Waltari, Mika - Amantii Din Bizant

{\rtf1{\info{\title Amantii din Bizant}{\author Mika
Waltari}}\ansi\ansicpg1252\deff0\deflang1033
{\fonttbl{\f0\froman\fprq2\fcharset128 Times New Roman;}
{\f1\froman\fprq2\fcharset128 Times New Roman;}{\f2\fswiss\fprq2\fcharset128
Arial;}{\f3\fnil\fprq2\fcharset128 Arial;}{\f4\fnil\fprq2\fcharset128 MS Mincho;}
{\f5\fnil\fprq2\fcharset128 Tahoma;}{\f6\fnil\fprq0\fcharset128 Tahoma;}}
{\stylesheet{\ql \li0\ri0\nowidctlpar\wrapdefault\faauto\rin0\lin0\itap0
\rtlch\fcs1 \af25\afs24\alang1033 \ltrch\fcs0
\fs24\lang1033\langfe255\cgrid\langnp1033\langfenp255 \snext0 Normal;}
{\s1\ql
\li0\ri0\sb240\sa120\keepn\nowidctlpar\wrapdefault\faauto\outlinelevel0\rin0\lin0\i
tap0 \rtlch\fcs1 \ab\af0\afs32\alang1033 \ltrch\fcs0
\b\fs32\lang1033\langfe255\loch\f1\hich\af1\dbch\af26\cgrid\langnp1033\langfenp255
\sbasedon15 \snext16 \slink21 heading 1;}
{\s2\ql
tap0 \rtlch\fcs1 \ab\ai\af0\afs28\alang1033 \ltrch\fcs0
\b\i\fs28\lang1033\langfe255\loch\f1\hich\af1\dbch\af26\cgrid\langnp1033\langfenp25
5 \sbasedon15 \snext16 \slink22 heading 2;}
{\s3\ql
{\s4\ql
tap0 \rtlch\fcs1 \ab\ai\af0\afs23\alang1033
\ltrch\fcs0\b\i\fs23\lang1033\langfe255\loch\f1\hich\af1\dbch\af26\cgrid\langnp1033
\langfenp255 \sbasedon15 \snext16 \slink24 heading 4;}
{\s5\ql
{\s6\ql
\sbasedon15 \snext16 \slink26 heading 6;}}
{
\~\par\pard\plain\hyphpar} {
Mika Waltari\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
Aman\u355?ii din Bizan\u355?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nsemn\u259?rile lui Ioannis Anghelos, \u238?n anul c\u259?derii ora\u351?ului
Constantinopol, 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
12 decembrie 1452\par\pard\plain\hyphpar} {
Te-am v\u259?zut prima oar\u259? \u351?i \u355?i-am vorbit.\par\pard\plain\hyphpar}
{
A fost ca un cutremur care mi-a r\u259?scolit fiin\u355?a. Mormintele din inima mea
s-au deschis, str\u259?in m-am sim\u355?it fa\u355?\u259? de mine \u238?
nsumi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?mplinit patruzeci de ani \u351?i credeam c\u259? sunt \u238?n amurgul
vie\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am r\u259?t\u259?cit mult prin lume, am trecut prin numeroase \u238?ncerc\u259?ri,
am tr\u259?it diferite vie\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeu mi-a vorbit \u238?n multe graiuri, \u238?ngerii lui mi s-au ar\u259?tat,
dar credin\u355?\u259? \u238?n ei nu am avut.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd te-am v\u259?zut, am crezut, fiindc\u259? un astfel de miracol a fost
s\u259? mi se \u238?nt\u226?mple.\par\pard\plain\hyphpar} {
Te-am v\u259?zut \u238?n fa\u355?a por\u355?ilor de aram\u259? ale Sfintei Sofia.
Ceremonios, lumea ie\u351?ea din catedrala unde ascultase leg\u259?m\u226?ntul
unirii Bisericilor. Cardinalul Isidor \u238?l citise \u238?n limbile latin\u259?
\u351?i greac\u259?. \u206?n timpul str\u259?lucitei slujbe ce urmase
proclama\u355?iei, cardinalul \u238?nsu\u351?i rostise Crezul. Dar c\u226?nd a
ajuns la "\u351?i Fiului", mul\u355?i oameni \u351?i-au acoperit fa\u355?a cu
m\u226?inile, iar dinspre balcon s-au auzit, amare, suspinele \u351?i pl\u226?nsul
femeilor. St\u259?tusem tot timpul strivit de mul\u355?ime \u238?ntr-un naos
lateral, l\u226?ng\u259? o coloan\u259? cenu\u351?ie. Am atins-o, era umed\u259?,
ca \u351?i cum, de durere, coloana s-ar fi acoperit cu sudoare
rece.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ordinea ceremoniei vechi de o mie de ani, demnitarii au ie\u351?it din
catedral\u259?, \u238?n mijlocul lor p\u259?\u351?ea basileul, \u238?mp\u259?ratul
Constantin, impun\u259?tor \u351?i grav, cu p\u259?rul de-acum cenu\u351?iu sub
aurul coroanei pana\u351?ate. Fiecare purta ve\u351?minte ale c\u259?ror stofe,
culori \u351?i podoabe corespundeau pozi\u355?iei ierarhice: \u238?nal\u355?i
demnitari de Blaherne, mini\u351?tri, logothe\u355?i \u351?i magistri, tot Senatul,
urmat de arhon\u355?ii de Constantinopol, neam dup\u259? neam. De la dreapta \u238?
mp\u259?ratului Constantin, cancelarul Phrantzes, pe care-l cuno\u351?team bine,
privea mul\u355?imea cu ochi alba\u351?tri \u351?i reci. Printre latini l-am
v\u259?zut pe bailul Vene\u355?iei \u351?i i-am recunoscut \u351?i pe mul\u355?i
al\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ns\u259? pe megaducele Lukas Notaras, amiral al flotei imperiale, nu-l mai
v\u259?zusem niciodat\u259?. Era cu un cap mai \u238?nalt ceilal\u355?i demnitari.
Brun \u351?i m\u226?ndru, cu o privire p\u259?trunz\u259?toare \u351?i \u238?
n\u355?eleapt\u259?, chipul lui avea melancolia ciudat\u259? a vechilor familii
grece\u351?ti. Ie\u351?ise din catedral\u259? r\u259?scolit, furios, ca \u351?i cum
n-ar mai fi putut suporta \u351?i aceast\u259? umilin\u355?\u259? ce se ab\u259?
tuse asupra Bisericii \u351?i a poporului s\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mul\u355?imea era cople\u351?it\u259? de splendidele culori ale ve\u351?mintelor de
ceremonie pe care le purtau demnitarii, de albastrul \u351?i de albul Greciei, de
broderiile din aur \u351?i din perle, de pietrele pre\u355?ioase multicolore.
Soarele str\u259?lucea \u351?i pia\u355?a din fa\u355?a catedralei era ticsit\u259?
de oameni. Printre ei erau c\u259?lug\u259?ri b\u259?rbo\u351?i cu \u238?nalte
potcapuri negre, \u238?nf\u259?\u351?ura\u355?i \u238?n rase negre, cu priviri
m\u226?niate de disperare, artizani \u351?i negustori furio\u351?i, marinari de pe
cor\u259?biile din port, pescari. Dar cei mai mul\u355?i erau c\u259?lug\u259?rii.
Fiecare al treilea om cu care te \u238?nt\u226?lne\u351?ti pe str\u259?zile
Constantinopolului este c\u259?lug\u259?r. Sute de biserici apar\u355?in de-acum
m\u259?n\u259?stirilor; la drept vorbind, papa \u238?l recunoa\u351?te doar \u238?n
\u351?apte biserici pe patriarhul Gregorios Mammas, cel pe care poporul \u238?l
nume\u351?te falsul patriarh.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd au fost adu\u351?i caii, mul\u355?imea a \u238?nceput s\u259?-i
huiduiasc\u259? \u351?i s\u259?-i blesteme pe latini. Oamenii au
strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? F\u259?r\u259? "\u351?i Fiului"! F\u259?r\u259? nici un
pap\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu am avut putere s\u259? ascult. \u206?n tinere\u355?e, auzisem acelea\u351?i
vorbe p\u226?n\u259? la epuizare. Sup\u259?rarea \u351?i disperarea mul\u355?imii
erau ca vuietul furtunii. Oamenii \u238?\u351?i acordaser\u259? urletele dup\u259?
glasurile exersate ale c\u259?lug\u259?rilor, ca \u351?i cum ar fi psalmodiat
liturghia:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? F\u259?r\u259? "\u351?i Fiului"! F\u259?r\u259? "\u351?i
Fiului"!\par\pard\plain\hyphpar} {
Era s\u259?rb\u259?toarea Sf\u226?ntului Spiridon.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n momentul c\u226?nd cortegiul doamnelor nobile ie\u351?ea din biseric\u259?,
o parte din suita \u238?mp\u259?ratului Constantin se \u351?i amestecase \u238?n
mul\u355?imea agitat\u259? \u351?i psalmodiatoare de urlete, care \u238?mpingea din
toate p\u259?r\u355?ile. Doar \u238?n jurul \u238?mp\u259?ratului era un oarecare
spa\u355?iu gol, fiindc\u259?, instinctiv, poporul \u238?i respecta fiin\u355?a
sacrosanct\u259?. Apoi \u238?mp\u259?ratul Constantin, cu chipul \u238?ntunecat de
suferin\u355?\u259?, a \u238?nc\u259?lecat pe calul s\u259?u. Purta ve\u351?minte
de culoarea purpurei, brodate cu aur. Cizmele de purpur\u259? erau \u238?mpodobite
cu vulturul bicefal.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost martorul \u238?mplinirii visului secular de unire a Bisericilor cre\u351?
tine Oriental\u259? \u351?i Occidental\u259?, de supunere a Bisericii Ortodoxe
autorit\u259?\u355?ii papale \u351?i de renun\u355?are la textul original al
Crezului. \u206?ns\u259? abia acum, \u238?n cel de-al doilea deceniu de la f\u259?
ptuire, dup\u259? mult\u259? h\u259?r\u355?uial\u259?, aceast\u259? unire s-a
\u238?nt\u259?rit \u238?n Catedrala Sf\u226?nta Sofia prin citirea proclama\u355?
iei de c\u259?tre cardinalul Isidor. Acela\u351?i text, t\u259?lm\u259?cit \u238?n
grece\u351?te, fusese citit de mitropolitul Bessarion \u238?n catedrala
Floren\u355?ei, marele, eruditul Bessarion, cel cu capul rotund, c\u259?ruia papa
Eugen al IV-lea \u238?i oferise boneta de cardinal r\u259?splat\u259? pentru
serviciile aduse cauzei reconcilierii, la fel cum, mai apoi, \u238?l r\u259?
spl\u259?tise \u351?i pe Isidor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au trecut paisprezece ani de atunci, \u238?n aceea\u351?i noapte, dup\u259? ce am
ascultat proclama\u355?ia de unire a Bisericilor cre\u351?tine, mi-am v\u226?ndut
c\u259?r\u355?ile \u351?i ve\u351?mintele, am d\u259?ruit s\u259?racilor to\u355?i
banii mei \u351?i am plecat din Floren\u355?a. Cinci ani mai t\u226?rziu am ales
crucea, \u238?n timp ce oamenii urlau \u238?n fa\u355?a Catedralei Sf\u226?nta
Sofia, mi-am amintit de c\u259?r\u259?rile mun\u355?ilor din Assisi \u351?i de
c\u226?mpia plin\u259? de cadavre din Varna.\par\pard\plain\hyphpar} {
Urletele mul\u355?imii s-au curmat pe nea\u351?teptate. C\u226?nd mi-am ridicat
privirea, l-am v\u259?zut pe megaducele Notaras cum se c\u259?\u355?\u259?ra pe
soclul unei coloane de marmur\u259? \u238?ng\u259?lbenit\u259?. A f\u259?cut un
semn cu m\u226?inile ca mul\u355?imea s\u259? tac\u259?. Apoi v\u226?ntul de
decembrie a adus \u238?n urechile mele strig\u259?tul lui sfid\u259?
tor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai bine turbanul turcilor dec\u226?t tiara
pontifical\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Auzindu-i curajoasele vorbe, poporul \u351?i c\u259?lug\u259?rii au izbucnit \u238?
ntr-un urlet triumf\u259?tor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai bine turbanul turcilor dec\u226?t tiara pontifical\u259?! au strigat cu
entuziasm grecii Constantinopolului, la fel cum strigaser\u259? odinioar\u259?
iudeii Ierusalimului: Ia-L pe Acesta \u351?i elibereaz\u259?-ne pe
Baraba!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ostentativ, mul\u355?i nobili \u351?i arhon\u355?i s-au adunat degrab\u259? \u238?n
jurul megaducelui, pentru a ar\u259?ta mul\u355?imii c\u259?-i \u238?mp\u259?
rt\u259?\u351?esc m\u226?nia \u351?i c\u259?-l sfideaz\u259? pe \u238?mp\u259?rat.
Iar poporul s-a dat, \u238?n sf\u226?r\u351?it, la o parte, deschiz\u226?nd astfel
cale pe unde \u238?mp\u259?ratul c\u259?lare, urmat de suita lui v\u259?dit
diminuat\u259?, s\u259? poat\u259? trece. Nobilele doamne continuau s\u259?
ias\u259? prin imensele por\u355?i de aram\u259?, dar o dat\u259? ajunse afar\u259?
din biseric\u259?, vr\u226?nd-nevr\u226?nd, se amestecau \u351?i se pierdeau \u238?
n mul\u355?ime.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost curios s\u259? v\u259?d cum \u238?l va \u238?nt\u226?mpina mul\u355?imea pe
cardinalul Isidor. Dar el trecuse peste destule \u238?ncerc\u259?ri din cauza
Uniunii. De aceea, prudent, a preferat s\u259? r\u259?m\u226?n\u259? \u238?n
biseric\u259?. Dup\u259? ce fusese numit cardinal, nu-\u351?i schimbase felul de a
fi. R\u259?m\u259?sese acela\u351?i b\u259?rbat: micu\u355? de statur\u259?, cu
ochi ageri, parc\u259? \u351?i mai mic fiindc\u259?-\u351?i r\u259?sese barba
dup\u259? obiceiul latinilor. Mi-am amintit c\u259? la Ferrara \u351?i la
Floren\u355?a purta barb\u259?. Markos Evghenikos, care pretindea c\u259? atunci
c\u226?nd sosise \u238?n Ferrara, Isidor ar fi adus \u351?i ciuma cu el de la Kiev,
\u238?l blestemase \u351?i afirmase c\u259?, pentru aceast\u259? f\u259?r\u259?
delege, nici nu \u238?ncape \u238?ndoial\u259? c\u259? Dumnezeu urmeaz\u259?
s\u259?-i cear\u259? socoteal\u259? la Judecata de Apoi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vuia confuz\u259? mul\u355?imea \u238?nc\u226?lcit\u259? \u238?n imensul con de
umbr\u259? pe care cupola catedralei \u238?l \u238?ntinsese peste pia\u355?\u259?.
Sclipeau diademele \u351?i m\u259?t\u259?surile colorate ale nobilelor doamne
r\u259?t\u259?cite printre c\u259?lug\u259?rii \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?i
\u238?n negru. Rece era cerul \u351?i de un albastru stins, chiar dac\u259? soarele
str\u259?lucea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai bine turbanul turcilor dec\u226?t tiara pontifical\u259?! A\u351?a a
strigat megaducele Notaras din ad\u226?ncul inimii sale, din dragoste pentru
ora\u351? \u351?i pentru credin\u355?\u259?, din ur\u259? fa\u355?\u259? de
latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu m-am putut \u238?mpiedica s\u259? g\u226?ndesc c\u259?, \u238?n spatele
arz\u259?toarei sale sincerit\u259?\u355?i, vorbele lui ascundeau r\u259?ceala unui
bine calculat plan politic. Doar pentru a fi sigur c\u259? cea mai mare parte a
popula\u355?iei \u238?l va sus\u355?ine, a dat el c\u259?r\u355?ile pe
fa\u355?\u259? \u238?n mijlocul mul\u355?imii agitate. De fapt, nici un grec nu
aproba Uniunea din tot sufletul, nici chiar \u238?mp\u259?ratul Constantin. \u206?
mp\u259?ratul fusese nevoit s\u259? accepte subordonarea fa\u355?\u259? de
Uniune \u351?i proclama\u355?ia doar pentru a men\u355?ine \u238?n vigoare
alian\u355?a de prietenie \u351?i ajutorare care asigura ora\u351?ului
Constantinopol sprijinul flotei pontificale.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceast\u259? flot\u259? se armeaz\u259? deja la Vene\u355?ia. Printre altele,
cardinalul Isidor a afirmat c\u259?, de \u238?ndat\u259? ce vestea oficial\u259? a
proclama\u355?iei Uniunii va ajunge la Roma, flota pontifical\u259? \u238?\u351?i
va \u238?ncepe periplul spre Constantinopol. Dar ast\u259?zi, c\u226?nd \u238?
mp\u259?ratul Constantin a ie\u351?it din catedral\u259?, mul\u355?imea i-a
strigat: Apostat! Apostat!, blestemul cel mai umilitor, cel mai teribil, cel mai
necru\u355?\u259?tor care poate fi adresat unui om. Este pre\u355?ul pe care el
trebuie s\u259?-l pl\u259?teasc\u259? pentru cele zece cor\u259?bii de r\u259?zboi.
Cine \u351?tie de vor sosi vreodat\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mpreun\u259? cu cardinalul Isidor a venit \u351?i o m\u226?n\u259? de
arca\u351?i recruta\u355?i din Creta \u351?i din insulele arhipelagului grecesc.
Por\u355?ile ora\u351?ului au fost zidite, fiindc\u259? turcii au f\u259?cut
ravagii \u238?n toate locurile \u351?i au barat accesul la Bosfor. Vara
trecut\u259?, doar \u238?n c\u226?teva luni, sultanul a construit o fort\u259?
rea\u355?\u259? pe malul unde este Pera cre\u351?tin\u259?, \u238?n partea cea
mai \u238?ngust\u259? a str\u226?mtorii Bosfor. Ast\u259?-prim\u259?var\u259? se
mai putea vedea Biserica Sf\u226?ntului Arhanghel Mihail; acum coloanele de
marmur\u259? i-au fost zidite, pentru a sus\u355?ine meterezele \u238?nalte de
treizeci de picioare \u351?i tunurile turce\u351?ti ce supravegheaz\u259?
Bosforul.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? g\u226?ndeam la aceste lucruri \u351?i am \u238?nt\u226?rziat \u238?n
fa\u355?a por\u355?ilor \u238?nalte ale catedralei. Atunci am v\u259?zut-o.
Reu\u351?ise s\u259? se desprind\u259? din mul\u355?ime \u351?i \u238?ncerca
s\u259? se \u238?ntoarc\u259? \u238?n biseric\u259?. Respira\u355?ia \u238?i era
agitat\u259?, voalul de pe fa\u355?\u259? de\u351?irat. Femeile aristocra\u355?iei
grece\u351?ti din Constantinopol au pielea de un alb aproape transparent,
\u238?\u351?i ascund chipul sub voaluri \u351?i tr\u259?iesc retrase, protejate de
eunucii lor. C\u226?nd \u238?ncalec\u259? pe cal sau se a\u351?az\u259? \u238?n
litier\u259?, gr\u259?bi\u355?i, slujitorii ridic\u259? \u238?n fa\u355?a lor
draperii de p\u226?nz\u259?, ca s\u259? le apere de priviri
indiscrete.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea s-a uitat la mine \u351?i timpul a \u238?ncremenit, soarele a \u238?ncetat
s\u259? se mai roteasc\u259? \u238?mprejurul p\u259?m\u226?ntului, trecutul s-a
amestecat cu viitorul \u351?i nimic altceva n-a mai existat \u238?n afara clipei
care trece, doar clipa aceea etern\u259? a vie\u355?ii, pe care timpul avid n-o mai
poate smulge. Am v\u259?zut multe femei, dar am fost egoist \u351?i rece \u238?n
dragostea pe care am \u238?mp\u259?r\u355?it-o cu ele. M-am desf\u259?tat \u351?i
le-am oferit desf\u259?t\u259?ri, at\u226?t. Iubirea a fost doar o be\u355?ie a
c\u259?rnii \u351?i m-am dispre\u355?uit \u238?ntotdeauna c\u226?nd am iubit, iar
dup\u259? aceea spiritul meu fost trist. Din mil\u259? pentru femeia cu care
m\u259? iubeam, am fost ipocrit \u238?n dragoste. Dar a venit \u351?i vremea
c\u226?nd n-am mai putut continua acest joc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Multe, multe femei am v\u259?zut \u238?n timpul vie\u355?ii mele, p\u226?n\u259? am
renun\u355?at la dragostea lor, la fel cum am renun\u355?at la multe alte
vanit\u259?\u355?i ale lumii. Le-am dorit doar trupul \u351?i am ur\u226?t tot ceea
ce a fost legat de trupul meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era cam de aceea\u351?i statur\u259? cu mine, maforionul brodat \u238?i acoperea
p\u259?rul. Purta o hlamid\u259? dintr-o \u355?es\u259?tur\u259? ale c\u259?rei
fire albastre din l\u226?n\u259? se amestecau cu fire de argint. Ochi c\u259?prui,
pielea de filde\u351? \u351?i aur.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu i-am v\u259?zut frumuse\u355?ea. Nu atunci. Privirea ei m-a fascinat,
fiindc\u259? ochii ace\u351?tia \u238?mi erau cunoscu\u355?i. Ca \u351?i cum i-
a\u351? mai fi v\u259?zut c\u226?ndva, \u238?ntr-un vis. \u206?n nuditatea c\u259?
pruie a acestor ochi, tot ceea ce este vulgar \u351?i inutil arde p\u226?n\u259? la
cenu\u351?\u259?. Surprin\u351?i, ochii ei s-au m\u259?rit \u351?i mi-au z\u226?
mbit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici o dorin\u355?\u259? p\u259?m\u226?nteasc\u259? n-ar mai fi \u238?nc\u259?
put \u238?n extazul acelei clipe at\u226?t de clare. Am sim\u355?it cum trupu-mi
\u238?ncepe s\u259? r\u259?sp\u226?ndeasc\u259? lumin\u259?, \u351?i a fost ca
atunci, \u238?n tinere\u355?e, c\u226?nd pe muntele Athos, cel al sfin\u355?ilor
c\u259?lug\u259?ri, am v\u259?zut \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii str\u259?
lucitoarea lumin\u259? nep\u259?m\u226?ntean\u259? pe care c\u259?su\u355?ele
eremi\u355?ilor o rev\u259?rsau peste s\u259?lbaticile coaste ale \u238?n\u259?
l\u355?imilor. Poate c\u259? nu este nici un sacrilegiu \u238?n aceast\u259?
compara\u355?ie, fiindc\u259? \u238?n momentul acela miracolul reapari\u355?iei
chipului ei a fost un lucru sacru.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?t timp, nu \u351?tiu. Poate doar c\u226?t clipa aceea, c\u226?nd sufletul se
desprinde din trupul care moare. Eram la doi pa\u351?i unul de altul, ca pe t\u259?
i\u351?ul unei spade, \u238?n timpul acelei r\u259?sufl\u259?ri \u238?n pragul
dintre etern \u351?i muritor. Apoi m-am \u238?ntors \u238?n timpul m\u259?rginit
\u351?i am sim\u355?it c\u259? trebuie s\u259?-i vorbesc. I-am
spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te teme! Dac\u259? dore\u351?ti, te voi \u238?nso\u355?i p\u226?n\u259?
la casa tat\u259?lui t\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? acoper\u259?m\u226?ntul de pe cap, am \u238?n\u355?eles c\u259? nu era
c\u259?s\u259?torit\u259?. Nu pentru c\u259? atunci asta ar fi \u238?nsemnat ceva
pentru mine. C\u259?s\u259?torit\u259? sau nu, avea oare vreo importan\u355?\u259??
Ochii ei \u238?mi erau at\u226?t de cunoscu\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
A inspirat profund, de parc\u259? p\u226?n\u259? atunci \u351?i-ar fi re\u355?inut
mult\u259? vreme respira\u355?ia. Apoi m-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti latin?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei...\par\pard\plain\hyphpar} {
Ne-am privit \u238?ndelung \u351?i eram doar noi doi \u238?n mijlocul mul\u355?imii
agitate, ca \u351?i cum atunci ne-am fi de\u351?teptat \u238?n diminea\u355?a
paradisului de la \u238?nceputul lumilor. Obrajii ei s-au \u238?nro\u351?it de
sfial\u259?, dar nu \u351?i-a plecat ochii. Ne-am recunoscut din privire. M-a
\u238?ntrebat emo\u355?ionat\u259?, cu o voce tremur\u259?
toare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine e\u351?ti tu?\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu era o \u238?ntrebare. Doar \u238?n\u355?elesul c\u259? inima ei m\u259?
recunoa\u351?te. I-am explicat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u226?n\u259? la treisprezece ani am tr\u259?it la Avignon. Apoi am
pribegit prin multe \u355?\u259?ri. Numele meu este Jean Ange. Aici, Ioannis
Anghelos, dac\u259? vrei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anghelos, a repetat ea. De aceea e\u351?ti at\u226?t de palid \u351?i de
serios, nu-i a\u351?a? De aceea am fost eu at\u226?t de mi\u351?cat\u259? c\u226?nd
te-am v\u259?zut.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat, mi-a atins bra\u355?ul, apoi a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu e\u351?ti un \u238?nger. Din carne \u351?i din s\u226?nge e\u351?ti
f\u259?cut \u351?i tu, asemenea celorlal\u355?i oameni. Dar spune-mi, oare de ce
por\u355?i un iatagan?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt obi\u351?nuit s\u259?-l folosesc, i-am r\u259?spuns. Este din o\u355?
el c\u259?lit \u351?i tot at\u226?t de bun ca s\u259?biile forjate ale cre\u351?
tinilor. \u206?n septembrie, tocmai c\u226?nd se termina de construit fort\u259?
rea\u355?a din dreptul str\u226?mtorii Bosfor, am fugit din tab\u259?ra sultanului
Mehmet. De fapt, am fugit \u238?n timp ce sultanul se \u238?ntorcea la Adrianopol.
De c\u226?nd a \u238?nceput r\u259?zboiul, \u238?mp\u259?ratul vostru nu mai
cedeaz\u259? turcilor sclavii fugi\u355?i care ajung \u238?n Constantinopol, de
aceea am r\u259?mas aici.\par\pard\plain\hyphpar} {
A aruncat o privire spre mine, apoi a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu nu e\u351?ti \u238?mbr\u259?cat ca un sclav.\par\pard\plain\hyphpar}
{
I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu sunt \u238?mbr\u259?cat ca un sclav. Aproape \u351?apte ani am
f\u259?cut parte din suita sultanului. Mai \u238?nt\u226?i, sultanul Murad mi-a
\u238?ncredin\u355?at rangul de \u238?ngrijitor al c\u226?inilor imperiali, apoi m-
a numit sclavul fiului s\u259?u. Sultanul Mehmet \u351?i-a probat inteligen\u355?
a \u351?i a citit \u238?mpreun\u259? cu mine c\u259?r\u355?i grece\u351?ti \u351?i
latine\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum se face c\u259? ai ajuns sclav la turci? m-a \u238?ntrebat
ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Locuiam de patru ani \u238?n Floren\u355?a, i-am r\u259?spuns eu. Pe vremea
aceea eram un om bogat, dar, la un moment dat, m-am s\u259?turat de negustoria de
stofe \u351?i m-am al\u259?turat crucia\u355?ilor. Am c\u259?zut prizonier la turci
\u238?n luptele de la Varna.\par\pard\plain\hyphpar} {
Privirea ei m-a \u238?ncurajat \u351?i am continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am fost secretarul cardinalului Giuliano Cesarini. Dup\u259? \u238?
nfr\u226?ngere, el a c\u259?zut cu calul \u238?ntr-o mla\u351?tin\u259? \u351?i
ungurii, \u238?n timp ce fugeau, l-au masacrat. Cardinalul \u238?i incitase s\u259?
rup\u259? pacea cu turcii. De aceea, ungurii credeau c\u259? Cesarini este
ini\u355?iatorul blestemului ce se ab\u259?tuse asupra lor. Murad \u238?i considera
sperjuri pe to\u355?i prizonierii. Dar, cu toate c\u259? i-a executat pe
ceilal\u355?i prizonieri, care refuzaser\u259? s\u259?-i recunoasc\u259? pe
Dumnezeul lui \u351?i pe profet, mie nu mi-a f\u259?cut nici un r\u259?u. Dar cred
c\u259? am vorbit prea mult, de aceea \u238?\u355?i cer iertare. De mult\u259?
vreme n-am mai vorbit cu cineva.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu m-au plictisit vorbele tale. Dimpotriv\u259?, a\u351? vrea s\u259?
aflu mai multe despre tine. Oare de ce nu m\u259? \u238?ntrebi cine
sunt?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce s\u259? te \u238?ntreb? \u206?mi este de ajuns c\u259? exi\u351?ti.
Nu credeam c\u259? un asemenea lucru mi se mai poate \u238?nt\u226?
mpla.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu m-a \u238?ntrebat nimic despre \u238?n\u355?elesul vorbelor pe care le rostisem.
S-a uitat \u238?n jurul ei \u351?i a observat c\u259? mul\u355?imea \u238?ncepuse
s\u259? se risipeasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vino cu mine! a murmurat ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a luat de m\u226?n\u259? \u351?i m-a condus repede \u238?napoi \u238?n
biseric\u259?, iar umbra imenselor por\u355?i de aram\u259? ne-a ferit de privirile
celorlal\u355?i oameni. M-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare tu e\u351?ti de acord cu Uniunea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt latin, i-am r\u259?spuns \u351?i am ridicat, oarecum nedumerit, din
umeri.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u351?optit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? mergem mai \u238?ncolo.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ne-am oprit \u238?n pronaos, \u238?n locul unde de o mie de ani cizmele cu t\u259?
lpi de fier ale gardienilor roseser\u259? ad\u226?nc dalele de marmur\u259?.
Oamenii care, de team\u259?, nu \u238?ndr\u259?zniser\u259? \u238?nc\u259? s\u259?
ias\u259? din biseric\u259?, ne priveau pe furi\u351?. Ea \u351?i-a pus m\u226?
inile \u238?mprejurul g\u226?tului meu \u351?i m-a s\u259?
rutat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este s\u259?rb\u259?toarea Sf\u226?ntului Spiridon, a rostit \u351?i a
f\u259?cut semnul crucii \u238?n felul \u238?n care obi\u351?nuiesc s\u259? se
\u238?nchine grecii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar \u238?n numele Tat\u259?lui, a mai spus ea. Nu \u351?i \u238?n numele
Fiului. Fie cre\u351?tinescu-mi s\u259?rut pecete a prieteniei noastre \u351?i
s\u259? nu uit\u259?m unul de altul! Trebuie s\u259? apar\u259? de-acum slujitorii
tat\u259?lui. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, ei m\u259?
caut\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce fierbin\u355?i \u238?i erau obrajii, ce p\u259?g\u226?n s\u259?rutul pe care mi
l-adat. Pielea cu miros de hiacint, linia sub\u355?ire a spr\u226?ncenelor \u8213?
vopsit\u259? \u238?n albastru \u238?ntunecat, buzele ro\u351?ii. Toate femeile
din \u238?nalta societate a Constantinopolului \u238?\u351?i vopsesc buzele. I-am
\u8213? Dar nu m\u259? pot desp\u259?r\u355?i astfel de tine! \u350?i de-ai
locui \u238?ntr-o cas\u259? ferecat\u259? cu \u351?apte r\u226?nduri de lac\u259?
te, tot te voi c\u259?uta. Nu m\u259? po\u355?i \u238?mpiedica s\u259? te rev\u259?
d.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce s\u259? te \u238?mpiedic? a \u238?ntrebat ea, ridic\u226?
ndu-\u351?i revoltat\u259? spr\u226?ncenele. De unde \u351?tii c\u259? nu ard de
ner\u259?bdare s\u259? aflu \u351?i mai multe despre tine \u351?i despre
surprinz\u259?toarele tale aventuri, domnule Anghelos?\par\pard\plain\hyphpar} {
Joaca ei era amuzant\u259? \u351?i tonul mai conving\u259?tor dec\u226?t vorbele.
Am insistat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Spune-mi atunci, unde \u351?i c\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?ncruntat spr\u226?ncenele \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar modul \u238?n care te-ai exprimat este grosolan! Sau poate a\u351?a
sunt obiceiurile prin \u355?ara francilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Unde \u351?i c\u226?nd? am repetat eu \u351?i am prins-o de
bra\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum \u238?ndr\u259?zne\u351?ti? a spus ea, privindu-m\u259?. P\u226?n\u259?
acum, nici un b\u259?rbat n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259? m\u259? ating\u259?. Dar
tu nici nu \u351?tii cine sunt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totu\u351?i, nu a \u238?ncercat s\u259? se desprind\u259? de mine. I-am
\u8213? E\u351?ti cine e\u351?ti. Asta mi-e de ajuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate c\u259?-\u355?i voi trimite c\u226?teva r\u226?nduri, a promis ea. Ce
importan\u355?\u259? mai au lucrurile conven\u355?ionale \u238?n vremuri tulburi?
Dar tu e\u351?ti franc, iar eu sunt grecoaic\u259?. S-ar putea s\u259? fie
periculos pentru tine s\u259? m\u259? revezi.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am r\u259?spuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Odinioar\u259? m-am al\u259?turat crucia\u355?ilor fiinc\u259?-mi lipsea
credin\u355?a. Aveam de toate, doar credin\u355?\u259? nu. Am vrut s\u259? mor
pentru gloria numelui lui Dumnezeu, ca s\u259? compensez, prin sacrificiu, lipsa de
credin\u355?\u259?. Iar dac\u259? am fugit din tab\u259?ra turcilor, am f\u259?cut-
o doar pentru a muri l\u226?ng\u259? zidurile asediate ale Constantinopolului
cre\u351?tin. Via\u355?a mea nu poate fi \u238?ntr-o primejdie mai mare dec\u226?t
a fost, dec\u226?t este.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Taci! a \u351?optit ea. \u350?i promite-mi c\u259? nu m\u259? vei urm\u259?
ri! Deja am atras aten\u355?ia altora.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a acoperit fa\u355?a cu voalul sf\u226?\u351?iat, mi-a \u238?ntors
spatele \u351?i s-a dep\u259?rtat cu pa\u351?i u\u351?ori.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Apoi au ap\u259?rut, \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?i \u238?n albastrul \u351?i
albul Greciei, servitorii. F\u259?r\u259? s\u259?-\u351?i \u238?ntoarc\u259?
privirea spre mine, a plecat \u238?mpreun\u259? cu ei. N-am urm\u259?rit-o. Dar,
dup\u259? ce n-am mai v\u259?zut-o, am sim\u355?it c\u259? m\u259? las\u259?
puterile, de parc\u259? tot s\u226?ngele mi s-ar fi scurs dintr-o ran\u259?
deschis\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Reprezentan\u355?ii diferitelor na\u355?iuni s-au adunat ast\u259?zi \u238?n
Biserica Sfintei Fecioare. \u206?mp\u259?ratul \u238?nsu\u351?i a condus
discu\u355?iile, \u351?i ei au hot\u259?r\u226?t, cu o majoritate de dou\u259?
zeci \u351?i unu, s\u259? pun\u259? embargo asupra cor\u259?biilor vene\u355?iene
din port, pentru a \u238?nt\u259?ri ap\u259?rarea ora\u351?ului. Trevisano a
protestat \u238?n numele armatorilor. Cor\u259?biilor li s-a permis s\u259?-\u351?i
p\u259?streze \u238?nc\u259?rc\u259?tura, iar c\u259?pitanii au jurat pe cruce
c\u259? nu vor \u238?ncerca s\u259? fug\u259?. \u350?i s-a mai hot\u259?r\u226?t
s\u259? fie r\u259?spl\u259?ti\u355?i vene\u355?ienii cu patru sute de bizantyon pe
lun\u259?. Este, \u238?ntr-adev\u259?r, un pre\u355? exorbitant, dar un om ce se
\u238?neac\u259? nu-\u351?i mai num\u259?r\u259? banii, iar vene\u355?ienii \u351?
tiu s\u259? profite de \u238?mprejur\u259?ri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul a negociat cu Gregorios Mammas, cel pe care poporul \u238?l
nume\u351?te falsul patriarh, cu episcopii \u351?i cu stare\u355?ii. \u350?i au
c\u259?zut cu to\u355?ii de acord c\u259? trebuie topite obiecte pre\u355?ioase din
biserici \u351?i din m\u259?n\u259?stiri, pentru a fi b\u259?tut\u259? moned\u259?.
Iar c\u259?lug\u259?rii au spus c\u259? furtul odoarelor pre\u355?ioase este prima
consecin\u355?\u259? a proclam\u259?rii Uniunii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pre\u355?urile imobilelor \u351?i ale terenurilor s-au pr\u259?bu\u351?it. \u206?n
c\u226?teva zile, dob\u226?nda pentru un \u238?mprumut pe termen scurt a ajuns
aproape la patruzeci de procente, \u351?i nimeni nu \u238?mprumuta pe durate mai
mari. A\u351?a se face c\u259?, v\u226?nz\u226?nd eu doar un mic diamant, mi-am
cump\u259?rat mobile \u351?i covoare \u238?n valoare de \u351?ase sute de
duca\u355?i. Apoi am aranjat \u351?i decorat modesta cas\u259? pe care am \u238?
nchiriat-o. Proprietarul mi-ar fi v\u226?ndut-o pe mai nimic, dar oare de ce s-o fi
cump\u259?rat? Viitorul ora\u351?ului \u238?l mai po\u355?i num\u259?ra doar cu
lunile.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-am mai \u238?nchis ochii de dou\u259? zile. Mi-a revenit vechea insomnie.
Nervozitatea m\u259? \u238?mpinge s\u259? ies afar\u259?, s\u259? hoin\u259?resc pe
str\u259?zi, dar r\u259?m\u226?n tot timpul \u238?n cas\u259? \u238?n speran\u355?a
c\u259? va veni c\u226?ndva un mesager. Nici nu mai pot citi. Am citit prea mult,
am \u238?n\u355?eles c\u259? tot vanitate este \u351?i cunoa\u351?terea. Servitorul
meu grec \u238?mi spioneaz\u259? fiece mi\u351?care. Este normal s\u259? fie
a\u351?a. Dar, p\u226?n\u259? acum, el nu m-a deranjat niciodat\u259?. De fapt, de
ce s-ar m\u226?ndri cu un st\u259?p\u226?n care a slujit la turci? Este doar un
b\u259?tr\u226?n demn de mil\u259?, de aceea, pentru micile-i furti\u351?aguri, nu-
i repro\u351?ez nimic.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doar un petic r\u259?sucit de h\u226?rtie. Mi l-a adus un negustor ambulant de
legume.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi dup\u259?-amiaz\u259?, la Biserica Sfin\u355?ilor Apostoli. Nici un
cuv\u226?nt \u238?n plus. C\u259?tre amiaz\u259? i-am spus servitorului c\u259?
m\u259? duc \u238?n port \u351?i i-am poruncit s\u259? fac\u259? ordine \u238?n
pivni\u355?a. Apoi, la plecare, am \u238?ncuiat u\u351?a cu cheia. N-am mai vrut
s\u259? fiu \u351?i ast\u259?zi spionat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Biserica Sfin\u355?ilor Apostoli se afl\u259? pe cel mai \u238?nalt deal, chiar
\u238?n centrul ora\u351?ului. Loc ideal de \u238?nt\u226?lnire. Erau acolo doar
c\u226?teva femei \u238?nve\u351?m\u226?ntate \u238?n negru, care se rugau \u238?n
fa\u355?a sfintelor icoane de la altar. Cum, \u238?n fiecare zi, biserica este
vizitat\u259? de marinari latini ce vin s\u259? vad\u259? mormintele \u238?mp\u259?
ra\u355?ilor \u351?i relicvele sfinte, nimeni n-a remarcat sosirea mea. De \u238?
ndat\u259? ce intri \u238?n biseric\u259?, \u238?n dreapta, \u238?nconjurat doar de
un simplu g\u259?rdule\u355? de lemn, po\u355?i vedea un fragment din st\u226?lpul
de piatr\u259? de care solda\u355?ii romani l-au legat pe M\u226?ntuitorul
nostru \u351?i l-au flagelat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Erau mul\u355?i marinari \u351?i, \u238?mpreun\u259? cu ei, un t\u226?n\u259?r
medic vene\u355?ian, care le ar\u259?ta biserica. Printre altele, el le-a spus
c\u259? la Roma a v\u259?zut cu ochii lui un alt fragment din acela\u351?i st\u226?
lp. \u350?i a precizat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am\u226?ndou\u259? sunt din aceea\u351?i piatr\u259?, iar cea de-a treia
bucat\u259? a st\u226?lpului mai poate fi v\u259?zut\u259? la
Ierusalim.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit curios \u351?i am sim\u355?it c\u259? ar fi dorit s\u259? stea de
vorb\u259? cu mine. Dar eu voiam s\u259? fiu singur \u351?i s\u259? m\u259? las
\u238?n voia g\u226?ndurilor mele p\u226?n\u259? ce ea va sosi, de aceea, ca
s\u259? scap de el, i-am recomandat s\u259? mearg\u259? la M\u259?n\u259?stirea
Pantocratorului, unde se p\u259?streaz\u259? o mare piatr\u259? heteroclit\u259? de
morm\u226?nt, t\u259?iat\u259? de Nikodemos, cea pe care trupul M\u226?ntuitorului
a fost cobor\u226?t de pe cruce. Pe suprafa\u355?a pietrei, po\u355?i vedea \u238?
ncremenitele lacrimi, de o transparen\u355?\u259? palid\u259?, pe care Fecioara
Maria le-a v\u259?rsat pentru fiul s\u259?u. Sunt, \u238?ntr-adev\u259?r, lacrimi
pietrificate. C\u226?nd le-am v\u259?zut prima oar\u259?, m-am \u238?ndoit \u351?i
i-am b\u259?nuit pe c\u259?lug\u259?ri de \u238?n\u351?el\u259?torie. Mi-am zis
atunci c\u259? ei vor fi turnat pic\u259?turi de cear\u259? \u351?i am \u238?
ncercat sa le desprind de pe piatr\u259? cu cu\u355?itul. Dar c\u259?lug\u259?rii
Constantinopolului nu sunt nici supersti\u355?io\u351?i, nici t\u259?lm\u259?citori
vicleni de relicve sacre cum sunt c\u259?lug\u259?rii Occidentului. Pentru ei,
Hristos cel viu \u238?nseamn\u259? mult mai mult dec\u226?t orice piatr\u259?
moart\u259?, oric\u226?t ar fi ea de sacr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce a ascultat cu mult interes cele povestite de mine, medicul din
Vene\u355?ia mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vinde-mi mie cu\u355?itul t\u259?u!\par\pard\plain\hyphpar} {
Probabil, s-o fi g\u226?ndit c\u259?, dup\u259? ce a atins o piatr\u259? sacr\u259?
at\u226?t de important\u259?, \u351?i cu\u355?itul a devenit
sacru.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Po\u355?i face \u351?i tu acela\u351?i lucru, i-am sugerat eu z\u226?
mbind.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tem\u259?tor, medicul vene\u355?ian \u351?i-a f\u259?cut semnul crucii, dar am
sim\u355?it c\u259? era ispitit de propunerea mea. Apoi ne-am luat r\u259?mas-bun.
Numele lui este Nicolo Barbaro. M-a invitat s\u259? vin \u238?ntr-o zi pe corabia
lui. A mai spus s\u259? nu uit s\u259? aduc cu mine \u351?i o grecoaic\u259?
lipsit\u259? de prejudec\u259?\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lungi mi s-au p\u259?rut cele dou\u259? ore de c\u226?nd a\u351?teptam \u238?n
biseric\u259?. Oamenii intrau \u351?i ie\u351?eau, dar nimeni nu m\u259? b\u259?
ga \u238?n seam\u259?. La Constantinopol timpul \u351?i-a pierdut importan\u355?a.
Femeile care se rugau \u238?n fa\u355?a icoanelor p\u259?reau desprinse cu totul de
lumea real\u259?. De aceea, c\u226?nd \u238?\u351?i reveneau din extaz, priveau
nedumerite \u238?n jur, ca \u351?i cum s-ar fi de\u351?teptat dintr-un vis. \u206?n
ochii lor reap\u259?rea obsesia inexprimabilei melancolii a ora\u351?ului muribund.
Apoi \u238?\u351?i acopereau chipul \u351?i se \u238?ndreptau spre ie\u351?ire cu
capetele plecate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era cald \u238?n biseric\u259?. Sub dalele de marmur\u259? ale pardoselii, prin
hipocaust, ca la vechii romani, circul\u259? aer cald. \u350?i sufletul meu a
\u238?nceput s\u259? se dezghe\u355?e. Sau, poate, doar nelini\u351?tea a\u351?
tept\u259?rii m-a \u238?ndemnat s\u259? m\u259? rog. Oricum, a trecut mult\u259?
vreme de c\u226?nd nu m-am mai rugat. Am \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a
altarului \u351?i am spus din toat\u259? inima mea:\par\pard\plain\hyphpar} {
Doamne Atotputernice, Tu, cel care te-ai \u238?ntrupat \u238?n Fiul T\u259?u,
\u351?i, pentru a ne elibera de p\u259?cate pe noi, oamenii, ai venit pe p\u259?
m\u226?nt \u238?ntr-un fel pe care mintea noastr\u259? nu-l poate \u238?n\u355?
elege, ai mil\u259? de mine! Iart\u259?-m\u259? pentru toate \u238?ndoielile mele,
iart\u259?-mi necredin\u355?a, pe care nici vorbele Tale, nici scripturile
Patriarhilor Bisericii Tale, nici oricare alt\u259? filozofie terestr\u259? n-au
reu\u351?it s-o risipeasc\u259?. Prin voin\u355?a Ta am fost \u238?mpins de ici-
colo prin lume, \u351?i tot prin voin\u355?a Ta am gustat din toate darurile Tale:
din \u238?n\u355?elepciune \u351?i din prostie, din s\u259?r\u259?cie \u351?i din
bog\u259?\u355?ie, din putere \u351?i din umilin\u355?\u259?, din
violen\u355?\u259? \u351?i din toleran\u355?\u259?, din pasiune \u351?i din
serenitate, din condei \u351?i din sabie, dar nimic, nimic nu m-a putut vindeca. Ca
un v\u226?n\u259?tor nemilos, care urm\u259?re\u351?te un animal istovit, Tu m-ai
h\u259?r\u355?uit pentru gre\u351?elile \u351?i pentru p\u259?catele mele p\u226?
n\u259? \u238?n ziua \u238?n care nu-mi mai r\u259?m\u259?sese nimic altceva de
f\u259?cut dec\u226?t s\u259?-mi d\u259?ruiesc via\u355?a pentru Numele T\u259?u.
Dar Tu nu mi-ai primit sacrificiul, nici n-ai dorit ca eu s\u259? m\u259? pierd.
Oare ce vrei Tu de la mine, Dumnezeule de ne\u238?n\u355?
eles?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?n timp ce rosteam aceste vorbe, m-am g\u226?ndit c\u259? ruga mea nu era
dec\u226?t expresia neclintitului meu orgoliu. Mi-a fost ru\u351?ine, am \u238?
nceput s\u259? m\u259? rog din nou \u351?i am spus cu umilin\u355?\u259?, din
toat\u259? inima mea:\par\pard\plain\hyphpar} {
"Tu, cel care E\u351?ti, ai mil\u259? de mine! Iart\u259?-mi gre\u351?elile \u351?i
absolv\u259?-m\u259? de \u238?ngrozitoarea mea vinov\u259?\u355?ie mai \u238?nainte
de a m\u259? risipi din aceast\u259? lume! Nu pentru c\u259? merit iertarea, ci
fiindc\u259? Tu po\u355?i ierta."\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am calmat. Mi-am sim\u355?it trupul rece, dar \u238?n acela\u351?i timp arz\u226?
nd ca de arsura unui bloc de ghea\u355?\u259?. Mi-am sim\u355?it trupul puternic
\u351?i, pentru prima oar\u259? dup\u259? mul\u355?i ani, m-am bucurat c\u259?
exist. Iubeam \u351?i a\u351?teptam. Tot trecutul, transformat \u238?n
cenu\u351?\u259?, r\u259?m\u259?sese undeva departe, \u238?n urma mea, ca \u351?i
cum niciodat\u259? p\u226?n\u259? atunci n-a\u351? mai fi iubit \u351?i n-a\u351?
mai fi a\u351?teptat. Abia \u238?mi mai puteam aminti, ca de o umbr\u259? \u238?
ndep\u259?rtat\u259?, de t\u226?n\u259?ra fat\u259? din Ferrara cu p\u259?rul
\u238?mpodobit de perle care se plimba prin Gr\u259?dina Filozofiei cu o colivie de
p\u259?s\u259?ri prins\u259? cu un fir de aur de bra\u355?ul ei alb, ce-l \u355?
inea \u238?ntins, ca \u351?i cum ar fi purtat un felinar cu care s\u259?-\u351?i
lumineze drumul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi... mai t\u226?rziu. Tocmai \u238?ngropasem un necunoscut f\u259?r\u259?
chip. \u206?n p\u259?dure, vulpile \u238?i m\u226?ncaser\u259? fa\u355?a. Pe vremea
aceea, s\u259?tul de interminabilele dispute \u238?n jurul c\u259?r\u355?ilor
despre credin\u355?\u259?, care m\u259? \u238?mpinseser\u259? \u238?ntr-o nem\u259?
rginit\u259? disperare, \u238?ngrijeam muribunzi \u238?ntr-un lazaret de
ciuma\u355?i. Atunci mi s-a ar\u259?tat ea \u351?i mi-a cerut s\u259?-i \u238?
napoiez catarama pierdut\u259? a cing\u259?torii. Era la fel de disperat\u259?
ca \u351?i mine frumoasa fat\u259? din Ferrara \u351?i p\u259?rea
inaccesibil\u259?. Am ars ciumatele-i ve\u351?minte \u238?ntr-un cuptor al unui
negustor de sare. Apoi m-am culcat pe p\u259?m\u226?ntul gol l\u226?ng\u259? ea
\u351?i ne-am \u238?nc\u259?lzit \u238?mpreun\u259?. Nu b\u259?nuisem
niciodat\u259? c\u259? a\u351?a ceva ar putea s\u259? mi se \u238?nt\u226?mple.
Pentru c\u259? ea era fiica unui duce, \u238?n timp ce eu eram doar un ne\u238?
nsemnat traduc\u259?tor la cancelaria papei Eugen al IV-lea. Sunt cincisprezece ani
de atunci. Dar nimic \u238?n mine n-a mai vibrat c\u226?nd mi-am adus aminte de ea.
A trebuit s\u259?-mi fr\u259?m\u226?nt mintea pentru a-mi aminti numele ei.
Beatrice. Ducele \u238?l admira pe Dante \u351?i citea romane cavalere\u351?ti
franceze, \u238?\u351?i decapitase femeia \u351?i fiul pentru incest, dar, la
r\u226?ndul lui, neput\u226?ndu-\u351?i st\u259?p\u226?ni desfr\u226?nata-i
dorin\u355?\u259?, \u238?\u351?i violase fiica. Odat\u259?, de mult, la Ferrara. De
aceea am reg\u259?sit-o pe fata din Gr\u259?dina Filozofiei \u238?n lazaretul de
ciuma\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
O femeie cu chipul acoperit de un voal brodat cu perle s-a oprit l\u226?ng\u259?
mine. \u206?nalt\u259?, de statura mea. \u206?nve\u351?m\u226?ntat\u259? \u238?ntr-
o mantie de blan\u259?. I-am sim\u355?it parfumul de hiacint. A sosit. Ea,
dragostea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chipul! i-am \u351?optit ner\u259?bd\u259?tor. Dezv\u259?luie-\u355?i
chipul, ca s\u259? fiu sigur c\u259? e\u351?ti tu!\par\pard\plain\hyphpar} {
A spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am f\u259?cut r\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era at\u226?t de palid\u259? \u351?i ochilor ei c\u259?prui le era fric\u259? de
mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?ntrebat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i binele? Ce-i r\u259?ul? Doar tr\u259?im ultimele clipe. Nimic nu mai
are acum importan\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti latin, a spus ea cu o nuan\u355?\u259? de repro\u351? \u238?n
glas. Un m\u226?nc\u259?tor de azim\u259?. Doar un latin poate gr\u259?i a\u351?a.
Un om simte \u238?n inima lui binele \u351?i r\u259?ul. Socrate o \u351?tia. Dar
tu, cinic, \u238?ntrebi ca Pilat: Ce este adev\u259?rul?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe r\u259?nile lui Hristos! am \u238?njurat eu. Dar tu, femeie, oare ai
venit aici ca s\u259?-mi dai lec\u355?ii de filozofie? Totu\u351?i, nu-i de mirare.
La ce altceva mai bun m-a\u351? fi putut a\u351?tepta de la o
grecoaic\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259? pl\u226?ng\u259? \u238?n hohote. De team\u259? \u351?i de
enervare. Am l\u259?sat-o s\u259? pl\u226?ng\u259?, am l\u259?sat-o s\u259? se
lini\u351?teasc\u259?. Era at\u226?t de speriat\u259?. Tremura, cu toate c\u259?
\u238?n biseric\u259? era cald. Venise. Pl\u226?ngea tremur\u226?nd, \u238?
nf\u259?\u351?urat\u259? \u238?ntr-o blan\u259? scump\u259?. Pentru mine, pentru
ea. Oare mai aveam nevoie de o dovad\u259? \u238?n plus, c\u226?nd sufletul ei a
tres\u259?rit pentru mine? Ca un cutremur ce mi-a r\u259?scolit fiin\u355?a. Atunci
s-au deschis mormintele din inima mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, c\u226?nd s-a lini\u351?tit, am pus m\u226?na pe
um\u259?rul ei \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tot ce exist\u259? pe lume n-are nici o importan\u355?\u259?: via\u355?
a, \u351?tiin\u355?a, filozofia, chiar \u351?i credin\u355?a. Doar se nasc, ard ca
o flac\u259?r\u259? p\u226?n\u259? ce ajung cenu\u351?\u259?, apoi se sting.
S\u259? fim deci \u238?n\u355?elep\u355?i \u351?i s\u259? vorbim ca doi oameni ai
c\u259?ror ochi, \u238?ntr-un mod miraculos, s-au recunoscut. N-am venit s\u259?
m\u259? cert cu tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, pentru ce ai venit?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru c\u259? te iubesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar dac\u259? nici nu \u351?tii \u238?nc\u259? cine sunt, chiar dac\u259?
m-ai v\u259?zut doar o singur\u259? dat\u259?, a rostit ea.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am ridicat din umeri. Oare ce a\u351? fi putut s\u259?-i spun? \u350?i-a l\u259?sat
privirea \u238?n jos \u351?i a \u238?nceput din nou s\u259? tremure. A
murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am fost sigur\u259? c\u259? vei veni.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O! dragostea mea..., am murmurat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbe at\u226?t de frumoase nici o femeie nu mi-a mai spus. \u206?nc\u259? o
dat\u259? am \u238?n\u355?eles c\u259? nu exist\u259? pe lume destule cuvinte
pentru tot ceea ce un om dore\u351?te s\u259? spun\u259?. Cu toate acestea,
mul\u355?i oameni \u238?n\u355?elep\u355?i \u351?i instrui\u355?i cred c\u259? pot
explica prin cuvinte esen\u355?a lui Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am prins m\u226?inile. Nesigur\u259?, \u351?i le-a l\u259?sat \u238?ntre ale
mele. Erau cu degete sub\u355?iri \u351?i puternice. Am r\u259?mas mult timp
unul \u238?n fa\u355?a celuilalt. Nu mai aveam nevoie de cuvinte. Ochii ei c\u259?
prui, tri\u351?ti, au alunecat pe fa\u355?a mea, privirea ei mi-a m\u226?ng\u226?
iat p\u259?rul, g\u226?tul, obrajii, b\u259?rbia, ca \u351?i cum, m\u226?nat\u259?
de o curiozitate insa\u355?iabil\u259?, ar fi vrut s\u259?-\u351?i graveze \u238?n
memorie fiece tr\u259?s\u259?tur\u259? a chipului meu. V\u226?ntul mu\u351?case din
pielea mea, postul \u238?mi ad\u226?ncise pome\u355?ii obrajilor, \u238?n col\u355?
urile buzelor deprimarea desenase riduri, fruntea \u238?mi era \u238?ncre\u355?
it\u259? de at\u226?tea g\u226?nduri de\u351?arte. Chipul meu \u8213? ca o t\u259?
bli\u355?a de cear\u259?, pe care via\u355?a a umplut-o cu semne ad\u226?nci. Am
l\u259?sat-o s\u259?-l citeasc\u259? \u238?n voie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-ai ras barba, a rostit ea, str\u226?ng\u226?ndu-mi degetele. Semeni
cu un preot latin. Ciudat; de temut. Vreau s\u259? \u351?tiu totul despre
tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ca o sc\u226?nteie purtat\u259? de v\u226?nt am umblat dintr-o \u355?
ar\u259? \u238?n alta. Am studiat filozofia, nominalismul \u351?i realismul ei, am
citit vechile scrieri. Mai apoi, obosit de cuvinte, am vrut s\u259? exprim ideile
prin litere \u351?i cifre, ca preafericitul Raymundus Lullus. Dar nic\u259?ieri n-
am g\u259?sit claritate. De aceea am ales spada \u351?i
crucea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? c\u226?teva clipe, am continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntr-o vreme am fost negustor. Am studiat contabilitatea \u238?n
partid\u259? dubl\u259? \u351?i am \u238?n\u355?eles c\u259? \u351?i
bog\u259?\u355?ia nu-i dec\u226?t o iluzie. Sunt doar semne \u238?n\u351?irate pe
h\u226?rtie ce-i stabilesc m\u259?sura, la fel ca semnele filozofiei \u351?i ale
misterelor sacre, nimic altceva.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am ezitat un moment, apoi i-am spus \u238?ncet:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i drept, am crescut \u238?n Avignonul papilor, dar tat\u259?l meu era
grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea \u351?i-a retras deodat\u259? m\u226?inile, ca \u351?i cum s-ar fi temut de
ceva, \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am b\u259?nuit. De fapt, dac\u259? \u355?i-ai l\u259?sa barb\u259?, ai
sem\u259?na cu un grec. De aceea, atunci c\u226?nd te-am v\u259?zut, mi s-a p\u259?
rut c\u259? te cunosc de mult, de aceea am tot \u238?ncercat s\u259? descop\u259?r,
\u238?n chipul t\u259?u de acum, chipul pe care-l aveai alt\u259?
dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, am rostit eu, nu de aceea mi s-a p\u259?rut c\u259? m\u259? cuno\u351?
ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
A aruncat o privire \u238?n jurul ei, apoi \u351?i-a acoperit b\u259?rbia \u351?i
gura cu voalul. Mi-a spus cu o voce rug\u259?toare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poveste\u351?te-mi totul despre tine. Dar mai bine s\u259? ne plimb\u259?m,
pref\u259?c\u226?ndu-ne c\u259? vizit\u259?m biserica, \u351?i s\u259? \u238?
ncerc\u259?m s\u259? nu atragem aten\u355?ia persoanelor curioase. S-ar putea ca
cineva s\u259? m\u259? cunoasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a pus cu \u238?ncredere m\u226?na pe bra\u355?ul meu \u351?i a\u351?a am
\u238?nceput s\u259? privim mormintele \u238?mp\u259?ra\u355?ilor, icoanele \u351?i
relicvariile de argint. \u350?i pa\u351?ii no\u351?tri au fost la fel. O par\u259?
de foc \u238?mi m\u226?ng\u226?ia trupul prin m\u226?na ce se odihnea pe bra\u355?
ul meu, dar suferin\u355?a \u238?mi era pl\u259?cut\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am \u238?nceput s\u259?-i povestesc \u238?n \u351?
oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Copil\u259?ria nu mi-o aduc prea bine aminte. A r\u259?mas \u238?n mintea
ca un vis din care nu pot desp\u259?r\u355?i realul de imaginar. Dar \u238?mi
amintesc c\u259?, juc\u226?ndu-m\u259? cu copiii pe zidurile Avignonului \u351?i pe
malul r\u226?ului, le declamam \u238?n greac\u259? \u351?i \u238?n latin\u259?
citate lungi din diferite c\u259?r\u355?i. Dup\u259? ce tat\u259?l meu a orbit,
\u238?i citeam \u238?n fiecare zi multe pagini, de aceea cuno\u351?team pe de rost
lucruri pe care nici nu le \u238?n\u355?elegeam.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A orbit? a \u238?ntrebat ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd aveam opt sau nou\u259? ani, a plecat \u238?ntr-o lung\u259?
c\u259?l\u259?torie, i-am spus eu, \u351?i, \u238?n aceea\u351?i clip\u259?, am
sim\u355?it un gust amar.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ndep\u259?rtasem de mult toate aceste amintiri din mintea mea, ca \u351?i cum
nu s-ar fi petrecut niciodat\u259?, dar acum amarul copil\u259?riei reg\u259?site
l-am sim\u355?it ca pe un vis ur\u226?t.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A fost plecat doar un an. La \u238?ntoarcere, a c\u259?zut \u238?n m\u226?
inile unor t\u226?lhari, care i-au scos ochii ca el s\u259? nu-i recunoasc\u259?
\u351?i s\u259? nu poat\u259? aduce m\u259?rturie \u238?mpotriva
lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? I-au scos ochii, a repetat ea. La Constantinopol, le sunt sco\u351?i ochii
cu fierul \u238?nro\u351?it doar \u238?mp\u259?ra\u355?ilor detrona\u355?i \u351?i
fiilor care se r\u259?zvr\u259?tesc \u238?mpotriva tat\u259?lui lor. Obiceiul
acesta, Bizan\u355?ul l-a mo\u351?tenit de la sultanii
turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tat\u259?l meu a fost grec, am mai spus eu o dat\u259?. La Avignon, oamenii
\u238?l numeau Andronikos Grecul, iar \u238?n ultimii lui ani de via\u355?\u259?
doar Grecul Orb.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum se face de-a ajuns tat\u259?l t\u259?u \u238?n \u355?ara francilor?
a \u238?ntrebat ea mirat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tiu, i-am r\u259?spuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tiam, dar era secretul meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? El a tr\u259?it toat\u259? via\u355?a la Avignon, am continuat eu
povestirea. Aveam treisprezece ani c\u226?nd tata a c\u259?zut \u238?ntr-o pr\u259?
pastie din spatele palatului pontifical \u351?i \u351?i-a fr\u226?nt g\u226?tul. M-
ai \u238?ntrebat despre copil\u259?ria mea. \u206?n copil\u259?rie am avut deseori
viziuni pe care le credeam reale. Chiar \u351?i numele meu este Ioannis Anghelos.
Dar despre \u238?ngerii pe care \u238?i vedeam, drept s\u259? spun, nu-mi mai
aminte nimic; probabil c\u259? aveam, \u238?ntr-adev\u259?r, acele viziuni, din
moment ce au fost men\u355?ionate \u238?n rechizitoriu, printre \u238?nvinuirile ce
mi-au fost aduse la judecat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La judecat\u259?? a spus ea, ridic\u226?ndu-\u351?i spr\u226?
ncenele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La treisprezece ani am fost condamnat pentru paricid. Am fost acuzat
c\u259? l-a\u351? fi condus pe tat\u259?l meu p\u226?n\u259? aproape de pr\u259?
pastia \u238?n care a c\u259?zut \u351?i c\u259? l-a\u351? fi \u238?mpins acolo
pentru a-i mo\u351?teni averea. Cum nu exista nici un martor care s\u259? \u238?
nt\u259?reasc\u259? acuza\u355?ia, am fost b\u259?tut \u351?i torturat pentru a
recunoa\u351?te crima. Apoi am fost condamnat. Urma s\u259? fiu tras pe roat\u259?,
sf\u226?\u351?iat \u238?n patru \u351?i ars pe rug. Aveam treisprezece ani. Aceasta
a fost copil\u259?ria mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a apucat de m\u226?n\u259?, m-a privit \u238?n ochi \u351?i a
\u8213? Nu, ace\u351?tia nu sunt ochi de uciga\u351?. Dar poveste\u351?te tot! Te
vei sim\u355?i mai u\u351?urat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De mul\u355?i ani nu m-am mai g\u226?ndit la zilele acelea \u238?
ngrozitoare. Niciodat\u259? n-am sim\u355?it nevoia s\u259? m\u259? confesez cuiva.
Am alungat toate din mintea mea. Dar \u355?ie \u238?mi este u\u351?or
s\u259?-\u355?i povestesc. A trecut mult\u259? vreme de atunci. Am deja patruzeci
de ani. Dup\u259? aceea am mai tr\u259?it multe vie\u355?i. Dar pe tat\u259?l meu
nu eu l-am ucis. Poate c\u259? era un p\u259?rinte sever \u351?i exigent, \u238?
ns\u259?, de cele mai multe ori, era at\u226?t de bun cu mine. Eu l-am iubit.
Pentru c\u259? era tat\u259?l meu. Despre mama mea nu \u351?tiu nimic. Ea a murit
dup\u259? ce m-a n\u259?scut, str\u226?ng\u226?nd zadarnic \u238?n pumn o
piatr\u259? f\u259?c\u259?toare de minuni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? ce a orbit, tat\u259?l meu n-a mai dorit s\u259? tr\u259?
iasc\u259?. Mai t\u226?rziu am \u238?n\u355?eles lucrul acesta, \u238?n
diminea\u355?a zilei \u238?n care a murit, mi-a spus s\u259? nu fiu \u238?
ngrijorat, orice ar fi s\u259? se \u238?nt\u226?mple. Mi-a mai spus c\u259? are
mul\u355?i bani, trei mii de monede de aur, pe care le d\u259?duse \u238?n p\u259?
strare bijutierului Gerolamo. F\u259?cuse un testament \u238?n favoarea mea \u351?
i-l desemnase pe Gerolamo tutore p\u226?n\u259? ce voi \u238?mplini v\u226?rsta
de \u351?aisprezece ani. Era prim\u259?var\u259?. Mi-a cerut s\u259?-l duc p\u226?
n\u259? \u238?n v\u226?rful colinei. A spus c\u259? vrea s\u259? aud\u259? f\u226?
lf\u226?itul de aripi al p\u259?s\u259?rilor care sosesc dinspre sud, a spus
c\u259? vrea s\u259? asculte b\u259?taia v\u226?ntului. A mai spus c\u259? are
\u238?nt\u226?lnire cu \u238?ngerii. De aceea m-a rugat s\u259?-l las singur \u351?
i s\u259? m\u259? \u238?ntorc abia seara, \u238?nainte de
vecernie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se lep\u259?dase oare tat\u259?l t\u259?u de credin\u355?a greceasc\u259??
m-a \u238?ntrebat ea brusc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era o adev\u259?rat\u259? fiic\u259? a Constantinopolului! Am
\u8213? Obi\u351?nuia s\u259? mearg\u259? la slujbele religioase, se spovedea,
se \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?ea dup\u259? obiceiul latinilor \u351?i cump\u259?ra
indulgen\u355?e pentru a sc\u259?pa de purgatoriu. Niciodat\u259? nu m-am g\u226?
ndit c\u259? ar fi avut o credin\u355?\u259? diferit\u259? de a altora. El mi-a
spus c\u259? trebuie s\u259? se \u238?nt\u226?lneasc\u259? cu \u238?ngerii \u351?i
eu l-am crezut. C\u226?nd m-am \u238?ntors, l-am g\u259?sit mort. Fusese obosit de
via\u355?\u259?. Fiindc\u259? era orb \u351?i nefericit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar, a \u238?ntrebat ea, cum de te-au putut acuza?\par\pard\plain\hyphpar}
{
I-am r\u259?spuns:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M-au \u238?nvinov\u259?\u355?it pentru toate. Toate, toate. C\u259? l-
a\u351? fi omor\u226?t pentru bani. Le-am povestit c\u259? tata mi-a spus s\u259?-l
las singur pentru c\u259? avea \u238?nt\u226?lnire cu \u238?ngerii, dar ei au
crezut c\u259? mint. Nici un str\u259?in suspect nu fusese v\u259?zut \u238?n acea
zi prin ora\u351?, iar bijutierul Gerolamo a fost cel mai \u238?nver\u351?unat
acuzator al meu. El a spus, printre altele, c\u259? \u238?ntr-o zi a v\u259?zut cu
ochii lui cum l-am mu\u351?cat pe tata de m\u226?n\u259? \u238?n timp ce m\u259?
mu\u351?truluia. C\u226?t despre aurul ce l-ar fi avut \u238?n p\u259?strare,
Gerolamo a afirmat c\u259? doar fantezia unui orb cu mintea r\u259?t\u259?cit\u259?
construise o astfel de poveste. E adev\u259?rat, a mai spus el, c\u259? atunci
c\u226?nd a orbit, tat\u259?l meu avea, \u238?n p\u259?strare la el, o mic\u259?
sum\u259? de bani, dar, \u238?n cursul anilor, banii se ispr\u259?viser\u259?, iar
el, Gerolamo, \u238?l aprovizionase tot timpul pe b\u259?tr\u226?n cu produse
proaspete de pe p\u259?m\u226?nturile lui. \u350?i a mai precizat bijutierul: nu
trebuie s\u259? se \u238?n\u355?eleag\u259? c\u259? el i-ar fi v\u226?ndut grecului
produse pentru o oarecare sum\u259? de bani, a\u351?a cum bietul orb \u238?\u351?i
imagina mereu. A f\u259?cut-o doar din mil\u259? cre\u351?tin\u259?. De altfel,
Grecul Orb se mul\u355?umea cu pu\u355?in \u351?i deseori postea, a\u351?a a
spus. \u350?i, pentru a dovedi c\u259? nu este sperjur, Gerolamo a promis
c\u259?, \u238?n memoria tat\u259?lui meu, va d\u259?rui bisericii o candel\u259?
de argint. S-a oferit, de asemenea, generos, s\u259? primeasc\u259?, drept r\u259?
splat\u259? a datoriilor mele fa\u355?\u259? de el, toate c\u259?r\u355?ile
grece\u351?ti ale tat\u259?lui meu, pe care, \u351?i a\u351?a, nimeni nu le poate
citi. Dar cred c\u259? te-am plictisit cu povestea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nicidecum, a protestat ea. Poveste\u351?te mai departe cum ai reu\u351?
it s\u259? scapi cu via\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eram fiul Grecului Orb, un str\u259?in deci, am spus eu. Nimeni nu s-a
ridicat atunci s\u259?-mi ia ap\u259?rarea. Mai mult, auzind episcopul pomenindu-se
despre suma de trei mii de monede de aur, am fost convocat \u351?i \u238?n fa\u355?
a tribunalului ecleziastic. Pretextul a fost c\u259?, amestec\u226?ndu-mi-se mie
toate \u238?n minte, vorbisem \u238?n timpul torturii, printre altele, despre
\u238?ngeri, a\u351?a cum se pare c\u259? obi\u351?nuiam c\u226?nd eram copil mic.
Tribunalul laic nu se nelini\u351?tise pentru acest aspect al afacerii judiciare
\u351?i se mul\u355?umise doar s\u259? declare c\u259? sunt nebun. Eram prins
\u238?n lan\u355?uri de peretele turnului \u238?nchisorii \u351?i biciuit \u238?n
fiecare zi, \u238?n timp ce judec\u259?torii urm\u259?reau cu interes starea \u238?
n care eram, nu cumva s\u259? nu fiu apt pentru trasul pe roat\u259?. Dar banii au
complicat lucrurile, a\u351?a c\u259? procesul prin care eram acuzat de paricid s-a
transformat, p\u226?n\u259? la urm\u259?, \u238?ntr-o disput\u259? \u238?nd\u226?
rjit\u259? \u238?ntre tribunalul ecleziastic \u351?i cel laic, pentru a se putea
stabili de cine trebuia s\u259? fiu eu condamnat \u351?i cine are dreptul s\u259?-
mi confi\u351?te averea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Totu\u351?i, cum ai sc\u259?pat? m-a \u238?ntrebat ea \u238?nc\u259? o
\u8213? Nu \u351?tiu, i-am r\u259?spuns, \u351?i este adev\u259?rat c\u259? nu
\u351?tiu. Nu pretind c\u259? \u238?ngerii m-au salvat. \u206?ntr-o zi, f\u259?
r\u259? s\u259? mi se spun\u259? nici o vorb\u259?, lan\u355?urile mi-au fost
scoase, iar a doua zi, \u238?n zori, am observat c\u259? u\u351?a turnului era
deschis\u259?. Am ie\u351?it afar\u259? \u351?i am plecat. Aproape c\u259? eram orb
dup\u259? \u238?ntunericul \u238?n care vie\u355?uisem at\u226?ta timp. La poarta
de apus a ora\u351?ului am fost oprit de un negustor care m-a \u238?ntrebat: Vrei
s\u259? m\u259? \u238?nso\u355?e\u351?ti? Am \u238?n\u355?eles numaidec\u226?t
c\u259? m\u259? a\u351?teptase. El \u351?tia cine sunt \u351?i mi-a cerut s\u259?-i
povestesc despre viziunile pe care le aveam. C\u226?nd am ajuns \u238?n p\u259?
dure, a cotrob\u259?it \u238?n tolb\u259? \u351?i a scos de acolo o carte. Era o
traducere \u238?n francez\u259? a celor patru evanghelii. Apoi m-a rugat s\u259?-i
citesc cartea. A\u351?a am ajuns eu s\u259?-i cunosc pe Fra\u355?ii Liberului
Cuget. Cred c\u259? ei m-au eliberat din \u238?nchisoare, fiindc\u259? ei se \u238?
ngrijesc de tot felul de lucruri bizare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fra\u355?ii Liberului Cuget? a \u238?ntrebat ea mirat\u259?. Cine sunt
ace\u351?tia?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vreau s\u259? te plictisesc, i-am r\u259?spuns. C\u226?ndva \u238?\u355?
i voi povesti despre ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De unde \u351?tii c\u259? ne vom mai vedea? Tu, care e\u351?ti obi\u351?
nuit cu libertatea moravurilor latine, nici nu-\u355?i po\u355?i imagina ce greu
mi-a fost s\u259? aranjez aceast\u259? \u238?nt\u226?lnire. Dac\u259? dai crezare
legendelor, s-ar p\u259?rea c\u259? o turcoaic\u259? poate s\u259? se \u238?
nt\u226?lneasc\u259? mai u\u351?or cu un b\u259?rbat dec\u226?t o
grecoaic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n legende, am spus eu, se mai poveste\u351?te c\u259?, de cele mai
multe ori, viclenia unei femei poate \u238?nfr\u226?nge exigen\u355?a celui mai
iscusit gardian. Cite\u351?te-le cu aten\u355?ie! Ar putea s\u259?-\u355?i fie de
mare folos.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Era de a\u351?teptat ca tu s\u259? fii foarte instruit \u238?n acest
domeniu, a spus ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am asigurat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai nici un motiv s\u259? fii geloas\u259?. \u206?n seraiul sultanului
m\u259? ocupam de alte lucruri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu? Geloas\u259?? a protestat ea \u351?i obrajii i s-au \u238?nro\u351?it
de indignare. Dar ai o p\u259?rere prea bun\u259? despre tine. De unde a\u351?
putea \u351?ti dac\u259? nu cumva e\u351?ti doar un seduc\u259?tor ordinar cum sunt
to\u355?i francii? Poate c\u259?, asemenea lor, vrei s\u259? sco\u355?i din
min\u355?i o biata femeie, ca apoi s\u259? te groz\u259?ve\u351?ti cu
nostima-\u355?i aventur\u259? \u238?n c\u226?rciumile din
port.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a? am spus eu \u351?i i-am str\u226?ns pumnul cu putere. Astfel de
franci ai cunoscut? Abia acum \u238?n\u355?eleg ce fel de femeie e\u351?ti. Dar n-
are nici un rost s\u259?-\u355?i fie team\u259? de mine. \u350?tiu s\u259? m\u259?
retrag. M-am \u238?n\u351?elat \u238?n privin\u355?a ta, de aceea, poate-i bine
s\u259? nu ne mai vedem niciodat\u259?. Vei putea g\u259?si cu u\u351?
urin\u355?\u259? un c\u259?pitan de corabie sau un ofi\u355?er franc care s\u259?
m\u259? \u238?nlocuiasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u350?i-a retras m\u226?na \u351?i a \u238?nceput s\u259?-\u351?i frece pumnul. A
respirat ad\u226?nc, m-a privit atent\u259? cu ochii ei c\u259?prui \u351?i,
ridic\u226?ndu-\u351?i capul cu m\u226?ndrie, a rostit
iritat\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntoarce-te \u238?n port! Sunt destule femei u\u351?oare acolo. \u206?
mbat\u259?-te ca un porc, caut\u259? pricin\u259? de ceart\u259? cu al\u355?ii,
r\u259?cne\u351?te ca un franc ce e\u351?ti! Vei g\u259?si, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, pe cineva care s\u259? te consoleze. Dumnezeu s\u259? te
ocroteasc\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu o furie oarb\u259? i-am strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ocroteasc\u259?-te Dumnezeu \u351?i pe tine,
femeie!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n mare grab\u259?, ea a traversat biserica purt\u226?ndu-\u351?i pa\u351?ii
peste dalele de marmur\u259? netede ca sticla. Ce frumos mergea! Mi-am mu\u351?cat
buzele ca s\u259? nu-i strig s\u259? se \u238?ntoarc\u259? \u351?i am sim\u355?
it \u238?n gur\u259? gustul s\u226?ngelui cald. Apoi a \u238?nceput s\u259?
mearg\u259? mai \u238?ncet. Abia c\u226?nd a ajuns \u238?n dreptul por\u355?ii s-
a \u238?ntors cu fa\u355?a spre mine. Dar v\u259?z\u226?nd c\u259? r\u259?m\u259?
sesem \u238?ncremenit \u238?n acela\u351?i loc, f\u259?r\u259? nici o inten\u355?ie
de a o urma, a sosit enervat\u259?, cu pa\u351?i repezi, \u238?n fa\u355?a mea
\u351?i mi-a tras o palm\u259?. Mi-au \u355?iuit urechile, obrazul l-am sim\u355?it
\u238?n fl\u259?c\u259?ri, dar inima mea s-a bucurat. Nu fusese spontan\u259?
lovitura aceea. Mai \u238?nainte de a o face, privise \u238?n jur \u351?i se
asigurase c\u259? nimeni n-ar fi putut-o vedea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu i-am spus nici o vorb\u259?, nu i-am repro\u351?at nimic. A mai stat o
clip\u259?, apoi a plecat. Nemi\u351?cat, am urm\u259?rit-o cum se dep\u259?rta.
\u206?n mijlocul bisericii a ezitat, a mers din ce \u238?n ce mai \u238?ncet, s-a
oprit, apoi s-a \u238?ntors la mine. Sur\u226?dea. Iar ochii ei c\u259?prui radiau
de bucurie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?, dragul meu! Poate c\u259? am primit o educa\u355?ie
proast\u259?, dar iat\u259?-m\u259? din nou aici, de aceast\u259? dat\u259?, destul
de umil\u259?. Din p\u259?cate, eu n-am nici o carte de legende turce\u351?ti. Ai
putea s\u259?-mi \u238?mprumu\u355?i o astfel de carte? \u206?ntr-adev\u259?r,
doresc s\u259? \u238?nv\u259?\u355? cum \u238?l poate \u238?n\u351?ela o femeie
viclean\u259? pe un gardian \u238?n\u355?elept.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a luat m\u226?na, a s\u259?rutat-o \u351?i a ap\u259?sat-o pe obrazul ei. M-a
\u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sim\u355?i ce calzi \u238?mi sunt obrajii?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fii atent\u259?, i-am \u351?optit eu. Obrajii mei sunt \u351?i mai \u238?
ncin\u351?i. De altfel, cred c\u259? nici nu prea ai avea tu de \u238?
nv\u259?\u355?at ceva nou de la turci.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum ai putut s\u259? m\u259? la\u351?i s\u259? plec f\u259?r\u259? s\u259?
alergi dup\u259? mine? M-ai ofensat ne\u355?in\u226?nd seama de demnitatea mea de
femeie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E doar un joc deocamdat\u259?. Vei avea \u351?i alte ocazii s\u259?-l
joci \u351?i s\u259? pleci. Nu voi veni dup\u259? tine. Nu te voi h\u259?r\u355?ui
niciodat\u259?. Tu e\u351?ti cea care alege.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Mi-a spus cu gravitate:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai pot alege. Am ales c\u226?nd \u355?i-am scris s\u259? vii aici. Am
ales c\u226?nd nu te-am \u238?ndep\u259?rtat de l\u226?ng\u259? mine atunci, \u238?
n Catedrala Sf\u226?nta Sofia. Am ales c\u226?nd tu m-ai privit. Dar nu mai
complica lucrurile at\u226?t de mult!\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u226?inile ni s-au \u238?nt\u226?lnit din nou \u351?i am ie\u351?it afar\u259?
din biseric\u259?. A fost \u238?ngrozit\u259? c\u226?nd a v\u259?zut c\u259? se
l\u259?sa \u238?ntunericul. \u350?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? ne desp\u259?r\u355?im. Imediat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Incapabil s\u259? nu-mi exprim dorin\u355?a, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare nu te-a\u351? putea \u238?nso\u355?i pu\u355?
in?\par\pard\plain\hyphpar} {
Era periculos, dar n-a avut curajul s\u259? m\u259? refuze. C\u259?dea \u238?
ntunericul peste cupolele verzi ale bisericilor, \u238?n fa\u355?a caselor de pe
str\u259?zile mari se aprindeau tor\u355?ele \u351?i noi mergeam al\u259?turi
urma\u355?i de un c\u226?ine galben \u351?i costeliv, care, din motive al c\u259?
ror \u238?n\u355?eles nu-l cunosc, m\u259? \u238?nso\u355?ise de acas\u259? p\u226?
n\u259? la biseric\u259?, apoi a\u351?teptase cu r\u259?bdare \u238?n fa\u355?a ei
p\u226?n\u259? am ie\u351?it afar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea nu s-a \u238?ndreptat spre Blaherne, dup\u259? cum b\u259?nuisem instinctiv, ci
exact \u238?n direc\u355?ia opus\u259?. I-am ar\u259?tat c\u226?inele \u351?i i-am
spus \u238?n joac\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei, \u238?i voi spune c\u226?inelui s\u259? te urm\u259?
reasc\u259?. Apoi, dup\u259? ce se va \u238?ntoarce, \u238?mi va ar\u259?ta unde
locuie\u351?ti. Doar nu degeaba am fost supraveghetorul c\u226?inilor sultanului
Murad.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poveste\u351?te-mi despre c\u226?ini! m-a rugat ea.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? La dou\u259?zeci de ani eram \u238?ndr\u259?gostit de Homer. Voiam s\u259?
v\u259?d ruinele Troiei. De aceea, m-am \u238?mbarcat ca marinar pe o corabie
genovez\u259?. Toat\u259? via\u355?a, de c\u226?nd m\u259? \u351?tiu, am dorit
s\u259? c\u259?l\u259?toresc spre r\u259?s\u259?rit. S\u226?ngele meu, str\u259?
bunii, toate m\u259? chemau acolo. Corabia transporta c\u226?inii pe care ducele
din Milano \u238?i trimetea \u238?n dar sultanului Murad. Calitatea de guvernator
al Genovei \u238?i conferea \u351?i titlul de podestat de Pera, a\u351?a
c\u259?, \u238?ntr-un fel, era dependent de bunele rela\u355?ii pe care trebuia
s\u259? le \u238?ntre\u355?in\u259? cu sultanul. Cel mai mare dintre c\u226?ini, o
bestie cenu\u351?ie, c\u259?p\u259?t\u226?nd o \u238?ncredere nemaipomenit\u259?
\u238?n mine, a \u238?nceput s\u259? mi se supun\u259? \u351?i, de atunci, n-a mai
fost nevoie s\u259? fie \u355?inut \u238?n cu\u351?c\u259?. Dup\u259? ce am
traversat Marea Greciei \u351?i am ajuns aproape de \u355?\u259?rm, marinarii mi-au
ar\u259?tat ruinele Troiei, cetatea lui Alexandru cel Mare. Noaptea, \u238?nainte
de a ajunge la Tenedos, am p\u259?r\u259?sit corabia \u351?i am \u238?notat p\u226?
n\u259? la mal. At\u226?t de arz\u259?toare \u238?mi era dorin\u355?a s\u259?
p\u259?\u351?esc pe acela\u351?i p\u259?m\u226?nt pe care au umblat eroii lui
Homer, Ahile \u351?i Ulise. \u206?n ciuda faptului c\u259? i-am poruncit s\u259?
r\u259?m\u226?n\u259? pe corabie, c\u226?inele a s\u259?rit \u238?n ap\u259? \u351?
i m-a urmat. Era var\u259?, apa m\u259?rii era cald\u259?. Nu voi uita
niciodat\u259? acea prim\u259? diminea\u355?\u259?, c\u226?nd zorile coborau peste
colinele albastre \u351?i picioarele mele str\u259?b\u259?teau at\u226?t de doritul
\u355?\u259?rm al Asiei. C\u226?inele mi-a fost piaz\u259? bun\u259?. Pentru
c\u259?, de-ar fi \u238?n\u355?eles turcii c\u259? fugisem de pe corabie, \u238?
nc\u259? de atunci m-ar fi f\u259?cut sclavul lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai trecut prin multe aventuri, a rostit ea pe un ton oarecum
sceptic.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Niciodat\u259? nu m-am g\u226?ndit c\u259? aceste \u238?nt\u226?mpl\u259?ri
sunt aventuri. Ele sunt via\u355?a mea. Poate c\u259? pasiunea cunoa\u351?terii m-a
\u238?mpins spre dorin\u355?a de schimbare. Dar am avut \u351?i mult noroc. Pronia
cereasc\u259? m-a ap\u259?rat de multe ori. Poate c\u259? de prea multe ori, din
moment ce am ajuns s\u259? m\u259? \u238?ntreb eu \u238?nsumi: de ce? Cum se face
c\u259? am supravie\u355?uit, \u238?n timp ce \u238?n juru-mi era doar moarte? Am
sc\u259?pat teaf\u259?r chiar \u351?i atunci c\u226?nd am tr\u259?it printre
ciuma\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poveste\u351?te-mi mai departe despre c\u226?ine, m-a rugat
Am continuat povestirea:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Hoin\u259?ream printre ruinele Troiei lui Alexandru \u351?i c\u226?inele
acela mare \u351?i cenu\u351?iu alerga \u238?n urma mea. Priveam coloanele n\u259?
ruite, dafinii \u351?i vi\u355?a s\u259?lbatic\u259? ce acoperea zidurile str\u259?
vechi. Cercetam statuile pr\u259?bu\u351?ite la p\u259?m\u226?nt. Islamul nu
tolereaz\u259? chipurile de oameni \u351?i de zei. Dar \u238?nc\u259? nu ajunsesem
la Troia cea adev\u259?rat\u259?. Nu-mi sim\u355?eam nici foamea, nici oboseala,
\u351?i am mers de-a lungul \u355?\u259?rmului m\u259?rii p\u226?n\u259? ce am dat
de r\u226?ul Skamandros. Acolo, pe un platou de pe o colin\u259? ml\u259?\u351?
tinoas\u259?, era Troia. Tot acolo m-am \u238?nt\u226?lnit cu ni\u351?te p\u259?
stori. Erau turci nomazi care tr\u259?iau \u238?n corturi. Femeile lor nu-\u351?i
acopereau chipul. Dar le-a fost fric\u259? de c\u226?ine \u351?i, f\u259?r\u259?
\u238?ndoial\u259?, l-ar fi omor\u226?t cu o s\u259?geat\u259? de n-a\u351? fi
apucat s\u259? le spun la timp c\u259? este c\u226?inele emirului lor. Auzind,
\u351?i-au atins cu m\u226?na fruntea \u351?i pieptul, apoi s-au \u238?nclinat cu
respect p\u226?n\u259? la p\u259?m\u226?nt \u238?n fa\u355?a lui. Tot din respect
pentru c\u226?ine, mi-au oferit hran\u259? \u351?i s-au purtat bine cu
\u8213? Nici n-am mai umblat mult atunci, nici n-am v\u259?zut Constantinopolul,
a\u351?a cum dorisem. Era pace pe p\u259?m\u226?nt, iar sultanul Murad locuia
\u238?n vremea aceea la Magnesia, unde putea s\u259? supravegheze \u238?ndeaproape
construc\u355?ia palatului \u351?i a pavilioanelor. Mai t\u226?rziu, s-a mutat
\u238?n acel palat, atunci c\u226?nd a \u238?ncercat s\u259? renun\u355?e la Putere
\u238?n favoarea fiului s\u259?u, Mehmet. Dar Mehmet era prea t\u226?n\u259?r. Am
fost primit bine la Magnesia. Sultanul Murad m-a chemat \u238?n fa\u355?a lui,
\u351?i, dup\u259? ce mi-a ascultat povestea, m-a r\u259?spl\u259?tit cu un s\u259?
cule\u355? de bani de argint. Se \u238?n\u355?elege c\u259? am min\u355?it. C\u226?
inele s\u259?rise \u238?n mare, a\u351?a am spus, \u351?i, fiindc\u259? \u351?tiam
c\u259? este un c\u226?ine de pre\u355?, un dar oferit sultanului, am \u238?notat
dup\u259? el s\u259?-l recuperez.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~C\u226?nd a venit vremea s\u259? plec, c\u226?inele n-a mai vrut s\u259? se
despart\u259? de mine, a\u351?a c\u259? a trebuit s\u259? fie \u238?nchis \u238?
ntr-o cu\u351?c\u259?, fiindc\u259? devenise furios.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit ne\u238?ncrez\u259?toare \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sper c\u259? nu-i o poveste marin\u259?reasc\u259?. Spune-mi, cum ai putut
s\u259? te \u238?ntorci \u238?n \u355?ara ta latin\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a nelini\u351?tit scepticismul ei. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbeam despre c\u226?ini. Tu mi-ai cerut-o, de aceea am \u238?nceput
s\u259? povestesc aceast\u259? \u238?nt\u226?mplare. Cine \u351?tie, poate mai
aveam \u351?i altceva de f\u259?cut \u238?n Asia, nu numai s\u259? caut ruinele
ora\u351?ului Troia. M-am adresat dervi\u351?ilor torlak, iar ei m-au \u238?ndemnat
s\u259?-l caut pe un func\u355?ionar vene\u355?ian. Apoi am pl\u259?tit c\u259?
l\u259?toria \u351?i m-am \u238?mbarcat pe o corabie ce naviga spre Vene\u355?
ia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am observat c\u259? n-a \u238?n\u355?eles despre ce vorbeam, a\u351?a c\u259? i-am
explicat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dervi\u351?ii torlak sunt Fra\u355?ii Liberului Cuget la turci. Nu-\u351?i
acoper\u259? capul. Nu cunosc no\u355?iunea de proprietate. \u206?n tinere\u355?e,
sultanul Murad a participat la reprimarea revoltei dervi\u351?ilor torlak. Profetul
lor a fost r\u259?stignit pe cruce \u351?i purtat pe spinarea unei c\u259?mile
p\u226?n\u259? a murit. Printre dervi\u351?ii torlak sunt \u351?i evrei, \u351?i
greci. Ei afirm\u259? c\u259? orice credin\u355?\u259? este la fel de
important\u259?. Ei cred c\u259? \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura lui Mahomed nu-i cu
nimic mai presus dec\u226?t \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura lui
Hristos.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a oprit din drum \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poveste\u351?ti despre ni\u351?te lucruri at\u226?t de surprinz\u259?toare,
\u238?nc\u226?t simt nevoia s\u259?-\u355?i privesc fa\u355?a. Dar nu pot distinge
tr\u259?s\u259?turile chipului t\u259?u. Dinspre tine vine un abur rece. Ca \u351?i
cum \u238?n apropierea ta ar fi un demon. Sau, poate, un \u238?
nger.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cunosc \u351?i o astfel de \u238?nv\u259?\u355?\u259?tur\u259?. Ea zice
c\u259? \u238?ntotdeauna, pe p\u259?m\u226?nt, printre oameni au tr\u259?it \u351?i
\u238?ngeri. Unii dintre ei nici nu-\u351?i cunosc identitatea, dar exist\u259?
puteri spirituale care-i protejeaz\u259?. \u206?i po\u355?i recunoa\u351?te sau
\u238?i po\u355?i deosebi de ceilal\u355?i oameni doar dac\u259? \u351?tii
semnele \u238?ngerilor n\u259?scu\u355?i cu chip omenesc, precum \u351?i originea
lor uitat\u259?. De puterea unor astfel de \u238?ngeri cu chip omenesc mul\u355?i
suverani au \u351?tiut s\u259? se foloseasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? \u238?nsp\u259?im\u226?n\u355?i, a \u351?optit ea. Oare \u351?i tu
e\u351?ti un \u238?nger cu trup de om?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E doar un delir, m-am ap\u259?rat eu. Sunt om. Am venit pe lume singur
\u351?i singur voi pleca din lume. P\u226?n\u259? la urm\u259?, aceasta este
toat\u259? \u351?tiin\u355?a mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Am dep\u259?\u351?it ruinele Hipodromului, unde, \u238?n cursul zilei, pe pista
Hipodromului po\u355?i vedea greci tineri care, fie trag cu arcul, fie, \u238?
nc\u259?leca\u355?i pe cai, se \u238?ntrec s\u259? \u238?mping\u259?, cu ni\u351?te
crose, o sfer\u259? c\u259?ptu\u351?it\u259? cu piele de cal. \u206?n lumina
sc\u259?zut\u259? a crepusculului, cl\u259?dirile \u238?n ruin\u259? p\u259?reau
mai mari. Cupola Catedralei Sf\u226?nta Sofia se \u238?n\u259?l\u355?a imens\u259?
spre cer. \u206?ntunecate, se \u238?ntindeau \u238?n fa\u355?a noastr\u259?
impresionante mormane de piatr\u259? de la vechiul palat imperial. Nici o
lumin\u259? nu str\u259?lucea acolo. S\u259?lile pustii ale palatului sunt din
ce \u238?n ce mai rar folosite. Doar pentru anumite ceremonii speciale. Tenebrele,
miloase, ne ascundeau adev\u259?rul, ca s\u259? uit\u259?m pentru o clip\u259?
c\u259? tr\u259?im \u238?ntr-un ora\u351? muribund. Coloane de marmur\u259? \u238?
ng\u259?lbenit\u259?, pere\u355?i cr\u259?pa\u355?i. Secase apa \u238?n hele\u351?
tee, iar urnele din piatr\u259? erau pline cu frunze uscate de platan. La orizont
ap\u259?reau primele stele. F\u259?r\u259? s\u259? rostim o vorb\u259?, ne-am oprit
am\u226?ndoi l\u226?ng\u259? o coloan\u259? spart\u259? a vechiului
palat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? te \u238?ntorci, a spus ea. Mai departe nu m\u259? po\u355?
i \u238?nso\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mantia ta de blan\u259? ar putea s\u259?-i ispiteasc\u259? pe ho\u355?i
\u351?i pe cer\u351?etori, am \u238?ng\u226?nat eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La Constantinopol, a spus ea \u238?n\u259?l\u355?\u226?ndu-\u351?i cu
m\u226?ndrie capul, nu sunt nici ho\u355?i, nici cer\u351?etori. Poate c\u259?
\u238?n port sau la Pera exist\u259?, dar \u238?n ora\u351?ul propriu-zis,
nu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E adev\u259?rat. Sunt pu\u355?ini cer\u351?etori la Constantinopol.
Slabi \u351?i m\u226?ndri. Doar prin preajma bisericilor mai po\u355?i vedea
c\u226?\u355?iva cer\u351?etori cu privirea r\u259?t\u259?cit\u259? undeva departe,
ca \u351?i cum ar contempla trecutul milenar. Dac\u259? un latin le ofer\u259? un
ban, ei murmur\u259? o binecuv\u226?ntare, dar \u238?n urma lui scuip\u259?,
fiindc\u259? le este sc\u226?rb\u259? de latini. Apoi \u351?terg moneda de
zdren\u355?ele lor, ca s\u259? purifice metalul de atingerea latin\u259?. Cei din
Constantinopol care ajung s\u259?raci, at\u226?t b\u259?rba\u355?ii, c\u226?t
\u351?i femeile, prefer\u259? s\u259? mearg\u259? \u238?ntr-o m\u259?n\u259?stire
dec\u226?t s\u259? cer\u351?easc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? plec, a repetat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, pe nea\u351?teptate, m-a \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at, \u351?i-a sprijinit
capul de pieptul meu \u351?i i-am sim\u355?it parfumul de
hiacint.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar buzele mele nu s-au deschis s-o s\u259?rute, fiindc\u259? nu voiam s-o ofensez
printr-un gest de dorin\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd ne putem revedea? am \u238?ntrebat-o.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aveam gura at\u226?t de uscat\u259?, \u238?nc\u226?t vocea mi-a fost nefiresc de
aspr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a r\u259?spuns trist:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tiu. \u206?ntr-adev\u259?r, nu \u351?tiu. A\u351?a ceva, mie nu mi
s-a mai \u238?nt\u226?mplat p\u226?n\u259? acum.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare n-ai putea veni acas\u259? la mine? am \u238?ntrebat-o. \u206?n
tain\u259?, nev\u259?zut\u259? de nimeni. N-am dec\u226?t un slujitor. Cred c\u259?
m\u259? supravegheaz\u259?, dar pot s\u259? renun\u355? la el. Sunt obi\u351?nuit
s\u259? m\u259? descurc \u351?i f\u259?r\u259? servitori.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea n-a spus mult\u259? vreme nimic. De aceea mi-a fost team\u259?. Nelini\u351?tit,
i-am zis:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sper c\u259? nu te-am jignit. Cred c\u259? po\u355?i avea \u238?ncredere
\u238?n mine. Nu-\u355?i doresc nici un r\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-\u355?i \u238?ndep\u259?rta slujitorul, a spus ea. Nu vei face nimic
altceva dec\u226?t s\u259? st\u226?rne\u351?ti b\u259?nuieli asupra ta. Orice
str\u259?in este supravegheat. \u350?i apoi, te vor spiona \u238?n alt fel, poate
mai periculos dec\u226?t acum. Drept s\u259?-\u355?i spun, nu \u351?tiu ce-i de
f\u259?cut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u351?ov\u259?it un moment, apoi i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n Occident, femeile obi\u351?nuiesc s\u259? se foloseasc\u259? de o
prieten\u259?, la care spun c\u259? se duc \u238?n vizit\u259?. La nevoie, prietena
poate jura c\u259? este adev\u259?rat \u351?i, alt\u259? dat\u259?, se \u238?
n\u355?elege c\u259? o va putea r\u259?spl\u259?ti \u238?n acela\u351?i fel.
B\u259?rba\u355?ii \u351?i femeile din Occident se mai pot \u238?nt\u226?lni la
b\u259?ile publice sau la izvoarele t\u259?m\u259?duitoare.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu cunosc pe nimeni \u238?n care s\u259? pot avea \u238?ncredere, a rostit
\u8213? A\u351?adar, nu vrei s\u259? m\u259? mai vezi, i-am spus eu
sec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Voi veni la tine peste o s\u259?pt\u259?m\u226?n\u259?, a promis ea
ridic\u226?ndu-\u351?i privirea. Voi \u238?ncerca s\u259? vin diminea\u355?a.
M\u259? voi r\u259?t\u259?ci de \u238?nso\u355?itorii mei \u238?n pia\u355?\u259?
sau \u238?n magazinele vene\u355?ienilor. Mi-i voi face du\u351?mani, ce-i drept,
dar n-am \u238?ncotro. C\u226?t despre tine, trimite-\u355?i undeva departe
servitorul!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar \u351?tii unde locuiesc? m-am gr\u259?bit s-o \u238?ntreb. Este o
cas\u259? mic\u259? de lemn \u238?n apropierea m\u259?rii, \u238?n spatele
cartierului vene\u355?ian. O vei recunoa\u351?te dup\u259? leul de piatr\u259? de
la poart\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar \u238?l cunosc foarte bine pe acel leu micu\u355? \u351?i ur\u226?t, a
spus ea amuzat\u259?. Ieri, c\u226?nd am mers \u238?n pia\u355?\u259?, \u238?n
speran\u355?a c\u259? te voi vedea, m-am plimbat pu\u355?in prin fa\u355?a casei
tale. Dar nu te-am z\u259?rit. Dumnezeu s\u259?-\u355?i binecuv\u226?nteze casa! a
mai spus ea \u351?i a disp\u259?rut \u238?n \u238?ntuneric.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Nu l-am trimis pe c\u226?ine s-o urm\u259?reasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
St\u259?team pe \u355?\u259?rmul m\u259?rii c\u226?nd a plecat spre Vene\u355?ia
ultima corabie. Era o nav\u259? micu\u355?\u259? \u351?i rapid\u259?, al c\u259?rei
c\u259?pitan, mesager al \u238?mp\u259?ratului, urma s\u259? explice la Signorie
cauzele embargoului pus asupra marilor galere. Basileul Constantin a adresat, de
asemenea, Ungariei, pe diferite c\u259?i, apeluri de ajutor. \u206?nc\u259? \u238?n
al doilea an de la urcarea lui Mehmet pe tron, regentul Huniade jurase, s\u259?
rut\u226?nd crucea, c\u259? timp de trei ani va fi pace cu turcii. \u206?nc\u259?
de la Varna, \u238?n anul 1444, \u351?i la Kosovo, \u238?n anul 1448, Murad \u238?i
demonstrase c\u259? un r\u259?zboi cu turcii este dezastruos pentru Ungaria. Dar eu
nu am \u238?ncredere \u238?n ajutorul cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?ii,
fiindc\u259? Mehmet ac\u355?ioneaz\u259? mai rapid dec\u226?t toat\u259? lumea
cre\u351?tin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?-var\u259?, l-am v\u259?zut pe t\u226?n\u259?rul sultan, stropit de var
din cap p\u226?n\u259? \u238?n picioare, fr\u259?m\u226?nt\u226?nd cu m\u226?inile
lui argila, pentru a-i incita prin exemplul s\u259?u pe oameni s\u259?-\u351?i
sporeasc\u259? zelul la construirea fort\u259?re\u355?ei de pe malul Bosforului.
Chiar \u351?i pe b\u259?tr\u226?nii viziri i-a obligat s\u259? ridice pietre \u351?
i s\u259? preg\u259?teasc\u259? mortar. Niciodat\u259? p\u226?n\u259? acum n-a mai
fost construit\u259? o fort\u259?rea\u355?\u259? at\u226?t de puternic\u259? \u238?
ntr-un timp at\u226?t de scurt. C\u226?nd am fugit eu din tab\u259?ra
sultanului, \u238?n afar\u259? de acoperi\u351?urile plumbuite ale turnurilor,
totul era gata.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tunurile mari din bronz ale me\u351?terului Orban au rezistat la aprinderea
brusc\u259? a pulberii. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, tunurile sunt rezistente
\u351?i eficiente. Iar de c\u226?nd o galer\u259? vene\u355?ian\u259? a fost
scufundat\u259? doar cu o singur\u259? ghiulea, dinspre Marea Neagr\u259? nu mai
sose\u351?te nici o corabie. C\u259?pitanul galerei vene\u355?iene refuzase s\u259?
coboare p\u226?nzele. Trupul s\u259?u, tras \u238?n \u355?eap\u259?, mai at\u226?
rn\u259? \u238?n fa\u355?a fort\u259?re\u355?ei turce\u351?ti de pe malul
Bosforului, \u238?nconjurat de cadavrele \u238?n putrefac\u355?ie ale bravilor lui
marinari. Sultanul i-a iertat doar pe patru marinari din echipaj \u351?i i-a trimis
la Constantinopol ca s\u259? povesteasc\u259? ce s-a \u238?nt\u226?mplat. De la
aceast\u259? isprav\u259? a turcilor au trecut dou\u259?
luni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u351?i \u238?mp\u259?ratul Constantin este hot\u259?r\u226?t s\u259? se apere.
