaia i se trece ca un indice
al fundaiei (FAi) ;
- A i 1 reprezint axele de trsare care se
intersecteaz în dreptul stâlpului SA1
i îi stabilete poziia în plan;
- SA1 este indicativul stâlpului;
- F1 înlocuiete indicativul FA1, în cazul
în care o serie de fundaii sunt identice,
având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui
stâlp, notat cu indicativul stâlpului
acelai mod de armare;
G.2. Notarea stâlpilor

Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din
indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SA1).
Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura
mare x latura mic).
174 - Desen tehnic

O alt simbolizare poate S1...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;

Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin
semnul de îmulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este înlimea
grinzii (Fig. 73).
Când desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scar mic
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la

numrtor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot trecute
i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35).
Pentru grinzile întoarse, notarea va precedat de aceast specicare:
GRIND$ ÎNTOARS$ G13 - 25 x 45.
Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie
Desen tehnic - 175

G.4. Notarea centurilor;
Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru
diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;.
In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
G.5. Notarea buiandrugilor;

Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse în
plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);
Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint în general, poziia
peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.
Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2.
G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare;
Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenierea tipurilor.
Exemplu de notare la construcii din panouri mari:
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;
176 - Desen tehnic
- E, F- perei exteriori sau de faad;
- D - perei despritori;
- P - plci de planee.
Exemplu de notare la construcii industriale:
- C, A - cheson de acoperi;
- P - pan de acoperi;
- S - stâlpi;
- F - ferm etc.
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element

al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând
numai în planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri,
Desen tehnic - 177

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara
1:100
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.
Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului în proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile
i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie
pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea
ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la
subsoluri, sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale specice.
Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete,
laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea încperilor,
cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (în
cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele
la scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice a spaiilor
disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei:
grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri de goluri
i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea
corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de tâmplrie
prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea.
178 - Desen tehnic

Fig. 78a Plan parter
In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru
a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidere-
închidere, fr a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.
La ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare
încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05
i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din
documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),
astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece
la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un
cerc, în care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i
Desen tehnic - 179

la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea
operaiilor de ordin constructiv.
Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra planului de
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie
deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e
direct pe teren, e înlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota
de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se
reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:
Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor

exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de
intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese
specice la: cldiri publice (portar, informaii etc.).
Scara este reprezentat considerând c este sec-ionat de un plan
secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de întrerupere
dus la 45° i treptele
care vin de la subsolul
cldirii, secionarea scrii
considerându-se înainte de
palierul intermediar.
În planurile etajului,
desenul scrii apare în
întregime, cu podestele
respective, având liniile
de întrerupere la 45°,
pentru marcarea nivelului
planului secant al etajului;
numai scara de la ultimul
nivel, dac nu are acces la
pod, apare complet (Fig.
78b). Ca detalii speciale
ale planulului etajelor Fig. 78b
apar podestele de sosire
180 - Desen tehnic

i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele
cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor
se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele
cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când
poate amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de
înalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, atât pentru
acoperiurile cu pante,
cât i pentru cele în
teras. La acoperiurile
cu pante se traseaz
întâi liniile perimetrale,
respectiv pictura,
(Fig.79), apoi se duc
bisectoarele unghiurilor,
care se întâlnesc dou
câte dou, determinând
coame de pant sau
dolii. Linia care unete
punctele de intersecii
ale coamelor pe pant
formeaz coama de
creast. Fig. 79 Reprezentarea planului
învelitorii - varianta cu arpant
Pentru intersecii de
volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu
al trasrii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea ind în funcie de limea
volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea
în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur,
Desen tehnic - 181

corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate
elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel.
Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai
mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt
urmtoarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i
proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, în primul
rând se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului
versanilor.
Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a

jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu
linii punctate.
Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie
i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri
alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru
antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.
182 - Desen tehnic

Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de
triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ecrui element
din plan.
I. Desenarea seciunilor
Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor

proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar,
diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.
Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal,
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de
obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada
lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt,
trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea
caracteristic este considerat cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul seciunii se marcheaz în planuri prin segmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre planul de vedere.
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta
depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în
general ind preferat vederea de la dreapta spre stânga.
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri,
podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj
panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar
principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar,
pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii.
In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pân la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri
de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri,
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile,
stâlpii, arcele, înlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
Desen tehnic - 183

Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte
particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inându-se
seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul
prilor secionate.
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brâurilor,
soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint nivelul nit al
pardoselii parterului.
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale
184 - Desen tehnic

J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan

vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinând împreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la
linia de pmânt pân la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic,
reprezentând în special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e cât
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
Desen tehnic - 185

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate în planuri.
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical;
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru
gsirea detaliilor de faad în planele respective.
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i
de nisaj, care nu apar sucient de clar în cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,
pe seciunea transversal sau longitudinal, în plan i chiar pe faade, sunt
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz
tâmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai
mic.
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este
limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere,
pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;

b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras.
186 - Desen tehnic
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i

complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stâlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între
niveluri, din unul sau dou podete i placa înclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele în plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de nivel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
Desen tehnic - 187

Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i

Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
188 - Desen tehnic

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez în faa creia se a semnul -,

schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCI#II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de

urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
Înmulirea numerelor întregi este:

Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scoând factor comun.
Folosind proprietile înmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,

(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;

c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru
înmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m"
Rezolvare. Am întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCI#II
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul" Alt
numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul" c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât
este aria sa?
3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = ®x N _ x divide pe -12¾
B = ®x Z _ x divide pe 8¾
C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾
D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42

12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6 50 33 9 4 144 90 510 120 64
166 1666 16666 166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se

obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei:
m p mxp
n • q = nxq
Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmâne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a 0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu
a
inversul su, obinem ca rezultat 1:
1
a x a= 1
De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În
m 2 3 2
general, dac a = n , atunci 1 = n .
a m
Împrirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca
ind înmulirea lui a cu inversul lui b:
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ;

( ( ( ( (
3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui

Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:

a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:

CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este a , iar k =

a b
este valoarea raportului b .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i

timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p "0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:

a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
decât lungimea.
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.

a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.

CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem:

km hm dam m dm cm mm
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla

gradat (folosit în proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit în special
la msurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2
10002 1002 102 1

m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 102n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).

C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3
10003 1003 103 1

m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea

schem:
km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 103n;

- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 103n (n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind

c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m2.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2,

aezate în rânduri a câte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023

km3; 0,42 dam3.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.

6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4

cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm3. Câte

transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?

b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?

CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o

Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie:
congruent
m ( O) = m ( OI); AOB & AI OI BI
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor

egala cu 90o.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180o.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
AOB & BOC AI OI CI & BI OI CI
>OC = bisectoare >OI CI = bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o,
m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB & AI OI BI opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment în

mijlocul segmentului.

Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a

trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz

unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu

mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de

greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz.

2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) Înlimea este perpendiculara dus din vârful unui unghi pe latura

opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este
dus).
>AAI@; >BBI@; >CCI@ înlimi

AAIABC; BBI AAC; CCIAAB
AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc
Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de

obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,

în mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
AI >BC@ i >BAI@ &>AC@ i xyABC i AI xy.

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate

punctele din plan (sau spaiu) având
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)

congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: 'ABC &'AI BI CI dac: >AB@&>AI BI@; >BC@&>BI CI@; >CA@&>CI
A @ i
I
A& AI; B& BI; C& CI.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.

Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o
catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu

au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b =
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid

Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente

2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare

2 i 7
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o.

m(A) + m(B) + m(C) = 180o
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui

triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD este unghi exterior

triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)

Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
>BE = bisectoarea interioar

ABE &EBC
>BF = bisectoarea exterioar:
CBF &FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui

triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF.
Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete

mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care îndeplinete condiiile:

a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav

Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal.
>BD@ i >AC@ = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ &>DC@; >BC@ & >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A & C; B & D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:

m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate

unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile

paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) & (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului

2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti

ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC A BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente

(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:

7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) & (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A &B; D & C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ & >BD@; DE A AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor

neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.

CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal

departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O & (DE); >DE@ = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.
Unghiuri în cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în

centrul cercului i laturile raze.
AOB = unghi la centru
m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful

pe cerc i laturile coarde.
BAC înscris în cerc;
Unghiul înscris în cerc are ca msur

jumtatea msurii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90o) subîntinde un
diametru: 'MNP dreptunghic.
m (NMP) = 90o ; NP = 2R

3. Unghiul format de o coard i tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci BAC are ca msur jumtatea

msurii arcului subîntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format

de dou secante care se intersecteaz în
interiorul cercului.
Deci unghiul interior se msoar prin

semisuma msurilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul

cu vârful în exterior i laturile
secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca

msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse între laturi.
Poligoane regulate înscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:

1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile

congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului

sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat

ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
AABCD = A'ABD + A'BCD
3. Paralelogramul
A = a*b sau A = ab sin A
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul

6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular

CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane

Planul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat în urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut în acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe

dou drepte neparalele coninute în acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut în acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,

deci de fee poligonale.

Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme

i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
Înlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,

numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vârful

piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vârful piramidei cu un
vârf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vârful piramidei pe planul bazei se
numete înlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.

VO = h o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VOA dreptunghic în O
VM = aI o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VMA dreptunghic în M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia

unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.

Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului.

OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI)
OOI = înlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD
dreptunghic în F.
aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i
'B NB dreptunghic în N.
I
În plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul

raportului de asemnare.
În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.

Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa

cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pânz

conic circular i de planul cercului care genereaz pânza conic.
Dac pânza conic circular de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.

Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o

pânz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pânza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare

C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al

punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic

ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)

5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul

9.Conul
10. Zona sferic

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor

în cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.

Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile
reale de desfurare a activitii în construcii.
Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de pia, eciena activitii în construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în
mare msur, de particularitile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în
desfurarea activitii specice, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i câteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti

Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui
238 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de

construcii în cadrul economiei româneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.

În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare,
în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
în România, ar aat în plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate în vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ecrui domeniu de
activitate în parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate
economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea
româneasc i le-a xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei româneti.
Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor

Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i
serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura
produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor.

Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de

construcii – ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a întreprinderii

Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor
i funcional când se exercit asupra unor activiti.
În afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate în:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vârf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori
endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
în creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
Inuenele organizrii informale pot atât pozitive cât i negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai în abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare în producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i
raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici,
cât i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i cât mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
- în partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita în
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului în condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în
raport cu specicul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere întregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn
c structura trebuie s e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gândit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, în mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef
de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pân la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor mai multe niveluri ierarhice în
organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea între compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice

În literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.

3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor

care in ueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:

Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. #inând seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este

execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:

a) procese de munc directe - atunci când produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:

a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activitii desfaurate:

a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
- întreprinderi care furnizeaz servicii,
- întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj,
- întreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material.
În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare între posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii
se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
În practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie în serie,
- tipul de producie în mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut în
cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux.
Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux.
5. Tipul de producie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în
cantiti foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei în mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-
se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în
ux, pe linii de fabricaie, specic întreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile
unui grad înalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
în cadrul liniei de producie în ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie
desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie în care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv în organizarea produciei
În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute în mediul
economic în care activeaz.
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona în regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
înseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, îmbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o întreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pân în momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identica activitile implicate în gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia aându-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i în diferite
secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii în fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive în produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în
programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu cât este mai mic
durata ciclului de producie, cu atât vor folosite mai raional resursele
materiale i umane în întreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de
lucru i perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii în produse nite.
În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar în situaia în care o întreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i,
deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pân la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci
când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri.
Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz la subfurnizori atunci când
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti
proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin
liale.
În afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne

Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant
Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia.
Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr în relaii directe.
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare în mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în
explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate atât
direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c inueneaz
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului întreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care
acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca
beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a într-
un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr într-
un ansamblu de relaii prin care îi orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare în activitatea oricrei întreprinderi.
Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i în orientarea activitii
întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
întreprinderii.
Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vânzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbrac succesiv relaiile de vânzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale
În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei întreprinderi.
Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani,
- existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate în relaiile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de îninare a oricrui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa

operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile
dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece în urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.

5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile

de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a

proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca

1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie

reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca

La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului

de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima

legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de

deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la

productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii

sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata

de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de

muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :

- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

SNTATEA I SECURITATEA MUNCII
Sntatea i securitatea muncii - 1

Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate
pentru meseria de erar-betonist:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA –

319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE - H.G. 300/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU

SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA
LOCUL DE MUNCA - HG NR.971/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA
LOCUL DE MUNCA - HG 1048/2006

SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A
MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI,
IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG
1051/2006.

SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA -HG 1091/2006

SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG
1146/2006

Cap. II. Instruciune privind activitatea de protecia muncii
in antierele de construcii-montaj in activitatea
erarului-betonist
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in
desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din
otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de
orice tip.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza si

confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de
constructii din beton armat de orice tip, conform PTE III – 9 – 06.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 L 319 /2006 –Legea Securitatii si Sanatatii in Munca

3.2 ISSSM – Instructiune specica de Securitate si Sanatate in munca
3.3 EM – Echipament de Munca
3.4 P.T.E. – Procedura tehnica de executie
3.5 E.I.P. – echipament individual de protectie
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /2006
4.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 06
4.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu
armatura din otel-beton O.B.si P.C.
4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.
4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile
4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca
4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locuri de munca
4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori in special de afectiuni dorsolombare
282 - Sntatea i securitatea muncii

4.9. H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru locuri de munca
4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de
munca
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din
subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii
pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul
de productie.
5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare
a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor
tehnice
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.1.4. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general
si specic locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala
sau sub inuenta bauturilor alcoolice.
5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din
subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului
instruit ),va anunta conducerea santierului.
5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi

5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/
gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de
securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si
pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.2. Ia masuri pentru respectarea selor tehnologice si a instructiunilor
de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la
atelierul sau gospodaria de armaturi din subordine
5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine,
conform normelor in vigoare.

5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare,
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si
sanatatea muncii in vigoare, pentru intreg santierul.
5.2.5. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.2.6. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si
specic locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala
sau sub inuenta bauturilor alcoolice.
5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de
armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul
salvatorului), va anunta conducerea santierului.
5.2.10. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.3. Inginerul sau maistrul de schimb

5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile
sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de
executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor
SSM – SC – SU
5.3.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie
(lucru).
5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si
Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul
din subordine conform normelor SSM – SC –SU specice ecarui
loc de munca, respectiv la ecare schimbare a locului de munca sau
a conditiilor de munca.
5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul
general si specic la zi si care nu au echipamentul individual de
protectie corespunzator.
5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta
imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa
nu se modice starea de fapt pana la cercetarea accidentului.
5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari

pentru care acestia nu sunt calicati, nu au experienta necesara, nu
sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor zica.
5.3.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot.
5.4. Seful de echipa sau de formatie

5.4.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine,
nelasand niciodata lucratorii nesupravegheati.
5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu
cerintele normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea
Suncii, de Siguranta Circulatiei si SU.
5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate
sau fara instructajul efectuat.
5.4.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia
unor riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei
acestora.
5.4.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de
securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa
ceva.
5.4.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM
– SC - SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si
inginerul sau maistrul de schimb.
5.5. Legatorul de sarcina/semnalistul

5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM specice locului
de munca pe care il deserveste.
5.5.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va
purta obligatoriu centura de siguranta pe care o va xa bine de
elementele de rezistenta ale acestora.
5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei / echipamentului de ridicat.
5.5.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e sub inuenta
bauturilor alcoolice.
5.5.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul
sau inginerul / maistrul de schimb.
5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.
5.5.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
5.5.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb.
5.6. Macaragiul
5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU
in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor
de orice tip.
5.6.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia
de ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de
exploatare a acestora si sa e autorizat sa lucreze pe macaraua sau
instalatia de ridicat respectiva.
5.6.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare
a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identicandu-l
pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este
persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele
necesare.
5.6.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor
persoane decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat
pentru acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu
exceptia semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala,
pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta
comanda / semnal de oprire.
5.6.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor
face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica.
5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea avizul medicului de intreprindere.
5.6.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor
de ridicat daca nu au fost vericate, in prealabil, functionarea
instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare
si daca locul de munca nu este iluminat sucient, daca nu exista
vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea
tehnica.
5.6.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic,
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat
functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda
si daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
5.6.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care
o deserveste, starea tehnica a acesteia.
5.6.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de
ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de

oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune
iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei.
Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor
preda sefului ierarhic.
5.6.11. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de
lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb.
Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca.
5.7.Soferul
5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in
vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa
posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de
transport respective.
5.7.2. Sa verice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta
si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale
autovehicolului.
5.7.3. Sa verice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii),
starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de
directie, etc.).
5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul
medical obligatoriu.
5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina
siguranta a penelor de cauciuc.
5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol
sau o remorca.
5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta,
lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.
5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta
5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului
de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de
coloana sau garaj.
5.8.Sudorul
5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si

sa e autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru
cu foc deschis, conform reglementarilor in vigoare.
5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie
corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu
indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura
trebuie sa e executate cu respectarea proceselor tehnologice
precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand
sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura
ce se executa.
5.8.3. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea
si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri /
paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice).
5.8.4. Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua
instalatii manuale cu acara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe
aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.
5.8.5. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta
5.8.6. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de
siguranta, care se va lega foarte bine de puncte xe, pentru a nu
permite caderea in gol.
5.8.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu
va parasi locul de munca fara aprobarea acestora.
5.9. Deserventul de echipamente.

privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de
orice tip.
5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia
si sa e autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.9.3. Sa verice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului
respectiv, inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale sistemului de functionare.
5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.9.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz.
5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia
sa opreasca functionarea echipamentului si sa e reluata doar dupa
remedierea acestora de mecanici autorizati.
5.9.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.
5.10. Electricianul de serviciu

privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor
electrice de joasa si medie tensiune si sa e autorizat ca atare.
5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de
protectie corespunzator.
5.10.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea
acestora de sub tensiune.
5.10.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la
retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu
se vor face / folosi improvizatii.
5.10.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau
inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat.
5.10.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e
sub inuenta bauturilor alcoolice.
5.10.7. Va verica si va lua masuri ca orice consumator sa e legat
corespunzator la o sursa de impamantare adecvata.
5.10.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul
de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de
schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului
personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si
confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de
constructii.
6.2. Vericarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite
la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-
beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton,
respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face
manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de
transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si
greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.

