Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P 66-00
P 66-00
Indicativ P 66-2000
Înlocuieşte P 66-79
Cuprins
PREVEDERI GENERALE
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Obiectul prezentului normativ îl reprezintă proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediu rural cu
o populaţie existentă de până la 10.000 locuitori.
1.2. Prevederile prezentului normativ se aplică la realizarea lucrărilor noi, pentru etapa I-a, corespunzătoare numărului existent în prezent de
locuitori.
1.3. Scopul prezentului normativ îl constituie:
- stabilirea schemelor tehnologice de alimentare cu apă potabilă şi canalizare cât şi a procedeelor de tratare a apei;
- asigurarea calităţii apei tratate la cerinţele standardelor existente pentru apa potabilă;
- asigurarea igienei, sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului.
1.4. Pentru lucrările de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a unor unităţi agrozootehnice şi a altor unităţi economice ce se realizează în mediul
rural, prezentul normativ are caracter de recomandare, cu excepţia prevederilor cerinţelor de calitate, conform Legii nr. 10/1995, care sunt obligatorii.
1.5. În cazul mai multor localităţi care prin amplasare se pretează la rezolvarea alimentării cu apă şi canalizării în sistem microzonal, aceste soluţii se
compară din punct de vedere tehnic cu soluţiile de rezolvare independentă pentru fiecare localitate.
[top]
ALIMENTĂRI CU APĂ
2. GENERALITĂŢI
2.1. Alimentarea cu apă a consumatorilor casnici din mediul rural se face prin intermediul cişmelelor amplasate pe străzi, iar a unităţilor economice
social-culturale prin intermediul căminelor de branşament la reţeaua de distribuţie.
2.2. Pentru lucrările de alimentare cu apă din mediul rural se preferă soluţiile cu surse de apă suterană.
La stabilirea soluţiilor generale şi a schemelor tehnologice se au în vedere, cu prioritate, acelea care asigură o exploatare sau cu funcţionare
automatizată.
2.3. Pentru realizarea lucrărilor, este necesar să se obţină obligatoriu avizele şi acordurile necesare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2.4. Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural se încadrează, după STAS 4273, în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV.
Aceste lucrări sunt de importanţă “normală” conform HGR 766/1997.
2.5. Conform Legii 10/95 şi Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor (aprobat de HG 925/1995), lucrările se
verifică pentru cerinţele:
A – Rezistenţa şi stabilitatea la solicitările statice, dinamice, inclusiv cele seismice
B – Siguranţa în exploatare
C – Siguranţa la foc
D – Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
E – Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energia
F – Protecţia împotriva zgomotului
[top]
2 3,21
3 2,80
4 2,56
5 2,40
6 2,27
8 2,10
10 1,99
15 1,81
20 1,70
30 1,57
45 1,47
60 1,40
80 1,35
100 1,31
150 1,25
200 1,22
400 1,16
3.2.2. Necesarul de apă pentru creşterea animalelor se stabileşte pentru debitele specifice q din STAS 1343/3.
3.2.3. Necesarul de apă pentru unităţile economice şi social-culturale din mediul rural care urmează a fi alimentate cu apă dintr-un sistem comun cu
localitatea respectivă, va fi precizat de fiecare unitate în parte pentru Q zi med, Qzi max, Q0 max.
3.2.4. Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă este cuprins între:
- 5% pentru surse de ape subterană;
- 10 % pentru surse de apă de suprafaţă.
3.2.5. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor se stabileşte după cum urmează:
- o rezervă de apă de minimum 10 m3 pentru localităţi la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri nu depăşesc 5 l/s;
- 5 l/s pentru localităţi având până la 5000 locuitori, la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri este egal sau mai mare de 5
l/s;
- 5 l/s pentru localităţi având până la 10000 locuitori, la care debitul maxim orar de apă pentru nevoi gospodăreşri este egal sau mai mare de
10 l/s;