Tot zidul Constantinopolului se repar\u259?. \u206?n acest scop sunt folosite
\u351?i pietre de pe mormintele cimitirelor din afara ora\u351?ului. A fost o
hot\u259?r\u226?re \u238?n\u355?eleapt\u259?, altminteri, \u238?n timpul asediului,
cu siguran\u355?\u259? c\u259? turcii le-ar folosi. Se poveste\u351?te c\u259?
antreprenorii \u238?\u351?i \u238?nsu\u351?esc doar banii \u351?i nu se prea
omoar\u259? cu munca, \u238?ns\u259? nimeni nu se pl\u226?nge. Dimpotriv\u259?,
popula\u355?ia este b\u226?ntuit\u259? de o bucurie r\u259?ut\u259?cioas\u259?.
Grecii cred c\u259? \u238?mp\u259?ratul, din moment ce este de acord cu latinii,
este un apostat. De aceea, trebuie furat tot ceea ce se poate fura de la el. Precum
\u351?i de la to\u355?i latinii. Adev\u259?rul este c\u259? ora\u351?ul \u238?i
iube\u351?te mai mult pe turci dec\u226?t pe latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i de ce s-ar teme de turci? Oare nu o au ei, grecii Constantinopolului, pe
Panaghia Blahernelor, Fecioara cea f\u259?c\u259?toare de
minuni?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar ast\u259?zi, \u238?mpins\u259? de cele mai pioase sentimente, femeia
brutarului, o bab\u259? de isprav\u259?, povestea unei mul\u355?imi de gur\u259?-
casc\u259? cum c\u259?, acum treizeci de ani, \u238?n timp ce sultanul Murad asedia
ora\u351?ul, \u238?nve\u351?m\u226?ntat\u259? \u238?n albastru, pe zidurile
Constantinopolului se plimba Sf\u226?nta Fecioar\u259? a Blahernelor. C\u226?nd au
v\u259?zut-o, turcii au intrat \u238?n panic\u259? \u351?i, dup\u259? ce au dat foc
propriilor ma\u351?ini de r\u259?zboi \u351?i corturilor, au fugit \u238?n
aceea\u351?i noapte din preajma ora\u351?ului. Ca \u351?i cum Murat n-ar fi putut
avea alt motiv, de a \u238?ncetat el atunci asediul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare cum poate fi o singur\u259? s\u259?pt\u259?m\u226?n\u259? at\u226?t de
lung\u259?? \u350?i este at\u226?t de ciudat c\u259? a\u351?tept, \u238?n ciuda
faptului c\u259?, p\u226?n\u259? nu de mult, eram sigur c\u259? nu mai am nimic de
a\u351?teptat. Ciudat\u259?-i bucuria a\u351?tept\u259?rii. Credeam c\u259? nu se
vor mai \u238?ntoarce niciodat\u259? \u238?n mine \u238?nfl\u259?c\u259?rarea
enervant\u259? \u351?i ner\u259?bdarea din tinere\u355?e. Dar nu m\u259? \u238?
ncumet s\u259? cred mai mult. Poate nici nu este a\u351?a cum o v\u259?d eu...
Chiar dac\u259? un v\u226?nt rece bate dinspre Marea Marmara, chiar daca primii
fulgi de z\u259?pad\u259? au \u238?nceput s\u259? se roteasc\u259? prin aer, \u238?
nc\u259? nu simt nevoia s\u259? m\u259? \u238?nc\u259?lzesc l\u226?ng\u259? c\u259?
rbunii aprin\u351?i. Trupul meu arde ca un cuptor \u238?
ncins.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se apropie s\u259?rb\u259?toarea Na\u351?terii M\u226?ntuitorului. Vene\u355?
ienii \u351?i genovezii din Pera se preg\u259?tesc. Pentru greci, aceast\u259?
s\u259?rb\u259?toare n-are prea mare importan\u355?\u259?. S\u259?rb\u259?toarea
lor este Pa\u351?tele. Nu S\u259?pt\u259?m\u226?na Patimilor, ci \u206?n\u259?
l\u355?area la Cer, aceasta se s\u259?rb\u259?tore\u351?te. Credin\u355?a lor este
arz\u259?toare, inspirat\u259?, mistic\u259? \u351?i tolerant\u259?. Ei nu-i ard pe
eretici, dimpotriv\u259?, le permit s\u259? se retrag\u259? \u238?n m\u259?n\u259?
stiri pentru a se izb\u259?vi de p\u259?catele lor. Nu l-au omor\u226?t cu pietre
nici pe cardinalul Isidor. I-au strigat doar: Trimite Romei p\u226?inea ta
nedospit\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
O credin\u355?\u259? at\u226?t de arz\u259?toare, o at\u226?t de extatic\u259?
reculegere cum po\u355?i citi pe chipurile oamenilor din bisericile
Constantinopolului n-am v\u259?zut niciodat\u259? \u238?n Occident, \u238?n
Occidentul unde, pentru p\u259?catele f\u259?ptuite, iertarea poate fi cump\u259?
rat\u259? cu bani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ora\u351?ul lor a devenit pustiu. Odinioar\u259?, \u238?ntre imensele lui
ziduri, tr\u259?ia un milion de oameni. S-a mic\u351?orat ora\u351?ul, la
Constantinopol via\u355?a continu\u259? doar \u238?n jurul pie\u355?elor centrale
de pe coline \u351?i pe pantele din jurul portului. Case n\u259?ruite, ruine \u351?
i spa\u355?ii pustii, care se \u238?ntind din zonele locuite p\u226?n\u259? la
zidurile ora\u351?ului, p\u259?\u351?uni neroditoare, de pe urma c\u259?rora abia
de au ceva folos caprele, m\u259?garii \u351?i caii. Iarb\u259? s\u259?
lbatic\u259?, nesf\u226?r\u351?ite \u238?ntinderi de m\u259?r\u259?cini, case
pustii cu acoperi\u351?uri pr\u259?bu\u351?ite. \u350?i v\u226?ntul ce sufl\u259?
dinspre Marea Marmara. Melancolie de nedescris.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Vene\u355?ia a trimis dou\u259? cor\u259?bii de r\u259?zboi. Din partea papei de
la Roma, doar un cardinal \u8213? Isidor, \u351?i cincizeci de mercenari. \u206?n
f\u259?r\u259? de asta, Constantinopolul nu se poate bizui dec\u226?t pe cor\u259?
biile vene\u355?iene rechizi\u355?ionate \u351?i pe latinii c\u259?rora li s-a
promis o recompens\u259? bun\u259?. Eram s\u259? uit de cele cinci galere bizantine
de r\u259?zboi ale \u238?mp\u259?ratului Constantin, care se leag\u259?n\u259?
jalnic \u238?n port, f\u259?r\u259? vele. \u206?mpu\u355?iciunea lor se simte
p\u226?n\u259? h\u259?t, departe. Tunurile pline de mucegai verde put
deopotriv\u259?. Dar ast\u259?zi au fost oameni pe puntea acestor uitate cor\u259?
bii. Chiar dac\u259? \u238?mp\u259?ratul nu are bani s\u259? le repare, se pare
c\u259? megaducele Notaras \u351?i-a propus s\u259? le fac\u259? apte de
naviga\u355?ie. Cor\u259?biile de r\u259?zboi sunt o pl\u259?cere
costisitoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din insulele grece\u351?ti ale M\u259?rii Egee au sosit \u238?n port c\u226?teva
nave comerciale cu cereale, ulei \u351?i vin. Se poveste\u351?te c\u259? turcii au
f\u259?cut ravagii \u238?n Moreea. Este zadarnic\u259? a\u351?teptarea vreunui
ajutor de acolo. De altfel, Constantin nu se poate bizui nici pe fra\u355?ii
lui. \u206?nc\u259? de la Floren\u355?a, Demetrios era unul dintre adversarii
Uniunii. Iar dup\u259? moartea \u238?mp\u259?ratului Ioan, doar mama lor a putut
s\u259?-i \u238?mpiedice pe fra\u355?i s\u259? nu se r\u259?zboiasc\u259? \u238?
ntre ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii Constantinopolului... Nu-i cunosc. Nu \u238?ncerc s\u259? le c\u226?\u351?
tig iubirea. Vor r\u259?m\u226?ne \u238?ntotdeauna doar ni\u351?te str\u259?ini
pentru mine. Nici timpul lor nu este timpul meu. Pentru ei este anul 6.960 de la
Facerea lumii. Iar turcii sunt \u238?n cel de-al 856-lea an de la Hegira. Ce lume
ciudat\u259?! Or, poate c\u259? sunt eu prea latin \u238?n inima
mea?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea n-a venit. Poate a vrut doar s\u259? mai c\u226?\u351?tige timp ca s\u259? scape
de mine decent, pentru a m\u259? face s\u259?-i pierd urma. Nici nu-i \u351?tiu
numele. Dar de ce trebuie s\u259? m\u259? fr\u259?m\u226?nt? Lini\u351?te\u351?te-
te! A fost doar un capriciu, o curiozitate trec\u259?toare.\par\pard\plain\hyphpar}
{
E grecoaic\u259?. Prin vinele ei curge s\u226?nge grecesc. \u350?i prin vinele mele
curge s\u226?ngele grecesc al tat\u259?lui meu. S\u226?ngele degenerat \u351?i
perfid, s\u226?ngele plin de cruzime al Bizan\u355?ului. \u206?n toat\u259? lumea
femeile sunt perfide. De sunt cre\u351?tine, de sunt musulmane, e totuna. Dac\u259?
tot mo\u351?tenesc o experien\u355?\u259? de dou\u259? ori milenar\u259?, nu-s oare
grecoaicele cele mai ipocrite?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am plumb \u238?n inima mea, am plumb \u238?n s\u226?ngele meu. Ur\u259?sc acest
ora\u351? muribund. Cufundat \u238?n contemplarea trecutului s\u259?u,
Constantinopolul nu poate s\u259? cread\u259? \u238?n dezastrul ce va s\u259?
vin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?l ur\u259?sc pentru c\u259? \u238?l iubesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi am hoin\u259?rit prin ora\u351?. Mai \u238?nt\u226?i, de la Acropole
p\u226?n\u259? la Palatul Bukoleon. Am privit cu aten\u355?ie zidurile compacte,
por\u355?ile de fier, ferestruicile ogivale ale caselor cu dou\u259? etaje. Nu m-am
uitat deloc la casele de lemn. M-am rugat \u238?n Biserica Sfin\u355?ii Serghie
\u351?i Bacchus, l\u226?ng\u259? peretele dinspre mare. Dar lui Dumnezeu nu-i
convine contabilitatea \u238?n partid\u259? dubl\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi am umblat de la Coloana lui Constantin p\u226?n\u259? la turnurile de
marmur\u259? ale Por\u355?ii de Aur. De acolo, mi-am urmat drumul p\u226?n\u259? la
Poarta Sf\u226?ntului Roman, apoi am intrat \u238?n Gr\u259?dina Blahernelor.
Nimeni nu m-a \u238?mpiedicat s\u259? trec de poarta gr\u259?
dinii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? ea s-a ferit de mine \u351?i m-a dus \u238?n alt\u259? parte. Cine
\u351?tie? Poate locuie\u351?te la Blaherne. P\u259?m\u226?ntul era galben, \u238?
nghe\u355?at \u351?i mort. Frunzele din parc n-au fost m\u259?turate. Am c\u259?
utat \u238?n zadar pavilionul tinere\u355?ii mele cu p\u259?s\u259?ri artificiale
ce se zb\u259?teau \u238?n colivii de aur. C\u226?nd l-am \u238?ntrebat pe un
soldat din gard\u259?, a ridicat nedumerit din umeri, poate nici n-a \u238?n\u355?
eles ce c\u259?utam. Acolo era locul unde \u238?mp\u259?ratul Ioan \u238?i
desf\u259?ta pe barbari, adic\u259? pe noi, cei sosi\u355?i din Apus, pe doctorul
Cusanus \u351?i pe ceilal\u355?i \u238?mputernici\u355?i care apar\u355?ineau
p\u259?r\u355?ii minoritare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Servitorul meu nu m-a \u238?nso\u355?it. Dar pere\u355?ii, zidurile \u351?i
coloanele acestui ora\u351? str\u259?vechi supravegheaz\u259? trec\u259?torii cu
ochi nev\u259?zu\u355?i. Ni\u351?te lucr\u259?tori, care s\u259?pau printre ruine
ca s\u259? poat\u259? alege pietre pentru repararea zidurilor ora\u351?ului, mi-au
ar\u259?tat ni\u351?te monede \u238?nnegrite pe care le-au g\u259?sit \u238?n
nisip. Nu mai au nici o valoare, dar sunt vechi de o mie de
ani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am traversat golful \u351?i am ajuns \u238?n Pera genovez\u259?. Nimeni nu m-a
\u238?ntrebat nimic. B\u259?rcile cu v\u226?sle, \u238?nc\u259?rcate cu tot felul
de m\u259?rfuri, treceau continuu dintr-o parte \u238?n alta. Genovezii fac afaceri
bune. Dac\u259? a\u351? vrea, \u238?n scurt\u259? vreme m-a\u351? putea \u238?
mbog\u259?\u355?i. Negustor de arme, acuma-i momentul. Poate c\u259? abia atunci
grecii vor fi mai toleran\u355?i cu mine. Poate vor \u238?n\u355?elege, \u238?n
sf\u226?r\u351?it, c\u259? sunt sincer \u351?i vor avea \u238?ncredere \u238?n
\u206?n fiece c\u226?rcium\u259? din Pera se v\u226?nd \u351?i se schimb\u259?
\u351?tiri. Genovezii din Pera nu sunt \u238?n r\u259?zboi cu sultanul. \u350?i
acest lucru e absurd. Prin Pera, sultanul Mehmet \u351?tie tot ce se \u238?nt\u226?
mpl\u259? \u238?n Constantinopol. Iar noi afl\u259?m, \u238?n fiecare zi,
nout\u259?\u355?i despre preg\u259?tirile de r\u259?zboi ale
sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-o bine cunoscut\u259? \u351?i respectabil\u259? curte, am v\u259?zut
turnul cu porumbei voiajori. Sunt porumbei egipteni. La Adrianopol, sultanul a fost
informat \u238?n aceea\u351?i zi despre plec\u259?rile \u351?i sosirile cor\u259?
biilor, despre m\u259?rfurile transportate, chiar \u351?i despre c\u259?pitani,
deoarece \u238?naltul turn din Pera este un excelent punct de observa\u355?ie. De
acolo pot fi v\u259?zute marea, Bosforul \u351?i tot ceea ce se \u238?nt\u226?
mpl\u259? \u238?n ora\u351?, \u238?ntre Acropole \u351?i
Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am ajuns acas\u259?, m-am uitat pe fereastr\u259? spre turnul
Perei, \u238?n v\u226?rful c\u259?ruia flutur\u259? \u238?n b\u259?taia v\u226?
ntului flamura Genovei. Am sim\u355?it fiori reci \u238?n tot trupul. De aceea,
pentru prima oar\u259? dup\u259? \u351?apte ani, am b\u259?ut vin. Dar am fost
\u351?i mai trist.\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? abia ast\u259?zi, \u238?n aceast\u259? zi friguroas\u259?, am \u238?
n\u355?eles ce absurd\u259? a fost m\u226?nia care m-a \u238?ndemnat s\u259?-l
p\u259?r\u259?sesc pe sultanul Mehmet, risc\u226?ndu-mi via\u355?a, ca s\u259?
ajung \u238?ntr-un ora\u351? care \u238?mi este str\u259?in \u351?i ostil. De ce nu
l-am urmat pe noul Alexandru ca pe o voce a con\u351?tiin\u355?ei? Murad, tat\u259?
l lui, mi-l l\u259?sase mo\u351?tenire. Spre deosebire de Murad, el nu m-a
crezut \u238?nger, chiar dac\u259? animalele s\u259?lbatice \u351?i c\u226?inii se
supuneau voin\u355?ei mele. El se bucura c\u259?-\u351?i ascute mintea cu
ajutorul \u351?tiin\u355?ei mele. Inteligen\u355?a lui zv\u226?cnea, ascu\u355?
it\u259? ca o lance; \u351?tiin\u355?a mea era arid\u259? ca o piatr\u259?
neagr\u259?. \u206?l amuza ideea c\u259? \u238?nt\u226?lnise un om at\u226?t de
integru.\par\pard\plain\hyphpar} {
A trebuit s\u259? plec, dar atunci credeam c\u259? faptul acesta nu m\u259? va
mi\u351?ca niciodat\u259?. Poate c\u259? eu \u238?nsumi am fost mai uimit de
propria-mi plecare dec\u226?t sultanul Mehmet.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost \u238?ntr-adev\u259?r mirat c\u226?nd servitorul a venit \u238?n fa\u355?a
mea \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne, nu te duce prea des la Pera!\par\pard\plain\hyphpar} {
A fost prima dat\u259? c\u226?nd m-am uitat la el cu aten\u355?ie. P\u226?n\u259?
ast\u259?zi nu-l privisem dec\u226?t ca pe un r\u259?u necesar, de care nu m-
a\u351? fi putut descotorosi, fiindc\u259? f\u259?cea parte din locuin\u355?a
\u238?nchiriat\u259?. El are grij\u259? ca hainele mele s\u259? fie curate, \u238?
mi aduce de m\u226?ncare, vegheaz\u259? ca bunurile proprietarului casei s\u259? nu
se degradeze, m\u259?tur\u259? curtea \u351?i, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?,
transmite camerei \u238?ntunecate din Blaherne rapoarte despre mine \u351?i despre
oamenii cu care m\u259? \u238?nt\u226?lnesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
De fapt, n-am ce s\u259?-i repro\u351?ez, \u238?ntotdeauna l-am privit ca pe un
b\u259?tr\u226?n s\u259?rac, demn de mil\u259?. Am preferat s\u259? nu-l v\u259?d.
Dar ast\u259?zi m-am uitat la el cu aten\u355?ie. Este un b\u259?rbat mic de
statur\u259?, cu o barb\u259? r\u259?zlea\u355?\u259?. \u206?l dor genunchii,
iar \u238?n privirea lui reg\u259?se\u351?ti intensa melancolie a ochilor tri\u351?
ti ai grecilor din Constantinopol. Poart\u259? haine uzate, pline de pete, \u351?i
pantaloni c\u226?rpi\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine \u355?i-a poruncit s\u259?-mi vorbe\u351?ti
astfel?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a r\u259?spuns sup\u259?rat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu \u238?\u355?i doresc binele. Pentru c\u259?, at\u226?ta timp c\u226?t
locuie\u351?ti \u238?n aceast\u259? cas\u259?, e\u351?ti st\u259?p\u226?nul
meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt latin.\par\pard\plain\hyphpar} {
A protestat, rostind p\u259?tima\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu. Tu nu e\u351?ti latin. Eu \u355?i-am recunoscut
chipul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre marea mea surprindere, s-a a\u351?ezat \u238?n genunchi \u238?n fa\u355?a mea,
mi-a luat m\u226?na \u351?i mi-a s\u259?rutat-o, apoi a
\u8213? Nu m\u259? dispre\u355?ui, st\u259?p\u226?ne! E adev\u259?rat c\u259? am
b\u259?ut vinul care a r\u259?mas \u238?n urciorul t\u259?u, e adev\u259?rat
c\u259? am str\u226?ns b\u259?nu\u355?ii pe care uneori i-ai risipit prin
cas\u259?, e adev\u259?rat c\u259? am luat pu\u355?in ulei \u351?i l-am dus unei
m\u259?tu\u351?i bolnave, fiindc\u259? toat\u259? familia mea este tare s\u259?
rac\u259?. \u206?ns\u259? nu voi mai repeta aceste fapte, pentru c\u259? acum te
cunosc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar niciodat\u259? nu m-am t\u226?rguit eu pentru pre\u355?ul m\u226?
nc\u259?rii, i-am spus, \u238?ntr-adev\u259?r mirat. Este dreptul celui s\u259?rac
s\u259? tr\u259?iasc\u259? din ceea ce risipe\u351?te bogatul. Din partea mea,
at\u226?ta timp c\u226?t \u238?\u355?i sunt st\u259?p\u226?n, n-ai dec\u226?t
s\u259?-\u355?i \u238?ntre\u355?ii \u351?i toat\u259? familia. C\u226?t despre
bani, ei n-au nici o \u238?nsemn\u259?tate pentru mine. Vine iute clipa c\u226?nd
banii \u351?i bog\u259?\u355?iile \u238?\u351?i pierd orice
importan\u355?\u259?. \u206?n fa\u355?a mor\u355?ii, to\u355?i suntem egali, iar pe
c\u226?ntarul lui Dumnezeu, virtutea unui \u355?\u226?n\u355?ar are aceea\u351?i
greutate ca \u351?i virtutea unui elefant.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am vorbit mult pentru c\u259? am vrut s\u259?-i studiez chipul. Mi s-a p\u259?rut
sincer, dar chipul unui om te poate \u238?n\u351?ela uneori. \u350?i apoi, cine a
mai auzit c\u259? un grec se poate \u238?ncrede \u238?n alt
grec?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei s\u259? nu \u351?tiu ce faci sau unde mergi, n-are nici un
rost s\u259? m\u259? \u238?nchizi \u238?n pivni\u355?\u259?, unde-i frig de-\u355?i
\u238?nghea\u355?\u259? oasele. De atunci sunt eu r\u259?cit, \u238?n plus, m\u259?
dor urechile \u351?i genunchii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ridic\u259?-te, omule, \u351?i drege-\u355?i r\u259?ul cu vin! am spus
eu \u351?i i-am \u238?ntins un bizan\u355? de aur.\par\pard\plain\hyphpar} {
Un bizan\u355? de aur este o avere, fiindc\u259? la Constantinopol s\u259?racii
sunt foarte s\u259?raci, iar pu\u355?inii boga\u355?i sunt foarte boga\u355?
i.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat la moneda din m\u226?na mea \u351?i fa\u355?a i s-a luminat, dar a
scuturat cu hot\u259?r\u226?re din cap \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! Nu \u355?i-am vorbit despre durerile mele ca un
cer\u351?etor. Tu nu ai nevoie s\u259? m\u259? cumperi cu bani. Dac\u259?
dore\u351?ti s\u259? nu aud, eu nu voi auzi, dac\u259? dore\u351?ti s\u259? nu
v\u259?d, eu nu voi vedea. Trebuie doar s\u259?-mi porunce\u351?
\u8213? Nu \u238?n\u355?eleg, am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Privind spre c\u226?inele galben \u351?i slab ce se odihnea cu botul \u238?ntre
labe pe pre\u351?ul din fa\u355?a u\u351?ii \u351?i-mi urm\u259?rea fiecare gest, a
\u8213? Oare nu s-a supus \u355?ie chiar \u351?i acest c\u226?ine ce te
urmeaz\u259? cu credin\u355?\u259? oriunde mergi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u238?n\u355?eleg despre ce vorbe\u351?ti, am repetat, \u351?i am
aruncat bizan\u355?ul de aur pe covor, \u238?n fa\u355?a
lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a aplecat \u351?i l-a ridicat, m-a privit \u238?n ochi \u351?i a
\u8213? Nu trebuie s\u259?-\u355?i dezv\u259?lui adev\u259?ratul chip. Oare cum de-
am putut s\u259? g\u226?ndesc c\u259? \u355?i-l vei dezv\u259?lui \u238?n fa\u355?a
mea? Pentru mine, taina ta este sacr\u259?. Banul pe care mi l-ai dat \u238?l
primesc doar pentru c\u259? mi-ai poruncit s\u259?-l primesc. Este o mare bucurie
pentru mine \u351?i pentru familia mea. Dar \u351?i mai mare este bucuria de a fi
slujitorul t\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a sup\u259?rat aceast\u259? aluzie misterioas\u259?. Probabil a g\u226?ndit la
fel cum g\u226?ndesc to\u355?i grecii din ora\u351?. C\u259? fuga mea a fost
simulat\u259?, c\u259? sunt o iscoad\u259? a sultanului. Probabil a crezut c\u259?-
l voi putea proteja atunci c\u226?nd armata sultanului va intra \u238?n
Constantinopol, ca s\u259? nu fie dus sclav cine \u351?tie unde. Dac\u259?, \u238?
ntr-adev\u259?r, a\u351? fi avut ceva de ascuns, astfel de planuri mi-ar fi
convenit. Dar \u351?i a\u351?a, oare cum a\u351? fi putut s\u259? am \u238?ncredere
\u238?ntr-un om at\u226?t de simplu?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De-\u355?i \u238?nchipui c\u259? po\u355?i trage vreun folos de pe urma
mea, te \u238?n\u351?eli. Celor care \u355?i-au \u238?ncredin\u355?at misiunea de a
m\u259? spiona le-am spus de zece ori c\u259? nu-l mai slujesc pe sultan, \u351?i,
de fiecare dat\u259?, am \u238?nt\u259?rit vorbele prin jur\u259?m\u226?nt. Cum
r\u259?bdarea mea n-a ajuns la limit\u259?, spun \u238?nc\u259? o dat\u259?: nu mai
sunt \u238?n serviciul sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, a protestat el. Asta o \u351?tiu. Oare cum ai putea s\u259? fii
\u238?n serviciul sultanului? Dar eu te-am recunoscut. A fost ca un fulger care a
c\u259?zut \u238?n fa\u355?a mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti beat? l-am \u238?ntrebat eu... Dar delirezi, \u351?i poate
c\u259? ai, \u238?ntr-adev\u259?r, febr\u259?. Eu nu \u238?n\u355?eleg nimic din
ceea ce-mi spui. A\u351?a i-am spus, dar, \u238?n acela\u351?i timp, mintea mea a
fost b\u226?ntuit\u259? de g\u226?nduri ciudate.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a \u238?nclinat \u238?n fa\u355?a mea \u351?i a rostit
umil:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a este, am b\u259?ut prea mult. \u206?\u355?i cer iertare, st\u259?
p\u226?ne, \u351?i te asigur c\u259? nu se va mai repeta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar vorbele lui nebune\u351?ti m-au \u238?ndemnat s\u259? m\u259? uit \u238?n
oglind\u259?. Dintr-un motiv pe care eu \u238?nsumi nu-l \u238?n\u355?eleg, m-am
hot\u259?r\u226?t s\u259? nu mai merg la b\u259?rbier, ci s\u259?-mi rad barba
cu \u351?i mai mult\u259? con\u351?tiinciozitate dec\u226?t p\u226?n\u259? acum.
Din vanitate \u351?i din prostie, \u238?mi l\u259?sasem de c\u226?teva zile barba
s\u259? creasc\u259?. Mi-am schimbat \u351?i ve\u351?mintele, pentru c\u259?, orice
s-ar zice, eu sunt latin, nu grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
2 ianuarie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea a venit, \u238?n sf\u226?r\u351?it, a venit. Un mantou castaniu-deschis, \u238?
nc\u259?l\u355?\u259?minte u\u351?oar\u259? de aceea\u351?i culoare. A crezut,
probabil, c\u259? \u238?nve\u351?m\u226?ntat\u259? astfel, nimeni n-o va putea
deosebi de o femeie obi\u351?nuit\u259?. Cus\u259?tura ve\u351?mintelor, coafura,
chiar \u351?i felul \u238?n care era prins voalul ce-i acoperea par\u355?ial
chipul, nu puteau disimula rangul \u351?i educa\u355?ia.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sl\u259?vit fie numele Domnului \u351?i bine ai venit! i-am spus eu \u351?i
n-am fost \u238?n stare s\u259?-mi re\u355?in lacrimile de
bucurie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar c\u226?inele galben, \u238?n cinstea sosirii ei, a dat respectuos din
coad\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este o nebunie, a spus ea. Nebunie \u351?i magie, \u238?n acela\u351?i
timp. Voi fi descoperit\u259?, o \u351?tiu, dar nu m-am putut \u238?mpiedica. O
vraj\u259?, mai puternic\u259? dec\u226?t voin\u355?a mea, m-a \u238?mpins \u238?
ncoace.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar cum ai intrat \u238?n cas\u259?? am \u238?ntrebat-o eu
precipitat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a acoperit \u351?i mai mult chipul cu voalul. A
\u8213? Am b\u259?tut \u238?n poart\u259?. Un b\u259?rbat mic de statur\u259?, care
tu\u351?ea, a deschis-o. Ascult\u259?, ar trebui s\u259?-i cumperi ni\u351?te
straie noi bietului om \u351?i s\u259?-i porunce\u351?ti s\u259?-\u351?i \u238?
ngrijeasc\u259? p\u259?rul \u351?i barba. \u206?i era ru\u351?ine de propria-i
\u238?nf\u259?\u355?i\u351?are, de aceea nici n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259?
m\u259? priveasc\u259?. S-a \u238?ntors cu spatele la mine, ca \u351?i cum nici n-
a\u351? fi existat. Chiar \u351?i \u238?nc\u259?perea aceasta, a ad\u259?ugat ea
dup\u259? ce \u351?i-a rotit privirea prin camer\u259?, ar putea avea o \u238?
nf\u259?\u355?i\u351?are mai civilizat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?ntors brusc privirea dup\u259? ce a v\u259?zut col\u355?ul \u238?n
care se afl\u259? patul meu. L-am acoperit \u238?n grab\u259? cu un covor, pentru a
ascunde ve\u351?mintele de noapte. Apoi am ie\u351?it. Servitorul meu era \u238?n
curte \u351?i adulmeca v\u259?zduhul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Frumoas\u259? vreme, a spus el, \u238?nso\u355?indu-\u351?i constatarea cu
un sur\u226?s ipocrit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Minunat\u259?, i-am r\u259?spuns eu \u351?i mi-am f\u259?cut cruce cum
\u238?\u351?i fac grecii. Cea mai bun\u259? zi din via\u355?a mea, am ad\u259?ugat
eu \u351?i i-am poruncit: Du-te repede \u238?n pia\u355?\u259? \u351?i cump\u259?
r\u259? vin, carne fript\u259?, baclavale, stafide, nuci. Cump\u259?r\u259? de
toate! Cump\u259?r\u259? ce-\u355?i place \u355?ie mai mult! Umple co\u351?ul cel
mare! Pentru mine, pentru tine, pentru to\u355?i verii t\u259?i, pentru toate
m\u259?tu\u351?ile tale. Iar dac\u259? \u238?nt\u226?lne\u351?ti pe drum cer\u351?
etori, omene\u351?te-i \u351?i pe ei!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar n-o fi tocmai ast\u259?zi ziua ta de na\u351?tere, st\u259?p\u226?ne!
a rostit el, cu vizibil\u259? fals\u259?
inocen\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, l-am asigurat eu. Dar am pe cineva \u238?n vizit\u259?. O femeie
s\u259?rac\u259?, care a venit s\u259?-mi \u355?in\u259? de ur\u226?
t.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n vizit\u259?? m-a \u238?ntrebat el, cu cea mai autentic\u259? mirare
\u238?n glas. Dar nu am v\u259?zut s\u259? fi intrat cineva \u238?n casa aceasta.
Ce-i drept, ceva mai \u238?nainte, mi s-a p\u259?rut c\u259? bate cineva la
poart\u259?, dar c\u238?nd am deschis, nu era nimeni pe strad\u259?. Sau poate
c\u259? vrei s\u259? glume\u351?ti cu mine, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? F\u259? degrab\u259? ce \u355?i-am poruncit! i-am spus eu. Dar
ascult\u259?! De vei sufla vreo vorb\u259? despre femeia care a venit la mine, jur
c\u259? te voi apuca de barb\u259? \u351?i, cu m\u226?na mea, \u238?\u355?i voi
t\u259?ia beregata.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timp ce-i d\u259?deam co\u351?ul, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te-am \u238?ntrebat niciodat\u259? care-\u355?i este
numele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a r\u259?spuns bucuros:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este o mare cinste pentru mine c\u259? m\u259? \u238?ntrebi. M\u259? numesc
Manuil. Tat\u259?l meu a slujit la Palatul Blahernelor \u238?n timpul \u238?
mp\u259?ratului Manuil, de aceea mi-a dat acest nume.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Manuil! am strigat eu. Ce nume frumos! Manuil, ast\u259?zi este cea mai
fericit\u259? zi din via\u355?a mea. O, Doamne!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi l-am prins de urechi, l-am s\u259?rutat pe am\u226?ndoi obrajii \u351?i l-
am \u238?mpins spre poart\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am \u238?ntors; \u238?\u351?i scosese mantoul \u351?i \u238?\u351?i dezvelise
fa\u355?a. Nu m\u259? s\u259?turam s-o privesc, nu puteam rosti o vorb\u259?,
genunchii \u238?mi tremurau. Am c\u259?zut la picioarele ei \u351?i fa\u355?a mea
i-a atins genunchii. Am pl\u226?ns. De fericire \u351?i de extaz. Mi-a atins cu
sfial\u259? obrajii, mi-a m\u226?ng\u226?iat p\u259?rul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am ridicat privirea spre ea. I-am v\u259?zut z\u226?mbetul ca un soare, ochii ca
dou\u259? flori de aram\u259? \u351?i aur, spr\u226?ncenele albastre arcuite \u238?
nalt ca bolta catedralelor, obrajii ca lalelele, buzele moi ca petalele de
trandafiri, din\u355?ii ca perlele. Cu c\u226?t o priveam, cu at\u226?t mai mult
doream s-o privesc. \u350?i am rostit, dintr-o suflare, tot ceea ce era \u238?n
sufletul meu:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Inima mea are, \u238?nc\u259? o dat\u259?, \u351?aptesprezece ani. A\u351?
vorbi ca un poet, de mi-ar ajunge cuvintele. Frumuse\u355?ea ta... Fiin\u355?a ta
m\u259?-mbat\u259?. De parc\u259? n-a\u351? fi cunoscut niciodat\u259? o femeie.
\u350?i, \u238?n acela\u351?i timp, ca \u351?i cum te-a\u351? cunoa\u351?te
dintotdeauna.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu e\u351?ti tot Bizan\u355?ul. E\u351?ti regina cet\u259?\u355?ilor lumii,
tu e\u351?ti Cnstantinopolul, iubirea mea. C\u226?nd le-am v\u259?zut prima
dat\u259? \u355?\u226?\u351?nind din mare, purtate de cor\u259?bii, am recunoscut
cupolele sc\u226?nteietoare ale ora\u351?ului t\u259?u. Am recunoscut str\u259?
zile, coloanele de marmur\u259?, aurul \u351?i porfirul, de parc\u259? a\u351? fi
tr\u259?it \u238?n Constantinopol \u238?n alte timpuri. Le-am recunoscut cu ochii
sufletului meu. N-am nevoie s\u259? \u238?ntreb pe nimeni care-i drumul ce duce la
tine, l-am reg\u259?sit, dragostea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru c\u259? tu erai aici, de aceea mi-a fost dor toat\u259? via\u355?a
de aceste locuri. Pe tine te-am visat c\u226?nd visam ora\u351?ul t\u259?u,
Constantinopolul s-a dovedit a fi de o mie de ori mai minunat dec\u226?t mi l-am
imaginat eu. Tot a\u351?a, e\u351?ti de o mie de ori mai minunat\u259?, aici,
\u238?naintea ochilor mei, dec\u226?t \u238?n visele \u238?n care te-am v\u259?zut.
Mai frumoas\u259?, mai \u238?nc\u226?nt\u259?toare dec\u226?t \u238?n toate
amintirile. Dar dou\u259? s\u259?pt\u259?m\u226?ni! \u238?ngrozitor de mult\u259?
vreme. Dou\u259? s\u259?pt\u259?m\u226?ni lungi c\u226?t o eternitate \u238?n
infern. De ce n-ai venit a\u351?a cum mi-ai promis? De ce m-ai p\u259?r\u259?sit?
Credeam c\u259? voi muri.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit, a \u238?nchis u\u351?or ochii, mi-a m\u226?ng\u226?iat fruntea,
obrajii, buzele. Apoi a deschis din nou c\u259?prui-i ochi sur\u226?z\u259?tori,
str\u259?lucitori, ame\u355?itori, \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai spune-mi! Vorbele tale sunt at\u226?t de frumoase. E o pl\u259?cere
s\u259? le ascult, de\u351?i nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259? min\u355?i. Pentru
c\u259? m-ai \u351?i uitat. Ai fost uimit c\u226?nd m-ai rev\u259?zut. Din
fericire, m-ai putut recunoa\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?ncercat s-o \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?ez.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, a protestat ea \u351?i mi-a \u238?mpins pieptul cu m\u226?
inile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar refuzul ei a fost ca o chemare. Am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at-o \u351?i ea
nu s-a opus; trupul ei s-a pierdut \u238?n bra\u355?ele mele. Dar, deodat\u259?, s-
a smuls din \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?are \u351?i s-a apucat cu am\u226?
ndou\u259? m\u226?inile de cap.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce faci? a \u238?ntrebat ea \u351?i a izbucnit \u238?n pl\u226?ns. Nu
pentru asta am venit la tine. M\u259? doare \u238?ngrozitor de tare
capul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu cunoscuse \u238?nc\u259? atingerea unui b\u259?rbat. Trupul ei \u238?i povestise
trupului meu. Orgolioas\u259?? Poate. Plin\u259? de pasiune. Capricioas\u259?.
Geloas\u259?. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?. Dar p\u259?catul nu-l \u238?
ncercase \u238?nc\u259?. Cu trupul, nu. Poate cu g\u226?
ndul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Suferea. I-am prins capul \u238?ntre m\u226?inile mele \u351?i am \u238?nceput
s\u259?-i m\u226?ng\u226?i u\u351?or fruntea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?! a rostit ea suspin\u226?nd. Probabil sunt prea s\u259?
lbatic\u259?. Parc\u259? mi-ar fi capul \u238?n\u355?epat cu ace de foc. Mi-a fost
at\u226?t de team\u259? c\u226?nd m-ai str\u226?ns \u238?n bra\u355?
e.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi puterea i-a alunecat prin m\u226?inile mele. A respirat profund \u351?i trupul
ei \u238?ncordat s-a destins.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u226?inile tale sunt lini\u351?titoare, a spus ea, \u238?ntorc\u226?
ndu-\u351?i capul s\u259? le s\u259?rute. Ai m\u226?ini de t\u259?m\u259?
duitor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am privit m\u226?inile \u351?i am spus cu un glas aspru:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? M\u226?ini care t\u259?m\u259?duiesc, m\u226?ini care distrug. Dar ai
\u238?ncredere \u238?n mine! Nu-\u355?i doresc r\u259?ul. Nu \u355?i l-am dorit
nici atunci c\u226?nd te-am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at, ar fi trebuit s-o
sim\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit. Cu ochi at\u226?t de cura\u355?i, at\u226?t de cunoscu\u355?i. \u350?i
m-am pierdut \u238?n privirea ei. \u206?n jurul meu totul s-a destr\u259?mat spre
ireal.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M-am \u238?n\u351?elat, a spus ea. F\u259?r\u259? a-l fi dorit cu
adev\u259?rat, mi-am dorit r\u259?ul pe care tu nu mi l-ai dorit. Dar acum m\u259?
simt bine. Al\u259?turi de tine m\u259? simt ca niciunde. Chiar \u351?i casa \u238?
n care locuiesc mi-a devenit str\u259?in\u259?, resping\u259?toare. O
for\u355?\u259? magic\u259? m\u259? cheam\u259? la tine, travers\u226?nd zidurile,
pere\u355?ii, ora\u351?ul. M-ai vr\u259?jit \u238?ntr-adev\u259?
r.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea \u238?n sine este o vr\u259?jitorie, i-am spus eu. Dragostea este
cea mai teribil\u259? magie. \u350?i tu m-ai vr\u259?jit c\u226?nd te-ai uitat
\u238?n ochii mei, acolo, \u238?n fa\u355?a portalului Catedralei \u206?n\u355?
elepciunii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar este o nebunie! a spus ea cu o voce stins\u259? \u351?i trist\u259?.
Tat\u259?l meu nu va fi niciodat\u259? de acord s\u259? m\u259? dea unui latin. Tu
nici nu \u351?tii din ce familie fac parte. Tu e\u351?ti un pribeag prin lumea
asta, un aventurier. O, Doamne! Dac\u259? tat\u259?l meu ar \u351?ti, ar porunci de
\u238?ndat\u259? s\u259? fii ucis.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am sim\u355?it cum \u238?mi \u238?nghea\u355?\u259? inima. Ca s\u259? c\u226?\u351?
tig timp, m-am groz\u259?vit \u238?n fa\u355?a ei cu vorbe
umflate:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nobila-mi origine se poate citi pe chipul meu. Tat\u259?l meu este
palo\u351?ul, mama mea este pan\u259? de scris, fra\u355?ii mei sunt stelele
g\u226?nditoare, \u238?ngerii \u351?i demonii \u238?mi sunt veri. Aceasta-mi este
familia.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat cu sinceritate \u238?n ochii mei \u351?i a
rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am vrut s\u259? te jignesc. Am spus doar adev\u259?
rul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Preten\u355?ioasele mele vorbe \u238?mi zg\u226?riaser\u259? g\u226?tul pe c\u226?
nd le rosteam. Adev\u259?rul meu era mult mai simplu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt c\u259?s\u259?torit, am recunoscut eu. \u206?n cur\u226?nd se \u238?
mplinesc nou\u259? ani de c\u226?nd n-am mai v\u259?zut-o pe femeia mea, dar
dup\u259? cum am aflat, este \u238?nc\u259? \u238?n via\u355?\u259?. B\u259?iatul
nostru are doisprezece ani. M-am al\u259?turat crucia\u355?ilor, \u351?i pentru
c\u259? nu mai puteam s\u259? tr\u259?iesc \u238?mpreun\u259? cu ei. Ea crede
c\u259? am murit \u238?n luptele de la Varna. \u350?i poate c\u259?-i mai bine
a\u351?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am rostit primele cuvinte, ea a tres\u259?rit. Nu ne-am mai uitat unul
la altul. \u350?i-a aranjat gulerul, \u351?i-a \u238?ndreptat medalionul de pe
piept. Avea un g\u226?t at\u226?t de alb.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-are nici o importan\u355?\u259?, a spus ea cu o voce \u238?nghe\u355?
at\u259?. Oricum, aceast\u259? aventur\u259? n-ar fi putut duce la nimic
bun.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a pip\u259?it din nou medalionul \u351?i, privindu-\u351?i m\u226?inile, a
\u8213? Trebuie s\u259? plec. Vrei s\u259? m\u259? aju\u355?i s\u259? m\u259?
\u238?mbrac?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-a\u351? fi vrut s\u259? plece. \u206?n inima ei, nici ea nu voia. \u206?mi
vorbise a\u351?a ca s\u259? m\u259? umileasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar noi suntem oameni \u238?n toat\u259? firea, am spus eu \u351?i am
constatat cu regret c\u259? vocea \u238?mi devenise r\u259?ut\u259?cioas\u259?. N-
are nici un rost s\u259? te joci cu sentimentele ca un copil. Tu \u351?tii foarte
bine ce faci. Ai venit aici cu ochii larg deschi\u351?i. Eu nu dau nici doi bani pe
sacramentele Bisericii. C\u259?s\u259?toria n-are importan\u355?\u259?. C\u226?nd
tu exi\u351?ti, c\u226?nd te-am g\u259?sit, ce rost ar mai avea s\u259?-mi pese de
paradis sau de infern? Nici paradisul, nici infernul nu sunt ceea ce credem noi, nu
sunt ce ni s-a povestit. Tu e\u351?ti a mea, o \u351?tii prea bine. \u350?i \u238?
nc\u259? o dat\u259? \u238?\u355?i spun, eu nu-\u355?i doresc nici un r\u259?
u.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a spus nimic. Privea consecvent spre podea. De aceea am
continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare te-ai \u238?ntrebat ce se va \u238?nt\u226?mpla cu noi? Sau vom muri,
sau vom fi sclavi la turci. Nu po\u355?i alege altceva. Ne-au mai r\u259?mas doar
c\u226?teva luni, \u238?n cel mai bun caz o jum\u259?tate de an. P\u226?n\u259? la
urm\u259?, turcii tot vor veni... \u350?i atunci, ce importan\u355?\u259? mai au
toate leg\u259?turile binecuv\u226?ntate de Biseric\u259?? am r\u259?cnit eu \u351?
i am lovit cu at\u226?ta putere \u238?n sp\u259?tarul unui scaun, \u238?nc\u226?t,
de durere, mi s-a \u238?ntunecat vederea. Un om se poate g\u226?ndi la c\u259?
s\u259?torie, la cas\u259? \u351?i la copii doar dac\u259? are via\u355?a \u238?n
fa\u355?a lui. Pentru mine \u351?i pentru tine nu mai exist\u259? nimic. Din
clipa \u238?n care s-a n\u259?scut, dragostea noastr\u259? a fost os\u226?
ndit\u259? s\u259? se prefac\u259? repede \u238?n cenu\u351?\u259?. Iar tu vrei
s\u259? te \u238?mbraci \u351?i s\u259? pleci, pentru c\u259?, odinioar\u259?, o
judecat\u259? a lui Dumnezeu m-a silit s\u259? m\u259? c\u259?s\u259?toresc cu o
femeie mai b\u259?tr\u226?n\u259? dec\u226?t mine, c\u259?reia, din mil\u259?, i-am
d\u259?ruit trupul meu. Inima mea, ea n-a \u238?ncercat s-o aib\u259?
niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce s\u259? fac cu inima ta? a strigat ea \u351?i obrajii i s-au \u238?
mpurpurat. Inima ta este latin\u259?. Vorbele pe care le roste\u351?ti o dovedesc.
Constantinopolul nu va muri niciodat\u259?! Fiecare genera\u355?ie a tr\u259?it
asediul, dar turcii n-au reu\u351?it s\u259? cucereasc\u259? ora\u351?ul. Dac\u259?
Maica Domnului este protectoarea zidurilor Constantinopolului, cum poate s\u259? le
for\u355?eze un oarecare t\u226?n\u259?r, acest Mehmet, pe care chiar \u351?i
turcii \u238?l dispre\u355?uiesc?\par\pard\plain\hyphpar} {
Nebuneasca ei \u238?ncredere \u238?n zidurile ora\u351?ului era absolut\u259?, oare
ce rost au mai avut vorbele pe care le-a spus?\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, evit\u226?ndu-mi privirea, m-a \u238?ntrebat cu o voce
stins\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Care-i \u238?n\u355?elesul Judec\u259?\u355?ii lui Dumnezeu, despre care ai
pomenit? So\u355?ia ta este, \u238?ntr-adev\u259?r, mai \u238?n v\u226?rst\u259?
dec\u226?t tine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntrebarea ei mi-a \u238?nveselit inima. Era o dovad\u259? c\u259? mai mare-i
era curiozitatea dec\u226?t gelozia. Dar, chiar \u238?n aceea\u351?i clip\u259?, am
\u238?n\u355?eles, dup\u259? zgomotul cu care a tr\u226?ntit poarta \u351?i
dup\u259? pa\u351?ii ap\u259?sa\u355?i cu care a urcat scara, c\u259? servitorul
meu se \u351?i \u238?ntorsese. I-am ie\u351?it \u238?n \u238?nt\u226?mpinare \u351?
i i-am luat co\u351?ul. I-am spus \u238?n grab\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am nevoie de tine ast\u259?zi, Manuil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine, st\u259?p\u226?ne, a r\u259?spuns el. Voi supraveghea casa din
c\u226?rciuma de peste drum. Crede-m\u259?, a\u351?a este mai
bine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, cu mult zel, m-a apucat de m\u226?nec\u259? \u351?i mi-a \u351?optit la
ureche:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru numele lui Dumnezeu, st\u259?p\u226?ne! Spune-i s\u259? se \u238?
mbrace altfel! Cu ve\u351?mintele ei scumpe, atrage privirea tuturor \u351?i
st\u226?rne\u351?te mult mai mult\u259? curiozitate \u238?n jur dec\u226?t
dac\u259? ar umbla cu fa\u355?a neacoperit\u259? \u351?i boit\u259? precum t\u226?
rfele din port.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Manuil! i-am atras eu aten\u355?ia. Pumnalul meu nu prea st\u259? bine
\u238?n teac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar el \u351?i-a frecat fericit m\u226?inile \u351?i a r\u226?s de vorbele mele de
parc\u259? i-a\u351? fi spus o glum\u259? bun\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai o mentalitate de proxenet, ca b\u259?rbierii, i-am spus eu \u351?i i-
am tras un picior \u238?n fund ca s\u259? plece.
Dezonorant!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar am fost atent s\u259? nu-l lovesc prea tare; el a interpretat gestul meu ca pe
o favoare \u351?i a plecat z\u226?mbind.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi am intrat cu co\u351?ul \u238?n camer\u259?, am suflat \u238?n jarul din
vatr\u259? \u351?i am mai pus c\u259?rbuni pe foc. Am turnat vin \u238?n dou\u259?
cupe de argint, am fr\u226?nt p\u226?inea de gr\u226?u, am pus dulciurile \u238?n
vasul chinezesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mi-e foame.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar a f\u259?cut semnul crucii, a gustat din vin \u351?i a m\u226?ncat o
buc\u259?\u355?ic\u259? de p\u226?ine. Apoi, cu v\u226?rful unui be\u355?i\u351?or,
a gustat din dulciurile p\u259?stoase cu miere. Nici mie nu-mi era foame, dar am
gustat din toate, ca \u351?i ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Noi am b\u259?ut vin \u238?mpreun\u259?, am fr\u226?nt \u238?mpreun\u259?
p\u226?inea, i-am spus eu. Acum \u351?tii c\u259? nu-\u355?i voi face nici un
r\u259?u. Tu \u238?mi e\u351?ti oaspete, de aceea, tot ce este al meu este \u351?i
al t\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
A z\u226?mbit \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar \u351?i \u238?mp\u259?ratul Constantin, \u238?n aceast\u259?
var\u259?, i-a trimis cele mai bune bucate sultanului Mehmet, \u238?n timp ce
acesta-\u351?i construia fort\u259?rea\u355?a pentru a distruge Constantinopolul.
Ce-ai zice dac\u259? a\u351? da crezare vorbelor tale \u351?i a\u351? \u238?ncepe
s\u259? fur din casa ta, la fel ca sultanul, care fur\u259? de la cel care l-a
osp\u259?tat?\par\pard\plain\hyphpar} {
Sur\u226?sul meu a fost for\u355?at.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sultanul a fost prea ne\u238?ncrez\u259?tor ca s\u259? guste vreo
buc\u259?\u355?ic\u259? din bun\u259?t\u259?\u355?ile pe care i le-a oferit \u238?
mp\u259?ratul, i-am povestit eu. Le-a \u238?mp\u259?r\u355?it sclavilor lui. Dar,
spre marea-i mirare, nici un sclav n-a fost otr\u259?vit. I-am spus c\u259? se
\u238?n\u351?al\u259? c\u226?nd \u238?i apreciaz\u259? pe to\u355?i oamenii
dup\u259? firea pe care el \u238?nsu\u351?i o are. Poate c\u259? \u238?mp\u259?
ratul Constantin e mai mult soldat dec\u226?t suveran, dar dreptatea \u351?i
sinceritatea nu-i pot fi puse la \u238?ndoial\u259?. Nu-i vina lui c\u259? s-a
n\u259?scut sub un semn nefericit al stelelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Constantin este un tr\u259?d\u259?tor \u351?i un contestatar al
credin\u355?ei, a spus ea cu furie. C\u226?nd a schimbat p\u226?inea dospit\u259?
cu azima, a lovit \u238?n credin\u355?a noastr\u259? str\u259?bun\u259?. Ce
c\u226?\u351?tig avem dac\u259? am acceptat ajutorul latinilor, c\u226?nd
Dumnezeu \u238?\u351?i \u238?ntoarce fa\u355?a de la noi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dospit\u259?, nedospit\u259?, este acela\u351?i lucru, am strigat eu
enervat de absurda ei prejudecat\u259?. Voi, grecii, nici n-a\u355?i ascultat
proclama\u355?ia Uniunii atunci c\u226?nd a fost citit\u259?. Doar purificarea
sufletului v\u259? intereseaz\u259?, fie ea cum o fi, prin foc, prin \u238?ntuneric
\u351?i furtun\u259?, n-are importan\u355?\u259?. Dar proclama\u355?ia nu
schimb\u259? nimic din ceea ce a fost. Patriarhii R\u259?s\u259?ritului pot p\u259?
stra bunele tradi\u355?ii. Bine\u238?n\u355?eles, \u351?i tu \u355?i-ai astupat
urechile, la fel cum au f\u259?cut \u351?i ceilal\u355?i
greci.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era palid\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i Fiului, a spus ea \u238?n \u351?oapt\u259?. Un adaos inutil la
Crez. O \u238?nv\u259?\u355?\u259?tur\u259? fals\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe Sf\u226?nta Treime! am \u355?ipat eu. Nu mai vorbi despre lucruri pe
care nici cei mai inteligen\u355?i oameni nu le pot \u238?n\u355?elege! Doi ani
\u351?i-au spart capetele cei mai \u238?n\u355?elep\u355?i \u351?i mai
cultiva\u355?i b\u259?rba\u355?i ai Occidentului \u351?i ai Orientului ca s\u259?
se \u238?ncread\u259? unul \u238?n altul \u351?i s\u259? hot\u259?rasc\u259?,
s\u259? clarifice \u351?i s\u259? g\u259?seasc\u259? adev\u259?rul \u238?n
aceast\u259? problema. P\u226?n\u259? la urm\u259?, au ajuns la un consens, dar nu
cred c\u259? tu ai competen\u355?a s\u259? le judeci hot\u259?r\u226?rea \u351?i
s\u259? negi totul at\u226?t de radical.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Aha! a rostit ea. Tu \u238?nsu\u355?i te \u238?ndoie\u351?ti de adev\u259?
rul latinilor, altfel n-ai urla ca s\u259? le iei ap\u259?
rarea.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am str\u259?duit s\u259? vorbesc calm. Am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La Floren\u355?a, patriarhul vostru \u351?i-a folosit ultimele puteri
\u351?i s-a ridicat de pe patul de moarte ca s\u259?-\u351?i fac\u259? testamentul.
El l-a recunoscut pe pap\u259? drept capul Bisericii. El a recunoscut c\u259?
Sf\u226?ntul Duh purcede din Tat\u259?l \u351?i din Fiul. De smerenia lui, nici
unul dintre ai vo\u351?tri nu se \u238?ndoie\u351?te, a\u351?a cred. \u206?nainte
de a muri, el a recunoscut Uniunea. Oare nici asta nu te poate
convinge?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Minciuni de-ale latinilor, a rostit ea cu r\u259?ceal\u259?. Le cunosc prea
bine. \u206?n plus, nu to\u355?i au semnat. Markos Evghenikos, Demetrios,
fratele \u238?mp\u259?ratului, chiar \u351?i b\u259?tr\u226?nul filozof Ghemisthos
Plethon au preferat s\u259? fug\u259? de acolo dec\u226?t s\u259? semneze. Uniunea
n-a fost niciodat\u259? validat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe goale, am spus eu, agit\u226?ndu-mi bra\u355?ele. Vorbe
goale.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat fix la mine cu ochii ei mari \u351?i m-a \u238?
ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu? Tu crezi \u238?n Uniune?\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceast\u259? \u238?ntrebare direct\u259? m-a f\u259?cut s\u259? m\u259? lini\u351?
tesc \u351?i, totodat\u259?, s\u259? m\u259? am\u259?r\u259?sc pentru furia mea
nejustificat\u259?. Ce m-a determinat s\u259? iau, cu at\u226?ta ardoare, ap\u259?
rarea Uniunii? Amintirile s-au \u238?ntors vii \u238?n cugetul meu \u351?i am
v\u259?zut \u238?nc\u259? o dat\u259? Ferrara umed\u259? \u351?i mocirloas\u259?
dup\u259? ce apele care o inundaser\u259? se retr\u259?seser\u259?, broa\u351?tele
or\u259?c\u259?iau \u238?ngrozitor prin toate b\u259?l\u355?ile, crucile negre de
gudron de por\u355?ile caselor \u238?n timpul ciumei, felinarele ce se cl\u259?
tinau \u351?i c\u259?ru\u355?ele hurduc\u259?ite cu care erau transportate
cadavrele noaptea c\u238?nd era \u238?ntuneric, chipurile \u238?nsetate de putere
ale asce\u355?ilor c\u259?lug\u259?ri fl\u259?m\u226?nzi ai papei Eugen, aurul
coroanei pana\u351?ate a \u238?mp\u259?ratului Ioan pe c\u226?nd traversa c\u259?
lare Floren\u355?a pe spatele unui cal alb ca s\u259? se bucure mul\u355?imea,
trupul zdrav\u259?n al lui Bessarion cel cu capul rotund, ochii sc\u259?p\u259?
r\u226?nd de inteligen\u355?\u259? \u351?i gesturile rapide ale mitropolitului
Isidor, ve\u351?mintele ciudate ale grecilor, adoptate \u238?n mare grab\u259? de
femeile din Italia.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i vorbele, vorbele, ne\u238?ntreruptele discu\u355?ii zumz\u259?itoare,
scr\u226?\u351?netul penelor de scris pe h\u226?rtie, h\u226?rtiile, h\u226?rtiile,
interminabilele mald\u259?re de h\u226?rtii. Disputele invariabile despre scriere.
Codexul gros, \u238?ng\u259?lbenit, din care lipseau litere, fiindc\u259?
fuseser\u259? \u351?terse pe ascuns. I-am v\u259?zut pe cei mai mari c\u259?rturari
ai timpului meu \u351?i am \u238?n\u355?eles ce inutile erau discu\u355?iile lor,
fiindc\u259? nici unul nu se putea opri din \u238?ncercarea permanent\u259? de a
destabiliza convingerile altora. Am \u238?nv\u259?\u355?at atunci doar s\u259?
scriu rapid.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Biserica, am rostit eu \u351?i am ridicat neputincios bra\u355?ul. Probabil
Biserica lui Hristos tr\u259?ie\u351?te \u238?n inima oamenilor, iar Biserica
p\u259?m\u226?nteasc\u259? este doar \u238?n suprafe\u355?e, ve\u351?minte \u351?i
simboluri. Femeile din Ferrara se \u238?nve\u351?m\u226?nteaz\u259? ca
grecoaicele \u351?i, \u238?n diminea\u355?a Pa\u351?telui, cu lum\u226?n\u259?rile
aprinse \u238?n m\u226?n\u259?, mul\u355?imea se revars\u259? \u238?n grupuri
impresionante spre biserica greceasc\u259? s\u259? asculte slujba. Oameni str\u259?
ini se s\u259?rut\u259? \u238?ntre ei dup\u259? obiceiul grecilor, iar \u238?n
parcuri se repet\u259? ospe\u355?ele lui Platon, amestec\u226?ndu-se vinul cu
apa \u238?n timp ce c\u226?nt\u259? muzica. Dar toate sunt trec\u259?toare. Oamenii
\u238?mp\u259?timi\u355?i de schimbare sunt uimi\u355?i \u238?ntotdeauna de tot ce-
i nou. Femeile din Floren\u355?a \u351?i Ferrara sunt \u238?nnebunite dup\u259?
c\u259?lug\u259?rii greci \u351?i dup\u259? b\u259?rbile erudi\u355?ilor. Mai pe
urm\u259?, ele se dezvinov\u259?\u355?esc pretinz\u226?nd c\u259? n-au \u351?tiut
cum se spune \u238?n grece\u351?te: nu se poate... Ca nebunia modei, capriciul,
nevoia de schimbare, am continuat eu. Latina este limba judec\u259?torilor, greaca
este limba filozofilor \u351?i poe\u355?ilor. Nici nu-i de mirare c\u259?
latinii \u351?i grecii nu se pot \u238?n\u355?elege, c\u226?nd e vorba de un pact
terestru, un judec\u259?tor \u238?l \u238?nvinge \u238?ntotdeauna pe un filozof. De
aceea, \u238?n Floren\u355?a, grecii sunt nevoi\u355?i s\u259? se \u238?ncline
\u238?n fa\u355?a latinilor. Dar \u355?ie, doar \u355?ie \u238?\u355?i pot m\u259?
rturisi c\u259?, \u238?n inima mea, Biserica ta este Biserica cea adev\u259?
rat\u259?, Biserica autentic\u259? a lui Hristos, nu falsa Biseric\u259? ce-\u351?i
schimb\u259? obiceiurile dup\u259? cum bate v\u226?ntul. Acest lucru l-am \u238?
nv\u259?\u355?at la Floren\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~I-am m\u226?ng\u226?iat m\u226?inile \u351?i am
\u8213? \u206?n tinere\u355?e am avut un vis. La Ferrara \u351?i la Floren\u355?
a, \u238?n calitate de caligraf \u351?i de traduc\u259?tor la cancelaria papei,
credeam c\u259? slujesc problemele \u238?ntregii Europe, pentru binele
umanit\u259?\u355?ii. Pe atunci, nu m\u259? g\u226?ndeam c\u259? ar putea exista
\u238?n lume ceva mai m\u259?re\u355? \u351?i mai ambi\u355?ios dec\u226?t unirea
Bisericilor cre\u351?tine ale Occidentului \u351?i Orientului. Credeam c\u259?
Uniunea va fi primul pas important pentru ca popoarele s\u259? se \u238?n\u355?
eleag\u259? \u238?n continuare \u238?ntre ele \u351?i pe p\u259?m\u226?nt s\u259?
domneasc\u259? pacea. M-am \u238?n\u351?elat. Visul meu s-a n\u259?ruit. \u206?l
ur\u259?sc. M\u259? \u238?ndoiesc de acest acord. Uniunea identific\u226?ndu-se cu
Hristos a\u351?ezat pe tronul papal, \u238?ncuraj\u226?nd \u238?ntoarcerea la
Biserica originar\u259?, \u238?n acord cu regii \u351?i principii. Ideal
inaccesibil!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Da, \u238?ntr-o zi mi s-au deschis ochii. Am \u238?n\u355?eles c\u259?
slujesc doar unor interese politice, unor in\u351?i avizi de putere, cu s\u226?
ngele \u238?nghe\u355?at. Dup\u259? ce s-a citit \u238?n catedrala Floren\u355?ei
proclama\u355?ia Uniunii \u238?n grece\u351?te \u351?i \u238?n latine\u351?te,
c\u226?nd clopotele b\u259?teau \u238?n tot ora\u351?ul \u351?i tor\u355?e de
s\u259?rb\u259?toare ardeau \u238?n toate pie\u355?ele, mi-am v\u226?ndut c\u259?
r\u355?ile \u351?i ve\u351?mintele \u351?i le-am dat s\u259?racilor to\u355?i banii
mei. \u206?n inima mea, \u351?tiam c\u259? totul este zadarnic, c\u259? Uniunea nu
este dec\u226?t un mald\u259?r uria\u351? de h\u226?rtii. N-am mai vrut s\u259?-i
urmez drumul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci de ce m-ai contrazis \u351?i ai urlat la mine? m-a \u238?ntrebat ea.
Din cauza acestei Uniuni blestemate, m-ai ofensat \u351?i mi-ai adresat at\u226?tea
vorbe r\u259?ut\u259?cioase!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu din cauza Uniunii, am spus eu oft\u226?nd. Doar din cauza \u238?
ngrozitoarei mele decep\u355?ii, \u238?mi fusese drag visul
acesta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi am t\u259?cut am\u226?ndoi. Dup\u259? un timp, ea a
\u8213? Tu trebuia s\u259?-mi poveste\u351?ti despre acea Judecat\u259? a lui
Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am vorbit \u351?i a\u351?a prea mult, i-am r\u259?spuns eu. C\u226?nd
e\u351?ti l\u226?ng\u259? mine, de ce s\u259? povestesc oare despre acele vremuri?
Folosind acelea\u351?i cuvinte, oamenii vorbesc despre lucruri diferite. Dar,
odat\u259? rostite, vorbele seam\u259?n\u259? \u238?n juru-le ne\u238?n\u355?
elegeri \u351?i ne\u238?ncredere. Nu mai am nevoie de cuvinte c\u226?nd e\u351?ti
l\u226?ng\u259? mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropierea focului, i-am \u238?nc\u259?lzit m\u226?inile \u238?ntre ale
mele. De\u351?i obrajii \u238?i ardeau, avea degetele reci. I-am \u351?
optit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea, dragostea mea dintotdeauna... Credeam c\u259? sunt \u238?n
toamna vie\u355?ii, dar nu este adev\u259?rat. \u206?\u355?i mul\u355?umesc c\u259?
exi\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a povestit c\u259? a vegheat-o pe mama ei bolnav\u259?, de aceea n-a putut
s\u259? vin\u259? dup\u259? cum mi-a f\u259?g\u259?duit. Am sim\u355?it c\u259? ar
fi dorit s\u259? spun\u259? cine este. Dar nu i-am dat voie. Nu vreau s\u259?
\u351?tiu. Cu c\u226?t \u351?tii mai mult, cu at\u226?t suferi mai mult. E vreme
pentru toate lucrurile sub soare. \u206?mi este de ajuns c\u259? a
venit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era gata de plecare. M-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti sigur c\u259? \u238?n prim\u259?var\u259? turcii vor asedia
Constantinopolul?\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mi-am putut st\u259?p\u226?ni furia \u351?i i-am spus
sarcastic:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare voi, to\u355?i grecii, sunte\u355?i nebuni? Ulemanii \u351?i
dervi\u351?ii umbl\u259? din sat \u238?n sat prin Asia. Trupele din provinciile
europene supuse turcilor \u351?i-au \u238?nceput \u351?i mar\u351?ul spre
Constantinopol. La Adrianopol se f\u259?uresc tunuri. Sultanul \u351?i-a propus
s\u259? str\u226?ng\u259? o armat\u259? mult mai numeroas\u259? dec\u226?t cea a
str\u259?bunilor lui, pentru a \u238?ncepe asediul. Iar tu m\u259? \u238?ntrebi
smerit\u259? dac\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r, ei vor veni. Bine\u238?n\u355?eles
c\u259? vor veni, am strigat eu. \u350?i o vor face degrab\u259?. Pentru c\u259?
acum, c\u226?nd Uniunea a fost proclamat\u259?, poate c\u259? papa va reu\u351?i
s\u259?-i conving\u259? pe principii Europei s\u259? renun\u355?e la certurile
\u351?i la r\u259?zboaiele dintre ei, pentru a face o nou\u259? cruciad\u259?.
Dac\u259? Mehmed este pentru voi un pericol de moarte, Constantinopolul, care se
afl\u259? \u238?n inima Imperiului Otoman, \u238?nseamn\u259? o permanent\u259?
amenin\u355?are pentru sultan. Tu nu-i cuno\u351?ti dorin\u355?a nebuneasc\u259? de
m\u259?re\u355?ie. El se crede Alexandru cel Mare al vremurilor
noastre.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Gata, gata, ajunge! mi-a spus ea \u351?i a afi\u351?at un sur\u226?s
ne\u238?ncrez\u259?tor. Dac\u259? a\u351?a stau lucrurile, \u238?nseamn\u259?
c\u259? nu ne vom mai vedea de prea multe ori.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce vrei s\u259? spui? am \u238?ntrebat-o \u351?i i-am str\u226?ns m\u226?
\u8213? Dac\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r, sultanul p\u259?r\u259?se\u351?te
Adrianopolul \u351?i-\u351?i \u238?ncepe mar\u351?ul spre Constantinopol, \u238?
mp\u259?ratul Constantin va trimite la Moreea, cu o corabie rapid\u259?, toate
femeile din familia regal\u259?. \u350?i eu am un loc pe corabia
aceea.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit cu ochii ei mari \u351?i c\u259?prui, \u351?i-a mu\u351?cat buzele
\u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ar fi trebuit s\u259?-\u355?i povestesc despre
asta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, am spus, \u351?i gura \u238?mi era uscat\u259?. Pentru c\u259? eu
a\u351? putea fi o iscoad\u259? a sultanului. A\u351?a ai g\u226?ndit, nu-i a\u351?
a? Ca toat\u259? lumea! Nici nu-i de mirare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu am \u238?ncredere \u238?n tine, a rostit ea. \u350?tiu c\u259? nu te vei
folosi de imprudenta mea confesiune. Dar spune-mi, oare, s\u259?
fug?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, i-am r\u259?spuns eu. Trebuie s\u259?
pleci. De ce s\u259? nu-\u355?i salvezi via\u355?a \u351?i onoarea, din moment ce
ai \u351?ansa s-o faci? Tu nu-l cuno\u351?ti pe sultanul Mehmet. Eu \u238?l cunosc.
Ora\u351?ul t\u259?u va fi distrus. Din toat\u259? frumuse\u355?ea, din tot luxul
ce v\u259? \u238?nconjoar\u259?, din toat\u259? puterea \u351?i bog\u259?\u355?ia
familiilor nobile nu vor mai r\u259?m\u226?ne nici umbrele.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dar tu? a \u238?ntrebat ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu? Eu am venit s\u259? mor l\u226?ng\u259? zidurile Constantinopolului,
pentru tot ceea ce urmeaz\u259? s\u259? se piard\u259?. Pentru c\u259? nici o
putere din lume nu va putea aduce \u238?napoi timpul risipit. Alte vremuri vor
veni. Dar nu vreau s\u259? le mai tr\u259?iesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nainte de a-\u351?i acoperi fa\u355?a, m-a \u238?
\u8213? Dar tu nu m\u259? s\u259?ru\u355?i \u238?nainte de a ne desp\u259?r\u355?
i?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vreau s\u259? te doar\u259? capul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a s\u259?rutat am\u226?ndoi obrajii cu buzele ei moi, mi-a m\u226?ng\u226?iat
b\u259?rbia, l\u259?s\u226?ndu-\u351?i apoi capul pe pieptul meu, ca \u351?i cum ar
fi vrut s\u259? m\u259? aib\u259? doar pentru ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? faci s\u259? devin vanitoas\u259?, a spus ea. \u206?ncep s\u259? am
o p\u259?rere prea bun\u259? despre mine. S\u259? fie adev\u259?rat c\u259? nu vrei
s\u259?-mi \u351?tii numele? Vrei doar s\u259?-\u355?i fiu prieten\u259?. E
minunat, dar mi-e greu s\u259? te cred.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nainte de a pleca din Constantinopol, vei mai veni o
dat\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
A aruncat o privire \u238?n jur, a m\u226?ng\u226?iat distrat\u259? c\u226?inele
galben \u351?i a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? simt bine aici. De voi putea, voi reveni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii sunt nelini\u351?ti\u355?i. Profe\u355?ii funeste alearg\u259? din gur\u259?
\u238?n gur\u259?. Femeile \u238?\u351?i povestesc visele. B\u259?rba\u355?ii au
vedenii. C\u259?lug\u259?ri fanatici, cu ochii aprin\u351?i de patim\u259?,
prevestesc la col\u355?uri de strad\u259? distrugerea \u351?i moartea ora\u351?
ului, consecin\u355?\u259? fireasc\u259?, spun ei, a abandon\u259?rii credin\u355?
ei str\u259?bune.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului este sufletul \u238?ntregii agita\u355?ii. De
acolo, p\u259?rintele Ghenadios trimite scrisori \u238?n tot ora\u351?ul. Iar
scrisorile sunt citite mul\u355?imii. Femeile pl\u226?ng ascult\u226?ndu-le. Din
porunca \u238?mp\u259?ratului, el \u238?nsu\u351?i, p\u259?rintele, nu se
arat\u259? mul\u355?imii. M-am dus p\u226?n\u259? la m\u259?n\u259?stire \u351?i am
citit proclama\u355?ia prins\u259? cu cuie de poart\u259?:\par\pard\plain\hyphpar}
{
Neferici\u355?ilor! scria el. Unde v-a\u355?i r\u259?t\u259?cit? Cum a\u355?i putut
s\u259? v\u259? dep\u259?rta\u355?i de Dumnezeu \u351?i s\u259? v\u259? pune\u355?i
speran\u355?a \u238?n ajutorul latinilor? Voi \u238?n\u351?iv\u259? \u238?
mpinge\u355?i ora\u351?ul spre ruin\u259? \u351?i, \u238?mpreun\u259? cu ora\u351?
ul, v\u259? pierde\u355?i credin\u355?a. Doamne, ai mil\u259? de mine! \u206?n
fa\u355?a Ta, Doamne, m\u259?rturisesc c\u259? eu nu sunt p\u259?rta\u351? la
p\u259?catul lor. Cugeta\u355?i, neferici\u355?ilor, la ceea ce face\u355?i!
Dac\u259? abandona\u355?i credin\u355?a str\u259?bunilor vo\u351?tri, dac\u259?
v\u259? da\u355?i de partea ereticilor, doar de robie ve\u355?i mai avea parte! Vai
vou\u259? \u238?n ziua Judec\u259?\u355?ii de Apoi!\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Singurul lucru despre care ne putem \u238?ntreba este dac\u259? flota
pontifical\u259? va sosi la timp \u351?i dac\u259? ajutorul ei va fi \u238?
ndeajuns. \u206?ntr-o nou\u259? cruciad\u259? nu cred. Cre\u351?tin\u259?tatea se
preg\u259?tise timp de cinci ani \u238?nainte de a fi \u238?nvins\u259? la Varna.
Ungurii nu se vor mai \u238?ncumeta niciodat\u259? s\u259?-i sfideze pe turci,
a\u351?a cum au f\u259?cut-o la Varna. Iar dac\u259? nici un ajutor nu va sosi la
timp, \u238?nseamn\u259? c\u259? Proclama\u355?ia Uniunii nu a sem\u259?nat \u238?n
jur dec\u226?t am\u259?r\u259?ciune \u351?i disperare. De fapt, pentru ce, \u238?n
ultima clip\u259?, grecii au renun\u355?at la \u238?nt\u259?rirea credin\u355?ei
lor?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ghenadios are poporul de partea lui. Catedrala Sf\u226?nta Sofia este goal\u259? ca
un de\u351?ert. Doar \u238?mp\u259?ratul, \u238?mpreun\u259? cu suita lui de
ceremonie, asist\u259? la slujba de duminic\u259?. Pentru politicieni, credin\u355?
a n-are nici o importan\u355?\u259?. O recunosc doar cu vorbele, nu \u351?i cu
sufletul. Dar sunt tulbura\u355?i \u351?i ei de faptul c\u259? biserica este
goal\u259?. O parte dintre preo\u355?i au renun\u355?at s\u259? mai
slujeasc\u259? \u238?n Sf\u226?nta Sofia. Iar cei care au r\u259?mas \u238?i
amenin\u355?\u259? cu anatema pe cei care au plecat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am aflat ceva care m-a incitat s\u259? merg, \u238?nc\u259? o dat\u259?, la M\u259?
n\u259?stirea Suveranului Lumii, pentru a-l \u238?nt\u226?lni pe p\u259?rintele
Ghenadios. Am a\u351?teptat mult\u259? vreme. El se roag\u259? \u351?i se
biciuie\u351?te zilnic, pentru a r\u259?scump\u259?ra prin suferin\u355?a lui
p\u259?catele ora\u351?ului. Abia c\u226?nd a aflat c\u259? am f\u259?cut parte din
suita sultanului, a acceptat s\u259? m\u259? primeasc\u259?. Adev\u259?rul este
c\u259? \u351?i el \u238?i iube\u351?te mai mult pe turci dec\u226?t pe
C\u226?nd a v\u259?zut c\u259? nu port barb\u259? \u351?i sunt \u238?mbr\u259?
cat \u238?n ve\u351?minte occidentale, a avut o reac\u355?ie spontan\u259? \u351?i
a strigat anatema! \u351?i apostat! Nici nu-i de mirare c\u259? nu m-a recunoscut,
fiindc\u259? \u351?i eu am f\u259?cut un efort s\u259? reg\u259?sesc sub chipul de
acum tr\u259?s\u259?turile chipului s\u259?u de alt\u259?dat\u259?. B\u259?rbos,
tulburat, cu o privire extatic\u259? din cauza postului \u351?i a veghii, mi s-a
p\u259?rut mult mai b\u259?tr\u226?n \u351?i mai slab dec\u226?t \u238?l \u351?
tiam. Dar, pentru mine, el a r\u259?mas acela\u351?i Gheorghios Sholarios,
secretarul \u351?i p\u259?str\u259?torul sigiliului defunctului \u238?mp\u259?rat,
acela\u351?i b\u259?rbat care a semnat, \u238?mpreun\u259? cu mul\u355?i al\u355?
ii, proclama\u355?ia de la Floren\u355?a. T\u226?n\u259?rul, \u238?nfl\u259?c\u259?
ratul, ambi\u355?iosul \u351?i energicul Gheorghios.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu sunt Jean Ange, Giovanni Angelos, francul fa\u355?\u259? de care ai fost
binevoitor odinioar\u259? la Floren\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit fix, dezorientat, ca \u351?i cum l-ar fi \u238?nt\u226?lnit pe
diavolul \u238?n persoan\u259?. A strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S-ar putea ca Gheorghios s\u259? te fi cunoscut, dar acel Gheorghios nu mai
exist\u259?. Pentru p\u259?catele mele, m-am lep\u259?dat de obliga\u355?iile
p\u259?m\u226?nte\u351?ti, de \u351?tiin\u355?\u259? \u351?i de ambi\u355?ii
politice. Eu sunt c\u259?lug\u259?rul Ghenadios \u351?i nu te cunosc. Ce vrei de la
mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
Exaltarea sa \u351?i supliciul spiritual la care se supusese nu erau false. El
suferea de-adev\u259?ratelea \u238?mpreun\u259? cu ora\u351?ul lui muribund \u351?i
sim\u355?ea sudoarea rece a mor\u355?ii. I-am relatat pe scurt povestea vie\u355?ii
mele, ca s\u259? aib\u259? \u238?ncredere \u238?n mine, apoi i-am
\u8213? Dac\u259? a fost un p\u259?cat c\u259? ai semnat proclama\u355?ia Uniunii,
iar acum \u238?\u355?i isp\u259?\u351?e\u351?ti p\u259?catul, oare de ce n-o faci
discret, doar \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu? De ce antrenezi to\u355?i oamenii la
chinurile tale? De ce \u238?i \u238?ndemni pe oamenii Constantinopolului s\u259? se
dezbine tocmai acum, c\u226?nd ar trebui s\u259? fie mai uni\u355?i ca oric\u226?
nd?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prin limba mea \u351?i prin pana mea, Dumnezeu \u238?i pedepse\u351?te
pentru abominabilul p\u259?cat de a se fi lep\u259?dat de El. Dac\u259? ar fi
avut \u238?ncredere \u238?n El \u351?i ar fi respins ajutorul Occidentului,
Dumnezeu \u238?nsu\u351?i ar fi luptat de partea lor. Acum, Constantinopolul este
un ora\u351? pierdut. De prisos a \u238?nt\u259?ri ziduri \u351?i a aduna o
armat\u259?. Dumnezeu \u351?i-a \u238?ntors fa\u355?a de la noi \u351?i ne-a
l\u259?sat pe m\u226?na turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar dac\u259? Dumnezeu gr\u259?ie\u351?te prin gura ta, lupta este
inevitabil\u259?, i-am r\u259?spuns eu. Oare tu crezi c\u259? \u238?mp\u259?ratul
Constantin va ceda turcilor, de bun\u259?voie, ora\u351?ul?\par\pard\plain\hyphpar}
{
Mi-a aruncat o privire cercet\u259?toare \u351?i \u238?n ochii lui de fanatic a
reap\u259?rut, pentru o clip\u259?, lic\u259?rirea vechii sale experien\u355?e
politice.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine vorbe\u351?te \u238?n acest moment prin gura ta? m-a \u238?ntrebat la
r\u226?ndul lui. Celor care i se vor supune de bun\u259?voie, sultanul le va
garanta via\u355?a, averea \u351?i libertatea de a-\u351?i exercita meseria. Sub
protec\u355?ia sultanului, Biserica noastr\u259? va tr\u259?i \u351?i va fi
prosper\u259? chiar \u351?i \u238?n Imperiul Otoman. Pentru c\u259? el nu va duce
un r\u259?zboi \u238?mpotriva credin\u355?ei noastre, ci doar \u238?mpotriva \u238?
mp\u259?ratului nostru.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum eu n-am spus nimic, a continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prin apostazie, Constantin a dovedit c\u259? nu este adev\u259?ratul
basileu. De altfel, nici nu a fost \u238?ncoronat legal. \u350?i, mai mult
dec\u226?t sultanul Mehmet, \u238?mp\u259?ratul Constantin este du\u351?man al
credin\u355?ei noastre.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u259?lug\u259?r smintit! am strigat eu. Oare \u351?tii tu, nebunule,
despre ce vorbe\u351?ti?\par\pard\plain\hyphpar} {
El mi-a r\u259?spuns calm:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu mi-am ascuns p\u259?rerile. Cele ce \u355?i-am spus acum le-am
spus \u351?i \u238?mp\u259?ratului Constantin. Eu n-am nimic de pierdut \u8213?
aici nu sunt singur. Poporul este al\u259?turi de mine. Mai sunt \u351?i destui
nobili c\u259?rora le este team\u259? de m\u226?nia lui Dumnezeu. Spune aceste
vorbe \u351?i celui care te-a trimis!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te \u238?n\u351?eli. Eu nu mai sunt \u238?n serviciul sultanului. Dar tu
ai, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, al\u355?i mesageri pentru a i le
transmite.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost chemat \u238?nc\u259? o dat\u259? la Blaherne. Phrantzes, nespus de
amabil \u351?i de prudent, a poruncit s\u259? mi se aduc\u259? vin, dar nu s-a
uitat o dat\u259? \u238?n ochii mei. \u350?i-a rotit tot timpul inelul cu sigiliu
mare c\u226?t un pumn de copil sau \u351?i-a studiat unghiile. F\u259?r\u259?
\u238?ndoial\u259?, este un om erudit \u351?i \u238?n\u355?elept \u351?i poate
c\u259? nu crede \u238?n nimic. E credincios doar \u238?mp\u259?ratului Constantin.
Au copil\u259?rit \u238?mpreun\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncerc\u226?nd s\u259? fie prietenos, a evocat serile de acum cincisprezece
ani, c\u226?nd corabia \u238?\u351?i arunca ancora l\u226?ng\u259? un \u355?\u259?
rm. C\u259?l\u259?toream \u238?mpreun\u259?, \u238?n amurg, Marea Greciei avea
culoarea rubinie a vinului, iar noi recitam pe \u238?ntrecute versuri din
Homer.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce mai face doctorul Nicolaus? m-a \u238?ntrebat el. Dac\u259?-mi aduc bine
aminte, pe atunci erai discipolul lui. Mai \u351?tii ceva despre
el?\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?ncercat s\u259?-\u351?i aminteasc\u259? numele; p\u226?n\u259? la urm\u259?
a reu\u351?it:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cusanus, Nicolaus Cusanus, a rostit el m\u226?ndru de memoria
sa.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am povestit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n timpul acelei c\u259?l\u259?torii, doar decep\u355?ia \u351?i
disperarea l-au condus la adev\u259?r, la concep\u355?ia lui filozofic\u259?. La
Patras a avut iluminarea. Dar Conciliul Bisericilor de la Basel l-a renegat. Acest
lucru l-a am\u259?r\u226?t mult. G\u226?ndirea sa anuleaz\u259? toat\u259? vechea
logic\u259?, \u351?i concep\u355?ia sa contrariile se ating. {\i
De coincidentia oppositorum}, acesta-i titlul c\u259?r\u355?ii. Dar a scris \u351?i
o carte despre adev\u259?r.\par\pard\plain\hyphpar} {
Phrantzes n-a spus nimic, a\u351?a c\u259? am continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am auzit c\u259? pu\u355?in mai \u238?nainte de anul jubiliar ar fi c\u259?
l\u259?torit \u238?n Germania \u351?i ar fi reconciliat cu clerul de acolo
recunoa\u351?terea Papei Nicolae al V-lea. \u350?i-a c\u226?\u351?tigat mitra de
episcop la fel ca Fineas Sylvius, care a aranjat recunoa\u351?terea \u238?mp\u259?
ratului Germaniei de c\u259?tre papa din Italia. N-ar fi de mirare s\u259?
ajung\u259? \u351?i cardinal.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntr-adev\u259?r, mult\u259? ap\u259? a mai curs pe Tibru, a spus
Phrantzes distrat. A\u351?adar, papa Eugen a murit. A fost un b\u259?rbat \u238?
nsemnat. C\u226?nd a fost alungat din Roma, a plecat cu o barc\u259? \u351?i abia a
putut sc\u259?pa teaf\u259?r, protej\u226?ndu-\u351?i cu un scut capul \u238?
mpotriva s\u259?ge\u355?ilor pe care mul\u355?imea le arunca \u238?n el de pe mal.
Conciliul de la Basel n-a fost de acord, de\u351?i noi am semnat pentru el.
Dac\u259? ar fi tr\u259?it... A oftat, apoi, ner\u259?bd\u259?tor, a \u238?nceput
s\u259?-\u351?i loveasc\u259? genunchiul cu v\u226?rful
degetelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce fel de om este papa Nicolae? a \u238?ntrebat el cu v\u259?dit\u259?
ironie. Se spune c\u259? \u238?n seraiul sultanului Mehmet se cunosc mult mai multe
lucruri despre Occident dec\u226?t aici, la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Papa Nicolae..., am spus eu \u351?i am chibzuit pu\u355?in. Obi\u351?
nuie\u351?te s\u259? bea o sticl\u259? de vin alb \u351?i una de vin ro\u351?u la
fiecare cin\u259?. Se mai spune c\u259?, \u238?ntotdeauna, a doua zi, nu-\u351?i
aduce aminte prea bine de ceea ce s-a \u238?nt\u226?mplat \u238?n seara dinainte.
Un biet servitor \u351?i-a pierdut via\u355?a din cauza aceasta. Dar, de la Roma, a
sosit deja Isidor, \u238?mpreun\u259? cu cincizeci de solda\u355?i. A\u351?a
c\u259?, de Constantinopol, papa Nicolae nu uit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am \u238?ntrebat \u238?ncet:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E oare justificat pre\u355?ul cu care a fost pl\u259?tit un ajutor at\u226?
t de mic?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uniunea a fost o necesitate politic\u259?, a spus el gr\u259?bit.
Consim\u355?\u259?m\u226?ntul a fost zadarnic, acest aspect \u238?l poate constata
oricine. De aceea, \u238?i vine u\u351?or unui str\u259?in s\u259? judece Uniunea.
Dar uite c\u259? din partea Vene\u355?iei avem ve\u351?ti \u238?
ncurajatoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat cu mult\u259? aten\u355?ie la mine, apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? \u350?i de la Genova a\u351?tept\u259?m un ajutor eficient, cel pu\u355?in
pentru ap\u259?rarea Perei. Situa\u355?ia \u238?n care ne afl\u259?m este departe
de a fi disperat\u259?. Dimpotriv\u259?... Sultanul s-a angajat \u238?ntr-un joc
periculos. \u350?i nu to\u355?i turcii sunt de aceea\u351?i p\u259?rere cu Mehmet.
Iar \u238?mpotriva marelui vizir Khalil este un adev\u259?rat r\u259?zboi. E
prietenul nostru.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiu, am spus eu. Dar este prea b\u259?tr\u226?
n.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu uita \u238?ns\u259? c\u259?, de trei genera\u355?ii, el e marele vizir,
mi-a atras aten\u355?ia Phrantzes. Khalil se bazeaz\u259? pe o bun\u259?
experien\u355?\u259? politic\u259?, pe o cunoa\u351?tere temeinic\u259? a
tradi\u355?iilor \u351?i pe o adev\u259?rat\u259? art\u259? a exerci\u355?iului
puterii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O art\u259? cam \u238?nceat\u259?, l-am contrazis eu. Dar s\u259? fi
v\u259?zut ast\u259?-var\u259? ce fa\u355?\u259? a f\u259?cut sultanul c\u226?nd
acest b\u259?tr\u226?n adormit a scos pumnalul \u351?i a despicat cu m\u226?na lui,
\u238?n v\u259?zul tuturor ienicerilor, burta pe\u351?telui. Bizantyonii de aur se
rostogoleau \u238?ntr-un \u351?uvoi zorn\u259?itor la picioarele sultanului, pe
c\u226?nd pe\u351?tele mai b\u259?tea din coad\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Phrantzes s-a \u238?ntristat deodat\u259? \u351?i, \u238?n ciuda educa\u355?iei
diplomatice pe care o avea, s-a ridicat brusc \u238?n
picioare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? Tic\u259?losul! a rostit el cu ur\u259?. Impostor viclean! De aici se
vede clar c\u259? sultanul \u259?sta al t\u259?u este imatur. Dac\u259? tot i-am
trimis marelui vizir bucate de pe masa \u238?mp\u259?ratului, ce rost ar fi avut
s\u259? \u238?i trimitem alte daruri? Interesele lui \u351?i ale noastre coincid.
El dore\u351?te pacea, fiindc\u259? \u238?i este team\u259? c\u259? Occidentul se
va amesteca \u8213? procesul de m\u259?rire a Imperiului Otoman. Noi dorim pacea,
fiindc\u259? suntem con\u351?tien\u355?i de pozi\u355?ia \u351?ubred\u259? \u238?n
care ne afl\u259?m \u351?i vrem s\u259? tr\u259?im \u238?n \u238?n\u355?elegere cu
turcii. Nu, nu! Pentru a-i discredita pe marele vizir \u351?i pe ceilal\u355?i
sus\u355?in\u259?tori ai p\u259?cii, chiar sultanul a poruncit ca bizantyonii de
aur s\u259? fie pu\u351?i \u238?n burta pe\u351?telui.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici nu \u351?tiu dac\u259?-i de r\u226?s sau de pl\u226?ns! am spus eu.
Chiar dac\u259? cei mai \u238?n\u355?elep\u355?i dreg\u259?tori turci \u351?tiu
bine c\u259? cel care ocup\u259? locul lui Khalil nu are un profit dac\u259?-i
ofer\u259? daruri, farsa sultanului a reu\u351?it.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Aceast\u259? iarn\u259? este hot\u259?r\u226?toare, a spus Phrantzes. La
Adrianopol, marele vizir face tot ce poate ca s\u259? fie acceptat\u259? pacea.
Chiar \u351?i de c\u226?nd suntem \u238?n r\u259?zboi, am primit din partea lui
scrisori de \u238?ncurajare, prin intermediul genovezilor din Pera, se \u238?
n\u355?elege. N-am nici un interes s\u259?-\u355?i ascund acest lucru. Ne-a scris
s\u259? avem speran\u355?\u259? \u238?n viitor \u351?i ne-a sf\u259?tuit s\u259? ne
\u238?nt\u259?rim dup\u259? cum putem. Cu c\u226?t vom fi mai puternici, cu
at\u226?t va sc\u259?dea dorin\u355?a sultanului de a ne asedia, a\u351?a a
scris.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate, am spus eu. Aceast\u259? iarn\u259? este hot\u259?r\u226?
toare. Cu c\u226?t mai repede \u238?\u351?i va termina sultanul turnarea
tunurilor \u351?i str\u226?ngerea armatei, cu at\u226?t mai repede va c\u259?dea
Constantinopolul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar zidurile noastre au rezistat la at\u226?tea asedii, a rostit el z\u226?
mbind. Doar o singur\u259? dat\u259? latinii au reu\u351?it s\u259? p\u259?
trund\u259? \u238?n ora\u351?. Dar ei au atacat dinspre mare. De atunci nu mai
iubim cruciadele \u351?i prefer\u259?m s\u259? tr\u259?im \u238?n pace cu
turcii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-a\u351? vrea s\u259?-\u355?i mai r\u259?pesc din timp, am spus eu amabil.
Cred c\u259? ar trebui s\u259? plec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A, uitasem, a spus el. Voiam s\u259? te \u238?ntreb c\u226?te ceva. Se
spune c\u259? te plimbi prea des prin Pera. \u350?i mai interesant este faptul
c\u259? i-ai f\u259?cut recent o vizit\u259? c\u259?lug\u259?rului Ghenadios, acela
care, din ordinul \u238?mp\u259?ratului, este \u238?n stare de arest la m\u259?
n\u259?stirea sa. De fapt, ce urm\u259?re\u351?ti?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? simt foarte singur. S-ar p\u259?rea c\u259? aici nimeni nu are
\u238?ncredere \u238?n mine. Dac\u259? am fost la m\u259?n\u259?stire, am f\u259?
cut-o pentru a re\u238?nsufle\u355?i o veche prietenie. Dar din Gheorghios
Sholarios, prietenul de odinioar\u259?, n-a mai r\u259?mas nimic. Acest Ghenadios e
un fanatic f\u259?r\u259? nici un farmec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar \u351?i pe prin\u355?ul Orhan l-ai vizitat \u238?n turnul
\u8213? E drept c\u259? am fost pe la el mai de mult, am r\u259?spuns eu.
Prin\u355?ul mi-a trimis daruri \u351?i m-a invitat. Bine\u238?n\u355?eles, a vrut
s\u259? aud\u259? ve\u351?ti proaspete despre familia sa. Doar e v\u259?rul lui
Mehmet care-i pl\u259?te\u351?te \u238?ntre\u355?inerea c\u226?t timp este de\u355?
inut \u238?n condi\u355?ii onorabile la Constantinopol. N-a\u351? fi b\u259?nuit
c\u259? b\u259?tr\u226?nul prin\u355? este at\u226?t de stra\u351?nic protejat. Mi
s-a re\u355?inut pumnalul, mi s-au cercetat toate cus\u259?turile ve\u351?m\u226?
ntului, iar c\u226?t timp am vorbit cu el, slujitorii m-au \u355?inut de bra\u355?
e, de parc\u259? el ar fi fost sultanul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mehmet a \u238?ncercat de mai multe ori s\u259?-l asasineze, a pretins
Phrantzes.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De l-a\u351? mai vedea vreodat\u259? pe Mehmet, i-a\u351? spune c\u259? n-
are rost s\u259? se sperie de un b\u259?rbat at\u226?t de b\u259?tr\u226?
n.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prin\u355?ul Orhan este un pretendent la tronul sultanului. Nu \u351?i-ar
str\u226?nge el turcii \u238?n jurul lui dac\u259? i-am da drumul? Se g\u259?
sesc \u238?ntotdeauna ambi\u355?io\u351?i \u351?i nemul\u355?umi\u355?i care se dau
de partea oricui. Dar noi nu ne putem permite s\u259? agrav\u259?m conflictul cu
sultanul. Prefer\u259?m pacea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? I-a\u355?i fi dat voi drumul de mult\u259? vreme de l-a\u355?i fi crezut
\u238?n stare s\u259? organizeze o revolt\u259? \u238?mpotriva sultanului, am spus
eu pe un ton indiferent.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a ridicat neputincios bra\u355?ele \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Ce rost mai are s\u259? discut cu tine? Noi nu ne vom putea \u238?n\u355?
elege niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru numele lui Dumnezeu, puternice cancelar al \u238?mp\u259?ratului! am
strigat eu. Dac\u259? am fugit de la sultanul Mehmet \u351?i am abandonat o
pozi\u355?ie la care mul\u355?i demnitari puternici r\u226?vneau, am f\u259?cut-o
doar pentru a ap\u259?ra Constantinopolul. Nu pentru tine, nici pentru \u238?
mp\u259?rat, ci doar pentru acest ora\u351? muribund, care odinioar\u259? a fost
centrul lumii. Din puternicul Imperiu Bizantin de alt\u259?dat\u259? a r\u259?mas
doar inima lui, Constantinopolul, care mai bate. \u350?i inima mea se va stinge
\u238?n agonia Bizan\u355?ului. Voi muri \u238?mpreun\u259? cu Constantinopolul.
Altminteri, m\u259? va trage Mehmet \u238?n \u355?
eap\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Baliverne, a spus cu asprime \u238?n glas Phrantzes. De-a\u351? avea
dou\u259?zeci \u351?i cinci de ani, poate te-a\u351? crede. Dar tu, un franc, un
latin, ce treab\u259? ai tu cu noi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vreau s\u259? lupt, i-am spus eu. Din vanitate. Pentru nimic. \u206?n
fa\u355?a potopului ce va s\u259? vie. F\u259?r\u259? nici o speran\u355?\u259?,
pentru c\u259? eu nu cred \u238?n victorie. Ce importan\u355?\u259? are? Vreau
s\u259? lupt, at\u226?ta tot.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru o clip\u259?, am avut impresia c\u259? vorbele mele l-au convins \u351?i
c\u259? Phrantzes, rumeg\u226?ndu-\u351?i cuget\u259?rile politice, m-a
clasificat \u238?n categoria ciuda\u355?ilor nebuni vis\u259?tori inofensivi. Dar
el a scuturat din cap \u351?i albastrul sp\u259?l\u259?cit al ochilor lui s-a
\u238?ntunecat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? De-ai fi fost altul, a rostit el, de-ai fi sosit din Europa cu crucea
\u238?n bra\u355?e, de-ai fi cerut bani sau alte avantaje comerciale, a\u351? fi
crezut. Dar tu e\u351?ti prea instruit, ai prea mult\u259? experien\u355?\u259?,
prea mult\u259? abilitate, de aceea comportarea ta de acum nu mi-o pot explica
dec\u226?t \u238?n concordan\u355?\u259? cu unele inten\u355?ii
tainice.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am ridicat \u238?n picioare \u238?n fa\u355?a lui. Eram nelini\u351?tit, a\u351?
fi vrut s\u259? plec acas\u259?. Dar el continua s\u259? r\u259?suceasc\u259? pe
deget inelul cu sigiliul imens \u351?i se uita continuu \u238?n ochii mei cu o
privire dezgustat\u259? \u351?i cercet\u259?toare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De unde veneai c\u226?nd \u355?i-ai f\u259?cut apari\u355?ia la Basel? m-
a \u238?ntrebat el deodat\u259?. Cum de-ai ajuns s\u259? c\u226?\u351?tigi \u238?
ncrederea doctorului Cusanus? De ce l-ai \u238?nso\u355?it la Constantinopol?
\u206?nc\u259? \u238?nainte de epoca aceea, cuno\u351?teai limba turc\u259?. De ce
ai r\u259?mas cu \u238?nd\u259?r\u259?tnicie \u238?n leg\u259?tur\u259? cu
conciliul, at\u226?t la Ferrara, c\u226?t \u351?i la Floren\u355?a? \u350?i unde ai
disp\u259?rut pe nea\u351?teptate c\u226?\u355?iva ani mai t\u226?rziu? Cum de-ai
reu\u351?it s\u259? ajungi secretarul cardinalului Giuliano Cesarini? La Varna,
oare tu l-ai asasinat? Ca s\u259? ajungi \u238?napoi la turci?... \u206?
nceteaz\u259? s\u259? m\u259? prive\u351?ti \u238?n felul acesta! a urlat el
deodat\u259? \u351?i \u351?i-a acoperit ochii cu m\u226?inile. Turcii pretind
c\u259? tu le po\u355?i comanda spiritelor nev\u259?zute, c\u259? animalele \u355?i
se supun de bun\u259?voie, c\u259? po\u355?i c\u226?\u351?tiga \u238?ncrederea
oricui, doar s\u259? vrei. Dar cu mine nu vei reu\u351?i! Eu am un sigiliu \u351?i
un talisman. Totu\u351?i, nu pe ele m\u259? sprijin. Mai \u238?nainte de orice,
cred \u238?n ra\u355?iunea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dificil moment, \u238?n van i-a\u351? fi vorbit! S-a ridicat \u351?i m-a lovit
at\u226?t de puternic \u238?n piept, \u238?nc\u226?t m-am cl\u259?
tinat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu, numai tu! a r\u259?cnit el. Oare crezi c\u259? noi nu \u351?tim? Tu ai
fost singurul b\u259?rbat care a fost \u238?n stare s\u259? c\u259?l\u259?
reasc\u259? \u238?n urma lui Mehmet de la Magnesia la Gallipoli \u238?ntr-o
singur\u259? zi, atunci c\u226?nd i-a murit tat\u259?l. Cine m\u259? iube\u351?te
s\u259? m\u259? urmeze! Nu-\u355?i aminte\u351?ti? Doar tu l-ai urmat. Se spune
c\u259? Mehmet nu \u351?i-a putut crede ochilor c\u226?nd te-a v\u259?zut pe malul
str\u226?mtorii Gallipoli.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am avut un cal foarte bun, i-am spus eu. \u206?n plus, am fost instruit
la \u351?coala dervi\u351?ilor. Mi-am \u238?nt\u259?rit trupul ca s\u259? suporte
orice fel de oboseal\u259?. Pot \u355?ine str\u226?ns \u238?n pumn un c\u259?rbune
aprins f\u259?r\u259? s\u259? am nici urm\u259? de arsur\u259?. Dac\u259? vrei,
\u238?\u355?i pot ar\u259?ta, ca s\u259? te convingi.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am apropiat de el \u351?i am reu\u351?it s\u259?-i surprind privirea. Am vrut
s\u259?-l \u238?ncerc. N-a rezistat. \u350?i-a b\u259?l\u259?ng\u259?nit m\u226?
inile a neputin\u355?\u259?. N-a \u238?ndr\u259?znit s\u259? m\u259? \u238?ndemne
s\u259?-i dovedesc. Pentru c\u259?, de-a\u351? fi f\u259?cut asta, n-ar mai fi
\u351?tiut ce s\u259? cread\u259? despre mine. At\u226?t de supersti\u355?ios este
Phrantzes, acest om care nu crede \u238?n nimic.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? De unde po\u355?i \u351?ti, l-am \u238?ntrebat \u238?n \u351?oapt\u259?,
c\u259? nu l-am urm\u259?rit pe sultanul Mehmet pentru a-l ucide? L-am cunoscut, i-
am sim\u355?it \u238?nc\u259? de pe atunci inten\u355?iile \u351?i am \u238?n\u355?
eles ce ne a\u351?teapt\u259?. Numai c\u259? m\u226?inile mele nu sunt m\u226?ini
de uciga\u351?... Nu, am continuat eu m\u226?inile mele nu sunt m\u226?ini de
uciga\u351?. Poate c\u259? eu l-am iubit pe Mehmet. A\u351?a cum iube\u351?ti un
animal frumos, chiar dac\u259?-i cuno\u351?ti caracterul perfid. Tinere\u355?ea i-a
fost ca un vas clocotitor, care are nevoie de un capac ca s\u259? nu dea pe
dinafar\u259?. Prin voia lui Murad eu am fost cel care am vegheat. Dar Murad nu l-a
iubit pe Mehmet. Nu putea s\u259?-l iubeasc\u259?, mai cu seam\u259? dup\u259? ce
fiul s\u259?u preferat, Aladin, a murit \u238?necat. Ca tat\u259? \u351?i fiu, ei
doi nu s-au \u238?n\u355?eles niciodat\u259?. Cu toate acestea, \u238?n tain\u259?,
Murad era m\u226?ndru de fiul s\u259?u. Murad ar fi dorit ca fiul s\u259?u s\u259?
fie cump\u259?tat, drept \u351?i mai st\u259?p\u226?n pe sine dec\u226?t era el.