6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate
de SC.
6.5. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare,
confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va instruit
si atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare,
respectiv procedurii PA - SSM.
6.6. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea
barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau
spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca
atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de
lucru, instalatii de ridicat si manipulat, etc.).
6.7. In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton
se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii,
zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului
de protectie (EIP) adecvat.
6.8. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie
orizontala si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru
echilibrare. Barele grele, care se transporta vertical, se vor lega
(separat, ecare in parte) la carligul macaralei cu cabluri exibile
(Ø11–13 mm).
6.9. Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista
special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si
marcata cu placute avertizoare).
6.10. La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor
este necesar, ca:
a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare
sa se faca numai dupa oprirea motorului;
b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va acoperit cu
aparatori de protectie;
c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va
prevazuta cu un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe
vartelnite se va face mecanizat.
6.11. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va
impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul.
6.12. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei
de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei.
6.13. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea
tehnica a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul
introducerii intre cutite, otelul va tinut cu mana la o distanta
de minimum 30 cm de cutite. Este interzisa prinderea cu mana a
barelor mai scurte de 30 de cm.

6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii
si fasonarii ei, va indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea
acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suare cu gura. In
cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus.
6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se
va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special
amenajate, respectiv pe capre sau supoti metalici.
6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va facuta cu chei speciale,
in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor.
Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor vericate
zilnic inainte de inceperea lucrului.
6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25
mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente
de munca anume construite sau prin incalzirea barelor.
6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va verica
daca butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect
si daca masina functioneaza in ambele sensuri.
6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea
barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta
de masina.
6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor
care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza,
deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa e lovite in cazul
cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din
mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante sucient de
mari intre erarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a
otelului-beton.
6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblo-
curilor se va face tinand cont de precizarile din instructiunea
specica ISSSM III – 9 – 02 – 03.
6.22. Armaturile asamblate vor manipulate de un numar sucient de
lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se
va sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de xare
contra alunecarii.
6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor sudate pe toata
lungimea de contact a barelor.
6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor
confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va
face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre
si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform selor, pe
simboluri.

6.25. Este de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau
pe armaturile carcaselor sudate.
6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de
sudura se va face numai de catre personal calicat si autorizat ca
atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori.
6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat
electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis.
6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va
face conform instructiunii specice ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01.
6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii
specice ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01.
6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite
(foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit,
convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face
conform instructiunii specice XVIII – 1 – 14 – 01.
6.31. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specica
ISSSM III – 9 – 04 – 01.
6.32. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele
SSM – SU specice si instructiunile specice ISSSM XIV – 2 – 02
– 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si

instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de
constructii montaj utilizate la fasonarea armaturilor
Indreptarea otelului-beton la o instalaie de îndreptat cu troliul

electric a oelului-beton livrat în colaci
Instalaia dispune de urmtoarele diapozitive (g. 1): • o baterie de

vârtelnie (1, 2) bine ancorate în pmânt pe care se pun colacii; • troliul
electric xat de platform; dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, plci de
ancorare i xator cu excentric 5, dispozitiv de întindere 4, cablu fr sfârit
6, plci cu cârlige de întindere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si
opritor 10.
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o
alctuire variat. antierele pot s-i construiasc dispozitive improvizate.
În continuare se dau câteva exemple de dispozitive.
Fig. 1. Instalaie pentru îndreptat

oel-beton livrat in colaci.
1) Stâlpii de ancorare i dispozitivele de întindere pot avea alctuirea din

g. 2 i anume un stâlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2,
bara de blocare 5, manon de strângere -3, scripete 4 - prin care trece cablul
fr sfârit.
2) Vârtelniele pot simple sau duble de inventar (g. 3) alctuite în
principiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz
colacul. Vârtelniele moderne sunt prevzute cu dispozitiv de frânare i o
cruce la partea superioar care împiedic colacul s sar de pe vârtelni.
În gura 4 se arat o vârtelni care se poate executa pe antier. La acest
tip de vârtelni batiul este format dmtr-o podin de lemn pe care este montat
o plac de baz cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat cu un cerc
de metal; pe cruce se pot monta supori din eava.
Fig. 3. Vârtelnia
dubl
Fig. 2. Stâlp de
ancorare i dispozitive
de întindere Fig. 4. Vârtelni de
antier:
1 - crace
2 - cete de rulare;
3 - supori din eava
3) Plci de ancorare, în g. 5 a, b se d un exemplu de plac de

ancorare care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care
se introduc în gurile plcii unde se xeaz prin îndoire i se înepenesc sub
efortul de traciune.
4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru
barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere dup descolcire. (g. 6)

5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare
de cablul fr de sfârit (gurile 7 i 8).
Fig. 6. Fixator
cu excentric.
Fig. 7. Cârlig de întindere
Fig. 5. Plci de ancorare.
6) Cablul de întindere este prevzut cu cârlig i ochet, i cu ajutorul

lui i a plcii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul
troliului.
Operaiile de descolcire la instalaia cu troliu electric:

1) Montarea colacilor pe vârtelnie.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vârtelnia de cablu
fr sfârit prin intermediul plcuei de ancorare (v. g. 2) i cârligului de
întindere (v. g. 7).
Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de cablu fr
sfârit 3 prin intermediul plcii de ancorare 1
i al cârligului de întindere 2.
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfârit de

ctre troliu, a crui motor a fost pus în funciune; derularea cablului fr
sfârit este asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul
de ancorare cu scripete (v. g.2).
4) Operaia de descolcire se termin când cârligul de întindere a ajuns
la captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul.
Operaia de întindere
Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul
cu excentric (g. 6), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin

intermediul cablului de întindere (g. 9) i plci de ancorare (g. 10), (de
obicei se îndreapt o singur vergea).
Îndreptarea propriu-zis începe prin acionarea troliului în aceleai
condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân când se realizeaz alungirea
procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup îndreptare se rotete tamburul
troliului înapoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se
elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform
cu foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport
barele în fascicule pân la bancul de lucru. Folosirea tractoarelor sau a altor
mijloace de întindere nu este recomandabil.
Fig. 10. Fixarea capetelor barelor

de oel-belon de troliu prin intermediul plcii
de ancorare al cârligului de intindere:
Fig. 9. Cablu de întindere. 1 i al cablului de întindere 2.
Indreptarea cu dispozitive simple i la maini de îndreptat cu role i
cu cap rotitor a oelului-beton livrat în colaci
Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreapt pe bancul de fasonat cu
chei cu sau fr prelungitor. Îndreptarea i fasonarea ind în acest caz operaii
care se fac de aceeai formaie i cu aceleai dispozitive.
Oelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oel OB 37 i PC 52, i oelul
PC 60 i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreapt manual pe
un banc obinuit (g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plci
metalice cu dornuri xate cu buloane în colurile opuse ale bancului 1).
Îndreptarea se face dup introducerea barelor între dornurile plcii, prin
încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau direct folosind captul liber al
barei ca pârghie; bancul de lucru 2 adesea este completat pe cele dou laturi
cu capre pentru depozitarea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 i
capr joas 4 pentru barele îndreptate (care sunt dirijate spre acest ansamblu
de capre prin planul înclinat 5).
Fig. 11. Banc de îndreptare a barelor groase.

Barele de diametru mic se îndreapt la maini cu role sau la maini cu cap
rotitor.
Indreptarea se face prin curbarea succesiv în unul sau dou planuri, cu
ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în funcie de diametrul
barelor care se îndreapt; un alt parametru important este raza de curbur
(respectiv sgeata) care se imprim barelor. Sgeata este reglabil i rezult
din poziia reciproc a rolelor.
Poziionarea rolelor se face astfel încât sgeata din curbare s descreasc
pân la îndreptarea complet (g. 12).
Mainile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce
au diametrul mic); prin rotirea capului curb i avansarea sârmelor se execut
îndreptarea tot prin curbare care îns de aceast dat se face în toate planurile
ce intersecteaz centrul seciunii transversale a barelor. Descrierea mainilor
este detaliat în subcap. Urmatoare. Barele sunt deplasate cu anumit vitez
prin acionarea unor role de angrenaj puse în aciune de motorul mainii.
Rolele de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci
prin fora de traciune care se nate prin frecare.
Fig. 12. Schema mainii

de îndreptat
Unele maini au i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur oelul

de rugin. Barele cu diametrul mai mare pentru a uor introduse în ma-
ini, se îndreapt cu mâna sau cu ajutorul cletilor i cheilor, pe o lungime
de aproximativ 1 m. Mainile au de regul un suport de susinere a barelor
îndreptate prevzute cu limitator automat de curs, ce declaneaz i tierea
barelor la lungimea stabilit, dup care barele sunt debitate automat lateral.
MAINI DE ÎNDREPTAT I TIAT
Generalitati
Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea armturilor în
prezent se dispune de maini de îndreptat i tiat oel-beton: maini de fasonat
bare pân la 0<4O mm; maini combinate de îndreptat, tiat i fasonat bare,
direct din colaci; maini de fasonat bare subiri (etrieri); maini de tiat oel-
beton acionate hidraulic sau mecanic; maini pentru sudat cap la cap bare de
oel-beton; maini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; maini de

sudat cu muli electrozi, precum i linii complexe care fac operaiile în ux
continuu (de tiat, sudat i chiar rulat plase sudate).
Mainile pot destinate atelierelor de armturi de mare capacitate unde
se cere productivitate ridicat sau atelierelor de antier unde sunt suciente
maini cu productivitate medie.
Mainile trebuie s poat prelucra atât oelul neted, cât i oelul prolat
(tip PC sau sârmele amprentate).
Unele din mainile cele mai cunoscute în prezent sunt artate în continuare
unde se prezint modul general de alctuire i exploatare.
Alctuirea de principiu a unei maini de îndreptat i tiat