3.2.6. Pierderile de apă în instalaţiile de alimentare cu apă se consideră de 10%.
3.3. Condiţiile de calitate a apei potabile pentru localităţile din mediul rural sunt cele prescrise în STAS 1342.
[top]
- amplasarea geografică şi altimetrică a localităţii în raport cu localităţile învecinate, cu surse de apă existente (captări de apă subterană şi
de suprafaţă, conducte magistrale de apă brută sau de apă tratată);
- mărimea localităţii, gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuinţe, şcoli, spitale, dispensare, industrie locală, unităţi economice,
agroindustriale şi/sau de alte profile;
- configuraţia generală geodezică a intravilanului localităţii şi a zonelor limitrofe în care se află amplasamentele sursei de apă, staţiilor de
pompare, aducţiunile staţiei de tratare şi rezervoarelor;
- capacitatea surselor de apă existente sau a surselor de apă nou indentificate prin studii de teren;
a. sursele de apă;
b. staţii de pompare (după caz);
c. conducta de aducţiune;
d. staţia de tratare a apei (după caz);
e. rezervor;
f. reţeaua de distribuţie.
4.3. Stabilirea schemei generale a alimentării cu apă pentru o localitate sau un grup de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-economice
urmărind realizarea unor costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 10 ani.
4.4. Sursele de apă sunt:
- captări de izvoare;
- surse de apă suterană, captări prin puţuri de mică adâncime sau drenuri din freatic sau infiltraţii de mal;
- conducte magistrale de apă potabilă sau cu apă brută având disponibil debitul cerinţei pentru alimentarea cu apă a localităţii rurale;
- surse de apă subterană de medie sau mare adâncime;
- surse de apă de suprafaţă din lacuri existente;
- surse de apă de suprafaţă din râuri, preferabil din captări existente.
Se recomandă sursele cu debite ce respectă gradul de asigurare normat, dându-se prioritate surselor situate la cote piezometrice ce reclamă
pompări minime.
4.5. Se recomandă conducte de aducţiune cu lungimi minime, în special la alimentările cu apă în sistem microzonal.
4.6. La stabilirea soluţiilor pentru staţiile de tratare se au în vedere:
- amplasamente care asigură transportul apei spre rezervoare prin curgere gravitaţională;
- scheme tehnologice în care între obiectele staţiei nu sunt necesare pompări intermediare;
- scheme tehnologice ce se pretează la o exploatare fără personal permanent.
4.7. Rezervoarele pentru înmagazinarea apei pot fi:
- rezervoare îngropate sau semiîngropate amplasate la cote ce asigură presiunea de alimentare a reţelei de distribuţie;
- rezervoare îngropate sau semiîngropate servite de staţii de pompare cu sau fără hidrofor care asigură alimentarea cu apă a reţelei de
distribuţie.
4.8. Stabilirea poziţiei rezervoarelor în schema distribuţiei apei (rezervoare de trecere sau rezervoare de capăt) se face pe baza unor calcule de
optimizare a reţelei de distribuţie şi a staţiei de pompare.
4.9. Reţeaua de distribuţie este de tip ramificat, inclusiv în cazul în care, pe anumite porţiuni, se prevăd hidranţi de incendiu supraterani.
[top]
5. SURSA DE APĂ
5.1. Alegerea sursei de apă pe criteriile şi în ordinea de preferinţă indicate la art. 4.1. şi 4.4. se face pe baza unor studii de teren hidrogeologice,
hidrologice, geotehnice şi topometrice, care să determine caracteristicile tehnice ale acesteia.
5.2. Sursele de apă de suprafaţă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de calitate din STAS 4706. Alimentarea cu apă din mediul rural va
putea fi făcută din surse de categoria I de calitate, precum şi, în mod excepţional, din surse de categoria a II-a, cu avizul expres, prealabil, al
organelor sanitare.
5.3. Proiectul de alimentare cu apă respectă prevederile SR 1628/1 şi SR 1628/2 privind studiile ce se fac asupra surselor de apă de suprafaţă şi
subterane.
Studiile cuprind în mod obligatoriu precizările privind mărimea zonelor de protecţie sanitară şi natura perimetrelor ce trebuie instituite, în conformitate
cu prevederile HGR nr. 101/97.
[top]
6. CAPTAREA APEI
6.1. Captările de apă ce servesc alimentările cu apă în mediul rural trebuie să satisfacă condiţiile specifice tipului de captare adoptat.