Murad ar fi dorit ca fiul lui s\u259? se \u238?ncline \u238?n fa\u355?a Dumnezeului
unic \u351?i s\u259? recunoasc\u259? vanitatea puterii \u351?i a vie\u355?ii
p\u259?m\u226?nte\u351?ti. Mehmet a \u238?nv\u259?\u355?at con\u351?tiincios tot
ceea ce tat\u259?l s\u259?u a dorit: cump\u259?tarea \u8213? pentru a putea fi
nem\u259?surat, dreptatea \u8213? pentru a abuza, st\u259?p\u226?nirea de sine
\u8213? pentru a putea fi nest\u259?p\u226?nit. El \u238?mpline\u351?te cu
umilin\u355?\u259? toate datoriile legate de credin\u355?\u259?, dar \u238?n inima
sa nu crede \u238?n nimic. Cite\u351?te c\u259?r\u355?i scrise \u238?n greac\u259?,
latin\u259?, arab\u259?, chiar \u351?i \u238?n persan\u259?. Cunoa\u351?te
matematica, harta lumii, istoria \u351?i filozofia. Constantinopolul este piatra
lui de \u238?ncercare. \u206?nc\u259? din copil\u259?rie, cucerirea acestui
ora\u351? a f\u259?cut obiectul visurilor lui. Prin cucerirea
Constantinopolului, \u238?\u351?i va dovedi lui \u238?nsu\u351?i c\u259? este
superior tuturor str\u259?mo\u351?ilor s\u259?i. Nici acum nu recuno\u351?ti
semnele? El este acela ce va s\u259? vie, el este omul viitorului. Dar eu nu vreau
s\u259? tr\u259?iesc acest viitor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Phrantzes a clipit din ochi, ca \u351?i cum s-ar fi de\u351?teptat dintr-un
vis.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mehmet este un t\u226?n\u259?r violent \u351?i impulsiv. Dar noi avem o
experien\u355?\u259? politic\u259? de multe sute de ani. At\u226?t aici, la
Blaherne, c\u226?t \u351?i \u238?n seraiul lui, b\u259?tr\u226?nii \u238?n\u355?
elep\u355?i a\u351?teapt\u259? cu ner\u259?bdare s\u259? vad\u259? c\u226?nd
\u238?\u351?i va fr\u226?nge g\u226?tul. Timpul care trece, de partea noastr\u259?
trece.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Timpul, am spus eu, timpul se apropie de sf\u226?r\u351?it. Clipa
favorabil\u259?, pe care tu o a\u351?tep\u355?i, Phrantzes, a \u351?i trecut pe
l\u226?nga noi. Pu\u355?in nisip a mai r\u259?mas \u238?n clepsidr\u259?. Pace
\u355?ie!\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a \u238?nso\u355?it p\u226?n\u259? la poarta palatului. De-a lungul coridorului,
zidurile ne trimiteau \u238?napoi, cu melancolie, sunetul stins al ecoului pa\u351?
ilor no\u351?tri. Un vultur bicefal, cu aripile desf\u259?\u351?urate, \u238?
mpodobea \u351?ambrana por\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? Nu te dep\u259?rta prea des de casa ta! m-a sf\u259?tuit el. Nu te duce
afar\u259?! Nu te \u238?nt\u226?lni cu oameni prea importan\u355?i, chiar
dac\u259?-i cuno\u351?ti! Dac\u259? nu, s-ar putea s\u259? ajungi din casa ta de
lemn \u238?ntr-un tumul de marmur\u259?. E sfatul unui prieten, Ioannis Anghelos!
Eu nu-\u355?i doresc dec\u226?t binele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar, pe nea\u351?teptate, m-a luat de umeri \u351?i m-a \u238?ntrebat dintr-o
r\u259?suflare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar megaducele Lukas Notaras? S-ar p\u259?rea c\u259? p\u226?n\u259? \u351?
i el \u355?i-a oferit prietenia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acest atac brusc m-a deconcertat. Cum nici nu mai \u351?tiam ce s\u259? spun, el a
\u8213? Fii atent! La urechile noastre a \u351?i ajuns zvonul c\u259? \u238?ncerci
s\u259? iei leg\u259?tura cu el. Dac\u259? exist\u259? probe, e\u351?ti un om
pierdut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Gardianul mi-a adus calul. Am \u238?nc\u259?lecat \u351?i, \u238?n galop, am pornit
pe strada principal\u259?, f\u259?r\u259? s\u259? mai \u355?in seama de nimeni.
Treaba lor, de nu vor fi aten\u355?i, n-au dec\u226?t s\u259? se lase c\u259?
lca\u355?i \u238?n picioare! A\u351?a am g\u226?ndit. Dar \u238?nc\u259? de
departe, cum auzeau sunetul metalic al potcoavelor, oamenii se d\u259?deau la o
parte suduind, \u238?njur\u226?nd \u351?i strunindu-\u351?i m\u259?garii. Am
mers \u238?n galop de la Blaherne la Hipodrom, p\u226?n\u259? ce calul a f\u259?cut
spume la gur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eram tulburat, agitat, speriat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai bine turbanul turcilor dec\u226?t tiara pontifical\u259?! am auzit \u238?n
urechi. Megaducele, comandantul flotei imperiale, omul cel mai puternic din
Constantinopol dup\u259? \u238?mp\u259?rat. Lukas Notaras. Deci chiar \u351?i
el.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am stat acas\u259? ca s\u259? nu mai aud nimic. Dar zvonurile alearg\u259? \u238?n
continuare din gur\u259? \u238?n gur\u259?. Nu pot fi oprite. Trec \u351?i prin
pere\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul construie\u351?te cor\u259?bii \u238?n toate porturile Asiei. \u206?n
virtutea tratatului lor de prietenie \u351?i de ajutor, pe care l-au \u238?ncheiat
turcii, s\u226?rbii sunt constr\u226?n\u351?i s\u259?-\u351?i trimit\u259?
cavaleria pentru \u238?ntarirea armatei sultanului. Cre\u351?tinii vor veni
s\u259?-i asedieze pe Cre\u351?tini.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt singur. Sunt suspect. Deci inutil.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am \u238?ntors la medita\u355?ie. F\u259?r\u259? nici un folos, se \u238?n\u355?
elege, fiindc\u259? fiin\u355?a mea este nelini\u351?tit\u259?. M-am g\u226?ndit la
ceea ce trebuia s\u259? m\u259? g\u226?ndesc \u351?i am
ales.\par\pard\plain\hyphpar} {
Perceperea fiin\u355?ei lui Dumnezeu nu \u238?ncape \u238?n universul m\u259?rginit
al g\u226?ndirii umane. Dumnezeu exist\u259?. Dar esen\u355?a lui Dumnezeu,
inten\u355?iile Lui, mintea omului nu le poate \u238?n\u355?elege. Extazul este
doar trupesc. Oricine \u238?l poate dob\u226?ndi prin post sau prin exerci\u355?ii
spirituale. \u350?i de-ar lumina trupul acesta muritor ca o tor\u355?\u259?, tot nu
ajut\u259? la nimic. Pentru c\u259? omul este \u238?nc\u259?tu\u351?at \u238?n
lan\u355?urile timpului m\u259?rginit \u351?i ale locului
destinat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Despre Dumnezeu nu po\u355?i spune ce este. Dar nici nu po\u355?i spune ce nu este,
de\u351?i teologia mistic\u259? e de alt\u259? p\u259?rere. Cuvintele au limite,
sunt imperfecte, la fel \u351?i toate celelalte aspecte ce \u355?in de om.
Dac\u259? \u238?l neg pe Dumnezeu, \u238?nseamn\u259? c\u259?-i accept
existen\u355?a. Dac\u259? \u238?l recunosc, \u238?nseamn\u259? c\u259? \u238?l neg.
Acesta este golul de care-i plin\u259? inima mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dorm prost. Am vise nelini\u351?titoare. De prea multe ori am tr\u259?it \u238?n
vis. Eram \u238?n alte vie\u355?i. De aceea, nu mai pot face diferen\u355?a \u238?
ntre imaginar \u351?i real. \u206?nainte vreme m\u259? puteam domina. Puteam dormi
profund c\u226?nd doream, nu aveam nici un vis.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dragostea, ca o be\u355?ie ce se risipe\u351?te... \u206?n urma ei r\u259?m\u226?ne
doar am\u259?r\u259?ciunea din suflet.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu continui s\u259? fiu ame\u355?it de dragoste. \u350?tiu c\u259? ea este
aici, \u238?n acela\u351?i ora\u351?, sub acela\u351?i cer.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am renun\u355?at, am renun\u355?at, am renun\u355?at. Am trecut de la o renun\u355?
are la alta. Nici pentru renun\u355?are nu exist\u259? hotar. Oare de ce
aceast\u259? r\u259?t\u259?cire de\u351?art\u259? \u351?i rece? Prim\u259?vara,
a\u351?tept prim\u259?vara. Ultima prim\u259?var\u259?. Pentru Constantinopol, tot
ultima prim\u259?var\u259? va fi.\par\pard\plain\hyphpar} {
A\u351?teptarea m\u259? ame\u355?e\u351?te. Totu\u351?i, este minunat s\u259?
a\u351?tep\u355?i dac\u259? ai ceva de a\u351?teptat. A\u351?tept extazul. A\u351?
tept moartea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doamne, oare nu am pl\u259?tit cel mai mare pre\u355? pentru ceea ce Tu mi-ai dat?
Cel mai simplu om, cel mai s\u259?rac cu duhul prime\u351?te acela\u351?i dar de la
tine f\u259?r\u259? s\u259? pl\u259?teasc\u259? nimic. Dar aceasta este
dumnezeiasc\u259? nebunie! C\u259? m-ai \u238?nchis \u238?n pumnul t\u259?u, \u238?
ngrozitorule Creator!\par\pard\plain\hyphpar} {
Timpul trece. Necru\u355?\u259?tor, fiecare zi se risipe\u351?te ireversibil. Ea nu
vrea s\u259? m\u259? vad\u259?. Dac\u259? ar fi vrut, ar fi
Doar nu mai e un copil. Nobilele doamne \u238?\u351?i \u238?nt\u226?lnesc amantul
la ad\u259?postul zidurilor groase, \u238?n pavilioane \u238?nconjurate de
verdea\u355?\u259?... A fost o femeie \u238?n Constantinopol, care, dintr-un
capriciu oarecare, voia s\u259? discute cu mine despre filozofie. Pe atunci nu eram
dec\u226?t un ne\u238?nsemnat caligraf. \u206?n hele\u351?teul din gr\u259?
din\u259? \u238?notau pe\u351?tii. \u206?n miezul zilei, c\u226?nd soarele dogorea,
ea le arunca m\u226?ncare dintr-un platou de argint, sprijinit pe capul unei fete
negre. Nu i-am \u351?tiut niciodat\u259? numele. Erau prudente aceste grecoaice cu
p\u259?rul str\u226?ns \u238?n filee de aur \u351?i lan\u355?uri de
perle.\par\pard\plain\hyphpar} {
Avea mult\u259? experien\u355?\u259?, dar iubirea \u238?i era rece. Ea m-a \u238?
mbr\u259?\u355?i\u351?at de moarte. Dar atunci n-am \u238?n\u355?eles. Moartea
inimii. Moartea sufletului. Pretindea c\u259? este
sofist\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a m\u259?rturisit c\u259?, generoas\u259?, le-a promis filosofilor sfere celeste
din metal, teologilor aripile serafimilor c\u259?zu\u355?i, iar misticilor post
\u351?i ajutor pentru dep\u259?\u351?irea ispitelor, ca por\u355?ile cerului
s\u259? li se deschid\u259?. C\u226?t despre ea, a spus c\u259? a experimentat cu
perseveren\u355?\u259? percep\u355?ia imensit\u259?\u355?ii \u238?ntr-un anumit loc
al trupului ei m\u259?rginit \u351?i c\u259? i-a fost de
ajuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i astfel de femei exist\u259? aici. Dar despre pe\u351?tii mari \u351?i greoi
\u238?mi aduc mai bine aminte dec\u226?t despre ea, chiar dac\u259? o puteai
deosebi cu u\u351?urin\u355?\u259?, fiindc\u259? nu era \u238?nve\u351?m\u226?
ntat\u259? \u351?i st\u259?tea \u238?n picioare pe marginea hele\u351?teului, sub
razele dogor\u238?toare ale soarelui... Trupul ei... neted ca
marmura.\par\pard\plain\hyphpar} {
Zidurile ascund pavilioane secrete. Chiar \u351?i pe s\u259?raci \u238?i ascund. Pe
pantele ve\u351?tejite ale Acropolei, \u238?n zilele cu soare, ei se \u238?ntind pe
p\u259?m\u226?ntul rece, la umbra arborilor, \u351?i se \u238?mbr\u259?\u355?
i\u351?eaz\u259?. B\u259?rba\u355?i \u351?i femei \u238?n zdren\u355?e, f\u259?
r\u259? s\u259? le fie team\u259? de trec\u259?tori. S\u259? fi fost s\u259?
rac\u259?, dragostea mea, s\u259? fi fost \u238?n zdren\u355?e, s\u259? fi fost
ur\u226?t\u259?... Nimic nu ne-ar mai fi putut desp\u259?r\u355?i. Te-a\u351? fi
recunoscut, bine\u238?n\u355?eles. Dup\u259? ochii t\u259?i c\u259?prui. De-ai fi
fost b\u259?tr\u226?n\u259?. De-ai fi fost murdar\u259?, de \u355?i-ar fi fost
m\u226?inile aspre de munc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? ai fi vrut s\u259? vii, ai fi venit.\par\pard\plain\hyphpar} {
De trei zile lucrez la repararea zidului din apropierea Por\u355?ii \u206?mp\u259?
ratului Roman. Car pietre. Car mortar. M\u226?inile \u238?mi sunt jupuite, trupul
pr\u259?fuit, p\u259?rul \u238?nc\u226?lcit \u351?i aspru.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dac\u259? am s\u259? stau toat\u259? vremea \u238?n cas\u259?, trupul meu se va
vl\u259?gui van. Trebuie s\u259? fiu puternic. Ca s\u259? pot \u238?ntinde arcul
\u351?i m\u226?nui spada c\u226?nd va veni vremea. Oare n-am lucrat \u351?i pe
malul Bosforului toat\u259? vara la ridicarea fort\u259?re\u355?ei sultanului? Am
refuzat banii, dar am acceptat s\u259? \u238?mpart cu ceilal\u355?i lucr\u259?tori
uleiul \u351?i carnea uscat\u259?. To\u355?i m\u259? cred nebun. Nu-i de
mirare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Trec\u226?nd c\u259?lare \u238?mp\u259?ratul Constantin cu suita sa ca s\u259?
vad\u259? zidurile cet\u259?\u355?ii, s-a oprit \u238?n apropierea noastr\u259?
\u351?i a cercetat locul unde zidul a fost ref\u259?cut. Apoi a discutat prietenos
cu me\u351?terii. Aveam fa\u355?a murdar\u259? \u351?i \u238?mi \u355?ineam capul
plecat. Dar, pe c\u226?nd discuta el cu al\u355?ii, s-a \u238?ntors brusc spre mine
\u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntoarce-te \u238?n casa ta! Aceast\u259? munc\u259? nu-i demn\u259?
de rangul t\u259?u!\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a fost o \u238?nt\u226?mplare. Dup\u259? chip, am \u238?n\u355?eles c\u259?-mi
poruncise \u238?mpotriva voin\u355?ei sale. El nu-i perfid. Dar este dominat \u238?
ntru totul de Phrantzes \u351?i de adep\u355?ii acestuia.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?\u355?i putem \u238?ncredin\u355?a sarcini mai importante, a ad\u259?
ugat consolator.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu era adev\u259?rat. Voise doar s\u259? atenueze efectul vorbelor
rostite.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu cincisprezece ani mai \u238?nainte era brutal \u351?i arogant, ca mai to\u355?i
Paleologii. Dar timpul rotunje\u351?te col\u355?urile. Are de-acum patruzeci \u351?
i nou\u259? de ani \u351?i barba din ce \u238?n ce mai
sur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chipul lui exprim\u259?, mai clar dec\u226?t oricare alte chipuri, melancolia
f\u259?r\u259? margini a acestui ora\u351? cu s\u226?ngele \u238?nvechit. Nu are
copii. Cele dou\u259? so\u355?ii ale lui Constantin au murit tinere, prima
\u8213? \u238?n patul ei de copil, la Moreea, cea de-a doua \u8213? \u238?
ndat\u259? dup\u259? nunt\u259?, \u238?n timpul asediului cet\u259?\u355?ii
Gattilusilor de c\u259?tre turci.\par\pard\plain\hyphpar} {
La foarte pu\u355?in timp dup\u259? moartea \u238?mp\u259?ratului Ioan al VIII-lea,
Constantin a hot\u259?r\u226?t s\u259? se c\u259?s\u259?toreasc\u259? pentru a
treia oar\u259?. Se spune c\u259? ar fi cerut-o de nevast\u259? chiar \u351?i pe
v\u259?duva cre\u351?tin\u259? a sultanului Murad, Mara a Serbiei, pe care Mehmet o
trimisese acas\u259? la tat\u259?l ei, \u238?nc\u259?rcat\u259? cu daruri \u351?i
dovezi de cinstire. Murad \u238?i \u238?ng\u259?duise s\u259?-\u351?i p\u259?streze
credin\u355?a cre\u351?tin\u259?, iar ea \u238?l \u238?nv\u259?\u355?ase pe t\u226?
n\u259?rul Mehmet rug\u259?ciunile grece\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anii l-au m\u259?cinat. \u206?mp\u259?ratul Constantin e un b\u259?rbat solitar.
Pentru el, totul se \u238?nt\u226?mpl\u259? prea t\u226?rziu. S-ar fi putut c\u259?
s\u259?tori cu fiica dogelui Vene\u355?iei. De-ar fi fost a\u351?a, ar fi avut un
sprijin considerabil din partea Vene\u355?iei. Dar nu, el nu s-a \u238?ncumetat
s\u259? se \u238?nsoare cu o prin\u355?es\u259? de credin\u355?\u259? latin\u259?.
C\u226?t despre suveranul Trapezuntului, chiar dac\u259? are o fiic\u259? nespus de
frumoas\u259?, este prea s\u259?rac \u351?i deja aliat cu
sultanul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, i-a g\u259?sit Phrantzes o prin\u355?es\u259?
barbar\u259?, tocmai pe cealalt\u259? parte a M\u259?rii Negre. Principele
Georgiei, tat\u259?l ei, este crescut \u238?n credin\u355?a adev\u259?rat\u259? a
grecilor, mai mult, i-a promis \u351?i o armat\u259? \u238?ncercat\u259? pentru
ap\u259?rarea Constantinopolului. T\u226?rziu! Abia a reu\u351?it Phrantzes s\u259?
se \u238?ntoarc\u259?, mai \u238?nainte ca sultanul s\u259?-\u351?i termine de
construit fort\u259?rea\u355?a. Acum Bosforul e \u238?nchis. Din Georgia nu mai
vine nici o prin\u355?es\u259?, nici o avere, nici o armat\u259?
barbar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Constantin s-a n\u259?scut sub o stea nenorocoas\u259?. Poporul lui \u238?l
ur\u259?\u351?te din cauza unirii cu credin\u355?a latinilor. De\u351?i el nu
\u238?n\u351?al\u259? pe nimeni. Nici nu este crud. C\u226?nd a \u238?nceput
r\u259?zboiul, i-a \u238?ntemni\u355?at, de form\u259?, pe turcii din
Constantinopol, dar, dup\u259? trei zile, le-a dat drumul.\par\pard\plain\hyphpar}
{
M-ar putea \u238?ntemni\u355?a \u351?i pe mine, m-ar putea tortura dup\u259?
obiceiurile Bizan\u355?ului, pentru a m\u259? sili s\u259? spun ce vrea. Dar
Constantin nu dore\u351?te acest lucru. Poate c\u259? Phrantzes nu s-ar sfii s-o
fac\u259?. Dar de-a\u351? fi fost, \u238?ntr-adev\u259?r, o iscoad\u259? a
sultanului? \u350?tiu \u351?i eu?... Nu este, totu\u351?i, torturat un spion,
c\u226?nd du\u351?manul e aproape de por\u355?ile ora\u351?
ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar este timid, foarte timid. Este foarte con\u351?tient de demnitatea lui de
basileu. Cum ar putea, oare, cobor\u238?, de pe calul s\u259?u, divinul \u238?
mp\u259?rat, ca s\u259? \u238?mping\u259? pietre cu levierul sau s\u259? ia \u238?n
m\u226?inile lui mistria, \u238?ncuraj\u226?ndu-i astfel pe oameni s\u259? lucreze
mai cu spor, a\u351?a cum a f\u259?cut-o t\u226?n\u259?rul sultan pe malul
Bosforului? F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, repara\u355?ia zidului s-ar face
\u238?ntr-un ritm mai alert. Acum, fiecare lucr\u259?tor munce\u351?te doar pentru
a primi bani, cu \u238?ncetineal\u259? \u351?i plictiseal\u259?
bizantin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Prin urmare, nici s\u259? car pietre \u351?i mortar pentru consolidarea str\u259?
vechiului zid al ora\u351?ului nu-mi este permis. Nu-l ur\u259?sc pe Constantin,
dar pentru asta mi-e greu s\u259?-i dau iertare.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am \u238?ntors acas\u259?, am f\u259?cut baie, iar Manuil m-a sp\u259?lat pe
spate. Apoi m-am \u238?mbr\u259?cat cu straiele mele obi\u351?
nuite.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd i-am povestit c\u259? l-am \u238?nt\u226?lnit pe \u238?mp\u259?ratul
Constantin \u351?i c\u259? am avut pl\u259?cerea s\u259?-l privesc \u238?n ochi pe
divinul basileu, slujitorul meu Manuil a pufnit \u238?ntr-un r\u226?s r\u259?
ut\u259?cios. Am b\u259?ut vin \u238?mpreun\u259? \u351?i el mi-a povestit despre o
\u238?nc\u259?pere a Palatului Blahernelor ai c\u259?rei pere\u355?i sunt c\u259?
ptu\u351?i\u355?i cu pl\u259?ci de porfir aduse din patria cea de odinioar\u259?.
Pu\u355?ini oameni au avut ocazia s-o vad\u259?. \u206?n camera aceea s-au n\u259?
scut \u238?mp\u259?ra\u355?ii Bizan\u355?ului. Na\u351?terea \u238?mp\u259?ratului
era anun\u355?at\u259? de la un mic balcon exterior. Manuil \u351?tia despre
camer\u259? de la tat\u259?l lui, care fusese c\u259?r\u259?u\u351? de lemne pentru
\u238?ntre\u355?inerea focului \u238?n \u238?nc\u259?perile palatului \u238?n
timpul vechiului \u238?mp\u259?rat Manuil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cinstea \u238?mp\u259?r\u259?tescului t\u259?u nume! am rostit
eu \u351?i i-am turnat vin \u238?n cupa de argil\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cinstea numelui t\u259?u, Ioannis Anghelos, st\u259?p\u226?nul meu!
a r\u259?spuns el \u351?i a b\u259?ut cu at\u226?ta poft\u259?, \u238?nc\u226?t
\u351?i-a stropit bine ve\u351?mintele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? ar fi plecat, nu se putea s\u259? nu aflu. S\u259? fi plecat \u351?i
\u238?nainte de a se ivi zorii, tot s-ar fi r\u259?sp\u226?ndit vestea. De pe
colinele din vecin\u259?tate, portul se vede ca \u238?n palm\u259?. \u206?n acest
ora\u351? nu exist\u259? secret care s\u259? se poat\u259? p\u259?stra mult\u259?
vreme.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dincolo de ape, la orizont, str\u259?luce\u351?te \u355?\u259?rmul Asiei,
bolnav\u259? de dor este inima mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
De-a\u351? fi un necunoscut f\u259?r\u259? reputa\u355?ie, f\u259?r\u259? trecut,
m-a\u351? putea pierde \u238?n marea de oameni. A\u351? fi zi de zi mul\u355?umit.
Dar am gustat din p\u226?inea otr\u259?vit\u259? a cunoa\u351?terii. Ceea ce vreau,
at\u226?rn\u259? ca o piatr\u259? \u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a \u238?nt\u226?mplat ceva nea\u351?teptat. Dou\u259? cor\u259?bii de r\u259?
zboi, cu vele puternice, au sosit \u238?n port. \u206?n timp ce marinarii str\u226?
ngeau velele, url\u226?nd \u351?i chiuind, oamenii au alergat din toate p\u259?
r\u355?ile spre port. Cea mai mare este, \u238?ntr-adev\u259?r, uria\u351?\u259?
\u351?i seam\u259?n\u259? cu navele vene\u355?iene de r\u259?
zboi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Comandantul flotilei este Giovanni Giustiniani, un genovez, fost guvernator \u238?n
Caffa \u351?i mercenar cu mult\u259? experien\u355?\u259?. A adus cu sine \u351?
apte sute de o\u351?teni bine \u238?narma\u355?i. Ast\u259?zi, mul\u355?imea a fost
b\u226?ntuit\u259? de o bucurie nebun\u259? \u351?i n-a mai avut nici o
importan\u355?\u259? c\u259? ei sunt latini. Echipamentul solda\u355?ilor este
irepro\u351?abil \u351?i mul\u355?i dintre ei au s\u259?bii grele, de m\u226?nuit
cu ambele m\u226?ini. Fiecare soldat cu cuiras\u259? de-al lui Giustiniani
valoreaz\u259? c\u226?t zece oameni cu arme u\u351?oare \u351?i cu pieptare de
protec\u355?ie din piele. Sunt obi\u351?nui\u355?i cu disciplina militar\u259?
\u351?i \u238?\u351?i ador\u259? comandantul. S-a putut observa acest lucru
dup\u259? ordinea \u238?n care au debarcat \u351?i au traversat ora\u351?ul spre
Blaherne, \u238?n zorn\u259?ituri de armur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul i-a trecut \u238?n revist\u259?. Dac\u259? va fi fost informat
dinainte c\u259? vor sosi, \u238?nseamn\u259? c\u259? a \u351?tiut s\u259? p\u259?
streze secretul.\par\pard\plain\hyphpar} {
De obicei, nout\u259?\u355?ile se afl\u259? \u238?n c\u226?teva zile, chiar \u351?i
acelea care se refer\u259? la cele mai secrete negocieri. Dac\u259? sunt pl\u259?
tite bine, se \u238?n\u355?elege.\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? Occidentul n-a uitat de Constantinopol. Nu m\u259? \u238?ndoiesc
c\u259? Giustiniani a avut ceva de a\u351?teptat p\u226?n\u259? s-au decis
genovezii. Altfel, cum ar fi putut el s\u259? fac\u259? rost de bani pentru \u238?
narmarea cor\u259?biilor \u351?i plata soldelor?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar sultanul are dou\u259?sprezece mii de ieniceri. Iar la Varna, cavalerii \u238?n
armur\u259? n-au putut face fa\u355?\u259? ienicerilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea a venit, \u238?nc\u259? o dat\u259?. Nu m-a uitat. A sl\u259?bit mult.
Palid\u259?. Ochii ei c\u259?prui, nelini\u351?ti\u355?i. A suferit. Toate vorbele
pe care voiam s\u259? i le spun, toate \u238?ntreb\u259?rile care m-au fr\u259?
m\u226?ntat mi-au \u238?nghe\u355?at pe buze. Ce rost ar mai fi avut? Era l\u226?
ng\u259? mine. Am murmurat doar:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea... dragostea mea...\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259? strige, \u238?nvinov\u259?\u355?indu-
m\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce ai venit \u238?n acest ora\u351?? De ce n-ai r\u259?mas la sultanul
t\u259?u? De ce m-ai ame\u355?it? De ce te ag\u259?\u355?i tot timpul de mine?...
Este o dezonoare, a continuat ea. \u206?nainte eram o fiin\u355?\u259?
vesel\u259? \u351?i sigur\u259? de mine. Acum nu mai sunt st\u259?p\u226?n\u259? pe
voin\u355?a mea. Picioarele m\u259? poart\u259? acolo unde nu doresc. Tu, un latin,
un b\u259?rbat c\u259?s\u259?torit, un aventurier, tu e\u351?ti cauza r\u259?ului.
M-ai f\u259?cut s\u259?-mi fie ru\u351?ine de mine \u238?ns\u259?mi \u351?i s\u259?
m\u259? ur\u259?sc. Zadarnic\u259? a fost educa\u355?ia \u238?nalt\u259? pe care am
primit-o. Zadarnice \u351?tiin\u355?a, discern\u259?m\u226?ntul, neamul, m\u226?
ndria, averea. Supus\u259? \u355?ie ca o sclav\u259?. Am ro\u351?it pentru fiecare
pas pe care l-am f\u259?cut venind la tine. Iar tu nici m\u259?car nu m-ai atins!
De aceea \u238?mi este s\u226?ngele \u238?nfierb\u226?ntat. Misterele trupului meu
strig\u259? \u238?n mine, m\u259? tulbur\u259?. Eram at\u226?t de pur\u259? \u238?
nainte. Eram curat\u259?. Acum nici nu mai \u351?tiu ce sunt \u351?i ce doresc...
Un pumnal \u238?n pieptul t\u259?u s\u259? \u238?nfig, otrav\u259? \u238?n cupa ta
s\u259? strecor... Mai bine ai fi murit. Ca s\u259?-\u355?i spun aceste vorbe, de
aceea am venit la tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at-o \u351?i i-am s\u259?rutat gura. Nu, n-a avut
dureri de cap ca prima dat\u259?. De c\u226?nd nu ne-am v\u259?zut devenise femeie.
Tremura \u238?n bra\u355?ele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce mult am ur\u226?t astfel de tremure! Ce mult am ur\u226?t pasiunea Care P\u226?
ng\u259?re\u351?te, cu ro\u351?ul ei tremur\u259?tor, obrajii! Cunosc semnele
astea. Dar nu exist\u259? dragoste f\u259?r\u259? trup! Nu, nu exist\u259? dragoste
f\u259?r\u259? dorin\u355?\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vreau s\u259? te am. Exist\u259? un timp pentru toate lucrurile de
soare. Nu de aceea te-am a\u351?teptat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? m\u259? dezonorezi, a \u355?ipat ea, te voi ucide. Probabil
c\u259? asta este at\u226?t pentru mine, c\u226?t \u351?i pentru familia mea. Nu
mai vorbi a\u351?a!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u259?streaz\u259?-\u355?i floarea pentru turci! Eu n-am avut inten\u355?
ia s-o culeg.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?t de mult te ur\u259?sc! a spus ea suspin\u226?nd \u351?i \u351?i-
a \u238?nfipt unghiile cu putere \u238?n bra\u355?ul meu. Ioannis Anghelos, Ioannis
Anghelos, Ioannis Anghelos...\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a repetat de multe ori numele, apoi \u351?i-a sprijinit fruntea pe um\u259?rul
meu \u351?i a izbucnit \u238?n pl\u226?ns, ca \u351?i cum inima i-ar fi fost
amarnic zdrobit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am prins fa\u355?a \u238?ntre m\u226?inile mele \u351?i am r\u226?s, i-am
acoperit ochii \u351?i obrajii cu s\u259?rut\u259?ri, am m\u226?ng\u226?iat-o ca pe
o feti\u355?\u259? \u351?i am asigurat-o c\u259? totul va fi bine. Apoi i-am spus
s\u259? se a\u351?eze \u351?i i-am oferit o cup\u259? de vin. A \u238?nceput \u351?
i ea s\u259? z\u226?mbeasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici nu m-am fardat \u238?nainte de a veni aici, a spus ea. Am fost
prudent\u259?, fiindc\u259? te cunosc de-acum. Tu m\u259? faci \u238?ntotdeauna
s\u259? pl\u226?ng. Atunci, ce rost mai are s\u259?-mi fardez obrajii? Bine\u238?
n\u355?eles, vreau s\u259? fiu frumoas\u259? pentru tine, dar ce
importan\u355?\u259? are? Tu nu-mi dore\u351?ti dec\u226?t ochii... Ia-i! P\u259?
streaz\u259?-i \u351?i scap\u259?-m\u259? de tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
Era \u238?n amurg. Cerul era ro\u351?u, iar \u238?n camer\u259? aproape \u238?
ntuneric.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum de-ai putut veni? am \u238?ntrebat-o.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tot ora\u351?ul este \u238?ntors pe dos, a spus ea r\u226?z\u226?nd. E
s\u259?rb\u259?toare. To\u355?i se bucur\u259? de sosirea genovezilor. G\u226?
nde\u351?te-te, \u351?apte sute de b\u259?rba\u355?i \u238?n armuri! Venirea lor a
schimbat destinul ora\u351?ului. Oare cine crezi c\u259? se mai g\u226?nde\u351?te
s\u259?-\u351?i p\u259?zeasc\u259? fiica \u238?ntr-o astfel de zi? Chiar \u351?i
de-ar frecventa o societate de latini, tot ar ierta-o.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te-am \u238?ntrebat niciodat\u259? despre lucrurile care se petrec
\u238?n Constantinopol, i-am spus eu. A\u351? vrea s\u259? te \u238?ntreb acum. Nu
pentru c\u259? ar avea prea mare importan\u355?\u259?, dar sunt curios, \u238?l
cuno\u351?ti pe megaducele Lukas Notaras?\par\pard\plain\hyphpar} {
A tres\u259?rit \u351?i s-a uitat speriat\u259? la mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce m\u259? \u238?ntrebi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Voiam doar s\u259? \u351?tiu ce fel de om este.\par\pard\plain\hyphpar} {
Continua s\u259? se uite fix la mine. Iar eu am \u238?ntrebat-o ner\u259?bd\u259?
\u8213? Oare el, \u238?ntr-adev\u259?r, \u238?l prefer\u259? pe sultan \u238?
mp\u259?ratului Constantin? Tu \u238?ns\u259?\u355?i l-ai auzit cum a strigat
mul\u355?imii, prima oar\u259? c\u226?nd ne-am \u238?nt\u226?lnit. Dac\u259?-l
cuno\u351?ti, spune-mi, ar putea fi un tr\u259?d\u259?tor?\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Ce spui? a murmurat ea tulburat\u259?. Oare cum de-\u355?i vine s\u259?
vorbe\u351?ti a\u351?a? Doar el este megaduce.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a spus repede:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?l cunosc foarte bine. At\u226?t pe el, c\u226?t \u351?i pe familia
lui. Se trage dintr-o stirpe str\u259?veche. Este m\u226?ndru, ambi\u355?ios \u351?
i i-a dat fiicei sale o educa\u355?ie imperial\u259?, fiindc\u259? ea \u238?i era
destinat\u259? \u238?mp\u259?ratului. Dar c\u226?nd Constantin a devenit basileu, a
considerat c\u259? fiica unui megaduce nu-i demn\u259? de rangul s\u259?u. A fost o
ofens\u259? ce nu se putea ierta prea u\u351?or. Megaducele nu-i de acord cu
politica pe care o duce \u238?mp\u259?ratul. Dar un adversar al Uniunii nu este
neap\u259?rat \u351?i un tr\u259?d\u259?tor. Nu, el nu-i un tr\u259?d\u259?tor
\u351?i nu va fi niciodat\u259?. De-ar fi fost tr\u259?d\u259?tor, nu \u351?i-ar fi
expus \u238?n mod public, at\u226?t de direct, opiniile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare ce \u351?tii tu despre pasiunea uman\u259?? Puterea este o
momeal\u259? teribil\u259?. Un om viclean \u351?i ambi\u355?ios, care
dezaprob\u259? politica \u238?mp\u259?ratului Constantin, poate concepe un
Constantinopol al sultanului, \u238?n acest ora\u351? s-au mai v\u259?zut rebeliuni
\u351?i uzurp\u259?ri. Chiar \u351?i c\u259?lug\u259?rul Ghenadios propov\u259?
duie\u351?te \u238?n mod deschis capitularea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbele tale m\u259? \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?, a murmurat
\u8213? Dar ideea este seduc\u259?toare, nu-i a\u351?a? am \u238?ntrebat-o eu. O
revolt\u259? scurt\u259?, un pic de s\u226?nge v\u259?rsat \u351?i, dup\u259?
aceea, deschidem por\u355?ile pentru sultan. Ce, nu-i mai bine dac\u259? mor doar
c\u226?\u355?iva oameni, dec\u226?t s\u259? dispar\u259?, \u238?mpreun\u259? cu
frumosul ora\u351?, o \u238?ntreag\u259? civiliza\u355?ie \u351?i religia sa?
Crede-m\u259?, pentru a justifica un astfel de act \u238?n fa\u355?a con\u351?
tiin\u355?ei sale, p\u226?n\u259? \u351?i unui om onest nu-i vor lipsi motive
\u238?ntemeiate \u351?i juste.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De fapt, cine e\u351?ti tu? m-a \u238?ntrebat ea \u238?nfiorat\u259?. De ce
\u238?mi spui mie lucrurile astea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru c\u259? momentul potrivit a \u351?i trecut, am spus eu. Acum \u238?
mp\u259?ratul are la dispozi\u355?ie, \u238?n afar\u259? de garda lui
personal\u259?, \u351?apte sute de latini acoperi\u355?i cu zale. O revolt\u259? a
poporului \u238?mpotriva \u238?mp\u259?ratului ar fi neputincioas\u259?. Chiar
dac\u259? Ghenadios \u351?i-ar b\u259?l\u259?ng\u259?ni crucea ca s\u259?
binecuv\u226?nteze poporul \u351?i megaducele Notaras \u238?n persoan\u259? ar
conduce mul\u355?imea p\u226?n\u259? la Blaherne. F\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, am continuat eu, sosirea lui Giustiniani a pecetluit destinul
Constantinopolului. Prefacerea lui \u238?n cenu\u351?\u259? e inevitabil\u259?. Dar
putem suspina u\u351?ura\u355?i. Fiindc\u259? sultanul Mehmet nu este cum era
tat\u259?l lui, Murad. \u206?n vorbele lui Mehmet nu te vei putea \u238?ncrede
niciodat\u259?. Cine se va \u238?ncrede \u238?n f\u259?g\u259?duielile lui, sub
sabie va \u238?ngenunchea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te \u238?n\u355?eleg, a spus ea. Eu, \u238?ntr-adev\u259?r, nu te \u238?
n\u355?eleg. Vorbe\u351?ti de parc\u259? ai dori pieirea Constantinopolului.
Vorbe\u351?ti ca un \u238?nger al mor\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Murise culoarea ro\u351?ie a crepuscului. \u206?n odaia mea se f\u259?cuse \u238?
ntuneric, iar chipul ei era aproape \u351?ters. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? De unde \u351?tii c\u259? nu sunt chiar \u238?ngerul Mor\u355?ii? Eu \u238?
nsumi am avut uneori \u238?ndoieli... \u206?ntr-o zi, este mult\u259? vreme de
atunci, i-am p\u259?r\u259?sit pe Fra\u355?ii Liberului Cuget. Zelul lor era
nem\u259?rginit, intoleran\u355?a lor, mai excesiv\u259? \u351?i mai d\u259?
un\u259?toare dec\u226?t a c\u259?lug\u259?rilor \u351?i a preo\u355?ilor.
Dup\u259? ce i-am p\u259?r\u259?sit, m-am trezit \u238?ntr-o diminea\u355?\u259?
\u238?n c\u226?ntecul unei privighetori, sub un tei b\u259?tr\u226?n de l\u226?
ng\u259? zidul unui cimitir. Pe zid era pictat un dans macabru. Mai \u238?nt\u226?i
am v\u259?zut un schelet, \u238?i antrenase la dans pe un episcop, pe un \u238?
mp\u259?rat, pe un negustor \u351?i pe o femeie frumoas\u259?, \u238?n apropierea
Rinului, \u238?ntr-o diminea\u355?\u259? cu rou\u259?, c\u226?nd c\u226?nta o
privighetoare; \u238?n momentul acela am avut o revela\u355?ie. De atunci, moartea
m-a \u238?nso\u355?it \u351?i nu m-am mai temut de ea niciodat\u259?... Ora\u351?ul
t\u259?u este ca un sipet \u351?ubrezit. \u350?i-a pierdut pietrele pre\u355?ioase
care \u238?l \u238?mpodobeau pe din afar\u259?, iar col\u355?urile \u238?i sunt
tocite. Dar \u238?n interiorul acestui sipet \u351?ubrezit exist\u259? comori. Tot
ceea ce a fost mai frumos \u238?n alte vremuri: ultimii filozofi ai Greciei,
extazul credin\u355?ei, Biserica originar\u259? a lui Hristos, vechile manuscrise,
mozaicurile str\u259?lucitoare. Nu-i doresc distrugerea, \u238?l iubesc cu o
dragoste \u238?nsp\u259?im\u226?ntat\u259?, disperat\u259?. \u206?ns\u259? clipa
pieririi lui a sosit. Oare cine-\u351?i d\u259? de bun\u259?voie sipetul plin de
comori unor t\u226?lhari? Mai bine s\u259? dispar\u259? \u238?n s\u226?nge \u351?i
funingine! Aici este ultima Rom\u259?! O mie de ani respir\u259? \u238?n tine
\u351?i \u238?n mine. Mai bine cununa mor\u355?ii, cununa de spini a lui Hristos,
dec\u226?t turbanul turcilor! Oare \u238?n\u355?elegi cum g\u226?ndesc
eu?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine e\u351?ti tu? a \u238?ntrebat ea. De ce-mi vorbe\u351?ti \u238?n
\u238?ntuneric?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am spus tot ce aveam de spus. Am aprins candela. Lumina candelei a f\u259?cut
s\u259? sclipeasc\u259? topazele din colierul cu care \u238?i era \u238?mpodobit
g\u226?tul alb. Topazele de aur ale S\u259?get\u259?torului, care te feresc de
josnicie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine sunt? am rostit. Un b\u259?rbat c\u259?s\u259?torit, un latin, un
aventurier, a\u351?a cum ai spus. De ce aceast\u259? \u238?ntrebare
zadarnic\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Privirea ta \u238?mi arde pielea, a spus ea acoperindu-\u351?i g\u226?tul
alb cu m\u226?inile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Singur\u259?tatea mea te arde, am rostit. C\u226?nd te privesc, la lumina
candelei, inima mea se risipe\u351?te. Pielea ta neted\u259? ca argintul, ochii
t\u259?i ca dou\u259? flori \u238?ntunecate... Doar poezie... Cunosc multe cuvinte.
Cuvinte frumoase. A\u351? putea s\u259? \u238?mprumut \u351?i de la antici, \u351?i
de la moderni. Cine sunt? Sunt Occidentul \u351?i Orientul, ireversibilul trecut,
credin\u355?a f\u259?r\u259? de speran\u355?\u259?. Sunt s\u226?ngele Greciei
\u238?n trupul Occidentului. Vrei s\u259? continuu?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n lumina tremur\u259?toare a candelei ne-am privit unul pe altul iar \u351?i
iar. Ochii ei mi-au cercetat fiecare tr\u259?s\u259?tur\u259? a chipului, ca
m\u226?ng\u226?ierea unei fl\u259?c\u259?ri u\u351?oare, m-au s\u259?
getat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era ca os\u226?nditul legat pe rug, care a\u351?teapt\u259? s\u259? se \u238?
nal\u355?e fl\u259?c\u259?rile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aveam nou\u259?sprezece ani c\u226?nd am v\u259?zut cum au ars-o pe rug englezii pe
Fecioara franc\u259? \u238?ntr-o pia\u355?\u259? din Rouen. Privirea ei \u238?mi
era cunoscut\u259?, \u238?i \u351?tiam glasul. Era \u238?mbr\u259?cat\u259? \u238?n
ve\u351?minte b\u259?rb\u259?te\u351?ti fiindc\u259? tr\u259?ise printre
solda\u355?i. Se crezuse puternic\u259?, dar c\u226?nd focul i-a atins picioarele,
a \u238?nceput s\u259? pl\u226?ng\u259?. Legat\u259?, pe rug, a pl\u226?ns, s-a
rugat \u351?i a strigat \u238?n zadar, p\u226?n\u259? ce fl\u259?c\u259?rile s-
au \u238?n\u259?l\u355?at \u351?i au mistut-o. A\u351? fi putut s\u259?-i povestesc
despre asta... Oare i-ar fi fost de folos?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropiere de re\u351?edin\u355?a Sinodului din Floren\u355?a, obi\u351?nuia
s\u259?-\u351?i fac\u259? apari\u355?ia Sf\u226?nta Fecioar\u259?, \u238?nso\u355?
it\u259? \u238?ntotdeauna de un preot excomunicat. Era o fals\u259? Fecioar\u259?,
care putea s\u259? refac\u259? din cioburi o cup\u259? spart\u259? sau s\u259?
\u238?ndese \u238?ntr-un baston g\u259?urit o fa\u355?\u259? de mas\u259?
pestri\u355?\u259?, pe care o recupera apoi de pe bra\u355?ul vreunui gur\u259?-
casc\u259? ce-i urm\u259?rea uimit minunile. De asemenea, putea s\u259? ia \u238?n
m\u226?n\u259? c\u259?rbuni aprin\u351?i \u351?i s\u259?-i zdrobeasc\u259? \u238?n
pumn p\u226?n\u259? ce se stingeau. Dup\u259? cum adev\u259?rul \u238?nso\u355?
e\u351?te \u238?ntotdeauna falsul, tot a\u351?a \u351?i Fecioara adev\u259?
rat\u259? o \u238?nso\u355?e\u351?te \u238?ntotdeauna pe Fecioara fals\u259?. Chiar
\u351?i regele Fran\u355?ei, din curiozitate, a ie\u351?it \u238?n \u238?nt\u226?
mpinarea falsei Fecioare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai un aer absent, a spus ea. Eu sunt aici, \u238?n casa
ta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? g\u226?ndeam la ziua c\u226?nd vei pleca din Constantinopol. \u206?
ntre noi este cineva. Am presim\u355?it, am \u351?tiut. De fiecare dat\u259? a fost
cineva \u238?ntre noi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se f\u259?cuse \u238?ntuneric. Pe strad\u259?, lumea purta felinare ce se leg\u259?
nau pe l\u226?ng\u259? case. Se auzeau r\u226?sete. Era mult
zgomot.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuia s\u259?-mi vorbe\u351?ti despre Judecata lui Dumnezeu, \u351?i-a
adus ea aminte.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Alt\u259? dat\u259?, i-am promis eu. Ast\u259?zi cred c\u259? te-am r\u259?
nit destul. De ce? Nu \u351?tiu. O simt doar. R\u259?nindu-te pe tine, m-am r\u259?
nit pe mine \u238?nsumi \u351?i mai tare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate nu va mai fi nicic\u226?nd o alt\u259? dat\u259?, a spus ea cu
r\u259?ceal\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cazul acesta, am rostit eu, mi-e indiferent cu ce m\u259? voi
duce \u238?n morm\u226?nt. Tu vei tr\u259?i. Fii fericit\u259?! Poate \u238?n
Moreea. Poate \u238?n Italia. Str\u259?in\u259?. Dar vei tr\u259?i. Oare nu-i cel
mai important lucru s\u259? tr\u259?ie\u351?ti?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? plec, a spus ea pun\u226?ndu-\u351?i mantoul singur\u259?,
f\u259?r\u259? ajutorul meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Voi lua felinarul \u351?i te voi \u238?nso\u355?i, am spus. Str\u259?zile
sunt nesigure. Nu \u355?i-a\u351? dori s\u259? cazi pe m\u226?na vreunui genovez
beat. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259? c\u259? au \u351?i \u238?nceput s\u259?
se \u238?ncaiere pe str\u259?zi. E \u238?n firea tuturor mercenarilor, \u238?n
seara asta nu po\u355?i umbla singur\u259?. Fiindc\u259? \u238?n ora\u351? au sosit
latinii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~A ezitat mai \u238?nt\u226?i, dar dup\u259? c\u226?teva clipe a
\u8213? Cum dore\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu un glas mort, cu un chip \u238?mpietrit. A mai spus sec:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? \u206?mi este absolut indiferent.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am prins iataganul la cing\u259?toare. T\u259?i\u351?ul lui ar putea despica o
pan\u259? \u238?n zbor. Calitatea o\u355?elului e mai bun\u259? dec\u226?t a
oric\u259?rui alt o\u355?el occidental. Astfel de arme au
ienicerii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n seara asta..., am \u238?nceput eu \u351?i glasul mi s-a fr\u226?nt,
\u238?n seara asta..., am repetat, dar n-am mai fost \u238?n stare s\u259? spun
vreo vorb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din str\u259?fundurile tainice ale inimii mele a \u355?\u226?\u351?nit o furie
aprins\u259? \u351?i a zg\u226?riat cu gheare de foc \u238?nghe\u355?ata mea
nemul\u355?umire. Am umblat mul\u355?i ani la \u351?coala dervi\u351?ilor, am
evitat s\u259? m\u259?n\u226?nc carne, n-am vrut s\u259? fac r\u259?u nici unei
fiin\u355?e. Dar \u238?n seara asta am sim\u355?it nevoia s\u259? lovesc \u351?i
s\u259? omor. S\u259? ucid un om, un semen al meu. Trupul barbar s-a revoltat
\u238?mpotriva spiritului. S\u226?ngele meu grec i-a ur\u226?t pe latini. Mi-am
sim\u355?it, mai puternic dec\u226?t niciodat\u259?, sf\u226?\u351?iat\u259?,
toat\u259? fiin\u355?a. Setea de moarte m-a \u238?nfierb\u226?ntat. Niciodat\u259?
n-am sim\u355?it-o p\u226?n\u259? acum. Din dragoste a venit. Dragostea,
tulbur\u259?toarea dragoste, care a deschis abisurile secrete ale fiin\u355?ei
mele. \u350?i nu m-am recunoscut pe mine \u238?nsumi.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a prins de bra\u355?. Revenise la via\u355?\u259?. M-a
rugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu lua iataganul cu tine! Pentru c\u259?, dup\u259? aceea, sigur vei
regreta.\par\pard\plain\hyphpar} {
O bucurie ciudat\u259?, victorioas\u259?, a tremurat \u238?n vorbele ei. Ea m\u259?
cunoa\u351?te mai bine dec\u226?t m\u259? cunosc eu \u238?nsumi. De necrezut! Abia
mi-a atins bra\u355?ul \u351?i din furia mea n-a mai r\u259?mas nimic. Am desprins
iataganul de la cing\u259?toare \u351?i l-am aruncat pe
podea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum vrei! am spus. Cum vrei! Cum vrei tu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ne-am \u238?ndreptat spre colin\u259?. \u206?n port, cl\u259?tin\u226?ndu-se \u351?
i zbier\u226?nd c\u226?t \u238?i \u355?inea gura, mercenarii genovezi
ocupaser\u259? strada. Opreau femeile \u351?i le spuneau \u238?n diferite limbi tot
felul de grosol\u259?nii, dar nu erau r\u259?i. \u206?\u351?i l\u259?saser\u259?
armele \u238?n locuin\u355?ele unde se stabilise trupa. C\u226?nd am ajuns \u238?n
dreptul lor, s-au dat la o parte \u351?i n-au spus nimic. Chiar dac\u259? fa\u355?a
\u238?i era acoperit\u259?, probabil c\u259? \u238?n \u355?inuta ei
recunoscuser\u259? s\u226?ngele nobil. C\u226?t despre mine, \u238?nc\u259? \u238?
nainte de Varna, p\u226?n\u259? \u351?i solda\u355?ii be\u355?i se d\u259?deau la o
parte din calea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii se retr\u259?seser\u259? la casele lor. C\u226?nd am ajuns \u238?n v\u226?
rful colinei, \u238?n jur era lini\u351?te. Doar str\u259?jerii de noapte, doi
c\u226?te doi, \u238?\u351?i anun\u355?au, cu felinarele, \u238?nc\u259? de
departe, prezen\u355?a. \u206?n rada portului str\u259?luceau felinare
ag\u259?\u355?ate de catargele cor\u259?biilor \u351?i un zgomot surd, de la muzica
tobelor \u351?i a fluierelor, plutea deasupra apelor. Pe cealalt\u259? parte a
golfului, la Pera, sclipeau, ca ni\u351?te licurici, tor\u355?
ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
T\u259?cut\u259?, maiestuoasa cupol\u259? a Sfintei Sofia se \u238?n\u259?l\u355?a
semea\u355?\u259? pe cer, trupul \u238?ntunecat al vechiului palat imperial era
\u238?n fa\u355?a noastr\u259?, secera ciobit\u259? a lunii lumina deasupra
Hipodromului. Statuile fuseser\u259? furate de crucia\u355?ii latini \u351?i
topite, pentru ca din metalul lor s\u259? se bat\u259? moned\u259? calp\u259?. Doar
\u238?n centrul Hipodromului s-au mai p\u259?strat, neatinse, coloanele aduse
odinioar\u259? de la Delfi, \u238?mprejurul c\u259?rora sunt capetele de bronz
ale \u351?erpilor \u351?uier\u259?tori, care au fost smulse de pe prora cor\u259?
biilor per\u351?ilor dup\u259? luptele de la Salamina. Tot acolo se \u238?
nal\u355?\u259? obeliscul adus din Egipt \u238?n vremuri imemorabile, c\u226?nd
Bizan\u355?ul domina lumea amenin\u355?at\u259? de barbari.\par\pard\plain\hyphpar}
{
M-am oprit \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei, po\u355?i continua drumul singur\u259? mai departe,
\u238?\u355?i voi da felinarul, fiindc\u259? eu pot g\u259?si lesne drumul \u238?
napoi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-am spus c\u259?, dup\u259? seara asta, totul \u238?mi este
indiferent. Nu mai e mult de mers, a\u351?a c\u259?, dac\u259? nu e\u351?ti prea
obosit, po\u355?i s\u259? m\u259? \u238?nso\u355?e\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am cobor\u226?t, pe o c\u259?rare \u238?ngust\u259? \u351?i \u351?erpuitoare,
p\u226?n\u259? la \u355?\u259?rmul M\u259?rii Marmara, \u238?n apropierea
zidurilor. Am dep\u259?\u351?it apoi arcadele imense, care sus\u355?in Hipodromul
pe partea m\u259?rii. Apoi ne-am apropiat de portul mocirlos al Bukoleonului. Acolo
se afl\u259? un tumul, pe care c\u259?l\u259?uzele grece\u351?ti \u238?l arat\u259?
cu mare pl\u259?cere latinilor. E cl\u259?dit din osemintele pelerinilor
occidentali care inten\u355?ionaser\u259? s\u259? se \u238?ntoarc\u259? la ei
acas\u259? dup\u259? ce vor fi v\u259?zut \u351?i Constantinopolul. Grecii \u238?i
atr\u259?geau \u238?ntr-un loc pustiu dintre ziduri \u351?i-i omorau p\u226?n\u259?
la ultimul, r\u259?zbun\u226?ndu-se astfel pentru toate extorc\u259?rile, l\u259?
ud\u259?ro\u351?eniile, t\u226?lh\u259?riile \u351?i violurile. Grecii spun
\u206?n apropierea acestui tumul funebru, l\u226?ng\u259? zidul maritim, se
afl\u259? casa ei. O cas\u259? maiestuoas\u259? din piatr\u259?. Deasupra por\u355?
ii acoperite cu un grilaj de fier, tor\u355?ele fixate \u238?n gheare de metal
luminau ferestrele arcuite \u351?i \u238?nguste de la primul etaj. Partea de jos a
casei este \u238?nconjurat\u259? de ziduri, ca o fort\u259?rea\u355?\u259?. S-a
oprit. Ar\u259?t\u226?ndu-mi blazonul gravat pe \u351?ambran\u259?, a
\u8213? Dac\u259? p\u226?n\u259? acum n-ai \u351?tiut, de acum \u238?nainte vei
\u351?ti. Eu sunt Notaras. Anna Notaras, singura fiic\u259? a megaducelui
Lukasaras. Acum \u351?tii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vocea ei m-a r\u259?nit. T\u259?ioas\u259? ca sticla. Apoi a lovit cu ciocanul de
b\u259?tut \u238?n poart\u259?, energic, de trei ori. S\u259? fi fost mortul \u351?
i cel mai ur\u226?t dintre oameni, la fel de surd sunar\u259? primii trei pumni de
p\u259?m\u226?nt, arunca\u355?i pe capacul sicriului.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a \u238?ncercat s\u259? folosesc\u259? o intrare de serviciu sau s\u259? se
strecoare pe furi\u351? \u238?n cas\u259?. Poarta masiv\u259? s-a deschis. Am
v\u259?zut pentru o clip\u259? ve\u351?mintele servitorului, colorate \u238?n
albastru \u351?i alb, \u238?mpodobite cu dantele grele din argint. Pe prag, s-a
\u238?ntors cu m\u226?ndrie \u351?i mi-a spus ca unui
necunoscut:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mul\u355?umesc, Ioannis Anghelos, c\u259? m-ai \u238?nso\u355?it p\u226?
n\u259? la casa tat\u259?lui meu! Dumnezeu s\u259? te
ocroteasc\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Poarta s-a \u238?nchis \u238?n urma ei. Acum \u351?tiam:\par\pard\plain\hyphpar} {
Mama ei este o prin\u355?es\u259? s\u226?rb\u259?, nepoata b\u259?tr\u226?nului
despot, a\u351?adar veri\u351?oara sultanei v\u259?duve. Tat\u259?l ei, megaduce. A
fost crescut\u259? \u351?i educat\u259? pentru a fi so\u355?ie de \u238?mp\u259?
rat, dar Constantin a rupt logodna. De ce? Oare de ce tocmai pe ea am \u238?
nt\u226?lnit-o?\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna Notaras. Dumnezeu, printr-un cumplit joc de-a baba-oarba, m-a adus la \u355?
int\u259?. Am tr\u259?it ca s\u259? ajung aici. \u206?ntr-adev\u259?r, \u238?n
mine, toate mormintele sunt acum deschise.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tat\u259?l meu a plecat la \u238?nt\u226?lnirea cu \u238?ngerii. Dar fiul lui s-
a \u238?ntors. B\u259?rbat \u238?n toat\u259? firea, de patruzeci de ani. C\u259?
ruia \u238?nc\u259? nu i-a scos nimeni ochii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce sunt at\u226?t de mirat? O \u351?tiusem din prima clip\u259?, c\u226?nd
am v\u259?zut-o pe ea. Dar am refuzat s\u259? m\u259? g\u226?ndesc la
P\u226?n\u259? aici a fost doar un joc, lucrurile serioase abia acum \u238?
ncep.\par\pard\plain\hyphpar} {
l februarie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? multe nop\u355?i de nesomn, ast\u259?zi am fost la Forumul lui Constantin
cel Mare. \u206?n pia\u355?\u259?, ro\u355?ile cvadrigilor au m\u259?cinat de mult
dalele de marmur\u259? alb\u259?. Palatul s-a n\u259?ruit. Case cenu\u351?ii din
lemn se sprijin\u259? acum, ca ni\u351?te cuiburi de r\u226?ndunele, pe \u238?
ng\u259?lbenitele ziduri de marmur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urcat treptele uzate ale sc\u259?rii \u238?n spiral\u259? p\u226?n\u259? am
ajuns \u238?n v\u226?rful cunoscutei coloane constantine. Eram obosit dup\u259?
zile \u351?i nop\u355?i de post \u351?i de veghe, de aceea urcu\u351?ul nu mi s-a
p\u259?rut u\u351?or. Am ame\u355?it de c\u226?teva ori, a trebuit s\u259? m\u259?
opresc \u351?i s\u259? m\u259? sprijin de zid. Par\u355?ial n\u259?ruit\u259?,
scara era foarte periculoas\u259?. Dar de acolo, din v\u226?rf, am v\u259?zut
\u238?ntregul Constantinopol desf\u259?\u351?urat la picioarele mele,
ag\u259?\u355?at pe pantele colinelor. Odinioar\u259?, \u238?n v\u226?rful coloanei
se ridica, gigantic\u259?, statuia ecvestr\u259? a \u238?mp\u259?ratului Constantin
cel Mare, \u355?in\u226?nd \u238?n m\u226?n\u259? o spad\u259? \u238?ndreptat\u259?
spre Orient. De departe, din largul M\u259?rii Marmara, marinarii o vedeau
lucind \u238?n soare \u351?i o foloseau ca pe un far. \u206?\u351?i arunca
str\u259?lucirea aurului ei \u351?i dincolo de Bosfor, pe \u355?\u259?rmul Asiei.
Cu un sfert de secol \u238?n urm\u259?, dup\u259? ce au cucerit ora\u351?ul,
crucia\u355?ii latini au r\u259?sturnat statuia \u238?mp\u259?ratului. Domina\u355?
ia lor nu a durat mai mult dec\u226?t via\u355?a unui om, o zi \u8213? de
diminea\u355?\u259? p\u226?n\u259? seara \u8213? din istoria de o mie de ani a
sultanatului. Apoi, mult timp, coloana a fost folosit\u259? ca loc de execu\u355?ie
pentru cei pedepsi\u355?i cu moartea. Tr\u259?d\u259?torii erau arunca\u355?i din
v\u226?rful coloanei pe dalele de piatr\u259? din forum. Iar \u238?ntr-o vreme, un
sf\u226?nt anahoret s-a stabilit \u238?n v\u226?rful coloanei \u351?i nu s-a mai
dat jos p\u226?n\u259? \u238?n ziua \u238?n care trupul s\u259?u, ars de soarele
verilor \u351?i desc\u259?rnat de viscolul iernilor, a fost cobor\u226?t cu
ajutorul unei fr\u226?nghii. Din \u238?naltul coloanei, sf\u226?ntul obi\u351?nuia
s\u259? anun\u355?e m\u226?nia lui Dumnezeu mul\u355?imii uluite ce se \u238?
nt\u226?mpla s\u259? treac\u259? prin forum \u351?i s\u259?-\u351?i r\u259?
cneasc\u259? viziunile. Strig\u259?tele lui \u238?ngrozitoare, blestemele \u351?i
binecuv\u226?nt\u259?rile s-au pierdut \u238?n v\u226?nt, \u238?ns\u259?, timp de o
genera\u355?ie, el a fost, de asemenea, una dintre curiozit\u259?\u355?ile
ora\u351?ului meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n v\u226?rful coloanei nu mai este nimic, absolut nimic. Pietrele au \u238?
nceput s\u259? se desprind\u259? din leg\u259?turile lor. Un semn ce
anun\u355?\u259? c\u259? lumea se apropie de crepuscul. O piatr\u259? a alunecat de
sub picioarele mele \u351?i a c\u259?zut \u238?n gol. C\u226?nd, dup\u259? o
clip\u259?, a atins p\u259?m\u226?ntul, i-am auzit zgomotul surd. Forumul era
pustiu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ziua ora\u351?ului meu este de-acum \u238?n amurg. A disp\u259?rut str\u259?lucirea
porfirului, a disp\u259?rut aurul sclipitor. Din ceea ce a fost sf\u226?nt, nimic
nu mai exist\u259?. Corul \u238?ngerilor s-a risipit. N-au mai r\u259?mas dec\u226?
t dorin\u355?a trupeasc\u259? \u351?i, \u238?n inim\u259?, moartea. R\u259?
ceal\u259?, indiferen\u355?\u259?, l\u259?comie, calcule meschine... Ora\u351?ul
meu este doar un trup muribund. Spiritul Constantinopolului s-a refugiat \u238?n
aerul viciat al m\u259?n\u259?stirilor, s-a ascuns \u238?n manuscrisele \u238?
ng\u259?lbenite din biblioteci, pe care b\u259?tr\u226?ni cu capete ple\u351?uve le
r\u259?sfoiesc molf\u259?indu-\u351?i gingiile lipsite de din\u355?
Valurile negre ale nop\u355?ii au asediat ora\u351?ul. Peste Occident au
cobor\u226?t, de asemenea, umbrele nop\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din str\u259?funduri, inima mea a strigat: Str\u259?luce\u351?te, Constantinopol,
str\u259?luce\u351?te pentru ultima oar\u259?! Str\u259?luce\u351?te cu lumina ta
sf\u226?nt\u259?! O mie de ani de amaruri \u355?i-au \u238?mpietrit sufletul.
Dar \u238?nc\u259? o dat\u259?, cu ultimele tale pic\u259?turi de ulei sf\u226?nt,
f\u259? s\u259? \u355?\u226?\u351?neasc\u259?, din piatr\u259?, sufletul t\u259?u!
A\u351?az\u259?-\u355?i pe cap cununa de spini a lui Hristos! \u206?nve\u351?
m\u226?nteaz\u259?-te \u238?n purpur\u259?! \u206?n pragul nop\u355?ii ce va
s\u259? vie, fii demn de tine, Constantinopol, ora\u351?ul
meu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Departe, la picioarele mele, \u238?n golf, nemi\u351?cate, se odihneau cor\u259?
biile venite din Occident. Valuri nelini\u351?tite trasau linii pe suprafa\u355?a
M\u259?rii Marmara, iar p\u259?s\u259?rile zburau \u355?ip\u226?nd deasupra
plaselor pescarilor. Dincolo de mare se vedeau coastele Asiei. Sub mine, \u238?ntre
rotundele cupole verzi ale bisericilor, de la un pov\u226?rni\u351? la altul, se
\u238?ngr\u259?m\u259?deau, cenu\u351?ii, casele, desp\u259?r\u355?ite de str\u259?
du\u355?e \u351?erpuitoare. Iar de la un mal la altul, ne\u238?nvinse, zidurile cu
turnuri de straj\u259? str\u226?ngeau ora\u351?ul \u238?n bra\u355?ele lor
protectoare.\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
\~De te vei arunca la picioarele mele, de-\u355?i vei pleca fruntea \u238?n
fa\u355?a mea, toate acestea \u355?i le voi da \u355?ie!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am g\u226?ndit: Oare de ce n-a\u351? putea s\u259?-i slujesc prin\u355?ului
tenebrelor? Am v\u259?zut fa\u355?a \u238?nro\u351?it\u259? de pasiune a sultanului
Mehmet. I-am v\u259?zut ochii galbeni de fiar\u259? s\u259?lbatic\u259?, pe care
nimeni nu rezist\u259? s\u259?-i priveasc\u259? prea mult, ochi ale c\u259?ror
s\u259?ge\u355?i \u238?nghe\u355?ate \u351?tiu s\u259? ucid\u259?. I-am v\u259?zut
nasul coroiat ca ciocul p\u259?s\u259?rilor de prad\u259?, buzele frumoase, p\u259?
tima\u351?e, r\u226?sul lui molipsitor, care poate s\u259? conving\u259?, dar
\u351?i s\u259? tr\u259?deze. Exist\u259? b\u259?rba\u355?i, mai tineri dec\u226?t
mine, care, orbi din cauza puterii lui de seduc\u355?ie, doar pentru c\u259?-l
iubesc, \u351?i-ar da \u351?i sufletul pentru el.\par\pard\plain\hyphpar} {
El cite\u351?te cu u\u351?urin\u355?\u259? \u238?n limba greac\u259?: scrierile lui
Arhimede, istoria lui Alexandru cel Mare... Cunoa\u351?te h\u259?r\u355?ile lui
Ptolemeu, vorbe\u351?te destul de bine latina, \u238?mprumut\u259? citate din
poezia persan\u259?. \u350?tie pe de rost toate versetele din Coran care se
potrivesc cu inten\u355?iile lui. Pe cre\u351?tinii care-l slujesc de bun\u259?voie
nu-i oblig\u259? s\u259? se converteasc\u259? la Islam. Nu crede \u238?n nimic. Se
mul\u355?ume\u351?te s\u259? fie prin\u355?ul acestei lumi. Dar partea asta de lume
o dore\u351?te \u238?n \u238?ntregime a lui. Constantinopol e primul pas. Vrea
s\u259?-l cucereasc\u259? doar pentru a-\u351?i putea dovedi lui \u238?nsu\u351?i
c\u259? el este acela care va veni. A promis c\u259? va da cailor s\u259?i ov\u259?
z \u351?i ap\u259? \u238?n altarele bisericilor din Roma. Doar s\u259?
doreasc\u259?... Nimeni nu i se poate \u238?mpotrivi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu l-am iubit! Atunci de ce n-am mai vrut s\u259?-l slujesc? Am fugit de el,
dar oare cu ce-mi pot dovedi c-am f\u259?cut bine?\par\pard\plain\hyphpar} {
De m\u259? voi arunca din v\u226?rful acestei coloane, veni-vor \u238?ngerii
s\u259? m\u259? prind\u259? \u238?n bra\u355?e? \u206?mi vor salva ei trupul
muritor? Aceasta, da, ar fi o dovad\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
A fost doar o tenta\u355?ie. Mai rea, mai \u238?ngrozitoare dec\u226?t tenta\u355?
ia de a m\u259? re\u238?ntoarce la el, de a m\u259? pleca supus la picioarele lui,
de a-i cere iertare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu, nu m-am aruncat \u238?n gol s\u259?-mi sparg \u355?easta pe dalele de
piatr\u259? ale forumului. Doar o fiin\u355?\u259? uman\u259? sunt \u351?i-mi
accept existen\u355?a. Sunt mul\u355?umit cu lan\u355?urile mele de sclav, cu
timpul meu m\u259?rginit, cu spa\u355?iul meu limitat. Cum ar putea un sclav
s\u259? posede ceva? Nu mi-am mai dorit nimic. \u350?tiin\u355?a mea este
limitat\u259?, cuvintele pe care le cunosc sunt insuficiente, \u238?ndoiala mai
puternic\u259? dec\u226?t siguran\u355?a. Cu toate acestea, am ezitat s\u259?
aleg.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i mi-am zis \u238?n inima mea: Adio, Anna Notaras! Te las cu bine, dragostea
mea! Nu \u351?tii cine sunt \u351?i n-o vei \u351?ti niciodat\u259?. Fie-\u355?i
tat\u259?l pa\u351?\u259? \u238?n Constantinopol! Eu, unul, nu doresc s\u259?
m\u259? amestec. Constantin nu te-a vrut... Poate c\u259? sultanul Mehmet va repara
dreptatea \u351?i te va t\u226?r\u238? \u238?n patu-i cu baldachin de aur ca
s\u259? pecetluiasc\u259? alian\u355?a cu tat\u259?l t\u259?u. Are multe femei
Mehmet, ce-i drept, dar \u238?n haremul lui \u238?ncape \u351?i o grecoaic\u259?,
nu-\u355?i face griji!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi inima mea s-a lini\u351?tit, nebuneasca-i b\u259?taie s-a domolit, \u351?i
Dumnezeu a dep\u259?rtat toat\u259? am\u259?r\u259?ciunea din ea. Am \u238?
ngenuncheat, mi-am \u238?nclinat capul \u351?i am \u238?nchis
ochii.\par\pard\plain\hyphpar} {
R\u259?m\u226?i cu bine, dragostea mea! Nici o femeie n-a fost ca tine. Tu e\u351?
ti sora s\u226?ngelui meu. E\u351?ti singura stea c\u259?l\u259?uzitoare \u238?n
de\u351?ertul \u238?n care m-am pierdut. Te binecuv\u226?ntez pentru c\u259? te-
am \u238?nt\u226?lnit! \u206?\u355?i binecuv\u226?ntez ochii de femeie!
\u206?\u355?i binecuv\u226?ntez trupul p\u259?m\u226?ntesc! Binecuv\u226?ntat\u259?
fii, dragostea mea!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u354?ineam \u238?n m\u226?n\u259? o pietricic\u259?. Apoi degetele s-au dep\u259?
rtat \u351?i am l\u259?sat-o s\u259? cad\u259?... Stelele le-am privit cu ochii
min\u355?ii mele. Limitele timpului \u351?i spa\u355?iului s-au destr\u259?mat. A
pulsat din ce \u238?n ce mai slab s\u226?ngele meu, p\u226?n\u259? ce m\u226?
inile \u351?i picioarele mi-au \u238?nghe\u355?at.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Dumnezeu nu este Frig.\par\pard\plain\hyphpar} {
Steaua din fiin\u355?a mea a frem\u259?tat spre nem\u259?rginit \u351?i am fost
doar extaz arz\u259?tor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Dumnezeu nu este C\u259?ldur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un alb orbitor m-am pierdut. Eram limpedele \u238?n limpezime, lumina
\u238?n lumin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Dumnezeu nu este Lumin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntunericul a venit cu gust de \u238?ntuneric, mai nem\u259?rginit dec\u226?t
orice nem\u259?rginire, mai milostiv dec\u226?t orice mil\u259?. \u206?n \u238?
ntuneric m-am risipit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Dumnezeu nu este \u238?ntuneric.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi n-a mai fost nici Frig, nici C\u259?ldur\u259?, nici \u238?ntuneric, nici
Lumin\u259?. N-a mai fost dec\u226?t Nimic. Dumnezeu era \u238?n mine. Eu eram
\u238?n Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeu era.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a de\u351?teptat zgomotul. Extazul a durat doar c\u226?t timp a c\u259?zut
piatra. Pentru Dumnezeu nu exist\u259? diferen\u355?\u259? \u238?ntre clip\u259?
\u351?i zi. Nu exist\u259? timp \u238?n realitatea lui
Am g\u226?ndit a\u351?a: Poate m-am schimbat. Poate \u238?mpr\u259?\u351?tii
lumin\u259?. Puteam s\u259? vindec un bolnav, s\u259? readuc la via\u355?\u259? un
mort... Dar am sim\u355?it nevoia s\u259?-mi dovedesc cine sunt. De argumente
\u351?i de dovezi au nevoie doar cei ce se \u238?ndoiesc. Incertitudinea \u351?i
\u238?ndoiala apar\u355?in omului. Eu nu m-am \u238?ndoit. Sunt asemenea \u238?
ngerilor. Am venit de acolo de unde nu eram legat de nimic, \u238?ns\u259?, \u238?n
lan\u355?urile timpului \u351?i ale spa\u355?iului, sclavia mea este mai mult un
dar dec\u226?t o Pedeaps\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
2 februarie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am dormit p\u226?n\u259? seara, am plecat \u238?n c\u259?utarea lui
Giovanni Giustiniani, comandantul genovezilor. N-am dat de el nici pe corabia sa,
nici la Blaherne. \u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, l-am g\u259?sit \u238?n c\u259?
ldura \u238?n\u259?bu\u351?itoare a cuptoarelor de la Arsenal. Se sprijinea \u238?n
sabia lui pentru dou\u259? m\u226?ini. E un b\u259?rbat lat \u238?n umeri, p\u226?
ntecos \u351?i impun\u259?tor, care \u238?i dep\u259?\u351?e\u351?te v\u259?dit
\u238?n \u238?n\u259?l\u355?ime pe ceilal\u355?i, chiar \u351?i pe mine. Vocea lui
bubuia ca un tunet \u238?n timp ce le d\u259?dea ordine me\u351?terilor \u351?i
lucr\u259?torilor. \u206?mp\u259?ratul Constantin \u238?l numise \u238?n func\u355?
ia de comandant al armatei ora\u351?ului. Era \u238?ntr-o foarte bun\u259?
dispozi\u355?ie, fiindc\u259? basileul \u238?i f\u259?g\u259?duise titlul de
duce \u351?i insula Lemnos \u238?n fief ereditar, dac\u259? va reu\u351?i s\u259?-i
alunge pe turci. Era \u238?ncrez\u259?tor \u238?n puterile sale \u351?i-\u351?i
cuno\u351?tea bine meseria. Acest lucru se putea vedea dup\u259? ordinele pe care
le d\u259?dea \u351?i dup\u259? siguran\u355?a cu care discuta despre c\u226?te
tunuri \u351?i arunc\u259?toare de pietre se pot turna p\u226?n\u259? la presupusa
zi de sosire a turcilor, despre calibre, detonatoare, c\u259?rbuni, cuptoare,
\u238?n sf\u226?r\u351?it, despre tot ce avea leg\u259?tur\u259? cu arsenalul
\u351?i cu echiparea armatei.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am adresat lui:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Comandantule, ia-m\u259? \u238?n slujba ta! Am fugit de la turci. \u350?tiu
s\u259? m\u226?nuiesc bine sabia \u351?i arcul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ochii s\u259?i erau duri \u351?i necru\u355?\u259?tori, \u238?ns\u259?, pe c\u226?
nd se uita la mine cercet\u259?tor, am deslu\u351?it un z\u226?mbet \u238?n
privirea lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu nu e\u351?ti un soldat obi\u351?nuit, a spus
\u8213? Nu, nu sunt un soldat obi\u351?nuit, i-am r\u259?
spuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe\u351?ti dialectul toscan, a constatat el
surprins.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? adresasem \u238?n italian\u259?, fiindc\u259? voiam s\u259?-i c\u226?\u351?
tig \u238?ncrederea. Am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am locuit c\u226?\u355?iva ani \u238?n Floren\u355?a. Dar m-am n\u259?scut
la Avignon. Vorbesc bine franceza, italiana, latina, greaca \u351?i turca, dar
m\u259? descurc \u351?i \u238?n arab\u259?, \u351?i \u238?n german\u259?. \u350?tiu
s\u259? calculez pozi\u355?ia eficient\u259? a unui arunc\u259?tor \u238?n
func\u355?ie de greutatea proiectilului. Numele meu este Jean Ange. \u350?tiu, de
asemenea, s\u259? \u238?ngrijesc c\u226?inii \u351?i caii.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Jean Ange, a repetat el, privindu-m\u259? fix cu ochii lui bulbuca\u355?i
de taur. Dac\u259? tot ce ai spus este adev\u259?rat, apoi e\u351?ti, f\u259?
r\u259? \u238?ndoial\u259?, o minune de b\u259?rbat. Dar de ce nu te-ai \u238?
nscris p\u226?n\u259? acum \u238?n hrisoavele \u238?mp\u259?ratului? De ce \u355?ii
s\u259? intri \u238?n slujba mea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru c\u259? tu e\u351?ti comandantul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? Jean Ange, a mai repetat el o dat\u259? numele meu cu un aer g\u226?
nditor. Oare de unde \u238?mi este at\u226?t de cunoscut numele t\u259?u? Ca \u238?
ntr-un vis... Nu, nu reu\u351?esc s\u259?-mi aduc aminte unde l-am mai
auzit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?nceput s\u259?-i povestesc cu \u238?ncredere, ca unui om pe care \u238?l
cuno\u351?ti de mult\u259? vreme:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine \u351?tie? Poate de la Genova, \u238?n tinere\u355?e, nobile
Giustiniani. \u206?n anul 1437, Sinodul de la Basel a dat porunc\u259? s\u259? fiu
c\u259?utat p\u226?n\u259? \u351?i \u238?n Italia. Ce vrei, eram t\u226?n\u259?r
\u351?i \u238?nfl\u259?c\u259?rat pe atunci, la fel ca mul\u355?i al\u355?i c\u259?
rturari. Chiar \u351?i unii dintre patriarhii Baselului voiau eliberarea lumii de
team\u259? \u351?i de injusti\u355?ie. Cooperare interna\u355?ional\u259?, pace
\u238?n Europa, democratizarea Bisericii... Erau idei care m\u259? entuziasmau. De
fapt, p\u226?n\u259? \u351?i \u238?ngrijitorii de la grajduri aveau aceea\u351?i
p\u259?rere cu episcopii \u351?i cu prela\u355?ii. Eu am fost discipolul doctorului
Nicolaus Cusanus. I-am \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?it decep\u355?iile. C\u226?nd
idealul lui s-a pr\u259?bu\u351?it, s-a pr\u259?bu\u351?it \u351?i al meu. \u206?n
ceea ce prive\u351?te unirea Bisericilor Occidentului \u351?i Orientului, el era de
partea minorit\u259?\u355?ii. Erudit, bun cunosc\u259?tor al limbii grece\u351?ti,
Cusanus a fost tentat cu o func\u355?ie de ambasador \u351?i cu o c\u259?l\u259?
torie la Constantinopol. Am participat \u351?i eu la for\u355?area cuf\u259?
rului \u238?n care se p\u259?stra sigiliul Sinodului, pentru ca procura
delega\u355?iei minoritare s\u259? fie \u238?n r\u226?nduial\u259? \u238?n vederea
c\u259?l\u259?toriei. Bine\u238?n\u355?eles, falsul a fost descoperit. Dar, mai
apoi, papa Eugen a \u238?nt\u259?rit cu bula papal\u259? scrisoarea noastr\u259? de
acreditare \u351?i am c\u259?l\u259?torit cu bine spre
Constantinopol.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai fost \u351?i \u238?n astfel de c\u259?l\u259?torii? m-a \u238?ntrebat el
ironic.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-a fost dat s\u259? aud chiar din gura papei c\u259? trebuie s\u259?-mi
isp\u259?\u351?esc gre\u351?eala prin post \u351?i rug\u259?ciune, am continuat eu.
Mai t\u226?rziu, \u238?n calitate de traduc\u259?tor la cancelaria papei, am
participat la Sinodul minoritar de la Ferrara \u351?i de la Floren\u355?a. Chiar
\u351?i cardinalul Giuliano Cesarini mi-a iertat fapta, \u238?\u351?i pierduse
speran\u355?a \u238?n unire c\u226?nd patriarhii Baselului, din ur\u259?,
aleseser\u259? un alt Pap\u259?. S\u259?tul de discu\u355?iile f\u259?r\u259? de
sf\u226?r\u351?it, p\u226?n\u259? la urm\u259? el a preferat s\u259? fie un om de
ac\u355?iune. Eu l-am urmat \u238?n cruciad\u259? ca purt\u259?tor e arme, iar
\u238?n anul 1444, Cesarini a murit la Varna, dup\u259? cum probabil c\u259? \u351?
tii. Atunci am fost luat ostatic de c\u259?tre turci.\par\pard\plain\hyphpar} {
Este un soldat al \u238?nt\u226?mpl\u259?rii, un condotier, acest Giovanni
Giustiniani cu grumaz de taur, m-am g\u226?ndit eu. Iar el m-a c\u226?nt\u259?rit
iar dup\u259? felul lui de a fi. Escroc, aventurier. Dar n-am fost sup\u259?rat. A
\u8213? Vorbe\u351?ti prea mult. Probabil c\u259? vrei s\u259? m\u259? ame\u355?
e\u351?ti. \u350?i \u238?ncerci s\u259?-mi ascunzi ceva. F\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, ai vrut s\u259? intri \u238?n slujba \u206?mp\u259?ratului, dar n-ai
reu\u351?it. De aceea mi te adresezi mie. De ce a\u351? avea mai mult\u259? \u238?
ncredere \u238?n tine dec\u226?t \u238?n \u238?mp\u259?ratul
Constantin?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? intereseaz\u259? banii, l-am asigurat. Eu sunt un om bogat.
Nu-\u355?i cer nimic \u238?n schimb.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, de ce? a \u238?ntrebat el.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru Hristos. Pentru Constantinopol. Chiar dac\u259? tu n-o po\u355?i
vedea, pe spinarea mea a r\u259?mas crucea.\par\pard\plain\hyphpar} {
A izbucnit \u238?n r\u226?s \u351?i s-a lovit cu pumnul \u238?n piept de a r\u259?
sunat pieptarul lui de metal.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-mi vinde mie baliverne de astea! La v\u226?rsta ta, un b\u259?rbat
inteligent nu umbl\u259? dup\u259? cunun\u259? de martir. E drept ca Isidor,
cardinalul, ne-a f\u259?g\u259?duit, mie \u351?i oamenilor mei, Paradisul. Poate nu
\u351?tii c\u259? \u238?nsu\u351?i Sf\u226?ntul Petru \u238?l va trage de urechi
chiar \u238?n Paradis pe acela care va muri l\u226?ng\u259? zidurile
Constantinopolului ap\u259?r\u226?nd credin\u355?a cre\u351?tin\u259?, \u238?
ns\u259? eu, drept s\u259?-\u355?i spun, nu m\u259? prea gr\u259?besc s\u259? ajung
\u238?n Paradis. Prefer s\u259? ajung \u238?n insula Lemnos, pe care mi-a promis-
o \u238?mp\u259?ratul. C\u226?t despre cununa de spini, s-o poarte cine-o vrea! Eu
sunt un om modest, m\u259? mul\u355?umesc \u351?i cu o coroan\u259? de duce. De
fapt, ce vrei de la mine? Sau \u238?mi spui clar, sau \u238?\u355?i vezi de drum
\u351?i m\u259? la\u351?i \u238?n pace! Doar nu tr\u259?im \u238?n epoca
martirilor!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Giovanni Giustiniani! am spus eu. \u206?\u355?i jur c\u259? spun adev\u259?
rul. Tat\u259?l meu a fost grec. Prin vinele mele curge s\u226?ngele vechi al
acestui ora\u351?. Dac\u259? va pune m\u226?na pe mine, Mehmet va porunci s\u259?
fiu tras \u238?n \u355?eap\u259?. De ce nu mi-a\u351? vinde pielea la un pre\u355?
mai mare?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu m-a crezut. De aceea m-am apropiat de el \u351?i, uit\u226?ndu-m\u259?
prudent \u238?n jur, i-am spus \u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd am fugit de la sultan, am furat o pung\u259? plin\u259? cu pietre
pre\u355?ioase. N-am mai povestit nim\u259?nui despre asta. Poate c\u259? acum
m\u259? po\u355?i \u238?n\u355?elege de ce nu doresc s\u259? ajung \u238?n m\u226?
na lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era genovez, a\u351?a c\u259? s-a l\u259?sat prins \u238?n curs\u259?. I-au sclipit
ochii c\u226?nd a auzit despre pietrele pre\u355?ioase. S-a uitat \u238?n jur, apoi
m-a luat prietenos de bra\u355?. Respira\u355?ia lui avea un puternic iz de vin.
Mi-a \u351?optit la ureche:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te voi crede de-mi vei ar\u259?ta pietrele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Casa mea este aproape de port. Dac\u259? mai locuie\u351?ti pe corabie,
avem acela\u351?i drum.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nc\u259?lecat greoi pe calul s\u259?u de r\u259?zboi. \u206?n fa\u355?a
noastr\u259? mergeau doi purt\u259?tori de tor\u355?\u259?, \u238?n spatele nostru,
zorn\u259?indu-\u351?i armurile, veneau solda\u355?ii din garda lui. Am mers
respectuos al\u259?turi de calul lui Giustiniani, a c\u259?rui \u351?a era \u238?
mpodobit\u259? cu franjuri de argint.\par\pard\plain\hyphpar} {
Servitorul meu, Manuil, a deschis poarta \u351?i s-a uitat cu oarecare team\u259?
spre solda\u355?ii zgomoto\u351?i din garda lui Giustiniani. Apoi Giustiniani s-a
lovit din gre\u351?eal\u259? de leul din piatr\u259? \u351?i a \u238?njurat
stra\u351?nic. Iar felinarul din m\u226?na lui Manuil a
tremurat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Adu-ne friptur\u259? de vac\u259? \u351?i castrave\u355?i mura\u355?i! i-am
poruncit eu. Nu uita vinul \u351?i cupele. Cupe mari.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a izbucnit \u238?n r\u226?s \u351?i le-a spus solda\u355?ilor lui
s\u259?-l a\u351?tepte \u238?n fa\u355?a por\u355?ii. Apoi scara a sc\u226?
r\u355?\u226?it puternic sub greutatea sa. Am aprins toate lum\u226?n\u259?rile, am
scos din ascunz\u259?toare mica pung\u259? de piele \u351?i i-am v\u259?rsat
con\u355?inutul pe mas\u259?. Ro\u351?ul rubinelor, verdele smaraldelor, albul
diamantelor au str\u259?lucit ireal \u238?n lumina lum\u226?n\u259?
rilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sf\u226?nt\u259? Fecioar\u259?, Maica Domnului! a murmurat uluit
Giustiniani \u351?i a \u238?ntins m\u226?na lui lat\u259? spre pietrele pre\u355?
ioase, dar n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259? le ating\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Alege ce-\u355?i place! l-am \u238?ndemnat eu. Darul nu te angajeaz\u259?
la nimic. E doar un semn de prietenie. Nu \u238?ncerc s\u259?-\u355?i cump\u259?r
astfel \u238?ncrederea sau s\u259? ob\u355?in vreo favoare din partea
Mai \u238?nt\u226?i nu i-a venit s\u259? cread\u259?. Apoi \u351?i-a ales un rubin
de culoarea s\u226?ngelui de porumbel. Nu l-a ales pe cel mai mare, ci pe cel mai
frumos, \u238?n nici un caz nu era prima dat\u259? c\u226?nd vedea pietre pre\u355?
ioase.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E un dar princiar, a spus el, \u238?nv\u226?rtind uimit rubinul \u238?ntre
degete.\par\pard\plain\hyphpar} {
Avea vocea schimbat\u259?. Oarecum derutat, nu \u351?tia, probabil, ce s\u259? mai
g\u226?ndeasc\u259? despre mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-am spus nimic. M-a privit foarte atent la lumina lum\u226?n\u259?rilor, apoi
\u351?i-a \u238?ndreptat ochii spre podeaua din fa\u355?a mea \u351?i a \u238?
nceput s\u259?-\u351?i netezeasc\u259? pantalonii uza\u355?i de piele cu m\u226?
inile lui late. Nu prea sclipea el \u238?n privin\u355?a elegan\u355?ei, dar nici
nu avea nevoie. Vocea, \u238?nf\u259?\u355?i\u351?area, privirea dovedeau c\u259?
era obi\u351?nuit s\u259? comande.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Meseria mea, a spus el, este s\u259? c\u226?nt\u259?resc oamenii, s\u259?
suflu bine pentru a se risipi pleava \u351?i s\u259? p\u259?strez doar gr\u259?
un\u355?ele bune. Ceva din mine \u238?mi spune c\u259? tu nu e\u351?ti un ho\u355?.
Ceva m\u259? \u238?ndeamn\u259? s\u259? am \u238?ncredere \u238?n tine. Nu numai
din pricina rubinului pe care mi l-ai d\u259?ruit. Sentimente de acest fel sunt
periculoase.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? bem vin, i-am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil a\u351?ezase dinaintea noastr\u259? carnea fript\u259?, castrave\u355?ii
mura\u355?i \u351?i vinul. Giustiniani a sorbit o gur\u259? de vin din cupa sa,
apoi a ridicat-o \u351?i a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213? \u206?n s\u259?n\u259?tatea ta, prin\u355?ule!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u226?zi de mine! am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?tu\u351?i de pu\u355?in, m-a asigurat el. Sunt con\u351?tient \u238?
ntotdeauna de ceea ce spun. Chiar \u351?i atunci c\u226?nd sunt beat. Un om
obi\u351?nuit, un om ca mine, poate izbuti s\u259?-\u351?i \u238?mpodobeasc\u259?
cre\u351?tetul cu o coroan\u259?, dar niciodat\u259? nu va putea deveni prin\u355?.
Unii au \u238?n inima lor coroana de prin\u355?. Fruntea, ochii, alura \u238?mi
spun cine e\u351?ti. Dar nu avea team\u259?! Eu \u351?tiu s\u259? fiu discret. Ce
dore\u351?ti de la mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Crezi c\u259? po\u355?i ap\u259?ra Constantinopolul,
comandantule?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar el, la r\u226?ndul lui, m-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai c\u259?r\u355?i de joc, Jean Ange?\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am pus dinainte c\u259?r\u355?ile de joc pictate pe lemn, pe care le cump\u259?
rasem de la marinarii din port. El le-a amestecat distrat \u351?i le-a
desf\u259?\u351?urat \u238?n fa\u355?a lui, cu partea pictat\u259? la vedere. Apoi
a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-a\u351? fi tr\u259?it prea mult \u351?i nici n-a\u351? fi ajuns
vreodat\u259? la situa\u355?ia de acum dac\u259? n-a\u351? fi jucat. Destinul
distribuie c\u259?r\u355?ile. Un b\u259?rbat cu experien\u355?\u259? accept\u259?
c\u259?r\u355?ile pe care destinul i le-a dat, le\par\pard\plain\hyphpar} {
prive\u351?te cu aten\u355?ie, le apreciaz\u259?, apoi hot\u259?r\u259?\u351?te
singur dac\u259? trebuie s\u259? joace ori nu. Nu-i obligatoriu s\u259? joci de
fiecare dat\u259?. Te po\u355?i ab\u355?ine \u238?ntotdeauna, po\u355?i a\u351?
tepta o m\u226?n\u259? mai bun\u259?. Oric\u226?t de mare ar fi miza, un adev\u259?
rat juc\u259?tor nu se las\u259? antrenat \u238?n joc dac\u259? nu are c\u259?
r\u355?i pe m\u259?sur\u259?. E drept, niciodat\u259? nu po\u355?i cunoa\u351?te
jocul adversarului, dar \u238?ntotdeauna po\u355?i calcula \u351?i presupune ce
inten\u355?ii are. Cu toate acestea, c\u259?r\u355?ile bune sau doar acceptabile nu
decid \u238?nc\u259? \u238?n ce fel se va desf\u259?\u351?ura partida. E nevoie de
abilitate. Dar mai mult dec\u226?t de orice, e nevoie de noroc. C\u226?nd am jucat,
eu am avut \u238?ntotdeauna noroc, domnule Jean Ange...\u206?ntr-adev\u259?r, eu am
avut noroc, a mai spus o dat\u259?, dup\u259? ce a sorbit dintr-o \u238?nghi\u355?
itur\u259? tot vinul din cup\u259?. P\u226?n\u259? acum. Nu m-a\u351? fi angajat
\u238?ntr-o partid\u259? \u238?n care s\u259? nu fi avut nici o \u351?ans\u259?,
chiar \u351?i pentru un ducat. Am examinat cu aten\u355?ie zidurile ora\u351?
ului. \u206?n Constantinopol, fiecare genera\u355?ie a avut parte de un asediu
\u351?i, de fiecare dat\u259?, zidurile au rezistat. De ce n-ar mai rezista o
dat\u259?? Am inspectat Arsenalul \u351?i trupele \u238?mp\u259?ratului. Dup\u259?
ce am chibzuit c\u226?t am chibzuit, am hot\u259?r\u226?t s\u259?-mi risc
reputa\u355?ia \u351?i via\u355?a. De unde po\u355?i deduce c\u259? eu nu consider
c\u259? ar fi chiar at\u226?t de rele c\u259?r\u355?ile pe care destinul mi le-a
distribuit de data asta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai ai \u351?i cor\u259?biile, i-am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a-i, a recunoscut el. \u206?n plus, am \u351?i cor\u259?biile mele.
Ultima carte, pentru cea mai nefericit\u259? situa\u355?ie. Dar n-avea team\u259?!
Dac\u259? Giovanni Giustiniani se angajeaz\u259? \u238?n lupt\u259?, \u351?tie
s\u259? se bat\u259?. Cu repeziciune \u351?i cu discern\u259?m\u226?nt. P\u226?
n\u259? la ultima \u351?ans\u259?. Dar nu mai departe . Nu, nu mai departe...
Via\u355?a e o miz\u259? extraordinar\u259?, a continuat el. Este lucrul cel mai de
pre\u355? pe care un om \u238?l poate capata. Cea mai solid\u259? cuiras\u259? nu
rezist\u259? la o ghiulea, chiar \u351?i o [...] se poate strecura printr-o
articula\u355?ie a celei mai sofisticate plato\u351?e. O s\u259?geat\u259? poate
s\u259? p\u259?trund\u259? prin viziera unei armuri. Un soldat \u238?mbr\u259?cat
din cap p\u226?n\u259? \u238?n picioare \u238?n armur\u259? de fier este
neputincios \u238?n fa\u355?a focului sau a plumbului topit. Este meseria mea
dar \u351?i onoarea mea s\u259? lupt p\u226?n\u259? la ultima \u351?ans\u259?. Dar
nu \u351?i c\u226?nd nu mai exist\u259? nici o \u351?
ans\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am mai turnat vin \u351?i l-am \u238?ntrebat cu un aer
indiferent:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?t vrei, Giustiniani, ca s\u259?-\u355?i scufunzi singur cor\u259?
biile?\par\pard\plain\hyphpar} {
A tres\u259?rit violent, \u351?i-a f\u259?cut semnul
crucii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Spui nerozii, a urlat el. Jocul acesta nu-mi mai
place.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Aceste pietre... am spus eu \u351?i, dup\u259? ce le-am luat \u238?n pumn,
le-am l\u259?sat s\u259? alunece pe mas\u259?, \u238?ntre noi. Oare nu sunt de
ajuns aceste pietre pre\u355?ioase pentru a cump\u259?ra de la Genova zece
cor\u259?bii ca ale tale?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cred c\u259? da, a spus el, nemaiput\u226?ndu-\u351?i desprinde privirea de
rubinele s\u226?ngerii \u351?i de diamantele str\u259?lucitoare ce curgeau printre
degetele mele. Poate, dac\u259? am fi la Genova. Dar nu suntem la Genova. Iar
dac\u259? mi-a\u351? scufunda cor\u259?biile, pietrele tale nu vor mai avea nici o
valoare pentru mine. Chiar dac\u259? mi-ai pl\u259?ti de zece ori, de o sut\u259?
de ori pre\u355?ul cor\u259?biilor, tot nu le-a\u351?
scufunda.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prin urmare, nu ai \u238?ncredere \u238?n c\u259?r\u355?ile ce \u355?i s-au
dat, nu-i a\u351?a? l-am \u238?ntrebat eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
El a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu ezit. Am intrat \u238?n joc, \u238?l voi juca. Dar \u238?n limitele
bunului-sim\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u351?ters buzele cu m\u226?inile, a z\u226?mbit \u351?i a
\u8213? Trebuie s\u259? ne fi \u238?mb\u259?tat stra\u351?nic am\u226?ndoi
dac\u259? am ajuns s\u259? rostim vorbe necugetate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu era adev\u259?rat. El ar fi putut s\u259? bea \u351?i un butoi de vin \u351?i
tot nu s-ar fi ame\u355?it. Am adunat pietrele \u238?mpr\u259?\u351?tiate pe
mas\u259? \u351?i am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru mine, pietrele astea nu mai au nici o valoare.... At\u226?t de
lipsite de valoare au ajuns, adun\u259?-le. Pietrele astea nu vor mai str\u259?luci
niciodat\u259?, am ad\u259?ugat cu o voce aspr\u259? \u351?i le-am izbit de
perete.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au c\u259?zut ca boabele de grindin\u259? pe podea. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Adun\u259?-le, dac\u259? le vrei, i-am spus, sunt ale tale! Pietre ca toate
pietrele de pe drum.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti nebun, a strigat el. Nu \u351?tii ce faci. M\u226?ine te vei lua
cu m\u226?inile de cap pentru r\u259?t\u259?cirea de ast\u259?
zi.\par\pard\plain\hyphpar} {
De o spaim\u259? cumplit\u259? g\u226?tul mi-a fost cuprins, vorbele au refuzat
s\u259? fie rostite. Am cl\u259?tit din cap.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ia-le! am reu\u351?it, \u238?ntr-un sf\u226?r\u351?it, s\u259? articulez.
Sunt pre\u355?ul s\u226?ngelui meu. \u206?ng\u259?duie-mi s\u259? lupt al\u259?turi
de oamenii t\u259?i! Nu vreau nimic altceva de la tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
A r\u259?mas cu gura c\u259?scat\u259?. Se uita hipnotizat la mine. Apoi, \u238?n
ochii lui bulbuca\u355?i a ap\u259?rut \u238?ndoiala.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt veritabile? a \u238?ntrebat.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am aplecat \u351?i am luat de pe podea un diamant oarecum t\u259?iat grosolan, m-
am apropiat de fereastr\u259? \u351?i am tras ad\u226?nc o linie pe sticla
groas\u259?, de sus p\u226?n\u259? jos. Scr\u226?\u351?netul ascu\u355?it ne-a
sf\u226?\u351?iat urechile. Apoi am aruncat diamantul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar e\u351?ti un b\u259?rbat nebun, a spus el. Ai mintea r\u259?
v\u259?\u351?it\u259? acum. Nu sunt eu omul care s\u259? profite de sl\u259?
biciunea altuia. Cel mai bine ar fi s\u259? te culci \u351?i s\u259? te
odihne\u351?ti. Vom vorbi dup\u259? aceea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u355?i s-a \u238?nt\u226?mplat niciodat\u259?, l-am \u238?ntrebat eu,
s\u259? ai o viziune \u238?n care s\u259? te vezi pe tine \u238?nsu\u355?
Poate c\u259? am fost \u351?i pu\u355?in ame\u355?it de vin, fiindc\u259? nu sunt
obi\u351?nuit s\u259? beau prea mult. \u206?n orice caz, am
\u8213? \u206?nainte de b\u259?t\u259?lia de la Varna, \u238?n Ungaria, am avut
parte de un cumplit cutremur de p\u259?m\u226?nt. Caii \u351?i-au rupt atunci
leg\u259?turile \u238?n care erau prin\u351?i \u351?i au alergat nechez\u226?nd pe
c\u226?mp.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~P\u259?s\u259?rile zburau dezorientate. P\u259?m\u226?ntul se cutremura \u351?i
se despica. Era \u238?n momentul c\u226?nd regele Ungariei \u351?i-a \u238?nc\u259?
lcat jur\u259?m\u226?ntul \u351?i a rupt pacea cu turcii \u238?n urma insistentelor
rug\u259?min\u355?i ale cardinalului Cesarini. Atunci mi s-a ar\u259?tat pentru
prima oar\u259? \u238?ngerul Mor\u355?ii. Era un b\u259?rbat palid, cu p\u259?rul
negru. Avea chipul meu. Ca \u351?i cum m-a\u351? fi privit \u238?ntr-o
oglind\u259?. El mi-a spus: Ne vom mai \u238?nt\u226?lni!... \u206?ntr-o mla\u351?
tin\u259?, \u238?n apropierea Varnei, l-am v\u259?zut pentru a doua oar\u259?.
Era \u238?n spatele meu c\u226?nd ungurii l-au omor\u226?t pe cardinalul Cesarini,
pe care-l considerau cauza tuturor relelor ce\par\pard\plain\hyphpar} {
se ab\u259?tuser\u259? asupr\u259?-le. Cesarini era un idealist, poate cel mai
idealist b\u259?rbat pe care l-am cunoscut. Idealul, perfec\u355?iunea la care
aspira l-au ucis. Sufletul lui a murit de spaim\u259? \u351?i de disperare cu mult
mai \u238?nainte ca trupul s\u259?-i fie ucis. Dup\u259? ce am \u238?n\u355?eles
c\u259? Cesarini nu mai este, am \u238?ntors capul \u351?i l-am v\u259?zut \u238?n
spatele meu pe \u238?ngerul Mor\u355?ii, care m\u259? privea cu ochii mei. "Ne vom
revedea!" a spus el \u238?nc\u259? o dat\u259?. "Ne vom revedea l\u226?ng\u259?
Poarta Sf\u226?ntului ..." Nu i-am \u238?n\u355?eles atunci vorbele. Abia acum
\u238?ncep s\u259? i le \u238?n\u355?eleg.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu sunt un ho\u355?. Dintr-un capriciu, un sultan poate face m\u226?ine
un sclav mai bogat dec\u226?t orice principe din Occident. Dup\u259? b\u259?t\u259?
lie, am fost dus, \u238?mpreun\u259? cu ceilal\u355?i ostatici, dinaintea
sultanului Murad. Victoria lui de atunci a fost nea\u351?teptat\u259?. De fapt,
fusese la un pas de \u238?nfr\u226?ngere, \u238?i at\u226?rnau obrajii sub ochii
\u238?nc\u259? \u238?nsp\u259?im\u226?nta\u355?i de \u238?ncerc\u259?rile prin care
trecuse. Era un b\u259?rbat mic de statur\u259? - eu \u238?l dep\u259?\u351?eam cu
un cap - pe care inactivitatea \u351?i pl\u259?cerile \u238?l f\u259?cuser\u259?
greoi. Mul\u355?i \u238?ntindeau m\u226?inile spre el \u351?i-i f\u259?g\u259?duiau
mari bog\u259?\u355?ii \u238?n schimbul vie\u355?ii. Dar, \u238?n ochii lui, noi
to\u355?i eram sperjuri. El dorea s\u259? tr\u259?iasc\u259? \u238?n pace. De aceea
\u351?i abdicase o dat\u259? \u238?n favoarea fiului s\u259?u Mehmet \u351?i se
retr\u259?sese s\u259? se odihneasc\u259? \u351?i s\u259? se reculeag\u259? la
Magnesia. Ne-a oferit \u351?ansa s\u259? alegem \u238?ntre Islam \u351?i moarte.