Mainile de îndreptat i tiat se caracterizeaz prin câiva parametri
principali: putere, vitez de îndreptare, diametrul armturii, rezistena
oelului care îl prelucreaz, productivitatea în t/h, masa agregatului principal
etc. Aceti parametri pentru câteva maini utilizate la noi în ar sunt date în
tabel.
Se recomand ca mainile utilizate s aib de preferin sistem de
îndreptare cu role; tierea sase fac cu cuite rotative; s aib limitatoare
sensibile la nele cursei; numrtor de bare i ghidaje pentru prevenirea
ambajului barelor ajunse la limitator, precum i colectoare automate de
bare.
Pentru bara subire (0 < 12 mm) se preconizeaz s se conceap maini
combinate de îndreptat, tiat si fasonat. Majoritatea rilor au producie
proprie de maini de îndreptat i tiat. Exist un numr foarte mare de maini
de îndreptat i tiat. Modul lor de alctuire este similar.
Fa de semnalrile din tabelul anterior se mai menioneaz mainile de
producie spaniol — UGAEOLA, model ECVA -30 cu dou viteze care
îndreapt oelul pân la 15 mm, respectiv 30 mm cu tiere automat pân
la 10 m lungime, prevzut cu motoare puternice de 40 CP pentru îndreptat
i 4 CP putere pentru tiat. Maina model ECA—16 cu motor de 10 CP
îndreapt i taie oelul cu diametrul de 5 la 16 mm, maina model E-8-20-C
de 4 CP îndreapt i taie oelul cu diametrul de la 4 la 8 mm, iar maina E-14-
4 îndrept i taie oelul de la 5 la 14 mm.
În principiu un agregat de îndreptat i tiat (g. 13 i 14) se compune

din: agregatul propriu-zis de îndreptare alctuit din mecanismul de îndreptare
i avans, prevzut cu echipament de acionare; vârtelnia pentru suportul
colacului de oel-beton; suportul pentru susinerea barei îndreptate i tiate
cu jgheab de degajare; mecanismele de tiere i degajare automat a barelor;
echipamentele electrice de acionare, reglare i automatizarea operaiilor.

Tabel: Caracteristicile tehnice ale mainilor de îndreptat l tiat
Denumirea Diametrul Viteza de
Nr Productivi- Masa
mainii armturii Puterea îndreptare
crt tatea [t/h] [kg/m]
ara prol [m/minj]
1,50
5—15 mm
1 URB Rom.
rotund i periodic
11+4 39 i 72 medie 0,75 3 600
%
E. Wartenweiler
5—15 mm
2 RB/4 c 9+4 40+80 1,50 medie 0,75 3 850
rotund i periodic
Italia
3 KOCH
BE 4 120-150 180 1,80 medie 0,90
6—10 mm rotund 15 3 950
Germania îndreptare
WAFIOS
25-40 80
4 R.4 3—10 mm rotund 15 2,00 medie 1,00 2 200
îndreptare
Germania
5 Nosenko Rom. 3—12 mm rotund 10 40 0,40 medie 0,20 1200
C EL-Precizia Rom. 3—14 mm rotund 10 35 0,35 medie 0,20 950
Alctuirea agregatului de tiat (la maina tip E. Wartenweiler - Italia, care

se a i în dotarea unor fabrici de prefabricate din ara noastr) se poate
urmri pe g. 16, unde sunt precizate principalele elemente: 1- batiul care
formeaz suportul propriu-zis al agregatului; 8- inelul de intrarea barelor;
9 - rolele de tragere; 10, 11 - rolele de îndreptare grupate în dou planuri
câte 8 pe ecare plan, prevzute cu manet de reglat, poziia relativ 12;
2 - motorul electric de acionarea mecanismului de îndreptat; 3-frâna electro
magnetic; 4 reductorul de turaie; 13-mecanismul de tiere tip ghilotin cu
electromagnet de cuplare pentru tiere; 7 - tabloul de comand; 5 - motorul
electric al mecanismului de tiere i degajare etc.
Modul de utilizare a mainilor de îndreptat i tiat
Se pregtete maina de îndreptat (g. 15), echipându-se cu setul de role

corespunztor diametrelor care se îndreapt. Se aeaz colacul de oel-beton
pe vârtelni. Se regleaz cu ajutorul manetelor rolele de tragere i îndreptare
la deprtarea corespunztoare dimensiunii de material care urmeaz a
se îndrepta. Se îndreapt cu cheia captul liber al vergelei din colac i se
introduce prin inelul de capt 8, intre rolele de ghidaj cele de preîndreptare i
tragere. Se veric dac vergelele pot ptrunde cu uurin în întreg trenul de
role. Se fac contactele electrice pentru acionarea tierii 6 i degajrii barelor.
Prin apsare pe butonul 7 de comand cu impulsuri (comand electric),
se pune în funciune motorul electric principal de acionare 2, care acioneaz
rolele de tragere i îndreptare, astfel încât bara s e împins de rolele de
tragere între rolele de îndreptare din plan vertical i orizontal pân ptrunde
la foarfeca de tiere, dup care se regleaz din nou rolele de îndreptare.
Se xeaz limitatorul de comand a tierii la lungimea necesar.
Dup ce se fac toate vericrile inclusiv lungimea barei se apas pe butonul
de mers continuu cu viteza I sau viteza II, dup dimensiunea materialului care
se îndreapt (oelul Ø 5—8 mm se îndreapt cu vitez mic, iar oelul Ø
8—15 mm se îndreapt cu vitez mare).
Dup ce se taie o bar, se controleaz calitatea operaiei de îndreptare i
tiere la lungime (tolerana de tiere este în jur de 1%), precum si modul de
deprtare a laturii jghiabului, care las baia s cad pe suportii de colectare.
Maina este prevzut cu un numrtor al barelor tiate, care funcioneaz
prin scdere (se pleac de exemplu de la 1 999 dac vrem s tiem 2 000 bare,
se oprete când s-a tiat numrul de baie stabilit).
Fig. 13. Masina de indreptat

cu role in doua planuri
Fig. 14. Agregat complet de

indreptat si taiat
În ara noastr s-a utilizat, începând din anul 1966 maina de îndreptat tip
Nosenco N0-338, main care îndreapt oelul-beton neted, cu dimensiunile
de Ø 3-12 mm, folosind pentru îndreptare o tob rotitoare cu bacuri. Barele
sunt trase direct din colacii aezai pe vârtelni.
O main similar este maina IL -Precizia care îndreapt i taie oel neted
cu dimensiunile Ø 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare decât
la maina tip Nosenco No-338.
În ultimul timp s-a asimilat Maina URB care îndreapt i taie oel rotund
cu dimensiunile Ø 6—12 mm, oel PC 52 i PC 60 cu dimensiunile 6 si
8 mm, precum si prelucrarea (îndreptarea) sârmelor STNB i STPB cu Ø
5—10 mm ce se livreaz în colaci. Maina URB este o main de îndreptare
cu role având role pentru preîndreptare, role de tragere, role de îndreptare în
plan vertical i role de îndreptare în plan orizontal, acionate prin roi dinate
cilindrice, astfel încât toate rolele acionate au aceeai turaie.
Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu prol i o rol
de ghidaj lis care sunt reglabile dup diametrul barei care se îndreapt.

Grupul de antrenare se compune din: motorul electric cu dou turaii i cu
mers înainte i înapoi; cuplajul electromagnetic cu friciune care realizeaz
transmisia de la motor la reductorul de turaie i frineaz mecanismul de
tragere i îndreptare în timpul tierii oelului-beton (transmisia prin curea
trapezoidal de la cuplaj la frin i cu lan la reductor, i apoi prin grupul
pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere i îndreptare).
Mecanismul de tiere se compune din: motorul electric de acionare i
mecanismul de tiere de tip asincron trifazat acionat cu 4 curele trapezoidale.
Declanarea se face printr-un electromagnet de cuplare. Foarfeca este tip
ghilotin acionat de un arbore excentric, care are o cam ce acioneaz o
pârghie a axului jgheabului, producând degajarea oelului-beton.
Jgheabul are rolul de ghidare i degajare a barelor tiate, el se compune
din: o parte x format din batiu i 7 supori ci, o parte mobil care se
rotete în jurul unui ax, ind acionat de cama excentricului. La captul
x al jgheabului se gsete limitatorul (microîntreruptor) care comand
mecanismul de tiere.
Mainile de îndreptat pot face îndreptarea i prin tobe de îndreptat
rotitoare, sprijinite pe rulmeni cu bile. Toba are în compunerea ei de regul
(g.16) bucele de ieire i intrare 2 i 5, câteva perechi de bancuri 3, plasate
în paharele 4; uruburile de reglare A, B, C D i E i roata de transmisie pentru
curelele trapezoidale (tipul reprezentativ este Maina Waos R. 4, folosit în
ar, dar aceasta nu poate îndrepta bare de grosime prea mare).
Fig.15. Schema agregatului propriuzis de indreptat si taiat
Fig.16. Schema
dispozitivului de
indreptat cu cap rotitor