6.1.1. Captările din izvoare ţin seama de prevederile STAS 1629/1 şi de următoarele condiţii:
- să fie amplasată în punctul real de izvorâre;
- să asigure captarea integrală a izvorului, pentru eventuale extinderi, fără pierderi, în care scop construcţia de captare trebuie încastrată în
stratul impermeabil de bază;
- să ferească punctul de captare de contaminări exterioare printr-o etanşare corespunzătoare;
- să nu modifice regimul natural de curgere al izvorului; schimbarea locului de ieşire din rocă prin obturarea unor fisuri, ridicarea sau
coborârea nivelului apei în bazinul de sosire peste nivelul iniţial de curgere, pot duce chiar la pierderea izvorului;
- construcţia de captare trebuie să fie vizitabilă şi bine ventilată;
- să fie construită din materiale rezistente la eventuala acţiune corozivă a apei sau a terenului; să aibă asigurată zona de protecţie sanitară.
6.1.2. Captarea apelor subterane respectă prevederile STAS 1629/2 şi STAS 1629/3 precum şi următoarele condiţii:
- să fie amplasate în zone neinundabile sau protejate prin îndiguiri contra inundaţiilor;
- să aibă asigurate zonele de protecţie sanitară;
- pentru captarea zonelor acvifere de medie şi mare adâncime, izolarea stratelor acvifere contaminate;
- la captările de infiltraţie de mal, toate lucrările la mal şi în albie se prevăd de tip permeabil, evitându-se lucrări de baraje sau praguri de fund
în zona captării;
- materialul coloanelor filtrante să fie rezistent la coroziune şi să asigure prin forma şi dimensiunile fantelor protecţia împotriva înnisipării
puţurilor.
6.1.3. Captarea apelor de suprafaţă respectă prevederile STAS 1629/4 şi STAS 1629/5 precum şi următoarele condiţii:
- să asigure debitul cerinţei de apă şi nivelul corespunzător care să permită captarea în condiţii de siguranţă, în special în perioadele de
iarnă;
- să asigure stabilitatea zonei de captare prin apărări de mal, pinteni, îndiguiri etc.;
- să protejeze – prin grătare – pătrunderea plutitorilor în priza de apă şi să asigure posibilitatea evacuării depunerilor din priză spre aval;
- să prevadă o deznisipare a apei în cadrul construcţiilor de la captare, corespunzător cu prevederile din STAS 3573.
6.1.4. Legarea conductelor magistrale existente se realizează în următoarele condiţii:
- existenţa acordului prealabil al proprietarului conductei, în care se precizează: debitul de apă asigurat, calitatea apei, presiunea minimă în
punctul în punctul de branşament, preţul de cost al apei livrate, alte condiţii impuse de furnizor;
- prevederea, în punctul de branşament, a unui cămin de concesie cu vană de separaţie, debitmetru-contor şi manometru.
[top]
7. TRATAREA APEI
7.1. Staţiile de tratare se dimensionează la debitul maxim orar de calcul Q c.
7.2. Schema tehnologicî a staţiei de tratare cuprinde obiectele destinate limpezirii şi dezinfectării apei şi, după caz, unor tratări speciale (pentru ape
din surse subterane) cum sunt eliminarea hidrogenului sulfurat, compuşilor de fier şi mangan, şi anume:
- Staţie de tratare cu reactivi chimici, coagulant (sulfat de aluminiu, sulfat feros, clorură ferică), var, după caz polielectrolit şi dezinfecţia cu
clor gazos sau hipoclorit de sodiu;
- Decantoare;
- Filtre rapide sau filtre lente;
- După caz, preaerare.
7.3. Dimensionarea staţiei de tratare se realizează în conformitate cu prevederile STAS 12277 şi prin studiu de tratabilitate care stabileşte:
- tipul de reactiv: coagulant, var, polielectrolit şi felul dezinfectantului;
- dozele maxime de reactivi, mod de preparare a soluţiilor şi de administrare şi timpii de contact necesari;
- timpul minim de sedimentare, încărcări superficiale;
- viteze maxime de filtrare;
- natura, granulozitatea şi grosimea stratului filtrant;
- gradul de oxigenare necesar pentru sistemele de aerare.
7.4. În zonele unde se dispune de suprafeţe de teren suficiente pentru amplasarea unor filtre lente, se examinează şi oportunitatea adoptării unei
soluţii de staţie de tratare cu filtre lente precedate de prefiltre cu flux orizontal.
În această variantă deznisipatorul de la captare se dimensionează conform STAS 3573.