Mustea p\u259?m\u226?ntul de s\u226?nge; \u238?ngenuncheau \u238?n fa\u355?a
c\u259?l\u259?ului, sub iatagan, \u351?i tineri, \u351?i b\u259?tr\u226?ni, \u351?i
slujitori, \u351?i nobili. Mul\u355?i n-au mai putut suporta s\u259? priveasc\u259?
cum se rostogoleau, unul dup\u259? altul, capetele at\u226?tor b\u259?rba\u355?i.
Au izbucnit \u238?n pl\u226?ns \u351?i i-au recunoscut umili pe Dumnezeul Islamului
\u351?i pe Profet. Iar c\u226?\u355?iva c\u259?lug\u259?ri au fost \u238?ntr-
at\u226?t de mult tulbura\u355?i, \u238?nc\u226?t au ajuns s\u259? spun\u259?
c\u259? \u351?i-au pierdut credin\u355?a, fiindc\u259? Dumnezeu le-a \u238?ng\u259?
duit turcilor s\u259? \u238?nving\u259?. Am povestit mai
departe:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar Murad era un b\u259?rbat obosit \u351?i \u238?mb\u259?tr\u226?nit
\u238?nainte de vreme. Fiul s\u259?u preferat murise \u238?necat. Dup\u259? aceea
n-a mai fost interesat c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in de putere. Obi\u351?nuia
s\u259?-\u351?i caute uitarea \u238?n vin, \u238?n compania erudi\u355?ilor \u351?i
a poe\u355?ilor. Nu iubea v\u259?rsarea de s\u226?nge. C\u226?nd mi-a venit r\u226?
ndul, s-a uitat la mine \u351?i probabil c\u259? i-a pl\u259?cut chipul meu. Mi-a
spus: Dar tu e\u351?ti \u238?nc\u259? at\u226?t de t\u226?n\u259?r! De ce vrei
s\u259? mori? Recunoa\u351?te-L pe Profet! I-am r\u259?spuns: Sunt t\u226?n\u259?r
e adev\u259?rat, dar sunt gata s\u259?-mi pl\u259?tesc datoria de om, la fel \u351?
i tu, preaputernicule, atunci c\u226?nd \u238?\u355?i va veni vremea, vei fi gata
s-o pl\u259?te\u351?ti. R\u259?spunsul meu i-a fost pe plac \u351?i n-a mai \u238?
ncercat m\u259? conving\u259? s\u259?-mi schimb credin\u355?a. Ai dreptate, a spus
el. Va veni c\u226?ndva \u351?i ziua c\u226?nd necunoscuta m\u226?n\u259? str\u259?
in\u259? va amesteca pulberea mea divin\u259? cu p\u259?m\u226?ntul. Apoi a f\u259?
cut un semn \u351?i am fost eliberat datorit\u259? vorbelor mele, care i-au muiat
imagina\u355?ia poetic\u259?. Vrei s\u259? ascul\u355?i, Giovanni Giustiniani,
versurile pe care sultanul Murad le-a scris dup\u259? b\u259?t\u259?lie?
\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a cl\u259?tinat din cap, \u351?i-a mai turnat vin \u238?n cup\u259?
\u351?i a \u238?nceput s\u259? mu\u351?te dintr-o bucat\u259? de friptur\u259?
rece. Am \u238?n\u355?eles c\u259? nu se prea omora el dup\u259? versuri, dar
dorin\u355?a mea de a i le spune era mai mare dec\u226?t a lui de a nu le asculta.
Am \u238?mpins spre el platoul cu castrave\u355?i mura\u355?i \u351?i am \u238?
nceput s\u259?-i declam \u238?n turce\u351?te memorabilele versuri, b\u259?t\u226?
nd pe mas\u259? ritmul cu degetele, ca \u351?i cum a\u351? fi urm\u259?rit strunele
unei l\u259?ute. Apoi am tradus-o pentru el;\par\pard\plain\hyphpar} {
D\u259?-mi \u238?napoi, paharnicule, vinul zilei de ieri,\par\pard\plain\hyphpar} {
D\u259?-mi l\u259?uta s\u259? c\u226?nt, preg\u259?te\u351?te-mi inima pentru
uitare!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? via\u355?a-i o clip\u259?, vreau s-o tr\u259?iesc \u238?n pl\u259?
ceri!\par\pard\plain\hyphpar} {
D\u259?-mi s\u259? beau p\u226?n\u259?-n ziua \u238?n care\par\pard\plain\hyphpar}
{
Necunoscuta m\u226?n\u259? str\u259?in\u259?\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu p\u259?m\u226?ntul va amesteca pulberea mea divin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? A\u351?a era inima sultanului Murad. El a consolidat puterea Imperiului
Otoman, iar dac\u259? a dus r\u259?zboi dup\u259? r\u259?zboi, a f\u259?cut-o doar
pentru a ob\u355?ine o pace durabil\u259?. Era un b\u259?tr\u226?n obosit \u351?i
s\u259?tul de putere. De dou\u259? ori a abdicat \u238?n favoarea fiului s\u259?u.
Prima dat\u259? au fost cre\u351?tinii aceia care l-au silit s\u259? revin\u259? pe
tron. A doua oar\u259?, marele vizir Khalil, atunci c\u226?nd ienicerii au
incendiat bazarul din Adrianopol. Dup\u259? aceea, Murad a \u238?n\u355?eles
c\u259? trebuie s\u259? se resemneze cu puterea \u351?i a domnit p\u226?n\u259? la
sf\u226?r\u351?itul zilelor sale, dar r\u259?zboaie n-a mai purtat. De dou\u259?
ori pe s\u259?pt\u259?m\u226?n\u259? se \u238?mb\u259?ta \u238?n compania poe\u355?
ilor \u351?i a filozofilor \u351?i, \u238?n stare de euforie, obi\u351?nuia s\u259?
d\u259?ruiasc\u259? domenii, caftane de onoare \u351?i pietre pre\u355?ioase.
Niciodat\u259?, dup\u259? ce s-a trezit din be\u355?ie, n-a oftat dup\u259?
darurile oferite. C\u226?teva dintre aceste pietre pre\u355?ioase mi le-a d\u259?
ruit mie sultanul Murad. P\u259?streaz\u259?-le, dac\u259? le dore\u351?ti,
Giustiniani, eu n-am trebuin\u355?\u259? de ele \u351?i nici nu \u355?i le voi cere
m\u226?ine \u238?napoi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce \u351?i-a \u238?ndesat o jum\u259?tate de castravete murat \u238?n
gur\u259?, Giustiniani \u351?i-a \u351?ters m\u226?inile ude de pantalonii lui
uza\u355?i de piele, \u351?i-a f\u259?cut cu pio\u351?enie semnul crucii \u351?i s-
a l\u259?sat cu greutate \u238?n patru labe \u238?n fa\u355?a
mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu sunt un om s\u259?rac, a spus el, un simplu mercenar. Nu-mi st\u259?
\u238?n obicei s\u259? afi\u351?ez o fals\u259? m\u226?ndrie. \u350?i apoi, nu-i
deloc r\u259?u motivul pentru care m\u259? umilesc cu pl\u259?cere \u238?n fa\u355?
a ta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i s-a apucat s\u259? str\u226?ng\u259? pietrele \u238?mpr\u259?\u351?tiate
prin cas\u259?, iar eu i-am luminat drumul cu lum\u226?narea. De\u351?i g\u226?
f\u226?ia \u351?i gemea din cauza pozi\u355?iei incomode, mi-a
\u8213? Dar n-are nici un rost s\u259? m\u259? aju\u355?i. \u350?i de m-a\u351?
iubi cu cea mai frumoas\u259? femeie din lume, m\u226?inile \u351?i picioarele mele
n-ar fi mai fericite ca acum. \par\pard\plain\hyphpar} {
I-am dat \u351?i punga de piele, iar el a pus cu aten\u355?ie pietrele \u238?n ea,
s-a ridicat de jos, i-a str\u226?ns b\u259?ierile \u351?i \u351?i-a strecurat-o
\u238?n buzunar.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu sunt lacom, a constatat el. S-ar putea ca vreo piatr\u259? mai mare
s\u259? se fi rostogolit p\u226?n\u259? cine \u351?tie \u238?n ce cr\u259?p\u259?
tur\u259? din lemnul podelei sau pe sub covoare. Oricum, de vor mai fi, le va
g\u259?si\par\pard\plain\hyphpar} {
servitorul t\u259?u c\u226?nd va m\u259?tura, \u238?\u355?i mul\u355?
umesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi \u351?i-a l\u259?sat capul \u238?ntr-o parte \u351?i m-a privit cu un aer
foarte mul\u355?umit. A spus \u238?n continuare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n timpul vie\u355?ii mele am \u238?nt\u226?lnit \u351?i sfin\u355?
i, \u351?i clarv\u259?z\u259?tori, \u351?i multe alte soiuri de nebuni. Dar am fost
imbecil c\u226?nd mi-am \u238?nchipuit c\u259? pe p\u259?m\u226?nt nu se pot
petrece \u351?i lucruri at\u226?t de extraordinare \u238?nc\u226?t s\u259?
dep\u259?\u351?easc\u259? puterea uman\u259? de \u238?n\u355?elegere. Faptul
c\u259? te-am \u238?nt\u226?lnit este unul din aceste evenimente de ne\u238?n\u355?
eles.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a \u238?ntins m\u226?na lui enorm\u259? \u351?i mi-a str\u226?ns-o pe a mea cu
sincer\u259? recuno\u351?tin\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De acum \u238?nainte, a spus el, tu e\u351?ti prietenul meu, domnule Jean
Ange! Zic\u259? lumea ce-o zice! De te va vorbi de r\u259?u, nu voi apleca
niciodat\u259? urechea s\u259?-i ascult tr\u259?nc\u259?nelile. Te iau sub
protec\u355?ia mea. Iar m\u226?ine diminea\u355?\u259?, dup\u259? ce va suna
de\u351?teptarea, \u238?i voi porunci scribului s\u259? te \u238?nscrie pe lista
oamenilor mei. Dar s\u259? fii acolo! \u206?\u355?i voi da un cal \u351?i o
armur\u259?. Nu-\u355?i face griji, vei avea parte de destul\u259? h\u259?r\u355?
uial\u259? pentru a te obi\u351?nui cu regulile pe care le impun eu solda\u355?ilor
mei. \u206?n privin\u355?a aceasta, te asigur c\u259? sunt mai al dracului
dec\u226?t turcii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu m-a b\u259?tut prietene\u351?te pe um\u259?r, a\u351?a cum ar fi f\u259?cut
probabil un comandant cu mai pu\u355?in\u259? experien\u355?\u259?.
Dimpotriv\u259?, \u238?nainte de a pleca, s-a \u238?nclinat cu respect \u238?n
fa\u355?a mea \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u259?streaz\u259?-\u355?i secretele! Pe mine prea pu\u355?in m\u259?
intereseaz\u259?! Dac\u259? ai fi avut inten\u355?ii rele, n-ai fi procedat a\u351?
a. Am \u238?ncredere \u238?n tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii nu m-au vrut, un latin m-a acceptat. M-a \u238?n\u355?eles mai bine
dec\u226?t grecii Giovanni Giustiniani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am primit un cal \u351?i echipament de lupt\u259?. \u206?n primele zile Giustiniani
mi-a verificat cuno\u351?tin\u355?ele. L-am \u238?nso\u355?it c\u226?nd a inspectat
flancurile \u351?i forma\u355?iile de ap\u259?r\u259?tori ai ora\u351?ului,
alc\u259?tuite din greci \u351?i din tineri c\u259?lug\u259?ri neantrena\u355?i
pentru lupt\u259?. B\u226?\u355?\u226?ia ne\u238?ncrez\u259?tor din capul lui mare
de taur \u351?i r\u226?dea de ne\u238?ndem\u226?narea lor. S-a sf\u259?tuit cu
\u238?mp\u259?ratul, cu Phrantzes, cu c\u259?pitanii cor\u259?biilor grece\u351?
ti \u351?i vene\u355?iene, cu podestatul Perei ,cu bailul Vene\u355?iei, chiar
\u351?i cu prin\u355?ul Orhan, \u238?n surghiun la Constantinopol, care \u351?i-a
oferit \u238?mp\u259?ratului serviciile sale \u351?i ale slujitorilor s\u259?i
pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu fiecare a discutat pe \u238?ndelete \u351?i a povestit \u238?ntotdeauna istorii
amuzante din timpul campaniilor de r\u259?zboi sau asediilor .Asemenea prorei unei
cor\u259?bii puternice, care d\u259? la o parte valuri de ne\u238?nvins, el
ofer\u259? \u238?ntotdeauna interlocutorilor o solu\u355?ie pentru dep\u259?\u351?
irea discordiilor, invidiilor \u351?i prejudec\u259?\u355?ilor, \u238?n el
toat\u259? lumea are \u238?ncredere. \u206?n el trebuie s\u259? te \u238?ncrezi,
fiindc\u259? este ca o coloan\u259? pe care se sprijin\u259? edificiul de ap\u259?
rare al ora\u351?ului care se f\u259?ure\u351?te de la o zi la alta. Bea mult vin.
Din dou\u259? \u238?nghi\u355?ituri, e \u238?n stare s\u259? soarb\u259? tot vinul
dintr-o cup\u259? uria\u351?\u259?. Dar, \u238?n afar\u259? de pungile ce-i
at\u226?rn\u259? sub ochi, nici un alt efect nu are b\u259?utura asupra
\u206?ncetineala cu care se mi\u351?c\u259? \u351?i flec\u259?reala f\u259?r\u259?
de sf\u226?r\u351?it, \u238?nd\u259?r\u259?tul c\u259?rora se ascunde o
judecat\u259? echilibrat\u259? \u351?i dreapt\u259?, m-au cam enervat la \u238?
nceput. Dar, p\u226?n\u259? la urm\u259?, am \u238?nceput s\u259? privesc \u351?i
eu prin bulbuca\u355?ii lui ochi de taur. Acum mi se pare c\u259? asist la
punerea \u238?n func\u355?iune a unui imens mecanism, pe care l-a conceput un
matematician iscusit, care sc\u226?r\u355?\u226?ie \u351?i p\u226?r\u226?ie din
toate articula\u355?iile, dar se apropie de scopul propus, fiecare parte a
mecanismului ajut\u226?ndu-se de celelalte \u351?i ajut\u226?ndu-le la r\u226?ndu-
Sunt nevoit s\u259?-l admir, la fel ca to\u355?i oamenii lui, care-l admir\u259?
\u351?i se supun poruncilor sale, fiindc\u259? niciodat\u259? nu d\u259? un ordin
de prisos.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ceea ce m\u259? prive\u351?te, cred c\u259?-i sunt de ceva folos. I-am
povestit tot ce \u351?tiu despre ienicerii sultanului: despre felul \u238?n care
sunt instrui\u355?i, despre armamentul pe care \u238?l folosesc \u351?i despre
tehnica lor de lupt\u259?. I-am vorbit despre personalitatea sultanului Mehmet,
precum \u351?i despre caracterul celor mai apropia\u355?i sfetnici ai lui. I-am
explicat c\u259? dup\u259? moartea sultanului Murad, nemai\u238?n\u355?eleg\u226?
ndu-se \u238?ntre ei, demnitarii imperiului s-au desp\u259?r\u355?it \u238?n
dou\u259? - unii, sus\u355?in\u259?tori ai r\u259?zboiului, ceilal\u355?i ai
p\u259?cii -, \u351?i ca sultanul Mehmet a \u238?ncurajat cu bun\u259? \u351?
tiin\u355?\u259? discordia, pentru a r\u259?sturna pe marele vizir
Khalil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? El n-a putut niciodat\u259? s\u259? uite, i-am mai spus eu lui Giustiniani
c\u259? \u238?n tinere\u355?e a fost umilit - mai \u238?nt\u226?i la doisprezece
ani, apoi la paisprezece - c\u226?nd a trebuit s\u259? renun\u355?e la tron, \u238?
n ciuda faptului c\u259? Murad abdicase de bun\u259?voie \u238?n favoarea sa.
\u206?n aceste umilin\u355?e timpurii \u238?\u351?i au r\u259?d\u259?cinile
am\u259?r\u259?ciunea, fanatismul \u351?i ambi\u355?ia - cauze secrete ale tuturor
actelor sale. Prima oar\u259? - dar era copil pe atunci -, c\u226?nd, pe nea\u351?
teptate, armata crucia\u355?ilor s-a apropiat pe la Varna , Mehmet a f\u259?cut o
adev\u259?rat\u259? criz\u259? de nervi. Asta se \u238?nt\u226?mpla \u238?n
Adrianopol. A pl\u226?ns, a \u355?ipat \u351?i s-a zv\u226?rcolit pe p\u259?m\u226?
nt \u351?i \u355?\u259?r\u226?n\u259? - apoi s-a refugiat \u238?n harem. Cel
pu\u355?in, a\u351?a se poveste\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? fostul sultan Murad n-ar fi venit \u238?n grab\u259? din Magnesia \u351?i
n-ar fi \u238?mpins armata Asiei, Imperiul Otoman s-ar fi pr\u259?bu\u351?it de
atunci. Fiindc\u259? s\u226?rbii \u351?i bulgarii s-ar fi aliat de bun\u259?voie
cu\par\pard\plain\hyphpar} {
cre\u351?tinii... Destinul..., am spus eu. Dac\u259? flota pontifical\u259? n-ar fi
\u238?nt\u226?rziat. Dac\u259? genovezii din Pera n-ar fi transportat armata lui
Murad peste Bosfor, tr\u259?d\u226?nd astfel \u238?nc\u259? o dat\u259? lumea
cre\u351?tin\u259?... Se spune c\u259? Murad ar fi pl\u259?tit genovezilor c\u226?
te un ducat pentru fiecare om \u238?mbarcat. Dac\u259?...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar un om slab \u351?i lipsit de voin\u355?\u259? \u238?\u351?i pierde
timpul g\u226?ndindu-se la cum ar fi putut s\u259? fie sau cum ar fi fost dac\u259?
s-ar fi putut..., a \u355?ipat Giustiniani enervat. Voin\u355?a omului este
destinul\par\pard\plain\hyphpar} {
s\u259?u. Orice ar fi s\u259? i se \u238?nt\u226?mple. Sau, poate c\u259? \u355?
ie \u355?i-ar fi fost mai pe plac dac\u259? sultanul le-ar fi \u238?ng\u259?duit
vene\u355?ienilor accesul la Marea Neagr\u259? \u351?i i-ar fi str\u226?ns de
boa\u351?e pe genovezi, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
Abia atunci mi-am amintit c\u259? Giustiniani era genovez. E obligat s\u259?
accepte doar ceea ce Genova admite c\u259?-i drept \u351?i
corect.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?! am spus eu. Am povestit doar ce s-a \u238?nt\u226?
mplat. Nu \u238?ncape \u238?ndoial\u259? c\u259?, \u351?i f\u259?r\u259? ajutorul
genovezilor din Pera, Murad tot ar fi trecut Bosforul. Grecii n-ar fi fost \u238?n
stare s\u259?-l \u238?mpiedice. De sute de ani, Constantinopolul s-a obi\u351?nuit
doar s\u259? se apere, nu s\u259? \u351?i s\u259? atace. Flota cre\u351?tin\u259?
t\u259?\u355?ii nu a venit la timp. De aceea am fost \u238?nvin\u351?i la Varna.
Dar Mehmet n-a putut s\u259? uite groaza \u351?i amarul pe care le-a \u238?ncercat
atunci. De aceea \u351?i-a construit el ast\u259?-var\u259? fort\u259?rea\u355?a pe
p\u259?m\u226?nt grecesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Povestea cu Varna nu se va mai repeta, a spus el. Eu trebuie s\u259?-mi
protejez armata. Este o obliga\u355?ie pentru poporul meu. Bine\u238?n\u355?eles, a
fost un pretext, dar chiar Cre\u351?tin\u259?tatea i l-a
oferit.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u259?-i drept sau nedrept, a spus Giustiniani, el a \u238?nchis Bosforul. E un
fapt politic. Din fericire, cor\u259?biile genoveze au acces la Marea Neagr\u259?.
Din cauza neutralit\u259?\u355?ii Perei, se \u238?n\u355?elege. Vene\u355?ienii
\u351?i-au s\u259?pat singuri groapa c\u226?nd au consim\u355?it s\u259? r\u259?
m\u226?n\u259? cor\u259?biile lor \u238?n Port, la dispozi\u355?ia \u238?mp\u259?
ratului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru toat\u259? cre\u351?tin\u259?tatea, neutralitatea Perei este doar un
prilej de am\u259?r\u259?ciune, i-am atras eu aten\u355?ia. Poate c\u259? zidurile
ei nu sunt datoare cu nimic zidurilor Constantinopolului. Dar asedierea lor l-ar
destabiliza pe Mehmet. Am c\u226?\u351?tiga timp. Timpul lucreaz\u259? \u238?n
favoarea noastr\u259?. Phrantzes are dreptate. Pentru c\u259?, de n-ar fi fost
neutr\u259?, sultanul ar fi \u238?ncercat mai \u238?nt\u226?i s\u259?
cucereasc\u259? Abia dup\u259? aceea ar fi trecut la asediul Constantinopolului.
Iar dac\u259? ar fi reu\u351?it s\u259? distrug\u259? Pera, ar fi
a\u355?\u226?\u355?at toat\u259? Genova \u238?mpotriv\u259?-
\u8213? Tu vorbe\u351?ti ca un grec, a spus sc\u226?rbit Giustiniani. Orice ar fi
s\u259? se \u238?nt\u226?mple, neutralitatea Perei asigur\u259? Occidentului
comer\u355?ul \u238?n Marea Neagr\u259?. Dac\u259?-i neutr\u259?, Pera este mai de
folos \par\pard\plain\hyphpar} {
Constantinopolului dec\u226?t dac\u259? n-ar mai exista. Prin Pera \u238?ntotdeauna
va fi o poart\u259? deschis\u259? pentru negocierea p\u259?cii, dac\u259?
rezist\u259?m mult timp asediului, bine\u238?n\u355?eles. F\u259?r\u259? armele
\u351?i armatele pe care le putem ob\u355?ine prin intermediul Perei, am fi f\u259?
r\u259? \u238?ndoial\u259?, pierdu\u355?i. Prin intermediul Perei putem \u351?ti
tot ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? la Adrianopol. Tu te \u238?n\u351?eli c\u226?nd
g\u226?nde\u351?ti cum g\u226?nde\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Neutralitatea Perei este un lucru bun \u351?i de ne\u238?
nlocuit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tot prin Pera, am spus eu, \u351?i sultanul afl\u259? tot ceea ce se \u238?
nt\u226?mpl\u259? \u238?n Constantinopol.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite ce, mi-a spus el, Constantinopolul este un ora\u351? mare. De aceea,
ar trebui ca, atunci c\u226?nd va \u238?ncepe asediul, s\u259? sp\u226?nzur
c\u226?\u355?iva pescari, geamba\u351?i \u351?i evrei. Dar \u238?ntr-un ora\u351?
asediat e imposibil s\u259? \u238?mpiedici r\u259?sp\u226?ndirea ve\u351?tilor. Sau
ai putea, dac\u259? ai avea o experien\u355?\u259? bogat\u259?. \u206?n
aceast\u259? privin\u355?\u259?, ce-i drept, Pera nu ne poate fi de ajutor. Dar
dac\u259? le pui toate cap la cap, Pera ne este mai mult favorabil\u259? dec\u226?t
p\u259?guboas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a tras prietene\u351?te o palm\u259? peste ceaf\u259?. Parc\u259? avea o m\u259?
nu\u351?\u259? de fier \u238?n m\u226?n\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? inci\u355?i s\u259? spun vrute \u351?i nevrute, mi-a atras el
aten\u355?ia. Ne pierdem timpul cu vorbe de prisos. Nu sunt obligat s\u259?
justific ceva asupra c\u259?ruia n-am nici o putere. Te-am \u238?nscris \u238?n
armata mea? Bine. Eu \u238?\u355?i ordon, tu trebuie s\u259? fii de acord cu ceea
ce spun eu! F\u259?r\u259? s\u259? cr\u226?cne\u351?ti! Uite ce, mai bine mi-ai
povesti mai departe despre sultanul Mehmet.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am \u238?nghi\u355?it am\u259?r\u259?ciunea \u351?i am
\u8213? A doua oar\u259?, chiar veteranii, ienicerii din propria lui armat\u259? au
fost cei care s-au revoltat. Ei au refuzat s\u259? se supun\u259? poruncilor unui
b\u259?iat sl\u259?bu\u355? \u351?i nervos, care nu era \u238?n stare s\u259?-i
conduc\u259? \u238?n lupt\u259?. Dup\u259? ce au furat tot, ienicerii au dat foc
bazarului din Adrianopol. A\u351?a se face c\u259?, \u238?nc\u259? o dat\u259?,
Mehmet a fost nevoit s\u259? se ascund\u259? \u238?n haremul s\u259?u de neatins.
Din proprie ini\u355?iativ\u259? marele vizir Khalil l-a chemat pe Murad. Mehmet nu
i-o va putea ierta niciodat\u259?. Tu nu-l cuno\u351?ti pe Mehmet, am spus eu,
repet\u226?nd aceste vorbe stupide, pe care \u238?ntotdeauna le spun c\u226?nd
discut cu\par\pard\plain\hyphpar} {
cineva despre Mehmet. Orgoliul atins al unui copil poate deveni spada \u238?n stare
s\u259? distrug\u259? un imperiu. Aminte\u351?te-\u355?i c\u259? a fost de
dou\u259? ori. Abia dup\u259? aceea \u351?i-a \u238?nceput el ucenicia. Umilirile\~
sale n-au limite. Pentru a compensa umilirile, e obligat s\u259?-\u351?i
dovedeasc\u259? lui \u238?nsu\u351?i c\u259? este superior tuturor \u238?
nainta\u351?ilor s\u259?i. Constantinopolul \u238?i va fi dovada. Ani \u238?ntregi,
zile \u351?i nop\u355?i a g\u226?ndit \u351?i a preg\u259?tit cucerirea ora\u351?
ului. \u206?nc\u259? \u238?nainte de moartea tat\u259?lui s\u259?u, el cuno\u351?
tea pe de rost planul zidurilor de ap\u259?rare ale Constantinopolului \u351?i
putea s\u259? deseneze din memorie orice detaliu, s-ar fi putut plimba pe str\u259?
zile ora\u351?ului cu ochii \u238?nchi\u351?i. Se spune,de altfel, c\u259? \u238?n
tinere\u355?e ar fi venit aici deghizat. El vorbe\u351?te grece\u351?te \u351?i
cunoa\u351?te obiceiurile \u351?i rug\u259?ciunile cre\u351?
tinilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu nu-l cuno\u351?ti pe Mehmet, am repetat \u238?nc\u259? o dat\u259?,
f\u259?r\u259? voie, insuportabilele mele cuvinte. La moartea tat\u259?lui s\u259?
u, nu mai era un copil. Nu murise Murad de mult c\u226?nd, conform obiceiului,
emirul Karamaniei s-a revoltat \u351?i a ocupat c\u226?teva provincii turce\u351?ti
din Asia. Erau rude de s\u226?nge Mehmet \u351?i acest emir. Atunci Mehmet a
str\u226?ns o armat\u259? \u351?i, \u238?n dou\u259? s\u259?pt\u259?m\u226?ni,
ienicerii s\u259?i au fost la hotarele Karamaniei. Emirul s-a g\u226?ndit c\u259?-i
mai convenabil s\u259? se supun\u259?. De aceea, s-a predat sultanului \u238?
mpreun\u259? cu suita. Iar c\u226?nd s-a aflat dinaintea lui Mehmet, i-a explicat
r\u226?z\u226?nd c\u259? fapta lui nu fusese dec\u226?t o joac\u259?, fiindc\u259?
voise s\u259?-l pun\u259? la \u238?ncercare pe noul sultan. Sim\u355?ise labele
leului \u351?i se ab\u355?inuse. Dar \u351?i sultanul Mehmet \u238?nv\u259?\u355?
ase bine s\u259?-\u351?i ascund\u259? sentimentele. El nu face absolut nimic
f\u259?r\u259? s\u259? discearn\u259?. Se poate enerva at\u226?t de tare, \u238?
nc\u226?t s\u259? fac\u259? spume la gur\u259?. Dar p\u226?n\u259? \u351?i furia
este fructul unei deliber\u259?ri abile, pentru a se impune adversarului. Mehmet
este un comediant, cum n-am mai \u238?nt\u226?lnit. S\u259?-l fi v\u259?zut
ast\u259?-var\u259?, \u238?n mijlocul constructorilor, cu m\u226?necile suflecate,
cu p\u259?rul plin de var \u351?i cu sudoarea \u351?iroindu-i pe fa\u355?\u259?!
Exemplul lui i-a silit \u351?i pe b\u259?tr\u226?nii sfetnici, \u351?i pe
viziri, \u351?i pe oamenii boga\u355?i s\u259? se \u238?ntreac\u259? cu lucr\u259?
torii la \u238?n\u259?l\u355?area turnurilor \u351?i meterezelor fort\u259?re\u355?
ei. Au ajutat \u351?i ei \u351?i au gemut \u238?n fiecare sear\u259?. S-au sc\u259?
rpinat \u238?n barb\u259?, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? \u238?n\u355?eleag\u259? cum
de au putut fi at\u226?t de nerozi s\u259?-i f\u259?g\u259?duiasc\u259? de
bun\u259?voie sultanului c\u259? vor munci la \u238?n\u259?l\u355?area turnurilor,
dar de dat \u238?napoi n-au mai putut da. A\u351?a se face c\u259? fort\u259?
rea\u355?a l-a costat mai ieftin. Un astfel de om este
sultanul!\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele mele l-au impresionat pe Giustiniani. Cu siguran\u355?\u259? c\u259?
istoria \u238?n sine nu era nou\u259? pentru el, dar niciodat\u259? n-o auzise
spus\u259? de un om care a fost de fa\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i ienicerii? m-a \u238?ntrebat el. Nu m\u259? refer la oamenii de
r\u226?nd ci la comandan\u355?ii lor, la ofi\u355?eri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i ienicerii, am spus eu. Ienicerii vor \u238?ntr-adev\u259?r r\u259?
zboi, e meseria lor. Sunt copii de cre\u351?tini, care au fost crescu\u355?i \u238?
n credin\u355?a Islamului. Sunt mai fanatici dec\u226?t turcii \u238?n\u351?i\u351?
i. Ei n-au voie s\u259? se c\u259?s\u259?toreasc\u259?, le este interzis s\u259?
p\u259?r\u259?seasc\u259? tab\u259?ra de instruc\u355?ie, n-au nici m\u259?car
dreptul s\u259? \u238?nve\u355?e o meserie. Se \u238?n\u355?elege c\u259? au fost
furio\u351?i c\u226?nd au v\u259?zut c\u259? emirul Karamaniei se pred\u259?
f\u259?r\u259? \u238?mpotrivire. Mehmet i-a l\u259?sat s\u259? urle \u351?i
s\u259?-\u351?i r\u259?stoarne str\u259?chinile cu m\u226?ncare. S-a \u238?nchis
\u238?n cortul s\u259?u s\u259?-\u351?i rumege furia \u351?i n-a mai ie\u351?it de
acolo dec\u226?t peste trei zile. Ni\u351?te negustori \u238?i v\u226?nduser\u259?
o grecoaic\u259? din insule. Era o fat\u259? de optsprezece ani, frumoas\u259? ca
ziua. O chema Irene. \u206?n compania ei \u238?\u351?i petrecuse sultanul cele trei
zile c\u226?nd n-a vrut s\u259? vad\u259? pe nimeni. Ienicerii vociferau \u351?i
\u238?njurau \u238?n jurul cortului lui Mehmet. Nu puteau accepta un sultan care
prefer\u259? r\u259?zboiului pl\u259?cerile \u351?i dragostea, \u238?n plus,
\u238?\u351?i negiijeaz\u259?, pentru o sclav\u259?, p\u226?n\u259? \u351?i
rug\u259?ciunea, pe care to\u355?i musulmanii sunt obliga\u355?i s-o respecte.
Ofi\u355?erii n-au reu\u351?it s\u259?-i calmeze pe ieniceri. Poate c\u259? nici n-
au \u238?ncercat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am auzit povestindu-se despre aceast\u259? \u238?nt\u226?mplare, m-a \u238?
ntrerupt Giustiniani. E o dovad\u259? de necugetat\u259? cruzime a sultanului
Mehmet.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cruzime, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?. Dar nu necugetat\u259?. A fost
un gest foarte bine studiat, pe care el, comediantul, l-a interpretat magistral.
\u206?n momentul c\u226?nd furia ienicerilor a ajuns la paroxism, sultanul a
ie\u351?it din cortul s\u259?u cu un trandafir \u238?n m\u226?n\u259?, cu ochi
vis\u259?tori \u351?i cu aerul unui t\u226?n\u259?r dezorientat. V\u259?z\u226?ndu-
l, to\u355?i ienicerii au izbucnit \u238?ntr-un r\u226?s isteric \u351?i au aruncat
\u238?n aer bulg\u259?ri de p\u259?m\u226?nt \u351?i balig\u259? de cal, bine\u238?
n\u355?eles, f\u259?r\u259? inten\u355?ia de a-l lovi. \u350?i i-au strigat ei
atunci: Oare ce soi de sultan mai e\u351?ti \u351?i tu, de-\u355?i schimbi
iataganul pe un trandafir? Iar Mehmet le-a strigat: O! fra\u355?ilor, fra\u355?
ilor, voi nici nu \u351?ti\u355?i ce spune\u355?i. Dac\u259? a\u355?i fi v\u259?
zut-o, m-a\u355?i fi \u238?n\u355?eles! Au strigat \u351?i mai aprig ienicerii:
Arat\u259?-ne grecoaica! Arat\u259?-ne-o, s\u259? te putem crede! El a c\u259?
scat \u351?i a intrat alene \u238?n cort, apoi s-a \u238?ntors tr\u259?g\u226?nd de
m\u226?n\u259? o fat\u259? t\u226?n\u259?r\u259? \u351?i sfioas\u259?, pe jum\u259?
tate dezbr\u259?cat\u259?, care-\u351?i acoperea \u238?ngrozit\u259? chipul cu
cealalt\u259? m\u226?n\u259? .Nu voi uita niciodat\u259? acest spectacol, am
continuat eu. Capetele rase ale ienicerilor, doar cu un smoc de p\u259?r \u238?n
cre\u351?tet, fiindc\u259?-\u351?i aruncaser\u259? bonetele de fetru pe jos \u351?i
le c\u259?lcau cu furie \u238?n picioare, chipul p\u259?tima\u351? al lui Mehmet,
privirea galben\u259? a ochilor de nebun, t\u226?n\u259?ra sclav\u259?, mai
frumoas\u259? dec\u226?t prim\u259?vara \u238?n Karamania... Mehmet i-a ridicat
m\u226?na cu care-\u351?i acoperea chipul \u351?i i-a smuls ve\u351?mintele pe care
le mai avea, apoi a \u238?mpins-o \u238?nspre ienicerii care s-au dat \u238?napoi
c\u226?\u355?iva pa\u351?i, uimi\u355?i de frumuse\u355?ea \u351?i de goliciunea
trupului fetei. Privi\u355?i-o pe \u238?ndelete, a urlat Mehmet! Privi\u355?i-o
\u351?i aprecia\u355?i dac\u259?-i demn\u259? de dragostea sultanului vostru! Apoi
fa\u355?a lui s-a \u238?ntunecat de furie, a aruncat trandafirul \u351?i a
poruncit: Aduce\u355?i-mi iataganul! Sclava era \u238?ngenuncheat\u259?, cu
fa\u355?a pl\u226?ns\u259? \u351?i \u238?ncerca s\u259?-\u351?i acopere goliciunea.
Mehmet a ridicat-o de p\u259?r \u351?i dintr-o lovitur\u259?, i-a t\u259?iat capul.
S\u226?ngele ei i-a \u238?mpro\u351?cat pe ienicerii din apropiere. Nevenindu-le
s\u259? cread\u259? ceea ce v\u259?zuser\u259? ochii lor, ienicerii au \u238?nceput
s\u259? \u355?ipe \u351?i s\u259? se retrag\u259? \u238?n mare dezordine. Iar
Mehmet le-a spus simplu: Iataganul meu poate s\u259? rup\u259? \u351?i lan\u355?
urile dragostei. Ave\u355?i \u238?ncredere \u238?n iataganul meu! Apoi a \u238?
ntrebat: Unde-i colonelul vostru? \u350?i ienicerii s-au dus s\u259?-l caute \u351?
i l-au g\u259?sit \u238?n cort, unde se ascunsese. I-a smuls din m\u226?ini,
Mehmet, bastonul de comandant \u351?i apoi l-a lovit peste fa\u355?\u259? at\u226?t
de s\u259?lbatic, \u238?nc\u226?t i-a spart nasul \u351?i i-a scos un ochi din
orbit\u259?. Dar ienicerii tremurau \u351?i nu i-au s\u259?rit \u238?n ajutor
colonelului lor... Niciodat\u259? nu se vor mai revolta ienicerii, am spus eu.
Mehmet a reorganizat corpul lor de armat\u259? \u351?i a anexat, contrar legilor
ienicerilor, \u351?ase mii din puii lui de \u351?oim. Avansarea \u238?n func\u355?
ie a ienicerilor se face dup\u259? legi str\u259?vechi. De aceea Mehmet nu se
putuse debarasa de to\u355?i ofi\u355?erii b\u259?tr\u226?ni, a\u351?a c\u259?,
\u238?n noaptea aceea i-a decapitat pe mul\u355?i dintre cei de care voia s\u259?
se lipseasc\u259?. Dar po\u355?i fi sigur c\u259? le-a rezervat un loc de onoare la
asediul Constantinopolului tuturor celor de care vrea s\u259? scape. \u206?n
aceast\u259? privin\u355?\u259?, asediul \u238?i va fi folositor, \u238?i va \u238?
ng\u259?dui s\u259?-i lichideze pe anumi\u355?i ofi\u355?eri \u351?i militari mai
b\u259?tr\u226?ni, care sunt prea siguri de ei. Mehmet nu uit\u259? niciodat\u259?
o ofens\u259?. Dar el a \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? a\u351?tepte r\u259?bd\u259?
tor clipa prielnic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am chibzuit un moment dac\u259?-i cazul s\u259? continuu sau nu. Mi-am zis: Oare
Giustiniani este omul care poate s\u259? m\u259? \u238?n\u355?eleag\u259?? \u206?
ntr-un sf\u226?r\u351?it, am rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mehmet nu-i o fiin\u355?\u259? uman\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u351?i-a \u238?ncruntat spr\u226?ncenele \u351?i s-a uitat lung la
mine. R\u226?sul lui zgomotos \u351?i binevoitor i-a \u238?ncremenit \u238?n
g\u226?t.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mehmet nu-i o fiin\u355?\u259? uman\u259?, am repetat eu. Poate c\u259? el este
prin\u355?ul tenebrelor. Sau, poate, Fiara ce va s\u259? vie. \u206?n el sunt toate
e. Nu m\u259? \u238?n\u355?elege gre\u351?it, i-am spus eu. Dac\u259? el este om,
ci, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, e un om nou, primul din specia lui. Va
\u238?nfiin\u355?a o er\u259? nou\u259?, care va forma oameni dup\u259? chipul lui,
diferi\u355?i vechi. Suverani ai p\u259?m\u226?ntului, suverani ai nop\u355?ii,
care, stra\u351?nici \u351?i m\u226?ndri, vor refuza cerul \u351?i vor alege
p\u259?m\u226?ntul, \u238?n loc ei nu vor recunoa\u351?te nici legile oamenilor,
nici legile lui Dumnezeu. Singura lor lege va fi \u355?elul la care vor voi s\u259?
ajung\u259? .Ei vor dezl\u259?n\u355?ui pe p\u259?m\u226?nt frigul \u351?i c\u259?
ldura infernului, vor sili chiar \u351?i for\u355?ele naturii s\u259?-i
slujeasc\u259?. \u350?i dup\u259? ce vor supune \u351?i p\u259?m\u226?ntul
voin\u355?ei lor, \u238?n turbata lor dorin\u355?\u259? de cunoa\u351?tere, vor
f\u259?uri aripi \u351?i vor zbura p\u226?n\u259? la stele ca s\u259? le
supun\u259?. Mehmet este primul dintre oamenii ace\u351?tia. Oare cum crezi c\u259?
ai putea s\u259? i te \u238?mpotrive\u351?ti?\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u351?i-a prins capul \u238?ntre m\u226?ini \u351?i a \u238?nceput
s\u259? geam\u259?. Apoi mi-a spus cu un glas stins:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe sfintele r\u259?ni ale lui Hristos! Oare c\u259?lug\u259?rii furio\u351?
i ai acestui ora\u351? \u351?i profe\u355?ii de doi bani nu fac destule spume la
gur\u259? anun\u355?\u226?nd sf\u226?r\u351?itul lumii? Oare mai este nevoie ca
\u351?i ofi\u355?erii mei\par\pard\plain\hyphpar} {
s\u259? aib\u259? vedenii \u351?i s\u259? scoat\u259? din gur\u259? tot felul de
nebunii? Simt c\u259?-mi crap\u259? capul dac\u259? mai spui o
vorb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar dac\u259? p\u226?n\u259? acum Giustiniani spunea c\u259? Mehmet este un t\u226?
n\u259?r exaltat care, din cauza curajului orb, repede \u238?\u351?i va sparge
capul de un zid, dup\u259? aceast\u259? discu\u355?ie a devenit prudent \u351?i i-a
sf\u259?tuit chiar \u351?i pe ofi\u355?erii s\u259?i s\u259? nu mai p\u259?l\u259?
vr\u259?geasc\u259? toat\u259? ziua prin c\u226?rciumi, subestim\u226?ndu-i pe
turci. Mai mult, s-a dus la biseric\u259? s\u259? asiste la o slujb\u259?
latin\u259? \u351?i a primit cu umilin\u355?\u259? absolu\u355?iunea, chiar
dac\u259?, \u238?n entuziasmul s\u259?u, cardinalul Isidor \u238?l asigurase \u351?
i jurase c\u259? toate p\u259?catele i-au fost iertate c\u226?nd i s-a \u238?
ncredin\u355?at func\u355?ia de comandant al Constantinopolului. Pentru a fi mai
sigur, el i-a cerut lui Isidor s\u259?-i dea asigurarea aceasta \u351?i \u238?n
scris. Dup\u259? ce a ob\u355?inut-o, mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a-i mai bine. Acum am un document clar, pe care-l voi putea ar\u259?
ta Sf\u226?ntului Petru c\u226?nd voi bate la por\u355?ile cerului. Se spune
c\u259? b\u259?tr\u226?nul ar fi devenit foarte sever cu genovezii. Se pare c\u259?
vene\u355?ienii l-au mituit. \par\pard\plain\hyphpar} {
7 februarie1453\par\pard\plain\hyphpar} {
\~La Adrianopol s-a tras o ghiulea de tun care a \u238?nsp\u259?im\u226?ntat pe
toat\u259? lumea. Me\u351?terul Orban, ungurul, \u351?i-a \u355?inut promisiunea
\u351?i a turnat un tun uria\u351?, cum nu s-a mai v\u259?zut p\u226?n\u259?
acum.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n seara aceasta, c\u226?nd am ajuns acas\u259?, mi-a ie\u351?it \u238?n
\u238?nt\u226?npinare Manuil, \u351?i-a ap\u259?sat cu degetele obrajii care-i
tremurau \u351?i m-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne, e adev\u259?rat c\u259? turcii au un tun care poate
distruge zidurile de ap\u259?rare ale Constantinopolului dintr-o singur\u259?
lovitur\u259?? \par\pard\plain\hyphpar} {
E de necrezut ce repede umbl\u259? zvonurile \u238?n acest ora\u351?! Abia azi
diminea\u355?\u259? Giustiniani a aflat detalii clare despre lovitura de prob\u259?
a tunului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-i adev\u259?rat, i-am spus eu. Nimeni nu poate construi un astfel de
tun. Doar un cutremur de p\u259?m\u226?nt poate s\u259? distrug\u259? dintr-o
dat\u259? zidurile Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar, a \u238?nceput el s\u259? se b\u226?lb\u226?ie, se poveste\u351?te
c\u259? ghiuleaua ar fi zburat cale de-o mie de pa\u351?i prin v\u259?zduh, iar
apoi, c\u226?nd a c\u259?zut, ar fi f\u259?cut o gaur\u259? \u238?n p\u259?m\u226?
nt mare c\u226?t o cas\u259?. De jur \u238?mprejurul gropii, p\u226?n\u259? la zece
mii de pa\u351?i dep\u259?rtare, p\u259?m\u226?ntul s-ar fi cutremurat, a\u351?a
vorbea ast\u259?zi lumea \u238?n pia\u355?\u259?. Se mai spune c\u259? la
Adrianopol casele s-au n\u259?ruit \u351?i c\u259? femeile \u238?ns\u259?rcinate au
n\u259?scut \u238?nainte de soroc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe de t\u226?rg, Manuil. Parc\u259? n-ai \u351?ti ce-s \u238?n stare
babele s\u259? scorneasc\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar este adev\u259?rat, a protestat el. Ast\u259?-toamn\u259?, tunul pe
care me\u351?terul Orban l-a turnat pentru fort\u259?rea\u355?a sultanului a
scufundat doar cu o singur\u259? ghiulea o corabie mare. Iar la Pera a sosit de
cur\u226?nd un negustor de la Adrianopol care a m\u259?surat cu m\u226?na lui
m\u259?rimea unei ghiulele de piatr\u259? folosit\u259? pentru noul tun. El a spus
c\u259? un om, oric\u226?t de mare ar fi, n-o poate cuprinde \u238?n bra\u355?e.
Iar dup\u259? ce a auzit detun\u259?tura aceea groaznic\u259?, bietul negustor a
r\u259?mas cu urechile \u238?nfundate \u351?i tremur\u259? ca un b\u259?tr\u226?n,
de\u351?i nici n-a \u238?mplinit \u238?nc\u259? cincizeci de
\u8213? De la vin i se trage tremuratul, nu de la detun\u259?tur\u259?, i-am spus
eu m\u226?nios. El a istorisit povestea la prea mul\u355?i oameni care i-au dat de
b\u259?ut. De la un pahar la altul, tunul lui Orban a tot crescut, iar m\u226?ine
nu \u238?ncape \u238?ndoial\u259? c\u259? va ajunge mai mare dec\u226?t turla unei
biserici.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil a \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a mea \u351?i, \u238?n timp ce mi-a
s\u259?rutat m\u226?na, am sim\u355?it cum \u238?i tremur\u259?
barba.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne, a spus el, mie mi-e team\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Este un b\u259?rbat b\u259?tr\u226?n servitorul \u259?sta al meu. \u206?n ochii lui
umezi se cite\u351?te melancolia f\u259?r\u259? de margini a grecilor din
Constantinopol. Nu \u238?n\u355?eleg. Dup\u259? ce vor cuceri ora\u351?ul,
turcii \u238?l vor omor\u238?. E prea b\u259?tr\u226?n pentru a mai fi folosit ca
sclav.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ridic\u259?-te, Manuil, i-am spus eu. Fii b\u259?rbat! Uite, noi
cunoa\u351?tem m\u259?rimea tunului, iar speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului
sunt pe cale s\u259? aprecieze greutatea unei ghiulele folosite \u351?i ce efect
distructiv ar avea asupra zidurilor ora\u351?ului. Este, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, o arm\u259? cumplit\u259?, care poate provoca mari distrugeri, dar
nu-i chiar at\u226?t de rea cum pretind unii. Printre altele, me\u351?terul Orban,
un om neinstruit, nici nu-i \u238?n stare s\u259? calculeze traiectoria
proiectilelor. Speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului apreciaz\u259? c\u259? este
imposibil de stabilit la \u238?nt\u226?mplare capacitatea culasei de pulbere,
convenabil\u259? grosimii buzei tunului \u351?i greut\u259?\u355?ii ghiulelei.
Probabil c\u259? tunul va rezista la c\u226?teva detun\u259?turi, dar, mai devreme
sau mai t\u226?rziu, le va produce mai multe pagube turcilor dec\u226?t nou\u259?.
Odinioar\u259?, Orban a fost \u238?n slujba \u238?mp\u259?ratului. Speciali\u351?
tii no\u351?tri \u238?l cunosc \u351?i \u351?tiu prea bine ce poate face \u351?i ce
nu. Uite, poveste\u351?te ce \u355?i-am spus tuturor m\u259?tu\u351?ilor,
verilor \u351?i celorlalte rude ale tale, ca s\u259? le povesteasc\u259? \u351?i
ei, la r\u226?ndu-le, altora, poate c\u259?, \u238?n felul acesta, se mai
lini\u351?te\u351?te lumea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil a suspinat \u351?i m-a \u238?ntrebat cu o voce
pierdut\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare cum ar putea repeta ei ceva despre care nu \u238?n\u355?eleg nimic?
Crezi c\u259? oamenii simpli din Constantinopol au auzit vreodat\u259? despre
culasa de pulbere sau despre traiectoria proiectilului? Ei povestesc despre ceea ce
pot \u238?n\u355?elege, \u238?n special despre lucruri \u238?ngrozitoare. Spun
chiar c\u259? o femeie ar fi n\u259?scut \u238?nainte de soroc doar fiindc\u259? a
auzit vorbindu-se despre acest tun blestemat. \u350?i apoi, dac\u259? va lovi
\u238?n ziduri \u351?i le va distruge?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, spune-le s\u259? aib\u259? \u238?ncredere \u238?n Panaghia lor, am
rostit eu, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? \u238?nchei discu\u355?
Dar \u238?n spiritul lui Manuil se \u351?i strecurase \u238?ndoiala. A oftat \u351?
i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai apare Sf\u226?nta Fecioar\u259? \u351?i de data asta ca s\u259?-i
sperie pe turci cu mantia ei albastr\u259?, sunt sigur. Ultima dat\u259?, turcii n-
aveau arme at\u226?t de monstruoase. P\u226?n\u259? \u351?i Sfintei Fecioare \u238?
i este fric\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? sim\u355?eam la fel de neputincios ca un medic aflat l\u226?ng\u259? patul
de moarte al unui bolnav. Ra\u355?iunea \u238?i spune medicului c\u259?, pentru
bolnav, ar fi mai bine dac\u259? ar cunoa\u351?te adev\u259?rul. Dar inima \u238?
l \u238?ndeamn\u259? s\u259? nu-i distrug\u259? speran\u355?a. F\u259?c\u226?nd
abstac\u355?ie de boal\u259?, un bolnav este la fel ca oricare om s\u259?n\u259?
tos. \u350?i \u238?n agonia mor\u355?ii mai are speran\u355?\u259?. Mi s-au deschis
ochii \u351?i am \u238?n\u355?eles c\u259? locuitorii Constantinopolului sunt ca un
bolnav pe patul de moarte. Au viziuni, ascult\u259? tot ce le povestesc
prezic\u259?torii. Febra \u238?i mole\u351?e\u351?te dar, miloas\u259?, maladia
mortal\u259? \u238?i \u238?mpiedic\u259? s\u259? vad\u259? adev\u259?rul.
Speran\u355?a? Ca \u351?i speran\u355?a celui ce moare. Nu mai exist\u259? nici o
speran\u355?\u259?. De aceea Manuil s-a uitat umil la mine, ca \u351?i cum ar fi
a\u351?teptat ceva. Privirea lui mi-a cer\u351?it stropul de speran\u355?\u259? pe
care nu-l mai are. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-\u355?i fie team\u259?, Manuil. \u206?n m\u226?na lui Dumnezeu suntem
to\u355?i, \u351?i cei s\u259?raci, \u351?i cei boga\u355?i. \u350?i tu, \u351?i
eu. \u206?n m\u226?na lui Dumnezeu e tot Universul, \u238?n m\u226?na Lui, lumea
este c\u226?t un fir de nisip.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul este din Dumnezeu. De aceea, inima omului poate sim\u355?i mersul. De
aceea, \u238?n inima lui, omul \u238?l poate sim\u355?i pe Dumnezeu. Grijile se
risipesc \u351?i se pierd. Dar omul se va \u238?ntoarce \u238?ntotdeauna la
Dumnezeu. De ce s\u259?-\u355?i fie fric\u259?, Manuil? \par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a f\u259?cut semnul crucii, dar a murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nimic de spus, predica ta a fost frumoas\u259?, st\u259?p\u226?ne. Dar ceea
ce g\u226?nde\u351?ti tu nu m\u259? consoleaz\u259?. Sunt om, de aceea nu m\u259?
prea gr\u259?besc s\u259? m\u259? \u238?ntorc \u238?n
Grec fiind, el s-a n\u259?scut sofist, ca to\u355?i grecii. Dar tot ca grec, \u238?
l simte pe Dumnezeu. Vorbele grece\u351?ti se opresc \u238?n el ca parabole, dar nu
sunt vorbe importante. El \u238?n\u355?elege. Altfel dec\u226?t latinii. Altfel
dec\u226?t Giustiniani. Suntem de acela\u351?i s\u226?nge, \u351?i el, \u351?i
eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te binecuv\u226?ntez pentru vorbele tale, i-am spus. \u350?i eu am fost
odat\u259? \u238?mbr\u259?cat \u238?ntr-o piele de \u355?ap \u351?i am tr\u259?it
cu un pumn de m\u259?sline. Suntem doar oameni \u351?i, \u238?n tot ceea ce
facem \u351?i g\u226?ndim, prea mici \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu. \u206?\u355?i
mul\u355?umesc c\u259? mi-ai amintit ce mic \u351?i ne\u238?nsemnat
sunt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil m-a privit uimit \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar eu sunt mic \u351?i ne\u238?nsemnat. Suport\u259?-m\u259? a\u351?a cum
sunt! Fiindc\u259?, l\u226?ng\u259? tine, nu-mi mai este chiar at\u226?t de
team\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, cu un sur\u226?s tremur\u259?tor \u238?n col\u355?ul buzelor, m-a \u238?
\u8213? E adev\u259?rat c\u259? tunul cel mare, tras de cincizeci de perechi de
boi, a \u351?i p\u259?r\u259?sit Adrianopol? E adev\u259?rat c\u259? mii de oameni
netezesc drumul \u351?i construiesc poduri \u238?n fa\u355?a lui ca s\u259?
poat\u259? trece? Sau poate c\u259? \u351?i astea nu-s dec\u226?t zvonuri
false?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, Manuil, ce-ai spus acum este adev\u259?rat. Tunul lui Orban se
afl\u259? \u238?n drum spre Constantinopol. Se apropie prim\u259?vara, \u238?n
cur\u226?nd vor \u238?ncepe porumbeii s\u259? uguie. P\u259?s\u259?rile c\u259?
l\u259?toare vor trece \u238?n zbor peste ora\u351?ul nostru. C\u226?nd florile
prim\u259?verii vor \u238?mboboci, sultanul va fi la por\u355?ile
Constantinopolului. Nici o putere din lume nu-l poate \u238?
mpiedica.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?t timp crezi c\u259? va dura totul? m-a \u238?ntrebat
Oare de ce s\u259?-l fi min\u355?it? E un b\u259?rbat \u238?n v\u226?rst\u259?. E
grec. Nu sunt medic. Sunt doar o fiin\u355?\u259? uman\u259?. Ca \u351?i el. I-am
\u8213? Poate c\u259? o lun\u259?... Sau dou\u259?... Giustiniani este un comandant
excelent. Trei luni, dac\u259? va fi la \u238?n\u259?l\u355?imea a\u351?tept\u259?
rilor. Dar nu ai mult. Mai mult nu se poate...\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil nu mai tremura. M-a privit drept \u238?n ochi \u351?i m-a \u238?
\u8213? Dar Occidentul? Dar Uniunea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Occidentul? am spus eu. O dat\u259? cu Constantinopolul se vor pr\u259?
bu\u351?i \u351?i \u355?\u259?rile Occidentului \u238?n \u238?ntuneric.
Constantinopolul este ultima candel\u259? \u238?n care p\u226?lp\u226?ie
speran\u355?a cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?ii. Dac\u259? ele au \u238?ng\u259?
duit ca ultima candel\u259? s\u259? fie stins\u259?, \u238?\u351?i merit\u259? pe
deplin soarta .\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Care le va fi soarta? m-a \u238?ntrebat Manuil. Iart\u259?-m\u259?,
st\u259?p\u226?ne dar inima mea trebuie s\u259? \u351?tie cum s\u259? se preg\u259?
teasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trupul f\u259?r\u259? suflet, via\u355?a f\u259?r\u259? speran\u355?\u259?.
O at\u226?t de disperat\u259? sclavie a umanit\u259?\u355?ii, \u238?nc\u226?t
sclavul \u238?nsu\u351?i nu va \u351?ti c\u259? este sclav .Bog\u259?\u355?ia
f\u259?r\u259? bucurie, somptuozitatea f\u259?r\u259? fericire. Moartea
spiritului...\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe to\u355?i ceilal\u355?i i-am \u238?nt\u226?lnit, doar pe megaducele Lukas
Notaras nu. S-ar putea spune c\u259?, \u238?n mod deliberat, anume ca s\u259?
m\u259? enerveze pe mine, locuie\u351?te \u238?n cel mai \u238?ndep\u259?rtat loc
de Blaherne, \u238?n partea veche a ora\u351?ului, \u238?n umbra marii catedrale, a
vechiului palat imperial \u351?i a Hipodromului. Este, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, un om distant. Cei doi fii au func\u355?ii onorifice la Curte, dar nu
pot fi v\u259?zu\u355?i niciodat\u259? acolo. I-am v\u259?zut, \u238?n schimb, pe
Hipodrom, juc\u226?nd polo c\u259?lare. Am\u226?ndoi sunt b\u259?ie\u355?i
frumo\u351?i, cu chipuri m\u226?ndre, \u238?ntunecate \u351?i melancolice, ca
\u351?i chipul tat\u259?lui lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n calitate de amiral al flotei, megaducele refuz\u259? s\u259? colaboreze cu
Giustiniani. Cu cheltuieli proprii, el a repus \u238?n stare de naviga\u355?ie
cinci cor\u259?bii str\u259?vechi de r\u259?zboi ale \u238?mp\u259?ratului.
Ast\u259?zi, spre uimirea tuturor, pe nea\u351?teptate, dromoanele(1) imperiale
\u351?i-au lansat v\u226?slele la ap\u259? \u351?i au alunecat printre marile
cor\u259?bii occidentale din port, \u238?ndrept\u226?ndu-se spre larg. Odat\u259?
ajunse \u238?n Marea Marinar\u259?, \u351?i-au desf\u259?\u351?urat velele nou-
nou\u355?e \u351?i, \u238?n forma\u355?ie de lupt\u259?, s-au \u238?ndreptat
spre \u355?\u259?rmul Asiei. Ziua a fost cenu\u351?ie, noroas\u259?, cu rafale de
v\u226?nt. Marinarii de pe aceste cor\u259?bii nu sunt prea antrena\u355?i, nici
v\u226?sla\u351?ii nu \u351?tiu prea bine s\u259? p\u259?streze ritmul, de aceea
v\u226?slele lor s-au izbit de multe ori una de alta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ultima flot\u259? a Constantinopolului \u238?ndrept\u226?ndu-se spre largul m\u259?
rii... C\u259?pitanii din Vene\u355?ia \u351?i din Creta, b\u259?t\u226?ndu-\u351?i
genunchii cu palmele, au r\u226?s p\u226?n\u259? n-au mai
putut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar care s\u259? fie semnifica\u355?ia acestei manevre de r\u259?zboi? Sau poate
c\u259? toat\u259? parada a fost doar pentru probarea velelor \u351?i a v\u226?
slelor, mai cu seam\u259? c\u259? dromoanele \u238?nc\u259? nu se \u238?
ntorseser\u259? c\u226?nd se l\u259?sase \u238?ntunericul.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u206?n galop, Giustiniani a alergat la palat \u351?i, dup\u259? ce i-a dat din
calea lui pe ofi\u355?erii din garda \u238?mp\u259?ratului \u351?i pe eunuci, care
voiau s\u259?-l \u238?mpiedice s\u259? treac\u259? ,a intrat neanun\u355?at \u238?n
\u238?nc\u259?perile regale \par\pard\plain\hyphpar} {
ale \u238?mp\u259?ratului. \par\pard\plain\hyphpar} {
(1). Corabie bizantin\u259? de dimensiuni relativ mici
(n.tr.).\par\pard\plain\hyphpar} {
\~S-a purtat a\u351?a de neprotocolar fiindc\u259? dorea s\u259? se \u238?n\u355?
eleag\u259? c\u259?-i foarte furios. Dar el nu era c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in
furios - murea doar de curiozitate, at\u226?ta tot. Din punctul lui de vedere,
flota \u238?mp\u259?ratului nu are nici o valoare. O singur\u259? corabie
puternic\u259? din Occident ar fi putut s\u259? le scufunde pe toate, fiind el
comandantul Constantinopolului, nu putea admite ca flota s\u259? nu i se
subordoneze.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul Constantin s-a justificat cam \u238?n felul acesta \u238?n
fa\u355?a lui Giustiniani:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Megaducele Notaras este un om de ac\u355?iune. El nu-i de acord cu a\u351?
teptarea pasiv\u259?. Turcii au devastat provinciile noastre \u351?i au blocat
at\u226?t Selymbria, c\u226?t \u351?i celelalte fort\u259?re\u355?e. De aceea, el
s-a hot\u259?r\u226?t s\u259?-i atace pe turci \u351?i s\u259? dea lovitur\u259?
dup\u259? lovitur\u259? at\u226?ta timp c\u226?t \u238?nc\u259? mai este
liber\u259? marea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Giustiniani a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? ce am dat porunc\u259? s\u259? fie deschise por\u355?ile militare
din zidurile ora\u351?ului, \u238?n zadar am a\u351?teptat permisiunea ca s\u259?-i
lichidez pe t\u226?lharii turci. S-au obr\u259?znicit prea mult \u238?n ultima
vreme \u351?i se apropie c\u259?lare la distan\u355?\u259? de o s\u259?geat\u259?
de zidurile cet\u259?\u355?ii pentru a-i insulta pe oamenii mei. Printre altele,
\u238?i amenin\u355?\u259? c\u259?-i vor jug\u259?ni. Se \u238?n\u355?elege c\u259?
acest lucru sl\u259?be\u351?te disciplina, fiindc\u259? oamenii mei sunt
furio\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?mp\u259?ratul i-a r\u259?spuns:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Noi nu ne putem \u238?ng\u259?dui s\u259? sacrific\u259?m nici un om.
Turcii \u238?ncearc\u259? s\u259?-i atrag\u259? pe solda\u355?ii no\u351?tri \u238?
n ambuscade, pentru a-i extermina.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite, tocmai din aceast\u259? cauz\u259? m-am supus eu poruncii tale \u351?
i am \u238?ncercat s\u259? nu le fac jocul turcilor, dar s-ar p\u259?rea c\u259?
megaducelui Notaras prea pu\u355?in \u238?i pas\u259? de poruncile
tale.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? El m-a anun\u355?at pe nea\u351?teptate c\u259? va face manevre cu
cor\u259?biile de r\u259?zboi imperiale, a r\u259?spuns Constantin. Doar nu era
s\u259? poruncesc cor\u259?biilor din Vene\u355?ia \u351?i Creta s\u259?-l \u238?
mpiedice. Te asigur \u238?ns\u259? c\u259? aceast\u259? nesupunere nu se va mai
repeta. Doar Phrantzes, pe un ton conciliant, s-a sim\u355?it dator s\u259?
intervin\u259? \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Megaducele \u238?nsu\u351?i \u351?i-a echipat cor\u259?biile. El a pl\u259?
tit totul din averea lui, el \u238?i pl\u259?te\u351?te \u351?i pe marinari. Nu
cred c\u259? trebuie s\u259?-l ofens\u259?m.\par\pard\plain\hyphpar} {
Erau doar vorbe goale. Fiecare dintre ei o \u351?tia. Giustiniani a lovit cu
bastonul lui de comandant \u238?n mas\u259? \u351?i a spus:
\u8213? Oare e\u351?ti sigur c\u259? el se va \u238?ntoarce cu cor\u259?biile
\u351?i cu oamenii lui?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar \u238?mp\u259?ratul Constantin, cu capul plecat, a rostit
abia:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine \u351?tie? Poate c-ar fi mai bine dac\u259? nu s-ar mai \u238?
ntoarce ...\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani mi-a povestit toate acestea \u351?i a mai spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Eu nu pot s\u259? \u238?n\u355?eleg complicata politic\u259? a grecilor.
P\u226?n\u259? acum, basileul a interzis toate ac\u355?iunile ofensive. Dar \u238?
mp\u259?ratul prea face abuz de umilin\u355?\u259? cre\u351?tin\u259?. De fiecare
dat\u259? c\u226?nd sultanul \u238?l plesne\u351?te peste un obraz, el i-l \u238?
ntoarce \u351?i pe cel\u259?lalt. \u206?n\u355?eleg prea bine c\u259? vrea s\u259?
demonstreze, at\u226?t puterilor occidentale, c\u226?t \u351?i posterit\u259?\u355?
ii, c\u259? sultanul este agresorul, iar el, omul p\u259?cii. Dar la ce bun?
Oricare om cu pu\u355?in bun-sim\u355? \u238?n\u355?elege altfel lucrurile. Iar
acum, megaducele Notaras \u238?i smulge \u238?mp\u259?ratului dreptul de ini\u355?
iativ\u259? \u351?i angajeaz\u259? un atac \u238?mpotriva turcilor. Crede-m\u259?,
se va \u238?ntoarce \u238?mpreun\u259? cu cor\u259?biile lui. Dar ce se
afl\u259? \u238?n spatele acestei manevre, eu nu pot s\u259? \u238?n\u355?eleg.
Explic\u259?-mi tu, cel care \u238?i cuno\u351?ti pe greci.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu-l cunosc pe Lukas Notaras, am spus eu. Cine poate afla cauzele ascunse
ale ac\u355?iunilor unui b\u259?rbat m\u226?ndru \u351?i ambi\u355?ios? Poate
c\u259? vrea s\u259?-\u351?i dovedeasc\u259? buna-credin\u355?\u259?. Pentru
c\u259?, dup\u259? incidentul din fa\u355?a Catedralei Sf\u226?nta Sofia, la
Blaherne to\u355?i \u238?l consider\u259? prietenul turcilor \u351?i nu mai au
\u238?ncredere \u238?n el. Poate c\u259? propria lui combativitate e un mod de
exprimare a protestului fa\u355?\u259? de pasivitatea \u238?mp\u259?
\u8213? Dar ce avantaje poate avea de pe urma unei astfel de incursiuni pe coasta
turc\u259? a m\u259?rii? Tocmai acum, c\u226?nd dervi\u351?ii propov\u259?duiesc
r\u259?zboiul \u238?n toat\u259? Asia \u351?i sultanul \u238?\u351?i str\u226?nge o
armat\u259?. Ceva mai grozav, sultanul nici c\u259?-\u351?i putea dori. Pentru
c\u259? turcii vor fi irita\u355?i, c\u226?t despre noi, nu vom c\u226?\u351?tiga
nimic. E clar c\u259? Notaras face jocul sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai cum dovedi, i-am spus eu. N-avem altceva mai bun de f\u259?cut
dec\u226?t s\u259? lu\u259?m lucrurile a\u351?a cum sunt, iar p\u226?n\u259? la
proba contrarie s\u259? facem doar presupuneri favorabile.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dac\u259? \u238?ncepi s\u259? ataci, trebuie s\u259? ataci rapid, pe
nea\u351?teptate cu toate for\u355?ele, s\u259? se simt\u259?. Este cea dint\u226?i
lege a artei r\u259?zboiul. Noi nu ne putem \u238?ng\u259?dui un astfel de atac. De
aceea, \u238?mp\u259?ratul are dreptate. Un astfel de atac nu poate dec\u226?t
s\u259?-i \u238?nd\u226?rjeasc\u259? \u351?i mai mult pe
turci.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu po\u355?i nega, am spus eu, c\u259? \u351?i Lukas Notaras, megaducele
Constantinopolului, a \u238?nceput pe nea\u351?teptate atacul. El va ataca rapid,
cu toate for\u355?ele de care dispune. Nu-l dispre\u355?ui mai \u238?nainte de a
\u351?ti ce va reu\u351?i s\u259? fac\u259?! \par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat cam mirat la mine Giustiniani, \u351?i-a sc\u259?rpinat ceafa \u351?i
a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i oare de ce-i iei tu ap\u259?rarea lui Notaras? Fii mai bine \u238?
n\u355?elept, b\u259?iete! mi-a spus el pe un ton prietenos. Ast\u259?zi, Phrantzes
m-a tras deoparte \u351?i m-a sf\u259?tuit s\u259? fiu cu ochii pe tine. Este
un\par\pard\plain\hyphpar} {
ho\u355? periculos Ioannis Anghelos. A avut liber\u259? trecere la sultan. Mai bine
s\u259? nu-l pierzi tu din ochi, dec\u226?t s\u259? te piard\u259? el pe tine,
\u238?n fine. A\u351?a a spus. Dar cum a\u351? fi putut s\u259? m\u259? \u238?
ndoiesc de\par\pard\plain\hyphpar} {
cinstea unui om care-\u351?i arunc\u259? de bun\u259?voie averea pe
fereastr\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu! I-am r\u226?s \u238?n nas lui Phrantzes. De ce ar trebui s\u259? am
predec\u259?\u355?i? De ce s\u259? nu-i ies \u238?n \u238?nt\u226?mpinare unui
prieten, f\u259?r\u259? nici o ezitare ori \u238?
ndoial\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Gata, gata! G\u226?nde\u351?te-te bine la ceea ce spui! Pentru c\u259?
ai \u351?i trecut de partea lui Lukas Notaras.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a \u238?nceput s\u259? r\u226?d\u259? \u238?n hohote \u351?i a strigat
dup\u259? vin.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate c\u259? nu-\u355?i va veni s\u259? crezi, a rostit el cu cel mai
inocent aer din lume, dar \u238?n Turnul Sf\u226?ntului loan de Cornibus, de unde
se v\u259?d p\u226?n\u259? departe portul \u351?i cor\u259?biile, ba chiar \u351?i
golful, p\u226?n\u259? la Pera, am g\u259?sit o grind\u259? potrivit\u259? pentru
tine. \u350?i, \u238?n numele \u238?nfl\u259?c\u259?ratei noastre prietenii, m-am
g\u226?ndit s\u259? pl\u259?tesc pe cineva ca s\u259? te sp\u226?nzure de ea.
Presupun c\u259? \u355?i-ar pl\u259?cea mult mai mult s\u259? at\u226?rni sp\u226?
nzurat \u238?n Turnul lui Ioan dec\u226?t de Coloana lui Demetrios, nu-i a\u351?a?
Nu, nu, nu trebuie s\u259?-mi mul\u355?ume\u351?ti! E doar un semn de
prietenie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? aceea mi-a d\u259?ruit un suport din bronz cu toate accesoriile pentru
scris \u351?i m-a avansat la gradul de ofi\u355?er al statului-major. De acum
\u238?nainte, voi avea acces \u351?i la documentele lui
secrete.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?-noapte, Manuil m-a de\u351?teptat \u351?i mi-a \u351?optit la
\u8213? St\u259?p\u226?ne, ora\u351?ul este nelini\u351?tit. Pe str\u259?zi erau
oameni cu felinare \u351?i tor\u355?e \u238?n m\u226?ini. Unii ie\u351?ir\u259? pe
jum\u259?tate dezbr\u259?ca\u355?i, \u238?n pragul por\u355?ilor. Toate privirile
erau \u238?ndreptate spre cer. Iar cerul nop\u355?ii era ro\u351?u. Mi-am pus ceva
pe umeri \u351?i am mers \u238?mpreun\u259? cu mul\u355?imea pe colina Acropole.\~
Dincolo de mare, la poalele norilor, \u238?ntunericul era \u238?n v\u226?lv\u259?
taie. V\u238?ntul hulpav al nop\u355?ii purta \u238?n aer puternica mireasm\u259? a
p\u259?m\u226?ntului reav\u259?n de prim\u259?var\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Femeile, \u238?nve\u351?m\u226?ntate \u238?n negru, au \u238?ngenuncheat \u351?i au
\u238?nceput s\u259? se roage. B\u259?rba\u355?ii \u351?i-au f\u259?cut cruce.
Apoi, ca un zgomot surd, vorbele au trecut dintr-o gur\u259? \u238?n alta.
\u8213? Lukas Notaras, au murrnurat grecii Constantinopolului, megaducele Lukas
Notaras.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ardeau satele turce\u351?ti de pe \u355?\u259?rmul asiatic al m\u259?rii. Nimeni nu
s-a bucurat. Cu respira\u355?ia t\u259?iat\u259? de la v\u226?ntul crud al
nop\u355?ii, mul\u355?imea de oameni a fost cople\u351?it\u259? de o imens\u259?
triste\u355?e nelini\u351?titoare, ca \u351?i cum abia atunci ar fi \u238?n\u355?
eles c\u259? este r\u259?zboi .\par\pard\plain\hyphpar} {
Cine va ridica sabia, de sabie va muri. \u350?i cei f\u259?r\u259? de vin\u259? vor
muri \u238?mpreun\u259? cu cei vinova\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Flota imperial\u259? \u238?nc\u259? nu s-a \u238?ntors. Patrulele turcilor au pus
st\u259?p\u226?nire pe Turnul Sf\u226?ntului \u350?tefan \u351?i i-au m\u259?
cel\u259?rit pe to\u355?i solda\u355?ii garnizoanei.\par\pard\plain\hyphpar} {
A fost o ploaie cumplit\u259? ast\u259?zi, cu piatr\u259?, de aceea oamenii au stat
\u238?n casele lor. Multe acoperi\u351?uri au fost distruse; \u238?n apropierea
rezervoarelor subterane de ap\u259? se aud noaptea vuiete ciudate \u351?i p\u259?
m\u226?ntul vibreaz\u259?. Oamenii au v\u259?zut fulgere pe cer \u351?i bulg\u259?
ri incandescen\u355?i zbur\u226?nd \u238?n v\u259?zduh.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu numai tunul cel mare a plecat de la Adrianopol, ci \u351?i toat\u259? artileria
sultanului, protejat\u259? de zece mii de c\u259?l\u259?re\u355?
La Adrianopol, Mehmet s-a adresat Divanului reunit \u238?n sala \u238?
nstelat\u259?. Cu discursul acela, el a reu\u351?it s\u259?-i entuziasmeze pe cei
tineri \u351?i s\u259? \u351?i-i apropie pe b\u259?tr\u226?ni \u351?i pe cei
pruden\u355?i. Bailul Vene\u355?iei \u351?i podestatul Perei au primit l\u259?
muriri precise cu privire la con\u355?inutul discursului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Puterea basileului s-a pr\u259?bu\u351?it, a spus Mehmet. Doar un ultim efort mai
trebuie s\u259? facem pentru ca imperiul milenar al descenden\u355?ilor lui
Constantin s\u259? se sf\u226?r\u351?easc\u259?. Constantinopol, regin\u259? a
cet\u259?\u355?ilor lumii! Avem arme pe m\u259?sur\u259?, avem o armat\u259? bine
instruit\u259?. Cucerirea ora\u351?ului este nu numai posibil\u259?, ci
sigur\u259?. Cucerind Constantinopolul, vom \u238?mplini profe\u355?ia
Coranului: \u8222?Acest suveran este cel mai mare, iar armata sa, cea mai
bun\u259?". Dar trebuie s\u259? atac\u259?m repede, mai \u238?nainte s\u259? se
trezeasc\u259? cre\u351?tin\u259?tatea \u351?i s\u259? trimit\u259? cor\u259?bii
\u238?n ajutor. Acum este clipa favorabil\u259?. S\u259? n-o las\u259?m s\u259? ne
scape!\par\pard\plain\hyphpar} {
Se spune c\u259?, \u238?nainte de a rosti acest discurs, Mehmet l-ar fi chemat,
\u238?n toiul nop\u355?ii, pe marele vizir Khalil, conduc\u259?torul p\u259?r\u355?
ii pacifiste, pentru a avea o explica\u355?ie asupra pozi\u355?iei lui. Dar Khalil
n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259? deschid\u259? gura \u238?n favoarea p\u259?cii.
Khalil e un b\u259?rbat b\u259?tr\u226?n \u351?i prudent. El crede \u238?ntr-
adev\u259?r c\u259?, prin perseveren\u355?\u259? provocatoare \u351?i prin
atacurile pe care le \u238?ntreprinde, Mehmet va transforma Imperiul Otoman \u238?n
cenu\u351?\u259?. Marele vizir se \u238?ndoie\u351?te c\u259? Occidentul va
porni \u238?ntr-o nou\u259? cruciad\u259?. De aceea crede c\u259?, pentru binele
Imperiului Otoman, este \u238?ndrept\u259?\u355?it s\u259? se opun\u259? lui Mehmet
prin toate mijloacele... Prin toate mijloacele! \u206?nc\u259? de ast\u259?-
var\u259?, pe malul Bosforului, ienicerii \u238?l numeau pe ascuns prietenul
grecilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
De c\u226?nd cercetez nestingherit h\u226?rtiile din cuf\u259?rul de fier al lui
Giustiniani, sunt convins c\u259? marele vizir Khalil are o corespondent\u259?
secret\u259? cu \u238?mp\u259?ratul Constantin. Altfel, cum am putea fi noi
at\u226?t de bine informa\u355?i asupra preg\u259?tirilor pe care le fac turcii
\u238?n vederea asediului \u351?i chiar asupra cheltuielilor
aferente?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? plecarea flotei, \u238?mp\u259?ratul Constantin s-a gr\u259?bit s\u259?
trimit\u259? un ultim apel la Adrianopol. A scris cu propria-i m\u226?n\u259?
scrisoarea, f\u259?r\u259? a mai apela la Phrantzes. \u206?n lada de fier a lui
Giustiniani se g\u259?se\u351?te o copie a scrisorii. Am citit-o \u351?i am
recitit-o de multe ori, prad\u259? unei emo\u355?ii ciudate, unei melancolii
sf\u226?\u351?ietoare. Nici o alt\u259? fapt\u259? de-a lui nu atesta mai mult
dec\u226?t aceast\u259? scrisoare m\u259?re\u355?ia lui Constantin ca \u238?
mp\u259?rat. Iat\u259? ce i-a scris el sultanului Mehmet:\par\pard\plain\hyphpar} {
E v\u259?dit c\u259? vrei mai mult r\u259?zboi dec\u226?t pacea. Dac\u259? eu n-am
reu\u351?it s\u259? te conving de inten\u355?iile mele pa\u351?nice, d\u226?
ndu-\u355?i ca dovad\u259? a sincerit\u259?\u355?ii mele asigurarea c\u259? accept
chiar \u351?i s\u259?-\u355?i fiu vasal, \u238?mplineasc\u259?-\u355?i-se voia!
Acum \u238?mi \u238?ndrept g\u226?ndul doar spre Dumnezeu, fiindc\u259? doar \u238?
n El este toat\u259? speran\u355?a mea. Dac\u259? El dore\u351?te ca ora\u351?ul
s\u259? cad\u259? \u238?n m\u226?na ta, cum a\u351? putea eu s\u259? m\u259? opun
voin\u355?ei Sale? Dac\u259?, dimpotriv\u259?, El va strecura \u238?n inima ta
dorin\u355?\u259? de pace, voi fi fericit. Dar \u238?\u355?i dau \u238?napoi
cuvintele \u351?i te dezleg de toate promisiunile \u351?i de toate \u238?n\u355?
elegerile pe care ni le-am jurat reciproc. Am \u238?nchis por\u355?ile ora\u351?
ului meu \u351?i \u238?l voi ap\u259?ra \u238?mpreun\u259? cu poporul meu p\u226?
n\u259? la ultima pic\u259?tur\u259? din s\u226?ngele meu. Fie-\u355?i omnia
fericit\u259? p\u226?n\u259? \u238?n ziua \u238?n care Dumnezeu ne va chema pe
am\u226?ndoi dinaintea Lui, la dreapta Judecat\u259? de
Apoi!\par\pard\plain\hyphpar} {
E o scrisoare \u238?ntocmit\u259? cu st\u226?ng\u259?cie, despuiat\u259? de
tradi\u355?ionala consecven\u355?\u259? greceasc\u259? \u351?i de \u238?ntors\u259?
turile elegante ale frazelor me\u351?te\u351?ugite de Phrantzes. Cu toate acestea,
mi-a sf\u226?\u351?iat inima. E scrisoarea unui \u238?mp\u259?rat. Inutil\u259?,
at\u226?t de inutil\u259?! Mehmet nici nu-i va r\u259?spunde. Dar poate c\u259?,
din pustietatea palatului s\u259?r\u259?cit , \u238?mp\u259?ratul Constantin o va
fi adresat posterit\u259?\u355?ii; \u238?n toat\u259? puritatea ei, aceast\u259?
scrisoare \u238?i define\u351?te personalitatea mai mult dec\u226?t ar reu\u351?i
un istoric. Nu-i vina lui c\u259? s-a n\u259?scut sub semnul unei stele
nenorocoase.\par\pard\plain\hyphpar} {
Flota imperial\u259? nu s-a \u238?ntors \u238?nc\u259?. L\u226?ng\u259? malul
m\u259?rii, paia\u355?a Notaras \u238?\u351?i p\u259?ze\u351?te cu str\u259?\u351?
nicie tainele \u238?ntre ziduri. Dar eu nu mai pot tr\u259?i \u238?n aceast\u259?
permanent\u259? incertitudine. Au trecut mai mult de dou\u259? s\u259?pt\u259?
m\u226?ni de la ultima noastr\u259? \u238?nt\u226?lnire. Nici m\u259?car nu \u351?
tiu dac\u259? ea se mai afl\u259? aici.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n van am r\u259?t\u259?cit c\u259?lare pe str\u259?zi \u351?i de-a lungul
zidurilor! \u206?n\~ van am trudit ca un nebun \u238?ncerc\u226?nd s\u259?-mi
\u238?nec \u238?n munc\u259? spaimele! Nu pot s\u259? m\u259? eliberez de ea. Ochii
ei str\u259?lucesc noaptea \u238?n visele mele. M\u226?ndria ei, arogan\u355?a
ei \u238?mi \u238?nfierb\u226?nt\u259? inima.\par\pard\plain\hyphpar} {
Va fi fiind ea fiica unui megaduce \u351?i a unei prin\u355?ese. Fie! I-o fi mai
vechi neamul dec\u226?t chiar al \u238?mp\u259?ratului. Fie-i! Sunt fiul tat\u259?
lui meu. Dar am patruzeci de ani \u351?i cred c\u259? toamna vie\u355?ii a
Oare de ce nu \u238?ncerc s-o rev\u259?d? Poate c\u259? nu mai avem de tr\u259?it
dec\u226?t aceste scurte zile. Timpul s-a risipit, zilele au trecut ca s\u259?
geata, \u238?nt\u226?mpl\u259?ri obi\u351?nuite, instruc\u355?ie, completarea
registrului. Vidul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am renun\u355?at la toate. Am renun\u355?at \u351?i la renun\u355?are, fiindc\u259?
nu mai am la ce renun\u355?a. Ca s\u259? fiu preg\u259?tit c\u226?nd va veni clipa.
\u350?tiu c\u259? ea este n\u259?vod \u351?i capcan\u259?. Ultima
capcan\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Orb mi-am r\u259?t\u259?cit via\u355?a pe toate c\u259?r\u259?rile Domnului. M-
am \u238?mpiedicat din nou fiindc\u259? sunt orb \u351?i nu v\u259?d, ori am
c\u259?zut \u238?ntr-o nou\u259? tenta\u355?ie?\par\pard\plain\hyphpar} {
Smulsu-i-s-au ochii tat\u259?lui meu cu fieru-nro\u351?it. Oare ar putea ea
s\u259?-mi \u238?ntunece \u351?i mie vederea? Nici pe mine \u238?nsumi nu m\u259?
pot, cunoa\u351?te. Poate c\u259? m-a \u351?i orbit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cine-ar putea s\u259? zv\u226?rle o s\u259?geat\u259? peste timp p\u226?n\u259?
\u238?n eternitate? \u206?n amurgul zilei, din \u238?ntuneric, din \u238?naltul
cerului, ultimele raze de soare, \u238?nchise \u238?n v\u226?rfu-i incandescent,
reflecta-se-vor \u238?n ochii s\u259?get\u259?torului. Ca o s\u259?geat\u259?
\u238?ncins\u259? sunt. Ca o s\u259?geat\u259? \u238?ncins\u259? a\u351? vrea
s\u259? fiu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din \u238?ntunericul casei mele am plecat \u238?n lumina alburie a rev\u259?
rsatului de zori. Soarele \u351?i-a aruncat pe p\u259?m\u226?nt primele raze. Cerul
s-a boltit ca un acoperi\u351? albastru peste Constantinopol. Sufletul mi-a fost
\u238?n extaz. Ca un pelerin s\u259?rac m-am apropiat de casa ei. De departe,
foarte departe, sclipeau, chem\u259?toare, turnurile de marmur\u259? al Por\u355?ii
de Aur. \par\pard\plain\hyphpar} {
Am rev\u259?zut piatra neted\u259? a zidului, am rev\u259?zut ferestrele \u238?
nalte \u351?i \u238?nguste, am rev\u259?zut blazonul de pe \u351?ambran\u259?. Apoi
am mers \u238?n poart\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Jean Ange, locotenent al comandantului Giovanm Giustiniani, am anun\u355?at
\u8213? Megaducele este pe mare, mi-a r\u259?spuns slujitorul. Cei doi fii sunt
\u238?mpreun\u259? cu el. St\u259?p\u226?na este bolnav\u259?. Nu se poate da jos
din pat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe fiica megaducelui doresc s-o v\u259?d, pe Anna
A venit \u238?nso\u355?it\u259? de un eunuc b\u259?tr\u226?n. Ea a primit o
educa\u355?ie regal\u259?. E o grecoaic\u259? liber\u259?. B\u259?tr\u226?nul
eunuc, cu fa\u355?a cenu\u351?ie \u351?i \u238?ncre\u355?it\u259? ca a unui m\u259?
r stricat, surd \u351?i f\u259?r\u259? nici un dinte \u238?n gur\u259?, era \u238?
mbr\u259?cat \u238?n ve\u351?minte str\u259?lucitoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
A venit. A venit \u351?i era mai frumoas\u259? ca oric\u226?nd. Chipul nu-i era
acoperit. A z\u226?mbit \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te-am a\u351?teptat. Te-am a\u351?teptat at\u226?t de mult s\u259? vii. Dar
nu mai am nici un fel de m\u226?ndrie, mi-e de ajuns c\u259? ai venit. A\u351?
az\u259?-te pe un scaun, Jean Ange.\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?tr\u226?nul eunuc a cl\u259?tinat nemul\u355?umit din cap, a ridicat
neputincios bra\u355?ele spre cer, apoi \u351?i-a acoperit fa\u355?a cu m\u226?
inile \u351?i s-a a\u351?ezat ghemuit \u238?n cel mai \u238?ndep\u259?rtat
col\u355? al \u238?nc\u259?perii, renun\u355?\u226?nd s\u259?-\u351?i mai asume
vreo responsabilitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, un servitor a adus o cup\u259? de aur pe un platou de argint. Era o foarte
veche cup\u259? greceasc\u259?, m\u259?iestrit lucrat\u259?, decorat\u259? cu
imaginea \u238?n relief a unui satir desfr\u226?nat ce urm\u259?rea ni\u351?te
nimfe care alergau. A sorbit o pic\u259?tur\u259? de vin, apoi mi-a dat mie
cupa.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O cup\u259? de vin pentru prietenia noastr\u259?! a rostit ea. Tu n-ai
venit la noi cu inten\u355?ii rele, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am b\u259?ut vinul din via tat\u259?lui ei \u351?i am spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? O cup\u259? pentru disperarea noastr\u259?, pentru uitare \u351?i \u238?
ntuneric, pentru timpul pu\u355?in ce ne-a mai r\u259?mas, pentru spa\u355?iul
\u238?n care nu va mai fi loc pentru noi. Dar \u351?i lan\u355?urile pot fi m\u226?
ng\u226?ietoare, Anna Notaras! Pentru c\u259? exi\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Minunatele covoare, care acopereau dalele de porfir str\u259?luceau \u238?n toate
culorile Orientului. Dincolo de ferestrele \u238?nguste, Marea Marmara sclipea
\u238?n lumina soarelui. Ochii c\u259?prui radiau lumin\u259?, pielea ei de aur
\u351?i filde\u351?, z\u226?mbetul...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe\u351?te! m-a implorat ea. Vorbe\u351?te repede \u351?i serios, ca
\u351?i c\u226?nd mi-ai explica o afacere important\u259?. Chiar dac\u259? nu te
aude, eunucul se lini\u351?te\u351?te dac\u259? te vede
vorbind.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~A\u351? fi preferat s-o privesc \u238?n t\u259?cere.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Parfumul de hiacint al obrajilor t\u259?i..., am spus eu, de hiacint al
obrajilor t\u259?i...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vrei s\u259? \u238?ncepi de unde ai r\u259?mas prima oar\u259?? m-a \u238?
ntreb\u259? ea r\u226?z\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vreau s\u259? \u238?ncep cu \u238?nceputul, am spus eu. Fire de aur
sclipesc pe ve\u351?m\u226?ntul t\u259?u minunat. Dar mult mai minunat\u259?
dec\u226?t ve\u351?m\u226?ntul e\u351?ti chiar tu. Cu prea mult\u259? gelozie
\u238?\u355?i acoper\u259? frumuse\u355?ea! Pictatu-\u355?i-l-au oare c\u259?
lug\u259?rii? Ve\u351?mintele voastre s-au schimbat mult; nu mai sunt acelea pe
care, \u238?n tinere\u355?ea mea, le-am v\u259?zut la Constantinopol. \u206?
nc\u259? din timpul frumoasei Agnes Sorel a regelui Carol, femeile elegante din
Fran\u355?a \u238?\u351?i dezvelesc s\u226?nii ca b\u259?rba\u355?ii s\u259?-i
admire. Dar aici voi v\u259? acoperi\u355?i p\u226?n\u259? \u351?i chipul. O, de-am
putea c\u259?l\u259?tori \u238?mpreun\u259? \u238?n liberul
Occident!...\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi am \u238?nceput s\u259?-i povestesc:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe prima femeie care m-a \u238?nv\u259?\u355?at tainele iubirii trupe\u351?
ti am \u238?nt\u226?lnit-o \u238?n apropiere de Rin, \u238?ntr-un loc numit Izvorul
Tinere\u355?ii. S-a \u238?nt\u226?mplat \u238?n aceea\u351?i diminea\u355?\u259?
despre care \u355?i-am povestit, c\u226?nd, de\u351?tept\u226?ndu-m\u259? \u238?n
c\u226?ntecul unei privighetori, am v\u259?zut Moartea dans\u226?nd pe zidul
cimitirului. Chiar dac\u259? era mult mai \u238?n v\u226?rst\u259? dec\u226?t mine,
era frumoas\u259? femeia aceea \u351?i nu \u238?ncerca s\u259?-\u351?i ascund\u259?
frumuse\u355?ea. F\u259?r\u259? nici un ve\u351?m\u226?nt pe ea, a\u351?a cum o
f\u259?cuse Dumnezeu, st\u259?tea pe marginea unui hele\u351?teu, cufundat\u259?
\u238?n lectura unei c\u259?r\u355?i, \u238?n timp ce \u238?mprejurul ei, doamne
\u351?i seniori jucau diferite jocuri sau, l\u226?ng\u259? mesele \u238?nc\u259?
rcate ce pluteau pe ap\u259?, se osp\u259?tau. Numele ei era Dorothea. Ea este
aceea care mi-a dat o scrisoare de recomandare pentru Aeneas Sylvius din Basel,
dac\u259? \u351?tii cine este Aeneas Sylvius. Toate acestea mi s-au \u238?nt\u226?
mplat dup\u259? ce m-am desp\u259?r\u355?it de Fra\u355?ii Liberului Cuget. P\u226?
n\u259? atunci nu m\u259? iubisem dec\u226?t prin tufi\u351?uri, dup\u259? c\u259?
derea \u238?ntunericului. Dar acea distins\u259? femeie m-a a\u351?ezat pe o saltea
de puf \u351?i a aprins multe lum\u226?n\u259?ri \u238?n jurul patului, ca s\u259?
nu pierd nimic din farmecul ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Obrajii Annei Notaras \u351?i-au schimbat culoarea, mai \u238?nt\u226?i \u238?n
galben, apoi \u238?n ro\u351?u de foc. Buzele au \u238?nceput s\u259?-i tremure,
apoi m-a \u238?ntrebat cu voce stins\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce-mi poveste\u351?ti mie aceste lucruri? Nu era \u238?n obiceiul
t\u259?u s\u259? vorbe\u351?ti astfel. Sau poate c\u259? doar eu nu te-a\u351? fi
crezut \u238?n stare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbesc a\u351?a fiindc\u259? te doresc. Pasiunea trupului poate c\u259? nu
este \u238?ntotdeauna dragoste. Dar nu exist\u259? dragoste f\u259?r\u259?
dorin\u355?\u259? trupeasc\u259?. Tu ai observat c\u259? nu \u355?i-am vorbit
despre asta c\u226?nd \par\pard\plain\hyphpar} {
fost doar noi doi. Dac\u259? a\u351? fi profitat de sl\u259?biciunea ta, nu m-ai fi
\u238?mpuns cu cu\u355?itul, sunt sigur. Ochii t\u259?i mi-au povestit-o. Dar acum
niciodat\u259? nu voi dori ceva de la tine. Fiindc\u259? pasiunea mea e curat\u259?
ca o flac\u259?r\u259?. Bucura-m\u259?-voi doar de mi te vei d\u259?rui... Anna
Notaras, Anna Notaras... Mult te iubesc! Dar nu asculta ce spun, fiindc\u259? eu nu
\u351?tiu ce spun. Sunt doar fericit. Fericit de ceea ce \u238?ncepusem odat\u259?
s\u259?-\u355?i vorbesc despre Fra\u355?ii Liberului Cuget.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Ei nu recunosc dec\u226?t cele patru evanghelii, refuz\u259? botezul, iar m\u226?
n\u259?stirile \u351?i le gospod\u259?resc \u238?n comun. Printre ei sunt \u351?i
s\u259?raci, \u351?i boga\u355?i, chiar \u351?i oameni despre care nimeni nu \u351?
i-ar putea imagina c\u259? le \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?esc ideile. Se
recunosc \u238?ntre ei dup\u259? semne misterioase; \u238?n toate \u355?\u259?rile
au fondat diferite secte, chiar \u351?i printre dervi\u351?i. Eu le datorez
via\u355?a. De aceea m-am r\u259?zboit \u238?n Fran\u355?a, fiindc\u259? mul\u355?i
dintre Fra\u355?ii Liberului Cuget au urmat-o din proprie voin\u355?\u259? pe
Fecioara din Orleans. Dar la dou\u259?zeci \u351?i patru de ani m-am desp\u259?
r\u355?it de ei. Fanatismul le era mai r\u259?u dec\u226?t orice
intoleran\u355?\u259?... O, dragostea mea! Pe multe drumuri am mai r\u259?t\u259?
cit! La Strasbourg am \u238?nt\u226?lnit un artist care picta pe lemn \u351?i turna
litere din metal. C\u259?uta un om de \u238?ncredere acel Johannes Gensfleisch
ce-\u351?i spunea Gutenberg. El mi-a promis c\u259?, pentru treizeci de monede,
m\u259? va \u238?nv\u259?\u355?a o nou\u259? art\u259? a semnelor scrise, \u238?
ncepuse prin a reproduce c\u259?r\u355?i. Dup\u259? ce o carte era gata, reu\u351?
ea s\u259? termine, \u238?n acela\u351?i timp, urm\u259?toarele o sut\u259? sau
chiar o mie de c\u259?r\u355?i identice cu prima. Mi-a promis c\u259? voi ajunge un
om foarte bogat. Dar eu nu aveam treizeci de argin\u355?i, \u238?n ochii lui am
citit c\u259? nu se m\u226?ndrea de poman\u259? cu \u351?tiin\u355?a sa. N-am mai
auzit nimic despre el. De atunci au trecut \u351?aisprezece
\u8213? Apoi ai renun\u355?at la tot, pentru a te c\u259?s\u259?tori, a spus ea
ironic. \u350?tiu. Vorbe\u351?te-mi despre c\u259?s\u259?torie. Oare ai fost mai
fericit \u238?n c\u259?s\u259?torie dec\u226?t atunci, la marginea hele\u351?
teului, l\u226?ng\u259? acea femeie despuiat\u259?? Poveste\u351?te! Nu te
sfii!\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am adus aminte de acea var\u259? torid\u259? de la Floren\u355?a, mi-am adus
aminte de apa galben\u259? a r\u226?ului \u351?i de dealurile arse de secet\u259?.
Atunci u\u351?oara mea bucurie s-a risipit. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar \u355?i-am povestit despre Floren\u355?a \u351?i Ferrara. Poate c\u259?
nu \u355?i-am povestit despre cum s-au certat din cauza a trei litere timp de doi
ani cei mai mari erudi\u355?i ai epocii. Despre ei n-a r\u259?mas alt\u259?
amintire \u238?n Floren\u355?a \u238?n afara \u355?ipetelor cu care se \u238?
ncheiau nesf\u226?r\u351?itele lor certuri: aristaoo, aristaoo. La pr\u226?nz, li
se aduceau de obicei cotlete fragede de porc \u238?nmiresmate cu rozmarin, care la
Floren\u355?a se numesc arista. Va r\u259?m\u226?ne acolo amintirea lor vie,
c\u226?t despre unirea Bisericilor Occidentului \u351?i Orientului, nimeni
nu-\u351?i va mai aminti, fiindc\u259? locuitorii Floren\u355?ei au memorie
scurt\u259?, dar iubesc m\u226?nc\u259?rurile gustoase. Aristaoo, aristaoo! C\u226?
nd eu \u351?i tu nu vom fi dec\u226?t pulbere, florentinii \u238?nc\u259?
\u238?\u351?i vor aminti de urletele acelor filozofi. Cunosc Floren\u355?a...
\u206?ntr-adev\u259?r, o cunosc, am asigurat-o eu. Acolo, orice negustor este un
prin\u355?. Numai c\u259? evit\u259? distinc\u355?ia \u351?i se \u238?mbrac\u259?
simplu. Mai \u238?nainte de a consim\u355?i s\u259? spun\u259? un cuv\u226?nt
despre treburile ora\u351?ului, \u238?\u351?i acord\u259? singur acest privilegiu.
Nu exist\u259? func\u355?ie, oric\u226?t de ne\u238?nsemnat\u259?, pentru care
negustorul s\u259? nu aib\u259? un cuv\u226?nt de spus, \u351?i s-ar p\u259?rea
c\u259? \u238?n Floren\u355?a nu se \u238?nt\u226?mpl\u259? nimic despre care el
s\u259? nu \u351?tie. Negustorul este cel care cump\u259?r\u259? \u351?i vinde
dreptul de a copia o carte greceasc\u259?, el organizeaz\u259? ospe\u355?ele
c\u259?rturarilor, construie\u351?te frumoasele vile ale ora\u351?ului, \u351?i tot
el \u238?i poate \u238?mpumuta bani chiar \u351?i papei. Nu este mult\u259? vreme
de c\u226?nd a oferit conciliului ajutor financiar, f\u259?c\u226?ndu-\u351?i
socoteala c\u259? banii, oricum, pe o mie de c\u259?i diferite, tot \u238?n lada
lui se vor \u238?ntoarce.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce evi\u355?i, Ioannis Anghelos, s\u259? r\u259?spunzi la \u238?
ntrebarea pe care \u355?i-am pus-o? Ce bucurie \u238?\u355?i mai poate aduce
durerea pe care mi-ai provocat-o c\u226?nd mi-ai spus c\u259? e\u351?ti c\u259?
s\u259?torit?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce s\u259? vorbim tot timpul despre mine, doar despre mine? am
\u238?ntrebat-o. De ce nu poveste\u351?ti nimic despre
tine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt Anna Notaras, a rostit ea cu m\u226?ndrie. E de ajuns. Despre mine,
altceva nu-i de povestit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Are dreptate. Ea a tr\u259?it toat\u259? via\u355?a \u238?n umbra palatului, \u238?
n gr\u259?dinile Bosforului. A fost purtat\u259? \u238?n litier\u259?, ca praful
s\u259? nu-i ating\u259? picioarele, a fost plimbat\u259? \u238?n b\u259?rci
acoperite cu baldachin, ca soarele s\u259? nu-i ard\u259? pielea. Filozofi b\u259?
tr\u226?ni s-au ocupat de educa\u355?ia ei. \u206?n timpul acesta, ea r\u259?sfoia
distrat\u259? paginile c\u259?r\u355?ilor \u351?i admira aurul, alabastrul \u351?i
cinabrul miniaturilor. A urm\u259?rit slujbele religioase din spatele grilajului
din frunze de aur al balconului, respir\u226?nd mirosul de t\u259?m\u226?ie
sf\u226?nt\u259? \u351?i desf\u259?t\u226?ndu-\u351?i urechile cu \u238?ngere\u351?
tile glasuri de argint ale celor castra\u355?i, care se \u238?n\u259?l\u355?au
p\u226?n\u259? \u238?n imensa cupol\u259? a Catedralei Sf\u226?nta Sofia. Dar
\u238?n fa\u355?a sfintelor icoane a \u238?ngenuncheat \u351?i s-a rugat la fel ca
orice femeie s\u259?rac\u259? din Constantinopol. Ea este Anna Notaras. A fost
crescut\u259? \u351?i educat\u259? pentru a fi so\u355?ie de \u238?mp\u259?rat. Ce
altceva ar mai fi de povestit?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Numele ei era Ghita, am \u238?nceput eu s\u259? povestesc. Locuia pe
str\u259?du\u355?a ce duce spre M\u259?n\u259?stirea Franciscanilor. Din peretele
cenu\u351?iu al casei sale se deschidea o poart\u259? \u238?nt\u259?rit\u259? cu
fier \u351?i o singur\u259? fereastr\u259? protejat\u259? cu un grilaj. \u206?n
spatele acestei ferestre tr\u259?ia ea, \u238?ntr-o camer\u259? s\u259?r\u259?
c\u259?cioas\u259?, care amintea de chilia unei c\u259?lug\u259?ri\u355?
Toat\u259? ziua o puteai auzi apostrof\u226?ndu-i pe trec\u259?tori sau c\u226?
nt\u226?nd cu voce ascu\u355?it\u259? rug\u259?ciuni \u351?i imnuri religioase.
Avea un defect amar. O boal\u259? cumplit\u259? \u238?i ciuruise fa\u355?a. Ca o
masc\u259? a durerii era chipul ei, pe care doar ochii erau vii. Ca s\u259?-\u351?i
omoare timpul, \u238?nso\u355?it\u259? de o sclav\u259? neagr\u259? care-i c\u259?
ra co\u351?ul, se plimba pe str\u259?zile ora\u351?ului. \u206?n asemenea ocazii
obi\u351?nuia s\u259? poarte o rochie cusut\u259? din buc\u259?\u355?ele
multicolore , p\u226?nza, mantia \u351?i p\u259?ru-i fiind acoperite de iconi\u355?
e din metal pictat cu imagini sfinte \u351?i de medalii sfin\u355?ite la m\u259?
n\u259?stire, care zdr\u259?ng\u259?neau la fiece pas pe care-l f\u259?cea,
anun\u355?\u226?ndu-i sosirea \u238?nc\u259? de departe. R\u226?dea de ea \u238?
ns\u259?\u351?i \u351?i bomb\u259?nea tot timpul. Dar dac\u259? cineva se oprea din
drum ca s-o priveasc\u259?, \u238?l spurca arunc\u226?ndu-i cele mai de ocar\u259?
vorbe. Ea \u238?ns\u259?\u351?i spunea c\u259? este Nebuna lui Dumnezeu.