Dispozitive i maini de tiat oel-beton
Tierea oelului-beton se execut cu foarfece manual, stane manuale,

stane mecanice acionate cu motoare electrice sau hidraulice, precum i cu
agregate complexe de tiere etc.
Foarfecele de mân se folosete pentru tierea barelor subiri (g. 17).
Foarfec tip SBP, fabricat de întreprinderea „6 Martie” -Timioara, taie sârma
SBP de Ø 7 mm i oel-beton Ø 12 mm, are o greutate de 5,4 kg i necesit
o for pentru acionarea braelor de 16 kgf. Cuitele sunt interanjabile ind
confecionate din oel de scule, tratate termic, unghiurile cuitelor asigur o
bun tiere.
Stanele manuale (g. 18) sunt agregate acionate prin pârghii.
Sunt numeroase rme care livreaz stane manuale care asigur tierea
oelului-beton de toate calitile pân la diametrul de 40 mm (v. g. 18).
Stana se xeaz de o fundaie, are un batiu masiv i un bra robust, acionat
prin pârghii cu sau fr cremaliere, care acioneaz cuitul de tiat. Cuitele
sunt interanjabile, putând schimbate dup diametrul barelor care se taie
sau când se uzeaz.
Stanele manuale hidraulice pot tia cu uurin oel-beton de diametru
mare. Transmiterea forei nu se face prin pârghii, ci prin pompe hidraulice
acionate manual. Stana se compune din: batiul stanei, organele de tiere,
corpul de pomp i organele de transmitere a forei la organele active de
tiere (cuitul).
Flg. 17. Foarfece

manual tip SBP.
Atât la stanele manuale, cât i la cele mecanice, pentru a se asigura o

bun tiere este necesar: s se dispun de cuite cu duritate corespunztoare,
bine ascuite, care s se deplaseze în planuri paralele, ind xate de organele
active ce nu au micri laterale, asigurând un bun ghidaj.
Fig. 18. Stane

cu pârghii manuale

La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.
Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai principiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozitive de
împingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat în g.
19. Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr
mai mare de bare, chiar pîn la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este
mai mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri: 1)
Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de
la 1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pân la 70 mm grosime
La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.
Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai principiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozitive de
împingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat în g.
19. Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr
mai mare de bare, chiar pînâ la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este
mai mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri:
1) Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au
puteri de la 1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pân la 70 mm grosime din
oel OB 37, respectiv de 55 mm pentru oeluri de înalt rezisten.
Poate tia pân la 12 bare Ø 7 respectiv 14 mm. Greutatea mainilor
variaz de la 300 la 1 930 kg; unele tipuri au dispozitive hidraulice.
Mainile pot teoretic realiza de la 25 la 42 tieturi/min.
Fig. 19. Stane mecanice.

Maina KSB-50.
2) Mainile MUBEA tip BS 28 i BS 32 (g. 20) sunt maini mobile

de 2 CP cu greutate de 270 la 435 kg i pot tia bare pân la 32
mm; pot de asemenea tia concomitent 3 — 4 bare. Are declanator
manual i role de susinere a barelor care urmeaz a tiate.
3) Mainile tip STEINWEG; sunt maini
2,5 CP cu performane similare mainilor
MUBEA, cu declasator atât manual, cât
i la picior.
4) Mainile LIEBIG i LUDEWIG -
Dresden se livreaz în trei tipuri: FM-
48, KSB-50 i PSK-65; sunt maini cu
acionare la picior.
5) Mainile MIR(Rusia) cu putere de 75
kW, maina BV-41 TIP (Ungaria), ma-
ina tip N-40 (Polonia) cu putere de 5,5
kW etc.
6) Maina REMA tip PC 440/35 (Italia)
arc un dispzitiv de tiat ataat mainii de
Fig. 20. Maini tip MUBEA. fasonat, prin cuplarea dispozitivelor de
tiat la arborele motoreductoralui.
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aezat
cu axa format dintr-o eava pe dou capre (g. 21, a) i care se poate roti
uor cu o manivel. O asemenea fret se poate face numai din oel moale
subire, care se modeleaz uor pe cilindrul de lemn.
Pasul fretei
Fig. 21. Sablon pentru executia

fretelor a) si banc de lucru
pentru fasonarea mecanica b).
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate
ridicat la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux
tehnologic continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de
armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri (g. 21, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor
i glisarea lor în timpul fasonrii.

Amplasarea mainii se face prin xarea în fundaie i calarea sa cu pene.
Maina va avea instalaia electric executat conform regulilor de securitate,
având punerea la pmânt i cablurile trecute prin canale în pardoseala
atelierului (sau prin cabluri blindate).
MAINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OEL-BETON
Maini de fasonat bare longitudinale
Fasonarea barelor în atelierele de antier de mic importan se face

manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesit mult manoper.
Fasonarea mecanic este indicat pentru toate atelierele de confecionat
armturi.
Fr reglare automat se pot
fasona pân la un unghi de 180°, iar
cu reglare automat se pot îndoi la un-
ghiuri de 45, 90 i 180°.
Poate fasona oel rotund OB 37
pân la Ø4() mm i oel PC pân la
Ø32 mm; puterea mainii ind de
2,2 kW, iar greutatea mainii de 900
kg. Multe maini de fasonat au i
dispozitive de tiat (maina REMA
tipul PC 40/35 i tipul PC 32/26 Italia). Fig.22. Maina de fasonat
oel-beton MF-32.
Alctuirea de principiu a mainilor de fasonat
Mainile de fasonat sunt alctuite în principiu din: batiul sau cutia

mainii 1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac de lucru 2; mecanismele
de antrenare 3; dispozitivele de comand 4.
Batiul mainii este o construcie metalic robust, de regula montat pe roi
pentru o deplasare uoar pe distane mici. Batiul este alctuit dintr-o structur
metalic portant, coninând în el mecanismele de antrenare, de comand
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul x.
Dispozitivele de lucru xe sau detaabile sunt amplasate pe o plac de
lucru plasat pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alctuite
dintr-o plac de lucru confecionat dintr-o tabl groas în care este decupat
un disc activ rotativ cu locauri pentru xarea organelor active de fasonare
(dornuri, roi, rigle cu guri i dornuri etc.); dou sau mai multe plci
transversale cu poziie x sau reglabil, prevzute cu locauri pentru dornuri
(roi sau dispozitive), care formeaz organele pasive ale operaiei de fasonare.
La marginea mesei de lucru se gsesc montate de regul, pe dou fee
opuse, dou bare (role) pentru glisarea oelului-beton.
Multe maini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura execuia unor
prelucrri speciale cum ar : bra cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate
cu alte distane între dornuri decât cele de pe discul activ, dispozitive pentru
îndoire cu raze de curbur foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl
a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale,
capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozitive de adaos cu role
pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozitive pentru îndoirea simultan a
mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alctuite dintr-un motor, care
pune în micare roata melcat pe axul cruia se gsete montat discul activ.
Dup natura construciei mecanismele dispun de roi dinate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmeni etc. Discul trebuie
s aib rotaii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în funcie de
grosimea barelor i dispozitive de inversare. Mainile moderne (FICEP) au
urmtoarele caracteristici: rotaia discului în dou sensuri, oprirea automat
a discului la unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat, obinerea
vitezelor de rotaii dorite prin reglare prealabil.
Mecanismele de comand asigur pornirea prin pedal, oprirea automat
a discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pentru viteze foarte
reduse, dirijate manual sau automat.
ridicat.
ridicat.
Fig. 23. Masina de fasonat tip FICEP (a) Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor
si a barelor ridicate (c)

Modul de utilizare a mainilor de fasonat
Operaiile comune de punere în funciune. Pentru a utiliza raional

mainile de fasonat, este necesar cunoaterea performanelor mainilor,
utilizarea dispozitivelor anexe i dispunerea de tabele ajuttoare care s indice
unghiul de rotaie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent, în
prospectele mainilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii eciente a
mainilor.
Operaiile de punere in funciune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor gurite cu dornuri i mon-
tarea rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fr dispozitive anexe, brauri,
limitatoare etc); rolele se aleg în funcie de diametrul barelor care se îndoaie.
2) Stabilirea unghiului de îndoire la mainile automate sau cu programare;
la cele cu acionare mecanic (normal), se realizeaz unghiul urmrind
valorile de pe discul gradat de ctre erarul betonist.
3) Conectarea mainii la reeaua electric se face cu luarea msurilor de
protecia muncii, stabilirea rotaiei discului în funcie de grosimea barelor
(când se acioneaz mai multe bare) i puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maina
de fasonat.
A1 0,75 B1
dmax[mml 20 26 34 40
D[mm] 80 100 140 160
Serviciul tehnic trebuie s aeze la maini tabele cu distanele Al

i B1 pe grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziia
dornurilor astfel ca diametrul format
de dornurile de pe disc s e de pe
perpendiculare pe riglele cu guri, la
mijlocul distanei dintre dornurile de
pe rigle;
- se introduce bara între dornuri, Fig. 24. Îndoire dubl simultan eu dou
dup ce s-a însemnat pe ea cu creta dornuri pe discul rotitor.
locul de unde se ridic (îndoaie), acest
semn se marcheaz în dreptul axului dornului de pe disc;
- se declanseaz maina care rotete discul cu 45°, dup care se oprete
dac maina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
Îndoirea simpl se face simultan prin blocarea barei cu dou dornuri
alturate xate pe discul rotitor, îndoire dubl la 45° cu un singur dorn xat
pe discul rotitor (g. 25); îndoirea se face în mod similar, dar poziia vertical
a discului trebuie aleas astfel ca bara dreapt s poat sprijini pe cele dou
dornuri alturate de pe riglele gurite i pe dornul de pe disc.
În g.26 se arat îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cînd la disc
este necesar s se foloseasc un prelungitor
Îndoirea simultan a mai multor
bare subiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe riglele gurite i
disc este artat în g. 27.
Fasonarea etrierilor cu maina de
fasonat obinuit este artata în g. 28.
Mainile pot face spirale rotunde,
Fig.25. Indoire dubla simultan cu un dorn
poligonale etc. pe discul rotitor
Fig. 26 Indoire dubla simultana cu un dorn pe

prelungitorul la disc
Fig.28. Fasonarea etrierilor cu masina de

fasonat obisnuita.
Fig. 27. Indoire simultana a barelor subtiri
Tipuri de maini de fasonat bare longitudinale
Mainile de fasonat i îndoit oel-beton sunt la fel de numeroase ca i

mainile de îndreptat i tiat.
Modul lor de alctuire în principiu este acelai; difer foarte mult dispo-
zitivele de lucru. Sunt maini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-
nete, console, etc. cu mod de acionare similar (prin rotaia discului), dar cu
caracteristici tehnice i performane diferite.
Exemplicativ se arat unele caracteristici