7.5. Dimensionarea obiectelor componente ale staţiei de tratare de face conform: SR 12362, STAS 3620/1, STAS 3620/2 şi STAS 9295.
7.6. Calitatea materialului filtrant utilizat în prefiltrele şi filtrele staţiei de tratare corespunde prevederilor STAS 1712/1, 2, 3.
[top]
8. STAŢII DE POMPARE
8.1. Staţiile de pompare se proiectează respectând prevederile din STAS 10110.
8.2. Din punct de vedere al siguranţei în exploatare, staţiile de pompare pentru mediul rural se încadrează în categoria III, la care se admite
înreruperea alimentării cu apă pe durata înlăturării unei avarii, însă nu mai mult de 24 ore.
8.3. În staţiile de pompare pentru nevoi gospodăreşti se prevede un singur agregat de rezervă.
În localităţi cu debitul orar cuprins între 5 şi 10 l/s, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar
pentru nevoi gospodăreşti, la care se adaugă 5 l/s pentru stingerea incendiului.
În localităţi cu debitul maxim orar mai mare de 10 l/s, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar
pentru nevoi gospodăreşti, iar pentru asigurarea debitului de 10 l/s pentru stingerea incendiului se va prevedea o pompă suplimentară acţionată în
mod independent. În caz de incendiu, cele două pompe funcţionează în paralel, pentru asigurarea debitului maxim orar pentru nevoi gospodăreşti şi
10 l/s pentru combaterea incendiului.
Alimentarea cu energie electrică şi posibilitatea de acţionare a pompei se face conform prevederilor I 7 şi I 9, referitor la condiţiile de alimentare a
receptoarelor cu rol de siguranţă la foc.
8.4. Instalaţiile de pompare se prevăd cu funcţionare înecată a pompelor; pot fi prevăzute şi pompe cu autoamorsare.
8.5. Staţiile de pompare se proiectează, acolo unde este posibil, ca obiecte comasate cu alte obiecte din cadrul sistemului de alimentare cu apă
(prize de apă de suprafaţă, deznisipatoare, staţii de tratare monobloc, rezervoare)
8.6. Pentru calculul şi atenuarea fenomenului de lovitură de berbec se respectă recomandările normativului I 30 Instrucţiuni tehnice pentru calculul
loviturii de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acestora în instalaţii hidraulice sub presiune.
[top]
9. CONDUCTE DE ADUCŢIUNE
9.1. Conductele de aducţiune, cu nivel liber sau sub presiune, cu funcţionare gravitaţională sau prin pompare, respectă prevederile din SR 6819
privind studiile necesare şi prescripţiile de proiectare.
9.2. Conductele de aducţiune se realizează cu un singur fir.
9.3. Materialul conductelor de aducţiune poate fi: polietilenă de înaltă densitate, policlorură de vinil, poliester armat cu fibre de sticlă etc., în
conformitate cu prevederile normativelor:
- I 22-99 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor;
- GP 043-99 – Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC,
polietilenă şi polipropilenă.
[top]
- pe porţiunile de reţea care distribuie Qo max < 5 l/s nu se amplasează hidranţi de incendiu;
- porţiunea de reţea care distribuie debitul Qo max între 5 şi 10 l/s au diametrele rezultate din calcul, dar minim 110 mm; pe aceste reţele se
prevăd 3 până la 5 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei;
- porţiunea de reţea care distribuie debitul Qo max > 10 l/s au diametrele rezultate din calcul, dar minim 125 mm; pe aceste reţele se prevăd 5
până la 10 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei
11.2. Materialul conductelor din reţea şi pentru branşamente se alege pe considerente economice, ţinând seama atât de costul materialelor
conductelor şi a patului de pozare, cât şi a pieselor speciale: coturi, teuri, branşamente. Se pot utiliza conducte de policlorură de vinil, polietilenă de
înaltă densitate, poliester armat cu fibre de sticlă şi alte tuburi protejate la interior şi exterior contra coroziunii, agrementate tehnic în ţară pentru a fi
utilizate pentru apa potabilă şi fiind garantate pentru o perioadă de 50 ani.
11.4. Reţeaua de distribuţie are robinete de secţionare pe conducte principale (din care se ramifică reţeaua) la distanţe de max. 600 m.
11.5. Ramificaţiile din conductele principale cu lungimi mai mici de 300 m se fac prin branşare directă, fără cămin de vizitare şi robinet de secţionare.