Franciscanii o protejau, fiindc\u259? era femeie bogat\u259?. Rudele \u238?i \u238?
ng\u259?duiser\u259? s\u259? tr\u259?iasc\u259? de una singur\u259?, fiindc\u259?
era v\u259?duv\u259?, iar averea ei era plasat\u259? \u238?n comer\u355?ul lor de
l\u226?n\u259? \u351?i \u238?n trezoreriile lor. Toat\u259? lumea din Floren\u355?a
o cuno\u351?tea, dar de unde a\u351? fi putut eu, un str\u259?in, s-o
cunosc?\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu, n-am \u351?tiut nimic despre ea p\u226?n\u259? \u238?n momentul c\u226?nd am
\u238?nt\u226?lnit-o. \u206?ntr-o zi, m-a v\u259?zut pe Ponte Vecchio \u351?i a
venit dup\u259? mine. Am crezut-o nebun\u259?. A insistat s\u259? primesc \u238?n
dar o statuet\u259? de filde\u351?. Pu\u355?in mai \u238?nainte, \u238?n fa\u355?a
tarabei unui negustor de bijuterii, m\u259? uitasem cu admira\u355?ie la obiectul
acela. Nu, tu nu po\u355?i \u238?n\u355?elege! Oare cum a\u351? putea
s\u259?-\u355?i explic ce s-a \u238?nt\u226?mplat cu noi?\par\pard\plain\hyphpar} {
Eram t\u226?n\u259?r pe atunci, aveam dou\u259?zeci \u351?i cinci de ani \u351?i
ardeam de dorin\u355?\u259?. Eram un b\u259?rbat viguros, dar nu mai aveam
speran\u355?\u259?. Disperarea mea era at\u226?t de mare, \u238?nc\u226?t nu mai
puteam s\u259? suport anteriile negre \u351?i chipurile b\u259?rboase ale grecilor.
Uram capul rotund al lui Bessarion \u351?i mirosul s\u259?u de pergament \u351?i de
cerneal\u259?. \u206?n hanul unde locuiam, m\u259? trezeam diminea\u355?a \u238?n
putoarea insuportabil\u259? de transpira\u355?ie \u351?i de excremente. Fusese o
var\u259? torid\u259?, \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare. La Ferrara am cunoscut
ciuma \u351?i dragostea. Nu mai credeam \u238?n nimic. M\u259? uram pe mine \u238?
nsumi. Sclavia mea, auturile mele, \u238?nchisoarea trupului meu... Oare cum le-ai
putea tu \u238?n\u355?elege?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a condus la ea. \u206?n camera ei de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259? era o
banc\u259? de lemn pe care o folosea drept pat, un blid de argil\u259? plin cu
ap\u259? \u351?i ceva resturi de m\u226?ncare pe podea care miroseau ur\u226?t. Dar
\u238?n fundul acestei camere dezolante era o u\u351?i\u355?\u259? pe unde ajungeai
\u238?ntr-o \u238?nc\u259?pere mobilat\u259? cu mult gust. Avea \u351?i o gr\u259?
din\u259? \u238?nconjurat\u259? de ziduri, cu un hele\u351?teu unde apa susura,
p\u259?s\u259?relele ciripeau \u238?n colivii \u351?i pomii erau verzi. La fel cum,
\u238?nd\u259?r\u259?tul chipului grotesc \u351?i a apuc\u259?turilor bizare, se
ascundea o femeie inteligent\u259? ,chinuit\u259?, care, din disperare, f\u259?cuse
din ea \u238?ns\u259?\u351?i Nebuna lui \par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeu. \u206?n tinere\u355?e, am continuat eu, fusese o femeie deosebit de
frumoas\u259?, bogat\u259? \u351?i fericit\u259?. Dar b\u259?rbatul ei, \u238?
mpreun\u259? cu cei doi fii ai lor, murise, dup\u259? o suferin\u355?\u259?
cumplit\u259? de c\u226?teva zile, de aceea\u351?i boal\u259? care \u238?i
distrusese \u351?i ei frumuse\u355?ea. A \u238?ncercat pe pielea ei c\u226?t de
nesigur\u259? este via\u355?a, ce pu\u355?in\u259? speran\u355?\u259? exist\u259?
chiar \u351?i \u238?ntr-o fericire aparent\u259?. Dumnezeu a lovit-o \u351?i i-a
\u238?mpins chipul \u238?n noroi. Nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259?, un timp
oarecare, trebuie s\u259? fi fost nebun\u259? \u238?n adev\u259?ratul sens al
cuv\u226?ntului. Dar ra\u355?iunea i-a fost mai puternic\u259? dec\u226?t r\u259?
t\u259?cirea. Din disperare, sfid\u259?toare, s-a \u238?ntors la Dumnezeu \u351?i
la oameni. Rug\u259?ciunile ei erau blesteme ,blestemele ei, rug\u259?ciuni.
Privirea ei era trist\u259?, ustur\u259?toare, dureroas\u259?... Nu, nu \u351?tiu
dac\u259? m\u259? po\u355?i \u238?n\u355?elege. Nu avea mai mult de treizeci \u351?
i cinci de ani, dar chipul ei hidos o f\u259?cea s\u259? par\u259? peste m\u259?
sur\u259? de b\u259?tr\u226?n\u259?. Avea gura cr\u259?pat\u259?, de aceea, c\u226?
nd vorbea, se aduna spum\u259? alb\u259? \u238?n col\u355?urile gurii ei. Dar
ochii...\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna Notaras m\u259? asculta cu capul aplecat \u351?i m\u226?inile \u238?
ncruci\u351?ate pe piept. Razele de lumin\u259? se jucau de-a ascunselea pe
negrul \u351?i pe ro\u351?ul covoarelor. Din col\u355?ul s\u259?u, b\u259?tr\u226?
nul eunuc \u238?\u351?i arunca privirea cenu\u351?ie c\u226?nd spre unul, c\u226?nd
spre altul, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? deslu\u351?easc\u259? vorbele de pe buzele
noastre. Am continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-a dat s\u259? m\u259?n\u226?nc \u351?i s\u259? beau. Privirea ei mi-a
devorat atunci chipul. Uneori m\u259? mai duceam s-o v\u259?d. \u206?mi povestea
despre tot amarul din inima ei nefericit\u259?. Iar \u238?n mine s-a de\u351?teptat
o mil\u259? imens\u259?. Mila nu \u238?nseamn\u259? dragoste, Anna Notaras. Dar
uneori, c\u226?nd o fiin\u355?\u259? uman\u259? \u238?i aduce alteia bucuria doar
prin simpla-i prezen\u355?\u259?, poate \u238?nlocui dragostea. Credeam c\u259? are
oarecare avere, din moment ce franciscanii o protejau, dar pe vremea aceea nu
\u351?tiam c\u259? era nemaipomenit de bogat\u259?. \u206?ntr-o zi, mi-a trimis la
hanul unde locuiam ve\u351?minte noi \u351?i scumpe, \u238?nso\u355?ite de o punga
burdu\u351?it\u259? cu monede de argint. Dar n-am vrut s\u259?-i accept darul. Nici
pentru a-i face pl\u259?cere, \u238?n alt\u259? zi, mi-a ar\u259?tat un portret de-
al ei din tinere\u355?e. Atunci am \u238?n\u355?eles mai bine. Dumnezeu \u238?i
distrusese fericirea \u351?i o \u238?nchisese \u238?n infernul propriului trup. Ea
m-a v\u259?zut pe pod \u351?i a fost fascinat\u259? de prezen\u355?a mea, \u238?n
ea s-a rede\u351?tepta pasiunea, dar \u351?i-a \u238?nfr\u226?nat dorin\u355?a,
fiindc\u259? \u351?tia c\u259? via\u355?a nu-i mai poate aduce nimic. A\u351?a
credeam. Apoi, c\u226?nd franciscanii au \u238?ncercat s\u259? m\u259?
conving\u259? s\u259? intru \u238?n ordinul lor \u351?i s\u259? semnez leg\u259?
m\u226?ntul de c\u259?lug\u259?r, am fost nelini\u351?tit. Mai mult, m-au asigurat
c\u259?, de voi fi consacrat preot \u351?i voi renun\u355?a s\u259? m\u259? c\u259?
s\u259?toresc, voi ob\u355?ine \u351?i prebend\u259? mul\u355?umitoare. Eu nu aveam
nici un protector, fiindc\u259? la vremea aceea, Nicolaus Cusanus c\u259?l\u259?
torea \u238?n Germania cu misiune de la Papa, aceast\u259? favoare pe care
franciscanii n-o f\u259?ceau oricui, \u351?i i-am povestit Ghitei. Iar ea mi-a
explicat c\u259? vizitele mele \u238?n casa ei au de\u351?teptat nelini\u351?tea
rudelor ei. \u350?i c\u259?, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, ele vor s\u259?
m\u259? dea la o parte din drumul lor. De ce? am \u238?ntrebat-o eu complet
nedumerit. Dar eu n-am de g\u226?nd s\u259? devin c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, a
spus ea. Le este team\u259? c\u259? m\u259? voi rec\u259?s\u259?tori. Doar g\u226?
ndul, \u351?i era o nerozie. N-am putut s\u259? m\u259? st\u259?p\u226?nesc \u351?i
am pufnit \u238?n r\u226?s, chiar dac\u259? am \u351?tiut c\u259? o jignesc. Nu
voiam nimic de la ea. Obi\u351?nuiam s-o vizitez fiindc\u259? eram singur, \u238?
ngrozitor de singur \u351?i de umilit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a fost greu s\u259?-i povestesc mai departe. Totu\u351?i i-am
povestit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntr-o sear\u259?, pe c\u226?nd eram \u238?n gr\u259?dina ei, o
furtun\u259? nemaipomenit\u259? s-a ab\u259?tut peste Floren\u355?a. O c\u259?
ldur\u259? neobi\u351?nuit\u259?, apoi a\u351?teptarea, a\u351?teptarea, p\u226?
n\u259? ce, desc\u259?tu\u351?ate, fulgere de un albastru ireal, ne\u238?ntrerupt,
au luminat \u238?ntunericul. P\u259?m\u226?ntul a vibrat de bubuiturile tunetelor.
Proclama\u355?ia Uniunii abia fusese semnat\u259?. \u206?n timpul c\u226?nd a fost
citit textul final, c\u226?inele \u238?mp\u259?ratului Ioan a \u238?nceput s\u259?
urle de moarte. O, vanitate! La Ferrara, \u238?mp\u259?ratul Ioan \u351?i-a trimis
consilierul s\u259? m\u259?soare \u238?n\u259?l\u355?imea tronului pe care urma
s\u259? stea papa, fiindc\u259? \u238?i fusese team\u259? ca nu cumva tronul lui de
\u238?mp\u259?rat s\u259? fie prea scund. Iar la \u238?ntrunire a venit \u238?
nso\u355?it de c\u226?inele lui cu pete albe \u351?i negre. Era at\u226?t de
beat, \u238?nc\u226?t oamenii din suita lui au trebuit, din c\u226?nd \u238?n
c\u226?nd, s\u259?-l sprijine. \u206?n timpul c\u259?ldurilor insuportabile ale
acelei veri, acoperi\u351?ul palatului s\u259?u din Floren\u355?a fusese permanent
r\u259?corit cu ap\u259? rece de izvor, \u238?n timp ce s\u259?racilor nu le
ajungea apa de b\u259?ut. Aristaoo, aristaoo...\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar eu, nebunul de mine, \u238?mi imaginasem, pe atunci, un nou viitor pentru
Europa, desc\u259?tu\u351?area din imperiul groazei, pacea pe p\u259?m\u226?nt,
democratizarea Bisericii. Am crezut din tot sufletul \u238?n unirea Bisericilor
Occidentului \u351?i Orientului. Am tr\u259?it \u238?ntr-o \u238?n\u351?el\u259?
toare euforie timpul care nu avea s\u259? se mai \u238?ntoarc\u259?, \u238?ntr-o
fals\u259? fericire de moment, ca un muribund \u238?nainte ca sufletul s\u259?-l
p\u259?r\u259?seasc\u259?...\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei bine, am spus eu furios pe mine \u238?nsumi, \u351?i am sim\u355?it cum mi se
\u238?nfierb\u226?nt\u259? capul de ru\u351?ine. Ei bine, m-am culcat cu ea. I-am
d\u259?ruit cu generozitate trupul meu, fiindc\u259? pe atunci nu-mi pre\u355?uiam
trupul. Dac\u259? i-am \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?it infernul, am f\u259?cut-o
pentru c\u259? am crezut c\u259?-i fac un bine. Trei nop\u355?i am r\u259?mas
\u238?n casa ei. Apoi mi-am v\u226?ndut toate lucrurile, ve\u351?m\u226?ntul de
scrib, c\u259?r\u355?ile, chiar \u351?i de Homer m-am lipsit, am d\u259?ruit
to\u355?i banii mei s\u259?racilor \u351?i am p\u259?r\u259?sit Floren\u355?
a.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u226?n\u259? \u238?ntr-o zi din aceea\u351?i toamn\u259?, c\u226?nd m-
am \u238?nt\u226?lnit cu Judecata lui Dumnezeu pe c\u259?r\u259?rile mun\u355?ilor
din Assisi. Ghita, purtat\u259? \u238?ntr-o litier\u259?, m\u259? urm\u259?rise pas
cu pas. Era \u238?nso\u355?it\u259? de un preot franciscan \u351?i de un
judec\u259?tor teribil de abil. Aveam barba ne\u238?ngrijit\u259?, eram murdar
\u351?i hirsut. Ea a poruncit s\u259? fiu sp\u259?lat, s\u259? mi se aranjeze
p\u259?rul \u351?i s\u259? fiu \u238?mbr\u259?cat \u238?n ve\u351?minte curate.
Apoi am fost c\u259?s\u259?tori\u355?i la Assisi. Faptul c\u259? r\u259?m\u259?sese
grea de pe urma leg\u259?turii noastre de trei zile ea \u238?l interpretase ca pe o
minune a lui Dumnezeu, care, \u238?n nem\u259?rginita-i bun\u259?tate, reparase
astfel r\u259?ul pe care i-l pricinuise mai \u238?nainte. Abia atunci aveam s\u259?
aflu cine era ea, de fapt, din ce familie distins\u259? se tr\u259?gea \u351?i
\u238?n ce capcan\u259? m\u259? prinsese Dumnezeu. Poate c\u259? aceasta a fost cea
mai \u238?ngrozitoare tulburare din via\u355?a mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am ridicat de pe scaun, m-am apropiat de fereastr\u259? \u351?i am privit prin
verdele pal al sticlei \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toarele creneluri ale zidului
maritim, \u238?n spatele c\u259?rora str\u259?lucea Marea
Marmara.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am fost avertizat s\u259? nu iau leg\u259?tur\u259? cu aceast\u259?
cas\u259?, i-am spus eu. Din cauza acestei vizite s-ar putea s\u259? fiu \u238?
nchis \u238?n turnul de marmur\u259? \u351?i nu sunt sigur dac\u259? Giustiniani
m\u259? va putea ajuta s\u259? scap de acolo. Dar sunt \u238?n puterea ta, iar
despre aceast\u259? fa\u355?\u259? a vie\u355?ii mele nimeni nu \u351?tie \u238?
nc\u259?. Trebuie s\u259? \u351?tii, Anna Notaras, c\u259? Ghita apar\u355?ine
familiei Bardi. Dup\u259? c\u259?s\u259?torie, eu am ajuns unul dintre cei mai
boga\u355?i oameni din Floren\u355?a. Doar auzindu-mi numele, oricare bancher din
Anvers, Cairo, Damasc sau Toledo se \u238?nclina cu respect \u238?n fa\u355?a mea.
C\u226?t de mult va fi pl\u259?tit ea c\u259?lug\u259?rilor franciscani pentru a o
ajuta s\u259?-\u351?i p\u259?streze averea la care r\u226?vneau toate rudele ei,
c\u226?t de mult le-a pl\u259?tit ca s\u259? m\u259? sileasc\u259? s\u259? m\u259?
c\u259?s\u259?toresc cu ea, nu \u351?tiu. Eu n-am avut atunci nici proba
identit\u259?\u355?ii mele. Pentru c\u259? actele care atestau na\u351?terea mea
\u351?i descenden\u355?a tat\u259?lui meu r\u259?m\u259?seser\u259? \u238?n p\u259?
strare la bijutierul Gerolamo din Avignon. La proces, el negase c\u259? ar fi
\u238?n posesia acelor documente. Judec\u259?torul care o ajutase pe Ghita a
aranjat totul. Am primit un nume nou. Jean Ange a c\u259?zut \u238?n uitare. La
\u238?nceput, p\u226?n\u259? la na\u351?terea fiului nostru, am locuit \u238?n vila
ei de la Fiesole. \u206?mi l\u259?sasem barba s\u259? creasc\u259?, umblam cu
p\u259?rul \u238?ngrijit, eram \u238?mbr\u259?cat \u238?n ve\u351?minte de om
bogat, purtam sabie at\u226?rnat\u259? de centur\u259?, \u238?n noua ipostaz\u259?,
nimeni nu-l mai putea recuno\u351?te pe s\u259?racul caligraf franc al conciliului.
Patru ani am suportat aceast\u259? via\u355?\u259?. Aveam tot ceea ce inima mea
\u351?i-ar fi putut dori: \u351?oimi de v\u226?n\u259?toare, cai de c\u259?l\u259?
rie, c\u259?r\u355?i, o societate pentru distrac\u355?ii, o societate de c\u259?
rturari pentru conversa\u355?ii filozofice. Am fost acceptat chiar \u351?i de
familia Medici. Nu pentru c\u259? a\u351? fi avut vreun merit. Nu, doar pentru
c\u259? eram tat\u259?l fiului meu. Pentru c\u259? fiul meu era un Bardi.
Iar signora Ghita? Dup\u259? na\u351?terea b\u259?iatului, s-a schimbat \u238?n
\u238?ntregime. A devenit o femeie teribil de pioas\u259?, nu i-a mai repro\u351?at
nimic lui Dumnezeu \u351?i nici n-a mai blestemat niciodat\u259?. A construit chiar
\u351?i o biseric\u259?. Poate c\u259? ea m-a iubit. Dar mai mult dec\u226?t orice
pe lume, \u351?i-a iubit fiul. Cu timpul, am observat c\u259? nu m\u259?
cunoa\u351?te. Deseori se \u238?nt\u226?mpla s\u259? m\u259? priveasc\u259?.
Inteligen\u355?a i se ascu\u355?ise mult \u238?n timpul lungilor ei ani de
suferin\u355?\u259?, de aceea, adesea, doar din priviri, ne r\u259?neam inimile.
\u206?n timpul acela am \u238?nv\u259?\u355?at astronomia cu renumitul Toscanelli,
am citit scrierile lui Origene \u351?i Plotin \u238?n greac\u259?. Dar am \u351?
tiut \u238?n inima mea c\u259? nu sunt f\u259?cut pentru o astfel de
via\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am rezistat patru ani. Dup\u259? aceea, m-am al\u259?turat crucia\u355?ilor \u351?i
l-am urmat pe cardinalul Giuliano Cesarini \u238?n Ungaria. I-am l\u259?sat femeii
mele o scrisoare \u351?i am plecat pe ascuns. Deseori am plecat pe ascuns, Anna
Notaras. Ea \u351?i fiul meu au crezut c\u259? am c\u259?zut \u238?n luptele de la
Varna. A cheltuit mul\u355?i bani ca s\u259? afle despre soarta mea. Acelea\u351?i
cor\u259?bii care erau \u238?n c\u259?utarea regelui Ungariei \u351?i a
cardinalului Cesarini m\u259? c\u259?utau \u351?i pe mine. De multe ori, \u238?n
Adrianopol, mi-a fost team\u259? s\u259? nu m\u259? \u238?nt\u226?lnesc, din \u238?
nt\u226?mplare, cu negustori din Floren\u355?a care m\u259? cuno\u351?teau. Dar
dup\u259? zece ani, multe lucruri cad \u238?n uitare. Timpul se schimb\u259? \u351?
i, o dat\u259? cu el, se schimb\u259? oamenii. Oficial, la Floren\u355?a, eu am
fost declarat mort. Cui s\u259?-i treac\u259? prin minte c\u259? mai tr\u259?iesc?
E mai bine a\u351?a. At\u226?t pentru so\u355?ia mea, c\u226?t \u351?i pentru fiul
meu. Dar mai \u238?nainte de ei, pentru mine este mai bine.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Sunt \u238?n puterea ta, Anna Notaras. Acum \u351?tii totul despre mine. \u206?
ncepi s\u259? m\u259? \u238?n\u355?elegi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu i-am povestit totul. Nu i-am povestit c\u259?, \u238?nainte de a pleca
\u238?n Ungaria, am c\u259?l\u259?torit la Avignon, l-am apucat de barb\u259? pe
bijutierul Gerolamo \u351?i i-am t\u259?iat g\u226?tul cu cu\u355?itul. Acest lucru
nu l-am povestit niciodat\u259? \u351?i nu cred c\u259? i-l voi povesti. E o
tain\u259? \u238?ntre mine \u351?i Dumnezeu, fiindc\u259? Gerolamo nu cuno\u351?tea
limba greac\u259? \u351?i nici n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259? arate h\u226?rtiile
altcuiva, care ar fi putut s\u259? le citeasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare mai aveam ceva de explicat? I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u259?s\u259?toria mea a fost o judecat\u259? a lui Dumnezeu. A trebuit
s\u259? cunosc \u351?i cea mai mare bog\u259?\u355?ie p\u259?m\u226?
nteasc\u259?, \u238?n toat\u259? abunden\u355?a \u351?i splendoarea ei, ca s\u259?
pot renun\u355?a la ea. Dintr-o colivie de aur este \u351?i mai greu de evadat
dec\u226?t din \u238?nchisoarea c\u259?r\u355?ilor, ra\u355?iunii \u351?i
filozofiei, \u238?nc\u259? din copil\u259?rie am fost \u238?nchis \u238?ntr-un
turn, la Avignon. De atunci, nu fac nimic altceva dec\u226?t s\u259? rup gratii,
trec\u226?nd dintr-o \u238?nchisoare \u238?n alta. De fiecare dat\u259? c\u226?
nd \u238?mi imaginez c\u259?, \u238?n sf\u226?r\u351?it, am dob\u226?ndit
libertatea, m\u259? reg\u259?sesc \u238?ntr-o nou\u259? temni\u355?\u259?, \u238?
ntotdeauna mai exist\u259? o \u238?nchisoare, \u238?nchisoarea trupului meu. \u206?
nchisoarea cunoa\u351?terii mele, \u238?nchisoarea voin\u355?ei mele, \u238?
nchisoarea inimii mele. Dar \u351?tiu c\u259? m\u259? voi elibera repede de
toate \u238?nchisorile. Nu mai este mult timp.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna Notaras a cl\u259?tinat u\u351?or din cap \u351?i a
\u8213? E\u351?ti un b\u259?rbat ciudat. Nu pot s\u259? te \u238?n\u355?eleg. Mi-e
team\u259? de tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Teama este o alt\u259? \u238?nchisoare, i-am spus eu. Omul se poate elibera
de team\u259?. Mul\u355?ume\u351?te pentru toate \u351?i elibereaz\u259?-te de
team\u259?! Afl\u259? c\u259? un om nu are absolut nimic de pierdut \u238?n
afar\u259? de\par\pard\plain\hyphpar} {
lan\u355?urile ce-l \u238?nc\u259?tu\u351?eaz\u259?. Teama este doar teama de a
pierde ceva. Dar cum ar fi posibil ca un sclav s\u259? posede
ceva?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu? a \u238?ntrebat ea \u238?ncet. De fapt, de ce ai venit la
Doar am z\u226?mbit. Cu un z\u226?mbet aproape nev\u259?zut. I-am
\u8213? \u206?n lumea aceasta exist\u259? \u351?i oameni simpli \u351?i oameni
complica\u355?i. Mai \u238?nainte eram un om complicat, dar trec\u226?nd din
purificare \u238?n purificare, am devenit un om simplu, mult mai simplu dec\u226?
t \u238?\u355?i po\u355?i \u238?nchipui. Eram la un pas de a complica totul, eram
c\u226?t pe ce s\u259? redevin complicat, dar dup\u259? ce am venit aici, la tine,
totul mi se pare mult mai simplu. Nu, ochii t\u259?i frumo\u351?i nu pot tulbura
ceea ce este at\u226?t de limpede \u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu? a repetat ea cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?
nare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu alegi, nu eu. E cel mai simplu.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259?-\u351?i fr\u226?ng\u259? m\u226?inile \u351?i a cl\u259?
tinat din cap.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu! a protestat ea. Tu nu \u351?tii ce spui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am ridicat nedumerit din umeri \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce crezi c\u259? \u355?i-am vorbit at\u226?t de mult despre mine?
Ca s\u259?-mi omor timpul cu ceva sau ca s\u259? par mai interesant \u238?n ochii
t\u259?i? Am vrut doar s\u259?-\u355?i demonstrez vanitatea tuturor acelor lucruri
despre care g\u226?nde\u351?ti sau ai fost \u238?nv\u259?\u355?at\u259? s\u259?
crezi c\u259? sunt importante. Bog\u259?\u355?ia \u351?i s\u259?r\u259?cia, puterea
\u351?i teama, onoarea \u351?i dispre\u355?ul, cunoa\u351?terea \u351?i
ignoran\u355?a, nimic nu are nici o importan\u355?\u259?. Important este ce facem
noi \u238?n\u351?ine \u351?i ce dorim s\u259? fim. Singurul p\u259?cat adev\u259?
rat este renun\u355?area, dac\u259? omul cunoa\u351?te. M-am despuiat de toate
\u238?n fa\u355?a ta. Sunt nimic. Pentru mine, este cel mai \u238?nalt grad pe care
un om \u238?l poate atinge. Tot ce pot s\u259?-\u355?i ofer este serenitatea
cunoa\u351?terii puterii \u351?i regatului meu. Tu e\u351?ti cea care
alegi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele mele au r\u259?nit-o. Buzele i-au p\u259?lit \u351?i s-au str\u226?ns.
Frumo\u351?ii ei ochi c\u259?prui au devenit du\u351?m\u259?no\u351?i \u351?i reci.
Poate c\u259? nu mai era frumoas\u259?. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai un fiu, a spus ea. El are de-acum treisprezece ani, sau poate mai
mult. Din moment ce ai o g\u226?ndire at\u226?t de diferit\u259? de a altor oameni,
de ce nu e\u351?ti l\u226?ng\u259? fiul t\u259?u s\u259?-i dai \u238?
nv\u259?\u355?\u259?tura ta,\par\pard\plain\hyphpar} {
ca s\u259? poat\u259? ajunge mai u\u351?or la ceea ce tu ai ob\u355?inut cu mult
chin. Ca s\u259? poat\u259? ajunge s\u259? spun\u259? adev\u259?rul la care ai
ajuns tu: sunt nimic. El este s\u226?nge din s\u226?ngele t\u259?u, carne din
carnea ta. Modeleaz\u259?-l pe el dup\u259? chipul t\u259?u, nu pe
mine!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu! am protestat eu. De ce i-a\u351? dori fiului meu r\u259?ul? El este
un Bardi. Fie fericit la fel ca to\u355?i oamenii!... De fapt, nici un tat\u259?
nu-\u351?i poate cre\u351?te fiul dup\u259? imaginea sa. \u206?n ad\u226?ncul
inimii,\par\pard\plain\hyphpar} {
fiecare tat\u259? \u238?\u351?i ur\u259?\u351?te fiul \u351?i fiecare fiu
\u238?\u351?i ur\u259?\u351?te tat\u259?l. Un tat\u259? nu-\u351?i poate
niciodat\u259? \u238?n\u355?elege fiul, un fiu nu-\u351?i poate niciodat\u259?
\u238?n\u355?elege tat\u259?l. Fiul meu are destinul lui, eu \u238?l am pe al
\u8213? Dar eu? m-a \u238?ntrebat ea \u238?nc\u259? o dat\u259?. Ce dore\u351?ti de
la mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? ce \u355?i-am v\u259?zut ochii, am \u238?n\u355?eles c\u259? omul
are nevoie de semenul lui. Nu \u238?ncerca s\u259? te \u238?n\u351?eli
singur\u259?! Tu \u238?ns\u259?\u355?i o \u351?tii. E o \u238?nt\u226?mplare care
se poate petrece doar o singur\u259? dat\u259?. Sunt mul\u355?i aceia c\u259?rora
nu li se \u238?nt\u226?mpl\u259? niciodat\u259?. Povestindu-\u355?i despre mine, am
vrut s\u259?-\u355?i ar\u259?t c\u259? tot ceea ce ai posedat sau ai crezut p\u226?
n\u259? acum este doar un miraj am\u259?gitor. Nu vei pierde nimic dac\u259? vei
renun\u355?a la acest miraj. C\u226?nd vor intra turcii \u238?n ora\u351?, vei vrea
\u8213? nu vei vrea, tot mult vei pierde. De aceea, a\u351? vrea s\u259? te v\u259?
d c\u259? renun\u355?i din toat\u259? inima la toate cele care, f\u259?r\u259?
\u238?ndoial\u259?, tot se vor pierde.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe! a strigat ea tremur\u226?nd. Vorbe, vorbe, doar
vorbe!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate. Am spus prea multe vorbe. Dar nu te pot lua \u238?n bra\u355?
e, fiindc\u259? eunucul \u259?sta al t\u259?u se uit\u259? tot timpul la noi. Tu
\u238?ns\u259?\u355?i \u351?tii c\u259? vei putea \u238?n\u355?elege totul mai bine
dac\u259? te voi lua \u238?n bra\u355?e. \u350?i nici n-a\u351? mai face at\u226?ta
risip\u259? de vorbe.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti nebun, a spus ea \u351?i s-a dat pu\u355?in \u238?napoi.
Dar ochii no\u351?tri s-au privit. Ca atunci, \u238?n fa\u355?a Catedralei Sf\u226?
nta Sofia. Despuia\u355?i de prejudec\u259?\u355?i \u351?i de conven\u355?
ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna, dragostea mea, am murmurat. Timpul ce ni s-a dat se apropie de
sf\u226?r\u351?it. A mai r\u259?mas at\u226?t de pu\u355?in \u238?n clepsidr\u259?.
C\u226?nd te-am v\u259?zut prima dat\u259?, te-am recunoscut. Acest lucru trebuia
s\u259? se \u238?nt\u226?mple. Dumnezeu dep\u259?\u351?e\u351?te tot ceea ce un om
poate m\u259?sura sau \u238?\u351?i poate imagina. Poate c\u259? noi am mai
tr\u259?it lumea asta. Poate c\u259? ne-am cunoscut \u238?ntr-o existen\u355?\u259?
anterioar\u259?. Poate ne vom na\u351?te din nou pentru a ne \u238?nt\u226?lni. Dar
despre toate acestea nu \u351?tim nimic. Singurul lucru sigur este c\u259? ne-am
\u238?nt\u226?lnit. Poate este singura noastr\u259? \u351?ans\u259?. Singurul loc,
singura clip\u259? din eternitate care ne-a fost dat\u259? ca s\u259? ne \u238?
nt\u226?lnim. De unde-a\u351? putea \u351?ti? Oare de ce ezi\u355?
\u350?i-a acoperit ochii cu m\u226?inile \u351?i a r\u259?mas o clip\u259?
nemi\u351?cat\u259?. Apoi s-a \u238?ntors la ea, la covoarele ei, la ferestrele ei,
la dalele de porfir, \u238?n timpul m\u259?rginit, \u238?n limitele fixate de
educa\u355?ia pe care a primit-o \u351?i de cuno\u351?tin\u355?ele pe care le-a
dob\u226?ndit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tat\u259?l meu este \u238?ntre noi, a spus ea \u238?n \u351?
oapt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul s-a n\u259?ruit. M-am \u238?ntors \u351?i eu \u238?n timpul m\u259?
rginit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A plecat pe mare cu cor\u259?biile imperiale, am spus. De
ce?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce? a strigat ea \u238?mbujorat\u259?. Tu e\u351?ti acela care \u238?
ntrebi? Pentru c\u259? este s\u259?tul de politica neputincioas\u259? a acestui
\u238?mp\u259?rat dezorientat. Pentru c\u259? nu vrea s\u259? se
ploconeasc\u259? \u238?n fa\u355?a sultanului\par\pard\plain\hyphpar} {
ca \u238?mp\u259?ratul Constantin. El lupt\u259? pentru c\u259? este r\u259?zboi.
Tu m\u259? \u238?ntrebi de ce? Pentru c\u259? este singurul b\u259?rbat din
ora\u351?, singurul grec adev\u259?rat. El nu se poate bizui pe ajutorul latinilor.
Doar pe el \u238?nsu\u351?i \u351?i pe cor\u259?biile lui.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Ce i-a\u351? fi putut spune? De a f\u259?cut bine, de a gre\u351?it, totuna era. Ea
\u238?\u351?i iube\u351?te tat\u259?l. Pentru c\u259? este Anna
\u8213? Prin urmare, ai ales, am spus eu. \u206?i vei povesti tat\u259?lui t\u259?u
despre mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
A rostit f\u259?r\u259? nici o ezitare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?i voi povesti despre tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am c\u259?zut \u238?n capcan\u259? \u238?n mod deliberat. Nu i-am mai spus nici o
vorb\u259?. Nici n-am mai vrut s-o privesc. Dar \u351?i acest lucru trebuise
s\u259? se \u238?nt\u226?mple.\par\pard\plain\hyphpar} {
Flota s-a \u238?ntors ieri. Toate cele cinci cor\u259?bii. Fluturau flamurile pe
catarge, marinarii b\u259?teau \u238?n tobe \u351?i suflau din fluiere. Micile
tunuri din bronz au tras chiar \u351?i c\u226?teva salve. Lumea a alergat spre port
\u351?i a urcat pe ziduri flutur\u226?nd e\u351?arfe albe.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Iar ast\u259?zi, \u238?n pia\u355?\u259?, se v\u226?nd sclavi turci. Pescari,
b\u259?tr\u226?ni cu barb\u259? lung\u259?, copii costelivi, femei care pl\u226?
ng \u351?i \u238?ncearc\u259? s\u259?-\u351?i acopere fa\u355?a cu ve\u351?minte
s\u259?r\u259?c\u259?cioase. Megaducele Lukas Notaras a c\u226?\u351?tigat o mare
victorie \u238?mpotriva turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
El a reu\u351?it s\u259? intre prin surprindere \u238?n dou\u259? sate de pe malul
asiatic al M\u259?rii Marmara \u351?i s\u259?-i captureze pe locuitorii de
acolo, \u238?n alte p\u259?r\u355?i, turcii au avut timp s\u259? fug\u259?, dar
casele lor au fost incendiate. Apoi a navigat p\u226?n\u259? la Gallipoli \u351?i a
scufundat o corabie ce transporta m\u259?rfuri. Dar c\u226?nd s-a apropiat de
galerele turce\u351?ti de r\u259?zboi, a dat ordin flotilei s\u259? se \u238?
ntoarc\u259? acas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce triumf! Ce de ova\u355?ii pentru marinarii greci! Cum i-a mai strigat numele
mul\u355?imea, pe c\u226?nd megaducele se \u238?ntorcea c\u259?lare acas\u259? la
palatul s\u259?u! Umbri\u355?i au fost Giustiniani \u351?i solda\u355?ii lui latini
\u351?i nimeni nu i-a mai luat \u238?n seam\u259?. Notaras a fost eroul na\u355?
ional al zilei de ieri. Numai c\u259? ast\u259?zi nici un grec nu \u351?i-a dorit
un sclav turc. Nimeni n-a spus vreo vorb\u259? de ocar\u259? turcilor captivi,
nimeni nu a r\u226?s de ei. Mul\u355?imea s-a \u238?mpr\u259?\u351?tiat \u238?n
t\u259?cere. Dup\u259? ce i-au v\u259?zut pe s\u259?rmanii oameni lovi\u355?i de
soart\u259?, care se str\u226?ngeau unul \u238?n altul \u351?i murmurau versete din
Coran ca s\u259? prind\u259? curaj, grecii Constantinopolului au privit \u238?n
p\u259?m\u226?nt de ru\u351?ine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce vestea a ajuns la Adrianopol, ecoul nu a \u238?nt\u226?rziat. Ca
s\u259? dovedeasc\u259? poporului s\u259?u c\u226?t de perfizi sunt grecii,
sultanul Mehmet a citit \u238?n public scrisoarea \u238?mp\u259?ratului Constantin,
apoi a c\u259?lcat-o \u238?n picioare. Mesagerii lui cu \u238?nc\u259?l\u355?\u259?
ri de fier au f\u259?cut-o cunoscut\u259? \u238?n toate ora\u351?ele. Dervi\u351?ii
\u351?i ulemanii i-au pov\u259?\u355?uit pe credincio\u351?ii Islamului s\u259? se
r\u259?zbune. Ap\u259?r\u259?torii p\u259?cii au fost nevoi\u355?i s\u259?-\u351?
i \u355?in\u259? gura. Iar Mehmet i-a invitat \u351?i pe occidentali s\u259?
vad\u259? ce agresivi sunt grecii.\par\pard\plain\hyphpar} {
De multe ori \u351?i-au c\u259?lcat grecii jur\u259?mintele \u351?i n-au
respectat \u238?nvoielile. P\u259?r\u259?sindu-\u351?i credin\u355?a \u351?i
l\u259?s\u226?ndu-\u351?i Biserica pe m\u226?na papei, \u238?mp\u259?ratul
Constantin a rupt ultimele leg\u259?turi de prietenie dintre greci \u351?i turci.
Singurul s\u259?u \u355?el este s\u259?-i a\u355?\u226?\u355?e pe occidentali ca
s\u259? se r\u259?zboiasc\u259? cu noi. Cu vorbe mincinoase \u351?i cu pref\u259?
cut\u259? inocen\u355?\u259?, el \u238?ncearc\u259? s\u259?-\u351?i ascund\u259?
adev\u259?ratele inten\u355?ii. Dar satele incendiate de pe \u355?\u259?rmul
M\u259?rii Marmara au demascat s\u226?ngeroasele lui planuri. Bizan\u355?ul, cu
pofta-i nest\u259?p\u226?nit\u259? de a cuceri lumea, este un pericol pentru
Imperiul Otoman. Ipocrizia \u351?i cruzimea grecilor cere r\u259?zbunare. Pentru a
pune cap\u259?t acestei permanente amenin\u355?\u259?ri, pentru eliberarea
Imperiului Otoman de pericolul grec, fiecare credincios are datoria s\u259? ia
parte la r\u259?zboiul sf\u226?nt. Cine va mai \u238?ncerca s\u259?-i apere pe
greci, \u238?nsu\u351?i se va dezv\u259?lui ca du\u351?man al Imperiului. Pentru
cei asasina\u355?i, tortura\u355?i, ar\u351?i de vii sau lua\u355?i \u238?n robie,
se \u238?nal\u355?\u259? r\u259?zbun\u259?torul iatagan al
sultanului!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i, pentru a spulbera ultimele ezit\u259?ri, sultanul a dat ordin ca, \u238?n
timpul rug\u259?ciunii de vineri, \u238?n toate moscheile s\u259? fie citite numele
tuturor turcilor uci\u351?i de flota imperial\u259? a \u238?mp\u259?ratului
Constantin. \par\pard\plain\hyphpar} {
Expedi\u355?ia megaducelui Notaras i-a oferit lui Mehmet arma de care avea nevoie
pentru a distruge complet gruparea pacifi\u351?tilor \u351?i \u238?nc\u259?
p\u259?\u355?\u226?nata \u238?mpotrivire a marelui vizir Khalil. Cine ar mai fi
\u238?ndr\u259?znit s\u259? se opun\u259? asediului \u351?i-ar fi riscat capul.
Nici Khalil nu este la ad\u259?post de aceast\u259? amenin\u355?are, chiar
dac\u259?, de trei genera\u355?ii, e mare vizir.\par\pard\plain\hyphpar} {
De\u351?i expedi\u355?ia de r\u259?zboi a flotei imperiale n-a avut nici o
importan\u355?\u259?, la Gallipoli g\u259?rzile au devenit mai vigilente. Zadarnic
va mai \u238?ncerca de acum \u238?nainte vreo corabie din Occident s\u259?
treac\u259? neobservat\u259? prin str\u226?mtoare \u238?n Marea Greciei pentru a-i
veni \u238?n ajutor \u238?mp\u259?ratului! \u350?i dac\u259? ar reu\u351?i, tot nu
mai are nici o importan\u355?\u259?, fiindc\u259? nici un ajutor nu-i mai poate fi
de folos Constantinopolului. \u206?n zadar s-au rugat emisarii \u238?mp\u259?
ratului \u238?n genunchi \u351?i cu lacrimi \u238?n ochi \u238?n fa\u355?a tuturor
principilor Europei! Occidentul \u238?n\u355?elege prea bine c\u259? ora\u351?ul va
muri. To\u355?i au fost indiferen\u355?i, de\u351?i de zidurile Constantinopolului
depinde viitorul \u238?ntregii Europe.\par\pard\plain\hyphpar} {
De ce a navigat pe mare Lukas Notaras? Va fi fost el con\u351?tient de ceea ce
face?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntrunirea Divanului de la Adrianopol era aparent secret\u259?. Acum
toat\u259? lumea \u351?tie cu siguran\u355?\u259? c\u259? este r\u259?zboi.
Sultanul Mehmet a t\u259?iat orice punte de acces spre pace. Nu mai poate s\u259?
dea \u238?napoi. Se spune c\u259? nu mai poate dormi deloc, \u238?n aceste
nop\u355?i \u238?ntunecate \u351?i reci de februarie, \u238?mbr\u259?cat \u238?n
ve\u351?minte simple de soldat, a hoin\u259?rit prin Adrianopol de unul singur, pe
str\u259?du\u355?ele cele mai sigure din port. \u350?i a ascultat discu\u355?iile
solda\u355?ilor str\u226?n\u351?i \u238?n jurul focului sau al ceaunelor cu m\u226?
ncare. S-a amestecat \u238?n mijlocul mul\u355?imii cu ocazia s\u259?rb\u259?
torilor legate de circumciziune, a nun\u355?ilor sau \u238?nmorm\u226?nt\u259?
rilor, ca s\u259? afle ce vorbesc oamenii despre el. Este b\u259?nuitor, nu se
\u238?ncrede \u238?n nimeni. Dac\u259? cineva \u238?l recunoa\u351?te, \u238?i
\u238?nfige de \u238?ndat\u259? iataganul \u238?n p\u226?ntece. Nu tolereaz\u259?
ca cineva s\u259?-l recunoasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?i \u351?tiu aceste obiceiuri. Noaptea, mintea lui este mai ascu\u355?
it\u259?. Nelini\u351?tea \u238?l alung\u259? din pat. Dar eu, de mult nu-l mai
\u238?nso\u355?esc \u238?n plimb\u259?rile nocturne.\par\pard\plain\hyphpar} {
Rar un februarie at\u226?t de r\u259?v\u259?\u351?it. O vijelie nemaipomenit\u259?
a b\u226?ntuit str\u259?zile Constantinopolului m\u259?tur\u226?nd totul din cale,
coloane de praf s-au \u238?n\u259?l\u355?at spre cer, acoperi\u351?urile caselor au
fost smulse. \par\pard\plain\hyphpar} {
Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd portul este lini\u351?tit, dar, deodat\u259?, apa
m\u259?rii se agit\u259?, cor\u259?biile \u238?\u351?i \u238?ncep cu furie balansul
\u351?i \u238?ncearc\u259? s\u259? se smulg\u259? din ancore, v\u226?ntul se
rostogole\u351?te \u238?n v\u226?rtejuri peste mare, de parc\u259? ar vrea s\u259?
anun\u355?e c\u259? ora\u351?ul este os\u226?ndit la
pieire.\par\pard\plain\hyphpar} {
La M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului se \u238?nt\u226?mpl\u259? minuni. Din
cauza dimine\u355?ilor umede, apa se condenseaz\u259? \u238?n pic\u259?turi pe
sfintele icoane, iar c\u259?lug\u259?rii spun c\u259? sfin\u355?ii din icoane
transpir\u259? de groaz\u259?. Iar o c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259? se jur\u259? pe
toate cele sfinte c\u259? a v\u259?zut-o pe Sf\u226?nta Panaghia a Blahernelor
v\u259?rs\u226?nd lacrimi de s\u226?nge. Oamenii o cred, dar \u238?mp\u259?ratul i-
a \u238?ns\u259?rcinat pe cardinalul Isidor \u351?i pe falsul patriarh al
Constantinopolului, Gregorios Mammas, s\u259? dezlege misterul. Iar ei, \u238?
mpreun\u259? cu c\u226?\u355?iva filozofi erudi\u355?i, au cercetat icoana Sfintei
Panaghia \u351?i nu au g\u259?sit nici o urm\u259? de s\u226?nge. Dar oamenii de
r\u226?nd nu au \u238?ncredere \u238?n renega\u355?i \u351?i, \u238?n ignoran\u355?
a lor, ata\u351?amentul lor orb fa\u355?\u259? de credin\u355?a dint\u226?i este
\u351?i mai fierbinte dec\u226?t \u238?nainte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Biserica Sf\u226?nta Sofia continu\u259? s\u259? fie goal\u259? \u238?n timpul
slujbelor religioase. Preo\u355?ii care slujesc acolo sunt amenin\u355?a\u355?i
\u351?i blestema\u355?i de oamenii de pe strad\u259?. Doar pomenirea numelui papei
Nicolae \u238?n cursul slujbei religioase este de ajuns ca oamenii s\u259? fie
sc\u226?rbi\u355?i \u351?i sup\u259?ra\u355?i. Cardinalul Isidor prefer\u259?
s\u259? nu ias\u259? din cas\u259?. C\u226?t despre patriarhul Gregorios, este
at\u226?t de deprimat \u351?i de am\u259?r\u226?t, \u238?nc\u226?t regret\u259?
c\u259? nu s-a \u238?ntors la Roma. \u206?nc\u259? din anul 1450, Sf\u226?ntul
Sinod \u238?l renegase ca patriarh. Acum el a primit \u238?napoi Palatul
Patriarhiei. E o cas\u259? lugubr\u259?, iar lui \u238?i este greu s\u259? pl\u259?
teasc\u259? slujitori care s-o \u238?ntre\u355?in\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
A\u351?a se face c\u259?, de ambele p\u259?r\u355?i, fiecare tr\u259?ie\u351?te
\u238?n \u238?nchisoarea lui: falsul patriarh \u351?i cardinalul Isidor la Palatul
Patriarhiei, iar c\u259?lug\u259?rul Ghenadios, f\u259?c\u226?nd peniten\u355?e,
\u238?n chilia lui de la M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului. Dar o ur\u259? de
ne\u238?mp\u259?cat plute\u351?te peste ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u259?lug\u259?ri tineri, artizani, burghezi \u351?i negustori, care p\u226?
n\u259? mai ieri nici nu \u351?tiau din ce parte trebuie \u355?inut\u259? o
sabie, \u238?n grupuri de c\u226?te zece sau o sut\u259?, exerseaz\u259? supu\u351?
i m\u226?nuirea armelor, sub comanda \u238?ncerca\u355?ilor mercenari ai lui
Giustiniani. Vor s\u259? lupte pentru credin\u355?a lor. Ard de dorin\u355?\u259?
s\u259?-i egaleze pe latini. Vor s\u259? salveze ora\u351?
ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei au \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? \u238?ncordeze corect arcul, dar s\u259?
ge\u355?ile pe care le lanseaz\u259? zboar\u259? aiurea. Arunc\u259? \u238?
nfl\u259?c\u259?ra\u355?i l\u259?ncile \u238?n baloturile de paie, dar, din cauza
lipsei de experien\u355?\u259?, o fac cu st\u226?ng\u259?cie. Mul\u355?i
\u238?\u351?i zdrelesc genunchii \u351?i se \u238?mpiedic\u259? \u238?n propriile
ve\u351?minte. Dar sunt \u351?i destui b\u259?rba\u355?i zdraveni care vor fi
\u238?n stare s\u259? arunce cu bolovani \u238?n turcii care se vor apropia de
ziduri. \par\pard\plain\hyphpar} {
Voluntarii \u351?i oamenii chema\u355?i de \u238?mp\u259?rat sunt departe de a fi
echipa\u355?i cum se cuvine. Nu to\u355?i au casc\u259?, unii nici m\u259?car
pieptar de protec\u355?ie din piele. Iar cei care au casc\u259?, o scot
numaidec\u226?t, pretinz\u226?nd c\u259? le zdrobe\u351?te capul \u351?i le r\u259?
ne\u351?te fruntea, \u238?ncuietorile armurii \u238?i deranjeaz\u259?. C\u226?t
despre cnemidele din fier, dup\u259? ce \u351?i le-au pus, abia de se mai pot
mi\u351?ca.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu le repro\u351?ez nimic. Ei \u238?ncearc\u259? s\u259? fac\u259? ce pot. Au fost
crescu\u355?i \u238?n ideea p\u259?cii \u351?i au avut \u238?ncredere \u238?n
zidurile ora\u351?ului \u351?i \u238?n mercenarii \u238?mp\u259?ratului. Nu m\u259?
\u238?ndoiesc c\u259?, \u238?n c\u226?mp deschis, un singur ienicer poate
omor\u238? zece voluntari \u238?ntr-o clip\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Privesc m\u226?inile albe \u351?i fine care pot sculpta cu m\u259?iestrie
filde\u351?ul. Privesc ochii exersa\u355?i pentru lucruri minu\u355?ioase. B\u259?
rba\u355?i care gravez\u259? \u238?n cornalin\u259? imagini de sfin\u355?i. B\u259?
rba\u355?i care \u351?tiu s\u259? scrie, s\u259? citeasc\u259? \u351?i s\u259?
picteze cu aur \u351?i cu cinabru ini\u355?ialele str\u259?lucitoare ale textelor
liturgice.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei trebuie s\u259? \u238?nve\u355?e acum s\u259? \u238?nfig\u259? o sabie \u238?n
vintre, s\u259? \u238?ndrepte o suli\u355?\u259? spre un chip uman, s\u259? arunce
s\u259?ge\u355?i \u238?n ochi care contempl\u259? cerul \u351?i p\u259?m\u226?
ntul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lume smintit\u259?. Vreme a nebuniei.\par\pard\plain\hyphpar} {
De la Arsenal au fost aduse l\u226?ng\u259? zid micile tunuri proasp\u259?t
ie\u351?ite de la turn\u259?torie. Au fost aduse \u351?i tunuri mai mari, din fier
forjat, \u238?mp\u259?ratul este prea s\u259?rac pentru a cump\u259?ra bronz.
Voluntarilor f\u259?r\u259? experien\u355?\u259? a \u238?nceput s\u259? le fie
team\u259? mai mare de propriile tunuri dec\u226?t de turci. La fiecare detun\u259?
tur\u259?, se arunc\u259? cu bur\u355?ile la p\u259?m\u226?nt \u351?i \u238?\u351?i
astup\u259? urechile cu m\u226?inile. Se pl\u226?ng c\u259? detun\u259?turile
\u238?i surzesc \u351?i c\u259? fl\u259?c\u259?rile \u238?i orbesc. Din nefericire,
unul dintre tunurile mici a s\u259?rit \u238?n buc\u259?\u355?i \u238?nc\u259? de
la prima detun\u259?tur\u259?, omor\u226?nd doi oameni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Planul de ap\u259?rare g\u226?ndit de Giustiniani este gata. Pe latini i-a
repartizat dup\u259? na\u355?ionalitate \u351?i le-a rezervat por\u355?ile \u351?i
locurile cele mai expuse. Vene\u355?ienii \u351?i genovezii vor rivaliza pentru
gloria lor etern\u259?. Neput\u226?nd suporta neutralitatea ora\u351?ului lor, de
care, la urma urmei, depinde soarta Occidentului, c\u226?\u355?iva tineri din Pera
au sosit la Constantinopol \u351?i s-au \u238?nscris pe listele lui
Giustiniani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u238?\u351?i pune toat\u259? speran\u355?a \u238?n latini \u351?i
\u238?n tunarii \u238?mp\u259?ratului. Grecii nu vor face altceva dec\u226?t
s\u259? umple zidurile. Dar este nevoie de ei. Pe p\u259?m\u226?nt, zidurile au o
lungime mai mare de zece mii de pa\u351?i, f\u259?r\u259? a pune la socoteal\u259?
marele zid \u351?i cele o sut\u259? de turnuri. Zidul maritim \u351?i cel din port
formeaz\u259? celelalte dou\u259? laturi enorme ale triunghiului de ap\u259?rare,
dar, probabil, nu vor fi prea amenin\u355?ate. Portul este protejat de cor\u259?bii
mari occidentale, mult superioare cor\u259?biilor turcilor. C\u226?t despre zidul
maritim, turcii nu-l vor escalada. Focul grecesc, purtat de s\u259?ge\u355?i, va
putea s\u259? incendieze cor\u259?biile care vor \u238?ndr\u259?zni s\u259? se
apropie de zid. Speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului au proiectile speciale,
care seam\u259?n\u259? cu ni\u351?te mici tunuri zbur\u259?toare. Dar ei
\u238?\u351?i p\u259?streaz\u259? cu gelozie secretele, chiar \u351?i
fa\u355?\u259? de latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani este convins c\u259? turcii vor \u238?ncepe asediul simultan \u238?n
diferite puncte ale zidului terestru. Poarta Sf\u226?ntului Roman, din valea Lykos,
este punctul-cheie al acestui r\u259?zboi. Cei care o vor ap\u259?ra vor fi el
\u351?i genovezii lui echipa\u355?i \u238?n armuri de fier. Totodat\u259?, de aici
vor fi trimise \u238?nt\u259?rituri \u238?n zonele cele mai amenin\u355?ate. Dar
repartizarea definitiv\u259? a ap\u259?r\u259?torilor depinde de planurile
sultanului. Acum treizeci de ani, \u238?n timpul ultimului asediu, sultanul
Murad \u351?i-a a\u351?ezat tab\u259?ra pe colina din fa\u355?a Por\u355?ii
Sf\u226?ntului Roman, care a fost punctul cel mai expus al zidului. Dar, pe atunci,
turcii nu aveau tunuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a mai lini\u351?tit lumea de c\u226?nd repara\u355?ia marelui zid a fost
terminat\u259?. Se continu\u259?, bine\u238?n\u355?eles, consolidarea zidurilor,
\u351?i toat\u259? preg\u259?tirea ap\u259?r\u259?rii progreseaz\u259? metodic,
fiecare av\u226?nd o sarcin\u259? precis\u259? \u238?n diferite momente ale zilei.
Armata continu\u259? s\u259? se antreneze, dar voluntarii pierd mult timp cu drumul
p\u226?n\u259? acas\u259?, unde se duc s\u259? m\u259?n\u226?nce. \u206?n acest
ora\u351? imens, unii merg mult p\u226?n\u259? ajung acas\u259?, dar fiecare
trebuie s\u259? m\u259?n\u226?nce zilnic.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a renun\u355?at s\u259? mai poarte pantalonii lui uza\u355?i din piele,
\u351?i-a aranjat p\u259?rul artistic dup\u259? moda greceasc\u259?, \u351?i-a
vopsit barba \u238?n ro\u351?u \u351?i a \u238?mpodobit-o cu fire de aur. Dar nu
\u351?i-a vopsit spr\u226?ncenele cu albastru \u351?i nici buzele cu ro\u351?u, ca
tinerii ofi\u355?eri din garda personal\u259? a \u238?mp\u259?ratului. Poart\u259?
diferite coliere de aur \u351?i frecventeaz\u259? societatea greceasc\u259?.
Nobilele doamne de la Blaherne \u238?i arat\u259? o aten\u355?ie special\u259?,
\u238?nc\u259?rc\u226?ndu-l de laude. Fiindc\u259? este un b\u259?rbat impun\u259?
tor \u351?i puternic, care-i dep\u259?\u351?e\u351?te \u238?n \u238?n\u259?l\u355?
ime pe to\u355?i grecii. Fiindc\u259? poart\u259? o armur\u259? str\u259?lucitoare.
Seara, \u238?n locul lan\u355?ului de comandant d\u259?ruit de \u238?mp\u259?rat,
poart\u259? un colier din ametist, care-l ocrote\u351?te de be\u355?
ie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Printr-o bul\u259? de aur, \u238?mp\u259?ratul i-a confirmat lui Giustiniani
c\u259? va primi ducatul de Lemnos dac\u259? va reu\u351?i s\u259?-i alunge pe
turci. Numai sigiliul acestei bule are o valoare de c\u226?\u355?iva bizantyoni.
\u206?n plus, pe document, cu propria-i m\u226?n\u259?, \u238?mp\u259?ratul a
desenat cu cinabru o cruce tripl\u259?. \par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce s-a \u238?ntors din expedi\u355?ia naval\u259?, megaducele Lukas
Notaras n-a mai ie\u351?it din palatul lui. La insisten\u355?ele lui
Giustiniani, \u238?mp\u259?ratul i-a interzis cu str\u259?\u351?nicie megaducelui
s\u259? mai \u238?ntreprind\u259? f\u259?r\u259? aprobarea lui o alt\u259?
expedi\u355?ie pe mare. \u206?n ceea ce-l prive\u351?te, megaducele pretinde \u238?
n continuare c\u259? atacul lui \u238?mpotriva turcilor a fost \u238?n\u355?
elept \u351?i \u238?l acuz\u259? pe \u238?mp\u259?rat de la\u351?itate \u351?i de
faptul c\u259? se las\u259? influen\u355?at de sfaturile
latinilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
A l\u259?sat de \u238?n\u355?eles c\u259? \u238?l a\u351?teapt\u259? pe Giustiniani
pentru a discuta \u238?mpreun\u259? despre strategia de ap\u259?rare a ora\u351?
ului \u351?i despre reparti\u355?ia trupelor. Mai \u238?nainte de orice,
fiindc\u259? este curios de rolul pe care i l-a atribuit lui \u238?n ap\u259?rarea
ora\u351?ului. Pentru c\u259? n-ar admite un rol secundar. De pe pozi\u355?ia de
megaduce \u351?i de comandant al flotei imperiale, el se consider\u259? cel
pu\u355?in egal cu genovezul. Apar\u355?ine unei stirpe prea importante, are prea
mult\u259? influen\u355?\u259?. Dar c\u259?pitanii latini \u351?i-au p\u259?strat
puterea de decizie pentru propriile lor cor\u259?bii \u351?i se supun doar
ordinelor directe ale \u238?mp\u259?ratului. La drept vorbind, Notaras nu are
altceva dec\u226?t cele cinci dromoane \u351?ubrede \u351?i \u238?ncete. Cu numele,
chiar \u351?i ele apar\u355?in \u238?mp\u259?ratului, de\u351?i le-a reparat \u351?
i le-a pus \u238?n stare de func\u355?ionare cu banii lui.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u206?n ciuda popularit\u259?\u355?ii de care se bucur\u259?, tare este singur acum
Lukas Notaras. La Blaherne, oricum, nim\u259?nui nu-i pas\u259? de
Giustiniani \u238?l face s\u259? a\u351?tepte. Acest mercenar, ridicat la
demnitatea de comandant, e \u351?i mai exigent pentru rangul lui dec\u226?t un mare
duce ereditar. Oare \u238?mi va fi dat s\u259? v\u259?d \u351?i la ace\u351?ti doi
b\u259?rba\u355?i infantilismul celor care m\u259?soar\u259? cu suspiciune \u238?
n\u259?l\u355?imea scaunului pe care urmeaz\u259? s\u259? se a\u351?
eze?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ora\u351?ul este \u238?n puterea latinilor, \u238?mp\u259?ratul nu pare \u238?
ngrijorat de acest lucru \u351?i grecii nu mai au nimic de spus. Cor\u259?biile
latine domin\u259? portul, cheile por\u355?ilor ora\u351?ului sunt p\u259?strate de
genovezii lui Giustiniani \u351?i de vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
S\u259? fie oare Giustiniani ispitit de mari planuri politice? Prin femeile \u238?
naltei societ\u259?\u355?i bizantine, se afl\u259? \u238?n bune rela\u355?ii cu
grecii cei mai favorabili latinilor. Dac\u259? asediul ar e\u351?ua, dac\u259?
Mehmet ar fi \u238?nvins, dac\u259? flota promis\u259? de pap\u259? \u351?i de
Vene\u355?ia ar sosi la timp, nu va deveni oare Constantinopolul o baz\u259?
latin\u259? care s\u259? asigure Occidentului suprema\u355?ia pe Marea
Neagr\u259? \u351?i destr\u259?marea Imperiului Otoman? Uniunea a \u351?i fost
proclamat\u259?. Fi-vom oare martorii rena\u351?terii unui Imperiu Latin guvernat
de umbra bizantin\u259? a unui \u238?mp\u259?rat grec?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mul\u355?umi-se-va oare \u238?nving\u259?torul duce al Lemnosului s\u259? fie doar
un umil vasal? \par\pard\plain\hyphpar} {
S\u226?ngele meu grec refuz\u259? s\u259? dea crezare aparen\u355?elor. S\u226?nge
al \u238?ndoielii, s\u226?nge al unei sinuoase c\u259?i politice de o mie de ani.
Pe zi ce trece, latinitatea se desprinde de mine, a\u351?a cum curg zdren\u355?ele
unui ve\u351?m\u226?nt uzat. Sunt fiul tat\u259?lui meu. S\u226?ngele s-a \u238?
ntors acas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Teama \u351?i groaza domnesc \u238?n ora\u351?. Oamenii au devenit t\u259?cu\u355?i
\u351?i ne\u238?ncrez\u259?tori. Se roag\u259? mult\u259? lume \u238?n biserici.
Cei boga\u355?i \u238?\u351?i \u238?nchid lucrurile \u238?n l\u259?zi, \u238?\u351?
i \u238?ngroap\u259? comorile, le ascund \u238?n f\u226?nt\u226?ni sau \u238?n
pere\u355?ii pivni\u355?elor. Mu\u355?i arhon\u355?i poart\u259? pe m\u226?ini
urmele muncii lor tainice, au sclipiri vinovate \u238?n ochi \u351?i pete
demascatoare de mortar pe ve\u351?minte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe partea ora\u351?ului din afara zidurilor, negustorii evrei fac afaceri
extraordinare. Pre\u355?ul aurului \u351?i al pietrelor pre\u355?ioase a atins
valori de ne\u238?nchipuit. Patim\u259? nebun\u259?! Chiar \u351?i cei mai s\u259?
raci \u238?ncearc\u259? s\u259? v\u226?nd\u259? ceva pentru a face rost de
c\u226?\u355?iva b\u259?nu\u355?i de argint, pe care s\u259?-i ascund\u259? \u238?n
casa lor \u238?ntr-o cr\u259?p\u259?tur\u259? din perete sau \u238?n pardoseala de
piatr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se preg\u259?te\u351?te ceva! mi-a spus Manuil. V\u259?d, aud, simt, dar
despre ce-i vorba, nu \u238?n\u355?eleg. Spune-mi, dac\u259? \u351?tii, st\u259?
p\u226?ne!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i sim\u355?urile mele percep ceva ciudat \u238?n atmosfera ora\u351?ului.
Portul este nelini\u351?tit. B\u259?rcile se deplaseaz\u259? f\u259?r\u259? \u238?
ntrerupere de la o corabie la alta. Consiliul vene\u355?ian al celor doisprezece s-
a \u238?ntrunit \u238?n spatele u\u351?ilor \u238?nchise. C\u226?\u355?iva dintre
cei boga\u355?i \u351?i nobili au f\u259?cut daruri substan\u355?iale c\u259?
pitanilor \u351?i au transportat pe ascuns cu b\u259?rcile toate bog\u259?\u355?
iile lor pe cor\u259?biile vene\u355?iene, \u238?n speran\u355?a c\u259? vor putea
fugi din ora\u351?. Dar c\u259?pitanii au jurat s\u259?rut\u226?nd crucea c\u259?
nu vor p\u259?r\u259?si portul mai \u238?nainte de a primi acordul special al
\u238?mp\u259?ratului. Cu toate acestea, dup\u259? p\u259?rerea c\u226?torva oameni
boga\u355?i, comorile sunt mai \u238?n siguran\u355?\u259? pe cor\u259?biile
vene\u355?iene dec\u226?t \u238?n f\u226?nt\u226?nile \u351?i pivni\u355?ele
Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eram dezbr\u259?cat c\u226?nd a intrat Manuil \u351?i mi-a spus c\u259? un t\u226?
n\u259?r grec \u238?ntreab\u259? de mine. N-aveam nici un chef s\u259? m\u259?
ridic din pat. Eram obosit.\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?iatul a intrat f\u259?r\u259? s\u259? se \u238?ncline. A privit \u238?
nc\u259?perea \u351?i i-a adulmecat mirosul de piele, de h\u226?rtie, de cear\u259?
\u351?i de substan\u355?e pentru \u351?lefuit metale. I-am recunoscut chipul,
\u238?l v\u259?zusem la Hipodrom. Fratele cel mic al Annei
Mi-au \u238?nghe\u355?at g\u226?ndurile. O rafal\u259? de v\u226?nt a zguduit
fereastra.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S-a \u238?ntunecat afar\u259?, a spus b\u259?iatul. Cerul e \u238?
nnorat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Are \u351?aptesprezece ani, este un b\u259?iat frumos, con\u351?tient at\u226?t de
frumuse\u355?ea lui, c\u226?t \u351?i de descenden\u355?a-i nobil\u259?, \u238?ntr-
un mod pl\u259?cut. E curios s\u259? m\u259? cunoasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? A\u351?adar, tu e\u351?ti acela care a fugit din tab\u259?ra turcilor? m-
a \u238?ntrebat t\u226?n\u259?rul. Se vorbe\u351?te mult despre tine \u238?n
ora\u351?. Te-am v\u259?zut o dat\u259? trec\u226?nd c\u259?lare. Dac\u259? nu te
deranjeaz\u259? prea mult, tat\u259?l meu ar dori s\u259? te \u238?nt\u226?
lneasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi \u351?i-a \u238?ntors capul pentru a-mi evita privirea \u351?i a
\u8213? A\u351?a cum \u355?i-am mai spus, noaptea este \u238?ntunecat\u259? \u351?i
nici supraveghetori nu am v\u259?zut.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? prea omor s\u259? umblu pe \u238?ntuneric, am spus eu, dar nu
voi refuza s\u259? m\u259? supun ordinului tat\u259?lui t\u259?
El a protestat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu-i nici un ordin. Cum ar putea tat\u259?l meu s\u259?-\u355?i
porunceasc\u259?? Doar e\u351?ti \u238?nscris pe listele lui Giustiniani. Nu,
tat\u259?l meu nu te-a invitat \u238?n calitate de ofi\u355?er. Te-a invitat ca pe
un oaspete. Poate ca pe un prieten. Sunt lucruri importante pe care el a\u351?
teapt\u259? s\u259? i le spui. Tat\u259?l meu este surprins c\u259?-l evi\u355?i,
mai cu seam\u259? c\u259? l-ai \u238?nt\u226?lnit pe prin\u355?ul Orhan, care-i
este prieten. Chiar \u351?i \u238?mp\u259?ratul te-a primit la palat. E curios
s\u259? te cunoasc\u259?. Dar, bine\u238?n\u355?eles, nu dore\u351?te
s\u259?-\u355?i creeze nepl\u259?ceri, de aceea, dac\u259? nu po\u355?i veni, nu-i
nici o sup\u259?rare.\par\pard\plain\hyphpar} {
A vorbit repede, pentru a-\u351?i ascunde st\u226?njeneala. E un b\u259?iat deschis
\u351?i pl\u259?cut. Nici lui nu-i place s\u259? umble pe \u238?ntuneric. Oare de
ce nu i-o fi \u238?ncredin\u355?at tat\u259?l s\u259?u aceast\u259? misiune
simpl\u259? unui slujitor?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am zis: Mielul de jertf\u259?. Un miel frumos crescut, pentru a putea fi
oric\u226?nd sacrificat pe altarul ambi\u355?iilor sale. E gata s\u259?-\u351?i
sacrifice chiar fiul, dac\u259? este cazul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fratele Annei Notaras. I-am z\u226?mbit, m-am \u238?mbr\u259?cat \u351?i i-am atins
prietenos um\u259?rul. A tres\u259?rit \u351?i i s-au \u238?nro\u351?it obrajii,
mi-a r\u259?spuns cu un sur\u226?s. Nu m\u259? consider\u259? a\u351?adar un om de
r\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sufla stra\u351?nic criv\u259?\u355?ul afar\u259?, se lipeau ve\u351?mintele de noi
\u351?i abia de mai puteam respira. A fost o noapte \u238?ntunecat\u259?. Doar din
c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, \u238?ntre norii ce alergau, ap\u259?rea o
buc\u259?\u355?ic\u259? de cer \u238?nstelat. De\u351?i i-am poruncit s\u259?
r\u259?m\u226?n\u259? acas\u259?, c\u226?inele galben a venit \u238?n urma mea. Am
luat tor\u355?a din m\u226?na lui Manuil \u351?i i-am dat-o t\u226?n\u259?rului
Notaras. A fost surprins, dar n-a protestat. Oare ce o fi g\u226?ndit despre mine?
C\u226?inele ne-a urmat tot drumul, ca \u351?i cum ar fi promis cuiva c\u259? va
avea grij\u259? de mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Palatul lui Notaras era \u238?n \u238?ntuneric. Am intrat printr-o poart\u259?
lateral\u259? din col\u355?ul zidului maritim. Nimeni nu ne-a v\u259?zut. Cu toate
acestea, am avut impresia c\u259? din \u238?ntunericul nop\u355?ii ne p\u226?ndeau
mul\u355?i ochi. V\u226?ntul gemea \u351?i ofta, dar nu i-am \u238?n\u355?eles
mesajul, \u238?mi zumz\u259?ia capul. Ca \u351?i cum a\u351? fi ame\u355?it de
v\u226?nt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Coridorul era \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor de lini\u351?tit. Dar, cu
prietenie, aerul cald ne-a ie\u351?it \u238?n \u238?nt\u226?mpinare. Am urcat scara
\u351?i am intrat \u238?ntr-o \u238?nc\u259?pere, unde am v\u259?zut un pupitru cu
pene de scris, h\u226?rtie \u238?mpr\u259?\u351?tiat\u259?, c\u259?r\u355?i mari,
foarte frumos legate; \u238?n fa\u355?a icoanei celor trei sfin\u355?i cavaleri
ardea o candel\u259? cu ulei parfumat. Ca \u351?i cum i-ar fi fost prea greu de
g\u226?nduri, Lukas Notaras \u238?\u351?i \u355?inea capul aplecat. Nu mi-a z\u226?
mbit. M-am \u238?nclinat u\u351?or. Mi-a acceptat salutul ca pe un omagiu care i se
cuvenea, \u238?ntorc\u226?ndu-se spre fiul lui, i-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai am nevoie de tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
T\u226?n\u259?rul Notaras a \u238?ncercat s\u259?-\u351?i ascund\u259? decep\u355?
ia. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, ar fi vrut s\u259? asculte discu\u355?ia
noastr\u259?. Cu o mi\u351?care gra\u355?ioas\u259? a capului, mi-a urat noapte
bun\u259?, apoi a ie\u351?it din \u238?nc\u259?pere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce fiul lui a plecat, Lukas Notaras s-a \u238?nviorat \u351?i,
arunc\u226?ndu-mi o privire cercet\u259?toare, mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiu totul despre tine, domnule Ioannis Anghelos. De aceea
\u238?\u355?i voi vorbi deschis.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?n\u355?eles c\u259? era la curent cu originea mea greac\u259?. Nimic
surprinz\u259?tor, totu\u351?i am fost nepl\u259?cut afectat. I-am
\u8213? Vrei s\u259?-mi vorbe\u351?ti deschis? Dar a\u351?a spun doar cei care vor
s\u259?-\u351?i ascund\u259? adev\u259?ratele g\u226?nduri. Oare e\u351?ti destul
de deschis cu tine \u238?nsu\u355?i?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai fost omul de \u238?ncredere al sultanului Mehmet. Ai fugit din
tab\u259?ra lui ast\u259?-toamn\u259?. Pozi\u355?ia pe care o ocupai nu se p\u259?
r\u259?se\u351?te a\u351?a, f\u259?r\u259? nici un motiv.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E cazul s\u259? vorbim acum despre motivul t\u259?u, megaduce, nu despre al
meu. Dac\u259? nu te-ai fi g\u226?ndit c\u259? \u355?i-a\u351? putea fi de folos,
nu m-ai fi chemat \u238?n miez de noapte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu-\u351?i putea ascunde ner\u259?bdarea. \u350?i el purta pe deget un inel cu
sigiliu mare c\u226?t un pumn de copil. M\u226?necile tunicii verzi coborau p\u226?
n\u259? la coate, l\u259?s\u226?nd s\u259? se vad\u259? c\u259?ma\u351?a de m\u259?
tase purpurie, brodat\u259? cu fir de aur, ca a \u238?mp\u259?
\u8213? Pentru \u238?nceput, a rostit el, tu ai fost acela care ai \u238?ncercat
s\u259? m\u259? cuno\u351?ti. Ai fost foarte prudent \u351?i apreciez acest lucru.
Este \u238?n\u355?elept at\u226?t pentru tine, c\u226?t \u351?i pentru mine. Ai
fost deosebit de abil c\u226?nd ai f\u259?cut a\u351?a, ca din \u238?nt\u226?
mplare, cuno\u351?tin\u355?\u259? cu fiica mea. A doua oar\u259?, atunci c\u226?nd
ea s-a r\u259?t\u259?cit de servitori \u238?n port, ai condus-o acas\u259? la tine.
Apoi, c\u226?nd am fost plecat pe mare, ai \u238?ndr\u259?znit s\u259? intri \u238?
n plin\u259? zi chiar \u351?i \u238?n casa mea. Prin urmare, oricine te-ar fi
supravegheat, a \u238?n\u355?eles c\u259? ai vrut doar s-o \u238?nt\u226?lne\u351?
ti pe fiica mea. \u206?ntr-adev\u259?r, ai fost foarte
abil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ea a promis c\u259?-\u355?i va povesti despre mine, i-am
spus.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fiica mea este \u238?nc\u226?ntat\u259? de tine, a rostit sur\u226?z\u226?
nd megaducele. Ea nu \u351?tie cine e\u351?ti \u351?i care-\u355?i sunt inten\u355?
iile. Este sensibil\u259? \u351?i m\u226?ndr\u259?. Dar nu \u351?tie nimic, \u238?
n\u355?elegi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E foarte frumoas\u259? fiica ta, am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? B\u259?nuiesc c\u259? e\u351?ti deasupra unor astfel de ispite, a spus el.
Fiica mea nu este pentru tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu fi at\u226?t de sigur, megaduce! am rostit eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i, pentru prima oar\u259?, a p\u259?rut \u238?ntr-adev\u259?r surprins. A
\u8213? Ce se va \u238?nt\u226?mpla p\u226?n\u259? la urm\u259? vom mai vedea.
Deocamdat\u259?, tu joci un joc prea dificil \u351?i prea periculos ca s\u259?
\u238?ndr\u259?zne\u351?ti s\u259? amesteci \u238?n el o femeie. Ca s\u259? arunci
cu praf \u238?n ochii altora,\par\pard\plain\hyphpar} {
poate. Mai mult, nu! Mergi pe un t\u259?i\u351? de sabie, Ioannis Anghelos. Fii
atent s\u259? nu faci un pas gre\u351?it!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate c\u259? tu, megaduce, \u351?tii multe lucruri despre mine, am admis
eu. Dar de cunoscut, nu m\u259? cuno\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiu multe, a spus el. Mai multe dec\u226?t b\u259?nuie\u351?ti
c\u259? \u351?tiu. Nici chiar cortul sultanului nu este \u238?ntotdeauna un loc
sigur. Exist\u259? urechi \u238?n toate p\u259?r\u355?ile. \u350?tiu c\u259? nu
\u238?ntr-o clip\u259? de furie l-ai p\u259?r\u259?sit\par\pard\plain\hyphpar} {
pe sultanul Mehmet. \u350?tiu c\u259? la desp\u259?r\u355?ire \u355?i-a d\u259?ruit
un s\u259?cule\u355? cu pietre pre\u355?ioase. Din p\u259?cate, at\u226?t basileul,
c\u226?t \u351?i p\u259?str\u259?torul sigiliului, Phrantzes, \u351?tiu asta. De
aceea, de c\u226?nd ai ajuns \u238?n\par\pard\plain\hyphpar} {
Constantinopol, fiecare pas pe care-l faci este supravegheat. Nu \u355?in
s\u259? \u351?tiu c\u226?t \u238?i vei fi pl\u259?tit lui Giustiniani ca s\u259? te
\u238?nroleze \u238?n armata sa. To\u355?i latinii sunt coruptibili. Dar, de vei
comite o gre\u351?eal\u259? c\u226?t de mic\u259?, Giustiniani nu va putea face
nimic pentru tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i din nou a f\u259?cut un gest cu m\u226?na.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E absurd, a rostit el. Doar favoarea sultanului Mehmet te protejeaz\u259?.
Aici. La Constantinopol. \u206?n ora\u351?ul sf\u226?nt. At\u226?t de mult a
dec\u259?zut ultima Rom\u259?! Ei nici nu \u238?ndr\u259?znesc s\u259? te
ating\u259?, fiindc\u259? nu \u355?i-au deslu\u351?it \u238?nc\u259? inten\u355?
iile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate, am spus. Este, \u238?ntr-adev\u259?r, absurd. Chiar \u351?i
acum, dup\u259? ce am fugit de la sultan, dup\u259? ce l-am tr\u259?dat, puterea
lui \u238?nc\u259? m\u259? protejeaz\u259?. Am sim\u355?it acest lucru \u238?n
fiece clip\u259?. Adev\u259?rul e c\u259? tr\u259?im \u238?ntr-o lume absurd\u259?.
\u8213? Eu nu sunt at\u226?t de naiv, a spus el sur\u226?z\u226?nd u\u351?or,
\u238?nc\u226?t s\u259?-mi imaginez c\u259?, de pe pozi\u355?ia \u238?n care te
afli, ai \u238?ndr\u259?zni s\u259?-mi dezv\u259?lui planurile tale. Eu sunt grec.
Poate c\u259? nici nu trebuie s\u259?-mi poveste\u351?ti nimic. Bunul meu sim\u355?
\u238?mi spune c\u259?, dup\u259? cucerirea ora\u351?ului, vei avea o pozi\u355?
ie \u351?i mai \u238?nalt\u259? dec\u226?t aceea pe care ai avut-o p\u226?n\u259?
acum ca slujitor al sultanului. Dac\u259? nu public\u259?, cel pu\u355?in
secret\u259?. De aceea, cred c\u259? o \u238?n\u355?elegere reciproc\u259?, chiar o
colaborare, \u238?n anumite limite, bine\u238?n\u355?eles, ne-ar putea fi de folos
am\u226?ndurora.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a aruncat apoi o privire \u238?ntreb\u259?toare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai spus-o, i-am r\u259?spuns eu evaziv.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mp\u259?r\u259?\u355?ia Bizan\u355?ului s-a \u351?i pr\u259?bu\u351?
it, a rostit el. Larvele i-au ros m\u259?duva. N-a mai r\u259?mas din Bizan\u355?
dec\u226?t o crust\u259?, care trebuie spart\u259?. Fiin\u355?a Constantinopolului
nu mai poate exista de una singur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar ai l\u259?sat s\u259?-\u355?i scape din m\u226?n\u259? momentul
oportun, i-am atras eu aten\u355?ia. De ce n-ai str\u226?ns poporul \u238?n jurul
t\u259?u \u351?i nu l-ai condus la revolt\u259?, \u238?ndat\u259? dup\u259? ce a
fost proclamat\u259? Uniunea?\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru sultan, ar fi fost o promisiune c\u259? ora\u351?ul i se va supune de
bun\u259?voie.\par\pard\plain\hyphpar} {
A cl\u259?tinat din cap \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu. Poporul este \u238?ncet \u351?i nici nu poate privi at\u226?t de
departe. \u206?n patima credin\u355?ei lui, poporul \u238?\u351?i pune speran\u355?
a \u238?n Panaghia. \u350?i f\u259?r\u259? ajutorul latinilor, chiar de s-ar \u238?
neca \u238?n s\u226?nge, poporul tot nu i-ar deschide sultanului por\u355?ile.
\u350?i mai simplu i-ar fi lui Mehmet s\u259?-l m\u259?cel\u259?reasc\u259?.
Revolta ar fi fost, prin urmare, o eroare politic\u259? de
neiertat.\par\pard\plain\hyphpar} {
A continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cedarea de bun\u259?voie a ora\u351?ului depinde de \u238?n\u355?elegerea
cu el \u351?i de condi\u355?iile legatului \u238?ntocmit, \u238?n afara cazului
\u238?n care sultanul vrea cu tot dinadinsul s\u259? treac\u259? ora\u351?ul prin
foc \u351?i sabie. Constantin ar fi fost dispus s\u259?-i fie vasal \u351?i
s\u259?-i pl\u259?teasc\u259? biruri. Dar despre o astfel de rezolvare a
conflictului, Mehmet nici n-a dorit s\u259? aud\u259?. Am
dreptate?\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum nu i-am r\u259?spuns, \u351?i-a \u238?ncruci\u351?at degetele \u351?i a spus
hot\u259?r\u226?t:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu exist\u259? dec\u226?t dou\u259? posibilit\u259?\u355?i. Fie asediul
reu\u351?e\u351?te, \u351?i sultanul cucere\u351?te Constantinopolul, fie nu
reu\u351?e\u351?te, \u351?i ora\u351?ul devine pentru totdeauna o colonie a
S-a ridicat apoi \u238?n picioare, \u351?i-a f\u259?cut curaj \u351?i a rostit pe
un ton mai ridicat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am cunoscut o dat\u259? domina\u355?ia latinilor. A durat o genera\u355?ie,
dar nici acum, dup\u259? trei sute de ani, Constantinopolul nu \u351?i-a revenit,
iar stric\u259?ciunile de atunci nu au fost \u238?ndreptate. Latinii sunt ni\u351?
te t\u226?lhari \u351?i mai neru\u351?ina\u355?i dec\u226?t turcii, latinii sunt
falsificatori ai credin\u355?ei. Turcii ne vor \u238?ng\u259?dui, cel pu\u355?in,
s\u259? ne p\u259?str\u259?m credin\u355?a \u351?i obiceiurile str\u259?mo\u351?
e\u351?ti. De aceea, de data aceasta, chiar dac\u259? vars\u259? lacrimi de s\u226?
nge pentru neputin\u355?a noastr\u259?, Sf\u226?nta Panaghia este de partea
\u8213? Nu uita c\u259? nu \u355?ii un discurs mul\u355?imii! i-am atras eu
aten\u355?ia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a spus pe un ton grav:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? \u238?n\u355?elege gre\u351?it! Mai \u238?nainte de orice, nu
m\u259? \u238?n\u355?elege gre\u351?it! Eu sunt grec \u351?i voi lupta pentru
ora\u351?ul meu at\u226?t timp c\u226?t va mai avea o \u351?ans\u259? de
independen\u355?\u259?. Dar nu vreau s\u259?-l v\u259?d c\u259?zut \u238?n m\u226?
inile latinilor, f\u259?r\u259? alt folos dec\u226?t de a duce \u238?n contul lui,
de la un deceniu la altul, o lupt\u259? epuizant\u259?, ucig\u259?toare, pentru ca
Europa s\u259? fie \u238?n siguran\u355?\u259?. Suntem obosi\u355?i de Europa,
suntem s\u259?tui de latini. Dac\u259?-i compari cu barbarii de latini, po\u355?i
afirma c\u259? turcii, cu tradi\u355?iile lor culturale arabe \u351?i persane, sunt
un popor civilizat. Puterea sultanului va face s\u259? re\u238?nfloreasc\u259?
ora\u351?ul. La hotarul dintre Occident \u351?i Orient, Constantinopolul va domina
lumea din nou. Sultanul nu pretinde s\u259? ne abandon\u259?m credin\u355?a, ci
doar s\u259? tr\u259?im \u238?n \u238?n\u355?elegere \u351?i prietenie cu turcii.
De ce s\u259? nu cucerim \u238?mpreun\u259? cu ei \u238?ntreaga lume? De ce n-ar
putea fi vechea noastr\u259? cultur\u259? \u351?i civiliza\u355?ie greac\u259?
fermentul viguroasei lor civiliza\u355?ii? S\u259? se nasc\u259? a\u351?adar cea
de-a treia Rom\u259?! Sultanul va guverna noua Rom\u259?, \u238?n care grecii
\u351?i turcii vor tr\u259?i \u238?mpreun\u259?, respect\u226?ndu-\u351?i
credin\u355?a reciproc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Visul t\u259?u este, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, m\u259?re\u355?, am
rostit eu. Nu vreau s\u259? torn ap\u259? rece peste inima ta \u238?nfl\u259?
c\u259?rat\u259?, dar visurile nu sunt dec\u226?t visuri. S\u259? r\u259?m\u226?nem
\u238?n limitele realului! Tu nu-l cuno\u351?ti pe\par\pard\plain\hyphpar} {
Mehmet, dar dore\u351?ti c\u259?derea ora\u351?ului t\u259?u \u238?n m\u226?inile
\u8213? N-o doresc, a spus el. \u350?tiu doar c\u259? ultima cetate a Bizan\u355?
ului, Constantinopolul, va c\u259?dea. Doar nu degeaba sunt
strateg.\par\pard\plain\hyphpar} {
A spus \u238?n continuare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai bine un c\u226?ine viu dec\u226?t un leu mort! \u206?mp\u259?ratul
Constantin \u351?i-a ales destinul, fiindc\u259? altceva nu poate. C\u226?nd va
vedea cu ochii lui c\u259? totul este pierdut, \u238?\u351?i va c\u259?uta singur
moartea undeva, sub zidurile Constantinopolului. Dar eu prefer s\u259? r\u259?
m\u226?n \u238?n via\u355?\u259?, pentru a-i fi de ajutor poporului meu. Timpul
Paleologilor a trecut. Sultanul va fi singurul nostru \u238?mp\u259?rat. Dar,
pentru a-i guverna pe greci, va avea nevoie de greci. Dup\u259? ce va cuceri
ora\u351?ul, va trebui f\u259?r\u259? doar \u351?i poate s\u259? numeasc\u259?
\u238?n func\u355?ii importante b\u259?rba\u355?i care cunosc ceremonialul de la
Curte \u351?i problemele administrative. De aceea, Constantinopolul are nevoie de
b\u259?rba\u355?i care iubesc neamul \u351?i tradi\u355?iile vechii Grecii mai mult
dec\u226?t propria lor glorie. \par\pard\plain\hyphpar} {
Dec\u226?t s\u259? mor ca un leu, prefer s\u259? slujesc poporul meu ca un c\u226?
ine. Trebuie doar s\u259?-l conving pe sultan de bunele mele inten\u355?ii. C\u226?
nd de pe ziduri se va vesti Ora\u351?ul este pierdut!, atunci va fi clipa
favorabil\u259? ca s\u259? iau \u238?n m\u226?ini destinul poporului meu \u351?i
s\u259? ac\u355?ionez c\u226?t mai bine \u238?n interesul
A t\u259?cut apoi \u351?i m-a privit atent.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Discursul t\u259?u a fost lung, frumos, impresionant \u351?i onorabil, i-am
spus eu. Este adev\u259?rat c\u259? aceast\u259? mo\u351?tenire a Greciei antice,
pe care tu vrei s-o salvezi, cuprinde \u351?i exemplul lui Leonida \u351?i al
b\u259?t\u259?liei de la Termopile, dar \u355?i-am \u238?n\u355?eles inten\u355?ia.
Vrei s\u259?-l convingi pe sultan de buna-\u355?i credin\u355?\u259?. Oare nu l-ai
convins destul? Ai fost comandantul politic al adversarilor Uniunii. Ura pe care ai
sem\u259?nat-o \u238?mpotriva latinilor a generat \u238?n ora\u351? conflicte
interne \u351?i a sl\u259?bit capacitatea de ap\u259?rare. C\u226?t despre
expedi\u355?ia piratereasc\u259? pe mare, i-a oferit sultanului cel mai bun pretext
pe care l-ar fi putut spera. Bun! De ce nu-i scrii direct sultanului c\u259?
e\u351?ti dispus s\u259?-\u355?i oferi serviciile?\par\pard\plain\hyphpar} {
El mi-a r\u259?spuns:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu \u351?tii prea bine c\u259? pozi\u355?ia pe care o ocup m\u259? \u238?
mpiedic\u259? s-o fac. Mai mult, sunt grec. Eu trebuie s\u259? lupt pentru
ora\u351?ul meu, chiar dac\u259? \u351?tiu c\u259? lupta este zadarnic\u259?.
Dar \u238?mi rezerv dreptul de a ac\u355?iona \u238?n func\u355?ie de \u238?
mprejur\u259?ri pentru binele poporului meu. Oare de ce-ar trebui ca poporul grec
s\u259? piar\u259? sau s\u259? devin\u259? un popor de sclavi, dac\u259? se poate
evita acest lucru? De aceea, at\u226?t pentru mine, c\u226?t \u351?i pentru
to\u355?i ceilal\u355?i care au \u238?ncredere \u238?n mine \u351?i-mi cunosc
inten\u355?iile, cel mai important ar fi dac\u259?, \u238?n timpul asediului,
sultanul, chiar \u351?i \u238?n tain\u259?, i-ar asigura pe greci
c\u259?\par\pard\plain\hyphpar} {
admite autoguvernarea poporului grec al\u259?turi de turci \u351?i independen\u355?
a Bisericii cre\u351?tine subordonate doar patriarhului. Asta ar u\u351?ura mult
reorganizarea ora\u351?ului \u351?i i-ar asigura lini\u351?
tea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ia te uit\u259?! am rostit eu. Te-ai \u351?i g\u226?ndit la noul patriarh.
Las\u259?-m\u259? s\u259? ghicesc singur despre cine-i vorba. C\u259?lug\u259?rul
Ghenadios, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate c\u259? anticipezi prea cur\u226?nd, a spus el. Dar ce-i drept,
c\u259?lug\u259?rul Ghenadios, fost discipol al lui Markos Evghenikos, este cel mai
de ne\u238?mp\u259?cat adversar al Uniunii \u351?i gata oric\u226?nd s\u259?-\u351?
i zdrobeasc\u259? singur m\u226?na dreapt\u259? cu care a semnat proclama\u355?ia
de la Floren\u355?a. E \u351?eful spiritual al adversarilor Uniunii, iar eu sunt
cel politic.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? \u355?i-ar promite sultanul Mehmet tot ceea ce dore\u351?ti, te-
ai putea \u238?ncrede \u238?n vorbele lui? \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Politica este un joc periculos, mi-a r\u259?spuns megaducele. B\u259?nuiesc
c\u259? sultanul are o g\u226?ndire matur\u259?. Dar, fie cum o fi! Trebuie s\u259?
am \u238?ncredere. Altfel nu se poate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a c\u226?nt\u259?rit bine cuvintele mai \u238?nainte de a le
rosti:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n\u355?elege-m\u259?, n-am nimic de pierdut; \u238?n aceast\u259?
problem\u259? avantajul meu este la fel de mare ca \u351?i al sultanului. Ca \u238?
mp\u259?rat al grecilor, el va avea nevoie de greci. Rezolvarea problemelor
guvern\u259?rii \u351?i autonomiei Bisericii grece\u351?ti f\u259?r\u259? prea mult
timp pierdut \u351?i f\u259?r\u259? discordii este o garan\u355?ie at\u226?t pentru
stabilitatea Imperiului Otoman, c\u226?t \u351?i pentru atenuarea conflictelor
interne din Constantinopol. Nu uita c\u259?, dup\u259? ce va cuceri
Constantinopolul, el nu va \u238?nt\u226?rzia s\u259? preg\u259?teasc\u259?
atacul \u238?mpotriva Occidentului. Avantajul comun este o garan\u355?ie mai
sigur\u259? dec\u226?t s\u259?rutarea crucii sau hot\u259?r\u226?rile
secrete.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntr-adev\u259?r, nu-l cuno\u351?ti pe Mehmet, am repetat
Fermitatea mea l-a deranjat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu nu sunt un tr\u259?d\u259?tor! a spus megaducele. Sunt doar un om
politic. Acest lucru vreau s\u259?-l \u238?n\u355?elege\u355?i, at\u226?t tu,
c\u226?t \u351?i sultanul Mehmet. \u206?n fa\u355?a poporului meu, \u238?n fa\u355?
a con\u351?tiin\u355?ei mele,\par\pard\plain\hyphpar} {
\u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu \u238?n ziua Judec\u259?\u355?ii de Apoi, singur voi
da socoteal\u259? pentru faptele \u351?i g\u226?ndurile mele, f\u259?r\u259? a-mi
fi team\u259? de calomniatori. Ra\u355?iunea politic\u259? spune c\u259?, la
momentul potrivit, de oameni ca mine este nevoie. Motivele care m\u259? \u238?
ndeamn\u259? s\u259? ac\u355?ionez astfel sunt curate. Eu nu sunt un ipocrit. E mai
bine dac\u259? poporul va continua s\u259? tr\u259?iasc\u259?, \u238?ntr-un fel sau
altul, n-are importan\u355?\u259? cum. Spiritul grec, civiliza\u355?ia greac\u259?,
credin\u355?a acestui popor nu \u238?nseamn\u259? doar zidurile Constantinopolului,
palatul imperial, forumul, senatul, adunarea arhon\u355?ilor. Acestea sunt doar
forme exterioare, care se schimb\u259? de la un timp la altul, cu condi\u355?ia ca
via\u355?a s\u259? continue.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eu i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ra\u355?iunea divin\u259? \u351?i ra\u355?iunea politic\u259? sunt
dou\u259? lucruri diferite.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Iar el m-a corectat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? Dumnezeu a dat omului capacitatea de a g\u226?ndi politic,
probabil c\u259? \u238?n inten\u355?ia Lui a fost ca omul s\u259? se
foloseasc\u259? de aceast\u259? capacitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai vorbit foarte clar, megaduce! am rostit eu cu am\u259?r\u259?ciune.
Oameni ca tine vor guverna lumea dup\u259? c\u259?derea Constantinopolului. Te pot
asigura c\u259? sultanul Mehmet cunoa\u351?te planurile tale \u351?i va \u351?ti
s\u259? aprecieze la adev\u259?rata lor valoare inten\u355?iile tale dezinteresate.
F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, la momentul potrivit, \u238?ntr-un fel sau
altul, \u238?\u355?i va face cunoscut\u259? voin\u355?a sa \u351?i \u238?\u355?i va
spune \u238?n ce fel \u238?i vei putea fi de folos \u238?n timpul
asediului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?nclinat u\u351?or capul ca \u351?i cum ar fi recunoscut \u238?n
mine mesagerul ce i-a transmis vorbele rostite direct de sultan. At\u226?t de mult
poate fi un om sclavul propriilor sale dorin\u355?e!\par\pard\plain\hyphpar} {
Era calm \u351?i a f\u259?cut un gest prietenos cu am\u226?ndou\u259? m\u226?inile
c\u226?nd a v\u259?zut c\u259? m\u259? ridic s\u259? plec.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu, nu pleca \u238?nc\u259?, a spus el. Discu\u355?ia de p\u226?n\u259?
acum a fost prea oficial\u259?. A\u351? dori s\u259?-\u355?i c\u226?\u351?tig
prietenia. Sluje\u351?ti unui st\u259?p\u226?n care, \u238?n ciuda faptului c\u259?
este at\u226?t de t\u226?n\u259?r, are o energie, o putere de decizie \u351?i o
perspicacitate pe care i le respect din toat\u259? inima.\par\pard\plain\hyphpar} {
A mers apoi \u238?n grab\u259? spre o mas\u259? de serviciu, a turnat vin \u238?n
dou\u259? cupe \u351?i mi-a \u238?ntins una dintre ele. Dar l-am refuzat. I-am
\u8213? Eu am gustat din vinul t\u259?u. Frumoasa ta fiic\u259? mi-a oferit o
cup\u259? de vin aici, \u238?n casa ta. Dar acum \u238?ng\u259?duie-mi s\u259? am
capul limpede! Nu sunt obi\u351?nuit s\u259? beau vin.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?n\u355?eles gre\u351?it r\u259?spunsul meu, a z\u226?mbit \u351?i mi-a
\u8213? Poruncile \u351?i interdic\u355?iile Coranului au \u351?i p\u259?r\u355?ile
lor bune. Nu \u238?ncape \u238?ndoial\u259? c\u259? Mahomed a fost un mare
profet. \u206?n vremea noastr\u259?, orice om \u238?n\u355?elept \u351?tie s\u259?
aprecieze meritele altor religii, chiar dac\u259?-\u351?i p\u259?streaz\u259?
credin\u355?a \u238?n care s-a n\u259?scut. Dar \u238?i pot \u238?n\u355?elege
\u351?i pe cre\u351?tinii care, din proprie dorin\u355?\u259?, s-au convertit la
Islam. \u206?n ceea ce prive\u351?te credin\u355?a, \u238?i respect pe oamenii cu
convingeri sincere.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu m-am convertit la Islam. Cu t\u259?i\u351?ul s\u259?biei pe
grumaz, \u351?i tot nu mi-am lep\u259?dat credin\u355?a cre\u351?tin\u259?. Nici
circumcis nu sunt. Cu toate acestea, prefer s\u259?-mi p\u259?strez capul
limpede.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chipul i s-a \u238?ntunecat din nou. \u206?n numele prieteniei pe care a dorit
s\u259? mi-o arate, a \u238?ncercat s\u259? m\u259? \u238?n\u355?eleag\u259? \u351?
i s\u259? m\u259? accepte, consim\u355?ind s\u259?-\u351?i uite stirpea nobil\u259?
\u351?i rangul. Din gre\u351?eal\u259?, m-a jignit ap\u259?r\u226?nd presupusa-mi
renun\u355?are la credin\u355?\u259?. Am continuat calm:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am mai spus-o, dar o mai spun o dat\u259?: eu l-am p\u259?r\u259?sit pe
sultan. Am venit la Constantinopol doar pentru a lupta \u351?i a muri l\u226?
ng\u259? zidurile ora\u351?ului. Nu urm\u259?resc nimic altceva. Oricum,
\u238?\u355?i mul\u355?umesc pentru \u238?ncrederea pe care mi-ai ar\u259?tat-o
\u351?i te asigur ca nu voi abuza niciodat\u259? de vorbele pe care le-ai rostit.
Orice om are dreptul s\u259? g\u226?ndeasc\u259? \u351?i s\u259? pl\u259?
nuiasc\u259? ce dore\u351?te. Nu-i o crim\u259?. Singur e\u351?ti r\u259?
spunz\u259?tor de ceea ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? \u238?n capul t\u259?u. \u350?
i nimeni nu te poate \u238?nvinui. \u206?ns\u259?, at\u226?t \u238?mp\u259?ratul
Constantin, c\u226?t \u351?i consilierii s\u259?i au g\u226?ndit, probabil, la
posibilitatea materializ\u259?rii unor astfel de planuri. Fii prudent, la fel de
prudent ca \u351?i p\u226?n\u259? acum!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a pus deoparte cupa cu vin, f\u259?r\u259? s\u259? fi gustat din ea, \u351?
i mi-a spus cu o nuan\u355?\u259? de repro\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai \u238?ncredere \u238?n mine. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, ai
misiunea ta, care nu m\u259? prive\u351?te. Fii atunci \u351?i tu prudent! N\u259?
d\u259?jduiesc c\u259?, la timpul potrivit, vei lua leg\u259?tura cu mine. \u206?mi
cuno\u351?ti ideile. \u350?tii ce pot face. \u350?tii \u351?i ce nu pot face.
Dar, \u238?nainte de orice, sunt grec \u351?i voi lupta pentru ora\u351?ul
\u8213? \u350?i eu. Din acest punct de vedere, s-ar p\u259?rea c\u259? suntem de
aceea\u351?i p\u259?rere. Chiar dac\u259? \u351?tim c\u259? ora\u351?ul este
pierdut, chiar dac\u259? nu credem \u238?n miracole, am\u226?ndoi vrem s\u259?
ap\u259?r\u259?m zidurile\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Timpul a \u238?mb\u259?tr\u226?nit, a rostit el. Nu se mai \u238?nt\u226?
mpl\u259? minuni \u238?n zilele noastre. Dumnezeu nu se mai amestec\u259?. Este
doar martor al g\u226?ndurilor \u351?i faptelor noastre.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a \u238?ntors apoi spre icoana celor trei sfin\u355?i cavaleri \u351?i spre
candela cu ulei parfumat, a ridicat bra\u355?ul \u351?i a
jurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n fa\u355?a lui Dumnezeu \u351?i a unicului S\u259?u Fiu, \u238?n
numele Sf\u226?ntului Duh, a Sfintei Fecioare \u351?i a tuturor sfin\u355?ilor, jur
c\u259? inten\u355?iile mele sunt curate \u351?i c\u259? nu doresc altceva
dec\u226?t binele poporului meu! Nu din dorin\u355?a de putere, ci pentru viitorul
familiei mele, neamului meu, ora\u351?ului meu trebuie s\u259? ac\u355?ionez
a\u351?a dup\u259? cum am hot\u259?r\u226?t. \u350?tiu c\u259? m\u259? a\u351?
teapt\u259? \u238?ncerc\u259?ri \u238?ngrozitoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
A jurat cu at\u226?ta sinceritate, \u238?nc\u226?t am fost nevoit s\u259?-l cred.
El nu-i doar un simplu politician. El crede sincer c\u259? ceea ce a hot\u259?
r\u226?t este bine. Este un b\u259?rbat care a fost jignit, sensibila lui m\u226?
ndrie i-a fost r\u259?nit\u259?, \u238?i ur\u259?\u351?te pe latini, a fost dat la
o parte. De aceea \u351?i-a f\u259?urit un vis \u238?n care crede. At\u226?t de
p\u259?tima\u351?, at\u226?t de orb, at\u226?t de \u238?nfl\u259?c\u259?rat \u238?n
credin\u355?\u259?, la fel ca acea c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259? simpl\u259? care
crede din tot sufletul c\u259? a v\u259?zut-o pe Sf\u226?nta Panaghia din
icoan\u259? v\u259?rs\u226?nd lacrimi de s\u226?nge.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe fiica ta, am spus eu, pe Anna Notaras \u238?mi vei \u238?ng\u259?dui
oare s-o mai rev\u259?d?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La ce bun? m-a \u238?ntrebat el surprins. Dac\u259? tot nu mai este nevoie.
Doar ca s\u259? atragi aten\u355?ia? \u350?i apoi, cum ar putea ea s\u259? se arate
\u238?mpreun\u259? cu un b\u259?rbat pe care toat\u259? lumea \u238?l
suspecteaz\u259? c\u259? ar fi iscoada sultanului?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nc\u259? nu m-au \u238?nchis \u238?n Turnul de Marmur\u259?, i-am
r\u259?spuns eu. Dac\u259? Giustiniani se distreaz\u259? \u238?n compania
frumoaselor doamne de la Blaherne, de ce n-a\u351? avea voie s\u259?-i aduc omagii
fiicei megaducelui? \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fiica mea trebuie s\u259?-\u351?i p\u259?zeasc\u259? buna reputa\u355?
Vocea \u238?i devenise \u238?nghe\u355?at\u259? \u351?i du\u351?m\u259?noas\u259?.