1) Maina din Polonia G. 40 fasoneaz oel pân la 40 mm cu rezistena
pân la 45 kgf/mm2; viteza de rotaie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maina BH-40 (Ungaria) fasoneaz oel pân la 40 mm, cu rezistena
pân la 70 kgf/mm2, cu viteza de rotaie a discului de 100— 130/h, având
puterea de 4 kW. Maina are discul plasat excentric fa de batiul mainii,
dar are o plac rabatabil care asigur prelungirea plcii de lucru astfel c în
poziia de lucru discul se a la mijlocul mesei (plcii) de lucru.
3) Maina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz oel pân la 32 mm,
cu rezisten de 40 kgf/mm2 i pân la 26 mm pentru oel cu rezistena de 70
kgf/mm2. Maina este prevzut cu scal gradat pentru a marca unghiul de
rotaie a unui bra montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire
în trepte cuprinse între 0 i 315°. Maina are un set de role de îndoiri, cu
diametrele de 50 la 480 mm, permiând s se realizeze raze de îndoire de la
2,5 d pân la 15 d, pentru gama de diamtre de la 6 la 32 mm.
4) Maina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are posibilitatea
de a programa fasonarea la 6 unghiuri de îndoire diferite spre stânga sau spre
dreapta.
5) Maina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz oel pân la 40 mm cu
rezitena de 45 kgf/mm2 i pân la 32 mm pentru oel cu rezistena de 85
kgf/mm2 i taie oel pân la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un
motor electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân la 10 bare de 14 mm,
iar cu reducerea corespunztoare a numrului de bare se mrete diametrul
barei de fasonat sau tiat (g.29).
6) Maina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz oel pân la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu
mers înainte i înapoi; masa mainii este de 1220 kg; are dispozitive pentru
prelucrat spirale.
7) Maina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz oel pân la diametrul
de 32 mm, având rezistena maxim de 45 kgf/ mm2; are dou viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm i 10 rot/ min pentru bare mai groase); maina are
i posibilitatea de a livrat cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formeaz calitatea de baz a mainilor. La aceast main se pot fasona etrieri
i îndrepta oelul de diametre mici.
8) Maina FI CEP — mod. CAM se livreaz în 6 variante, cu puteri de la 2 la
6 CP i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, fasoneaz o gam foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam posibil are echipament
care asigur rotaia de 3,5 rot/min pân la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze
sau cu variator de viteze.Dispune de o gam larg de dispozitive anexe pentru
orice tip de prelucrare a armturii, inclusiv etrieri.
9) Maina STEINWEG se livreaz, în tipurile B.32 i B.40 care fasoneaz
oel pân la 32 mm, respectiv pînâ la 40 mm, cu rezistena de 45 kgf/mm2;
pentru rezistene mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu mainile prezentate.
10) Mainile UGAROLA de producie spaniol se livreaz în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obinuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comand stânga-dreapa (g. 29, b)
a) b)
c)
Fig. 29. Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
Maini de confecionat etrieri

Mainile de confecionat etrieri sunt de fapt maini de fasonat oel-beton;
au limitatoare speciale pentru îndoire succesiv permiând s se realizeze
elemente îndoite sub forma dreptunghiular sau ptrat.
O serie din mainile menionate pentru fasonat oel-beton pot confeciona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc.
Etrierii se pot confeciona i manual cu dispozitive diferite improvizate
(g. 29 c), cu pivot central sau cu furculi central format din dou dornuri
cu poziie reglabil, cu piedestal, limitatoare, stative i pârghii.
O main complet automatizat este maina STEF—14 (Frana) care se
compune (g. 30) din:
1) Un grup de îndreptare a oelului-beton pân la 14 mm (i pân la 10
mm poate îndrepta dou re). Acest grup are role de îndreptare i grup de
nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu rul,
având o vitez de 0,6—1,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor i lungimilor 3, care permite obinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m i cu
unghiul de îndoire de la 0° la 180°.
O roat în contact cu rul, transmite printr-un joc de pinioane i cremaliere,
lungimea exact a rului la tabulator, pe care se aeaz lungimea cerut.
Transmiterea unghiului de îndoire se efectueaz printr-un joc de roi,
lanuri i cremaliere la un tabulator, care la sfâritul cursei unghiului aat
declanseaz oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu. Pentru
lucrul neautomatizat numrul de îndoiri este nelimitat.
Fig. 30. Schema de principiu a

mainilor de format etrieri.

4) Grupul de îndoire este acionat de o pomp (verin), antrenat de
o cremalier care permite îndoirea rului de la 0° la 180° dup aajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tiere 6 este acionat de o pomp prin intermediul unei
pârghii cu excentric. Un ejector asigur evacuarea pieselor fasonate.
Un numrtor indic piesele fasonate i declaneaz oprirea mainii la
numrul de piese prestabilite.
Maina are productivitate ridicat (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în
colaci sau bare drepte, cu sau fr prol periodic
O main similar este maina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Mainile specice plaselor sudate vor tratate la utilaje de îmbinare i
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat i ea se obine din
plasarea convenabil a limitatoarelor i reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (g. 31).
Fig. 31. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini
Maini de îndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase plane pe antier adesea trebuie îndoite.

Pentru îndoirea plaselor sudate sunt maini de îndoit speciale care pot face
simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme.

Fig. 32. Maina de îndoit plase BIFI
In ara noastr Fabrica „6 Martie” - Timioara execut maini de îndoit

plase pân la 0 12 mm, cu limea plasei de 5 050 mm i unghiul de îndoire
de 1a 30 la 180°. Masa mainii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x
1500 x 1500 m. O main cu echipament electrohidraulic este maina bi
din Germania, iar o main automat este maina B.F.M. (Brauxellois de
Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasoneaz plase cu sârme pân la 12
mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 pân la 10 m, cu o putere de 3—7,5
CP, cu o caden de 4 indoituri/min, având echipament electric i hidraulic;
poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comand de
la distan cu pedal. De regul, plasele plane care se livreaz pe antier nu
au nevoie de îndreptare; în caz contrar aceasta se face cu maini de îndreptat
cu role în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelai
ca i la îndreptarea tablelor de oel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role,
acionate manual sau electric; unele maini au rolele protejate cu cauciuc.
Aceste maini se folosesc i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se
îndreapt la sol, se taie i se folosesc ca plase plane.
Maini de tiat plase sudate
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup îndoirea plaselor; mainile B.F.M. i „6
Martie”-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier
sunt utile mainile electrice manuale tip mono — SKITT (g.33); se livreaz
în dou tipuri Typ 11 H i Typ S—12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm,
respectiv 18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pân la 30
tieturi/min. Greutatea mainilor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de
430, respectiv 620 W. Tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea
manual (g. 34). În ara noastr întreprinderea de Unelte i Scule-Braov
livreaz cleti de tiat oel-beton.

Pentru tierea în serie în ateliere se pot utiliza ferstraie circulare de mare
turaie, atât pentru tierea plaselor, cât i pentru tierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)
Sunt i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse i livrate de
ctre un mare numr de rme.
Fig. 33. Clete electric de tiat plase Fig. 34. Clete manual de tiat plase.
tip SKITT.

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER ÎNTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 1

2 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
Înainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub

care vrei s v organizai activitatea.
Un întreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990

republicate, prin asociere între dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobândete personalitate
juridic de la data înregistrrii în registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui în una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
Societatea b) societate in comandit simpl (SCS)
comercial c) societate pe aciuni (SA)
d) societate în comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea în comandit simpl i în comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pân la
concurena capitalului subscris).
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se înineaz într-una din formele de societate enumerate mai
Filiale:
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
O societate comerciala poate s deschid în aceeai localitate
Sedii secundare: cu sediul principal sau în alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.