11.6. Amplasarea reţelelor de distribuţie, în plan şi pe verticală, se face conform SR 8591 şi SR 4163/1.
11.7. Profilul de pozare al conductelor, în special patul de rezemare şi modul de compactare a umpluturilor, este cel prescris de furnizor, ţinând
seama de standardul de produs al tuburilor şi în conformitate cu prevederile normativului I 22 -– Normativ pentru proiectarea şi executarea
conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor.
Adâncimea minimă de pozare a reţelelor nu poate fi mai mică decât adâncimea minimă de îngheţ, conform STAS 6054.
11.8. Căminele de branşament şi contor respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064-1 şi 2.
11.9. Capacele şi ramele pentru cămine de vizitare sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SR EN 124.
11.10. Cişmelele stradale se prevăd la distanţă de 300 m între ele şi sunt de tipul cu robinet automat de închidere (îngropat) protejat împotriva
îngheţului. În zona cişmelei se execută lucrări pentru drenarea apelor spre şanţuri de scurgere.
11.11. Armăturile şi piesele speciale (armături de închidere, ventile de aerisire, armături de golire) pentru reţele se prevăd conform SR 4163-1.
11.12. Subtraversările de CF şi drumuri cu conductele de aducţiune sau reţele se fac cu respectarea prevederilor STAS 9312.
[top]
12.1. Sistemele de alimentare cu apă în mediul rural se prevăd cu un minim de aparatură de monitorizare şi comandă care să sigure funcţionarea
sigură în toate compartimentele, şi anume;
[top]
13. CANALIZARE
13.1. Apa provenită de la cişmelele stradale se canalizează la rigolele drumurilor.
13.2. Nu se prevede canalizarea centralizată a localităţilor din mediul rural. Unităţile social-culturale, administrative sau economice (şcoli, dispensare
etc.) prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă se prevăd cu instalaţii proprii de preluare, epurare şi evacuare a apelor uzate aferente,
conform normativului I 9.
[top]
14. PRINCIPII GENERALE PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN MEDIUL
RURAL
14.1. Caietele de sarcini care însoţesc proiectul de alimentare cu apă şi canalizare detaliază condiţiile tehnice de execuţie şi montaj al lucrărilor,
cuprinzând: calităţile materialelor, utilajelor, echipamentelor, standarde ce trebuie respectate, toleranţe de execuţie şi montaj, protecţia muncii,
protecţia mediului, tehnologii, transporturi, inspecţii, teste, verificări, întreţinere etc.
14.2. Proiectul prevede programul de urmărire a comportării în timp a lucrărilor. Acesta se întocmeşte în funcţie de specificul fiecărei lucrări, în
conformitate cu reglementarea P 130 – Norme metodologice privind urmărirea în timp a construcţiilor.
14.3. Se respectă prevederile furnizorilor de materiale şi echipamente privind transportul, manipularea, depozitare şi montarea acestora.
14.4. Execuţia reţelelor de distribuţie şi aducţiunilor respectă prevederile normativului I 22 şi STAS 4163-3.
14.5. În toate fazele de execuţie (transport, depozitare, manipulare, pozare instalaţii tehnologice, probe necesare şi punere în funcţiune) se respectă
prevederile Normativului C 300 “Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execuţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora”.
14.6. Instalaţiile tehnologice trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţă a construcţiei, precum şi nivelului riscului de
incendiu, să aibă nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte normele generale şi specifice de prevenire şi
stingere a incendiilor.
14.7. Verificarea calităţii lucrărilor
Asigurarea şi verificarea calităţii se face în condiţiile impuse de prevederile grupului de standarde SR-ISO 9000 şi normativul C 56 “Normativ
pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.
Verificarea calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei, pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe ansamblul lucrărilor, în
conformitate cu caietele de sarcini.
14.8. În timpul execuţiei se ţine evidenţa activităţilor de control a calităţii lucrărilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Documentele încheiate pe
parcursul execuţiei se ataşează la Cartea Tehnică a construcţiei.
14.9. Recepţia lucrărilor se face conform HG nr. 273/1994 – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
şi conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
14.10. Etapele de realizare a recepţiei sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract
- recepţia finală – după expirarea perioadei de garanţie prevăzute în proiect.
[top]