\u8213? Vremurile s-au schimbat. O dat\u259? cu latinii, au sosit din Occident alte
obiceiuri, mai libere. Fiica ta este matur\u259? \u351?i \u351?tie singur\u259? ce
vrea \u351?i ce nu vrea. De ce nu i-a\u351? aduce c\u226?nt\u259?re\u355?i \u351?i
muzican\u355?i care s-o \u238?nveseleasc\u259?? De ce n-a\u351? putea s-o \u238?
nso\u355?esc c\u259?lare c\u226?nd se duce cu litiera la biseric\u259?? Palatul
t\u259?u este \u238?ntunecat. De ce s\u259?-i refuzi dreptul de a z\u226?mbi \u351?
i de a se sim\u355?i bine p\u226?n\u259? c\u226?nd nu \u238?ncepe vremea
suferin\u355?elor? Oare ce ai \u238?mpotriva mea, megaduce?\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u350?i-a mi\u351?cat nervos m\u226?inile \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prea t\u226?rziu! Fiica mea va p\u259?r\u259?si ora\u351?
Mi-am l\u259?sat capul \u238?n jos pentru a-mi ascunde disperarea. Presim\u355?
isem. Nu era ceva la care s\u259? nu m\u259? fi putut a\u351?tepta. Cu toate
acestea, clocotea amarul \u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fac\u259?-se voia ta! am spus eu. Totu\u351?i, a\u351? vrea s-o mai v\u259?
d o dat\u259? \u238?nainte de a pleca.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit atent \u351?i \u238?n ochii lui mari \u351?i str\u259?lucitori a
ap\u259?rut pentru o clip\u259? o expresie distrat\u259?, de parc\u259? ar fi
examinat o posibilitate de care nu \u355?inuse seama p\u226?n\u259? atunci. Apoi
\u351?i-a leg\u259?nat m\u226?inile \u351?i s-a uitat spre fereastr\u259? ca \u351?
i cum ar fi putut vedea marea dincolo de sticla \u238?ntunecat\u259? de furtuna de
afar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prea t\u226?rziu, a repetat el. Regret, dar cred c\u259? acum corabia a
p\u259?r\u259?sit portul. V\u226?ntul este prielnic \u351?i noaptea
favorabil\u259?; \u238?n seara aceasta, am condus-o pe ascuns p\u226?n\u259? la
corabie. A plecat cu lucrurile \u351?i cu servitorii ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am \u238?ntors spatele \u351?i am plecat. De pe coridor mi-am luat tor\u355?a, am
deschis pe b\u226?jb\u226?ite poarta \u351?i am ie\u351?it din casa lui \u238?
nv\u259?luit \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii. V\u226?ntul urla. Talazurile
m\u259?rii se sp\u259?rgeau cu mare vuiet de zidul maritim. Furtuna \u238?mi \u238?
nf\u259?\u351?ur\u259? str\u226?ns ve\u351?mintele \u238?n jurul trupului \u351?i,
de at\u226?ta v\u226?nt \u238?nghe\u355?at, mi se t\u259?ia respira\u355?ia. Mi-am
pierdut capacitatea de control a mi\u351?c\u259?rilor, de aceea am aruncat
tor\u355?a, care, dup\u259? ce a zburat \u238?n \u238?ntuneric, a c\u259?zut, s-a
sf\u259?r\u226?mat \u351?i s-a stins.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acest gest mi-a salvat via\u355?a, \u238?ngerul meu p\u259?zitor era de veghe.
\u350?i c\u226?inele. T\u259?i\u351?ul unui pumnal a alunecat pe l\u226?ng\u259?
subsuoara bra\u355?ului meu \u351?i s-a izbit de coaste. Apoi agresorul s-a \u238?
mpiedicat de c\u226?ine, a \u355?ipat din cauza mu\u351?c\u259?turii \u351?i a
\u238?nceput s\u259? loveasc\u259? la \u238?nt\u226?mplare \u238?n juru-i. Un urlet
trist m-a \u238?n\u351?tiin\u355?at c\u259? viteazul animal a primit, \u238?n locul
meu, lovitura de moarte. M-am \u238?nfierb\u226?ntat de m\u226?nie. Am c\u259?utat
grumazul omului care m-a lovit, alunecos \u351?i am sim\u355?it mirosul de usturoi
din r\u259?suflarea-i \u238?nsp\u259?im\u226?ntat\u259?, amestecat cu miasma
ve\u351?mintelor lui murdare. L-am str\u226?ns de grumaz p\u226?n\u259? ce a
c\u259?zut la p\u259?m\u226?nt \u351?i am \u238?nfipt pumnalul \u238?n trupul lui.
A horc\u259?it \u238?ngrozitor, apoi n-a mai mi\u351?cat. M-am aplecat l\u226?
ng\u259? c\u226?ine \u351?i el a \u238?ncercat, cu ultimele puteri, s\u259?-mi
ling\u259? m\u226?inile. Apoi capul i-a c\u259?zut greu \u351?i a murit. L-am
\u238?ntrebat \u238?ntristat: De ce m-ai \u238?nso\u355?it, \u238?n ciuda poruncii
pe care \u355?i-am dat-o? C\u259? doar nu tu, ci \u238?ngerul meu P\u259?zitor m-a
salvat. Ai murit de poman\u259?, prietene!\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a fost dec\u226?t un c\u226?ine hoinar \u351?i galben. F\u259?r\u259? s\u259? i-o
fi cerut, se ata\u351?ase de mine. El m-a recunoscut. Asta l-a costat via\u355?
La o fereastr\u259? a palatului s-a aprins o lumin\u259?, apoi am auzit
scr\u226?\u351?netul z\u259?vorului por\u355?ii. Am luat-o instinctiv la goan\u259?
\u351?i, din cauza \u238?ntunericului care m\u259? orbise, n-am v\u259?zut c\u259?
m\u259? \u238?ndreptam spre zid. Lovitura a fost cumplit\u259?. Mi-am \u351?ters
s\u226?ngele de pe fa\u355?\u259? \u351?i am pornit nesigur spre Hipodrom; \u238?mi
sim\u355?eam coastele umede de s\u226?nge, \u238?ntre norii ce alergau pe cer, din
c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, pentru o clip\u259?, se vedeau sclipind stelele
nop\u355?ii. P\u226?n\u259? la urm\u259?, ochii mi s-au obi\u351?nuit cu \u238?
ntunericul. M\u259? durea capul, iar mintea mea \u238?nv\u226?rtea f\u259?
r\u259? \u238?ncetare doar aceste cuvinte: Phrantzes, nu Constantin. Phrantzes, nu
Constantin...\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? tot n-au g\u259?sit nici un motiv ca s\u259? m\u259? \u238?nchid\u259?
\u238?n turnul de marmur\u259?, m\u259? credeau ei chiar at\u226?t de periculos
\u238?nc\u226?t s\u259?-mi hot\u259?rasc\u259? moartea?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar c\u226?nd am ajuns pe colin\u259?, aceste g\u226?nduri inutile s-au risipit. Am
trecut prin fa\u355?a Catedralei Sf\u226?nta Sofia \u355?in\u226?ndu-mi ap\u259?sat
pieptul cu m\u226?inile \u351?i am urmat drumul portului p\u226?n\u259? la casa
mea. Inima repeta f\u259?r\u259? \u238?ncetare: Ea a plecat. Ea a
plecat...\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna Notaras a plecat. Ea a ales. Este o fiic\u259? ascult\u259?toare, care
respect\u259? poruncile tat\u259?lui ei. F\u259?r\u259? s\u259?-mi fi l\u259?sat un
mesaj, f\u259?r\u259? s\u259?-mi fi spus la revedere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Servitorul meu Manuil nu se culcase. M\u259? a\u351?tepta \u238?n camera mea, unde
candela ardea \u351?i lum\u226?n\u259?rile erau aprinse. N-a p\u259?rut surprins
c\u226?nd mi-a v\u259?zut fa\u355?a lovit\u259? \u351?i ve\u351?mintele pline de
s\u226?nge, \u238?ntr-o clip\u259? a adus ap\u259? proasp\u259?t\u259?, fe\u351?e
din p\u226?nz\u259? curat\u259? \u351?i balsam pentru r\u259?ni. M-a ajutat s\u259?
m\u259? dezbrac \u351?i a sp\u259?lat rana, care se \u238?ntindea de la omoplat
p\u226?n\u259? la subsuoar\u259? \u351?i de-a lungul coastelor. M\u259? ustura
\u238?ngrozitor, dar durerea trupeasc\u259? mi-a f\u259?cut
bine.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am pus \u238?n m\u226?n\u259? acul \u351?i ghemul cu fir de m\u259?tase \u351?i
i-am ar\u259?tat cum trebuie s\u259? coas\u259? rana. I-am poruncit s-o spele
\u238?nc\u259? o dat\u259? cu vin tare \u351?i s\u259? str\u226?ng\u259? p\u226?nze
de p\u259?ianjen \u351?i mucegai, pe care s\u259? le pun\u259? deasupra r\u259?nii,
pentru a nu se inflama. Dup\u259? ce m-a \u238?nf\u259?\u351?urat bine \u351?i m-a
a\u351?ezat \u238?n pat, am fost scuturat de frisoane at\u226?t de puternice,
\u238?nc\u226?t patul a \u238?nceput s\u259? sc\u226?r\u355?\u226?ie. Am avut
febr\u259? \u351?i glasul mi-a tremurat. S\u259?rmanul meu c\u226?ine, galbenul
\u351?i costelivul meu c\u226?ine, oare cine ai fost tu?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am r\u259?mas mult\u259? vreme treaz. Am r\u259?mas din nou singur. Dar n-am
cerut \u238?ndurare de la Dumnezeu. Anna Notaras a ales. Ce drept am eu s\u259?-i
judec hot\u259?r\u226?rea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n \u238?ntunericul nop\u355?ii am cugetat... \u350?i stelele sunt lumi
g\u226?nditoare. Razele lor reci influen\u355?eaz\u259? destinul oamenilor. Pot
face din unul sau altul un erou sau un fricos, un filozof sau un nerod - \u238?
nc\u259? din uterul matern. Tot ceea ce exist\u259? \u238?n univers este posibil
pentru Dumnezeu \u351?i niciodat\u259? nu vom putea \u351?ti ce influen\u355?\u259?
are El asupra noastr\u259?. Poate c\u259? formele fiin\u355?elor se schimb\u259?...
Chiar \u351?i c\u226?inele m-a recunoscut. Poate c\u259? tot \u238?ntr-o alt\u259?
via\u355?\u259? am \u238?nt\u226?lnit-o \u351?i pe ea, de aceea am recunoscut-o.
Poate c\u259?, dup\u259? aceast\u259? via\u355?\u259?, m\u259? voi na\u351?te din
nou ca s\u259? o re\u238?nt\u226?lnesc, fiindc\u259? a\u351?a nu se poate. Nu te
po\u355?i desp\u259?r\u355?i ne\u238?mplinit. Ra\u355?iunea mea se \u238?
mpotrive\u351?te posibilit\u259?\u355?ii unei astfel de desp\u259?r\u355?
iri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sau poate c\u259? eu nu sunt o fiin\u355?\u259? uman\u259?. Poate c\u259? sunt
\u238?nger \u351?i doar lan\u355?urile \u238?n care sunt \u238?nc\u259?tu\u351?at
m\u259? \u238?mpiedic\u259? s\u259? \u238?n\u355?eleg \u351?i s\u259? m\u259?
cunosc de-adev\u259?ratelea. Am \u238?nt\u226?lnit printre oameni \u351?i dintre
aceia care se deosebesc de to\u355?i ceilal\u355?i, sfid\u226?nd legile naturii
umane. Ei nu pot fi doar oameni, a\u351?a cred. De ce m-am n\u259?scut? \u206?
ncotro m\u259? \u238?ndrept? Care este fapta secret\u259?, despre care eu \u238?
nsumi nu \u351?tiu, pe care o \u238?mplinesc ca un
somnambul?\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu, sunt o fiin\u355?\u259? uman\u259?, sunt doar un om. Adorm \u238?n parfumul de
hiacint al obrajilor t\u259?i, Anna Notaras! Adorm \u238?n \u238?nfl\u259?c\u259?
ra\u355?ii t\u259?i ochi c\u259?prui, sub arcul delicat al spr\u226?ncenelor tale.
Ca aurul \u351?i filde\u351?ul erau obrajii t\u259?i c\u226?nd te-am cunoscut. Ca
obrajii unui idol. De ce-a trebuit s\u259? te pierd? \u206?n ziua mor\u355?ii voi
adormi \u238?n parfumul de hiacint al obrajilor t\u259?i. Nu mi-o vei putea
interzice.\par\pard\plain\hyphpar} {
Profit\u226?nd de furtuna de acum dou\u259? nop\u355?i, o parte dintre cor\u259?
biile din port au fugit. Marea galer\u259? a vene\u355?ianului Piero Davenzo,
\u238?nso\u355?it\u259? de \u351?ase cor\u259?bii din Creta, au p\u259?r\u259?sit
Constantinopolul dup\u259? ce au ispr\u259?vit de \u238?nc\u259?rcat tot ce au avut
de \u238?nc\u259?rcat. N-au folosit la nimic nici jur\u259?m\u226?ntul, nici
s\u259?rutarea Crucii, nici amenda coercitiv\u259?. C\u259?pitanii cor\u259?biilor
fugare au salvat pentru armatorii din Vene\u355?ia \u351?i din Creta o sut\u259? de
duzini de l\u259?zi cu sod\u259?, cupru, indigo, cear\u259?, mastic \u351?i
mirodenii. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n plus, pe cor\u259?bii s-au \u238?mbarcat sute de oameni boga\u355?i, care
au putut s\u259? pl\u259?teasc\u259? aurul cerut de c\u259?pitanii cor\u259?biilor.
Se spune c\u259?, de c\u226?teva zile, aceast\u259? fug\u259? era un secret pe care
toat\u259? lumea \u238?l cuno\u351?tea.\par\pard\plain\hyphpar} {
La Gallipoli, turcii nici n-au deschis focul asupra cor\u259?biilor, nici n-au
trimis galere de r\u259?zboi s\u259? le urm\u259?reasc\u259?. Cu
siguran\u355?\u259? c\u259? \u351?i acest lucru a fost aranjat dinainte, probabil
prin intermediul reprezentan\u355?ilor Perei neutre. Ce \u238?nseamn\u259? pentru
sultan c\u226?teva l\u259?zi de cupru \u351?i de mirodenii, c\u226?nd \u238?n felul
acesta se mic\u351?oreaz\u259? num\u259?rul cor\u259?biilor de care dispune \u238?
mp\u259?ratul \u351?i sl\u259?be\u351?te v\u259?dit ap\u259?rarea
portului?\par\pard\plain\hyphpar} {
Megaducele, comandantul flotei imperiale, cuno\u351?tea, evident, inten\u355?ia de
fug\u259?, fiindc\u259? a profitat de situa\u355?ie pentru a-\u351?i pune fiica la
ad\u259?post. \u350?i femeile familiei regale au p\u259?r\u259?sit ora\u351?ul, dar
nu se \u351?tie c\u226?nd s-a petrecut plecarea lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? fug\u259?, basileul Constantin le-a cerut c\u259?pitanilor cor\u259?
biilor r\u259?mase s\u259? re\u238?nnoiasc\u259? jur\u259?m\u226?ntul c\u259? nu
vor p\u259?r\u259?si portul f\u259?r\u259? permisiunea lui. Ce altceva ar fi putut
face? Dar aceia\u351?i c\u259?pitani vene\u355?ieni care au jurat pentru a doua
oar\u259? au refuzat s\u259? descarce pe p\u259?m\u226?nt pre\u355?ioasa lor \u238?
nc\u259?rc\u259?tur\u259?. Acesta ar fi fost cel mai eficient mod de a-i \u238?
mpiedica s\u259? fug\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?ncredere \u238?n vene\u355?ienii care au r\u259?mas, care n-au cedat
tenta\u355?iei de a p\u259?r\u259?si Constantinopolul profit\u226?nd de
furtun\u259?. \u206?n noaptea aceea, \u238?n port a fost o stare de confuzie
total\u259?, \u238?nainte de a ie\u351?i din port, odgoanele ancorelor cor\u259?
biilor fugare s-au izbit de celelalte cor\u259?bii. S-au auzit detun\u259?turi.
Chiar dac\u259?, mai \u238?nainte, protestaser\u259? formal \u238?mpotriva
rechizi\u355?ion\u259?rii cor\u259?biilor vene\u355?iene, Morosini \u351?i
Trevisano au dat ordin s\u259? se trag\u259? cu tunul \u238?n cor\u259?biile
fugare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi, c\u259?pitanii cor\u259?biilor din Vene\u355?ia \u351?i din Creta au
m\u259?r\u351?\u259?luit spre Biserica Sfintei Fecioare din Forum \u351?i i-au
jurat, \u238?nc\u259? o dat\u259?, credin\u355?\u259?. Mul\u355?i au pl\u226?ns,
\u351?i-au str\u226?ns m\u226?inile unul altuia \u351?i au f\u259?g\u259?duit
c\u259? vor lupta \u238?mpreun\u259? p\u226?n\u259? la moarte, pentru comunitatea
cre\u351?tin\u259? \u351?i pentru slava lui Dumnezeu, f\u259?c\u226?nd
abstrac\u355?ie de opiniile diferite ale \u355?\u259?rilor lor de origine \u351?i
de toate invidiile negustore\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei au \u238?ncredere \u238?n faima lui Giustiniani \u351?i mai cred \u351?i \u238?n
promisiunile Vene\u355?iei \u351?i ale papei c\u259? la prim\u259?var\u259? vor
trimite ajutoare Constantinopolului. Cred \u238?n ceea ce-\u351?i doresc. A\u351?a-
s unii oameni, nu se nelini\u351?tesc. Iar \u238?n inima lor vor crede p\u226?
n\u259? \u238?n ultima clip\u259? c\u259?-\u351?i vor salva bog\u259?\u355?iile,
chiar dac\u259? ap\u259?rarea se va dovedi zadarnic\u259?. Sunt convin\u351?i
c\u259? flota turcilor nu va putea s\u259? distrug\u259? marile galere occidentale.
Pentru c\u259? p\u226?n\u259? acum nu a putut niciodat\u259?. Chiar dac\u259? a
pierdut mul\u355?i oameni, oare n-a reu\u351?it Morosini s\u259? navigheze de la
Caffa la Constantinopol prin str\u226?mtoarea Bosfor? Adev\u259?rul este c\u259?
Morosini a fost viclean. Trec\u226?nd cu corabia pe l\u226?ng\u259? fort\u259?
rea\u355?a sultanului, le-a poruncit v\u226?sla\u351?ilor s\u259? fac\u259? semne
cu v\u226?slele c\u259? se predau, apoi s-a l\u259?sat \u238?n voia curentului
marin p\u226?n\u259? a ie\u351?it din b\u259?taia tunurilor. Dar dup\u259? aceea
turcii au fost mai \u238?n\u355?elep\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
l martie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Fiindc\u259? n-am vrut \u238?nc\u259? s\u259? ies din cas\u259?, a venit
Giustiniani s\u259? m\u259? vad\u259?. M\u259? usturau r\u259?nile, obrajii-mi
dogoreau, \u238?mi sim\u355?eam fiin\u355?a arz\u226?nd. Pe c\u226?nd desc\u259?
leca de pe superbul lui cal de r\u259?zboi, mul\u355?imea s-a adunat repede \u238?n
fa\u355?a casei mele ca s\u259?-l vad\u259?. Chiar dac\u259? este latin, grecii
\u238?l ador\u259? pe Giustiniani. Copiii au atins cu respect h\u259?\u355?urile
calului, \u238?mp\u259?ratul i-a d\u259?ruit \u351?aua aurit\u259? \u351?i
harna\u351?amentul de s\u259?rb\u259?toare decorat cu pietre semipre\u355?ioase.
Vizita lui Giustiniani a fost o mare cinste pentru mine. Am vorbit mult. I-am expus
filozofia mea. \u206?n van. De aceea, o voi mai povesti o dat\u259?. Chiar
dac\u259? \u351?i acest lucru este tot zadarnic. Am timp. Ce altceva a\u351? mai
putea face?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce mi-a v\u259?zut fruntea umflat\u259? \u351?i nasul jupuit, Giustiniani
a cl\u259?tinat din cap \u351?i a plesc\u259?it din
limb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar o mic\u259? \u238?nc\u259?ierare la cr\u226?\u351?m\u259?, l-am
l\u259?murit eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A trebuit s\u259? te aperi? a \u238?ntrebat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? ce am contraatacat, m-am retras din lupt\u259?, i-am r\u259?
spuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259?-i adev\u259?rat, nu vei fi pedepsit, m-a asigurat
Mai cu seam\u259? c\u259? n-am primit nici o pl\u226?ngere c\u259? ai fi tulburat
lini\u351?tea public\u259?. Dar arat\u259?-mi rana!\par\pard\plain\hyphpar} {
I-a spus lui Manuil s\u259? desfac\u259? bandajul, apoi a pip\u259?it cu degetul
marginea umflat\u259? a pl\u259?gii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O lovitur\u259? pe la spate, a constatat el. La un deget de moarte. Nu,
Jean Ange, asta n-a fost doar o \u238?nc\u259?ierare! Chiar dac\u259?, dup\u259?
urmele de pe fa\u355?\u259?, te-a\u351? fi putut crede.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am prea mul\u355?i prieteni \u238?n ora\u351?, am recunoscut
\u8213? Atunci, m-a sf\u259?tuit el, ar trebui s\u259? por\u355?i o c\u259?
ma\u351?\u259? de zale. Chiar dac\u259? v\u226?rful pumnalului nu se rupe \u238?
ntotdeauna, cel pu\u355?in nu poate s\u259? p\u259?trund\u259? at\u226?t de
ad\u226?nc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am nevoie de a\u351?a ceva, i-am r\u259?spuns. Dac\u259?-mi p\u259?strez
mintea treaz\u259?, m\u259? pot \u238?ncorda at\u226?t de tare, \u238?nc\u226?t
nici o arm\u259? t\u259?ioas\u259? nu poate p\u259?trunde \u238?n mine.
M-a \u238?ntrebat curios: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti \u238?ntr-adev\u259?r at\u226?t de dur? \u350?i cum faci asta? Ai
vreun talisman fermecat, e\u351?ti magician? Sau poate posezi iarba fiarelor? Dar
nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259?, at\u226?ta timp c\u226?t crezi \u238?n ele, toate
metodele sunt bune.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am luat de l\u226?ng\u259? pat acul lung de argint \u351?i i-am
\u8213? Prive\u351?te!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am pronun\u355?at \u238?n \u351?oapt\u259? vorbele magice arabe, pe care le-am
\u238?nv\u259?\u355?at de la dervi\u351?ii torlak, \u351?i am \u238?nfipt \u238?n
mu\u351?chiul bra\u355?ului acul, p\u226?n\u259? ce v\u226?rful lui a ie\u351?it pe
partea cealalt\u259?. N-a curs nici o pic\u259?tur\u259? de s\u226?
nge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a cl\u259?tinat din capul lui mare de taur \u351?i mi-a spus ne\u238?
ncrez\u259?tor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci de ce este inflamat\u259? rana? Dac\u259? tot e\u351?ti at\u226?t de
dur cum pretinzi, de ce nu se vindec\u259? de la sine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am fost nervos, i-am explicat eu. Mi-am pierdut st\u259?p\u226?nirea de
sine. Dar n-avea nici o grij\u259?, rana se va vindeca. Poim\u226?ine voi fi din
nou gata s\u259?-\u355?i slujesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se plictisise \u351?i-\u351?i rotea privirea \u238?n jur. I-am poruncit lui Manuil
s\u259?-i aduc\u259? vin. Am scos acul din bra\u355?; nici o pic\u259?tur\u259? de
s\u226?nge n-a curs. A sorbit din cupa de vin \u351?i mi-a
\u8213? Nu \u351?tiu dac\u259? ai auzit c\u259? \u238?n Moreea a c\u259?zut
Patrasul. Vestea am primit-o prin intermediul Perei, se \u238?n\u355?elege.
Sultanul l-a silit pe fratele \u238?mp\u259?ratului s\u259? se angajeze \u238?ntr-
un r\u259?zboi de ap\u259?rare, a\u351?a c\u259?, din Moreea, zadarnic mai a\u351?
tept\u259?m vreun ajutor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiam noi asta, i-am spus eu. Toat\u259? iarna s-au dat lupte \u238?n
Moreea. Dar n-o s\u259? \u351?tim niciodat\u259? dac\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r,
despotul Demetrios inten\u355?ionase s\u259?-\u351?i ajute fratele. \u206?ntre ei a
fost \u238?ntotdeauna un r\u259?zboi deschis. Doar mama lor \u351?i interven\u355?
ia senatului l-a \u238?mpiedicat pe Demetrios s\u259?-l omoare pe basileul Ioan
\u351?i s\u259? se \u238?ncoroneze \u238?mp\u259?rat. S-au m\u226?ncat unii pe
al\u355?ii ca fiarele to\u355?i fra\u355?ii Paleologi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a povestit mai departe:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Turcii au distrus Patrasul, au jefuit tot ce-au putut jefui, au dat foc
ora\u351?ului, i-au omor\u226?t pe cei vl\u259?gui\u355?i \u351?i neputincio\u351?
i, iar pe ceilal\u355?i locuitori i-au v\u226?ndut ca
sclavi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am sim\u355?it \u351?i mai \u238?nfierb\u226?ntat\u259? fiin\u355?
a.\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
\u8213? Patras... Patras, mi-am amintit eu. C\u259?lug\u259?rii cu rase negre de pe
pietrele ora\u351?ului mort... \u206?n tinere\u355?ea mea, c\u226?nd m-am \u238?
ntors de la Constantinopol, am stat o s\u259?pt\u259?m\u226?n\u259? acolo \u238?
mpreun\u259? cu doctorul Nicolaus Cusanus. \u206?i \u238?nso\u355?eam atunci pe
\u238?mp\u259?ratul Ioan, pe patriarh \u351?i pe erudi\u355?ii greci \u238?n
c\u259?l\u259?torie spre Vene\u355?ia \u351?i Ferrara. \par\pard\plain\hyphpar} {
Era pe vremea c\u226?nd Sinodul din Basel, care m\u259? acuzase pentru c\u259?
participasem la for\u355?area lac\u259?tului l\u259?zii unde era p\u259?strat
sigiliul Sinodului \u351?i la falsificarea scrisorii de acreditare, a dat
porunc\u259? s\u259? fiu c\u259?utat \u238?n Fran\u355?a \u351?i \u238?n Italia.
Spune-mi, te intereseaz\u259? filozofia, Giovanni
Giustiniani?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce treab\u259? am eu cu filozofia? Filozofii cu treaba lor, eu cu treaba
mea, a r\u259?spuns cuviincios Giustiniani. Dar vorbe\u351?te, prietene, zi-i
\u238?nainte, dac\u259? sim\u355?i c\u259? astfel \u238?\u355?i mai u\u351?urezi
g\u226?ndurile!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?nceput s\u259? povestesc:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Velele trosneau ca tunetul, puntea cor\u259?biei gemea \u351?i v\u226?slele
s-au rupt \u238?n buc\u259?\u355?i c\u226?nd am ajuns noi la Patras. Era ca \u351?i
cum natura se r\u259?zvr\u259?tise pentru a ne \u238?mpiedica s\u259? continu\u259?
m c\u259?l\u259?toria \u351?i s\u259? schimb\u259?m credin\u355?a grecilor. Patras
era un ora\u351? pr\u259?fuit \u351?i lugubru, \u238?mi amintesc de chiparo\u351?ii
tri\u351?ti \u351?i de coloanele sparte de marmur\u259?, \u238?ngropate pe
jum\u259?tate \u238?n p\u259?m\u226?nt. Ca s\u259?-\u351?i lini\u351?teasc\u259?
g\u226?ndurile r\u259?v\u259?\u351?ite dup\u259? necazurile c\u259?l\u259?
toriei, \u238?mp\u259?ratul Ioan \u238?l \u238?ntreba tot timpul pe Markos
Evghenikos, adversarul Uniunii, dac\u259?, \u238?n acord cu textele din Biblie
\u351?i cu t\u259?lm\u259?cirile f\u259?cute de Sfin\u355?ii Patriarhi, c\u226?inii
pot avea sufletul nemuritor. \u206?i muriser\u259? doi c\u226?ini \u238?n timpul
acelei obositoare c\u259?l\u259?torii pe mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am amintit deodat\u259? de c\u226?inele galben. Mi-am amintit \u351?i de c\u226?
inele cenu\u351?iu al ducelui din Milano. \u350?i am oftat.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? \u206?mp\u259?ratul Ioan era suspicios, mi-am continuat eu povestirea.
Dac\u259? a sus\u355?inut unirea Bisericilor cre\u351?tine, a fost doar pentru
c\u259? voia cu orice pre\u355? ca, la timpul potrivit, s\u259? ob\u355?in\u259? o
unire politic\u259? a \u355?\u259?rilor cre\u351?tine \u351?i un leg\u259?m\u226?nt
de ajutor din partea papei. La Patras, printre altele, a pus o \u238?ntrebare
\u238?n jurul c\u259?reia s-a discutat mult. A cerut s\u259? i se explice cum se
face c\u259? pedeapsa cu focul ve\u351?nic al iadului poate fi \u238?n armonie cu
justi\u355?ia lui Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i eu m-am g\u226?ndit de multe ori la asta, a spus Giustiniani,
v\u259?dit interesat de subiect. Nu pot \u238?n\u355?elege de ce sl\u259?biciunea
c\u259?rnii \u351?i alte c\u226?teva p\u259?cate originare mo\u351?tenite de la
diavol sunt mai de neiertat dec\u226?t orice alt\u259? fapt\u259?, c\u226?t de rea,
\u351?i de ce pedeapsa \u355?ine o eternitate. Ca s\u259? nu mai spun c\u259?,
\u351?i mai \u238?ngrozitoare dec\u226?t infernul \u238?nsu\u351?i, sunt
descrierile pe care le fac oamenii Bisericii \u351?i\par\pard\plain\hyphpar} {
Poe\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar s-a gr\u259?bit s\u259? adauge, f\u259?c\u226?ndu-\u351?i, pentru mai
mult\u259? siguran\u355?\u259?, semnul crucii:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu c\u259? m-a\u351? \u238?ndoi de \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura
Bisericii, Doamne fere\u351?te! Papa \u351?i episcopii, ba chiar \u351?i oamenii
Bisericii cu func\u355?ii mai mici, \u238?\u351?i cunosc prea bine meseria \u351?i
sunt destul de \u238?nv\u259?\u355?a\u355?i ca s\u259? ia \u238?n seam\u259?
vorbele mele. De altfel, nici eu nu m\u259? a\u351?tept ca ei s\u259? m\u259?
sf\u259?tuiasc\u259? cum trebuie a\u351?eza\u355?i arca\u351?ii \u238?n timpul
luptei sau c\u226?t de ascu\u355?it trebuie s\u259? fie t\u259?i\u351?ul s\u259?
biei. M-am mirat \u351?i eu, at\u226?ta tot. Poate c\u259? nu-i o
crim\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tot a\u351?a s-a mirat \u351?i \u238?mp\u259?ratul Ioan, i-am spus eu.
Dar \u238?ndoiala nu este o filozofie periculoas\u259?, fiindc\u259?, \u238?n
profunzimile \u238?ndoielii, s\u259?m\u226?n\u355?a credin\u355?ei este mai
bun\u259? dec\u226?t s\u259?m\u226?n\u355?a necredin\u355?ei. Indiferen\u355?a este
cea mai rea necredin\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mi simt \u238?n\u355?epat\u259? sim\u355?irea, a rostit demn
Giustiniani \u351?i s-a b\u259?tut cu pumnul \u238?n piept. Dar eu am o h\u226?rtie
\u238?n care scrie negru pe alb c\u259? toate gre\u351?elile mi-au fost iertate.
C\u226?nd va fi nevoie, am s\u259? scot aceast\u259? dovad\u259? de sub pieptarul
de protec\u355?ie, \u351?i ai s\u259? vezi c\u259?, \u238?n afara faptului c\u259?
sunt genovez, nici o putere a infernului nu va mai avea ce s\u259?-mi repro\u351?
eze.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi sim\u355?eam fiin\u355?a \u238?nfierb\u226?ntat\u259? \u351?i am rostit
p\u259?tima\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O, tinere\u355?e! Patras. Bessarion, mitropolitul de atunci al Niceei, care
urma s\u259? devin\u259? cardinalul binecuv\u226?nt\u259?tor al Uniunii...Bessarion
mi-a \u238?ng\u259?duit s\u259? \u238?mprumut Lexiconul lui Suidas \u351?i s\u259?
copiez de acolo fragmentele care m\u259? interesau. Cea mai mare comoar\u259? a
tuturor \u351?tiin\u355?elor umane. Nici nu \u351?tiusem p\u226?n\u259? atunci
c\u259? exist\u259? o astfel de carte. Pe vremea aceea \u238?nc\u259? mai
credeam \u238?n \u351?tiin\u355?\u259?. Eram extaziat \u351?i devoram acel lexicon
al cunoa\u351?terii ca \u351?i cum, cu ajutorul lui, a\u351? fi vrut s\u259?
c\u226?\u351?tig nemurirea... Sunt universalia realia? am \u238?ntrebat, \u351?
i, \u238?n capul meu, b\u226?ntuit de febr\u259?, totul a devenit confuz... Sau
doar nominal ? Sunt reale conceptele sau sunt doar nume \u351?i
cuvinte?\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru mine, acesta a fost misterul acelei vremi. Toate vin doar de la p\u259?
m\u226?nt \u351?i din om? Sau p\u259?m\u226?ntul \u351?i omul sunt doar umbre
cere\u351?ti?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Jean Ange! m-a \u238?ntrerupt nelini\u351?tit Giustiniani, sorbind \u238?n
grab\u259? din vin. Chiar \u351?i cu mult mai pu\u355?ine cuno\u351?tin\u355?e,
multor oameni \u238?nv\u259?\u355?a\u355?i li s-a \u238?nt\u226?mplat s\u259? li se
\u238?ncurce mintea de au ajuns s\u259? c\u226?nte cucurigu, ca ni\u351?te
coco\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am povestit lini\u351?tit mai departe:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? doctorul Nicolaus Cusanus a atribuit acestor \u238?ntreb\u259?ri
o importan\u355?\u259? mai mare dec\u226?t altora, a f\u259?cut-o, mai ales, pentru
el \u238?nsu\u351?i \u351?i pentru mine. Cusanus voia s\u259? demonstreze c\u259?
lumea m\u259?rginit\u259? \u351?i nem\u259?rginit\u259?, finitul \u351?i infinitul
se \u238?nt\u226?lnesc. A \u238?nceput cu un exemplu matematic. Dac\u259? \u238?n
interiorul unui cerc se \u238?nscrie un poligon, c\u259?ruia i se m\u259?re\u351?te
din ce \u238?n ce mai mult num\u259?rul de laturi, p\u226?n\u259? ce ajunge la un
num\u259?r infinit de laturi, at\u226?t de mici \u238?nc\u226?t nu mai au aproape
nici o dimensiune, atunci poligonul se va atinge \u238?n toate punctele cu
cercul \u351?i va deveni cerc. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu sunt matematician, mi-a spus repede Giustiniani. A\u351?a c\u259? nu
te a\u351?tepta s\u259? te contrazic.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? \u238?ntr-un punct de pe cerc se construie\u351?te o dreapt\u259?
tangent\u259?, iar raza cercului cre\u351?te din ce \u238?n ce mai mult p\u226?
n\u259? ce devine infinit\u259?, perimetrul cercului se va confunda cu dreapta.
Deci infinitul, nem\u259?rginirea se \u238?nt\u226?lne\u351?te cu finitul, \u238?n
cazul nostru, cercul cu perimetrul m\u259?rginit, \u351?i se
confund\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti sigur? m-a \u238?ntrebat Giustiniani cu o sinceritate v\u259?
dit\u259?. Sau poate c\u259? nu-i vorba dec\u226?t de un fals ra\u355?inament
sofist?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S-ar putea, i-am r\u259?spuns eu. Poate c\u259?, apropiindu-ne de infinit,
legile logicii finite \u238?\u351?i pierd valoarea. Dar chiar de ar fi fost un
ra\u355?ionament fals, prin acest exemplu, doctorul Cusanus a vrut doar s\u259?
demonstreze c\u259? finitul \u351?i infinitul nu sunt no\u355?iuni antagoniste.
Aceast\u259? teorie a elaborat-o la Patras, \u238?n urma unor teribile fr\u259?
m\u226?nt\u259?ri spirituale, dup\u259? ce a avut revela\u355?ia c\u259?, \u238?n
general, nu exist\u259? contrarii. Ideea lui a r\u259?sturnat toat\u259? g\u226?
ndirea de p\u226?n\u259? acum, iar pe mine m-a f\u259?cut s\u259? \u238?n\u355?eleg
c\u259? tr\u259?im amurgul timpului...Este conciliant cu to\u355?i ,acest doctor
Nicolaus Cusanus. Mul\u355?i l-au privit cu indiferen\u355?\u259?, fiindc\u259?
este fiul unui pescar din ora\u351?ul german Cues. Un b\u259?rbat mic de
statur\u259?, slab, cu un cap mare \u351?i cu ni\u351?te ochi de copil, nespus de
bl\u226?nzi \u351?i de \u238?n\u355?elep\u355?i. Democratizarea Bisericii \u351?i
pacea universal\u259?, acesta a fost visul lui c\u226?nd a sosit la Sinodul din
Basel \u238?n calitate de jurist. A scris pe atunci \u351?i c\u259?r\u355?i despre
umanizarea Bisericii Catolice. De aceea, excomunicarea lui a fost \u351?i mai
amar\u259?, de aceea a fost insultat \u351?i huiduit. Apostat! Apostat! au strigat
slujitorii Bisericii c\u226?nd l-au v\u259?zut \u238?n grupul minoritarilor.
Forfoteau \u238?n jurul episcopului oameni \u238?mbr\u259?ca\u355?i \u238?n zale de
fier, \u351?i doar interven\u355?ia gardienilor ora\u351?ului a \u238?mpiedicat
v\u259?rsarea de s\u226?nge la acea \u238?ntrunire a Sinodului. Din acea zi, inima
lui a fost r\u259?nit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am spus mai departe:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? L-am iubit, am fost fascinat de acest c\u259?rturar. \u206?nc\u259? de
c\u226?nd era copil, Cusanus a fost interesat de c\u259?r\u355?i \u351?i citea tot
ce putea. Acest lucru se pare c\u259?-l enerva mult pe tat\u259?l lui, care era
pescar. De aceea, o dat\u259?, blestem\u226?ndu-l ,l-a lovit cu o v\u226?
sl\u259? \u238?n cap. A c\u259?zut \u238?n ap\u259? atunci \u351?i era c\u226?t pe
ce s\u259? se \u238?nece, \u238?ns\u259?, pentru el, unirea Bisericilor
Occidentului \u351?i Orientului a fost mai important\u259? dec\u226?t
democratizarea Bisericii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar revela\u355?ia despre care ai pomenit? m-a \u238?ntrebat Giustiniani.
Ce-ai vrut s\u259? spui? V\u259?zut-a el f\u259?pturi zbur\u259?toare?
\u8213? Nu, el a v\u259?zut doar o lumin\u259? alb\u259?, care s-a preschimbat
\u238?n \u238?ntuneric, a v\u259?zut c\u226?nd \u238?ntunericul \u351?i lumina s-au
contopit. Avea febr\u259?, capul \u238?i ardea \u351?i din ochi \u238?i curgeau
lacrimi. Nu voi putea uita niciodat\u259? noaptea aceea. Vrei, nu vrei, am
s\u259?-\u355?i vorbesc despre teoria lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u351?i-a \u238?ntins g\u226?tul spre fereastr\u259? s\u259? vad\u259?
ce-i mai face calul, dup\u259? care i-a spus lui Manuil s\u259?-i aduc\u259?
vin. \u206?n timp ce vorbeam, s-a uitat \u238?n oglind\u259?, \u351?i-a piept\u259?
nat p\u259?rul de pe cap \u351?i barba vopsit\u259? \u238?n ro\u351?u, dar aceste
lucruri nu m-au deranjat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ideea doctorului Cusanus s-a n\u259?scut din toat\u259? disperarea \u351?i
confuzia vremii noastre, am \u238?nceput eu s\u259? explic. Ireconciliabilitatea
contrariilor i-a provocat o at\u226?t de amar\u259? suferin\u355?\u259?, \u238?
nc\u226?t a c\u259?utat \u351?i a g\u259?sit modul \u238?n care g\u226?ndirea
uman\u259? le poate pune de acord, \u238?ncep\u226?nd cu Aristotel, toate
filozofiile s-au sprijinit pe ideea c\u259? dou\u259? afirma\u355?ii contrare se
exclud una pe alta. Dac\u259? cercul este cerc, nu va putea fi niciodat\u259?
poligon. Dac\u259? linia dreapt\u259? este linie dreapt\u259?, nu va putea fi linie
curb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? \u238?n inima ei o femeie este t\u226?rf\u259?, nu va putea fi
niciodat\u259? o femeie respectabil\u259?, a rostit \u238?n\u355?eleg\u259?tor
Giustiniani, urm\u259?rindu-\u351?i propriile g\u226?nduri.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dac\u259? o mas\u259? este neagr\u259?, am continuat eu, nu va putea fi
\u238?n acela\u351?i timp alb\u259?. P\u226?n\u259? acum, astfel de afirma\u355?ii
au stat la baza g\u226?ndirii. Nici un \u238?nv\u259?\u355?at n-a \u238?ndr\u259?
znit s\u259? se av\u226?nte mai departe, de team\u259? s\u259? nu se scufunde
\u238?n tenebre. Dar, pe l\u226?ng\u259? ra\u355?iune, doctorul Nicolaus s-a
folosit de inteligen\u355?\u259? \u351?i de intui\u355?ie. El a \u238?n\u355?eles
afinitatea contrariilor \u238?n similitudine cu viziunea pe care a avut-o. Aceasta
este coincidentia oppositorum. Dincolo de ra\u355?iune, dar accesibil
inteligen\u355?ei umane, conceptul lui afirm\u259?: toate contrariile se \u238?
nt\u226?lnesc reciproc \u351?i fuzioneaz\u259? \u238?n deplin\u259?
armonie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Giustiniani, \u238?n\u355?eleg\u259?tor, a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a dup\u259? cum b\u259?rbatul se une\u351?te cu femeia. Pentru un
timp oarecare, relativ scurt, ei sunt aceea\u351?i carne.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai \u238?n\u355?eles, i-am spus eu. B\u259?rbatul \u351?i femeia nu sunt,
unul fa\u355?\u259? de altul, contrarii. B\u259?rbatul este femeie \u351?i femeia
este b\u259?rbat; e cel mai \u238?nalt adev\u259?r al acestui univers, \u238?n care
contrariile nu se exclud unul pe altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani m-a privit mustr\u259?tor cu ochii lui bulbuca\u355?i de taur \u351?i a
\u8213? \u206?n cazul acesta, nu t\u226?njesc dup\u259? marele adev\u259?r al
universului. Doar nu vei fi \u238?nv\u259?\u355?at obiceiuri turce\u351?ti \u238?n
seraiul sultanului?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am cufundat din nou \u238?n amintirile mele, de parc\u259? a\u351? fi vrut
s\u259? m\u259? \u238?mb\u259?t de mine \u238?nsumi. Am spus:
\u8213? Aceast\u259? idee fulger\u259?toare este mai puternic\u259? dec\u226?t
pulberea detonatoare. Sf\u259?r\u226?m\u259? \u238?n buc\u259?\u355?i toate
teoriile de mai \u238?nainte, risipe\u351?te toate ra\u355?ionamentele vechi.
Universalia sunt realia \u351?i universalia sunt nomina nu se mai exclud
aprioric; \u238?n adev\u259?rul lui Dumnezeu, ambele concepte sunt juste.
Aceast\u259? afirma\u355?ie nu este un postulat. La \u238?nceput a fost
formulat\u259? cu ajutorul ra\u355?ionamentului \u351?i intui\u355?iei, dar acum
este cunoa\u351?tere, \u351?tiin\u355?\u259?, a\u351?a dup\u259? cum tot \u351?
tiin\u355?\u259? a fost conceptul contrariilor care se exclud. De acum \u238?
nainte, binele \u351?i r\u259?ul, credin\u355?a \u351?i necredin\u355?a, via\u355?a
\u351?i moartea sunt no\u355?iuni care nu se exclud una pe alta \u351?i au
aceea\u351?i \u238?nsemn\u259?tate, ca adev\u259?ruri superioare ale
universului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am precizat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiin\u355?a \u351?i ideile doctorului Cusanus nu sunt \u238?n
contradic\u355?ie cu credin\u355?a. Este adev\u259?rat c\u259? ele au desfiin\u355?
at bazele vechii teologii scolastice, dar a te mira de p\u259?cat \u351?i de
iertare nu \u238?nseamn\u259? negarea credin\u355?ei. Dimpotriv\u259?, aceast\u259?
teorie face mai lesne de \u238?n\u355?eles na\u351?terea lui Dumnezeu pe p\u259?
m\u226?nt. S-a \u238?ntrupat ca Om pe p\u259?m\u226?nt, dar nu s-a anulat, ci a
fost \u238?ntotdeauna Dumnezeu, cel a c\u259?rui natur\u259? noi n-o putem
cunoa\u351?te. Teoria lui Cusanus este cea mai \u238?nalt\u259? \u351?
tiin\u355?\u259? la care a ajuns omul. Mai departe \u351?i mai sus de ea, doar
teologia mistic\u259? poate s\u259? mearg\u259?. Scolasticii o ur\u259?sc \u351?i
se tem de ideile lui Cusanus ca de tenebre. Dar calea pe care el a deschis-o este
singura pentru cei care vor veni dup\u259? noi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai reu\u351?it s\u259? faci dintr-un lucru at\u226?t de simplu ceva
nemaipomenit de complicat, mi-a repro\u351?at Giustiniani gem\u226?nd \u351?i
frec\u226?ndu-\u351?i fruntea, de parc\u259? ar fi fost \u238?ncercat de cumplite
dureri de cap.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dimpotriv\u259?, l-am contrazis eu, am f\u259?cut din complicatele lucruri
dumnezeie\u351?ti o expunere simpl\u259?, pe \u238?n\u355?elesul tuturor. Bun.
Majoritatea \u351?i minoritatea, adic\u259? patriarhii Baselului \u351?i
patriarhii\par\pard\plain\hyphpar} {
Ferrarei, au \u238?ncetat s\u259? se mai certe. Biserica nu mai este
dispersat\u259?, contrapapa a \u238?ncheiat leg\u259?m\u226?nt cu papa Nicolae, iar
doctorul Cusanus se ascunde sub ve\u351?minte purpurii de
cardinal.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? tot nu ne mai \u355?in \u238?nchi\u351?i \u238?ntre ziduri afirma\u355?
iile lui Aristotel, oare nu-i adev\u259?rat, Giovanni Giustiniani, c\u259? \u238?n
jurul nostru se rote\u351?te universul nem\u259?rginit?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? tot veni vorba despre ziduri, a spus Giustiniani, tare mi-e
team\u259? c\u259? num\u259?rul prea mare de tunuri ale sultanului va reactiva
contrariile lui Aristotel p\u226?n\u259? ce se vor pr\u259?bu\u351?i \u351?i cele
mai puternice ziduri. P\u226?n\u259? acum, eu am avut o idee de nezdruncinat:
inutilitatea tunurilor \u238?ntr-un r\u259?zboi adev\u259?rat. Dar se vorbe\u351?te
c\u259? acest diabolic magician ungur, Orban, s-ar fi l\u259?udat \u238?n fa\u355?a
sultanului Mehmet c\u259? tunul s\u259?u ar putea d\u259?r\u226?ma \u351?i zidurile
Turnului Babel. \par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am continuat cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare
expunerea:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Universul se extinde la infinit. Toat\u259? g\u226?ndirea de p\u226?n\u259?
acum a fost doar o disperat\u259? repetare, p\u226?n\u259? c\u226?nd din \u351?
tiin\u355?a uman\u259? s-a stors tot nectarul \u351?i a r\u259?mas doar fundamentul
tern. \u206?n universul m\u259?rginit, paradisul \u351?i infernul au avut \u238?
ntindere, m\u259?sur\u259?, por\u355?i \u351?i ziduri. Num\u259?rul serafimilor
\u238?naripa\u355?i a putut fi calculat cu exactitate. Acum toate m\u259?surile
\u351?i-au pierdut importan\u355?a. Po\u355?i g\u226?ndi despre ceva doar \u238?n
rela\u355?ie cu altceva. \u206?ntr-un univers nem\u259?rginit nu po\u355?i stabili
num\u259?rul serafimilor. \u206?n toate timpurile, c\u259?rturarii de seam\u259? au
presim\u355?it c\u259? \u238?nd\u259?r\u259?tul cuvintelor, m\u259?surii
lucrurilor, literelor se ascunde acest adev\u259?r, dar trebuiau s\u259? accepte
afirma\u355?ia lui Aristotel \u351?i linia de cret\u259? impus\u259?. Doctorul
Cusanus a \u238?ndr\u259?znit s\u259? fac\u259? un pas peste acest prag.
Datorit\u259? lui nu mai exist\u259? nici o barier\u259?. Totul este
liber.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am repetat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Totul este liber, \u238?n\u355?elegi, Giustiniani? Nu se exclud unul pe
altul: binele \u351?i r\u259?ul, adev\u259?rul \u351?i falsul, ceea ce este
corect \u351?i ceea ce este gre\u351?it. De acum \u238?nainte, nu mai exist\u259?
nimic absolut adev\u259?rat sau absolut fals, bine absolut sau r\u259?u absolut,
ceva absolut corect sau absolut gre\u351?it. Toate sunt relative \u238?n acest
univers nem\u259?rginit, \u238?n\u355?elegi acum de ce ideile doctorului Cusanus m-
au lovit ca o sabie \u238?nfipt\u259? \u238?n inim\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u351?i-a m\u226?ng\u226?iat barba ro\u351?ie. \u350?i-a \u238?ndreptat
spre mine ochii lui de taur \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-ai z\u259?p\u259?cit tu mintea amestec\u226?nd zeama de varz\u259? cu
vinul sfin\u355?it, dar trebuie s\u259? \u351?tii c\u259? nici o filozofie din lume
nu poate s\u259? clinteasc\u259? adev\u259?rul meu simplu. Turcii sunt turci \u351?
i grecii sunt greci. R\u259?s\u259?ritul este R\u259?s\u259?rit \u351?i Apusul este
Apus \u351?i nimeni nu le poate schimba pozi\u355?ia dup\u259? cum pofte\u351?te,
ca pe o sabie \u238?n teac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am izbucnit \u238?ntr-un r\u226?s amar \u351?i am strigat:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Toarn\u259?-mi \u351?i mie vin, prietene! S\u259? bem cupa timpului efemer,
fiindc\u259? efemerul alunec\u259? \u238?n ve\u351?nicie. Nu mai exist\u259?
r\u259?s\u259?rit \u351?i apus, fiindc\u259? r\u259?s\u259?ritul \u351?i apusul s-
au topit reciproc \u238?n unitatea contrariilor. La Floren\u355?a am urm\u259?rit
cursurile de astrologie ale lui Paolo Toscanelli. Exist\u259? destui c\u259?rturari
care \u351?tiu c\u259? p\u259?m\u226?ntul are form\u259? sferic\u259?, nu
conic\u259? sau mai \u351?tiu eu ce alt\u259? form\u259?. Dar Toscanelli este
primul care a dovedit pe baz\u259? de probe c\u259? nu exist\u259? nici r\u259?
s\u259?rit, nici apus. Dac\u259? te \u238?ndrep\u355?i spre apus cu o corabie
\u351?i \u238?nconjuri p\u259?m\u226?ntul, po\u355?i ajunge \u238?n India, dar tot
at\u226?t de bine po\u355?i ajunge \u351?i dac\u259? te \u238?ndrep\u355?i spre
r\u259?s\u259?rit. Singura problem\u259? este s\u259? g\u259?se\u351?ti destui
b\u259?rba\u355?i curajo\u351?i care s\u259? se angajeze \u238?ntr-o astfel de
aventur\u259?. Dac\u259? navighezi spre apus de-a lungul aceleia\u351?i latitudini,
p\u226?n\u259? la urm\u259? ajungi \u238?n acela\u351?i punct de unde ai plecat
\u351?i apusul se transform\u259? \u238?n r\u259?s\u259?rit. Deci contrariile nu se
exclud. Oare are nevoie de o \u351?i mai bun\u259? dovad\u259? doctorul Cusanus
pentru teoria sa? Ultima mea afirma\u355?ie l-a r\u259?scolit de-a binelea pe
Giustiniani. Pentru prima dat\u259?, pe fa\u355?a lui obosit\u259?, buh\u259?
it\u259? de vin \u351?i br\u259?zdat\u259? de riduri, a ap\u259?rut o expresie
de \u238?n\u355?elegere a adev\u259?rului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Hai s\u259? vorbim f\u259?r\u259? ocoli\u351?uri, Jean Ange! a spus el. Ne
afl\u259?m \u238?n ghearele mor\u355?ii \u238?n acest ora\u351? \u351?i nici nu
exist\u259? pe aici obiceiul ca ereticii s\u259? fie ar\u351?i pe rug. F\u259?
r\u259? prea mult\u259? zarv\u259?, ereticii sunt \u238?nchi\u351?i doar \u238?n
m\u259?n\u259?stiri, ca s\u259?-\u351?i rumege pe \u238?ndelete fantasmele.
Filozofia ta este \u238?nsemnat\u259? \u351?i surprinz\u259?toare. Eu nu sunt
obi\u351?nuit s\u259?-mi folosesc \u238?n felul acesta mintea, dar vorbele tale au
r\u259?scolit \u238?n mine ceva care m-a dezorientat \u238?ntotdeauna. Ca orice om
cu ra\u355?iune din timpurile noastre, c\u226?t am putut de bine, am dat Bisericii
ce i se cuvine Bisericii \u351?i lumii ce i se cuvine lumii. Dar \u238?n inima mea
am t\u259?inuit urm\u259?torul g\u226?nd: c\u226?nd omul moare \u351?i s\u226?ngele
\u238?l p\u259?r\u259?se\u351?te, se \u238?ntoarce \u238?napoi \u238?n p\u259?
m\u226?nt \u351?i din el nu mai r\u259?m\u226?ne nimic. Aceasta este o certitudine
lini\u351?titoare, care, bine\u238?n\u355?eles, nu-l \u238?mpiedic\u259? pe un om
echilibrat \u351?i prudent s\u259?-\u351?i asigure, pentru suflet, un loc \u238?n
cer. Aceast\u259? filozofie a ta m\u259? nelini\u351?te\u351?te. Conform ei, trupul
\u351?i sufletul, p\u259?m\u226?ntul \u351?i cerul nu se
exclud\par\pard\plain\hyphpar} {
reciproc, ci doar fuzioneaz\u259? \u351?i sunt aranjate \u238?ntr-un mod de
ne\u238?n\u355?eles.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, i-am spus eu. A\u351?a dup\u259? cum
sufletul este \u238?n trup, \u351?i cerul este \u238?n p\u259?m\u226?nt, \u351?i
ve\u351?nicia \u238?n temporar, \u238?n materie se ascunde infinitatea, \u238?n gol
plinul, \u351?i \u238?n repaus mi\u351?carea. Chiar dac\u259? ra\u355?iunea
noastr\u259? nu le poate explica, prin inteligen\u355?\u259? \u351?i intui\u355?ie,
aceste idei devin cunoa\u351?tere. Omul este capabil s\u259? fac\u259? orice, l-am
asigurat eu. Printr-un exerci\u355?iu continuu al trupului, un acrobat poate
s\u259? execute mi\u351?c\u259?ri incredibile, sfid\u226?nd legile naturale. Prin
exerci\u355?ii spirituale \u351?i prin voin\u355?\u259?, un om \u238?\u351?i poate
domina trupul p\u226?n\u259? la limitele posibilului. Pu\u355?in mai \u238?nainte,
ai v\u259?zut cum am reu\u351?it s\u259?-mi str\u259?pung bra\u355?ul cu acul de
argint f\u259?r\u259? s\u259? curg\u259? nici o pic\u259?tur\u259? de s\u226?nge.
Dar \u351?i acest lucru nu este altceva dec\u226?t abilitate, asem\u259?n\u259?
toare abilit\u259?\u355?ii acrobatului. Tu \u238?nsu\u355?i \u351?tii c\u259?, prin
educa\u355?ie \u351?i disciplin\u259?, \u238?n timpul unei lupte, sfid\u226?nd
moartea, un om poate dep\u259?\u351?i senza\u355?ia de foame, durere \u351?i
oboseal\u259?. Tot astfel, omul \u238?\u351?i poate obi\u351?nui spiritul s\u259?
probeze \u238?n m\u259?rginit nem\u259?rginitul, s\u259? aib\u259? experien\u355?a
lui Dumnezeu. Pitagora o \u351?tia. C\u259?lug\u259?rii de pe muntele Athos o
\u351?tiu. Misticii tuturor timpurilor au \u351?tiut-o. Dumnezeu poate fi g\u259?
sit tot at\u226?t de bine \u238?n infinitul mic, ca \u351?i \u238?n infinitul mare.
Aceast\u259? experien\u355?\u259? se poate s\u259?v\u226?r\u351?i \u238?n trupul
omului c\u226?nd spiritul s\u259?u tinde spre adev\u259?rul lui Dumnezeu. F\u259?
r\u259? de trup, acest experiment nu se poate f\u259?ptui. Fiindc\u259? \u238?n el
este \u351?i adev\u259?rul lui Dumnezeu, fiindc\u259? trupul \u351?i sufletul nu
sunt contrarii \u351?i nu se exclud unul pe altul, \u238?n\u355?elegi,
Giustiniani?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u238?n\u355?eleg, mi-a m\u259?rturisit cu sinceritate genovezul.
Urm\u259?rindu-\u355?i filozofia, \u238?mi simt g\u226?ndurile din ce \u238?n ce
mai nelini\u351?tite \u351?i \u238?ncerc din toate puterile s\u259? nu uit c\u259?
sunt comandantul\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar \u238?n toate acestea nu exist\u259? nici o moral\u259?, am strigat eu
dezn\u259?d\u259?jduit. Nici o moral\u259?, \u238?n\u355?elegi? Ideea \u238?n sine
cuprinde explica\u355?ia, \u238?n\u355?elegerea, simplitatea na\u351?terii lui
Dumnezeu \u238?ntr-un trup p\u259?m\u226?ntean. Na\u351?terea, patimile \u351?i
r\u259?stignirea M\u226?ntuitorului devin naturale, de \u238?n\u355?eles. \u206?
ntr-un astfel de extaz atemporal, Dumnezeu se poate na\u351?te din nou \u238?n
trupul \u351?i \u238?n spiritul oric\u259?rui om, fie el ignorant sau \u238?n\u355?
elept. Dar aceea\u351?i idee poate r\u259?sturna lumea, poate sf\u259?r\u226?ma
\u238?n mii de buc\u259?\u355?ele tot ceea ce a fost, poate aduce doar austeritate.
De aceea, \u238?n toate acestea nu exist\u259? nici o moral\u259?. Binele \u351?i
r\u259?ul sunt no\u355?iuni inventate de oameni \u351?i sunt u\u351?or de
folosit \u238?n rela\u355?iile dintre ei. Trebuie doar s\u259? alegi. Dumnezeu nu
alege. St\u259? \u238?n puterea omului s\u259? aleag\u259? \u238?n\u355?elepciunea.
La hotarele m\u259?rginitului cu nem\u259?rginitul, nimic nu-i imposibil pentru om.
El va putea naviga spre apus, ca s\u259? ajung\u259? \u238?n r\u259?s\u259?rit, va
putea s\u259?-\u351?i construiasc\u259? aripi pentru a ajunge la stele, va putea
s\u259? supun\u259? natura ca s-o slujeasc\u259?, va putea s\u259?-i
foloseasc\u259? pe oamenii simpli ca sclavi pentru a-\u351?i \u238?mplini
aspira\u355?iile. A\u351?a cum sultanul \u238?\u351?i folose\u351?te ienicerii.
Pentru sultanul Mehmet, adev\u259?rul \u351?i falsul au aceea\u351?i valoare. El
consider\u259? bine tot ceea ce sluje\u351?te inten\u355?iilor sale \u351?i r\u259?
u tot ceea ce nu este \u238?n interesul lui. Astfel de oameni vor domina lumea.
C\u226?nd omul va \u238?n\u355?elege c\u259? are puterea s\u259? aleag\u259? \u238?
ntre adev\u259?rul m\u259?rginit \u351?i adev\u259?rul lui Dumnezeu, \u238?ntre
temporal \u351?i etern, tenta\u355?ia \u238?i va fi irezistibil\u259?... Confuzia,
anarhia, vremea eliber\u259?rii omului se afl\u259? \u238?n fa\u355?a noastr\u259?.
Vremea \u206?ntunericului. Tr\u259?im zilele de amurg ale cre\u351?tin\u259?
t\u259?\u355?ii, Giovanni Giustiniani! Dup\u259? noi, va c\u259?dea noaptea peste
Europa. Oricine va fi liber s\u259? aleag\u259?. Ignoran\u355?ii vor alege. P\u226?
n\u259? ce se va uita de nem\u259?rginire \u351?i de etern. P\u226?n\u259? ce
oamenii vor crede doar \u238?n adev\u259?rul m\u259?rginitului \u351?i
efemerului \u351?i vor fi ferici\u355?i \u238?n acest adev\u259?
r.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n \u238?ncheiere, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Noi ne-am luat partea bun\u259?, Giovanni Giustiniani! Am ales libertatea,
buna libertate etern\u259?, libertatea de a muri ap\u259?r\u226?nd zidurile
Constantinopolului \u351?i lumea muribund\u259? a lui Hristos, \u238?mpotriva
oamenilor lumii ce va veni. \par\pard\plain\hyphpar} {
Lui Giustiniani \u238?i era r\u259?u, \u238?\u351?i \u355?inea capul aplecat, de
parc\u259? ar fi avut o greutate pe frunte. Apoi s-a ridicat deodat\u259? \u351?i
podeaua a gemut sub greutatea trupului s\u259?u mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ceva nu-i \u238?n regul\u259? cu vinul acesta al t\u259?u, a spus el,
fiindc\u259? nu mai vrea s\u259? coboare din cap. Mi-ai r\u259?v\u259?\u351?it
fiin\u355?a, Jean Ange! A\u351?adar, tu e\u351?ti sigur c\u259? Mehmet va \u238?
nvinge, fiindc\u259? el a ales aceast\u259? lume, \u238?n care at\u226?t binele,
c\u226?t \u351?i r\u259?ul slujesc interesului s\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? c\u226?\u351?tige, am confirmat eu. El a \u238?n\u355?
eles \u351?i a ales. De aceea este el mai puternic dec\u226?t to\u355?i
ceilal\u355?i, mai puternic dec\u226?t Islamul, mai puternic dec\u226?t Biserica
lui Hristos, mai puternic dec\u226?t zidurile. Dar numai aici, pe p\u259?m\u226?nt.
Nu uita acest lucru, Giovanni Giustiniani! Doar aici, pe p\u259?m\u226?nt, \u238?n
spa\u355?iul m\u259?rginit \u351?i \u238?n timpul limitat. El o \u351?tie; cu
bun\u259? \u351?tiin\u355?\u259? a ales lumea asta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acest lucru face ca puterea lui s\u259? fie \u351?i mai \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?toare. Eu l-am \u238?nso\u355?it o vreme. Eu l-am iubit. Pentru c\u259? nu
mai exist\u259? unul ca el. Numai c\u259? \u351?i eu a trebuit s\u259? aleg. De
aceea l-am p\u259?r\u259?sit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani s-a aplecat \u351?i s-a uitat pe fereastr\u259? la calul lui, \u238?n
jurul c\u259?ruia forfoteau, plini de admira\u355?ie, copii de pe strad\u259?. Apoi
mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai febr\u259?, Jean Ange! \u206?ngrijeste-\u355?i r\u259?nile \u351?i nu
te l\u259?sa dominat de deprimare! Zidurile Constantinopolului sunt puternice. Sunt
o adev\u259?rat\u259? minune a lumii. Iar eu voi lupta p\u226?n\u259? la ultima
\u351?ans\u259? pentru a le ap\u259?ra. Dar pentru ca o lupt\u259? s\u259? fie
c\u226?\u351?tigat\u259?, este nevoie de o c\u226?t de mic\u259?
speran\u355?\u259?. Nu \u238?ncerca s\u259?-mi r\u259?stigne\u351?ti speran\u355?a
pe altarul filozofiei tale! Lipsa de speran\u355?\u259? de\u351?teapt\u259? g\u226?
nduri de cedare a ora\u351?ului \u351?i sluje\u351?te du\u351?manului. Oric\u226?t
ar fi de important\u259?, filozofia ta este \u238?n slujba du\u351?manului, Jean
Ange, \u351?i eu nu mai vreau s-o ascult.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? \u238?n\u355?elege gre\u351?it, Giustiniani! i-am spus eu.
\u354?i-am vorbit \u238?n speran\u355?a c\u259? m\u259? vei \u238?n\u355?elege.
\u354?i-am vorbit pentru c\u259? sunt r\u259?nit \u351?i disperat. \u354?i-am
vorbit pentru c\u259? este greu s\u259? tr\u259?ie\u351?ti de unul singur pe lumea
asta. Pentru c\u259? e\u351?ti singurul om care are \u238?ncredere \u238?n mine.
Patruzeci de ani mi-am t\u226?r\u226?t lan\u355?urile ca sclav al spa\u355?iului
m\u259?rginit \u351?i al timpului efemer, iar Dumnezeu m-a\par\pard\plain\hyphpar}
{
biciuit f\u259?r\u259? \u238?ncetare. C\u226?nd am crezut c\u259?, \u238?n sf\u226?
r\u351?it, am reu\u351?it s\u259? dau jos de pe mine lan\u355?urile, am fost
prins \u238?ntr-o alt\u259? capcan\u259?, de nici nu mai pot s\u259? respir.
Giustiniani, prietene! Eu sunt bolnav de dragoste!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i am continuat p\u259?tima\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Asta-i. De ce nu m-a\u351? confesa \u351?i eu unui om, singurului om care
m\u259? poate asculta, mai cu seam\u259? c\u259? acum este prea t\u226?
rziu?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-e at\u226?ta de dor de ea! M-am \u238?ndr\u259?gostit de o femeie, a\u351?a cum
nu m-am mai \u238?ndr\u259?gostit niciodat\u259?. Dar am pierdut-o. N-o pot ierta
pentru asta. Nu m\u259? pot ierta pe mine \u238?nsumi c\u259? am pierdut-o.
Giustiniani, eu nu mai am ce alege. Este doar o nevoie. O nevoie a trupului. O
nevoie a sufletului. Sau poate c\u259?, la nesf\u226?r\u351?it, exist\u259? ceva de
ales, \u238?n orice clip\u259? exist\u259? o nou\u259? alegere de f\u259?cut. Ca
omul s\u259? nu poat\u259? fi lini\u351?tit niciodat\u259?, nici chiar \u238?nainte
de moarte. Chiar \u351?i dup\u259? moarte ea m\u259? va urm\u259?ri. M\u259? va
sili s\u259? m\u259? nasc din nou, pentru a o mai \u238?nt\u226?lni o dat\u259?.
Acelea\u351?i lan\u355?uri, acelea\u351?i lan\u355?uri, minunate lan\u355?uri.
Giustiniani, prietene, \u238?n disperarea mea binecuv\u226?ntez totu\u351?i
clipa \u238?n care m-am n\u259?scut ca om pentru a o \u238?nt\u226?lni pe ea \u351?
i pentru a o pierde.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani mi-a m\u226?ng\u226?iat m\u226?inile fierbin\u355?i \u351?i fruntea
\u351?i a rostit \u238?n\u355?eleg\u259?tor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei, pot s\u259?-\u355?i trimit o femeie prietenoas\u259?, ca
suferin\u355?a s\u259?-\u355?i fie mai u\u351?oar\u259?. Nu c\u259? ar putea ea
s\u259? te vindece, dar te-ar putea lini\u351?ti continuu. Similia similibus
curantur. Vezi, de aceea am \u238?nv\u259?\u355?at \u351?i eu latina. Ai \u238?
ncredere \u238?ntr-un b\u259?rbat mai \u238?n v\u226?rst\u259? dec\u226?t tine
\u351?i trecut prin multe \u238?ncerc\u259?ri! \u206?n fond, oric\u226?t de
diferite ar fi, toate femeile sunt la fel. Pe c\u226?nd eram podestat la Caffa,
\u238?mi pl\u259?ceau la nebunie fetele din Rusia cu pielea alb\u259? \u351?i cu
s\u226?nii molatici, care erau de v\u226?nzare \u238?n pia\u355?a t\u259?tarilor.
Aici am observat c\u259? grecoaicele sunt cele mai grozave. Dar, de m\u259? voi
\u238?ntoarce vreodat\u259? la Genova \u351?i \u238?n Italia, poate c\u259?-mi vor
c\u259?dea de pe ochi solzii care m\u259? \u238?mpiedic\u259? s\u259? v\u259?d
bine, \u351?i voi reg\u259?si ochii negri ai italiencelor, mai frumo\u351?i
dec\u226?t oricare al\u355?i ochi de pe lume. Spune doar ce-\u355?i dore\u351?ti
\u8213? brunet\u259? sau blond\u259?, gras\u259? sau slab\u259? \u8213? \u351?i voi
\u238?ncerca s\u259? \u355?i-o trimit ca s\u259?-\u355?i risipeasc\u259?
triste\u355?ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu! am strigat eu disperat. Tu nu m\u259? \u238?n\u355?elegi, nu
m\u259? po\u355?i \u238?n\u355?elege!\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a scuturat indignat din cap \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite a\u351?a se \u238?nt\u226?mpl\u259? cu b\u259?rba\u355?ii care \u355?
in posturile \u351?i se ab\u355?in de la pl\u259?cerile trupului, omor\u226?
ndu-\u351?i timpul cu exerci\u355?ii spirituale \u351?i \u238?nfr\u226?ng\u226?
ndu-\u351?i dorin\u355?ele c\u259?rnii. Am mai v\u259?zut eu destui ca tine. E
destul s\u259? cad\u259? o singur\u259? dat\u259?, c\u259? se pr\u259?bu\u351?esc
cu totul. O femeie viclean\u259? \u238?i poate \u238?ntoarce pe dos ca pe o m\u259?
nu\u351?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am \u238?njurat. Poate c\u259? a avut dreptate. Grozav\u259? dreptate. Nici el nu
\u351?tia c\u226?t de mult\u259? dreptate a avut. Apoi a plecat. Potcoavele calului
s\u259?u mare au lovit cu putere pietrele str\u259?zii. Potcoavele grele ale
timpului \u238?mi zdrobesc inima. \par\pard\plain\hyphpar} {
2 martie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Soarele dogore\u351?te. La col\u355?uri de strad\u259? \u351?i prin gr\u259?dini se
ard gunoaiele. Din cr\u259?p\u259?turile marmurei \u238?ng\u259?lbenite se
ridic\u259? tulpini\u355?ele firave de iarb\u259? verde. Florile multicolore ale
prim\u259?verii acoper\u259? pantele Acropolei; \u238?n fiecare sear\u259? \u238?
ncepe veselia \u238?n port \u351?i \u355?ine p\u226?n\u259? noaptea t\u226?rziu.
V\u226?ntul r\u259?coros aduce muzica p\u226?n\u259? la casa mea. Niciodat\u259?,
dar niciodat\u259? n-am mai v\u259?zut un apus de soare at\u226?t de frumos ca
\u238?n aceste seri, c\u226?nd cupolele bisericilor par s\u259? ard\u259? \u351?i
umbrele dealurilor alunec\u259? peste golf schimb\u226?ndu-\u351?i cenu\u351?iul
\u238?n negrul cernelii. Pe cealalt\u259? parte a m\u259?rii, str\u259?lucirea de
purpur\u259? a zidurilor \u351?i a turnurilor Perei se reflect\u259? \u238?n apa
\u238?ntunecat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe c\u226?nd contemplam amurgul cu inima \u238?nc\u259?rcat\u259? de amarul
singur\u259?t\u259?\u355?ii, s-a apropiat Manuil de mine \u351?i a rostit cu
elocven\u355?\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! A venit prim\u259?vara, iar turcii \u238?nc\u259? n-au
sosit. \u206?mb\u259?tate de dragoste, p\u259?s\u259?rile se rotesc \u238?n zbor
\u351?i \u238?ncearc\u259? s\u259?-\u351?i g\u259?seasc\u259? perechea. Uguitul
porumbeilor tulbur\u259? noaptea somnul oamenilor. M\u259?garul rage \u238?n
grajdul patriarhului cu un glas at\u226?t de jalnic, c\u259?-\u355?i vine
s\u259? \u238?nnebune\u351?ti. St\u259?p\u226?ne, nu-i bine pentru un b\u259?rbat
s\u259? fie singur!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum? am r\u259?cnit eu surprins. N-ai s\u259?-mi spui c\u259?, \u238?n
ciuda aparen\u355?elor, vrei s\u259? te c\u259?s\u259?tore\u351?ti! Doar ai de-acum
barba sur\u259?! Ori poate c\u259? te-ai g\u226?ndit doar la ceva argint pentru
zestrea vreunei nepoate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne, a spus el cu un aer ofensat, nu m-am g\u226?ndit la
nimic altceva dec\u226?t la binele t\u259?u. Te cunosc, \u238?\u355?i cunosc rangul
\u351?i \u238?n\u355?eleg ce-\u355?i prie\u351?te \u351?i ce nu. \u350?i tu m\u259?
cuno\u351?ti, \u351?i tu ai \u238?ncredere \u238?n mine. Dar prim\u259?vara \u238?i
nelini\u351?te\u351?te chiar \u351?i pe cei mai nobili b\u259?rba\u355?i, a\u351?a
c\u259?, \u238?n aceast\u259? privin\u355?\u259?, nu-i nici o
diferen\u355?\u259? \u238?ntre un \u206?mp\u259?rat \u351?i cel mai pr\u259?p\u259?
dit p\u259?zitor de capre. N-a\u351? mai dori s\u259? te v\u259?d \u238?ntorc\u226?
ndu-te acas\u259? cu ve\u351?mintele mustind de s\u226?nge; at\u226?ta team\u259?
mi-a fost atunci, c\u259? era c\u226?t pe ce s\u259?-mi dau sufletul. Crede-
m\u259?, por\u355?ile \u238?ntunecate \u351?i cur\u355?ile \u238?nconjurate de
ziduri sunt periculoase \u238?n acest ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a frecat m\u226?inile, mi-a evitat privirea, \u351?i-a c\u226?nt\u259?rit
vorbele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar totul se poate aranja, a continuat el. Ai devenit melancolic \u351?i
noaptea e\u351?ti prea agitat \u238?n patul t\u259?u. M\u259? doare inima c\u226?nd
te v\u259?d a\u351?a. Nu vreau s\u259? m\u259? amestec \u238?n treburile tale,
\u351?tiu care \u238?mi este locul, dar nu m\u259? pot \u238?mpiedica s\u259? nu
observ c\u259? de mult\u259? vreme n-a mai venit la tine femeia aceea care
\u238?\u355?i lumina chipul. Dimpotriv\u259?, ai ajuns acas\u259? plin de s\u226?
nge din cap p\u226?n\u259? \u238?n picioare \u351?i nici un z\u226?mbet nu \u355?i-
a mai luminat de atunci fa\u355?a. Probabil, dup\u259? ce totul a fost descoperit,
desp\u259?r\u355?irea brutal\u259? a fost izvorul suferin\u355?elor tale. Dar
timpul vindec\u259? orice ran\u259?. Chiar \u351?i pentru o inim\u259? lovit\u259?
exist\u259? leacuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ajunge, Manuil! i-am spus eu. Dac\u259? acest apus de soare nu m-ar fi
\u238?mb\u259?tat de nostalgie, te-as fi lovit peste gur\u259? pentru vorbele
tale.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-mi \u238?n\u355?elege gre\u351?it vorbele! s-a ap\u259?rat el. Dac\u259?
nu este hirotonisit sau dac\u259? nu \u351?i-a propus s\u259?-\u351?i consacre
via\u355?a cucerniciei, un b\u259?rbat de v\u226?rsta ta are nevoie de o femeie.
Este o lege fireasc\u259?. De ce nu \u355?i-ai bucura via\u355?a \u238?n pu\u355?
inul timp ce ne-a mai r\u259?mas? Uite, eu am dou\u259? propuneri, dar nu le
interpreta gre\u351?it, st\u259?p\u226?ne!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce s-a dep\u259?rtat prudent din preajma mea, a
\u8213? Eu am o nepoat\u259?, v\u259?duv\u259? t\u226?n\u259?r\u259? \u238?n
floarea v\u226?rstei, care \u351?i-a pierdut at\u226?t de repede b\u259?rbatul,
\u238?nc\u226?t s-ar putea spune c\u259?-i aproape virgin\u259?. Te-a v\u259?zut pe
c\u226?nd treceai c\u259?lare prin ora\u351? \u351?i a\u351?a de mult i s-au aprins
ochii dup\u259? tine, \u238?nc\u226?t m\u259? bate ve\u351?nic la cap s-o aduc
\u238?n casa ta s\u259? te cunoasc\u259?. E o femeie virtuoas\u259? \u351?i
cumsecade. Ar fi foarte fericit\u259? \u351?i, bine\u238?n\u355?eles, toat\u259?
familia noastr\u259? ar fi onorat\u259? dac\u259? i-ai acorda \u238?ntr-o noapte
sau dou\u259? o aten\u355?ie mai special\u259?. Nu-\u351?i dore\u351?te nimic
altceva, \u351?i tu \u238?nsu\u355?i vei aprecia, atunci c\u226?nd te vei s\u259?
tura de ea, \u238?n ce fel s-o r\u259?spl\u259?te\u351?ti, \u238?n felul acesta, pe
l\u226?ng\u259? faptul c\u259? faci o fapt\u259? bun\u259?, \u238?\u355?i
lini\u351?te\u351?ti \u351?i trupul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Manuil, am spus eu, \u238?\u355?i \u238?n\u355?eleg bunele inten\u355?ii,
dar dac\u259? m-a\u351? \u238?nclina \u238?n fa\u355?a ispitelor fiec\u259?rei
femei ce-\u351?i arunc\u259? ochii doritori spre mine, n-a\u351? mai putea sc\u259?
pa niciodat\u259? de femei. \u206?nc\u259? de pe c\u226?nd eram t\u226?n\u259?r m-a
urm\u259?rit blestemul ca s\u259? fiu dorit mai mult dec\u226?t doream eu \u238?
nsumi. Dar c\u226?nd am dorit \u351?i eu o dat\u259? din toat\u259? inima, n-a fost
s\u259? fie. Asta mi-a fost pedeapsa. Crede-m\u259?, dac\u259?, \u238?mpotriva
dorin\u355?ei mele, a\u351? lua-o \u238?n pat s\u259? m\u259? \u238?nc\u259?
lzeasc\u259?, eu nu i-a\u351? putea aduce dec\u226?t triste\u355?e \u351?i
suferin\u355?\u259? nepoatei tale.\par\pard\plain\hyphpar} {
Resemn\u226?ndu-se imediat, Manuil a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acela\u351?i lucru i l-am zis \u351?i eu, \u238?ncerc\u226?nd s\u259?-i
scot din cap aceast\u259? idee neobi\u351?nuit\u259?, dar \u238?nc\u259?
p\u259?\u355?\u226?narea unei femei nu are margini. S\u259? trecem la cea de-a doua
ofert\u259?! Una dintre m\u259?tu\u351?ile mele are un prieten, un b\u259?rbat
foarte respectabil \u351?i distins, care dore\u351?te s\u259?-i ajute pe oameni,
fie ei nobili sau din popor, n-are importan\u355?\u259?. De aceea, a construit
l\u226?ng\u259? parcul Blahernelor o cas\u259? aparent modest\u259?, dar cu
interioare foarte elegante. \u206?n cas\u259? locuiesc tinere sclave din diferite
p\u259?r\u355?i ale lumii. Exist\u259? \u238?n cas\u259? \u351?i bazine cu ap\u259?
cald\u259? \u351?i s\u259?li de masaj. Dup\u259? ce au trecut pe acolo, mul\u355?i
arhon\u355?i obosi\u355?i \u351?i b\u259?tr\u226?ni ,au fost foarte mul\u355?
umi\u355?i de modul \u238?n care au fost sluji\u355?i \u351?i, recunosc\u259?tori,
l-au r\u259?spl\u259?tit cu generozitate pe binef\u259?c\u259?torul lor. E un loc
respectabil, corespunz\u259?tor demnit\u259?\u355?ii tale \u351?i cred c\u259? n-ai
avea nimic de pierdut dac\u259? te vei duce \u351?i vei \u238?ncerca diferitele
pl\u259?ceri ce \u355?i se vor oferi acolo.\par\pard\plain\hyphpar} {
Observ\u226?ndu-mi privirea, Manuil s-a sim\u355?it descurajat \u351?i s-a gr\u259?
bit s\u259?-mi explice:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu pentru c\u259? ai fi obosit sau b\u259?tr\u226?n. Dimpotriv\u259?,
e\u351?ti un b\u259?rbat viguros, la cea mai frumoas\u259? v\u226?rst\u259? a
vie\u355?ii. De asemenea, \u238?n aceast\u259? cas\u259? po\u355?i \u238?nt\u226?
lni discret, f\u259?r\u259? ca nimeni din afar\u259? s\u259? poat\u259? b\u259?nui,
\u351?i femei elegante din \u238?nalta societate a Constantinopolului, care simt o
nevoie de schimbare \u238?n via\u355?a lor obi\u351?nuit\u259? sau ai c\u259?ror
b\u259?rba\u355?i sunt prea avari. De aceea obi\u351?nuiesc ele s\u259? frecventeze
locul acela, ca din c\u226?\u351?tigul pentru presta\u355?ia \u238?n folosul
clien\u355?ilor respectabilei case s\u259?-\u351?i cumpere cele de
trebuin\u355?\u259? \u238?ntre\u355?inerii frumuse\u355?ii sau ve\u351?mintele pe
care le doresc. Poate c\u259? nu m\u259? crezi, dar multe din doamnele de la
Blaherne au trecut prin cas\u259? \u351?i nu \u351?i-au f\u259?cut nici un du\u351?
man. Dimpotriv\u259?. Respectabilul prieten al m\u259?tu\u351?ii mele este un bun
cunosc\u259?tor al firii umane, \u238?n plus are o mare \u238?n\u355?elegere pentru
sl\u259?biciunile oricui. Iar clien\u355?ii lui sunt trecu\u355?i mai \u238?
nt\u226?i printr-o selec\u355?ie riguroas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu nu vreau s\u259? contribui la sporirea corup\u355?iei morale a
acestui ora\u351? muribund! Nu, Manuil, nu m\u259? \u238?n\u355?
elegi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Manuil s-a sim\u355?it profund jignit de vorbele mele \u351?i a
\u8213? Oare cum po\u355?i vorbi, st\u259?p\u226?ne, de corup\u355?ie moral\u259?,
c\u226?nd aici este vorba doar de u\u351?oare rela\u355?ii armonioase \u238?ntre
oameni civiliza\u355?i \u351?i \u238?n\u355?eleg\u259?tori? Dup\u259? tine, este
mai logic \u351?i mai inocent dac\u259?, b\u226?ntuit de o continu\u259? team\u259?
\u351?i nelini\u351?te, sari noaptea zidurile sau dac\u259? \u351?opte\u351?ti la
urechile unei femei decente propuneri scandaloase? Dac\u259? tot nu te po\u355?i
\u238?mpiedica s\u259? p\u259?c\u259?tuie\u351?ti, de ce s\u259? n-o faci vesel,
civilizat \u351?i cu bun\u259? dispozi\u355?ie? Se pare c\u259? e\u351?ti prea
latin, dac\u259? nu po\u355?i \u238?n\u355?elege.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu nu doresc s\u259? p\u259?c\u259?tuiesc, Manuil, i-am spus. Regret
doar iubirea pierdut\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil a cl\u259?tinat din cap \u351?i a rostit cu
resemnare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oricare i-ar fi ve\u351?m\u226?ntul sub care se ascunde, p\u259?catul tot
p\u259?cat este. C\u259?-i spui iubire, c\u259?-i spui distrac\u355?ie, e
acela\u351?i lucru. Te obose\u351?ti de poman\u259? zg\u226?nd\u259?rindu-\u355?i
sim\u355?urile. C\u226?nd un b\u259?rbat ajunge s\u259?-\u351?i peticeasc\u259?
pielea de pe el ca pe p\u226?nza de pe un sac rupt, ab\u355?inerea de la p\u259?cat
nu-i un motiv conving\u259?tor. Sunt am\u259?r\u226?t din cauza ta, st\u259?p\u226?
ne! Te credeam mai echilibrat. Dar chibzuiala s\u259?n\u259?toas\u259? se pare
c\u259? nu-i este d\u259?ruit\u259? din leag\u259?n nici unui om, nici chiar celui
care a avut norocul s\u259? se nasc\u259? cu \u238?nc\u259?l\u355?\u259?ri de
purpur\u259? \u238?n picioare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n aceea\u351?i clip\u259?, l-am str\u226?ns de grumaz \u351?i l-am silit
s\u259? \u238?ngenuncheze \u238?n praful din curte. Pumnalul meu a lucit s\u226?
ngeriu \u238?n lumina amurgului, dar, din fericire, am avut puterea s\u259? m\u259?
st\u259?p\u226?nesc. L-am \u238?ntrebat furios:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-ai spus? Repet\u259? vorbele pe care le-ai
rostit!\par\pard\plain\hyphpar} {
Grumazul s\u259?u slab a tremurat sub m\u226?na mea. Dar dup\u259? ce clipa de
surpriz\u259? a trecut, a fost ca \u351?i cum ar fi binecuv\u226?ntat m\u226?na cu
care-l ap\u259?sam puternic. \u350?i-a ridicat ochii umezi spre mine \u351?i o
expresie \u238?nd\u226?rjit\u259? \u351?i viclean\u259? a ap\u259?rut pe fa\u355?a
lui b\u259?rboas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am vrut s\u259? te jignesc, st\u259?p\u226?ne! a spus el. Nici nu mi-am
putut imagina c\u259? te vor m\u226?nia vorbele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi mi-a vorbit \u238?ndelung, ascunz\u226?ndu-\u351?i cu dib\u259?cie
convingerile proprii, \u351?i eu l-am crezut. C\u226?nd a ispr\u259?vit, m-a privit
pe furi\u351? s\u259? vad\u259? cum voi reac\u355?iona. Unde s-o fi risipit calmul
meu? Ce s-a \u238?nt\u226?mplat cu st\u259?p\u226?nirea de sine pe care o dob\u226?
ndisem? Am pus pumnalul \u238?n teac\u259?. Am rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu nu \u351?tii ce spui, Manuil. Pentru o clip\u259?, \u238?n spatele
t\u259?u a stat \u238?ngerul Mor\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
A r\u259?mas \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a mea, ca \u351?i cum s-ar fi
bucurat de aceast\u259? situa\u355?ie umilitoare. Apoi ochii lui au \u238?nceput
s\u259? str\u259?luceasc\u259?, obrajii cenu\u351?ii i s-au \u238?mbujorat \u351?i
a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! Doar ai pus m\u226?na pe capul meu \u351?i \u238?
ngrozitoarea durere de urechi de p\u226?n\u259? acum s-a risipit. Iar genunchii,
chiar dac\u259? stau cu ei pe p\u259?m\u226?ntul acesta umed, nu m\u259? mai dor.
St\u259?p\u226?nul meu, oare nici aceast\u259? dovad\u259? c\u259? e\u351?ti cine
e\u351?ti nu e \u238?ndeajuns?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Aiurezi, i-am spus eu. Te-ai temut de pumnalul meu. \u350?ocul te-a f\u259?
cut s\u259?-\u355?i ui\u355?i durerile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a plecat capul, a luat un pumn de \u355?\u259?r\u226?n\u259? \u351?i a
l\u259?sat-o s\u259?-i alunece printre degete. A rostit at\u226?t de \u238?ncet,
\u238?nc\u226?t abia i-am putut deslu\u351?i vorbele:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Deseori l-am v\u259?zut \u238?n copil\u259?rie pe b\u259?tr\u226?nul \u238?
mp\u259?rat Manuil...St\u259?p\u226?ne, eu niciodat\u259? nu te voi tr\u259?
da!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a \u238?ntins m\u226?inile spre picioarele mele, de parc\u259? ar fi vrut
s\u259? le m\u226?ng\u226?ie, \u351?i a murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Picioarele \u238?nf\u259?\u351?urate \u238?n purpur\u259?... Doar mi-ai
atins capul cu m\u226?na ta \u351?i toate durerile s-au
risipit.\par\pard\plain\hyphpar} {
A disp\u259?rut ultima lucire a ro\u351?ului de amurg. O dat\u259? cu r\u259?coarea
serii s-a l\u259?sat \u238?ntunericul. Abia de mai puteam distinge chipul lui
Manuil. N-am mai rostit nici o vorb\u259?. Nimic, nimic nu mai are
importan\u355?\u259?. Dincolo de mare, pe coastele Asiei, nori \u238?ntuneca\u355?i
s-au \u238?ngr\u259?m\u259?dit unul \u238?n altul ca ni\u351?te turnuri uria\u351?
e. Singur m-am ridicat \u351?i am plutit printre nori. Dar norii nu mai vor s\u259?
m\u259? poarte. Am c\u259?zut iar pe p\u259?m\u226?nt. Tulburat, r\u259?nit. \u350?
i at\u226?t de singur. Am intrat \u238?n cas\u259? f\u259?r\u259? s\u259? mai spun
nimic.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cerneal\u259? \u351?i h\u226?rtie, \u238?nainte \u238?mi pl\u259?ceau mirosul
cernelii \u351?i fo\u351?netul h\u226?rtiei uscate. Acum le ur\u259?sc. Cuvintele
sunt doar simboluri \u238?n\u351?el\u259?toare, la fel ca toate celelalte lucruri
ale lumii. Semne neputincioase ale m\u259?rginirii, pe care fiecare le
interpreteaz\u259? \u238?n felul s\u259?u, conferindu-le sensul apropiat \u238?
n\u355?elegerii sale personale. Nem\u259?rginirea nu se poate exprima prin
cuvinte.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i mai neputincioase sunt numerele. Ele sunt coloana vertebral\u259? a g\u226?
ndirii despuiate de orice personalitate. Dar nici ele nu pot exprima altceva \u238?
n afar\u259? de rela\u355?ia m\u259?rginitului cu m\u259?rginitul. Nem\u259?
rginitul \u351?i ve\u351?nicia nu se pot exprima prin numere. Nimeni nu este \u238?
n stare s\u259? construiasc\u259? numerele adev\u259?rului lui
Jocul g\u226?ndirii este alc\u259?tuit din combina\u355?ii ale numerelor care
substituie cuvintele. Rezultatul poate fi uimitor \u238?n misterioasa lui
complexitate, dar at\u226?t de c\u259?utatul spirit se sustrage regulilor
jocului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ngerul. Notaras. Acela\u351?i num\u259?r de litere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare c\u259?dere! Ca un pe\u351?te prins \u238?
ntr-o plas\u259?, nu pot s\u259? m\u259? desprind din magia ei. P\u226?n\u259? la
moarte. Tocmai acum, c\u226?nd credeam c\u259? mi-am \u238?nvins sl\u259?
biciunile \u351?i mi-am ales calea. La patruzeci de ani. \u206?n ghearele amurgului
vie\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au mai r\u259?mas destule cor\u259?bii \u238?n port. Dac\u259? are noroc, o corabie
poate sc\u259?pa de galerele de r\u259?zboi din Gallipoli, poate ajunge \u238?n
Marea Greciei. Nu exist\u259? latin pe care s\u259? nu-l po\u355?i cump\u259?ra.
Doar inima mea p\u259?tima\u351?\u259? m-a \u238?ndemnat atunci s\u259? arunc
pietrele pre\u355?ioase. Inima m-a \u238?ndemnat \u238?nc\u259? o dat\u259? s\u259?
m\u259? despoi de bog\u259?\u355?ie ca de ni\u351?te ve\u351?minte mult timp
purtate. Acum sunt prea s\u259?rac pentru a navlosi o corabie \u351?i a porni
\u238?n c\u259?utarea ei. Poate c\u259? de g\u226?ndul acesta m-am temut atunci
c\u226?nd am aruncat nestematele. Nimic nu se petrece la \u238?nt\u226?mplare,
nimic. Fiecare merge pe calea care i-a fost menit\u259?. Nimeni nu poate fugi de
destin. Orb se \u238?ndreapt\u259? omul spre destinul s\u259?u. Cu siguran\u355?a
somnambulului ce r\u259?t\u259?ce\u351?te pe c\u259?r\u259?ri ne\u351?
tiute.\par\pard\plain\hyphpar} {
Temutu-m-am oare de mine \u238?nsumi? M\u259? va fi cunoscut sultanul Mehmet mai
bine dec\u226?t m\u259? cunosc eu \u238?nsumi, de mi-a strecurat \u238?n m\u226?
ini, la desp\u259?r\u355?ire, punga ro\u351?ie cu nestemate? Oare de aceea a
trebuit s\u259? m\u259? eliberez de darul s\u259?u? \par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul Mehmet, \u238?nving\u259?torul. N-ar fi nevoie de nimic altceva dec\u226?t
s\u259? merg la o anumit\u259? cas\u259? din Pera, acolo unde am v\u259?zut
hulub\u259?ria. S\u259? fug. S\u259? mai fug o dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am crescut, am studiat, mi-am \u238?mplinit destinul \u238?n \u355?\u259?rile
Occidentului. S\u259?-mi fi devenit inima at\u226?t de latin\u259?? Oare \u351?i eu
a\u351? putea fi cump\u259?rat? Din \u238?naltul coloanei constantine am privit
ora\u351?ul. Str\u259?lucirea-i pierdut\u259?. Extenuat\u259? inim\u259? a
Orientului \u351?i Occidentului. Ultimele ei b\u259?t\u259?i, mai \u238?nainte de a
se fi sf\u226?r\u351?it. Toate acestea \u355?i le voi da \u355?ie! a spus el, cel
care m-a ispitit. Am \u238?nvins ispita aceea. Dar orice victorie \u238?\u351?i are
pre\u355?ul ei. Din cauza unei femei as putea fi \u238?n stare s\u259? cad \u238?n
genunchi \u238?n fa\u355?a lui \u351?i s\u259?-i slujesc? Doar pentru o femeie
toat\u259? patima asta a mea, nostalgia, nebunia...\par\pard\plain\hyphpar} {
Niciodat\u259? n-am \u238?ncercat o disperare at\u226?t de profund\u259?, de
nelecuit. Nu se mai termin\u259? niciodat\u259?! \u206?ntotdeauna am ceva de
ales. \u206?n orice clip\u259?. P\u226?n\u259? la ultima suflare, \u238?ntotdeauna
mai exist\u259? o poart\u259? deschis\u259?, \u238?ntotdeauna. Poarta pe care
a\u351? putea fugi, poarta reneg\u259?rii, poarta tr\u259?d\u259?
rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n mla\u351?tinile Varnei mi-a spus \u238?ngerul Mor\u355?ii: Ne vom revedea
l\u226?ng\u259? Poarta Sf\u226?ntului Roman! P\u226?n\u259? acum, aceste vorbe
m\u259? reconfortau. Dar n-a precizat de care parte a por\u355?
Nu, el nu trebuia s\u259? spun\u259?. Toat\u259? via\u355?a am sc\u259?pat dintr-
o \u238?nchisoare \u351?i am intrat \u238?n alta. Din ultima temni\u355?\u259?,
dintre zidurile Constantinopolului, nu voi mai fugi. Sunt fiul tat\u259?lui meu.
Aceast\u259? \u238?nchisoare este singura mea cas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Martie. Ultima lun\u259? martie. Ora\u351?ul pare epuizat de at\u226?ta a\u351?
teptare. Ne\u238?ndur\u259?toarea lumin\u259? de prim\u259?var\u259? \u238?l
dezvele\u351?te. Decaden\u355?\u259? \u351?i s\u259?r\u259?cie. M\u259?gari
cenu\u351?ii \u351?i \u355?api negri hoin\u259?resc t\u259?cu\u355?i printre
ruine \u351?i m\u259?r\u259?cini. Cartiere \u238?ntregi p\u259?r\u259?site, \u238?n
putrefac\u355?ie. Acoperi\u351?urile caselor s-au n\u259?ruit, iar din pere\u355?i
au fost smulse b\u226?rnele de lemn pentru a fi arse. Cupolele bisericilor sunt
m\u226?ncate de rugin\u259? \u351?i de mucegai verde. Marmura edificiilor publice
este \u238?ng\u259?lbenit\u259? \u351?i cr\u259?pat\u259?. Pustiul palat imperial
este luat cu asalt de buruieni, iar printre portalurile pr\u259?bu\u351?ite cresc
tot b\u259?l\u259?rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca ni\u351?te umbre negre \u351?i cenu\u351?ii trec \u238?n t\u259?cere oamenii.
Evit\u259? s\u259? se uite unul la altul, \u238?n ochii lor nu-i dec\u226?t
disperare \u351?i nelini\u351?te. \u350?i zgomotele \u238?\u355?i las\u259?
impresia de t\u259?cere. Resemnat\u259?, a\u351?teptarea love\u351?te inima ca o
m\u226?n\u259? de fier.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
Exerci\u355?iile de m\u226?nuire a armelor continu\u259?. Repararea zidurilor
continu\u259?. Sunt imagini care se succed cu o \u238?ncetineal\u259? din ce \u238?
n ce mai mare, sau poate c\u259? a\u351?a le percep ochii mei. Blestemele \u351?i
comenzile r\u259?cnite ale latinilor se pierd trist \u238?n vl\u259?guitul
ora\u351? muribund. Turnurile b\u259?tr\u226?nelor ziduri galben-ar\u259?mii sunt
mult prea \u238?nalte \u351?i prea mari \u238?n raport cu pu\u355?inii ap\u259?
r\u259?tori ai ora\u351?ului; \u238?n port se \u238?ntinde \u351?irul tr\u226?ndav
de cor\u259?bii, \u238?n jurul lor, apa m\u259?rii este plin\u259? de gunoaie
\u351?i a \u238?nceput s\u259? put\u259? cumplit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare este real tot ceea ce v\u259?d \u351?i aud? Sau poate doar ochii mei \u351?i
urechile mele sunt de vin\u259?? Poate doar sim\u355?urile mele \u351?i-au
mic\u351?orat acuitatea. Poate m-am \u351?i dep\u259?rtat de lumea real\u259?.
Descurajant\u259? a\u351?teptare. Sunt \u238?nc\u259? o mie de lucruri care se pot
repara \u351?i \u238?ndrepta. Dar lipse\u351?te vigoarea \u351?i spiritul de
ini\u355?iativ\u259?. De a\u351?teptarea resemnat\u259? sunt \u238?mb\u259?tate
min\u355?ile oamenilor. Sultanul \u238?nc\u259? nu a plecat din Adrianopol. Doar
tunurile lui \u238?\u351?i continu\u259? drumul, trase de boi, travers\u226?nd
dealuri \u238?mbr\u259?cate de prim\u259?var\u259?, trec\u226?nd de-a lungul
c\u226?mpiilor pustii, cu \u238?ncetineala fiin\u355?elor t\u226?r\u226?
toare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din toate p\u259?r\u355?ile lumii, viermii de cadavre se t\u226?r\u226?ie \u238?
ncet spre Constantinopol. Marea Marmara este pustie. De o s\u259?pt\u259?m\u226?
n\u259? nu s-a mai v\u259?zut nici o corabie la orizont.\par\pard\plain\hyphpar} {
Descurajant\u259? a\u351?teptare este r\u259?ul cel mai mare. Dar nesiguran\u355?a
nu poate dura la nesf\u226?r\u351?it, \u238?ns\u259?\u351?i firea uman\u259? este
atras\u259? de descurajare. Poate c\u259? toat\u259? aceast\u259? \u238?
ncetineal\u259? nu-i dec\u226?t nevoia de odihn\u259? dinaintea ultimei \u238?
ncerc\u259?ri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sau poate c\u259? ochii mei au fost tulbura\u355?i de magii \u238?n\u351?el\u259?
7 manie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Diminea\u355?a devreme, \u238?nainte de a se ridica soarele, o mul\u355?ime de
oameni \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?i \u238?n negru - femei s\u259?race, c\u259?
lug\u259?ri \u351?i c\u259?lug\u259?ri\u355?e - \u355?in\u226?nd \u238?n m\u226?ini
lum\u226?n\u259?ri aprinse, s-a \u238?ndreptat spre M\u259?n\u259?stirea Hora,
aproape de Blaherne \u351?i de Poarta Harisian\u259?. C\u226?ntau merg\u226?nd, dar
c\u226?ntecul lor se pierdea \u238?n lini\u351?tea ora\u351?ului \u351?i \u238?n
\u238?ntunericul dimine\u355?ii. Am mers \u238?n urma lor. Pere\u355?ii \u351?i
bolta bisericii Hora sunt acoperi\u355?i de mozaicuri. Str\u259?luceau pe fondul de
aur pietrele policrome \u238?n lumina multelor lum\u226?n\u259?ri \u351?i fumul
sf\u226?nt de t\u259?m\u226?ie plutea parfumat \u238?n aer. Fierbinte, ruga
credincio\u351?ilor a fost ca un balsam pentru inima mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce i-am urmat? De ce am \u238?ngenuncheat al\u259?turi de ei? Am v\u259?zut
pe str\u259?zile ora\u351?ului destui c\u259?lug\u259?ri \u351?i destule c\u259?
lug\u259?ri\u355?e care poart\u259? \u238?n m\u226?inile \u238?ntinse talere mici
de lemn \u351?i trec din cas\u259? \u238?n cas\u259? pentru a str\u226?nge bani
\u238?ntru ajutorarea s\u259?racilor refugia\u355?i din satele cotropite de
\u350?i femei am v\u259?zut. Destule. Multe m-au privit \u238?ntreb\u259?tor \u351?
i rezervat de dup\u259? u\u351?ile sau ferestrele cenu\u351?ii ale caselor. Chiar
dac\u259? sunt latin, privirile lor nu mi-au evitat privirea, ci, cu o \u238?
nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nat\u259? nemi\u351?care, m-au chemat. Am mai v\u259?zut
aceste priviri \u238?n toate \u355?\u259?rile prin care am
pribegit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce urmam cortegiul acum, c\u226?nd nelini\u351?tea din inima mea m\u259?
doare? Pic\u259?turi de cear\u259? mi-au curs pe m\u226?n\u259?, dar nu le-am
sim\u355?it arsura.\par\pard\plain\hyphpar} {
At\u226?t de mult se aseam\u259?n\u259? c\u259?lug\u259?ri\u355?ele \u238?ntre ele,
\u238?nc\u226?t nu po\u355?i \u351?ti care-i una \u351?i care-i alta. Printre ele
sunt \u351?i nobile, \u351?i plebee. Femei singure din familii bogate care \u351?i-
au cump\u259?rat locul \u238?n m\u259?n\u259?stire. Surori de caritate, care-\u351?
i sacrific\u259? bietele m\u226?ini pentru munci de tot felul, f\u259?r\u259? a fi
rostit vreun jur\u259?m\u226?nt de credin\u355?\u259?. Ele se bucur\u259? de o mult
mai mare libertate dec\u226?t c\u259?lug\u259?ri\u355?ele din Occident. Nu-i de
mirare, fiindc\u259? grecii le permit \u351?i preo\u355?ilor s\u259? se c\u259?
s\u259?toreasc\u259? \u351?i s\u259? poarte barb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? \u238?nf\u259?\u355?i\u351?area exterioar\u259?, toate c\u259?lug\u259?
ri\u355?ele sunt la fel.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceea\u351?i rob\u259? neagr\u259? ce le ascunde formele trupului, acela\u351?i
maforion negru ce le ascunde chipul p\u226?n\u259? la ochi. Cu toate acestea, am
remarcat zilele trecute o c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, care a venit \u238?n urma
mea pe strad\u259? \u351?i s-a oprit c\u226?nd mi-am \u238?ntors capul s\u259?
v\u259?d cine este \u238?n spatele meu. Aceea\u351?i c\u259?lug\u259?
ri\u355?\u259?, \u238?nso\u355?it\u259? de alta, a trecut chiar \u351?i prin
fa\u355?a casei mele \u355?in\u226?nd \u238?n m\u226?ini talerul de lemn \u351?i s-
a oprit o clip\u259? \u238?n dreptul leului de piatr\u259? ca s\u259?-\u351?i
arunce privirea spre fereastra mea. Dar n-a intrat \u238?n
curte.\par\pard\plain\hyphpar} {
De atunci am \u238?nceput eu s\u259? le privesc pe c\u259?lug\u259?ri\u355?e cu
aten\u355?ie, ca \u351?i cum a\u351? vrea s\u259? \u238?nt\u226?lnesc printre ele
un chip cunoscut. Dup\u259? felul cum p\u259?\u351?e\u351?te, dup\u259?
statur\u259?, dup\u259? m\u226?inile ascunse de m\u226?necile ample, poate a\u351?
putea s-o recunosc, s-o deosebesc de celelalte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Visez cu ochii deschi\u351?i, am vedenii. Sunt orb \u238?n disperarea mea. Cred
c\u259? imposibilul se poate schimba \u238?n posibil. O speran\u355?\u259?, cu care
\u238?ndr\u259?znesc s\u259?-mi \u238?nc\u259?lzesc sufletul, p\u226?lp\u226?ie
sfioas\u259? ca flac\u259?ra unei lum\u226?n\u259?ri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n aceste zile am tr\u259?it ca \u238?ntr-un vis, ca \u238?ntr-o be\u355?ie
continu\u259?, \u238?n sf\u226?r\u351?it, azi-diminea\u355?\u259?, devreme, cele
dou\u259? c\u259?lug\u259?ri\u355?e au trecut din nou pe l\u226?ng\u259? casa
mea \u351?i s-au oprit s\u259? arunce o privire spre fereastra mea, ca \u351?i cum
ar fi a\u351?teptat s\u259? ies din cas\u259?. Am cobor\u226?t scara \u238?n
goan\u259? \u351?i am deschis poarta. G\u226?f\u226?ind, m-am oprit \u238?n
fa\u355?a lor, f\u259?r\u259? s\u259? fiu \u238?n stare s\u259? rostesc o
vorb\u259?. Cu capetele plecate, ele s-au ferit din calea mea. Una dintre ele a
\u238?ntins spre mine talerul de lemn, murmur\u226?nd obi\u351?nuitele
vorbe.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Intra\u355?i \u238?n cas\u259?! le-am \u238?ndemnat eu. Punga cu bani este
acolo.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ascuns\u259? dup\u259? c\u259?lug\u259?ri\u355?a mai b\u259?tr\u226?n\u259?, cea
t\u226?n\u259?r\u259? \u238?\u351?i \u355?inea capul plecat, a\u351?a c\u259? nu-i
puteam vedea ochii. A dat s\u259? plece, iar eu mi-am pierdut st\u259?p\u226?nirea
de sine \u351?i, apuc\u226?nd-o de m\u226?nec\u259?, am tras-o spre cas\u259?.