2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

o persoan
Nr. persoane sau membrii minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociai
unei familii
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
asociaii nu pot lua parte

asociatul unic nu
ca asociai cu rspundere
poate avea calitatea
Restricii pentru nelimitat în alte societi
- de unic asociat
asociai concurente, fr consim-
decât într-o singur
mântul celorlali
societate
asociai
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul

societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
Nu exista Unul sau Unic administrator Unul sau

Administrarea reglementri mai muli sau consiliu de mai muli
exprese administratori administraie administratori

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, începând de la
activitile pregtitoare i pân la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare)

Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
i autorizarea funcionrii.
@ Informare iniial privind procedura i obligaiile întreprinztorului

@ Vericarea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)
@ Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci înregistrate în registrul de mrci (opional)
@ Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
@ Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
@ Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c îndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
@ Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
@ Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
în natur la capitalul social (dup caz)
@ Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
@ Vrsmântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii îndeplinite dup data depunerii dosarului la

Biroul Unic i data înregistrrii comerciantului în Registrul Comerului,
incluzând:
@ autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
@ obinerea, pe cale electronic a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
@ redactarea încheierii judectorului delegat;
@ înregistrarea comerciantului în registrul comerului;
@ editarea certicatului de înregistrare

Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de înregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei

(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu

5. Declaraia pe proprie rspundere– original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform

Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe

aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi

achiziionate ca aport în natur
10 Expertiza de evaluare a aportului în natur la Numai în cazul bunurilor imobile

capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse creane ca aport la

13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea

garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate

în contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este

administrat de o persoan juridic
21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus i legalizat pentru

juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii În copie tradus i legalizat

(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x În copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare

reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente

3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de

ctre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninând avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE

Modelul i coninutul Certicatului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special i

securizat. Pe certicat sunt înscrise urmtoarele date:
@ rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;
@ sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
@ activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
@ CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
@ atribut scal – este un cod alfanumeric având semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
@ numr de ordine în registrul comerului – cuprinde numrul i data
unui comerciant în registrul comerului;
@ data emiterii certicatului;
@ seria i numrul de ordine – informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de înregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
@ informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
rma i sediul social);
@ informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
@ avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

@ avizul i/sau autorizaia sanitar;
@ autorizaia sanitar veterinar;
@ acordul i/sau autorizaia de mediu;
@ autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a înregistrrii unui comerciant ctre alte

instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare

a unei societi comerciale
@ Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa

consensual, care produce efecte între prile semnatare.
@ Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune înregistrarea în registrul comerului.
@ Înregistrarea (înmatriculare) societii comerciale în registrul
comerului are rol constitutiv. De la data înregistrrii în registrul
comerului societatea a dobândit personalitate juridic.
@ Publicarea în Monitorul Ocial a încheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
@ Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia înregistrrii i

autorizrii funcionrii comercianilor
@ Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
@ Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
@ Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
@ Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
@ Hotrârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Ocial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judectorului delegat la înregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
@ Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
@ Hotrârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
@ Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
@ Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
@ Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
@ LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
@ Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
@ Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere în condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de înregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrrii i, în acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de înregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a

planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebri
simple, la care rspunsurile încearc s conving întreprinztorul -
întemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?

DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a înelege ce este un plan de afaceri trebuie denit întâi conceptul

de „afacere”. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activiti
în scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:

- un întreprinztor (omul de afaceri), care îi asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
O la început a fost ideea ta de afacere

O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i în nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin

care tu poi conduce i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
rmei tale.
În egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar într-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de

asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c înelege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpânete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:

a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar în esen atât de simple.

Totul pleac de la viziune.
Fiecare întreprinztor are o viziune.
„Vreau s produc subansamble auto pe care s le vând Uzinei Dacia”

„Vreau s fabric confecii pentru copii”
„Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure”
„Vreau s îninez o reea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele

întrebri:
• Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
• Ai deja un model sau un prototip ?
• Cine vor clienii ti ?
• Exist o ofert comparabil pe pia ?
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuanticabile!
• Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?

• Exist un consens între asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
• Ce experien practic aduci în afacere ?

• De ce cunotine teoretice dispui ?
• Ce referine poi prezenta ?
• Este familia ta dispus s te sprijine ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a întreine familia în perioada
dicil de început a afacerii ?
• Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
• Dispui de aport în natur pentru a sprijini afacerea ?
• Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
• Unde vei localiza sediul organizaiei ?
• De câi angajai ai nevoie ?
• Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
• Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
• Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
• Ai schiat o structur organizatoric ?
O întrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
§ Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea

amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vând anume produse/servicii ctre pia. O

analiz a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la întrebri referitoare la:
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe

larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare

curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv înelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c înelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, câi
oameni trebuie s angajm i în ce structur trebuie s îi dispunem.

Este bine s avem în vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de îninare a rmei:

• Autorizaii
• Înscrierea în Registrul Comerului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de înclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/

canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- Întreinere
Costuri cu mijloacele de transport

• Combustibil
• Revizie
• Întreinere/Reparaii
• Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplasri
• Materiale de prezentare

• Participri la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• Eviden primar i calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legislaie, întreinere echipamente birou, etc.)
• Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul

de afaceri. Îns în cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - întreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.

Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinztorul le consider relevante în
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat

Român
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%

A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încercai s rspundei la urmtoarele întrebri:
• Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?

• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…
• Cine vor clienii ti ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Clieni/grupe de clieni Mii Mii Mii Mii Mii

EURO % EURO % EURO % EURO % EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile !
• La ce cifr de afaceri/prot ?
• La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice

• Cunotine de pia
• Capital
• Relaii
• Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
În aceast seciune încercai s rspundei succint la întrebri de genul:
• Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

• Care au fost principalele etape de dezvoltare pân în prezent ?
• Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.

Încercai s evideniai felul în care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena în mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai

Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de

transport aate în proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat

5. Imobile existente:
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT$ :Pot anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,

liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIA#A ACTUAL$
1. Principalii clieni:
Vânzri pe (principalii) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

clieni
Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Total intern + export

2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale

concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIA#A I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/

SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)

Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
(principalii) clieni
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export

Anul N+1
Vânzri preconizate pe Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
Anul N+2
Vânzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
1
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
1
2
Clieni 3
externi
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Firme concurente în condiiile lansrii pe pia a produselor/

Produs/serviciu oferit pieei serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
6. Activiti de promovare a vânzrilor :

De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata în rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup

aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea

produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii Anul 1 Anul 2 Anul 3
EURO)
Total cheltuieli

D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul

din total vânzri, pre vânzare)
Produs Pondere în vânzrile totale

Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:

Valoarea anual a achiziiilor
Furnizori Forma de proprietate
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:

(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)

4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura în urma

implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vânzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL

E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris

anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:

(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:

Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...

6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate în structura i numrul personalului

angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gândii în viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:

Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
•Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model

realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate).
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
@ încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i

prestarea de servicii
@ încasrile în numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
Fluxuri de
numerar din @ plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i
activiti de servicii
exploatare
@ plile în numerar ctre i în numele angajailor
@ plile în numerar sau restituiri de impozit pe

prot
@ plile în numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente
Fluxuri de
de capital propriu i de crean ale altor
numerar din
întreprinderi
activiti de
investiii @ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
întreprinderi
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate
ctre alte pri
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor

i împrumuturilor efectuate ctre alte pri
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i

alte instrumente de capital propriu
@ plile în numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
Fluxuri de întreprinderii
numerar din @ veniturile în numerar din emisiunea de
activiti de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi
nanare
@ rambursrile în numerar ale unor sume
împrumutate
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la nele perioadei
•proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i

ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)

BILAN# SIMPLIFICAT
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Numerar generat de activitatea
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
de exploatare Creane
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Fixe
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la începutul
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioadei
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen lung
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Provizioane
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate în anii
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
anteriori
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
DATORII

CONT DE PROFIT I PIERDERE
Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUA#IE SIMPLIFICAT$ A FLUXULUI DE NUMERAR

Actual Proiecii
Mii EUR
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pierdere din activitatea nanciara
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
În continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se

realizeze:
• O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
• O analiz a pragului de rentabilitate
• Un ux de numerar detaliat lunar / sptmânal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup începerea investiiei
• O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast întrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm

între urmtoarele extreme:
• întreprinztorul „expeditiv”
pe mine nu m intereseaz ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pltesc, ca
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
• întreprinztorul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie în ele. În denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea îl oblig s le întocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe înelesul tuturor, într-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinztor i anume:
@ Bilan
@ Cont de prot i pierdere
@ Calculul lichiditilor
2. Bilanul
@ reprezint situaia patrimonial a întreprinderii

@ arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
@ Imobilizri necorporale @ Capital social
@ Imobilizri corporale @ Rezultatul exerciiului
@ Imobilizri nanciare @ Rezerve
Active circulante
@ Stocuri Provizioane pentru riscuri i
@ Creane cheltuieli
@ Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ @ Datorii pe termen lung
@ Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea

Conturi de regularizare - pasiv
obligaiunilor

PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare în bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
@ Capital social
@ Rezultatul exerciiului
@ Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în dou categorii:
@ Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
@ Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
@ Imobilizri necorporale
@ Imobilizri corporale
@ Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
@ Stocuri
@ Creane
@ Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, în

funcie de procesul de producie. În general, activitatea rmei este reectat
în aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar în cadrul societilor care
emit obligaiuni.

3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

• Venituri din vânzarea mrfurilor
• Producia exerciiului
• Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
• Cheltuieli privind mrfurile
• Cheltuieli materiale
• Cheltuieli cu servicii
• Cheltuieli cu personalul
• Cheltuieli cu amortizrile
• Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare

(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale

(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEP#IONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP#IONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este

împrit în cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar în mod excepional în
exerciiul nanciar respectiv)
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

@ încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;
@ încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
@ plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
@ plile în numerar ctre i în numele angajailor;
@ plile în numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate în mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
@ plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
@ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
@ plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
@ veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
@ rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total

b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

@ rezultat net;
@ modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
@ ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
@ plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
@ încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
@ plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor întreprinderi;
@ încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor întreprinderi;
@ avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;
@ încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
@ veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
@ plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile întreprinderii;
@ veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte împrumuturi;
@ rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;
@ plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei în timp ce

Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun înelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:

Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.