Manuil, care m\u259? supraveghea din prag, a venit \u238?ntr-un suflet \u351?i mi-a
\u8213? St\u259?p\u226?ne, e\u351?ti nebun? Dac\u259? cineva va vedea c\u259? te
atingi de o c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, te vor omor\u238? oamenii cu
pietre.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce mi-a tras un pumn \u238?n obraz, c\u259?lug\u259?ri\u355?a mai \u238?n
v\u226?rst\u259? a \u238?nceput s\u259? m\u259? loveasc\u259? \u351?i \u238?n cap
cu talerul de lemn, dar n-a strigat dup\u259? ajutor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Intra\u355?i odat\u259?! am urlat eu. Atragem aten\u355?
\u8213? Comandantul t\u259?u te va sp\u226?nzura, mi-a prorocit c\u259?lug\u259?
ri\u355?a mai \u238?n v\u226?rst\u259?, \u238?ntorc\u226?ndu-se, f\u259?r\u259?
speran\u355?\u259?, ca s\u259? vad\u259? ce spune
cealalt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cea t\u226?n\u259?r\u259? a dat din cap afirmativ. Nu avea cum altfel, fiindc\u259?
eu o \u355?ineam cu putere de m\u226?n\u259?. Dup\u259? ce Manuil a \u238?nchis
poarta \u238?n spatele nostru, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te-am recunoscut. \u350?i de-ai fi printre mii de femei, tot te-a\u351?
recunoa\u351?te. S\u259? fie oare adev\u259?rat c\u259? e\u351?ti tu? Cum e
posibil?\par\pard\plain\hyphpar} {
Tremur\u226?nd, a \u238?ncercat s\u259?-\u351?i retrag\u259? bra\u355?ul din
str\u226?nsoarea m\u226?inii mele \u351?i i-a spus
celeilalte:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Probabil se \u238?n\u351?al\u259?, dar trebuie s\u259? l\u259?muresc
ne\u238?n\u355?elegerea. R\u259?m\u226?i, te rog, aici!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?n\u355?eles c\u259? nu f\u259?cuse leg\u259?m\u226?nt cu m\u259?n\u259?
stirea. Altfel, n-ar fi putut r\u259?m\u226?ne singur\u259? \u238?mpreun\u259? cu
un b\u259?rbat. Am condus-o \u238?n odaia mea \u351?i am z\u259?vor\u226?t u\u351?
a. I-am dezvelit fa\u355?a \u351?i am luat-o \u238?n bra\u355?
Am str\u226?ns-o \u238?n bra\u355?ele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi am \u238?nceput \u351?i eu s\u259? tremur. Am izbucnit \u238?n pl\u226?ns.
At\u226?t de cumplite mi-au fost disperarea, patima \u351?i \u238?ndoiala. Toate
cele z\u259?vor\u226?te \u238?n mine de c\u226?nd am pierdut-o s-au dezl\u259?
n\u355?uit. Am patruzeci de ani, sunt \u238?n ghearele amurgului vie\u355?ii, dar
am pl\u226?ns \u238?n hohote ca un copil care se de\u351?teapt\u259? dintr-un
co\u351?mar.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea, i-am \u351?optit. Oare cum ai putut s\u259?-mi faci
asta?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a lep\u259?dat maforionul \u351?i sacosul negru de c\u259?lug\u259?
ri\u355?\u259?, de parc\u259? i-ar fi fost ru\u351?ine c\u259? o acopereau. Era
foarte palid\u259?. Nu \u351?i-a t\u259?iat p\u259?rul. Eu tremuram \u238?nc\u259?,
ea n-a mai tremurat. Ochii ei m\u226?ndri \u351?i curio\u351?i aveau limpezimea
aurului. Mi-a atins obrazul, degetele ei au urm\u259?rit calea lacrimilor
mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i cu tine, Ioannis Anghelos? m-a \u238?ntrebat ea. Pl\u226?ngi? De ce?
Am fost at\u226?t de rea cu tine?\par\pard\plain\hyphpar} {
Era mai puternic\u259? dec\u226?t mine. Am suspinat \u238?nc\u259? o dat\u259? din
ad\u226?ncurile inimii, am respirat profund, mi-am \u351?ters fa\u355?a cu m\u226?
\u8213? Deci tu ai fost aceea care m-a urm\u259?rit, am spus indignat. Te-ai oprit
din mers c\u226?nd mi-am \u238?ntors capul spre tine. Oare de ce m-ai h\u259?
r\u355?uit \u238?n felul acesta? Chiar dac\u259? m-am \u238?ndoit de sim\u355?urile
mele, nelini\u351?tea din mine \u238?mi spunea c\u259? e\u351?ti pe aproape, \u238?
n acela\u351?i timp, eram convins c\u259? te-am pierdut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea s-a \u238?nfuriat \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te-am urm\u259?rit niciodat\u259?! Str\u226?ng ajutoare pentru
refugia\u355?i, at\u226?ta tot. Sunt o femeie liber\u259?, nu fac nici un r\u259?u
nim\u259?nui. Dac\u259? am z\u259?bovit o clip\u259? \u238?n fa\u355?a casei tale,
n-am f\u259?cut-o cu vreo inten\u355?ie rea. Dac\u259? a\u351? fi b\u259?nuit
c\u259? vei fi at\u226?t de surprins de apari\u355?ia mea, a\u351? fi ocolit casa
ta ca pe un loc ciumat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Astfel ne-am \u238?mpuns unul pe altul, amuz\u226?ndu-ne de acest joc. Dar eram
convin\u351?i c\u259? nici unul, nici altul, nu vorbe\u351?te
serios.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? ai s\u259? m\u259? mai ame\u355?e\u351?ti mult,
f\u226?\u355?\u226?indu-te prin fa\u355?a casei mele, am amenin\u355?at-o eu, am
s\u259? te iau \u238?n bra\u355?e \u351?i n-am s\u259?-\u355?i mai dau drumul
niciodat\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai s\u259? \u238?ndr\u259?zne\u351?ti, a spus ea. \u206?ncearc\u259?
numai s\u259? m\u259? atingi, dac\u259? ai curaj! Am s\u259? \u355?
ip!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai tu inima s\u259? \u355?ipi! i-am spus eu. \u350?i apoi, dac\u259? m-
a\u351? \u238?ncumeta s\u259? violez o c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, f\u259?
r\u259? \u238?ndoial\u259? c\u259? Giustiniani ar da ordin s\u259? fiu sp\u226?
nzurat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-e totuna, a rostit ea cu o rece ipocrizie. Dimpotriv\u259?. Mai bine-ar
fi. Dar ar fi fost \u351?i mai bine dac\u259? ai fi fost sp\u226?nzurat mai de
mult, pe c\u226?nd hoin\u259?reai prin alte \u355?\u259?ri \u351?i am\u259?geai
alte biete femei. Un aventurier, un seduc\u259?tor, asta e\u351?ti! Nu cred nici o
vorb\u259? de-a ta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu nu mai aveam cuvinte. Am privit-o doar \u351?i mi-am sim\u355?it chipul
luminos ca \u238?n tinere\u355?e. \u350?i-a cobor\u226?t privirea spre podea \u351?
i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am dorit, \u238?ntr-adev\u259?r, s\u259? m\u259? despart de
tine...\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-a mai putut continua. Fa\u355?a \u351?i g\u226?tul i s-au \u238?nro\u351?it.
S-a \u238?ntors cu spatele.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am atins um\u259?rul. M\u226?na a alunecat pe pieptul ei \u351?i i-am sim\u355?it
frumuse\u355?ea trupului, fream\u259?tul fiin\u355?ei de\u351?teptate. Capul \u351?
i l-a sprijinit de um\u259?rul meu, gura i-am s\u259?rutat-o, sufletul i s-a
rev\u259?rsat \u238?n s\u259?rut\u259?ri. Sim\u355?itu-mi-am dorin\u355?a limpede
ca un izvor, curat\u259? ca o flac\u259?r\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te-ai \u238?ntors, i-am spus \u238?n \u351?oapt\u259? \u351?i glasul mi-a
vibrat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Las\u259?-m\u259?! m-a rugat ea. \u206?mi tremur\u259?
picioarele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i s-a l\u259?sat neputincioas\u259? pe un scaun, sprijinindu-\u351?i coatele
de mas\u259?. Dup\u259? o clip\u259?, \u351?i-a ridicat privirea spre mine.
At\u226?t de cunoscu\u355?i, at\u226?t de aproape, ochii ei c\u259?prui m-au
privit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acum m\u259? simt mai bine, a murmurat ea. A fost o clip\u259? c\u226?nd am
crezut c\u259? voi muri \u238?n bra\u355?ele tale. N-am \u351?tiut, n-am g\u226?
ndit c\u259?-i a\u351?a... Sau poate c\u259? am \u351?tiut, a continuat ea
privindu-m\u259? intens, de parc\u259? nu s-ar fi putut s\u259?tura s\u259? m\u259?
priveasc\u259?. Poate c\u259? de aceea am r\u259?mas \u238?n ora\u351?. Dar \u238?
mi jurasem c\u259? nu voi \u238?ncerca s\u259? te re\u238?nt\u226?lnesc. A\u351?a
am jurat, pentru a \u238?ndr\u259?zni s\u259? r\u259?m\u226?n. A fost un mod
copil\u259?resc de a m\u259? \u238?n\u351?ela pe mine \u238?ns\u259?
mi.\par\pard\plain\hyphpar} {
P\u259?rul de aur, pielea de filde\u351?, bolta \u238?nalt\u259? a spr\u226?
ncenelor albastre, aurul privirii duioase a ochilor ei de aram\u259?... A mai
\u8213? Te-am evitat, am vrut s\u259? te evit, dar nu m-am putut \u238?mpiedica
s\u259? te privesc uneori de la distan\u355?\u259?. \u350?i, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, n-a\u351? mai fi rezistat mult \u351?i a\u351? fi venit singur\u259?
la tine. Sub acest ve\u351?m\u226?nt de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, sunt acum
at\u226?t de liber\u259? cum nu am mai fost niciodat\u259?. Pot umbla liber\u259?,
pot vorbi deschis cu oamenii s\u259?raci, pot sim\u355?i pe picioarele mele praful
str\u259?zii, pot \u238?ntinde un taler de lemn \u238?n fa\u355?a unor oameni
sensibili la suferin\u355?ele altora, care nu vor altceva \u238?n schimb dec\u226?t
o binecuv\u226?ntare. Ioannis Anghelos, am \u238?nv\u259?\u355?at multe \u238?n
aceste zile! F\u259?r\u259? s\u259? fi \u351?tiut, m-am preg\u259?tit pentru
\u350?i-a \u238?ntins picioarele goale. Curelele de piele ale sandalelor l\u259?
saser\u259? urme ro\u351?ii pe picioarele ei albe. \u350?i pulberea str\u259?
zilor... Dar erau picioarele vii ale unei fiin\u355?e vii. Pentru mine, ea nu mai
este doar un idol pictat. S-a schimbat de c\u226?nd am \u238?nt\u226?lnit-o ultima
oar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar cum este cu putin\u355?\u259?? am \u238?ntrebat-o. L-am \u238?nt\u226?
lnit pe tat\u259?l t\u259?u \u238?n noaptea c\u226?nd a fost furtuna aceea
cumplit\u259?. El m-a chemat. De la el am aflat c\u259? ai plecat din
\u8213? Tat\u259?l meu nu \u351?tie, a spus ea. El crede c\u259? am plecat. Mi-am
cump\u259?rat un loc la m\u259?n\u259?stire. Multe doamne din \u238?nalta societate
pot g\u259?si un loc lini\u351?tit de reculegere \u238?ntr-o m\u259?n\u259?stire.
Acolo, eu nu sunt dec\u226?t o oarecare Anna. Nimeni nu-i curios s\u259?
cunoasc\u259? flamele familiei mele. De mi-ar fi descoperit\u259? adev\u259?rata
identitate, m\u259?n\u259?stirea s-ar alege doar cu du\u351?mani. De aceea,
secretul meu e \u351?i secretul lor. Iar dac\u259? a\u351? dori s\u259? r\u259?
m\u226?n p\u226?n\u259? la sf\u226?r\u351?itul zilelor mele \u238?n m\u259?n\u259?
stire, a\u351? c\u259?p\u259?ta un nume nou, m-a\u351? na\u351?te din nou \u351?i
nimeni din afar\u259? n-ar mai \u351?ti niciodat\u259? cine am fost. Doar tu o
\u351?tii. Nu am putut altfel.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sper c\u259? nu ai de g\u226?nd s\u259? r\u259?m\u226?i toat\u259?
via\u355?a la m\u259?n\u259?stire, i-am spus eu tem\u259?
tor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar ea mi-a r\u259?spuns cu un sur\u226?s r\u259?ut\u259?
cios:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am s\u259?v\u226?r\u351?it un mare p\u259?cat. L-am min\u355?it pe
tat\u259?l meu. Poate c\u259? va trebui s\u259?-mi isp\u259?\u351?esc p\u259?
catul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259? nu puteam \u238?n\u355?elege cum a putut s\u259? fug\u259?,
fiindc\u259? \u238?n jurul ei fuseser\u259? at\u226?\u355?ia servitori care aveau
grij\u259? de ea ca de ochii din cap. Mi-a povestit c\u259? tat\u259?l ei a dorit
ca ea s\u259? ajung\u259? \u238?n Creta, pentru a nu c\u259?dea \u238?n m\u226?
inile turcilor sau ale latinilor. Dar mama ei, fiind greu bolnav\u259?, n-ar fi
putut c\u259?l\u259?tori. De aceea, ideea de a fugi i s-a p\u259?rut \u351?i mai
odioas\u259?, \u238?n toiul nop\u355?ii, cu bagaje \u351?i servitori, a fost
dus\u259? la bordul unei cor\u259?bii \u238?nc\u259?rcate cu fugari, care pl\u259?
tiser\u259? adev\u259?rate averi pentru a putea sc\u259?pa din Constantinopol.
Profit\u226?nd de confuzia de pe corabie, a pl\u259?tit unor marinari ca s-o
ascund\u259? \u238?ntr-o barc\u259? \u351?i s-o aduc\u259? din nou la \u355?\u259?
rm. C\u226?nd corabia a ridicat ancora, servitorii au crezut-o pe corabie. Va trece
mult\u259? vreme p\u226?n\u259? ce tat\u259?l ei va afla c\u259? ea a disp\u259?rut
de pe corabie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt liber\u259?, a spus ea. A\u351? fi putut c\u259?dea de pe corabie,
a\u351? fi putut fi \u238?nghi\u355?it\u259? de abis. Dar tat\u259?l meu va fi
\u351?i mai trist c\u226?nd va afla, c\u226?ndva, c\u259? l-am \u238?n\u351?elat.
Nici nu \u238?ndr\u259?znesc s\u259? m\u259? g\u226?ndesc la
aceasta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mult\u259? vreme ne-am privit \u238?n t\u259?cere \u351?i a fost de ajuns. Aveam
impresia c\u259? doar de un z\u226?mbet sau de o atingere ar fi fost nevoie ca
inima mea s\u259?-\u351?i ias\u259? din piept, \u351?i am \u238?n\u355?eles ce a
vrut s\u259? spun\u259? c\u226?nd a afirmat c\u259? s-a temut s\u259? nu moar\u259?
\u238?n bra\u355?ele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi o m\u226?n\u259? osoas\u259? a b\u259?tut cu insisten\u355?\u259? \u238?n
u\u351?\u259?. \u350?i s-a auzit glasul ascu\u355?it al b\u259?tr\u226?nei c\u259?
lug\u259?ri\u355?e.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sor\u259? Anna, e\u351?ti acolo?\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, am auzit cum Manuil \u238?ncerca s-o lini\u351?
teasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vin imediat! i-a r\u259?spuns Anna Notaras.\par\pard\plain\hyphpar} {
A venit l\u226?ng\u259? mine, mi-a m\u226?ng\u226?iat obrajii, a z\u226?mbit \u351?
i tot chipul ei era luminos, a rostit \u238?ncet trebuie s\u259? plec, dar n-a
plecat, s-a ridicat \u238?n v\u226?rful picioarelor, m-a privit foarte de
aproape \u238?n ochi, m-a \u238?ntrebat e\u351?ti fericit Ioannis Anghelos?, i-am
spus sunt fericit, dar tu, Anna Notaras, e\u351?ti fericit\u259??, a spus sunt
foarte fericit\u259?, dragul meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
A deschis u\u351?a, c\u259?lug\u259?ri\u355?a a intrat repede agit\u226?ndu-\u351?i
talerul de lemn, Anna a luat-o de bra\u355? \u351?i au plecat \u238?
mpreun\u259?.:\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
L-am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at pe Manuil, l-am s\u259?rutat pe am\u226?ndoi
obrajii \u351?i i-am spus.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeu s\u259? te binecuv\u226?nteze \u351?i s\u259? te p\u259?
zeasc\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Binecuv\u226?nteze-te \u351?i pe tine Dumnezeu, fie El binevoitor cu
sufletul t\u259?u! a rostit Manuil dup\u259? ce \u351?i-a revenit din surpriza de a
fi fost s\u259?rutat. O c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259? \u238?n camera ta, de ce nu?
Vreme este s\u259? fii latin \u351?i vreme este s\u259? te \u238?ntorci la
credin\u355?a ta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Prim\u259?vara a sosit \u238?n tot ora\u351?ul. Copii \u238?n picioarele goale
v\u226?nd flori la col\u355?urile str\u259?zilor. Printre ruine, b\u259?ie\u355?ii
Constantinopolului sufl\u259? \u238?n fluiere de iarb\u259?. Nu \u351?tiu s\u259?
fi auzit o muzic\u259? mai frumoas\u259? \u351?i mai melancolic\u259?.
Binecuv\u226?ntez fiece zi care trece fierbinte pe l\u226?ng\u259? mine.
Binecuv\u226?ntez fiece zi care mi-a fost dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Numele b\u259?tr\u226?nei c\u259?lug\u259?ri\u355?e este Hariclea. Tat\u259?l ei a
fost un pantofar care \u351?tia s\u259? scrie. Nu-i seam\u259?n\u259? numele cu
chipul, a\u351?a spune slujitorul meu Manuil. A cercetat-o pe \u238?ndelete \u238?n
timp ce m\u226?nca. Hariclea nu este dec\u226?t o simpl\u259? slujitoare la m\u259?
n\u259?stire, \u238?i place s\u259? umble cu talerul de lemn prin ora\u351?, \u238?
i place s\u259? m\u259?n\u226?nce carne \u351?i s\u259? bea vin. Manuil i-a
explicat c\u259?, \u238?n scurtul r\u259?stimp care a mai r\u259?mas p\u226?n\u259?
ce turcii vor asedia ora\u351?ul, eu, st\u259?p\u226?nul lui, mi-am propus s\u259?
m\u259? lep\u259?d de falsa credin\u355?\u259? latin\u259?, s\u259? primesc \u238?
mp\u259?rt\u259?\u351?ania cu trupul lui Hristos \u238?n anafura din p\u226?ine
dospit\u259? \u351?i s\u259? citesc Faptele Apostolilor dup\u259? adev\u259?ratele
c\u259?r\u355?i, cele nead\u259?ugite de nimeni. De aceea am nevoie de sfaturile
surorii Anna.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce g\u226?nde\u351?te ea cu adev\u259?rat despre noi nu \u351?tiu. Dar a luat-o pe
Anna sub protec\u355?ia sa \u351?i crede sincer c\u259? modul \u238?n care se
poart\u259? o femeie nobil\u259? \u351?i instruit\u259? nu poate fi judecat de o
simpl\u259? servitoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi, Giustiniani m-a trimis la Poarta de Aur s\u259? supraveghez
exerci\u355?iile de r\u259?zboi. Anna \u351?i Hariclea au venit cu un co\u351? de
m\u226?ncare. Nimeni nu le-a b\u259?gat \u238?n seam\u259?. E ceva obi\u351?nuit
s\u259? li se aduc\u259? de m\u226?ncare celor care se instruiesc; e un drum lung
de la Poarta de Aur p\u226?n\u259? \u238?n ora\u351?. Tinerii c\u259?lug\u259?ri se
duc s\u259? m\u259?n\u226?nce la m\u259?n\u259?stirea Sf\u226?ntului loan
Botez\u259?torul. Li s-a \u238?ng\u259?duit s\u259? nu \u355?in\u259? postul. De pe
urma instruc\u355?iei, obrajii lor sunt sup\u355?i \u351?i ar\u351?i de soare;
\u238?n\u355?eleg\u259?tori, \u351?i-au suflecat m\u226?necile \u351?i \u351?i-au
legat de centur\u259? poalele anterielor negre, \u238?n timpul repausului c\u226?
nt\u259? imnuri religioase. Sunt frumoase c\u226?ntecele lor.\~
Prin Poarta de Aur se poate intra \u238?n ora\u351? doar \u238?n cortegiul triumfal
care-l \u238?nso\u355?e\u351?te pe \u238?mp\u259?rat. Dar nimeni nu-\u351?i
aminte\u351?te s\u259? fi v\u259?zut vreodat\u259? poarta deschis\u259?. Acum, pe
toat\u259? perioada c\u226?t va dura asediul, este zidit\u259? \u238?n \u238?
ntregime; \u238?n toate timpurile, \u238?n turnurile de marmur\u259?, care se
afl\u259? de o parte \u351?i de alta a por\u355?ii, au fost \u238?nchi\u351?i
de\u355?inu\u355?ii politici. Se spune c\u259?, de mult\u259? vreme, nu mai este
nici un om acolo. C\u226?nd a fost \u238?ncoronat \u238?mp\u259?rat, Constantin i-a
eliberat pe to\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Constantin este un om just \u351?i nevinovat, un bun strateg \u351?i un lupt\u259?
tor curajos. Dar s-a n\u259?scut sub semnul unui astru nenorocos. Poporul nu-l
iube\u351?te. Cu toate acestea, \u238?l respect\u259?, ca pe o pedeaps\u259? a lui
Dumnezeu. El este ultimul \u238?mp\u259?rat al Bizan\u355?ului. Poporul o \u351?tie
\u238?n inima lui, chiar dac\u259? dore\u351?te ca \u238?mp\u259?r\u259?\u355?ia
Bizan\u355?ului s\u259? dureze ve\u351?nic.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ne-am a\u351?ezat pe iarb\u259?, la umbra zidului. Am fr\u226?nt p\u226?inea, am
m\u226?ncat \u351?i am b\u259?ut \u238?mpreun\u259?. Apoi Haricleei i s-a f\u259?
cut somn, s-a \u238?ntins pe iarb\u259?, \u351?i-a acoperit fa\u355?a \u351?i a
adormit. Anna \u351?i-a scos sandalele \u351?i \u351?i-a ascuns degetele
picioarelor \u238?n iarb\u259?. Curelele dure \u238?i \u238?ns\u226?ngeraser\u259?
pielea. A spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? At\u226?t de liber\u259?, at\u226?t de fericit\u259? doar \u238?n
copil\u259?rie am mai fost.\par\pard\plain\hyphpar} {
O pas\u259?re de prad\u259? se rotea \u238?n \u238?naltul luminosului cer albastru
de prim\u259?var\u259?. Cresc\u259?toriile imperiale de \u351?oimi au renun\u355?at
la obi\u351?nuitele v\u226?n\u259?tori de p\u259?s\u259?ri. Acum se ocup\u259? doar
de v\u226?n\u259?toarea porumbeilor c\u259?l\u259?tori din Egipt. Ca \u351?i cum ar
folosi la ceva. Lent, \u351?oimul zbura \u238?n \u238?n\u259?l\u355?
imi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Urm\u259?rind cu degetul firele de iarb\u259?, f\u259?r\u259? s\u259? m\u259?
priveasc\u259?, Anna a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? ascult durerea oamenilor. Oamenii simpli
au o \u238?ncredere copil\u259?reasc\u259? \u238?n ve\u351?mintele cernite ale
c\u259?lug\u259?ri\u355?elor. Ei \u238?mi vorbesc despre team\u259? \u351?i despre
speran\u355?\u259?, \u238?mi vorbesc deschis, ca \u351?i cum a\u351? fi de-a lor.
A\u351?a ceva n-am mai \u238?ncercat p\u226?n\u259? acum. La ce bun toate aceste
preg\u259?tiri? spun ei. Sultanul a adunat o armat\u259? imens\u259?, tunurile
turcilor pot d\u259?r\u226?ma cele mai puternice ziduri doar cu o singur\u259?
ghiulea, \u238?mp\u259?ratul Constantin \u351?i-a abandonat credin\u355?a,
supun\u226?ndu-se de bun\u259?voie papei, iar pentru un blid de linte \u351?i-a
v\u226?ndut latinilor privilegiile \u351?i ora\u351?ul. La ce bun toate astea, din
moment ce sultanul nu duce r\u259?zboi \u238?mpotriva credin\u355?ei noastre?
Preo\u355?ii greci sunt liberi s\u259? se ocupe de parohiile lor. Ar fi de ajuns
s\u259? bat\u259? clopotele \u238?n toate bisericile \u351?i m\u259?n\u259?stirile
pentru a fi oprit asediul. Sultanul ar ocroti credin\u355?a noastr\u259? de
ereticii latini. Dac\u259? pl\u259?tesc de bun\u259?voie haraciul, turcii nu
maltrateaz\u259? oamenii unui popor, iar birurile pe care le pretinde sultanul sunt
oricum mai mici dec\u226?t d\u259?rile pentru \u238?mp\u259?rat. De ce trebuie
s\u259? moar\u259? oamenii Constantinopolului pentru interesele \u238?mp\u259?
ratului \u351?i ale latinilor? Doar nobilii \u351?i boga\u355?ii au de ce s\u259?
se team\u259?. At\u226?t de deschis \u238?\u351?i exprim\u259? unii oameni
speran\u355?ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi evita privirea \u238?n continuare. Am c\u259?zut pe g\u226?nduri. Ce voia
de la mine? De ce \u238?mi vorbea a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
A urmat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare-i nevoie ca ora\u351?ul nostru s\u259? fie distrus \u351?i jefuit?
Sau, dac\u259? nu, s\u259? cad\u259? \u238?n m\u226?inile latinilor? To\u355?i
oamenii ace\u351?tia ne\u238?nsemna\u355?i nu vor altceva dec\u226?t s\u259?
tr\u259?iasc\u259?, s\u259?-\u351?i c\u226?\u351?tige traiul din munca m\u226?
inilor lor, s\u259? aduc\u259? pe lume copii \u351?i s\u259?-\u351?i p\u259?streze
credin\u355?a str\u259?mo\u351?ilor. Oare exist\u259? \u238?n lume o cauz\u259?
at\u226?t de nobil\u259? pentru care merit\u259? s\u259? mori? Dar ei n-au nimic
altceva dec\u226?t via\u355?a lor. Doar aceast\u259? scurt\u259? via\u355?\u259?
p\u259?m\u226?ntean\u259?. Mi-e mil\u259? de ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe\u351?ti ca o femeie, i-am spus eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt femeie, a spus ea cu r\u259?ceal\u259? \u238?n glas. E oare un defect?
Dar \u351?i femeile sunt \u238?nzestrate cu judecat\u259? \u351?i
inteligen\u355?\u259?. Au fost vremuri c\u226?nd ora\u351?ul acesta a fost guvernat
de femei. De fiecare dat\u259?, \u238?mp\u259?r\u259?tesele s-au dovedit a fi mai
bune dec\u226?t \u238?mp\u259?ra\u355?ii. Dac\u259? \u238?n fruntea ora\u351?ului
ar fi fost acum o femeie, i-am fi trimis pe latini acas\u259?, cu armele lor, cu
galerele lor \u351?i cu \u238?mp\u259?ratul nostru cu tot.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Mai bine turbanul turcilor dec\u226?t tiara pontifical\u259?, nu-i a\u351?
a? am \u238?ntrebat-o eu ironic. Parc\u259? ai vorbi prin gura tat\u259?lui t\u259?
O \u238?ndoial\u259? chinuitoare se strecura \u238?n inima
\u8213? Anna! am spus eu. Credeam c\u259? te cunosc, dar poate c\u259? nu te cunosc
\u238?ndeajuns. E oare adev\u259?rat c\u259? tat\u259?l t\u259?u nu \u351?tie
c\u259? ai r\u259?mas \u238?n ora\u351?? Ai putea s\u259?
juri?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? insul\u355?i! a \u355?ipat ea. De ce s\u259? jur? Dac\u259? vorbesc
ca tat\u259?l meu este pentru c\u259? am \u238?nceput s\u259?-l \u238?n\u355?eleg
mai bine. Abia dup\u259? ce m-am desp\u259?r\u355?it de el am \u238?nceput s\u259?-
l \u238?n\u355?eleg. E un politician mai abil dec\u226?t \u238?mp\u259?ratul,
\u238?\u351?i iube\u351?te poporul mai mult dec\u226?t aceia care, de dragul unor
principii de-ale latinilor, admit ca ora\u351?ul s\u259? fie distrus \u351?i grecii
s\u259? piar\u259? din Constantinopol. E tat\u259?l meu. Nimeni \u238?n afar\u259?
de el n-a \u238?ndr\u259?znit s\u259?-\u351?i expun\u259? convingerile \u238?n
fa\u355?a \u238?mp\u259?ratului. Doar el a f\u259?cut-o. \u206?n ziua c\u226?nd ne-
am cunoscut. D\u259?-mi voie s\u259? fiu m\u226?ndr\u259? de tat\u259?l
meu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am sim\u355?it trupul amor\u355?it \u351?i buzele de ghea\u355?\u259?. I-am spus
\u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-a fost dec\u226?t demagogie ieftin\u259?, \u238?ntr-un mod nedemn, el a
vrut s\u259? se asigure c\u259? poporul este de partea sa. El n-a sfidat pe nimeni.
Dimpotriv\u259?, a l\u259?sat fluviul s\u259? curg\u259?. Pentru acea victorie de o
clip\u259?, a r\u259?mas cu sufletul \u238?nc\u259?rcat. Fiindc\u259? vorbele lui
n-au fost spontane, ci premeditate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna m-a privit uimit\u259?, ca \u351?i cum nu i-ar fi venit s\u259?-\u351?i
cread\u259? urechilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?adar, tu e\u351?ti un adev\u259?rat ap\u259?r\u259?tor al Uniunii?
m-a \u238?ntrebat ea. \u206?n inima ta e\u351?ti un latin, \u238?n\u351?el\u259?tor
este s\u226?ngele t\u259?u grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i chiar dac\u259? ar fi a\u351?a, am spus eu, pe cine ai alege, pe
tat\u259?l t\u259?u sau pe mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat la mine cu fa\u355?a palid\u259? \u351?i cu buzele \u238?ncre\u355?ite
\u351?i mi s-a p\u259?rut ur\u226?t\u259?. O clip\u259? am crezut c\u259? m\u259?
va lovi. Dar s-a st\u259?p\u226?nit, \u351?i-a l\u259?sat dezn\u259?d\u259?
jduit\u259? bra\u355?ele \u238?n jos \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu pot s\u259? te cred. Doar tu nu e\u351?ti latin. Dar oare ce ai \u238?
mpotriva tat\u259?lui meu?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am pierdut calmul \u351?i, b\u226?ntuit de gelozie \u351?i de \u238?
ndoial\u259?, i-am strigat cu furie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E \u238?ntrebarea lui sau a ta? Fiindc\u259? n-a reu\u351?it s\u259?
m\u259? atrag\u259? de partea sa, te-a trimis el oare la mine ca s\u259? m\u259?
\u238?ncerci?\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna s-a ridicat deodat\u259?, \u351?i-a scuturat cu furie iarba de pe ve\u351?
minte, ca \u351?i cum nu de iarb\u259? s-ar fi scuturat, ci de mine. Am sim\u355?it
arsura dispre\u355?ului din \u238?nfl\u259?c\u259?ra\u355?ii ei ochi c\u259?prui,
care \u238?ncepeau s\u259? se piard\u259? \u238?n lacrimi.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Asta n-am s\u259? \u355?i-o iert niciodat\u259?! a strigat ea \u351?i a
\u238?nceput s\u259? alerge orbe\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar s-a \u238?mpiedicat de o piatr\u259? \u351?i a c\u259?zut. Nu m-am gr\u259?bit
s\u259?-i sar \u238?n ajutor. N-am avut mil\u259? de lacrimile ei. \u206?n capul
meu se roteau f\u259?r\u259? \u238?ncetare negre b\u259?nuieli, iar \u238?n
gur\u259? aveam gust de fiere. M\u259? g\u226?ndeam: S\u259? fi reu\u351?it s\u259?
se prefac\u259? at\u226?t de mult? Poate c\u259? a\u351?teapt\u259? s\u259? alerg
dup\u259? ea, poate c\u259? a\u351?teapt\u259? s\u259?-i \u351?terg lacrimile
perfide.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a ridicat \u351?i s-a \u238?ntors \u238?ncet, cu capul plecat. Hariclea se
de\u351?teptase \u351?i ne privea uimit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-am uitat sandalele, a rostit Anna cu voce stins\u259? \u351?i s-a
aplecat s\u259? le ridice.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am pus un picior peste sandale. Degetele de la picioarele ei erau pline de s\u226?
nge. Am sim\u355?it o durere cumplit\u259? c\u226?nd le-am v\u259?
zut.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O clip\u259?! i-am spus eu. Trebuie s\u259? \u238?ncheiem aceast\u259?
afacere. Tu m\u259? cuno\u351?ti, dar nu \u351?tii totul despre mine \u351?i nici
nu vei \u351?ti vreodat\u259?. Sunt \u238?ndrept\u259?\u355?it s\u259? m\u259?
\u238?ndoiesc de toat\u259? lumea. Chiar\par\pard\plain\hyphpar} {
\u351?i de tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu am ales, a spus ea printre din\u355?i, \u238?ncerc\u226?nd s\u259?
trag\u259? sandalele de sub piciorul meu. Am f\u259?cut nebunia de a alege. EU mi-
am \u238?nchipuit c\u259? m\u259? iube\u351?ti. \par\pard\plain\hyphpar} {
Am apucat-o cu am\u226?ndou\u259? m\u226?inile de cap \u351?i, \u238?n ciuda \u238?
mpotrivirii ei, am silit-o s\u259? se ridice. Era mai puternic\u259? dec\u226?t
\u238?mi imaginasem. Am obligat-o s\u259? stea cu fa\u355?a spre mine. Dar de
privit nu m-a privit. A \u238?nchis ochii cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare.
Dac\u259? n-ar fi avut o educa\u355?ie at\u226?t de \u238?nalt\u259?, probabil
c\u259? m-ar fi scuipat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? l\u259?murim acest lucru, am repetat eu. Deci n-ai \u238?
ncredere \u238?n mine, Anna Notaras?\par\pard\plain\hyphpar} {
Gemea neputincioas\u259? \u351?i, printre ochii ei str\u226?n\u351?i, lacrimile se
strecurau \u351?i-i alunecau pe fa\u355?\u259?. \u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, a
\u8213? Oare cum a\u351? putea avea \u238?ncredere \u238?n tine, c\u226?nd tu nu ai
\u238?n mine? N-a\u351? fi crezut.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce mi-ai vorbit astfel? Bun, sunt dispus s\u259? cred c\u259? nu
tat\u259?l t\u259?u te-a \u238?ndemnat. \u350?i, dac\u259?-i a\u351?a, \u238?mi cer
iertare. Dar dac\u259?-i a\u351?a, \u238?nseamn\u259? c\u259?, \u238?n ad\u226?
ncurile inimii tale, crezi c\u259? eu sunt \u238?nc\u259? \u238?n slujba
sultanului. A\u351?a cum crede \u351?i tat\u259?l t\u259?u. A\u351?a cum crede
toat\u259? lumea. Cu excep\u355?ia lui Giustiniani, care este mai \u238?n\u355?
elept dec\u226?t voi to\u355?i. Altfel, nu m-ai fi provocat \u238?n felul acesta.
Ai vrut oare s\u259? m\u259? \u238?ncerci?!\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259?-\u351?i revin\u259? \u351?i mi-a spus cu oarecare
umilin\u355?\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-am vorbit condus\u259? de ra\u355?iunea mea. \u354?i-am explicat
cum g\u226?ndesc eu \u351?i poate c\u259? am vrut, \u238?ntr-adev\u259?r,
s\u259? \u351?tiu cum g\u226?nde\u351?ti \u351?i tu. Dar inten\u355?iile mele au
fost curate, \u238?n orice caz, la fel g\u226?ndesc \u351?i oamenii din popor.
Nimeni nu le poate schimba convingerile.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am dat drumul \u351?i mi-am regretat \u238?ncr\u226?ncenarea. Nu s-a mai aplecat
s\u259?-\u351?i ridice sandalele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ar trebui s\u259? ne ferim de asemenea vorbe, i-am spus eu pe un ton sec.
Cine vorbe\u351?te a\u351?a, e un tr\u259?d\u259?tor, chiar dac\u259? \u238?n inima
lui nu este. Astfel de afirma\u355?ii nu-i pot fi dec\u226?t de folos sultanului
Mehmet. El nu cunoa\u351?te mila. Prin iscoadele sale, el poate fi \u238?n stare
s\u259? semene speran\u355?\u259? \u238?n r\u226?ndul oamenilor simpli, nu
m\u259? \u238?ndoiesc. Dar sunt sigur c\u259?, tot at\u226?t de bine, \u238?\u351?i
poate \u238?nc\u259?lca\par\pard\plain\hyphpar} {
promisiunile, cu excep\u355?ia acelora care sunt legate direct de inten\u355?iile
sale. El nu respect\u259? dec\u226?t curajul. Pentru el, supunerea de bun\u259?voie
este o la\u351?itate, iar de la\u351?i nu are nevoie \u238?n imperiul s\u259?u.
Oricine ar vorbi despre capitulare, pun\u226?ndu-\u351?i speran\u355?ele \u238?n
sultan, nu face altceva dec\u226?t s\u259?-\u351?i sape groapa propriului
morm\u226?nt. Oare nu \u238?n\u355?elegi, dragostea mea, am strigat eu scutur\u226?
nd-o de umeri, c\u259? singurul lui \u355?el este s\u259? fac\u259? din
Constantinopol capitala Imperiului Otoman \u351?i s\u259?-i transforme
bisericile \u238?n moschei? \u206?n Constantinopol, doar pentru grecii sclavi va
mai fi loc. El va distruge p\u226?n\u259? la temelii tot ceea ce a mai r\u259?mas
din Imperiul Bizantin. Asta-i ceea ce vrea \u351?i nu va fi mul\u355?umit p\u226?
n\u259? ce nu-\u351?i va atinge scopul. De ce? Constantinopol este ora\u351?ul de
unde va putea s\u259? domine Orientul \u351?i Occidentul. Nu ne r\u259?m\u226?ne
nimic altceva de f\u259?cut dec\u226?t s\u259? lupt\u259?m p\u226?n\u259? la
cap\u259?t, s\u259? lupt\u259?m chiar \u351?i f\u259?r\u259? speran\u355?\u259?.
Dac\u259? imperiul milenar al Bizan\u355?ului trebuie s\u259? se pr\u259?bu\u351?
easc\u259?, pr\u259?bu\u351?easc\u259?-se cu demnitate! Este singurul adev\u259?r.
Mamele ar trebui mai bine s\u259? zdrobeasc\u259? \u355?estele copiilor lor de
pietre dec\u226?t s\u259? vorbeasc\u259? despre capitulare! Bogat sau s\u259?rac,
cine se va \u238?nclina \u238?n fa\u355?a sultanului \u238?\u351?i va \u238?ntinde
singur g\u226?tul \u238?n fa\u355?a securii c\u259?l\u259?ului. Crede-m\u259?!
Crede-m\u259?, dragostea mea! \u206?l cunosc prea bine pe sultanul Mehmet. De aceea
am preferat s\u259? mor \u238?mpreun\u259? cu voi dec\u226?t s\u259?-l urmez. Nu
doresc s\u259? supravie\u355?uiesc dup\u259? ce Constantinopolul va
muri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cl\u259?tina din cap \u351?i lacrimi de ur\u259? \u351?i umilin\u355?\u259?
str\u259?luceau \u238?n ochii ei c\u259?prui. Obrajii \u238?i ardeau ca focul. Ca
obrajii unei tinere fete, mustrat\u259? de un \u238?nv\u259?\u355?\u259?
tor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu te cred, a spus ea. Trebuie s\u259? te cred. \u206?ns\u259? nu \u238?
n\u355?eleg...\par\pard\plain\hyphpar} {
Complet nedumerit\u259?, a ar\u259?tat spre ora\u351?. Departe, dincolo de
mul\u355?imea nedefinit\u259? de case cenu\u351?ii \u351?i palide, str\u259?lucea
imensa cupol\u259? albastr\u259? a Catedralei Sf\u226?nta Sofia; \u238?ntr-o
alt\u259? direc\u355?ie, \u238?n spatele c\u226?mpurilor de ruine, se vedeau
nenum\u259?ratele cupole ale altor biserici, care dominau \u238?ntinsa mare de case
\u351?i gr\u259?dini. \u350?i, foarte aproape de noi, aurit de soare \u351?i
patinat de ani, c\u226?t cuprindeai cu ochii, se \u238?ntindea ne\u238?nvinsul zid
de ap\u259?rare al ora\u351?ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u238?n\u355?eleg, a repetat ea. Chiar a\u351?a s\u259?rac \u351?i plin
de ruine cum este acum, ora\u351?ul este prea mare, prea vechi, prea bogat, ca
s\u259? poat\u259? fi jefuit \u351?i distrus. Dar sunt sute de mii de oameni care
locuiesc aici. Nu pot fi to\u355?i omor\u226?\u355?i sau v\u226?ndu\u355?i ca
sclavi. Constantinopolul este un ora\u351? prea mare ca s\u259? fie locuit doar de
turci. Doar o sut\u259?, dou\u259? sute de ani au trecut de c\u226?nd turcii nu
erau dec\u226?t ni\u351?te am\u259?r\u226?\u355?i de p\u259?stori t\u226?lhari.
Pentru a pune bazele unui imperiu durabil, ei au nevoie de noi. Sultanul este,
totu\u351?i, un t\u226?n\u259?r luminat, vorbe\u351?te greaca \u351?i latina. Ce
interes ar avea s\u259? ne fac\u259? r\u259?u dup\u259? ce va cuceri ora\u351?ul?
De ce s\u259?-i omoare pe locuitorii ora\u351?ului lui? Nu \u238?n\u355?eleg. Doar
nu mai tr\u259?im \u238?n vremurile lui Ginghis-Han sau ale lui
Tamerlan.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu nu \u238?l cuno\u351?ti pe Mehmet, am mai spus o dat\u259?. El a
citit toate c\u259?r\u355?ile despre Alexandru cel Mare, i-a citit pe to\u355?i
istoricii greci, a citit toate legendele arabe. Nodul gordian este un nod foarte
complicat \u351?i foarte dificil de desf\u259?cut. Pentru turci, Constantinopolul
este nodul gordian. Nodul dintre Orient \u351?i Occident, dintre greci \u351?i
latini, nodul dintre ur\u259? \u351?i ne\u238?ncredere, dintre intrigile tainice
\u351?i cele publice, dintre tratatele \u238?nc\u259?lcate \u351?i tratatele
respectate, nodul \u238?nc\u226?lcitei politici de sute de ani a Bizan\u355?ului.
A\u351?a ceva nu se desface dec\u226?t cu sabia. Nu exist\u259? vinova\u355?i sau
inocen\u355?i. Este doar un popor care va fi trecut prin
sabie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am amintit de privirea p\u259?tima\u351?\u259? a lui Mehmet \u351?i de str\u259?
lucitoarea cruzime din ochii lui galbeni c\u226?nd citea \u238?n limba greac\u259?
istoria lui Alexandru \u351?i a legendarului nod gordian, \u238?ntreb\u226?ndu-
m\u259? din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd despre semnifica\u355?ia unui cuv\u226?nt
mai pu\u355?in cunoscut. Mai tr\u259?ia pe vremea aceea sultanul Murad. Un b\u259?
rbat mic de statur\u259?, p\u226?ntecos, melancolic \u351?i d\u259?r\u226?mat de
b\u259?utur\u259?, cu buzele \u351?i obrajii vine\u355?ii, cu r\u259?suflarea
\u351?uier\u259?toare, Murad a murit \u238?nconjurat de poe\u355?ii \u351?i c\u259?
rturarii care-i erau dragi. El era drept \u351?i milos, \u238?i putea ierta
chiar \u351?i pe du\u351?mani, fiindc\u259? era s\u259?tul de r\u259?zboaie. A
cucerit Tesalonicul, a fost nevoit s\u259? asedieze Constantinopolul, a \u238?nvins
la Varna. Totu\u351?i, \u238?n inima lui, niciodat\u259? nu a dorit r\u259?zboiul.
Dispre\u355?uia r\u259?zboiul. Dar Murad a procreat o bestie, \u238?n ultimii ani
de via\u355?\u259?, a \u238?n\u355?eles el \u238?nsu\u351?i; \u238?i era greu
s\u259?-\u351?i priveasc\u259? fiul \u238?n ochi, at\u226?t de str\u259?in \u238?i
era Mehmet. Cum a\u351? fi putut s\u259?-i explic Annei? Mie mi-au trebuit \u351?
apte ani ca s\u259? pot pricepe adev\u259?rata natur\u259? a lui
\u8213? Sultanul Murad nu credea \u238?n putere, am \u238?nceput eu s\u259?-i
explic. Dup\u259? p\u259?rerea lui, suveranul este un orb care se las\u259?
antrenat de al\u355?i orbi, un instrument de exercitare a voin\u355?ei \u351?i de
reprimare a dezvolt\u259?rii, care nu reu\u351?e\u351?te s\u259? conduc\u259?
evenimentele sau s\u259? le tempereze. El a \u351?tiut s\u259? se bucure de
frumuse\u355?ile vie\u355?ii, de femei, de poezie \u351?i de vin. Deseori, \u238?n
zilele b\u259?tr\u226?ne\u355?ii lui, r\u259?t\u259?cea ame\u355?it de vin prin
serai, cu un trandafir \u238?n m\u226?n\u259?, dorind astfel s\u259? arate
c\u259? \u351?i frumuse\u355?ea tot zadarnic\u259? este. El credea c\u259? toate
fiin\u355?ele sunt doar pulbere. Credea c\u259? tot universul este alc\u259?tuit
din gr\u259?un\u355?e de pulbere ce se \u238?nv\u226?rtesc \u238?n neant; \u238?n
ciuda acestor convingeri, \u351?i-a f\u259?cut rug\u259?ciunea la timpul potrivit,
a respectat \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura Islamului, a construit moschei, a dat de
m\u226?ncare s\u259?racilor \u351?i a pus bazele universit\u259?\u355?ii de la
Adrianopol. Oamenii din genera\u355?ia lui l-au respectat \u351?i l-au considerat
plin de credin\u355?\u259?. El doar z\u226?mbea descurajat c\u226?nd \u238?i erau
pream\u259?rite dib\u259?cia \u351?i calit\u259?\u355?ile.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am continuat s\u259?-mi dep\u259?n amintirile:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sultanul Murad... \u206?n melancolia de care era b\u226?ntuit, a fost cea
mai binevoitoare \u351?i iubitoare fiin\u355?\u259? pe care am \u238?nt\u226?lnit-
o. \u350?tia s\u259? r\u226?d\u259? fiec\u259?ruia. R\u226?sul este o compensare
pentru disperarea din aceast\u259? lume, a\u351?a spunea. A \u238?ncercat s\u259?
m\u259? \u238?nve\u355?e \u351?i pe mine s\u259? r\u226?d. \u350?i, pentru c\u259?
eu n-am \u238?nv\u259?\u355?at, a \u238?nceput s\u259? m\u259? numeasc\u259?,
amuzat, \u238?ngerul; \u238?ngerii sunt \u238?ntuneca\u355?i \u351?i austeri,
\u238?ngerii nu \u351?tiu s\u259? r\u226?d\u259?. Mul\u355?i dintre cei care-l
\u238?nconjurau au adoptat numele \u238?n sensul propriu-zis, fiindc\u259? nu l-
au \u238?n\u355?eles pe Murad. Dar el m-a numit a\u351?a doar pentru c\u259? \u238?
ngerii nu \u351?tiu s\u259? r\u226?d\u259?. Doar Dumnezeu \u351?tie s\u259? r\u226?
d\u259?, spunea el. O dat\u259? i-am cerut ca \u238?n clipa mor\u355?ii s\u259?-
mi \u238?ng\u259?duie s\u259?-l \u355?in de m\u226?n\u259?. Dar ideea nu l-a
amuzat; filozofia lui avea totu\u351?i o limit\u259?. De aceea, m-a trimis la
Magnesia ca s\u259? \u238?ngrijesc c\u226?inii lui Mehmet.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Anna s-a uitat foarte ciudat la mine \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce-mi poveste\u351?ti acum despre sultanul Murad? Ce leg\u259?
tur\u259? are aceast\u259? poveste cu cearta de mai \u238?
nainte?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai r\u259?bdare! Poate vei \u238?n\u355?elege, i-am spus eu. \u206?nc\u259?
de c\u226?nd era copil, Murad s-a angajat \u238?n reprimarea revoltei dervi\u351?
ilor \u351?i a \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? fie ne\u238?ndur\u259?tor. Despre
c\u259?petenia spiritual\u259? a dervi\u351?ilor torlak se spune c\u259? putea
s\u259? umble pe deasupra apelor; \u238?n Dumnezeul cre\u351?tinilor \u351?i \u238?
n cel al Islamului el recuno\u351?tea acela\u351?i Dumnezeu \u351?i afirma c\u259?
fiecare credin\u355?\u259? este la fel de important\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Credincio\u351?ilor le interzicea orice avere, fiindc\u259?, spunea el, toate
bunurile sunt pentru to\u355?i. El \u238?nsu\u351?i umbla cu capul neacoperit.
P\u226?n\u259? la urm\u259? a fost r\u259?stignit, apoi purtat din sat \u238?n sat
pe spinarea unei c\u259?mile, ca to\u355?i cei care \u238?i admirau ideile s\u259?
vad\u259? cu ochii lor c\u259? nici un Dumnezeu nu-l ajut\u259?. Dar \u238?n
fiecare loc se adunau \u238?n jurul lui b\u259?rba\u355?i, femei, b\u259?tr\u226?ni
\u351?i copii, care strigau: Tat\u259?l nostru! Ia-ne \u351?i pe noi \u238?n \u238?
mp\u259?r\u259?\u355?ia Ta ! Mul\u355?i au murit atunci decapita\u355?i, nimeni nu
le \u351?tie num\u259?rul, \u351?i \u238?n toate locurile, \u238?mprejurul c\u259?
milei care-l purta pe cel crucificat, au curs r\u226?uri de s\u226?nge. Dar \u351?i
\u238?n zilele noastre mai sunt oameni \u238?n Anatolia care umbl\u259? cu capul
neacoperit. Mai t\u226?rziu, Murad nu a putut uita toate aceste \u238?nt\u226?
mpl\u259?ri s\u226?ngeroase \u351?i b\u259?nuiesc c\u259? niciodat\u259? nu \u351?
i-a iertat-o lui \u238?nsu\u351?i. De aceea, nici \u238?n zilele celor mai mari
biruin\u355?e, el nu a crezut \u238?n putere, de aceea a fost a\u351?a cum a
fost.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai po\u355?i s\u259? ascul\u355?i? Poate vei \u238?n\u355?elege. Nu numai
despre Murad sau despre Mehmet. Poate vei \u238?n\u355?elege de ce sunt eu a\u351?a
cum sunt. Poetul pe care Murad l-a iubit cel mai mult era Poetul Orb, care a
tr\u259?it acum cinci sute de ani \u238?ntr-un loc numit Maarri, \u238?n apropiere
de Alep. Doar o singur\u259? dat\u259? \u238?n via\u355?\u259? a fost la Bagdad,
dar acolo oamenii l-au dispre\u355?uit fiindc\u259? era orb. Dup\u259? ce s-a
\u238?ntors de la Bagdad, a tr\u259?it p\u226?n\u259? la b\u259?tr\u226?ne\u355?
e \u238?n satul lui, \u238?ntr-o s\u259?r\u259?cie cumplit\u259?. Murad nu se
s\u259?tura niciodat\u259? s\u259?-i reciteasc\u259? versurile \u351?i, chiar
dac\u259? nu fac parte din \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura dreapt\u259? a Coranului,
cuno\u351?tea multe dintre ele pe de rost.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am spus mai departe:\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe Poetul Orb l-am iubit \u351?i eu. Nu pentru credin\u355?a lui, ci pentru
scepticismul lui. C\u226?nd am \u238?nv\u259?\u355?at limba arab\u259?, am tradus
din versurile sale, nu at\u226?t pentru poezia \u238?n sine, c\u226?t pentru ideile
lui deosebite. Vrei s\u259? ascul\u355?i c\u226?teva dintre g\u226?ndurile acestui
poet?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i, f\u259?r\u259? s\u259?-i mai a\u351?tept r\u259?spunsul, am \u238?nceput
s\u259? declam:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ng\u259?lbenit ni-i chipul, \u238?ncr\u226?ncenat\u259? gura,
avem ficatul negru \u351?i-n ochi albastrul mor\u355?ii,\par\pard\plain\hyphpar} {
dar eu nu am putere s\u259? trec de pragul por\u355?ii,\par\pard\plain\hyphpar} {
\~s\u259? r\u259?t\u259?cesc \u238?n noapte urm\u226?nd c\u259?r\u259?ri str\u259?
ine \u8213? \par\pard\plain\hyphpar} {
sunt orb, nici o c\u259?rare nu-i clar\u259? pentru mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ai v\u259?zut diminea\u355?a c\u226?nd s-au \u238?n\u259?l\u355?at corbii spre
cer\par\pard\plain\hyphpar} {
cum au \u238?ntors spre tine partea lor dreapt\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Ai v\u259?zut cum au trecut porumbeii cenu\u351?ii \u238?n
zbor\par\pard\plain\hyphpar} {
pe l\u226?ng\u259? tine?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe mine m-au trimis din nou s\u259? r\u259?t\u259?cesc, \par\pard\plain\hyphpar} {
dar n-am g\u259?sit nici lumea, nici patima credin\u355?ei,\par\pard\plain\hyphpar}
{
\~\u238?ntoarcerea nu-i oare, de drumul nu-l g\u259?sesc,\par\pard\plain\hyphpar} {
doar de ne\u238?n\u355?elesul \u351?i-am\u259?r\u259?ciunea min\u355?
ii?\par\pard\plain\hyphpar} {
Cel care-\u351?i spune rug\u259?ciunea spre r\u259?s\u259?
rit\par\pard\plain\hyphpar} {
nu-\u351?i pierde nicidecum cucernicia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu, eu am v\u259?zut gazel\u259? ce se temea de moarte,\par\pard\plain\hyphpar}
{
bubuitul tunetului o \u238?ngrozea,\par\pard\plain\hyphpar} {
lucirea fulgerului o f\u259?cea nebun\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pas\u259?re, \u238?ncrede-te-n mine \par\pard\plain\hyphpar} {
Nu-\u355?i fie fric\u259?, gazel\u259?,\par\pard\plain\hyphpar} {
nu-\u355?i voi face vreun r\u259?u.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntre tine \u351?i mine\par\pard\plain\hyphpar} {
nu este nici o deosebire.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna a mi\u351?cat u\u351?or din cap. P\u259?rul ei muritor era str\u259?lucitor ca
aurul. Pielea muritoare a trupului, alb\u259? ca filde\u351?ul. Obrajii ei,
sur\u226?sul buzelor ei \u8213? un minunat univers m\u259?rginit. S\u259? fie oare
efemer tot ceea ce am g\u259?sit \u238?n ochii ei, tot ceea ce am sim\u355?it mai
cunoscut dec\u226?t orice alt lucru cunoscut?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vrei s\u259? spui c\u259? \u238?ntre oameni \u351?i animale nu exist\u259?
nici cea mai mic\u259? deosebire? m-a \u238?ntrebat ea. Dar oamenii g\u226?ndesc.
Animalele nu pot g\u226?ndi, nu pot vorbi, nu au spirit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?inii g\u226?ndesc, elefan\u355?ii g\u226?ndesc. Chiar dac\u259? nu
vorbesc. Dac\u259? \u351?tii s\u259? ascul\u355?i, p\u259?s\u259?rile \u238?\u351?i
pot face cunoscute g\u226?ndurile. C\u226?inii \u238?i pot conduce pe orbi. De cele
mai multe ori, caii sunt mai \u238?n\u355?elep\u355?i dec\u226?t st\u259?p\u226?nii
lor. Dac\u259? este s\u259? apreciem dup\u259? g\u226?ndire, nu cred c\u259?
oamenii sunt mai buni dec\u226?t animalele. Dar vorbeam despre Abu al-Ala, Poetul
Orb. El nu voia s\u259? m\u259?n\u226?nce carne. Nu pentru a posti, ci pentru
c\u259? el considera animalele asemenea oamenilor. Chiar \u351?i Sf\u226?ntul
Francisc le-a cuv\u226?ntat p\u259?s\u259?rilor \u351?i pe\u351?tilor. Dar de ce
s\u259? discut\u259?m despre aceste lucruri, pe care niciodat\u259? nu le vom putea
cunoa\u351?te?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am amintit diminea\u355?a de toamn\u259? c\u226?nd am v\u259?zut semnele
mor\u355?ii pe fa\u355?a sultanului Murad. M\u259?ce\u351?ele coapte str\u259?
luceau ro\u351?ii-ar\u259?mii \u238?ntre ve\u351?tejitele tufe ale gr\u259?
dinii, \u238?n v\u259?zduh pluteau aromele toamnei. El m-a \u238?ndemnat s\u259?-i
vorbesc. Iar eu i-am vorbit despre nem\u259?rginire \u351?i m\u259?rginire, despre
moarte \u351?i nemurire, p\u226?n\u259? ce, plictisit, sultanul mi-a f\u259?cut un
semn cu m\u226?na s\u259? \u238?ncetez \u351?i a recitat din versurile Poetului
Orb:\par\pard\plain\hyphpar} {
Am v\u259?zut b\u259?rba\u355?i str\u226?n\u351?i laolalt\u259?.
C\u259?utau s\u259? g\u259?seasc\u259? adev\u259?rul care \u238?ntotdeauna ne
scap\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acolo, \u238?n lungi cortegii, ei aduc jertfe tot anul,\~ duminica \u351?i \u238?n
zi de sabat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul nu-i dec\u226?t flac\u259?r\u259? ce se aprinde doar o singur\u259? dat\u259?
\u8213? \u350?i arde p\u259?tima\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd pasiunea s-a consumat p\u226?n\u259? la cap\u259?t,\~ se stinge
flac\u259?ra.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul Murad a ridicat sc\u226?rbit m\u226?na \u351?i \u351?i-a \u238?ntrerupt
recitarea, accept\u226?nd doar existen\u355?a \u351?i non-existen\u355?a. A refuzat
efortul de a g\u226?ndi dincolo de acestea. El nu era mai bun sau mai r\u259?u
dec\u226?t aceia care se mul\u355?umesc s\u259?-\u351?i \u238?mplineasc\u259?
rug\u259?ciunea \u238?n biserici sau \u238?n moschei, f\u259?r\u259? a dori s\u259?
cunoasc\u259? mai mult. Dind\u259?r\u259?tul celor cinci sute de ani care au
trecut, Poetul Orb a strigat \u351?i i-a chemat \u238?n \u238?ntuneric pe mul\u355?
i dezn\u259?d\u259?jdui\u355?i. Chiar \u351?i pe mine m-a chemat \u351?i m-a
convins \u238?n clipele-mi de sl\u259?biciune, p\u226?n\u259? c\u226?nd sunetul
glasului s\u259?u s-a pierdut \u238?n inima mea dominat\u259? de mult mai
puternicul glas al drumului meu. Nu m-am mul\u355?umit s\u259? fiu doar un orb, ca
Murad.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sultanul Murad, am continuat eu, nu credea \u238?n putere. El g\u226?ndea
c\u259? via\u355?a, chiar \u351?i aceea a unui suveran, nu-i altceva dec\u226?t o
sc\u226?nteie purtat\u259? de v\u226?nt p\u226?n\u259? \u238?n \u238?ntunecimi,
\u238?ns\u259? Mehmet crede \u238?n putere. El este convins c\u259? prin
voin\u355?\u259? poate for\u355?a evenimentele. El are o inteligen\u355?\u259? mai
mare \u351?i o intui\u355?ie mai bun\u259? dec\u226?t Murad. El \u351?tie. Pentru
el nu exist\u259? drept sau nedrept, adev\u259?rat sau fals. Este gata oric\u226?nd
s\u259? treac\u259? prin torente de s\u226?nge uman pentru a ajunge la ceea ce
\u351?i-a propus. Am continuat \u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar el este \u238?n\u355?elept, el are dreptate. \u206?n suferin\u355?a
\u351?i moartea a o mie de oameni, a zece mii de oameni, a o sut\u259? de mii de
oameni nu \u238?ncape mai mult\u259? suferin\u355?\u259? dec\u226?t \u238?n moartea
unui singur om, fie el \u351?i cel mai umil dintre oameni. Cifrele nu ajut\u259?
dec\u226?t s\u259? exprime m\u259?sura lucrurilor finite. Ele apar\u355?in
aritmeticii. Singura m\u259?sur\u259? a suferin\u355?ei \u351?i a mor\u355?ii este
omul, cupa \u238?n care \u238?ncape un ocean de suferin\u355?e. De aceea a putut
Hristos, prin patimile \u351?i prin moartea lui, s\u259? r\u259?scumpere toate
p\u259?catele lumii; \u238?n \u238?mp\u259?r\u259?\u355?ia lui Hristos este
acela\u351?i lucru dac\u259? sabia reteaz\u259? un cap de grec, o sut\u259? de
capete sau dou\u259? sute de mii. Numerele \u351?i cifrele n-au
importan\u355?\u259? dec\u226?t pentru acela care vrea s\u259? domine lumea m\u259?
rginit\u259?. Pentru el nu exist\u259? dec\u226?t numere \u238?n raport cu alte
numere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru el, pentru Mehmet, nu exist\u259? fiin\u355?e umane.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Oare ce \u238?ncerci s\u259?-mi dovede\u351?ti? m-a \u238?ntrebat
deodat\u259? Anna cu o voce nelini\u351?tit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea, i-am spus, \u238?n ciuda s\u259?r\u259?ciei \u351?i a
neputin\u355?ei cuvintelor, am \u238?ncercat s\u259?-\u355?i dovedesc c\u259? te
iubesc mai mult dec\u226?t orice din lume. Cu disperare, f\u259?r\u259? nici o
speran\u355?\u259?. Tu e\u351?ti Grecia mea. Pentru mine, tu e\u351?ti
Constantinopolul. C\u226?nd i se va fi \u238?mplinit timpul, din Constantinopol nu
va r\u259?m\u226?ne nimic. Tot astfel, c\u226?nd timpul ce \u355?i s-a dat se va
\u238?mplini, trupul \u355?i se va \u238?ntoarce \u238?n pulberea de unde a venit.
Dragostea p\u259?m\u226?nteasc\u259? este doar o \u238?ngrozitoare triste\u355?e
\u351?i disperare; \u238?n dragostea noastr\u259?, suntem \u351?i mai \u238?
nc\u259?tu\u351?a\u355?i dec\u226?t al\u355?i oameni \u238?n lan\u355?urile
timpului efemer \u351?i ale spa\u355?iului m\u259?rginit. Tu ai de\u351?teptat
\u238?n mine dorin\u355?a disperat\u259? a m\u259?rginirii \u351?i
efemerului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea! Sub chipul t\u259?u frumos r\u226?nje\u351?te un craniu de
mort. Sub ve\u351?minte, dincolo de pielea neted\u259? a trupului t\u259?u, dincolo
de \u238?nveli\u351?urile de carne, a\u351?teapt\u259? la p\u226?nd\u259? un
schelet de mort. La fel ca atunci, \u238?n tinere\u355?e, c\u226?nd de\u351?
tept\u226?ndu-m\u259? \u238?n trilurile privighetorii, am v\u259?zut dansul macabru
al mor\u355?ii, tot a\u351?a \u238?\u355?i citesc fiin\u355?a. Dragostea este o
moarte \u238?nceat\u259?. C\u226?nd te \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?ez, \u238?
mbr\u259?\u355?i\u351?ez un cadavru. C\u226?nd \u238?\u355?i s\u259?rut gura,
s\u259?rut buzele unui mort. At\u226?t de nebun\u259? \u238?mi este iubirea,
at\u226?t de \u238?nsp\u259?im\u226?ntat\u259?... Dar ea nu m-a \u238?n\u355?eles.
De aceea i-am spus: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu \u355?i-ai r\u259?nit picioarele din cauza mea. Doar suferin\u355?\u259?
\u351?i durere \u238?\u355?i aduc. Las\u259?-m\u259? s\u259? te
ajut!\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am luat sandalele, ea s-a sprijinit de mine \u351?i am condus-o p\u226?n\u259? la
rezervorul cu ap\u259?. \u206?i era destul de greu s\u259? p\u259?\u351?easc\u259?
printre urzicile care \u238?i \u351?fichiuiau picioarele la tot pasul. Chiar
dac\u259? spiritul ei se revoltase \u238?mpotriva convingerilor mele, trupul ei
avea \u238?ncredere \u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am a\u351?ezat-o \u238?n apropierea jgheabului pe unde curge apa \u351?i i-am
sp\u259?lat picioarele. Chipul ei s-a f\u259?cut palid dintr-o dat\u259?. A
\u8213? Nu, nu mai pot suporta!\par\pard\plain\hyphpar} {
Era \u238?n puterea mea. Undeva, departe, un p\u259?stor sufla \u238?n fluier.
Sunete duioase, ascu\u355?ite \u238?mi str\u259?pungeau inima. Soarele ardea
puternic. I-am m\u226?ng\u226?iat picioarele, pielea lor vie \u351?i cald\u259?. S-
o fi prins \u238?n bra\u355?e, s\u259?-i fi s\u259?rutat gura! N-ar fi rezistat,
chiar de-ar fi vrut s\u259? mi se opun\u259?. Dar nu, nu-i era fric\u259? de mine.
M\u259? privea deschis cu ochii ei c\u259?prui.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ridic\u259?-te! i-am spus. \u354?ine-te de mine ca s\u259?-\u355?i pun
sandalele \u238?n picioare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mi ard obrajii, a spus ea. Am uitat s\u259?-mi feresc fa\u355?a de
soare. \u350?i picioarele-mi sunt arse de soare. Binecuv\u226?ntez zilele pe care
le mai am de tr\u259?it!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? plecarea ei, am continuat exerci\u355?iile de r\u259?zboi, iar
Giustiniani a dat ordin s\u259? fie ridicat pe ziduri unul dintre tunurile de mare
calibru. De fapt, voia s\u259?-i obi\u351?nuiasc\u259? pe voluntari cu detun\u259?
tura \u351?i cu mirosul de pulbere, dar mai ales s\u259?-i fac\u259? s\u259? \u238?
n\u355?eleag\u259? c\u259? loviturile tunului pricinuiesc mai mult team\u259?
dec\u226?t stric\u259?ciuni, fiindc\u259? el, \u238?ntr-adev\u259?r, a\u351?a
crede. Speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului au poruncit artileri\u351?tilor
s\u259? fixeze, c\u226?t de tare posibil, tunul pe zid. Lovitura a fost
perfect\u259? \u351?i proiectilul de m\u259?rimea unui cap de om a zburat p\u226?
n\u259? departe, afund\u226?ndu-se apoi \u238?n p\u259?m\u226?nt. \u350?ocul a fost
at\u226?t de puternic, \u238?nc\u226?t p\u259?m\u226?ntul dimprejur s-a cutremurat.
Dar \u351?i mai r\u259?u s-a cutremurat b\u259?tr\u226?nul zid, \u238?n care s-a
c\u259?scat o fisur\u259?, iar multe pietre s-au rostogolit \u238?n
peribolos\'5c'7b1\'5c'7d. Nimeni n-a fost r\u259?nit, dar rezultatele acestei
\u238?ncerc\u259?ri au confirmat, \u238?ntr-o oarecare m\u259?sur\u259?,
afirma\u355?ia lui Giustiniani: tunurile sunt mai periculoase pentru tunari
dec\u226?t pentru du\u351?mani; \u238?nt\u226?mplarea a produs o impresie
deprimant\u259?. Parc\u259? nevenindu-le s\u259?-\u351?i cread\u259? ochilor,
c\u259?lug\u259?rii \u351?i artizanii au r\u259?mas \u238?ncremeni\u355?i \u351?i
au privit spre zidul fisurat, iar \u238?n sufletul lor s-a strecurat \u238?ndoiala.
Zidurile nu sunt de neclintit, rezisten\u355?a lor este
iluzorie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe partea din afara zidurilor, p\u226?n\u259? la orizont, nu mai era nimic. Rupte,
proasp\u259?t ap\u259?rutele ramuri de chiparos \u351?i de platan z\u259?ceau ca
osemintele albe pe p\u259?m\u226?ntul cenu\u351?iu par\u355?ial \u238?nverzit.
Pomii fructiferi aveau crengile rupte, iar bordeiele din afara zidurilor se
pr\u259?bu\u351?iser\u259?, lipsindu-i astfel pe asediatorii ce urmau s\u259?
vin\u259? de materialele care le-ar fi putut fi de folos. Nimic nu mai p\u259?rea
s\u259? aib\u259? via\u355?\u259? pe p\u259?m\u226?ntul
devastat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Puntea peste \u351?an\u355?ul ce \u238?nconjoar\u259? zidul nu fusese
distrus\u259?, a\u351?a c\u259? am poruncit s\u259? fie deschis\u259? jum\u259?
tatea nezidit\u259? a por\u355?ii \u351?i am trimis oameni s\u259? recupereze
proiectilul. Un t\u259?ietor de piatr\u259? iscusit are nevoie de o zi pentru a
ciopli un astfel de proiectil sferic. Simulasem o adev\u259?rat\u259?
lupt\u259?, \u238?n turnuri \u351?i \u238?n spatele crenelurilor zidurilor \u238?i
aliniasem pe arca\u351?i. De aceea, oamenii pe care i-am trimis dup\u259? proiectil
au privit suspicio\u351?i \u238?n jur \u351?i nu s-au sim\u355?it nicidecum \u238?n
siguran\u355?\u259?. Dar \u351?i-au revenit repede \u351?i au recuperat
proiectilul, pe care l-au adus \u238?napoi ca pe o
prad\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai t\u226?rziu, c\u226?\u355?iva solda\u355?i s-au sc\u259?ldat \u238?n \u351?
an\u355?ul ce \u238?nconjoar\u259? zidurile, \u238?n care mai este ap\u259?
proasp\u259?t\u259? \u351?i curat\u259?. Este larg de treizeci de pa\u351?i \u351?i
tot at\u226?t de ad\u226?nc. Apa de mare sau apa din marile cisterne ale ora\u351?
ului ajunge aici prin canale temeinic zidite. Barajele separ\u259? diferitele
sectoare, a\u351?a c\u259? apa nu se poate scurge. Dar \u238?n dreptul Blahernelor
nu exist\u259? nici un \u351?an\u355?, pentru c\u259? p\u259?m\u226?ntul
coboar\u259? abrupt \u238?n mare. \u206?n schimb, la Blaherne sunt cele mai
rezistente ziduri \u351?i turnuri, iar cl\u259?dirile palatului sunt lipite de
zidurile ce le ap\u259?r\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar marele zid a cedat, chiar dac\u259? nu s-a tras dec\u226?t o dat\u259? cu
tunul.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-are nici un rost s\u259? ne mai cert\u259?m. Fiecare cu ideile sale. Trupul ei
m\u259? \u238?n\u355?elege. Inima, nu.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am g\u226?ndit c\u259? este \u238?n\u355?elept s\u259?-l previn pe Giustiniani
despre ceea ce vorbesc oamenii din popor. Nu a fost c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in
afectat \u351?i s-a uitat la mine ca la un imbecil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici un om cu judecat\u259? nu dore\u351?te r\u259?zboiul, a spus el.
Adev\u259?rul este c\u259? fiecare femeie dore\u351?te ca b\u259?rbatul \u351?i
copiii ei s\u259? tr\u259?iasc\u259?. Nimeni nu vrea s\u259?-i fie distrus\u259?
casa ori s\u259?-i fie furate lucrurile. De-a\u351? fi fost negustor, \u355?\u259?
ran, bijutier sau \u355?es\u259?tor n-a\u351? fi dorit pentru nimic \u238?n lume
r\u259?zboiul. Am v\u259?zut at\u226?tea r\u259?zboaie. Dar poporul nu are nici o
importan\u355?\u259?. Zece oameni bine \u238?narma\u355?i pot supune o mie de
oameni, \u238?nc\u259? de pe vremea romanilor se \u351?tie acest lucru. Poporul?
Dac\u259?-i nevoie, poate striga ceea ce i se porunce\u351?te s\u259? strige. Ca
boul care urmeaz\u259? s\u259? fie \u238?njungheat, care p\u259?\u351?e\u351?te cu
ochii lega\u355?i urm\u226?ndu-\u351?i cu umilin\u355?\u259? st\u259?p\u226?nul.
Abia c\u226?nd simte \u238?n n\u259?ri mirosul s\u226?ngelui, \u238?ncearc\u259?
s\u259? se r\u259?zvr\u259?teasc\u259? dar atunci este prea t\u226?rziu. Mul\u355?
imea nu mai poate face nimic c\u226?nd i s-a hot\u259?r\u226?t soarta. Nimic
altceva dec\u226?t s\u259? lupte. Nu-\u355?i mai face griji pentru ceea ce g\u226?
nde\u351?te poporul, Jean Ange! \u350?i a continuat, oarecum
amuzat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar dac\u259? e\u351?ti at\u226?t de \u238?nv\u259?\u355?at precum
e\u351?ti, la solda\u355?i nu te pricepi. Capacitatea de a fi soldat este un dar cu
care te na\u351?ti. Unii se nasc solda\u355?i, al\u355?ii nu vor ajunge
niciodat\u259?, chiar de-ar cunoa\u351?te perfect tot ce are leg\u259?tur\u259? cu
r\u259?zboiul. De aceea, au fost \u238?ntotdeauna b\u259?rba\u355?i care, chiar
\u351?i de pe pozi\u355?ia de sclav, au putut s\u259? se ridice \u351?i s\u259?
domine un popor. Disciplina, instruc\u355?ia \u351?i morala militar\u259? sunt tot
ceea ce-i trebuie unui soldat ca s\u259? fie soldat. Un adev\u259?rat comandant de
r\u259?zboi \u351?tie ce trebuie s\u259?-l \u238?nve\u355?e pe un soldat \u351?i ce
fel de exemple s\u259?-i dea pentru a ob\u355?ine tot ceea ce dore\u351?te de la
el. Dar cum reu\u351?e\u351?te s-o fac\u259?, nu cred c\u259? \u355?i-a\u351? putea
explica... \u206?ndat\u259? dup\u259? ce am fost \u238?nvestit cu func\u355?ia de
comandant, am dat ordin s\u259? fie str\u226?nse \u351?i inventariate toate armele
din acest ora\u351?, at\u226?t ale nobililor, c\u226?t \u351?i ale oamenilor
simpli. Chiar \u351?i fiii arhon\u355?ilor au trebuit s\u259?-\u351?i aduc\u259?
arbaletele \u238?ncrustate cu filde\u351?. Chiar \u351?i m\u259?celarii \u351?i-au
adus sat\u226?rele de spart oase \u351?i de tocat carne; \u238?n fiecare zi,
dup\u259? instruc\u355?ie, armele sunt depozitate la Arsenal. Doar gardienii au
dreptul s\u259? umble \u238?narma\u355?i. Oricine are dreptul s\u259? se
instruiasc\u259? \u238?n m\u226?nuirea armei care-i este pe plac, dar nimeni nu are
dreptul s-o ia acas\u259?. Un popor dezarmat este inofensiv. C\u226?nd am ajuns la
Constantinopol, ora\u351?ul fierbea de ur\u259? \u351?i de ne\u238?ncredere
fa\u355?\u259? de latini. Eu am restabilit calmul \u351?i disciplina \u238?n
ora\u351?. Acum to\u355?i b\u259?rba\u355?ii se instruiesc energic pentru a-i
ap\u259?ra zidurile. Iar cei care \u238?i conduc sunt latini. Oare acesta nu-i un
succes militar? Nu fi nelini\u351?tit din pricina poporului,
Jean\par\pard\plain\hyphpar} {
Ange! Oamenii vor lupta pentru via\u355?a lor, iar eu voi fi vigilent, ca nici o
tr\u259?dare s\u259? nu-i destabilizeze.\par\pard\plain\hyphpar} {
A continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Un adev\u259?rat pericol sunt doar marinarii no\u351?tri care n-au nimic de
f\u259?cut. Neast\u226?mp\u259?rul lor este cauza tuturor tulbur\u259?rilor care-i
enerveaz\u259? at\u226?t pe latini, c\u226?t \u351?i pe greci. Nici r\u259?
zboinicii vene\u355?ieni \u238?n armuri nu reu\u351?esc s\u259?-i lini\u351?
teasc\u259? pe ace\u351?ti destr\u259?b\u259?la\u355?i care nu mai \u351?tiu cu ce
s\u259?-\u351?i piard\u259? timpul. De-a\u351? fi fost eu sultanul, a\u351? fi
distrus mai degrab\u259? aceste cor\u259?bii revoltate dec\u226?t ora\u351?ul. Nici
n-ar fi prea mare lucru de f\u259?cut. Doar de p\u226?ndit v\u226?ntul favorabil,
de pus m\u226?na pe c\u259?pitani \u351?i pe timonieri, de t\u259?iat lan\u355?
urile de ancorare \u351?i gata, toate cor\u259?biile pline cu bog\u259?\u355?ii
\u8213? \u238?n drum spre Gallipoli! La drept vorbind, din Pera sosesc destul de
des b\u259?rci pline cu pe\u351?te, ulei, vin \u351?i tot felul de
fleacuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a aruncat o privire r\u259?ut\u259?cioas\u259? \u351?i, frec\u226?ndu-\u351?i
m\u226?inile, a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-a fost greu s\u259?-l conving pe \u238?mp\u259?rat ca s\u259?-i
pun\u259? la treab\u259? pe marinari. Oare de ce s\u259? pl\u259?teasc\u259? el
fiec\u259?rei cor\u259?bii cu puturo\u351?i c\u226?te trei sute de duca\u355?i pe
lun\u259?? Grecii cer bani pentru fiece piatr\u259? pe care o urc\u259? pe
ziduri \u351?i pentru fiece co\u351? cu p\u259?m\u226?nt pe care-l car\u259?. Este
drept \u351?i firesc. Sunt oameni s\u259?raci, dar inimo\u351?i, care trebuie
s\u259?-\u351?i hr\u259?neasc\u259? familia. Dar fiece lovitur\u259? de t\u226?
rn\u259?cop \u238?l cost\u259? \u351?i mai scump pe \u238?mp\u259?rat dac\u259?
marinarii \u238?\u351?i petrec ziua c\u226?nt\u226?nd din fluier \u351?i dans\u226?
nd pe cor\u259?biile lor. \u206?mp\u259?ratului \u238?i este team\u259? s\u259? nu
intre \u238?n conflict cu c\u259?pitanii cor\u259?biilor vene\u355?iene dac\u259?
le-ar pretinde marinarilor s\u259? fac\u259? \u351?i altceva \u238?n afar\u259?
de \u238?ntre\u355?inerea propriilor cor\u259?bii. Dar, \u238?n sf\u226?r\u351?it,
eu am ob\u355?inut numirea lui Aloisio Diedo \u238?n func\u355?ia de comandant al
flotei.\par\pard\plain\hyphpar} {
A precizat insist\u226?nd pe fiecare cuv\u226?nt:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Comandant al \u238?ntregii flote \u351?i a portului. Deci, \u238?ncep\u226?
nd de m\u226?ine, luni, \u238?n zori, toate galerele mari se vor \u238?ntoarce la
Cornul de Aur \u351?i vor ancora \u238?n portul Kyneghion de la Blaherne.
Lope\u355?i, t\u226?rn\u259?coape \u351?i co\u351?uri pentru transportat p\u259?
m\u226?ntul, toate sunt preg\u259?tite. Treaba pe care o au ei de f\u259?cut este
s\u259? sape un \u351?an\u355? de la Poarta Cr\u259?pat\u259? p\u226?n\u259? la
Turnul lui Anemas, unde terenul este drept. N-ar avea nici un rost s\u259? fie
l\u259?sa\u355?i turcii s\u259? se apropie de port, s\u259? ajung\u259? aproape de
zidurile Blahernelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a aruncat o privire ciudat\u259? \u351?i a continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ori s\u259? \u238?nceap\u259? s\u259? sape galerii subterane pentru a putea
p\u259?trunde \u238?n palat. Am aflat c\u259?, pe l\u226?ng\u259? cavaleri, s\u226?
rbii le-au promis turcilor \u351?i speciali\u351?ti \u238?n s\u259?p\u259?turi
subterane. Se \u238?n\u355?elege c\u259? despotul Serbiei, vulpoiul acela b\u259?
tr\u226?n, nu a anun\u355?at deschis lucrul acesta. Dar dac\u259? tot \u351?i-a
c\u259?s\u259?torit el rudele cu prin\u355?i \u351?i prin\u355?ese de la toate
cur\u355?ile, din Ungaria p\u226?n\u259? \u238?n Trapezunt, le-a trimis scrisori
\u238?n care a pl\u226?ns cu melancolie pentru soarta b\u259?rba\u355?ilor din
mine, pe care nu mai are cum s\u259?-i pl\u259?teasc\u259?. Chiar \u351?i
basileului Constantin i-a scris cer\u226?ndu-i ajutorul \u351?i cer\u226?ndu-\u351?
i, \u238?n acela\u351?i timp, iertare, c\u259? a fost nevoit s\u259?-i trimit\u259?
sultanului cavaleria. Dar printre r\u226?ndurile acelei scrisori multe se pot citi.
Evident c\u259?, pentru a \u238?ncepe o at\u226?t de laborioas\u259? lucrare de
construc\u355?ie a unei noi tran\u351?ee, Giustiniani era informat asupra
inten\u355?iilor sultanului. Dar nu m\u259? puteam concentra asupra acestui lucru.
Ceea ce m-a uimit cel mai mult a fost faptul c\u259? Lukas Notaras fusese ignorat.
Este sigur c\u259? at\u226?t proprietarii, c\u226?t \u351?i c\u259?pitanii
cor\u259?biilor nu admiteau s\u259? fie subodona\u355?i unui comandant grec. Dar
cum se face c\u259? \u238?mp\u259?ratul, chiar \u238?n acest moment, a \u238?
ndr\u259?znit s\u259?-l loveasc\u259? at\u226?t de s\u226?ngeros pe megaduce? I-am
\u8213? S\u259?pt\u259?m\u226?n\u259? de s\u259?pt\u259?m\u226?n\u259? a tot
a\u351?teptat Lukas Notaras ca s\u259? te sf\u259?tuie\u351?ti cu el, iar acum,
f\u259?r\u259? s\u259? fi avut cel pu\u355?in o \u238?ntrevedere, tu l-ai dat la o
parte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Giustiniani a protestat, ridic\u226?nd bra\u355?ul, \u351?i a
\u8213? Dimpotriv\u259?, dimpotriv\u259?! Apreciind, \u238?mpreun\u259? cu \u238?
mp\u259?ratul \u351?i consilierii lui, c\u259? Lukas Notaras este un strateg
nemaipomenit de bun, am considerat c\u259? i se cuvine un loc demn \u238?n ap\u259?
rarea ora\u351?ului, pe m\u259?sura rangului s\u259?u \u351?i deosebitei lui
experien\u355?e. Ce-ar fi putut face cu pr\u259?p\u259?ditele lui dromoane, c\u226?
nd latinii \u238?\u351?i doresc un comandant de-al lor? Dar el a fost avansat
\u238?n rang, fiindc\u259? i s-a dat comanda ap\u259?r\u259?rii unei importante
p\u259?r\u355?i a zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mi-a venit s\u259? cred.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare voi sunte\u355?i nebuni cu to\u355?ii? am strigat eu. De ce-l \u238?
mpinge\u355?i s\u259? p\u259?c\u259?tuiasc\u259?? Este r\u259?u at\u226?t pentru
el, c\u226?t \u351?i pentru ora\u351?. Oare a uitat toat\u259? lumea c\u259? el
prefer\u259? turbanul sultanului tiarei pontificale?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-i nimic, a rostit calm Giustiniani, foarte bine dispus pentru c\u259?
reu\u351?ise s\u259? m\u259? enerveze. Dar aceast\u259? hot\u259?r\u226?re este o
dovad\u259? a perfectei \u238?n\u355?elegeri care exist\u259? acum \u238?ntre
latini \u351?i greci ,\u238?ntre sus\u355?in\u259?torii \u351?i adversarii Uniunii,
\u238?n dorin\u355?a lor comun\u259? de a ap\u259?ra ora\u351?ul. De ce s\u259? fie
dat la o parte un om doar pentru convingerile pe care le are? Lukas Notaras va
asigura ap\u259?rarea unui sfert din zidurile Constantinopolului. A\u351?a a
hot\u259?r\u226?t \u238?n unanimitate consiliul de r\u259?zboi. Trebuie pus
cap\u259?t intrigilor \u351?i ne\u238?ncrederii. Ne \u238?ntindem unul altuia o
m\u226?n\u259? fr\u259?\u355?easc\u259? pentru ap\u259?rarea acestui ora\u351?
minunat, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti beat? Oare \u238?mp\u259?ratul \u351?i-a pierdut min\u355?
ile?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mp\u259?ratul l-a convocat pe megaduce la Blaherne. Probabil
c\u259? \u238?n acest moment sunt pe cale s\u259? se \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?
eze \u351?i s\u259? se pupe, a continuat Giustiniani pe acela\u351?i ton ironic.
Cine \u351?tie, poate pl\u226?ng de fericire c\u259?, \u238?n sf\u226?r\u351?it, s-
au reg\u259?sit. Grecii pl\u226?ng repede, la fel ca vene\u355?ienii. Ce s\u259?-i
faci? Noi, genovezii, suntem mai pu\u355?in sensibili. Dar p\u226?n\u259? \u351?i
eu sunt emo\u355?ionat acum la g\u226?ndul c\u259? bunul meu sim\u355? a reu\u351?
it s\u259?-i \u238?mpace pe vechii adversari. \par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? care s-a pref\u259?cut c\u259?-\u351?i \u351?terge o lacrim\u259? din
col\u355?ul ochiului, \u238?n timp ce abia se st\u259?p\u226?nea s\u259? nu
izbucneasc\u259? \u238?n r\u226?s. De\u351?i nu i-am apreciat gluma, el a continuat
pe acela\u351?i ton:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se \u238?n\u355?elege c\u259? lui Lukas Notaras \u238?i va fi mai u\u351?or
s\u259? suporte pierderea dromoanelor, dac\u259? tot a ob\u355?inut aceast\u259?
func\u355?ie important\u259?. Ca prim\u259? condi\u355?ie a ap\u259?r\u259?rii
portului, Aloisio Diedo cere ca ambarca\u355?iunile mici sau nefolositoare s\u259?
fie \u238?nl\u259?turate. A\u351?a se face c\u259? galerele imperiale vor fi
dezarmate \u351?i trase pe uscat. Nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259? marinarii \u351?
i solda\u355?ii de pe dromoane \u238?i vor fi de mare folos lui Lukas Notaras la
ap\u259?rarea p\u259?r\u355?ii de zid ce i-a fost \u238?ncredin\u355?at\u259?,
fiindc\u259? eu n-am de unde s\u259?-i dau lui oameni. Dar nu te nelini\u351?ti!
mi-a spus Giustiniani. Vor mai fi trase la mal sau scufundate \u351?i alte
ambarca\u355?iuni mici, pentru c\u259? altfel, de li se vor rupe \u238?n timpul
luptelor par\u226?mele de leg\u259?tur\u259?, ar putea lua foc, pun\u226?nd
astfel \u238?n pericol cor\u259?biile mari de r\u259?zboi. Pe de alt\u259? parte,
nemaifiind bune de folosit, nu vor mai duce \u238?n ispit\u259? pe nimeni s\u259?
fug\u259?. A\u351?a c\u259? ordinea \u238?ncepe s\u259? domneasc\u259? \u351?i pe
mare. Chiar dac\u259?-i vene\u355?ian, Aloisio Diedo este un b\u259?rbat de
isprav\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a, vas\u259?zic\u259?! am spus eu. Chiar voi \u238?l \u238?
mpinge\u355?i pe megaduce \u238?n bra\u355?ele sultanului. Voi \u238?l sili\u355?i
s\u259? mearg\u259? pe un drum pe care, probabil, \u238?nc\u259? ezit\u259?
s\u259?-l aleag\u259?. Dar el este grec \u351?i \u355?ine la poporul s\u259?u.
Voi \u238?l deposeda\u355?i de port \u351?i de cor\u259?biile pe care le-a
reparat \u351?i le-a echipat cu aurul lui. Voi lovi\u355?i \u238?ntr-un om care a
fost destul de mult lovit. Eu nu v\u259? pot \u238?n\u355?elege politica, nici a
ta, nici a \u238?mp\u259?ratului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar noi nu-l deposed\u259?m de nici un port, a spus Giustiniani cu o
v\u259?dit\u259? fals\u259? inocen\u355?\u259? \u238?n glas. Noi \u238?i retragem
doar cor\u259?biile. Dar el se va bucura \u238?n continuare de \u238?ntregul port,
fiindc\u259?-i va ap\u259?ra zidurile. De la concesiunea vene\u355?ienilor p\u226?
n\u259? la Blaherne. Tot zidul interior al portului. Ceva mai mult de cinci mii de
pa\u351?i. \u206?n timp ce eu, modest, m\u259? mul\u355?umesc doar cu o mie de
pa\u351?i de-a lungul drumului terestru.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu aveam nevoie s\u259? m\u259? uit pe hart\u259? pentru a \u238?n\u355?elege
despre ce era vorba. At\u226?ta timp c\u226?t navele latinilor \u238?mpiedicau
intrarea \u238?n port, nici un asalt nu amenin\u355?a zidul dinspre mare. Pentru a
ap\u259?ra partea aceea lung\u259? de zid, era nevoie doar de o m\u226?n\u259? de
oameni, care trebuia s\u259? urm\u259?reasc\u259? mi\u351?carea din port. De fapt,
acesta era locul cel mai pu\u355?in expus. Ar fi trebuit ca turcii s\u259?
aib\u259? aripi ca s\u259? ajung\u259? acolo; \u238?ncredin\u355?\u226?ndu-i-se
comanda acestei p\u259?r\u355?i de zid, lui Notaras i s-a f\u259?cut o onoare
lipsit\u259? de importan\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am \u238?n\u355?eles bine despre ce-i vorba, Giustiniani a izbucnit
\u238?ntr-un hohot de r\u226?s, \u351?i-a lovit coapsele \u351?i a spus:
\u8213? \u206?n sf\u226?r\u351?it, ai priceput! Dar este o por\u355?iune
imens\u259?, mai lung\u259? dec\u226?t a oric\u259?rui alt comandant. Notaras va
trebui s\u259? se arate mul\u355?umit, de\u351?i numai el va \u351?ti c\u226?t de
am\u259?r\u226?t va fi \u238?n inima lui. \u350?i, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259?, va \u238?n\u355?elege, fiindc\u259? nu-i un b\u259?rbat
prost.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n felul acesta, am spus eu, \u238?i ar\u259?ta\u355?i, \u238?n modul
cel mai onorabil, c\u226?t de profund\u259? v\u259? este ne\u238?ncrederea \u238?n
el. Poate c\u259? a\u351?a-i mai \u238?n\u355?elept.
Poate...\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a \u238?ncetat brusc s\u259? r\u226?d\u259? \u351?i s-a uitat \u238?
ntreb\u259?tor la mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?l \u238?mpiedic\u259?m s\u259? tr\u259?deze, a rostit el serios,
\u238?nc\u259? de la \u238?nceputul asediului, el va fi ocupat cu zidurile lui
\u351?i nu va mai avea prilejul s\u259? ne atace pe la spate, chiar dac\u259? va
vrea. Eu nu \u238?n\u355?eleg de ce e\u351?ti nemul\u355?umit. Doar tu \u238?
nsu\u355?i m-ai sf\u259?tuit s\u259? m\u259? feresc de
La drept vorbind, are dreptate. Cu mult bun-sim\u355?, a g\u259?sit modul cel mai
discret de a-l scoate din joc pe Notaras. Totu\u351?i, de ce sunt eu nemul\u355?
umit?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n r\u259?p\u259?it de tobe \u351?i \u238?n sunete de trompete, galerele mari
au ajuns \u238?n portul Kyneghion. Marinarii \u351?i solda\u355?ii au cobor\u226?t
de pe cor\u259?bii \u238?n r\u226?nduial\u259? \u351?i, dup\u259? ce li s-au dat
t\u226?rn\u259?coape, sape \u351?i co\u351?uri, au m\u259?r\u351?\u259?luit spre
Palatul Hebdomon, \u238?n grupuri distincte, cu steagul fiec\u259?rei cor\u259?
bii \u238?n fa\u355?\u259?, p\u226?n\u259? au ajuns la ziduri. Acolo au fost \u238?
nt\u226?mpina\u355?i c\u259?lare \u351?i saluta\u355?i de \u238?mp\u259?ratul
Constantin, cu coroana din aur pana\u351?at\u259? pe cap, \u238?nso\u355?it de o
suit\u259? str\u259?lucitoare, \u238?nve\u351?m\u226?ntat\u259? \u238?n aur \u351?i
purpur\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Locul unde urma s\u259? fie s\u259?pat \u351?an\u355?ul fusese trasat \u351?i
m\u259?surat, a\u351?a c\u259? fiecare comandant a \u238?nfipt fanionul \u238?n
zona ce-i revenea. P\u226?n\u259? la Turnul lui Anemas, unde terenul \u238?ncepe
s\u259? urce, \u351?an\u355?ul va avea o lungime de dou\u259? sute de pa\u351?i.
L\u259?rgimea \u351?i ad\u226?ncimea vor fi de c\u226?te opt picioare. Va s\u259?
zic\u259? nu este o munc\u259? nemaipomenit de grea pentru cei dou\u259? mii de
oameni. La un semn al \u238?mp\u259?ratului, slujitorii au dat cep la zeci de
butoaie de vin \u351?i fiecare b\u259?rbat a b\u259?ut dup\u259? c\u226?t de mare
i-a fost setea. Nu-i de mirare c\u259? dup\u259? aceea, apuc\u226?ndu-se de lucru,
au c\u226?ntat \u351?i au s\u259?pat cu mult\u259? r\u226?vn\u259?, \u351?i unii s-
au \u238?ntrecut \u238?ntre ei s\u259? umple co\u351?urile cu p\u259?m\u226?nt,
\u238?n timp ce al\u355?ii au alergat s\u259? le descarce pentru a fi \u238?
nt\u259?rit zidul exterior. Priveli\u351?tea era s\u259?rb\u259?toreasc\u259?
\u351?i a atras o mul\u355?ime de curio\u351?i. Prezen\u355?a \u238?mp\u259?ratului
i-a \u238?ncurajat pe comandan\u355?i \u351?i pe ofi\u355?eri. P\u226?n\u259?
\u351?i proprietarii au dat o m\u226?n\u259? de ajutor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n amurg, lucrul era aproape terminat. Desigur, \u351?an\u355?ul este departe
de marele \u351?an\u355? de ap\u259?rare, care are pere\u355?ii zidi\u355?i din
c\u259?r\u259?mid\u259?. Dar lucr\u259?torii greci nu \u351?i-au pierdut vremea
\u351?i au \u238?nt\u259?rit pere\u355?ii, sus\u355?in\u226?ndu-i cu b\u226?rne
\u351?i pietre, ca s\u259? nu se pr\u259?bu\u351?easc\u259? atunci c\u226?nd va fi
umplut cu ap\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi \u238?nchipuiam c\u259? Giustiniani are \u238?ncredere \u238?n mine. Abia
acum \u238?n\u355?eleg c\u259? a fost tot timpul convins c\u259? l-am min\u355?it.
Nu am putut afla nimic de la el \u238?n afar\u259? de ceea ce, de obicei, un om
perspicace poate \u238?n\u355?elege sau presupune, f\u259?r\u259? s\u259? se bazeze
pe ceva concret. E cert c\u259?, din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, m-a trimis \u238?
n ora\u351? sub diferite pretexte ne\u238?nsemnate. Am \u238?n\u355?eles c\u259?
atunci el a fost la \u238?ntruniri secrete sau c\u259? a \u238?nt\u226?lnit
iscoadele care, prin intermediul Perei, i-au adus ve\u351?ti despre preg\u259?
tirile de r\u259?zboi pe care le face sultanul.\par\pard\plain\hyphpar} {
E un om care \u351?tie s\u259? g\u226?ndeasc\u259? \u351?i s\u259? aprecieze corect
o situa\u355?ie, un om viclean \u351?i cu mult\u259? experien\u355?\u259?, chiar
dac\u259? aparent las\u259? impresia unui b\u259?utor cumsecade, interesat \u238?n
permanen\u355?\u259? de vin, care spune direct tot ceea ce g\u226?nde\u351?te;
\u238?n ciuda vulgarei categorii de nobili din care face parte, e un r\u259?zboinic
norocos. Iar \u238?n trupa lui sunt doar nobili aventurieri din Genova. Din
pu\u355?inele vorbe pe care le-a spus, am \u238?n\u355?eles c\u259? navigase din
Genova pentru a-l \u238?nt\u226?lni \u238?n tain\u259? pe ducele de Milano, care
guverneaz\u259? \u351?i Genova, deci este \u351?i podestat de Pera. \u206?n mod
v\u259?dit, aceast\u259? expedi\u355?ie de r\u259?zboi, el, Giustiniani, a g\u226?
ndit-o \u351?i a preg\u259?tit-o. Neutralitatea este o condi\u355?ie necesar\u259?
pentru comer\u355?ul Genovei. Dar, mai \u238?nainte, Giustiniani fusese \u238?ntr-o
func\u355?ie oficial\u259?, podestat de Caffa. Genova are o politic\u259?
ciudat\u259?: m\u226?na st\u226?ng\u259? nu \u351?tie niciodat\u259? ce face
m\u226?na dreapt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aparent, ai spune c\u259? Giustiniani se afl\u259? \u238?n cele mai bune rela\u355?
ii cu bailul Vene\u355?iei, Gerolamo Minotto cel gras. \u206?nsu\u351?i comandantul
suprem al flotei vene\u355?iene le-a confirmat vene\u355?ienilor s\u259?i bunele
inten\u355?ii ale lui Giustiniani. Du\u351?mani de sute de ani, vene\u355?ienii
\u351?i genovezii au \u238?nceput s\u259?-\u351?i uite du\u351?m\u259?nia \u351?i
s\u259? apere Constantinopolul, la fel cum grecii au \u238?ncercat s\u259? uite ura
pe care o au fa\u355?\u259? de latini. B\u226?nd din cupa prieteniei, to\u355?i au
promis s\u259?-\u351?i uite vechile du\u351?m\u259?nii \u351?i s\u259? lupte
doar \u238?ntru slava Domnului \u351?i pentru \u238?ntreaga binecuv\u226?ntat\u259?
lume cre\u351?tin\u259?, dup\u259? cum spuneau versurile pe care le c\u226?ntau
cu \u238?nfl\u259?c\u259?rare marinarii vene\u355?ieni pe c\u226?nd s\u259?pau
\u351?an\u355?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Insula Lemnos \u351?i titlul de duce sunt, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, o
teribil de incitant\u259? r\u259?splat\u259? pentru un simplu r\u259?zboinic
norocos. Dar cu c\u226?t am \u238?nceput s\u259?-l cunosc mai bine pe Giustiniani,
cu at\u226?t mai mult am \u238?n\u355?eles c\u259? r\u259?zboinic norocos poate
c\u259? este, dar simplu, \u238?n nici un, caz nu. Mai \u238?nainte de toate, e
genovez. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, la Constantinopol, cor\u259?biile
vene\u355?ienilor sunt mai numeroase dec\u226?t cele ale genovezilor, dar nu
trebuie uitat c\u259? \u238?n portul din Pera sunt ancorate multe cor\u259?bii
neutre din Genova.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, \u238?n planurile secrete ale lui Giustiniani
exist\u259? mai multe posibilit\u259?\u355?i, dar el \u351?tie bine s\u259? le
ascund\u259? \u238?n ad\u226?ncurile inimii lui. Comandant de r\u259?zboi cu
mult\u259? experien\u355?\u259?, va \u351?ti cum s\u259? ac\u355?ioneze la momentul
potrivit \u238?n favoarea lui \u351?i a genovezilor. Dar, deocamdat\u259?, este
gata s\u259? apere ora\u351?ul \u238?mpotriva turcilor. Ce se va \u238?nt\u226?mpla
dup\u259? aceea r\u259?m\u226?ne de v\u259?zut. Dar este latin. Chiar de l-ar
\u238?nvinge pe sultan \u351?i ar salva ora\u351?ul, de partea grecilor nu va fi
niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acum dou\u259? sute cincizeci de ani, dogele Vene\u355?iei a condus cruciada
Constantinopolului \u351?i a ob\u355?inut pentru scurt\u259? vreme, at\u226?t
c\u226?t \u355?ine via\u355?a unui om, suprema\u355?ia asupra latinilor. S\u259?
fie oare acum r\u226?ndul Genovei? Dac\u259? sultanul ar fi \u238?nfr\u226?nt,
probabil c\u259? Pera ar renun\u355?a la neutralitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce g\u226?nduri! S\u259? nu mai am eu oare \u238?ncredere \u238?n nici un om? De ce
trebuie s\u259? m\u259? \u238?ndoiesc de toate? M\u259? \u238?ndoiesc c\u259?
sultanul va \u238?nvinge? Nu de mult\u259? vreme am aflat c\u259? \u238?mp\u259?
ratul Constantin a \u238?nt\u259?rit cu sigiliul de aur promisiunea f\u259?
cut\u259? voievodului Ioan Huniade, eroul, c\u259? va ceda Ungariei fort\u259?
rea\u355?a Selymbria de pe \u355?\u259?rmul M\u259?rii Marmara, dac\u259? Huniade
va consim\u355?i s\u259? rup\u259? armisti\u355?iul de trei ani \u238?ncheiat cu
sultanul. Dar Huniade a \u238?nc\u259?lcat o dat\u259? un tratat solemn de pace.