La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
în banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
@ licen fabricaie 1.000.000
@ Capital social 5.000.000
@ utilaj 2.500.000
Active circulante
@ Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
@ Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
@ Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urmtoarele operaii:

@ a cumprat materiale în valoare de 500.000 lei,
@ a pltit salarii în valoare de 350.000 lei,
@ a pltit dobânzi la banc în valoare de 10.000 lei
@ a înregistrat amortizri în valoare de 5.000 lei
@ a vândut produsele realizate cu lei
@ a încasat dobând pentru lichiditile din banc 8.000 lei
În aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint

astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare

@ produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare
@ materiale 500.000
@ salarii 350.000
@ amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
@ dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli nanciare

@ dobânzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul

nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!

ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,

INIIERE ÎN CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 1

CAPITOLUL 1 Economia de Piata
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de

diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea

economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.
2. PROPRIETATEA
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,

autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
356 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.
3. LIBERA INITIATIVA
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru

realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.
PROBLEME DE DISCUTAT
Ce se intelege prin economie de piata?

Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?
TEXT DE COMENTAT
“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al

concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”
Michael Didier, Economia: regulile jocului

(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,

posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si

sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)

dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand

in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va

prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul

dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,

experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia

dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare

impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba

atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai

s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai în situaia
depunerii unui dosar de candidatur în vederea ocuprii unui post. În realitate
îns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
· angajare temporar pe perioada vacanelor;
· prezentarea la agenii (centre) de recrutare, în vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
· în situaiile în care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul obinerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
cât mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare
i prezentare a acestei “cri de vizit” fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. În acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
înele asupra naturii documentului în cauz. În mod evident, nu înseamn c
dac cineva înscrie, înc din debut, titlul în cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “caset” (rubric) a unui CV este, frecvent, întâlnit sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.
Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze în antetul CV-ului. Este

recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin “nepoliticos” s scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn “D” sau “D.P.”… În
situaia în care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba român); M., Mme sau M-elle (în limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba englez). Subliniem, îns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, înainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai înscris în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la natere nu mai necesit a înscris. Dac, îns, ai
lucrat, pân în prezent, sub numele avut înainte de cstorie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastr. i înc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu “înorii” (“îmbrobodii”), nu “dantelai”, nu “îngroai”, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra “gusturilor” dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr într-o manier cât mai complet

posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar fa de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s remarcai faptul c înscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, în ordinea i forma redate în exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e înscrise pe acelai rând.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va

înscrie, la fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nelsând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul “+”
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, înseamn c suntei “de gsit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
în activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprins între 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vârsta
maximal a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei
înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr în nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s înscriei în CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).
Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia

dumneavoastr în situaia în care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic român i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.
Starea civil i situaia familial. Exist situaii în care, din necunoatere,

anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formulri de genul: “Vduv, tat a
patru copii aai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat, mam
a apte copii” … Evident, exagerm puin ! … Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin. Alte rme impun restricii în
ceea ce privete vârsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, în CV-ul unui candidat: “ Cstorit cu un copil de treisprezece ani”,
“Recstorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s înscriei în
CV-ul dumneavoastr, într-o asemenea conjunctur “Celibatar()” i, astfel,
vei elimina multe alte posibile “interpretri”. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s înscriei în CV “Cstorit()”.
Într-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i încadrai în
munc. Aceasta poate constitui o dovad în plus asupra disponibilitii
dumneavoastr întrucât nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rândul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curând, majorri salariale! …). i înc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la “situaia familial”, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate în proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate în conturile dumneavoastr bancare ! … În concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, în cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. Înscriei aceast rubric la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este în avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei “foarte bun”, ci “excelent”,
diferena de nuan ind perceptibil în avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a înscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic nedureroas”
sau “Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stâng”!!!… Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil, decât
de îngduin), reacia rezultant le va total defavorabil …
Situaia militar. Este de o mare importan ca interlocutorul

dumneavoastr s cunoasc dac ai efectuat sau nu stagiul militar. Evident,
în cazul în care nu avei înc efectuat stagiul militar, rma care v încadreaz
va trebui s adopte msuri în consecin i adecvate situaiei de (eventual)
întrerupere temporar a lucrului. În cazul în care ai efectuat stagiul militar,
este necesar s înscriei în CV perioada aferent acestuia, precum i arma i
gradul pe care îl deinei ca rezervist.
O alta “caset” a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e înscrise în CV în ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În nalul acestei “casete” sau marcat distinct, putei
înscrie o rubric intitulat “Obiective profesionale”. Acordai, îns, o maxim
atenie (în sens de rezerv ! …) înscrierii, din dorina de “a arta c tii ce
vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! …), e “deprecierea” dumneavoastr (în
cazul în care un CV este “arhivat” de ctre respectiva rm pentru câteva luni
sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac ai evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine

nu stpânete, la nivelul cel puin “bine”, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc în afaceri (i nu numai). Practic, îns, (înc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii
de baz”) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav
-, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz
cunotinele de limbi strine. În consecin, responsabilitatea asupra oricrei
(auto)apreceri trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i
cel puin o oportun prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor
înscrise în CV. Iat contextul în care subliniem faptul c din ce în ce mai muli
recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un
dialog în limbile strine indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este
recomandabil s se renune la “formula” des întâlnit “Scris; citit; vorbit”,
apelându-se la exprimri de genul: “Bilingv Francez/Englez; Germana
- curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol (debutant)”.
De asemenea, este preferabil evitarea formulelor de tipul “Limbi strine
învate”, pentru c multe din lucrurile pe care le-am învat odat le-am …
uitat ! …
ABILITI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s înscriei

câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul în echip; înalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu
ai rezervat o rubric special în cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare în cadrul “casetei” Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s “navigai” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
îi plac excursiile montane împreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sftuii “… cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale …”, i dumneavoastr îniv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, în acelai
timp, evitai formulrile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica i dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai târziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate ! …
REFERINE. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de

dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. În acest sens, evitai s i pui în situaii
de genul “F tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane
dispuse s îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
În ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr;
– nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i în numele dumneavoastr ! …);
– dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a “conservat”
în ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s îl datai. Dac, îns, el este rezultanta unui anun
publicat într-un cotidian sau într-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV

perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV

cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, în funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmân valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
“model” (în general, evitai copierea modelelor!).
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):

Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro);
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD
1.254.412 euro)
- Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro)
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.
Buzau(6.141.341,5euro)
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687
euro)
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD
9.957.020.64
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte \ 110 mm; \ 160
mm; \ 180 mm; \ 400 mm; \ 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o

scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,

spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent

am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie

sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
• vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.
Cum sa m cei mai buni la interviu
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
^ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
^ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
^ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

Manual de Calificare Fierar Betonist PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Calificare Fierar Betonist PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Introducere general în meseria de erar betonist ................................. 1

A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic........... 143

1. Operaii cu numere întregi i raionale .............................................. 191

Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul

Sntatea i securitatea muncii

I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate

Modul de desfurare a activitii de

1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme ....................... 315

Iniiere în cutarea unui loc de munc

1. Economia de Pia ............................................................................. 355

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.

1.2 Rolul erarului betonist in executarea lucrarilor

1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe

Lucrari de completare, protectie si nisaj

Simbolul multiplilor Uniti tolerate

3. Ordinul de mrime exprimat prin prexe:

7. Terminologie folosit la încercrile materialelor de construcii

Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

8. Planuri (desene) folosite in constructii

Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

2.1. Proprietati generale ale materialelor

Cerinele oelurilor pentru beton armat

Af = aria seciunii armturii, în cm2;

OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON ARMAT

Oeluri-beton laminate la cald

Oeluri-beton pentru beton armat

6-12 255 (26)2 360l

6-14 360 (36)

PC-60 6-40 430 (42) 590, (60) 16 180° 3d

PC 90 10-28 590 (60) 890, (90) 8 90° 5d

2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Nervurile elicoidale au înlimea maxim la mijlocul lungimii lor, înlimea

Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent i dac se

Observaie: Ovalizarea barelor (diferena dintre dou diametre

Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 i PC 90

6 5,75 6,75 0,50 + 0,50 1,00 0,50 5 0.75 0,283 0,222

8 7,50 +0,30 9,00 0,75 1,25 0,75 5 1.10 0,503 0,395

Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald

Modul de livrare a oelurilor beton

Colacii de oel-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz legate în

Sârm tras pentru beton armat

Sârma se treleaz din urmtoarele mrci de oeluri: OL 34; OL 37 i OL

Caracteristicile mecanice ale sârmei trase pentru beton armat

*) Sârmele cu diametrul mal mare de 6 mm se încearc i la îndoiri

Dimensiunile sârmelor trase

Dimensiunile i abaterile la dimensiuni

Vericarea calitii. Vericarea calitii se face în mod similar cu cea a

Sârm moale de legat

Plasele sudate uzinate

Transportul i depozitarea oelurilor-beton

Operaii pentru manipulare transport i depozitare oel-beton in bare

Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in

Fig. 7. Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci,

Fig. 9. Stive pentru bare de oel-beton.

Plasele se pot depozita în cazul spaiilor restrânse, în picioare prin rezemare

OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON

Tipuri de oeluri pentru beton precomprimat

OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON ARMAT

OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON

VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT

CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT

TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLCIT,

TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT I ÎNDREPTAT OELUL-

MAINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OEL-BETON