Cruciada care s-a \u238?ncheiat la Vama... De atunci, a \u238?nceput s\u259? fie
prudent. De dou\u259? ori s-a izbit \u238?n cap p\u226?n\u259? la s\u226?nge.
S\u259? aib\u259? Ungaria at\u226?t de multe rezerve, de-\u351?i permite din
patru \u238?n patru ani s\u259?-\u351?i piard\u259? o\u351?
tirea?\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u226?ntuit de g\u226?nduri amare, dup\u259? ce m-am \u238?ntors dintr-o
inutil\u259? plimbare la Poarta Harisian\u259?, unde fusese doar o ceart\u259?
obi\u351?nuit\u259? \u238?ntre greci \u351?i latini, m-am dus la Giustiniani \u351?
i i-am spus hot\u259?r\u226?t:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? n-ai \u238?ncredere \u238?n mine, po\u355?i s\u259?-mi
porunce\u351?ti chiar s\u259? plec. Nu-i nevoie s\u259? g\u259?se\u351?ti tot felul
de pretexte ca s\u259? m\u259? \u238?ndep\u259?rtezi de l\u226?ng\u259? tine.
\u350?i-a \u238?ntins grumazul ca un taur \u351?i m-a privit cu ochii bulbuca\u355?
i de o ipocrit\u259? mirare; \u238?n fiin\u355?a lui expansiv\u259? s\u259?
l\u259?\u351?luie\u351?te o putere teribil\u259? de seduc\u355?ie b\u259?rb\u259?
teasc\u259?; e greu s\u259? i te \u238?mpotrive\u351?ti. Nu po\u355?i r\u259?
m\u226?ne mult\u259? vreme sup\u259?rat pe el.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu e\u351?ti prietenul meu, a spus Giustiniani. De ce-ar trebui s\u259?
\u351?tii mai mult dec\u226?t ai nevoie? Eu te protejez, ca s\u259? nu te
doar\u259? capul. E doar un semn de prietenie. Pe de alt\u259? parte, a continuat
el binevoitor, e, \u238?ntr-adev\u259?r, o prostie s\u259? trimit un b\u259?rbat
at\u226?t de cultivat ca tine pentru rezolvarea unor conflicte ne\u238?nsemnate.
Dar ia-\u355?i c\u226?teva zile libere, prietene, acum, c\u226?t mai este timp! Am
observat c\u259? ai devenit un b\u259?rbat tare evlavios. Ai fost v\u259?zut de
multe ori rug\u226?ndu-te \u238?n compania c\u259?lug\u259?ri\u355?elor. Probabil
c\u259? vrei s\u259?-\u355?i m\u226?ntui sufletul. E un motiv suficient pentru a fi
liber un timp oarecare. \u354?i-l acord cu generozitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar v\u259?z\u226?ndu-mi expresia \u238?ncr\u226?ncenat\u259? a fe\u355?ei, a spus
repede:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fii atent, iubite Jean Ange, fiindc\u259? de fiecare dat\u259? c\u226?nd
m\u259? sf\u259?tuiesc cu \u238?mp\u259?ratul, Phrantzes nu uit\u259? s\u259?
m\u259? trag\u259? la o parte \u351?i s\u259?-mi cear\u259?, s\u259? m\u259? roage,
s\u259? m\u259? implore s\u259? te radiez de pe listele ofi\u355?erilor mei. Fac o
prostie ireparabil\u259?, spune el. \u206?nc\u259?lzesc la s\u226?n un \u351?arpe
veninos. De fapt, ar vrea s\u259? te \u238?nchid\u259? \u238?n Turnul de
Marmur\u259?, pentru a te proteja de toate ispitele. Dar poate n-ar fi chiar
at\u226?t de r\u259?u dac\u259? te-ai odihni \u238?n Turnul de Marmur\u259?, a
ad\u259?ugat Giustiniani ca s\u259? m\u259? nec\u259?jeasc\u259?, fiindc\u259?
a\u351?a ai putea s\u259? meditezi \u351?i s\u259? te apropii de sfin\u355?enie.
Cine \u351?tie, poate se vor g\u259?si s\u259? vin\u259? \u351?i acolo c\u259?
lug\u259?ri\u355?e milostive, care s\u259?-\u355?i aduc\u259? de m\u226?ncare. Unde
mai pui c\u259? deasupra pu\u355?ului prin care sunt arunca\u355?i \u238?n mare cei
executa\u355?i ai putea s\u259? le speli picioarele c\u226?nd vrei tu. Acolo,
\u238?ntr-adev\u259?r, vei avea tot ce-\u355?i dore\u351?
Mi s-au \u238?nro\u351?it obrajii de ru\u351?ine \u351?i de indignare. Nu l-a\u351?
fi crezut \u238?n stare s\u259? m\u259? spioneze. Totu\u351?i, a f\u259?cut-o
acolo, la Poarta de Aur.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este fata unui pantofar c\u259?lug\u259?ri\u355?a aceea, am spus eu
am\u259?r\u226?t. Prieten\u259? cu servitorul meu Manuil. Mi-a adus o dat\u259? un
co\u351? de m\u226?ncare, fiindc\u259? pe Manuil \u238?l dureau genunchii \u351?i
i-ar fi fost greu s\u259? fac\u259? un drum at\u226?t de lung. \u350?i-a r\u259?nit
picioarele de pietre. Era firesc s-o ajut, mai cu seam\u259? c\u259? am studiat
medicina. Nu-i o ru\u351?ine s\u259?-\u355?i aju\u355?i
aproapele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles, bine\u238?n\u355?eles, a spus Giustiniani. \u350?i
Iisus Hristos s-a umilit \u351?i a sp\u259?lat picioarele discipolilor s\u259?i.
Dar afl\u259? c\u259? nu m\u259? prea omor eu dup\u259? explica\u355?ii st\u226?
ngace. Timpu-i scurt \u351?i ne scap\u259? printre degete. A\u351?a c\u259?
rostuie\u351?te-\u355?i timpul cu folos! Nu pentru c\u259? n-am \u238?ncredere
\u238?n tine, ci pentru c\u259? vreau s\u259?-\u355?i fac o favoare!\~
\u206?n ciuda a tot ce am g\u226?ndit despre el, n-a\u351? putea spune c\u259? nu-l
plac. \u350?i poate c\u259? n-a fost at\u226?t de prietenos cu mine doar
conven\u355?ional, cred c\u259? \u351?i el \u355?ine la mine. E drept c\u259? a
primit pietrele pre\u355?ioase de la mine, dar niciodat\u259? nu m-am g\u226?ndit
c\u259? \u238?n felul acesta l-am cump\u259?rat. Va fi generos cu mine sau m\u259?
va sp\u226?nzura, va consim\u355?i s\u259? fiu \u238?nchis \u238?n turn, cine
\u351?tie?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?ncredere \u238?n mine nu are.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar a\u351?a? a strigat el, r\u226?z\u226?nd \u238?n urma mea. O
fat\u259? de pantofar! La Constantinopol, p\u226?n\u259? \u351?i o fat\u259? de
pantofar are picioare de prin\u355?es\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acum dou\u259? zile, sultanul a plecat din Adrianopol. De aici \u238?ncolo, zilele
pe care le mai avem de tr\u259?it ne sunt num\u259?rate.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u259?lug\u259?rii M\u259?n\u259?stirii Sf\u226?nta Fecioar\u259?, care se
afl\u259? \u238?n afara zidurilor ora\u351?ului, au refuzat s-o goleasc\u259? de
podoabe \u351?i s-o p\u259?r\u259?seasc\u259?. P\u226?n\u259? acum, din spatele
zidurilor groase ale m\u259?n\u259?stirii, ei s-au ap\u259?rat cu arme \u351?i
s\u259?ge\u355?i \u238?mpotriva jafurilor t\u226?lharilor turci. Au fost ap\u259?
ra\u355?i de zece solda\u355?i, care au primit ordin s\u259? se \u238?
ntoarc\u259? \u238?n ora\u351?, fiindc\u259?-i o prostie s\u259? moar\u259? a\u351?
a, degeaba, c\u226?nd vor veni turcii. Dar c\u259?lug\u259?rii au refuzat s\u259?
p\u259?r\u259?seasc\u259? m\u259?n\u259?stirea, \u238?mp\u259?ratul nu-i poate
obliga.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fort\u259?rea\u355?a Selymbria de pe \u355?\u259?rmul M\u259?rii Marmara se
ap\u259?r\u259? \u238?n continuare. Credeam c\u259? s-a \u351?i predat,
fiindc\u259? multe turnuri de paz\u259? \u351?i locuri strategice se afl\u259?
\u238?n m\u226?inile trupelor neregulate ale turcilor. F\u259?r\u259?
s\u259?-\u351?i piard\u259? r\u259?bdarea, ba\u351?buzucii au \u238?nconjurat-o
\u351?i a\u351?teapt\u259? trupele de r\u259?zboi ale
De acolo, \u238?n puterea nop\u355?ii, au reu\u351?it s\u259? se strecoare
nev\u259?zu\u355?i, cu o mic\u259? ambarca\u355?iune, c\u226?\u355?iva oameni care
au adus ve\u351?ti. Au \u238?ntrebat dac\u259? pot p\u259?r\u259?si fort\u259?
rea\u355?a. Nu mai aveau nici for\u355?\u259? s\u259? se \u238?ntoarc\u259? \u238?n
ora\u351?. Intrarea \u238?n port este blocat\u259? de turci. I-au cerut \u238?
mp\u259?ratului o corabie cu care s\u259?-i salveze pe ap\u259?r\u259?torii
fort\u259?re\u355?ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar v\u226?ntul nu-i favorabil \u351?i nici un comandant de corabie n-a vrut
s\u259?-\u351?i asume un risc at\u226?t de mare doar pentru c\u226?teva zeci de
b\u259?rba\u355?i. Oamenii Selymbriei sunt pierdu\u355?i. Dac\u259? vor continua
s\u259? se apere, este ca \u351?i cum ei \u238?n\u351?i\u351?i \u351?i-au hot\u259?
r\u226?t pedeapsa cu moartea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul Constantin le-a trimis urm\u259?torul mesaj: Ave\u355?i \u238?
ncredere \u238?n Dumnezeu! Eu nu v\u259? pot ajuta. \par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a spus Anna Notaras:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a nu se mai poate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu ne-am certat. Prea p\u226?nteco\u351?i sunt norii destinului de deasupra
capetelor noastre. A\u351?teptarea m\u259? persecut\u259?, g\u226?tul \u238?mi este
uscat \u351?i inima grea. La fel cum odinioar\u259?, \u238?ntre pere\u355?ii de
piatr\u259?, prins \u238?n lan\u355?uri, a\u351?teptam pa\u351?ii c\u259?l\u259?
ului. Atunci nu aveam nimic de pierdut, nimic dup\u259? care s\u259?-mi par\u259?
r\u259?u. Acum a\u351? putea-o pierde pe ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost de acord \u351?i am rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, a\u351?a nu se mai poate. Oamenii \u238?ncep s\u259? ne remarce. S-ar
putea s\u259?-\u355?i recunoasc\u259? chipul. Str\u259?zile au ochi, colonadele
urechi. Tat\u259?l t\u259?u te-ar putea lua acas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mi-e team\u259? de tata.Ve\u351?m\u226?ntul de c\u259?lug\u259?
ri\u355?\u259? m\u259? ap\u259?r\u259?. Nu asta am vrut s\u259?
spun.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am mers \u238?mpreun\u259? \u238?n v\u226?rful colinei Acropole \u351?i ne-am
odihnit la umbra platanilor, pe treptele portalului de marmur\u259? \u238?ng\u259?
lbenit\u259?. \u206?n apropiere, dintr-o cr\u259?p\u259?tur\u259? a ie\u351?it o
\u351?op\u226?rl\u259? \u351?i a r\u259?mas \u238?ncremenit\u259? pe o piatr\u259?.
La picioarele noastre str\u259?luceau argintii valurile M\u259?rii Marmara.
Bosforul \u238?\u351?i etala panglica albastr\u259?, \u238?ntunecat\u259? \u238?
ntre verdele de prim\u259?var\u259? al dealurilor. Pe cealalt\u259? parte, \u238?n
fa\u355?a portului, se vedeau zidurile Perei. Flamura Genovei flutura \u238?n
v\u226?rful unui turn.\par\pard\plain\hyphpar} {
Hariclea n-a fost cu noi. A r\u259?mas acas\u259? la mine s\u259? spele rufe \u351?
i s\u259?-i povesteasc\u259? lui Manuil despre vie\u355?ile sfin\u355?ilor. S-a
b\u259?ut mult vin \u238?n casa mea ast\u259?zi. Dar eu \u351?i Anna nu mai puteam
s\u259? r\u259?m\u226?nem \u238?n cas\u259?. Nelini\u351?tea ne-a \u238?mpins
afar\u259?, sub cerul liber. Vom avea \u238?ncredere \u238?n norocul nostru p\u226?
n\u259? ce vom fi descoperi\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu asta am vrut s\u259? spun, a repetat ea. Ai \u238?n\u355?eles tu prea
bine la ce m-am g\u226?ndit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Avea fruntea \u238?nro\u351?it\u259? de soare. \u350?i-a \u238?ntins picioarele,
\u351?i-a strecurat degetele \u238?n iarb\u259?. \u350?i obrajii \u238?i erau
ro\u351?ii de soare, iar pe buze avea un z\u226?mbet. Dar \u238?n ochii ei
frumo\u351?i se citea descurajarea. Mult\u259? triste\u355?e era \u238?n ochii
ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ve\u351?mintele de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259? \u238?mi ascund
personalitatea, a spus ea. Nu sunt o c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?. De c\u226?nd
mi-am p\u259?r\u259?sit familia \u351?i am renun\u355?at la obiceiurile \u238?n
care am fost educat\u259? s\u259? tr\u259?iesc, m\u259? simt mai s\u259?n\u259?
toas\u259? \u351?i mai fericit\u259? dec\u226?t oric\u226?nd. Ceea ce m\u259?
n\u226?nc are gust, aerul pe care-l respir este mai bun, \u238?ntr-adev\u259?r,
simt c\u259? tr\u259?iesc. Sunt o fiin\u355?\u259? vie, am un trup, dar acest trup
este nelini\u351?tit. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu \u238?\u355?i respect ve\u351?m\u226?ntul, i-am spus pe un ton
sec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a-i, a aprobat ea ironic. Poate prea mult. Nu, tu nu po\u355?i
profana nimic sf\u226?nt. Tu nici m\u259?car nu \u238?ndr\u259?zne\u351?ti s\u259?
m\u259? atingi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu exist\u259? dragoste f\u259?r\u259? dorin\u355?\u259?, i-am spus eu. Dar
mie \u238?mi este de-ajuns dac\u259? te afli \u238?n preajm\u259?. Am patruzeci de
ani, te iubesc, dragostea mea pentru tine este o dragoste curat\u259?. Nu am nevoie
s\u259? te ating.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu exist\u259? dragoste f\u259?r\u259? dorin\u355?\u259?, a repetat ea. Dar
eu nu am nici v\u226?rsta, nici experien\u355?a ta. Poate c\u259? ai dreptate.
Poate c\u259? trebuie s\u259?-\u355?i st\u259?p\u226?ne\u351?ti sim\u355?urile. Dar
trupul meu, r\u259?scolit de dorin\u355?\u259?, m\u259? asigur\u259? c\u259?
ab\u355?inerea nu are nici o valoare. C\u226?nd \u238?mi atingi pieptul cu m\u226?
inile tale, tot trupul meu vibreaz\u259?. De ce n-o mai
faci?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu nu sunt un \u238?nger, i-am spus. Nu crede
asta!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu ai o st\u259?p\u226?nire teribil\u259?, enervant\u259?, a spus ea. Chiar
s\u259? n-am nici o putere de seduc\u355?ie asupra ta?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a dezvelit un picior \u351?i a \u238?nceput s\u259?-\u351?i m\u226?ng\u226?
ie genunchiul, uit\u226?ndu-se cu aten\u355?ie \u238?n ochii mei. Dac\u259? a\u351?
fi atins-o, s-ar fi ag\u259?\u355?at de mine, o \u351?tiam, \u238?mi vorbise
a\u351?a doar ca s\u259? m\u259? \u238?nnebuneasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am f\u259?ptuit un mare p\u259?cat \u238?n\u351?el\u226?nd \u238?ncrederea
tat\u259?lui meu, a continuat ea. Credeam c\u259?-l voi isp\u259?\u351?i \u238?
nve\u351?m\u226?nt\u226?ndu-m\u259? \u238?n negru \u351?i rug\u226?ndu-m\u259?
\u238?n m\u259?n\u259?stire. N-am avut inten\u355?ia s\u259? te rev\u259?d. M-am
jucat o vreme cu g\u226?ndul c\u259?, odat\u259? obi\u351?nuit\u259? cu m\u259?
n\u259?stirea, \u238?mi voi t\u259?ia p\u259?rul scurt \u351?i voi rosti leg\u259?
m\u226?ntul de credin\u355?\u259?. Spune-mi, dragul meu, to\u355?i oamenii se
\u238?n\u351?al\u259? a\u351?a, ca, p\u226?n\u259? la urm\u259?, s\u259?
ajung\u259? la lucrul pe care-l doresc?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Omul nu se poate vindeca de minciun\u259?. El crede \u238?ntotdeauna \u238?
n ceea ce sper\u259? \u351?i crede c\u259? e drept tot ceea ce dore\u351?te.
Dar, \u238?n ad\u226?ncul inimii lui, nimeni nu se poate \u238?n\u351?ela pe el
\u238?nsu\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ioannis Anghelos, mi s-a adresat ea cu un aer vis\u259?tor. Cred c\u259?
cel mai bine ar fi pentru am\u226?ndoi dac\u259? ai dori s\u259? te c\u259?s\u259?
tore\u351?ti cu mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a astupat gura cu m\u226?na pentru a m\u259? \u238?mpiedica s\u259? r\u259?spund
\u351?i a continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E drept c\u259? Biserica latin\u259? te-a c\u259?s\u259?torit \u351?i
c\u259? femeia ta tr\u259?ie\u351?te, dar asta n-are nici o importan\u355?\u259?.
Dac\u259?-\u355?i vei lep\u259?da credin\u355?a \u351?i vei rosti Crezul ortodox,
te vei putea boteza pentru a doua oar\u259?. Sunt destui preo\u355?i \u238?n
Constantinopol care ar fi dispu\u351?i s\u259? anuleze vechea ta c\u259?s\u259?
torie \u351?i s\u259? ne uneasc\u259?, fiindc\u259? acest lucru ar fi pentru ei
\u351?i un prilej de a se r\u259?zbuna un pic pe latini. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La ce bun? am spus eu. \u206?n inima mea sunt c\u259?s\u259?torit cu Ghita.
Eu nu vreau s\u259? \u238?ncalc un leg\u259?m\u226?nt sacru. Nici chiar papa nu m-
ar putea elibera de c\u259?s\u259?torie, fiindc\u259? eu am consim\u355?it la
\u8213? Vas\u259?zic\u259?, a rostit ea, arunc\u226?ndu-mi o privire r\u259?
ut\u259?cioas\u259?, aceast\u259? femeie \u238?\u355?i este mai drag\u259?
dec\u226?t mine? Ce vin\u259? am eu dac\u259?, \u238?n bra\u355?ele acelei femei
ciudate, \u355?i-ai pierdut bucuria de a tr\u259?i? Nici m\u259?car nu \u351?tii
s\u259? r\u226?zi. \u206?ntr-adev\u259?r, tu nu \u351?tii s\u259? r\u226?zi. De-ai
fi \u351?tiut, m-ai fi luat de so\u355?ie. Oare de ce-mi refuzi pacea sufletului
meu? Oricum, nu-\u355?i vei g\u259?si lini\u351?tea niciodat\u259?, orice ai
face.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici tu nu-\u355?i vei g\u259?si lini\u351?tea \u238?n felul acesta, am
spus eu. O asemenea c\u259?s\u259?torie nu are nici o valoare. S-ar face f\u259?
r\u259? consim\u355?\u259?m\u226?ntul tat\u259?lui t\u259?u \u351?i va trebui fie
s\u259?-\u355?i schimbi numele, fie s\u259?-l folose\u351?ti incomplet. Validitatea
unei astfel de c\u259?s\u259?torii ar putea fi oric\u226?nd contestat\u259? de
justi\u355?ia laic\u259? sau de cea ecleziastic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Contestat\u259?? a spus ea. Poate, dar n-ar fi dec\u226?t o afacere
judiciar\u259?, \u238?n nici un caz o crim\u259?. De ce s\u259? nu ne c\u259?
s\u259?torim \u238?n credin\u355?a adev\u259?rat\u259?, chiar \u351?i pe ascuns?
A\u351? putea veni s\u259? tr\u259?iesc \u238?mpreun\u259? cu tine. Diminea\u355?a
m-a\u351? de\u351?tepta al\u259?turi de tine sub acela\u351?i acoper\u259?m\u226?
nt. Oare nu g\u259?se\u351?ti nimic care s\u259?-\u355?i pun\u259? \u238?n armonie
con\u351?tiin\u355?a \u351?i iubirea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu e\u351?ti p\u259?catul meu, am rostit privind-o fix \u238?n ochi.
Dac\u259? eu voi \u238?nc\u259?lca un sacrament din pricina ta, p\u259?catul meu va
fi \u351?i mai grav. \u206?n inima mea, voi s\u259?v\u226?r\u351?i adulterul doar
privindu-te sau ating\u226?ndu-\u355?i m\u226?na. \u206?n clipa \u238?n care te-am
recunoscut \u238?n fa\u355?a catedralei, \u238?n inima mea s-a aprins flac\u259?ra
p\u259?catului. Oare de ce nu vrei s\u259? \u238?n\u355?
elegi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce nu accep\u355?i s\u259? fii doar un om? Nu po\u355?i face pace
cu tine \u238?nsu\u355?i? a rostit ea cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare. De
fiecare dat\u259? c\u226?nd te privesc, simt c\u259? te iubesc \u351?i mai mult, a
spus ea \u351?i fa\u355?a i s-a\par\pard\plain\hyphpar} {
f\u259?cut dintr-o dat\u259? ro\u351?ie ca focul. Este adev\u259?rat. Chiar
dac\u259? dup\u259? legile p\u259?m\u226?nte\u351?ti nu am f\u259?ptuit nici un
r\u259?u, \u238?n inima mea \u8213? eu am \u351?i p\u259?c\u259?tuit cu tine. Oare
nu \u238?n\u355?elegi c\u259? vreau, at\u226?t pentru binele t\u259?u, c\u226?t
\u351?i al meu, s\u259? nu ni se repro\u351?eze c\u259? am p\u259?c\u259?tuit, de
se va \u238?nt\u226?mpla \u351?i acest lucru c\u226?ndva?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeule, ai mil\u259? de noi! am strigat eu. P\u259?catul nostru nu va
fi nici mai mic, nici mai mare dac\u259? ne vom culca \u238?mpreun\u259?, cu sau
f\u259?r\u259? binecuv\u226?ntarea Bisericii. Acest lucru nu ne prive\u351?te
dec\u226?t pe noi doi. Pentru asta doar nou\u259? \u238?n\u351?ine ne putem cere
socoteal\u259?. Dar ascult\u259?, te-am chemat eu vreodat\u259? s\u259? te culci cu
mine? Cred c\u259? nu m\u259? po\u355?i acuza de a\u351?a
ceva.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles c\u259? m-ai chemat, a spus ea. Ochii t\u259?i m-au
chemat, chiar \u351?i m\u226?inile. De altfel, discu\u355?ia este inutil\u259?
\u351?i stupid\u259?, fiindc\u259? vorbim fiecare despre lucruri diferite. Tu,
\u238?n felul cum obi\u351?nuiesc to\u355?i b\u259?rba\u355?ii, te-ai
c\u259?\u355?\u259?rat pe un cal de r\u259?zboi \u351?i-mi \u355?ii un discurs
patetic, \u238?n timp ce eu, ca o femeie practic\u259? ce sunt, \u238?ncerc pur
\u351?i simplu s\u259? aflu cum am putea aranja afacerea noastr\u259? de inim\u259?
\u238?n a\u351?a fel \u238?nc\u226?t s\u259? nu fie ofensate mai mult dec\u226?t
trebuie nici pudoarea, nici bunele moravuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i, \u238?n felul acesta, tu crezi, \u238?ntr-adev\u259?r, c\u259?
totul va fi absolut clar? am \u238?ntrebat-o eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles, a spus ea, arunc\u226?ndu-mi o privire juc\u259?
u\u351?\u259?, ca \u351?i cum s-ar fi distrat de suferin\u355?a pe care mi-o
provoca.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259?-i a\u351?a, am spus eu enervat, ce dracu' ne mai intereseaz\u259?
bunele moravuri \u351?i conven\u355?iile? Suntem adul\u355?i. Turcii cu tunurile
lor vor fi m\u226?ine, poim\u226?ine la por\u355?ile ora\u351?ului, iar dup\u259?
aceea va fi doar un timp al disper\u259?rii \u351?i al mor\u355?ii; \u238?n
fa\u355?a mor\u355?ii, ce importan\u355?\u259? mai are dac\u259? suntem sau nu
c\u259?s\u259?tori\u355?i \u238?n biseric\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mul\u355?umesc, dragul meu, a spus ea cu o fals\u259? voio\u351?ie.
Dac\u259? tu crezi c\u259? lucrul acesta este, \u238?ntr-adev\u259?r, lipsit de
importan\u355?\u259?, eu, ca femeie, se \u238?n\u355?elege, prefer s\u259? ne
c\u259?s\u259?torim.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am vrut s-o apuc de m\u226?n\u259?, dar ea s-a smuls \u351?i m-a antrenat \u238?n
mi\u351?care pe iarb\u259?. I-am imobilizat m\u226?inile, dar a f\u259?cut un efort
\u351?i a izbutit s\u259? se desprind\u259?. \u206?mping\u226?ndu-mi pieptul cu
m\u226?inile, a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, Ioannis Anghelos, niciodat\u259?. Nu m\u259? vei avea niciodat\u259? cu
for\u355?a. P\u226?n\u259? c\u226?nd nu-\u355?i vei abjura erezia latin\u259?,
p\u226?n\u259? c\u226?nd un preot grec nu ne va da binecuv\u226?
ntarea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi lupta pe iarb\u259? a \u238?nceput din nou, m\u226?ng\u226?ietoare,
excitant\u259?. Deodat\u259? a \u238?ncetat s\u259? se mai apere, fa\u355?a i s-a
f\u259?cut nespus de palid\u259?, a deschis ochii \u351?i m-a privit cu pupilele
dilatate. Brusc, m-a mu\u351?cat de bra\u355? cu o putere neobi\u351?nuit\u259?, ca
\u351?i cum ar fi vrut s\u259? rup\u259? carnea de pe mine. Am scos un \u355?
ip\u259?t de durere \u351?i am l\u259?sat-o \u238?n pace.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i eu? a murmurat ea. Doamne! Eu sunt oare Anna Notaras, fiin\u355?a
care se t\u259?v\u259?le\u351?te cu un latin pe iarb\u259? ca o destr\u259?b\u259?
lat\u259? \u238?ntr-un grajd? Niciodat\u259?, dar niciodat\u259? nu m-a\u351? fi
crezut \u238?n stare de a\u351?a ceva!\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a tras o lovitur\u259? \u238?n obraz, apoi s-a ridicat. Am \u238?n\u355?eles-o.
Eu am fost de vin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vreau s\u259? te mai v\u259?d niciodat\u259?, a spus ea str\u226?
ng\u226?nd din din\u355?i. Niciodat\u259?! Te ur\u259?sc mai mult dec\u226?t tot
ceea ce ur\u259?sc \u238?n lume. \u206?\u355?i ur\u259?sc ochii, gura, m\u226?
inile. Dar cel mai mult \u238?\u355?i ur\u259?sc frumoasa-\u355?i con\u351?
tiin\u355?\u259? \u351?i dorin\u355?ele-\u355?i limpezi. Oare cum po\u355?i spune
at\u226?t de senin asemenea nerozii? \par\pard\plain\hyphpar} {
M-am scuturat de iarb\u259? \u351?i am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate, Anna! A\u351?a nu se mai poate!\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare n-am scris c\u259? nu ne-am certat?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ultima zi a lunii martie. S\u226?mb\u259?ta sf\u226?nt\u259?, \u238?n cur\u226?nd,
totul se va termina.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul \u351?i-a pierdut r\u259?bdarea s\u259? tot a\u351?tepte.
Ast\u259?zi a fost s\u259?pat ultimul tronson al \u351?an\u355?ului, apoi a fost
umplut cu ap\u259?. S\u259? sper\u259?m c\u259? supor\u355?ii de sus\u355?inere
\u351?i pietrele vor rezista \u351?i-l vor \u238?mpiedica s\u259? se pr\u259?
bu\u351?easc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici o clip\u259?, c\u226?t timp au lucrat, marinarii n-au pierdut din vedere
\u238?mprejurimile. F\u259?r\u259? fluiere \u351?i tobe, f\u259?r\u259? flamuri
flutur\u226?nd \u238?n v\u226?nt. Chiar \u351?i \u238?mp\u259?ratul, \u238?n
cuiras\u259? \u351?i cu o casc\u259? de argint pe cap, a urcat cu suita sa \u238?n
v\u226?rful unei coline. Nici urm\u259? de turc la orizont. Armata lor \u238?
nainteaz\u259? \u238?ncet.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu Consiliul celor doisprezece \u238?n frunte, vene\u355?ienii au sosit \u238?n
mar\u351? \u238?n fata Palatului imperial, \u238?mp\u259?ratul le-a \u238?
ncredin\u355?at ap\u259?rarea celor patru por\u355?i ale Blahernelor \u351?i le-
a \u238?nm\u226?nat cheile. El \u238?nsu\u351?i \u351?i-a asumat responsabilitatea
ap\u259?r\u259?rii Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman, \u238?n realitate, Giustiniani
este cel care comand\u259? trupele de ap\u259?rare ale acestei por\u355?i,
precum \u351?i a v\u259?ii r\u226?ului Lykos, p\u226?n\u259? la Poarta
Harisian\u259?. Starea de alarm\u259? a fost anun\u355?at\u259? \u351?i posturile
de gard\u259? au fost \u238?nt\u259?rite. Dar, deocamdat\u259?, cea mai mare parte
a b\u259?rba\u355?ilor din ap\u259?rare se \u238?ntorc noaptea s\u259? doarm\u259?
la casele lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu ochii plini de lacrimi, \u238?mp\u259?ratul li s-a adresat astfel
latinilor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ncep\u226?nd de acum, soarta Constantinopolului se afl\u259? mai mult
\u238?n m\u226?inile voastre dec\u226?t \u238?n m\u226?inile grecilor. Prezen\u355?
a voastr\u259? atest\u259? c\u259? noi, grecii, nu suntem singuri. Dou\u259?
sprezece na\u355?iuni sunt \u238?n r\u226?ndurile voastre. Occidentul ne-a s\u259?
rit \u238?n ajutor. Voi sunte\u355?i lancea Occidentului \u238?ntru slava lui
Dumnezeu \u351?i binecuv\u226?ntarea \u238?ntregii cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?
i. Cu profund\u259? bucurie \u351?i \u238?ncredere absolut\u259? v\u259? \u238?
nm\u226?nez cheile por\u355?ilor. Ap\u259?ra\u355?i-le!\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?iva tineri apar\u355?in\u226?nd celor mai nobile familii de greci,
alinia\u355?i l\u226?ng\u259? zid \u238?n ordine protocolar\u259?, \u238?n ve\u351?
minte de ceremonie, au r\u226?s batjocoritor \u238?n timp ce vorbea \u238?mp\u259?
ratul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ultima noastr\u259? \u238?nt\u226?lnire, Anna Notaras n-a ie\u351?it timp
de trei zile din m\u259?n\u259?stire. Nu \u351?tiu pe cine a vrut ea s\u259?
pedepseasc\u259?. Pe mine sau poate chiar pe ea \u238?ns\u259?\u351?i, \u238?n
orice caz, ast\u259?zi, \u238?n cea de-a patra zi, a venit Hariclea cu talerul ei
de lemn, s-a a\u351?ezat f\u259?r\u259? preten\u355?ii la masa din buc\u259?t\u259?
rie \u351?i a \u238?nceput s\u259? geam\u259?, lament\u226?ndu-se totodat\u259?
despre capriciile femeilor tinere. Manuil i-a adus \u238?ndat\u259? m\u226?ncare de
la c\u226?rciuma de peste drum, iar ea, dup\u259? ce a refuzat-o de c\u226?teva
ori, s-a apucat s\u259? \u238?nfulece cu l\u259?comie. Printre altele, a spus
c\u259? n-ar vrea s\u259? abuzeze de ospitalitatea noastr\u259?, mai cu seam\u259?
c\u259? sora Anna nu este \u238?mpreun\u259? cu ea. I-am turnat eu \u238?nsumi vin,
ca s\u259?-i ar\u259?t c\u259? este oric\u226?nd binevenit\u259?, chiar \u351?i
singur\u259?, dar ea a refuzat energic, dup\u259? care \u351?i-a f\u259?cut seninul
crucii, a prins curaj \u351?i a b\u259?ut tot urciorul de vin, cup\u259? dup\u259?
cup\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sora Anna, a spus ea, se roag\u259? la Dumnezeu s\u259?-i arate calea,
\u238?i este team\u259? c\u259? \u238?n aceast\u259? cas\u259? va fi dus\u259?
\u238?n ispit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce-i este team\u259? tot nu scap\u259?, sor\u259? Hariclea, am spus
eu \u238?n\u355?eleg\u259?tor, \u238?mi pare nespus de r\u259?u. Transmite-i
c\u259?, \u238?n ceea ce m\u259? prive\u351?te, nu vreau s-o \u238?mping spre
ispit\u259? \u351?i c\u259?, \u238?n general, nu-i doresc nici un r\u259?u. Poate
c\u259?-i mai bine dac\u259? nu mai vine deloc pe aici.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?! a pufnit Hariclea ca o bab\u259? enervat\u259?, fiindc\u259?
vorbele mele nu i-au pl\u259?cut. Dar ea nu \u351?tie ce vrea, ca toate femeile,
\u238?n aceast\u259? lume dec\u259?zut\u259?, ademenirile \u351?i ispitele fac
parte din destinul femeii. Dup\u259? p\u259?rerea mea, este mult mai bine dac\u259?
o femeie le \u238?nt\u226?mpin\u259? cu fruntea sus dec\u226?t dac\u259? le
evit\u259? cu la\u351?itate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Imagina\u355?ia ei este plin\u259? de legendele \u351?i pove\u351?tile grece\u351?
ti pe care tat\u259?l ei, pantofarul, i le-a spus \u238?n copil\u259?rie, de aceea
este peste m\u259?sur\u259? de \u238?nc\u226?ntat\u259? c\u259?-i \u351?i ea
amestecat\u259? \u238?n povestea noastr\u259? de dragoste. Ca toate femeile,
Hariclea este o mijlocitoare perfect\u259?, \u238?n orice caz, nu are inten\u355?ii
rele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu \u351?tiu ce i-o fi povestit Hariclea Annei, dar ast\u259?zi Anna a sosit la
mine \u238?nso\u355?it\u259? de ea. De \u238?ndat\u259? ce a intrat \u238?n camera
mea, Anna \u351?i-a scos ve\u351?mintele de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, \u351?i
a r\u259?mas \u238?mbr\u259?cat\u259? ca o femeie din \u238?nalta societate. Avea
buzele ro\u351?ii \u351?i fa\u355?a vopsit\u259?, iar spr\u226?ncenele \u351?i
genele albastre. M-a privit sfid\u259?tor \u351?i mi s-a adresat ca unui str\u259?
in:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sora Hariclea pretinde c\u259? suferi din cauza absen\u355?ei mele. Mi-a
spus c\u259? \u238?n dou\u259? zile ai sl\u259?bit \u238?ngrozitor de mult, c\u259?
ochii t\u259?i au o ciudat\u259? str\u259?lucire s\u259?lbatic\u259? \u351?i
febril\u259?. Se \u238?n\u355?elege c\u259? nu vreau s\u259? te \u238?mboln\u259?
ve\u351?ti din pricina mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Minte, i-am r\u259?spuns eu pe un ton sec. N-am nici un fel de
suferin\u355?\u259?. Dimpotriv\u259?, este pentru prima dat\u259?, dup\u259?
mult\u259? vreme, c\u226?nd sunt \u351?i eu ceva mai lini\u351?tit. Fiindc\u259? n-
a fost nevoie nici s\u259? meditez la vorbe mai pu\u355?in prietenoase, nici
s\u259?-mi torturez inima \u238?n zadar. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine, bine, a spus ea mu\u351?c\u226?ndu-\u351?i buzele. E drept c\u259? nu
ar\u259?\u355?i a fi c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in bolnav. A\u351?a c\u259? cel
mai bine ar fi s\u259? plec. Am vrut doar s\u259? m\u259? asigur cu ochii mei
c\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r, \u238?\u355?i este bine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu pleca \u238?nc\u259?, i-am spus eu \u238?n grab\u259?. Manuil a
preg\u259?tit ni\u351?te dulcea\u355?\u259? \u351?i pr\u259?jituri pentru sora
Hariclea. Las-o pe biata femeie s\u259? m\u259?n\u226?nce \u238?n tihn\u259?!
Probabil c\u259? postul din m\u259?n\u259?stire nu-i at\u226?t de u\u351?or de
suportat. Uite, \u351?i tu ai obrajii sup\u355?i \u351?i ar\u259?\u355?i cam
obosit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat \u238?n grab\u259? de oglinda vene\u355?ian\u259? \u351?i s-a privit
cu aten\u355?ie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tiu ce-ai v\u259?zut tu pe fa\u355?a mea, a spus ea
mirat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?\u355?i str\u259?lucesc ochii, i-am spus. Poate ai febr\u259?.
Las\u259?-m\u259? s\u259?-\u355?i ating fruntea!\par\pard\plain\hyphpar} {
A f\u259?cut un pas \u238?napoi \u351?i a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai s\u259?-mi mai atingi nimic! Dac\u259? \u238?ncerci s\u259? te apropii
de mine, am s\u259? te lovesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i deodat\u259?... A ajuns \u238?n bra\u355?ele mele. \u206?nseta\u355?i de
iubire, ne-am m\u226?ng\u226?iat, s\u259?rutul ne-a purtat dincolo de spa\u355?
iu \u351?i timp p\u226?n\u259? ce am pierdut \u238?n\u355?elegerea lumii din jur,
flac\u259?ra iubirii noastre a spart bolta \u238?nc\u259?perii m\u259?rginite
\u351?i am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at tot cerul. N-o mai ascundea negrul
ve\u351?m\u226?nt al m\u259?n\u259?stirii. Cu patim\u259? a r\u259?spuns s\u259?
rut\u259?rii mele \u351?i mi-a m\u226?ng\u226?iat fa\u355?a, umerii, bra\u355?ele,
trupul. Dar dorin\u355?a ei s-a risipit \u238?n van. Dincolo de ochii \u238?
nchi\u351?i, dincolo de pasiunea mistuitoare, veghea voin\u355?a celei care nu
iubise \u238?nc\u259?. Abia dup\u259? ce m-a sim\u355?it istovit, a deschis ochii,
m-a \u238?mpins la o parte \u351?i mi-a spus pe un ton triumf\u259?
\u8213? Vezi, chiar dac\u259? altceva nu pot, pot s\u259? te
chinuiesc!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu singur\u259? te chinui \u351?i mai mult, am rostit eu cu ochii plini de
lacrimi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te cred, a spus ea. At\u226?t timp c\u226?t voi putea schimba bucuria ta
\u238?n durere, pl\u259?cerea mea va fi deplin\u259?. \u350?i ai s\u259? vezi care
dintre noi este mai puternic. E drept c\u259? la \u238?nceput, \u238?n
ignoran\u355?a mea, am fost surprins\u259? de jocul t\u259?u, dar acum cunosc
moravurile tale occidentale.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu m\u226?inile tremur\u226?nde \u351?i-a aranjat gulerul robei \u351?i \u351?i-
a \u238?ndreptat p\u259?rul privindu-se \u238?n oglind\u259?. A spus cu un
sur\u226?s provocator:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? crede chiar at\u226?t de inocent\u259?, \u238?nc\u226?t
s\u259?-\u355?i \u238?ng\u259?dui s\u259? te por\u355?i cu mine doar a\u351?a cum
vrei tu! La \u238?nceput, eu am gre\u351?it, iar tu ai profitat, purt\u226?
ndu-\u355?i degetele pe mine ca pe strunele unei harpe. Este r\u226?ndul meu
s\u259? c\u226?nt pe tine. \u350?i vom vedea c\u226?t timp vei rezista. Am primit o
educa\u355?ie excelent\u259?, sunt o femeie matur\u259?, a\u351?a cum tu \u238?
nsu\u355?i ai spus. Nu m\u259? po\u355?i seduce ca pe o fat\u259? u\u351?oar\u259?
din port. \par\pard\plain\hyphpar} {
Parc\u259? era alt\u259? fiin\u355?\u259?. Vocea ei era hot\u259?r\u226?t\u259?
\u351?i ironic\u259?, \u238?mi tremura tot trupul. Nefiind \u238?n stare s\u259?
scot o vorb\u259?, m-am mul\u355?umit doar s\u259? m\u259? uit la ea \u238?n
t\u259?cere, \u238?mi arunca priviri rapide peste um\u259?r. G\u226?tul alb,
arcul \u238?nalt al spr\u226?ncenelor, chipul ca o floare ridic\u226?ndu-se dintre
ve\u351?mintele bogate. Am sim\u355?it pe m\u226?ini parfumul ei de
hiacint.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu te recunosc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici eu nu m\u259? recunosc, a rostit ea. N-am \u351?tiut niciodat\u259?
c\u259? se ascund at\u226?t de multe lucruri \u238?n mine. Cred c\u259? tu, domnule
Jean Ange, ai f\u259?cut din mine o femeie!\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat apoi, m-a apucat de p\u259?r \u351?i m-a s\u259?rutat pe gur\u259?,
apoi m-a dep\u259?rtat brusc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu m\u259? faci s\u259? fiu a\u351?a, a rostit cu tandre\u355?e \u238?n
glas. Tu ai de\u351?teptat \u238?n mine apuc\u259?turi rele. Dar nu-i nimic. Sunt
curioas\u259? s\u259? m\u259? cunosc.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a prins de m\u226?n\u259? cu un aer distrat \u351?i a \u238?nceput s\u259? se
joace cu degetele mele, m\u226?ng\u226?indu-le unul dup\u259?
altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-ai vorbit despre moravurile Occidentului, a spus ea. Mi-ai povestit
despre b\u259?rba\u355?i \u351?i femei din \u238?nalta societate care se
scald\u259? \u238?mpreun\u259? \u351?i se distreaz\u259? liber, \u238?n semn de
salut, b\u259?rba\u355?ii pot s\u259?ruta v\u226?rful s\u226?nilor dezgoli\u355?i
ai frumoaselor doamne. To\u355?i se amuz\u259? \u351?i beau vin, fluierele c\u226?
nt\u259? duios, p\u226?n\u259? \u351?i b\u259?rba\u355?ii c\u259?s\u259?tori\u355?i
le \u238?ng\u259?duie femeilor lor s\u259? se \u238?ntind\u259? al\u259?turi de
prieteni \u351?i s\u259? se lase m\u226?ng\u226?iate, cu condi\u355?ia s\u259? nu
se \u238?nt\u226?mple nimic r\u259?u. A\u351?a ai spus.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai un mod original de a \u238?n\u355?elege ceea ce \u355?i-am povestit
despre Occident; \u238?n fiecare \u355?ar\u259? exist\u259? oameni u\u351?
uratici \u351?i destr\u259?b\u259?la\u355?i, care au obiceiuri particulare. C\u259?
sunt cre\u351?tini, c\u259? sunt musulmani, c\u259? locuiesc la Vene\u355?ia sau la
Constantinopol, n-are importan\u355?\u259?. De aceea, oamenii care fac parte din
aceast\u259? categorie obi\u351?nuiesc s\u259? c\u259?l\u259?toreasc\u259? dintr-
o \u355?ar\u259? \u238?n alta. Pentru cei mai mul\u355?i dintre ei, chiar \u351?i
pelerinajul la locurile sfinte este un pretext de destr\u259?b\u259?lare. Lucrurile
acestea se \u238?nt\u226?mpl\u259? \u238?n special \u238?n vremuri confuze \u351?i
de del\u259?sare, c\u226?nd credin\u355?a sl\u259?be\u351?te \u351?i nu mai r\u259?
m\u226?n dec\u226?t aparen\u355?ele. Cu c\u226?t se distreaz\u259? mai mult un om,
cu at\u226?t mai greu \u238?i este s\u259? g\u259?seasc\u259? pl\u259?cerea; \u238?
n acest domeniu, imagina\u355?ia uman\u259? are limite, trebuie s\u259? se
mul\u355?umeasc\u259? cu lumea amar limitat\u259? a sim\u355?urilor. Omul care nu
caut\u259? nimic altceva \u238?n afar\u259? de satisfac\u355?ia lui r\u259?m\u226?
ne pentru eternitate arid de dorin\u355?\u259?. Tu ai, \u238?ntr-adev\u259?r, o
idee ciudat\u259? despre Occident, am continuat eu. Dar, \u238?n pestri\u355?ul
Occident, eu am \u238?nt\u226?lnit \u351?i sfin\u355?i, \u351?i boga\u355?i care,
dup\u259? ce \u351?i-au d\u259?ruit toat\u259? averea s\u259?racilor, au tr\u259?it
toat\u259? via\u355?a la m\u259?n\u259?stire, am \u238?nt\u226?lnit nobili care au
renun\u355?at la titlurile lor \u351?i au devenit cer\u351?etori, erudi\u355?i care
\u351?i-au distrus ochii ordon\u226?nd \u351?i glos\u226?nd manuscrise vechi,
principi care au pl\u259?tit averi pentru un anume manuscris muceg\u259?it \u351?i
ros de \u351?oareci, astrologi care \u351?i-au petrecut toat\u259? via\u355?a
calcul\u226?nd orbitele planetelor \u351?i influen\u355?ele lor asupra destinului
oamenilor, negustori care au inventat contabilitatea \u238?n partid\u259?
dubl\u259? pentru a cunoa\u351?te \u238?n fiecare moment starea averii lor. Fiecare
\u355?ar\u259? are nebuni \u238?nc\u226?nt\u259?tori \u351?i juc\u259?u\u351?i.
Sunt doar rela\u355?iile dintre b\u259?rba\u355?i \u351?i diferite femei. \u350?i
m\u226?ng\u226?ierile lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au l\u259?sat-o indiferent\u259? vorbele mele. Mai \u238?nt\u226?i, s-a
f\u226?\u355?\u226?it c\u226?t s-a f\u226?\u355?\u226?it prin fa\u355?a mea,
apoi \u351?i-a desf\u259?cut fibulele robei \u351?i \u351?i-a dezgolit s\u226?nii,
pe care i-a examinat atent\u259? \u238?n oglinda vene\u355?ian\u259?. \u206?ntre
timp a tras cu coada ochiului spre mine, ca s\u259?-mi observe reac\u355?
iile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, a spus ea \u238?ntr-un sf\u226?r\u351?it. Pudoarea m\u259? \u238?
mpiedic\u259? s\u259? apar a\u351?a \u238?n fa\u355?a b\u259?rba\u355?ilor, \u238?n
orice caz, trebuie s\u259? a\u351?tept ca mai \u238?nt\u226?i alte femei s\u259?
umble cu s\u226?nii dezgoli\u355?i. Poate c\u259? atunci ochii se vor obi\u351?nui
cu priveli\u351?tea \u351?i acest obicei nu va p\u259?rea c\u226?tu\u351?i de
pu\u355?in extravagant.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu m\u259? provoci, i-am spus eu \u351?i aveam gura
uscat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nicidecum, a spus ea cu viclean\u259? naivitate, ridic\u226?ndu-\u351?i
roba la loc peste umeri. Cum a\u351? putea s\u259? te provoc? Oare nu e\u351?ti tu
at\u226?t de puternic, iubirea ta nu-i at\u226?t de limpede cum ai afirmat? Cum ar
putea o femeie lipsit\u259? de experien\u355?\u259? s\u259? te tulbure? Doar tu
\u238?nsu\u355?i ai spus c\u259?-i at\u226?t de greu de redescoperit o nou\u259?
pl\u259?cere. Oare ce noutate a\u351? mai putea eu s\u259?-\u355?i
ofer?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi propusesem s\u259? r\u259?m\u226?n calm, dar nu \u351?tiu cum se face
c\u259? am fost peste m\u259?sur\u259? de enervat din cauza r\u259?ut\u259?\u355?
ilor ei \u351?i am \u355?ipat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu-i adev\u259?rat! Nu despre mine \u355?i-am povestit c\u226?nd \u355?
i-am descris moravurile Occidentului. Dimpotriv\u259?, eu am evitat femeile,
fiindc\u259? n-am sim\u355?it nici o atrac\u355?ie special\u259? pentru ele. \u206?
mi tulburau g\u226?ndurile, \u238?mi deranjau senin\u259?tatea. De aceea am \u238?
ncercat s\u259? fiu c\u226?t mai departe de ele. Eram dezgustat de ochii lor
str\u259?lucitori \u351?i de m\u226?ng\u226?ierile lor
sufocante.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna Notaras s-a \u238?ntors pentru a m\u259? privi \u351?i \u351?i-a ascuns
m\u226?inile la spate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u226?ng\u226?ieri sufocante? a spus ea stins. Te ur\u259?
sc!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu m-am g\u226?ndit la tine c\u226?nd am f\u259?cut aceast\u259?
afirma\u355?ie, am strigat eu dezn\u259?d\u259?jduit. Pentru numele lui Dumnezeu,
Anna, nu despre tine am vorbit!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Latin desfr\u226?nat! a \u355?ipat ea. Coaj\u259? uscat\u259? de
ou!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a pus repede pe ea rasa de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?, \u351?i-a ascuns
p\u259?rul \u351?i fa\u355?a. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cu bine! a spus ea. \u350?i mul\u355?umesc pentru \u238?
nv\u259?\u355?\u259?turile pe care mi le-ai dat! Data viitoare voi fi mai \u238?
n\u355?eleapt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chiar dac\u259? mi-a zg\u226?riat inima cu sarcasmul ei, nu s-a m\u226?niat, am
sim\u355?it asta. Nu mi s-a p\u259?rut c\u259? s-a sim\u355?it jignit\u259?, a
plecat mul\u355?umit\u259?, cu capul drept. \u350?i apoi, n-a zis chiar ea: data
viitoare \u351?i eu, care credeam c\u259? o cunosc bine, ca \u351?i cum ar fi fost
o parte a fiin\u355?ei mele!\par\pard\plain\hyphpar} {
l aprilie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
De diminea\u355?\u259? au b\u259?tut clopotele \u351?i toaca bisericilor \u351?i
m\u259?n\u259?stirilor \u238?ndemn\u226?ndu-i pe oameni s\u259? se roage pentru
salvarea ora\u351?ului. Ziua a fost tulbur\u259?tor de frumoas\u259?. Mult prea
frumoas\u259? a fost aceast\u259? zi de prim\u259?var\u259?. Lan\u355?ul imens,
c\u259?ruia i s-au ad\u259?ugat noi tronsoane \u351?i i s-au reparat inelele, este
gata \u351?i a\u351?teapt\u259? s\u259? fie pus la loc. \u350?erpuitor, se \u238?
ntinde de-a lungul \u355?\u259?rmului m\u259?rii, de la Turnul lui Eugen p\u226?
n\u259? la Turnul Sf\u226?ntului Marcu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce au asistat la slujb\u259?, mul\u355?i oameni s-au dus \u238?n port
s\u259? vad\u259? lan\u355?ul. Flotoarele cilindrice, care-l men\u355?in la
suprafa\u355?\u259?, prinse cu bride puternice, sunt at\u226?t de mari, \u238?
nc\u226?t nici cei mai v\u226?njo\u351?i b\u259?rba\u355?i nu le pot cuprinde
\u238?n bra\u355?e. Verigile de fier ale lan\u355?ului sunt groase c\u226?t un
picior de b\u259?rbat. Celebrul lan\u355? al ospitalierilor, care \u238?nchide
portul din Rhodos, este o joac\u259? de copii pe l\u226?ng\u259? acest masiv
lan\u355? al Constantinopolului. Nu-l poate rupe nici cea mai mare corabie. P\u259?
rin\u355?ii l-au ar\u259?tat copiilor lor, iar copiii s-au c\u259?\u355?\u259?
rat \u351?i au intrat \u238?n inele f\u259?r\u259? nici o team\u259?. Chiar \u351?i
\u238?mp\u259?ratul Constantin, \u238?nso\u355?it de suita sa, a venit s\u259?-l
cerceteze. Unul din capetele lan\u355?ului este prins \u238?n piatra funda\u355?iei
Turnului lui Eugen.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre sear\u259?, \u355?in\u226?ndu-se de m\u226?n\u259?, au venit am\u226?
ndou\u259? c\u259?lug\u259?ri\u355?ele \u238?n casa mea. Slujba religioas\u259?
\u351?i lan\u355?ul i-au redat Haricleei curajul. Ea i-a povestit pe \u238?ndelete
lui Manuil despre Sf\u226?nta Fecioar\u259? \u351?i despre ceilal\u355?i sfin\u355?
i, care, de-a lungul secolelor, au ocrotit Constantinopolul \u351?i i-au \u238?
nsp\u259?im\u226?ntat at\u226?t pe turci, c\u226?t \u351?i pe cei care au \u238?
ncercat s\u259?-l cucereasc\u259?. \u350?i i-a mai spus Hariclea c\u259?, atunci
c\u226?nd turcii \u351?i-au construit fort\u259?rea\u355?a pe Bosfor, \u238?
nsu\u351?i strategul celest, Arhanghelul Mihail, a cobor\u226?t din cer, cu sabia-i
de foc \u238?n m\u226?n\u259?, pentru a proteja ora\u351?ul. Mul\u355?i martori
demni de toat\u259? \u238?ncrederea l-au v\u259?zut c\u259?lare pe un nor, deasupra
Bisericii Sfin\u355?ilor Apostoli. Ve\u351?mintele \u238?i str\u259?luceau at\u226?
t de tare, \u238?nc\u226?t cei care l-au v\u259?zut au fost nevoi\u355?i
s\u259?-\u351?i acopere ochii. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?te perechi de aripi avea? a \u238?ntrebat-o Manuil, \u238?n
speran\u355?a c\u259? va avea, \u238?n sf\u226?r\u351?it, o certitudine \u238?n
aceast\u259? chestiune at\u226?t de controversat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nimeni n-a avut timp s\u259? le numere, i-a r\u259?spuns enervat\u259?
Hariclea. Str\u259?lucirea s\u259?biei de foc i-a orbit pe oameni \u351?i
mult\u259? vreme ei n-au mai v\u259?zut altceva pe cer dec\u226?t ni\u351?te
discuri luminoase. Sunt convins\u259? c\u259? dac\u259? l-ai fi v\u259?zut, nu te-
ai fi apucat s\u259?-i numeri aripile, ci ai fi \u238?ngenuncheat umil al\u259?turi
de ceilal\u355?i oameni, mul\u355?umindu-i lui Dumnezeu, care, \u238?n nem\u259?
rginita Lui bun\u259?tate, l-a transferat pe arhanghelul protector al Bosforului la
\u8213? \u206?nseamn\u259? c\u259?-i r\u259?u de tot, a rostit Manuil, sc\u259?
rpin\u226?ndu-\u351?i barba sur\u259?. Dac\u259? nici Dumnezeu nu mai are \u238?
ncredere c\u259? Panaghia Blahernelor poate ocroti singur\u259?
Constantinopolul, \u238?n cine s\u259? mai avem noi \u238?ncredere? \u206?n orice
caz, Maica Cerului este mai important\u259? dec\u226?t arhanghelul, asta o \u351?
tie toat\u259? lumea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar dac\u259? nu cumva Arhanghelul Mihail a vrut s\u259? ocroteasc\u259?
fort\u259?rea\u355?a turcilor, am spus eu. Fiindc\u259? ast\u259?-var\u259?,
c\u226?nd turcii au zidit coloanele de marmur\u259? ale propriei lui biserici,
arhanghelul n-a mi\u351?cat o arip\u259?. Dac\u259? arhanghelul strateg al cerului
a zburat pe deasupra ora\u351?ului nostru c\u259?ut\u226?ndu-\u351?i un loc, cred
c\u259? mai degrab\u259? este o prevestire rea dec\u226?t una
bun\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite c\u259? la asta nu m-am g\u226?ndit! a exclamat Hariclea, str\u259?
pung\u226?ndu-m\u259? cu o privire nelini\u351?tit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ns\u259? \u351?i-a revenit de \u238?ndat\u259? \u351?i a spus
consolator:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar noi avem moa\u351?tele sfin\u355?ilor \u238?n relicvarii de argint. Cei
care au murit ca martiri acum o mie de ani ap\u259?r\u226?nd imaginile sfinte,
atunci c\u226?nd spiritul f\u259?r\u259? chip al Islamului \u351?i al falsului
Profet au h\u259?r\u355?uit adev\u259?rata noastr\u259? \u238?nv\u259?\u355?\u259?
tur\u259?. Cei cuviosi au ascuns atunci imaginile sfinte \u238?n ve\u351?minte
\u351?i \u238?n case, chiar dac\u259? primejdia ce-i p\u226?ndea era mare.
Sfin\u355?ii martiri se vor ridica din sicriele lor de argint s\u259? se r\u259?
zboiasc\u259? cu dezgust\u259?torul Dumnezeu f\u259?r\u259? chip al
Apoi, dintr-o r\u259?suflare, ea a \u238?n\u351?irat numele a dou\u259?zeci de
sfin\u355?i martiri, \u351?i-a \u351?ters ochii plini de lacrimi \u351?i a spus
smiorc\u259?indu-se:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este drept c\u259? martirii \u259?\u351?tia nu-s dec\u226?t ni\u351?te
biete r\u259?m\u259?\u351?i\u355?e chircite \u351?i lustruite de mo\u351?negi
\u351?i de babe cu tigve \u238?nnegrite, dar tare mi-s dragi c\u226?nd \u238?i
v\u259?d cum se odihnesc evlavios pe p\u259?tu\u355?uri\par\pard\plain\hyphpar} {
de m\u259?tase \u238?n relicvarii de argint, unii la Biserica Patriarhiei, al\u355?
ii \u238?n pivni\u355?ele Sfintei Maria a mongolilor, de parc\u259? ar fi ni\u351?
te copii nevinova\u355?i. Dac\u259? a\u351? fi g\u259?sit \u351?i eu la timpul
potrivit un b\u259?rbat cumsecade, m-a\u351? fi c\u259?s\u259?torit \u351?i a\u351?
fi avut copii, numai c\u259? singurul b\u259?rbat care s-a dat o dat\u259? la mine
a fost un marinar cu fa\u355?a ciuruit\u259? de v\u259?rsat de v\u226?nt \u351?i,
slav\u259? Domnului, era at\u226?t de beat, \u238?nc\u226?t n-a reu\u351?it
s\u259?-mi fac\u259? nimic. De aceea, ca s\u259? nu-i mai ispitesc \u351?i pe
al\u355?ii, tata m-a trimis la m\u259?n\u259?stire. Acum mi-a cam trecut vremea,
a\u351?a c\u259? nu m\u259? mai \u238?ndemna at\u226?ta s\u259?-\u355?i beau vinul,
Manuil! Nu-i a\u351?a c\u259? \u351?i tu e\u351?ti b\u259?tr\u226?
n?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Manuil i-a r\u259?spuns cuviincios c\u259? v\u226?rsta, durerile de urechi
\u351?i \u238?n\u355?ep\u259?turile din genunchi i-au risipit dorin\u355?a de a mai
z\u259?misli copii pe lumea asta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Uite a\u351?a au p\u259?l\u259?vr\u259?git ei mult\u259? vreme, iar eu m-am
amestecat din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd \u238?n discu\u355?ia lor amuzant\u259?,
fiindc\u259? era duminic\u259? \u351?i o vreme at\u226?t de frumoas\u259? de mult
nu mai fusese, a\u351?a c\u259? n-avea nici un rost s\u259? stau posomor\u226?t,
chiar dac\u259? Anna refuzase categoric s\u259? vin\u259? \u238?n camera mea. A
t\u259?cut tot timpul \u351?i a r\u259?mas acoperit\u259? din cap p\u226?n\u259?
\u238?n picioare \u238?n ve\u351?mintele ei negre de c\u259?lug\u259?
ri\u355?\u259?. Nici v\u226?rful degetelor nu i le-am putut vedea, fiindc\u259?
avea m\u226?inile complet acoperite. C\u226?nd o mai \u238?ntrebam c\u226?te ceva,
cl\u259?tina din cap de parc\u259? f\u259?cuse un leg\u259?m\u226?nt de mu\u355?
enie \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu. Pu\u355?inul pe care-l puteam \u238?
ntrez\u259?ri din chipul ei avea o paloare ciudat\u259?, iar ochii mari c\u259?prui
m\u259? priveau acuzatori. Avea cearc\u259?ne vine\u355?ii \u238?n jurul lor \u351?
i pupilele umflate, de parc\u259? pl\u226?nsese. Parc\u259? voia s\u259? m\u259?
impresioneze, s\u259? de\u351?tepte \u238?n mine un sentiment de mil\u259? \u351?i
de remu\u351?care. C\u226?nd am \u238?ncercat s-o prind de m\u226?n\u259?, s-a
retras ca \u351?i cum i-ar fi fost team\u259? de mine. Era prea ciudat\u259? \u351?
i m-am \u238?ntrebat dac\u259? nu cumva \u238?\u351?i acoperise singur\u259?
fa\u355?a cu f\u259?in\u259? \u351?i-\u351?i desenase cearc\u259?nele de sub ochi,
fiindc\u259? paloarea era prea nefireasc\u259?, iar restul chipului ei, o
adev\u259?rat\u259? nefericire.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, Hariclea tr\u259?gea spre ea cu coada ochiului,
apoi o pufnea r\u226?sul. Iar Anna \u238?i r\u259?spundea cu o privire at\u226?t de
m\u226?nioas\u259?, \u238?nc\u226?t biata Hariclea \u238?\u351?i acoperea gura cu
m\u226?inile, ca s\u259?-\u351?i poat\u259? \u238?n\u259?bu\u351?i r\u226?
sul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-am mai rezistat, am apucat-o de m\u226?ini, am obligat-o s\u259? se ridice
\u238?n picioare \u351?i am \u238?ntrebat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ascult\u259?, ce-i cu maimu\u355?\u259?reala asta
ipocrit\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit cu uimire simulat\u259?, \u351?i-a pus un deget pe buze \u351?i a
spus \u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sst! S\u259? n-aud\u259? servitorii!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, ca \u351?i cum n-ar fi putut s\u259? \u238?mpiedice inevitabilul, \u351?i-a
l\u259?sat umil\u259? umerii \u238?n jos \u351?i a venit dup\u259? mine p\u226?
n\u259? \u238?n dreptul sc\u259?rii, dar \u238?n casa mea n-a vrut s\u259?
intre.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, a rostit ea, nu pot face o asemenea nebunie! Eu trebuie s\u259?-mi
p\u259?strez buna reputa\u355?ie. Oare nu te \u238?ntrebi ce-ar putea g\u226?ndi
servitorul t\u259?u despre noi? \u350?i, dac\u259? tot am pomenit despre servitor,
a reluat ea ideea cu un ton mai hot\u259?r\u226?t \u351?i mai aprig, te por\u355?i
ca \u351?i cum noi am fi deja c\u259?s\u259?tori\u355?i \u351?i nu te sfie\u351?ti
c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in s\u259? m\u259? dojene\u351?ti de fa\u355?\u259? cu
servitorul t\u259?u. Ca s\u259? nu mai spun c\u259?-i absolut deplasat s\u259?
sporov\u259?ie\u351?ti cu aceast\u259? femeie simpl\u259?, care \u238?n\u355?elege
gre\u351?it orice vorb\u259?. Dar poate c\u259? eu m\u259? \u238?n\u351?el. Poate
c\u259? nu ea, ci eu \u238?ns\u259?mi sunt folosit\u259? ca o \u238?nso\u355?
itoare. Poate c\u259? pe tine te intereseaz\u259? doar s-o \u238?nt\u226?lne\u351?
ti pe ea, s\u259?-i dai de b\u259?ut \u351?i s\u259? faci din ea instrumentul
poftelor tale, profit\u226?nd de faptul c\u259? nu-i \u238?n stare s\u259? se
apere. De aceea n-o las s\u259? vin\u259? singur\u259? aici, de\u351?i, dac\u259?
ar fi dup\u259? mine, a\u351? prefera s\u259? nu mai vin niciodat\u259? \u238?n
casa asta. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i cu tine, dragostea mea? S\u259?-\u355?i fi pierdut oare mintea? Eu nu
mai \u238?n\u355?eleg nimic din felul \u238?n care te por\u355?
\u8213? A\u351?a, Ioannis, a\u351?a! Acuz\u259?-m\u259? acum c\u259? sunt
nebun\u259?! N-am fost eu proast\u259? oare de mi-am l\u259?sat casa \u351?i l-am
p\u259?r\u259?sit pe tat\u259?l meu, abandon\u226?ndu-m\u259? \u238?n bra\u355?ele
tale? Nici nu-mi mai aduc aminte de c\u226?nd n-am mai auzit s\u259?-mi fi spus
\u351?i tu o vorb\u259? bun\u259?. Nimic nu-\u355?i place. Dac\u259? m\u259? \u238?
mbrac corespunz\u259?tor demnit\u259?\u355?ii \u351?i pozi\u355?iei mele \u238?n
societate, te por\u355?i cu mine ca \u351?i cum a\u351? fi o t\u226?rf\u259? din
port. Dac\u259? \u238?ncerc s\u259?-\u355?i fiu pe plac, s\u259? fiu plin\u259? de
pudoare \u351?i rezervat\u259? \u238?n dorin\u355?e, devii furios, m\u259?
insul\u355?i, m\u259? str\u226?ngi de m\u226?ini \u351?i \u238?ncerci s\u259?
m\u259? t\u226?r\u259?\u351?ti \u238?n camera ta, ca \u351?i cum ai inten\u355?iona
s\u259? m\u259? violezi. Acuz\u259?-m\u259? dac\u259? ai de ce, dar mai \u238?
nt\u226?i \u238?nl\u259?tur\u259?-\u355?i praful din ochi, care te \u238?
mpiedic\u259? s\u259? vezi bine!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeule, ai \u238?ndurare \u351?i nu m\u259? l\u259?sa sf\u226?rtecat de
o femeie! am spus eu istovit \u351?i disperat. Probabil c\u259?, \u238?n ciuda
tuturor aparen\u355?elor, am o inim\u259? prea latin\u259?, de nu-i pot
nicidecum \u238?n\u355?elege pe greci.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a domolit, \u351?i-a deschis minuna\u355?ii ei ochi mari \u351?i a rostit
senten\u355?ios:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-i amesteca pe greci \u238?n povestea noastr\u259?! Pe femei tu nu le
\u238?n\u355?elegi. Poate c\u259? nici nu e\u351?ti un aventurier \u351?i un
seduc\u259?tor, a\u351?a cum am afirmat o dat\u259?, ci doar un inocent, din moment
ce at\u226?t de pu\u355?in te pricepi la femei. De aceea, n-am \u238?ncotro \u351?i
te iert pentru felul \u238?n care te por\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am s\u259?rit \u238?n sus de indignare \u351?i am strigat:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Tu m\u259? ier\u355?i? Dumnezeule mare! Oare care dintre noi doi ar trebui
s\u259? ierte? Dar ajunge, ajunge! Poftim, \u238?\u355?i cer iertare, m\u259?
umilesc \u238?n fa\u355?a ta, dac\u259? a\u351?a vrei, dar te rog s\u259? \u238?
ncetezi acest joc care m\u259? face s\u259? \u238?nnebunesc. Nu mai rezist. Oare de
ce te por\u355?i a\u351?a cu mine? \par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a l\u259?sat ochii \u238?n jos, dar privirea ei m-a str\u259?
puns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru c\u259? te iubesc, domnule Ioannis Anghelos, a rostit ea bl\u226?nd.
Te iubesc at\u226?t de mult, \u238?nc\u226?t uneori \u238?mi vine s\u259?-mi
pl\u226?ng singur\u259? de mil\u259?. Iar tu te por\u355?i ca un copil. Dar poate
c\u259? de aceea te iubesc at\u226?t de mult.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am uitat uimit la ea, fiindc\u259? nu mai puteam s\u259? \u238?n\u355?eleg nimic.
\u350?i am \u351?optit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ciudat\u259? dragoste!\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar ea mi-a m\u226?ng\u226?iat obrajii \u351?i a rostit \u238?nduio\u351?\u259?
toare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Prietenul meu drag, singura mea dragoste! Oare de ce e\u351?ti tu at\u226?t
de \u238?ncr\u226?ncenat?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu?\par\pard\plain\hyphpar} {
At\u226?t de m\u226?nios am \u238?ntrebat-o, \u238?nc\u226?t nici n-am putut
continua s\u259?-i vorbesc. Dup\u259? c\u226?teva clipe i-am
\u8213? \u206?n orice caz, eu nu sunt diabolic de capricios, a\u351?a cum e\u351?ti
tu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Capricioas\u259?? m-a \u238?ntrebat ea mirat\u259?. Vas\u259?zic\u259?,
crezi c\u259? sunt capricioas\u259?? Poate c\u259? nu sunt at\u226?t de simpl\u259?
ca tine. Dar o femeie este \u238?ntotdeauna mai complicat\u259? dec\u226?t un
b\u259?rbat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De fapt, ce vrei de la mine? Vorbe\u351?te!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O c\u259?s\u259?torie at\u226?t de legal\u259? pe c\u226?t este posibil
pentru vremurile \u238?n care tr\u259?im, a spus ea simplu, rostind distinct \u351?
i ap\u259?sat fiecare cuv\u226?nt. Eu trebuie s\u259? m\u259? g\u226?ndesc la
reputa\u355?ia mea, la viitorul nostru, la familia mea \u351?i la tat\u259?l
Mi-am str\u226?ns at\u226?t de tare pumnii, \u238?nc\u226?t unghiile mi-au
intrat \u238?n carne, \u351?i am spus calm:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu mai exist\u259? nici un viitor, \u238?ncearc\u259? s\u259? \u238?
n\u355?elegi c\u259? nimic nu mai are vreo importan\u355?\u259?. Familia ta,
palatul tat\u259?lui t\u259?u, reputa\u355?ia ta... Tunurile turcilor sunt la cinci
mii de pa\u351?i de ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt at\u226?t de mul\u355?i turci, \u238?nc\u226?t nimeni nu-i poate num\u259?ra.
Pentru noi nu mai exist\u259? nici un viitor, crede-
m\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci de ce \u238?mi vorbe\u351?ti a\u351?a de \u238?nd\u226?rjit? m-a
\u238?ntrebat ea. Dac\u259? tot nu mai exist\u259? viitor, dac\u259? nimic nu mai
are vreo importan\u355?\u259?, atunci, pentru numele lui Dumnezeu, de ce nu vrei
s\u259? faci pentru mine acest gest ne\u238?nsemnat, care poate s\u259?-mi
aduc\u259? pu\u355?in\u259? fericire?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bisericile sunt acum unite, i-am spus eu. \u206?ncearc\u259? s\u259? \u238?
n\u355?elegi! Uniunea a fost proclamat\u259?, \u238?n fa\u355?a bisericii, o
c\u259?s\u259?torie latin\u259? are acelea\u351?i precepte ca \u351?i o c\u259?
s\u259?torie greceasc\u259?. Voi \u238?nc\u259?lca un sacrament dac\u259? m\u259?
voi rec\u259?s\u259?tori. Este o chestiune de principii. Eu nu m-am lep\u259?dat de
credin\u355?a mea pentru a m\u259? converti la credin\u355?a Islamului nici acolo,
la Varna, c\u226?nd am sim\u355?it t\u259?i\u351?ul s\u259?biei pe grumaz. Cu mult
mai de neiertat ar fi acum dac\u259? mi-a\u351? abandona credin\u355?a pentru
capriciile unei femei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cele mai multe dintre bisericile Constantinopolului \u238?nc\u259?
se cite\u351?te Crezul f\u259?r\u259? nici o ad\u259?ugire, a continuat ea cu
\u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare. C\u259?s\u259?toriile, \u238?nmorm\u226?
nt\u259?rile \u351?i botezurile se mai fac dup\u259? vechile obiceiuri. Gregorios
Mammas este un patriarh fals, pe care Sinodul l-a renegat. Nici papa nu-l poate
reabilita, a\u351?a c\u259?, \u238?n func\u355?ia pe care o are, el nu este altceva
dec\u226?t o marionet\u259? a\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratului Constantin. Adev\u259?rata Biseric\u259? greac\u259? se
ascunde \u238?nd\u259?r\u259?tul tuturor acestor momente tulburi \u351?i va
rena\u351?te atunci c\u226?nd \u238?i va veni vremea. Boteaz\u259?-te \u238?n
credin\u355?a Bisericii grece\u351?ti \u351?i absurda-\u355?i c\u259?s\u259?torie
de mai \u238?nainte se va anula de la sine!\par\pard\plain\hyphpar} {
Eram at\u226?t de confuz \u238?n inima mea \u351?i m-am b\u259?tut cu pumnul \u238?
n piept \u351?i am strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce sunt eu blestemat pe lumea asta? Oare de ce n-am dreptul s\u259?
tr\u259?iesc cum m\u259? \u238?ndeamn\u259? sufletul? Oare \u351?i tu vrei s\u259?
m\u259? urm\u259?re\u351?ti cu preo\u355?i \u351?i cu legiuitori, chiar dac\u259?
nici nu te-am atins?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici nu m\u259? vei atinge vreodat\u259?! a rostit ea p\u259?tima\u351?.
Chiar de-a\u351? muri de dorul t\u259?u! Am \u351?i eu principii pe care nu le pot
abandona, pentru c\u259? altfel, oare cine mai sunt? Du-\u355?i via\u355?a de unul
singur, dragul meu, c\u259? singur vei intra \u238?n morm\u226?nt! Dar noi tr\u259?
im \u238?n lumea oamenilor, nu \u238?n lumea lui Dumnezeu, \u238?n lumea aceasta a
oamenilor, unde pentru toate trebuie s\u259? te t\u226?rguie\u351?ti, \u238?n care
trebuie s\u259? te adaptezi dup\u259? ceilal\u355?i, ca s\u259? ai un cr\u226?mpei
de fericire. L-am min\u355?it pe tat\u259?l meu, mi-am p\u259?r\u259?sit familia
\u351?i casa pentru tine. Trebuie s\u259? \u238?n\u351?eli \u351?i tu pe cineva.
Altfel nu mai pot \u238?n\u355?elege c\u259? suntem f\u259?cu\u355?i unul pentru
altul; \u238?ntotdeauna exist\u259? ceva de ales, singur ai spus-o. Alege! Acum
este r\u226?ndul t\u259?u s\u259? alegi, \u259?sta-i ultimul meu cuv\u226?
nt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu lacrimi de m\u226?nie \u238?n ochi am intrat \u238?n grab\u259? \u238?n camera
mea, mi-am at\u226?rnat sabia de centur\u259?, m-am \u238?nc\u259?l\u355?at \u351?i
mi-am pus cuirasa.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Adio, Anna! am strigat din poart\u259?, dup\u259? ce am trecut pe l\u226?
ng\u259? ea. De acum \u238?nainte, doar pe zidurile ora\u351?ului m\u259? vei mai
g\u259?si. \u354?i-am oferit un m\u259?r, dar tu nu \u238?ndr\u259?zne\u351?ti
s\u259? mu\u351?ti din el, fiindc\u259? \u355?i-e team\u259? c\u259? ar putea avea
viermi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?ine, prime\u351?te-\u355?i m\u259?rul \u238?napoi, a strigat ea
\u351?i a aruncat \u238?n mine cu primul lucru care i-a ie\u351?it \u238?n cale,
felinarul cu geamuri de sticl\u259?, un obiect foarte scump.
Sticla s-a spart \u238?n capul meu \u351?i m-a r\u259?nit pe g\u226?t \u351?i pe
m\u226?n\u259?. Dar n-am observat dec\u226?t mai t\u226?rziu. Am tr\u226?ntit
poarta \u351?i am plecat. Ea a alergat dup\u259? mine \u351?i a strigat \u238?
ngrozit\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cel pu\u355?in, te-am r\u259?nit?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu m-am \u238?ntors. Am str\u259?b\u259?tut strada zorn\u259?ind din
cuiras\u259? ca \u351?i cum a\u351? fi \u238?ncercat s\u259? alung diavolul. O
iubesc la nebunie.\par\pard\plain\hyphpar} {
4 aprilie 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Luni a fost pus lan\u355?ul la loc. \u206?nchide acum portul, de la Turnul lui
Eugen p\u226?n\u259? la Turnul Galatei de pe cealalt\u259? parte a golfului. Nici o
corabie nu mai poate sc\u259?pa de lan\u355?ul ca un \u351?arpe imens ce
plute\u351?te de la un mal la altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n amurg, tot orizontul nord-vestic a fost ro\u351?u de focurile de la
bivuacurile turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am plecat de acas\u259?, am ajuns \u238?n apropierea Por\u355?ii
Sf\u226?ntului Roman \u351?i m-am angajat \u238?n garda consolidat\u259? de
Giustiniani. Latinii dorm prin turnuri \u351?i prin \u238?nc\u259?perile de
paz\u259?, fierb carne de berbec \u238?n ceaune uria\u351?e, \u238?\u351?i
omoar\u259? timpul cu jocul de c\u259?r\u355?i \u351?i beau vin. Grecii c\u226?
nt\u259? imnuri religioase pe mai multe voci \u351?i se roag\u259?. Oamenii de
paz\u259? supravegheaz\u259? pe ziduri. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, c\u226?te
unul mai arunc\u259? o tor\u355?\u259? sau o s\u259?geat\u259? aprins\u259? dincolo
de \u351?an\u355?ul dimprejurul zidurilor, pentru c\u259? i se pare c\u259? a
v\u259?zut pe cineva mi\u351?c\u226?ndu-se \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii.
Dar pov\u226?rni\u351?ul este de\u351?ert.\par\pard\plain\hyphpar} {
De \u238?ndat\u259? ce a fost m\u226?ncat\u259? toat\u259? carnea de berbec,
ceaunele sunt umplute cu plumb topit \u351?i cu smoal\u259?
clocotit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
O mul\u355?ime de tunuri mici sunt amplasate sub ziduri. Tot acolo sunt \u351?i
bombardele cu guri largi, arunc\u259?toare de proiectile mari din piatr\u259?. Dar
acestea din urm\u259? \u238?nc\u259? n-au fost \u238?
ncercate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe creasta zidului, speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului au amplasat vechile
baliste \u351?i catapultele. Ele au o b\u259?taie lung\u259?, dar nu sunt at\u226?t
de rapide ca tunurile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doar un singur om din cincizeci este dispus s\u259? m\u226?nuiasc\u259? armele care
folosesc pulberea exploziv\u259?, \u238?n general, toat\u259? lumea prefer\u259?
arcul, care este o arm\u259? mai sigur\u259? \u351?i mai
precis\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Orizontul este ro\u351?u \u351?i latinii pun pariuri dac\u259? turcii vor ajunge
sau nu m\u226?ine dinaintea por\u355?ilor ora\u351?ului. To\u355?i sunt foarte
agita\u355?i \u351?i nu se pot odihni. R\u259?zboinicii de profesie n-au voie
s\u259? \u238?njure sau s\u259? blesteme. Acest lucru este jignitor pentru greci,
care se dep\u259?rteaz\u259? c\u226?t pot de latini ca s\u259? \u238?njure \u238?n
voie. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timp ce vegheam, mi s-a strecurat din nou \u238?n inim\u259? am\u259?
r\u259?ciunea, iar \u238?n minte \u238?ndoiala. N-am cum s\u259? nu m\u259? g\u226?
ndesc la Anna Notaras. N-am cum. Destinul nu poate fi at\u226?t de inevitabil,
\u238?nc\u226?t s\u259? nu m\u259? abat nicicum de la drumul hot\u259?r\u226?t de
el, a\u351?a m\u259? g\u226?ndesc. De ce insist\u259? cu at\u226?ta \u238?nc\u259?
p\u259?\u355?\u226?nare s\u259? se uneasc\u259? legal cu mine? Ar trebui s\u259?
\u238?n\u355?eleag\u259? c\u259? am motive care m\u259? \u238?mpiedic\u259? s\u259?
consimt. Eu am dreptate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? voi renega Uniunea \u351?i m\u259? voi c\u259?s\u259?tori cu Anna
Notaras, voi face un pas c\u259?tre ispita de care m\u259?
feresc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce a trebuit s-o recunosc \u238?n fa\u355?a portalului Catedralei Sf\u226?
nta Sofia? Tocmai atunci c\u226?nd drumul meu era at\u226?t de clar \u351?i simplu.
Acum totul este tulbure \u238?n mintea mea \u351?i g\u226?ndurile
clocotesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-am l\u259?sat oare spiritul s\u259? se pr\u259?bu\u351?easc\u259?? S\u259? se
cufunde \u238?n ispita trupului? Dar dragostea mea este \u238?n egal\u259? m\u259?
sur\u259? spirit \u351?i trup. A\u351?a cred. A\u351?a
credeam.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt doar om, nu \u238?nger. Totu\u351?i, durerea de genunchi a lui Manuil s-a
risipit dup\u259? ce i-am atins grumazul.\par\pard\plain\hyphpar} {
De la nord-vest la nord tot orizontul este ro\u351?u de la focurile din tab\u259?ra
turcilor. M\u226?ine diminea\u355?\u259? vor \u238?nconjura ora\u351?ul. Nu
exist\u259? nici o alt\u259? solu\u355?ie dec\u226?t s\u259? lupt, pentru c\u259?
mi-e team\u259? de ce v\u259? s\u259? vin\u259?. At\u226?t de simplu. At\u226?t de
clar. \u206?ngerul Mor\u355?ii mi-a f\u259?g\u259?duit c\u259? m\u259? va a\u351?
tepta l\u226?ng\u259? Poarta Sf\u226?ntului Roman. Oare m\u259? \u238?ndoiesc de
regatul ce mi-a fost promis?\par\pard\plain\hyphpar} {
Via\u355?a mi-a fost \u238?mplinit\u259?. Am tr\u259?it multe vie\u355?i. Am
cunoscut toate anotimpurile fericirii. Am citit scrierile vechi. Am crezut \u238?n
filozofie. Am fost negustor. Am v\u226?nat. Am umblat prin r\u259?zboaie. La
Floren\u355?a am fost unul dintre cei mai boga\u355?i oameni. De zece ori am
sim\u355?it respira\u355?ia rece a mor\u355?ii, dar ea doar a trecut pe l\u226?
ng\u259? mine. C\u226?nd am fost sclav, am \u238?n\u355?eles c\u259? deasupra
sclaviei doar singur te po\u355?i ridica.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toate, toate acestea doar pentru a-l cunoa\u351?te pe
Toate acestea doar pentru a m\u259? azv\u226?rli din cauza unei femei \u238?n
morm\u226?ntul arz\u259?tor al pasiunii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru c\u259? o iubesc, n-ar trebui oare s-o ur\u259?sc?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n zorii zilei, c\u226?nd soarele suia pe bolta cereasc\u259?, nori grei de
praf s-au ridicat deasupra tuturor drumurilor \u351?i c\u259?r\u259?rilor care duc
spre ora\u351?. Apoi, \u238?not\u226?nd prin norii de praf, \u351?i-au f\u259?cut
apari\u355?ia primele grupuri r\u259?zle\u355?e de turci. C\u226?nd au v\u259?zut
zidurile ora\u351?ului ce se \u238?n\u259?l\u355?au dinaintea ochilor lor, turcii
au \u238?nceput s\u259? urle. L-au implorat pe Dumnezeul lor \u351?i pe Profet
\u351?i \u351?i-au \u238?nv\u226?rtit armele deasupra
capetelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani m-a chemat s\u259? vin l\u226?ng\u259? turnul de paz\u259? al Por\u355?
ii Harisiene. Se \u238?nt\u226?lnise acolo cu \u238?mp\u259?ratul \u351?i erau
am\u226?ndoi c\u259?lare. Nu prea departe de ei, o sut\u259? de tineri nobili greci
a\u351?teptau strunindu-\u351?i caii, care trop\u259?iau de ner\u259?bdare. Erau
aceia\u351?i b\u259?rba\u355?i care au r\u226?s \u351?i au f\u259?cut observa\u355?
ii ironice \u238?n timpul discursului pe care \u238?mp\u259?ratul \u238?l \u355?
inuse latinilor. Aceia\u351?i pe care i-am v\u259?zut juc\u226?nd polo pe Hipodrom.
Tineri frumo\u351?i \u351?i m\u226?ndri, care credeau c\u259? era dezonorant
s\u259? discute cu latinii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te pricepi la c\u259?l\u259?rie, Jean Ange? m-a \u238?ntrebat
Giustiniani. \u350?tii s\u259? suni din tr\u226?
mbi\u355?\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Am dat afirmativ din cap.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dorit s\u259? lup\u355?i, nu-i a\u351?a? a continuat Giustiniani. Ei
bine, vei lupta! Dar f\u259? \u238?n a\u351?a fel ca lupta s\u259? nu dureze prea
rnult \u351?i evit\u259? s\u259? fii \u238?ncercuit! Spune-le \u238?n grece\u351?te
acestor blestema\u355?i de tineri aiuri\u355?i c\u259?-l voi sp\u226?nzura cu
m\u226?na mea pe acela care nu se va supune semnalului tr\u226?mbi\u355?ei c\u226?
nd va fi anun\u355?at\u259? retragerea. Noi nu ne putem \u238?ng\u259?dui s\u259?
pierdem nici un om. Este vorba de o \u238?ncercare de destabilizare a du\u351?
manului, nicidecum de un atac. Nu v\u259? cer dec\u226?t s\u259? st\u226?rni\u355?i
un pic de dezordine \u238?n coloana turcilor. Dar nu pierde\u355?i din vedere
turnul! Pentru c\u259?, de ve\u355?i fi \u238?n primejdie, v\u259? voi face semn cu
drapelul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i mi-a \u238?ntins o tr\u226?mbi\u355?\u259?, iar eu am suflat \u238?n ea.
Avea un sunet clar, cristalin. Caii s-au cabrat. Apoi le-am strigat tinerilor
c\u259? eu nu aspir s\u259?-mi disput cu ei vitejia \u351?i onoarea \u238?n
aceast\u259? expedi\u355?ie pe care o vom face \u351?i c\u259? doar m\u259? supun
ordinului comandantului de a-i \u238?nso\u355?i ca s\u259? le dea semnalul de
retragere. Le-am mai spus c\u259? sunt mult mai \u238?n v\u226?rst\u259? dec\u226?t
ei \u351?i am luat parte la b\u259?t\u259?lii ecvestre \u238?nc\u259? \u238?nainte
de Varna.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani s-a adresat cu c\u259?ldur\u259? marelui s\u259?u cal de r\u259?zboi
explic\u226?ndu-i situa\u355?ia, apoi mi-a \u238?ntins h\u259?\u355?urile \u351?i
m-a asigurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Calul meu te va ocroti mai bine dec\u226?t sabia pe care o por\u355?i. Cu
copitele din fa\u355?\u259?, el sparge orice \u238?nv\u259?lm\u259?\u351?eal\u259?,
iar la nevoie poate ridica un turc \u238?n aer chiar \u351?i cu din\u355?
\u206?ntr-adev\u259?r, era un arm\u259?sar occidental aprig \u351?i frumos, dar
ceva mai \u238?ncet \u351?i mai st\u226?ngaci dec\u226?t \u238?nfoca\u355?ii cai ai
grecilor. Din fericire, animalele m\u259? respect\u259?. Altfel, m-a\u351? fi temut
de cal mai mult chiar dec\u226?t de turci. Giustiniani este mai \u238?nalt, a\u351?
a c\u259? sc\u259?rile de \u351?a au fost prea lungi pentru mine, dar n-am avut
timp s\u259? le scurtez. Podul mobil a fost cobor\u226?t cu mare zgomot \u351?i
c\u226?teva zeci de b\u259?rba\u355?i au \u238?mpins cele dou\u259? batante ale
por\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii au ie\u351?it \u238?n perfect\u259? ordine pe poart\u259?, dar \u238?
nc\u259? de pe pod au \u238?nceput s\u259? dea pinteni cailor \u351?i
s\u259?-\u351?i ia av\u226?nt, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? se dep\u259?\u351?
easc\u259? unii pe al\u355?ii, url\u226?nd ca o hoard\u259? de barbari. Eu i-am
urmat. R\u259?suna p\u259?m\u226?ntul sub potcoavele arm\u259?sarului meu, care era
furios c\u259? alearg\u259? \u238?n urma celorlal\u355?i cai, fiindc\u259? era
obi\u351?nuit s\u259? galopeze \u238?n frunte; \u238?n ceea ce m\u259? prive\u351?
te, m\u259? sim\u355?eam la ad\u259?post, ca \u351?i cum a\u351? fi c\u259?l\u259?
torit c\u259?lare pe un elefant.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am c\u259?l\u259?rit pe drumul care duce spre Adrianopol, pentru a ie\u351?i \u238?
n \u238?nt\u226?mpinarea unei trupe de pedestra\u351?i. C\u226?nd au v\u259?zut
c\u259? se apropie c\u259?l\u259?re\u355?ii, turcii s-au dat de o parte \u351?i de
alta pe marginea drumului, apoi s\u259?ge\u355?ile lor au \u238?nceput s\u259?
v\u226?j\u226?ie \u238?n aer. Tinerii greci au \u238?nceput ca pe Hipodrom s\u259?
c\u259?l\u259?reasc\u259?, dar acum nu urm\u259?reau nici o minge rotund\u259?, ci
doar capetele turcilor. Apoi calul meu de r\u259?zboi a c\u259?lcat \u238?n
picioare primul turc. De departe, s-a auzit, apoi s-a v\u259?zut, cum se apropie
\u238?n galop o ceat\u259? de spahii. Primii turci, \u238?ngrozi\u355?i, \u351?i-au
aruncat armele \u351?i au luat-o la goan\u259?. Nu era dec\u226?t avangarda
pedestra\u351?ilor \u351?i, bine\u238?n\u355?eles, s-a format numaidec\u226?t un
grup de atac, care \u351?i-a \u238?nfipt oblic l\u259?ncile \u238?n p\u259?m\u226?
nt, cu v\u226?rfurile \u238?ndreptate spre noi. Tinerii greci au ocolit cu
pruden\u355?\u259? l\u259?ncile, dar calul meu n\u259?r\u259?va\u351? \u351?i-a
continuat cursa drept \u238?nainte, rup\u226?nd cu pieptul lui puternic l\u259?
ncile ca pe ni\u351?te surcele \u351?i strivindu-i \u238?n picioare pe turcii
\u238?ngrozi\u355?i, care nu aveau timp s\u259? fug\u259? din calea lui. Venisem
s\u259? lupt. Trebuia s\u259? lupt. Ei strigau Allah, Allah, dar \u351?i eu am
strigat Allah, invoc\u226?ndu-l, f\u259?r\u259? s\u259?-mi fi dat seama, pe
Dumnezeul lor ca s\u259? m\u259? apere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar calul meu \u351?i-a continuat cu \u238?nd\u226?rjire lupta \u351?i, aplec\u226?
ndu-se u\u351?or, a luat \u238?n din\u355?i un b\u259?rbat mai mic de statur\u259?,
pe care, dup\u259? ce l-a scuturat bine \u238?n aer, l-a azv\u226?rlit la marginea
drumului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii, dezorienta\u355?i, \u238?ncetaser\u259? mar\u351?ul. Tinerii greci \u238?
naintau cu acela\u351?i elan \u351?i nu l-au mic\u351?orat p\u226?n\u259? \u238?n
momentul \u238?n care terenul a \u238?nceput s\u259? urce \u238?n pant\u259?.
S\u259?ge\u355?ile continuau s\u259? zboare \u238?n jurul lor, dar nici unul nu a
fost dobor\u226?t de pe cal.\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
Am aruncat o privire spre ora\u351?. Flamura lui Giustiniani se agita cu furie
\u238?n sus \u351?i \u238?n jos, a\u351?a c\u259? am sunat din tr\u226?
mbi\u355?\u259? anun\u355?\u226?nd retragerea. Am sunat eu, dar grecii parc\u259?
nici n-ar fi auzit. Ca \u351?i cum ar fi avut de g\u226?nd s\u259? c\u259?l\u259?
reasc\u259? p\u226?n\u259? la Adrianopol.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, am reu\u351?it s\u259?-i adun pe to\u355?i \u238?n
jurul meu \u351?i s\u259?-i conduc spre ora\u351?. \u206?n momentul c\u226?nd am
trecut pe l\u226?ng\u259? unul dintre turcii r\u259?ni\u355?i, un c\u259?l\u259?
re\u355? grec s-a aplecat \u351?i, f\u259?r\u259? s\u259? coboare de pe cal, a
\u238?nfipt sabia \u238?n el \u351?i l-a omor\u226?t; \u238?ntr-un galop nebun,
implor\u226?ndu-l pe Allah, \u238?nv\u226?rtindu-\u351?i iataganele \u238?n aer,
cavalerii turci se apropiau. Se rev\u259?rsau spre noi ca valurile m\u259?rii pe
timp de furtun\u259?. Tinerii greci priveau din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd \u238?n
urm\u259? cu coada ochiului \u351?i d\u259?deau f\u259?r\u259? mil\u259? pinteni
cailor.\par\pard\plain\hyphpar} {
A fost o vreme c\u226?nd nu am putut m\u226?nca nici un fel de carne, deoarece
credeam c\u259? animalele sunt fra\u355?ii mei. Calul meu a sl\u259?bit din
iu\u355?eala cu care gonea, \u351?i-a ridicat nedumerit capul, cu n\u259?rile
excitate de mirosul s\u226?ngelui \u351?i a nechezat. Capul, g\u226?tul \u351?i
pieptul calului erau asudate \u351?i stropite de s\u226?nge uman. Dup\u259? b\u259?
taia nervoas\u259? a potcoavelor \u351?i fr\u259?m\u226?ntarea trupului s\u259?u
masiv, am \u238?n\u355?eles c\u259? nu era fericit s\u259? se \u238?ntoarc\u259?
\u238?n grajd.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-am privit \u238?n urm\u259?. Am privit doar la zidurile \u351?i turnurile
Constantinopolului din fa\u355?a mea. Am \u238?ncercat s\u259? le privesc cu ochii
turcilor \u351?i nu m-am mirat c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in c\u259? turcii \u351?
i-au \u238?ncetinit galopul. Galben-castanii, zidurile crenelate se \u238?ntindeau
p\u226?n\u259? foarte departe, unde privirea omului nu ajunge, \u238?n spatele
\u351?an\u355?ului erau primele metereze joase, apoi zidul exterior cu turnurile
sale, artileria, garnizoana, tot ceea ce era mai important. Nici o fort\u259?
rea\u355?\u259? din Europa, pe care am v\u259?zut-o, nu era at\u226?t de
puternic\u259?. Pe zid, \u238?ntre creneluri, la ad\u259?postul turnurilor,
ap\u259?r\u259?torii se aflau la posturile lor. Dar \u238?n spate se ridica, mai
\u238?nalt dec\u226?t orice, marele zid cu turnurile sale masive. Trei \u238?
mprejmuiri imense care ap\u259?r\u259? Constantinopolul. Chiar dac\u259? du\u351?
manii vor reu\u351?i s\u259? le dep\u259?\u351?easc\u259? pe primele dou\u259?, vor
fi prin\u351?i \u238?n capcana parateichionului\'5c'7b2\'5c'7d, care se \u238?
ntinde ca un imens intestin \u238?n jurul zidului cel mare.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Privind la zidurile de ap\u259?rare ale ora\u351?ului, \u238?nalte p\u226?n\u259?
aproape de nori, \u238?n inima mea s-a aprins pentru prima oar\u259? p\u226?
lp\u226?itoarea flac\u259?r\u259? a speran\u355?ei. \u350?i m-am g\u226?ndit
c\u259? doar un cutremur de p\u259?m\u226?nt le-ar putea face s\u259? se pr\u259?
bu\u351?easc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Podul mobil a r\u259?sunat apoi sub copitele cailor. Spahiii, cu podoabele de pene,
cuirasele \u351?i flamurile lor, s-au oprit \u351?i s-au aliniat la o b\u259?taie
de s\u259?geat\u259? de por\u355?ile Constantinopolului. Abia am intrat, c\u259?
t\u226?mplarii au \u351?i \u238?nceput s\u259? demonteze podul mobil. Zidarii erau
preg\u259?ti\u355?i s\u259? \u238?nceap\u259? zidirea por\u355?ii. Tot a\u351?a au
mai fost distruse alte patru poduri mobile, iar trecerile au fost zidite. Au mai
r\u259?mas doar u\u351?i\u355?ele secrete care se deschid deasupra \u351?an\u355?
ului, ale c\u259?ror chei \u238?mp\u259?ratul le-a \u238?ncredin\u355?at
Turcii au sosit din toate p\u259?r\u355?ile. S-au oprit la o distan\u355?\u259?
apreciabil\u259? de ora\u351?. Trupe imense de vite au venit \u238?n urma lor.
Nesf\u226?r\u351?ite coloane au \u238?naintat de cealalt\u259? parte a golfului, pe
colinele din spatele Perei. Au sosit ne\u238?ncetat toat\u259? ziua, iar \u238?n
amurg erau at\u226?t de mul\u355?i, c\u259? nici un iepure nu s-ar fi putut
strecura printre ei. Privi\u355?i de pe zidurile \u238?nalte, erau ca o armat\u259?
de furnici nemaipomenit de active.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mic, mic este omul \u238?n fa\u355?a unui gigantic zid milenar. Dar timpul
devoreaz\u259?. \u350?i cel mai puternic zid, tot se pr\u259?bu\u351?e\u351?te
c\u226?ndva. Atunci c\u226?nd se schimb\u259? veacurile.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am n\u259?scut \u238?n vremea c\u226?nd zidurile se pr\u259?bu\u351?esc, \u238?n
inima mea am timpul muribund \u351?i \u238?nv\u259?\u355?\u259?tura filozofilor
\u351?i a scolasticilor. Doar ultima \u238?nchisoare, ultimul zid mi-a r\u259?mas.
Trupul meu, \u238?nchisoare a disper\u259?rii; \u238?n turnul de veghe al
Constantinopolului s-au \u238?nt\u226?lnit \u238?n mine, fa\u355?\u259? \u238?n
fa\u355?\u259?, trecutul care nu se va mai \u238?ntoarce \u351?i viitorul \u238?
ntunecat. Dar \u238?n mine se ascunde \u351?i \u238?mp\u259?r\u259?\u355?ia lui
Dumnezeu, \u238?n care lumina \u351?i \u238?ntunericul se \u238?ntrep\u259?trund.
De aceea, c\u226?nd destinul mi se va \u238?mplini, trupul meu va trebui s\u259?
dispar\u259?. O dat\u259? cu pr\u259?bu\u351?irea Constantinopolului, pe p\u259?
m\u226?nt va fi uitat adev\u259?rul lui Dumnezeu. Puterile \u238?ntunericului vor
conduce lumea. De aceea, nu vreau s\u259? mai tr\u259?iesc \u238?n vremea ce va
s\u259? vie.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a f\u259?cut noapte. Noapte de prim\u259?var\u259? deplin\u259?. Dar nu se simte
mirosul de c\u226?mp \u351?i de migdal s\u259?lbatic. Aerul are gust de praf
s\u259?rat \u351?i de fum amar. Pe o jum\u259?tate de arc se \u238?ntind focurile
pe care le-au aprins turcii, Constantinopolul este str\u226?ns \u238?n bra\u355?e
cu m\u226?ini de j\u259?ratic.\par\pard\plain\hyphpar} {
E vineri, ziua sf\u226?nt\u259? a Islamului. Diminea\u355?a, c\u226?nd ardea
soarele, sultanul Mehmet, \u238?nso\u355?it de o suit\u259? impresionant\u259?, s-a
plimbat c\u259?lare \u238?mprejurul zidurilor ora\u351?ului. Nu i-am putut vedea
chipul, fiindc\u259? era prea departe, dar l-am recunoscut dup\u259? \u355?
inut\u259?. Dup\u259? culorile caftanelor \u351?i dup\u259? turbane i-am recunoscut
\u351?i pe cei mai importan\u355?i demnitari.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici o s\u259?geat\u259?, nici o ghiulea nu s-au tras ast\u259?zi din nici o parte;
\u238?n timpul nop\u355?ii, turcii \u238?ndep\u259?rtaser\u259? cadavrele de pe
c\u226?mp \u351?i de la poalele dealului. Dup\u259? ce a terminat de \u238?
nconjurat zidurile ora\u351?ului, sultanul s-a \u238?ndreptat spre colina din
fa\u355?a Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman; \u238?ntre timp, acolo fusese ridicat
imensul s\u259?u cort cu pere\u355?i de m\u259?tase, al c\u259?rui acoperi\u351?
era sprijinit pe coloane puternice. Numero\u351?i s\u259?p\u259?tori au \u238?
nt\u259?rit leg\u259?turile \u355?\u259?ru\u351?ilor \u351?i au \u238?ndesat
gropile, b\u259?t\u259?torindu-le.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?r\u259? s\u259? coboare de pe cal, sultanul a trimis \u238?nspre ziduri un
crainic ce ducea \u238?nsemnele p\u259?cii. Cu o voce c\u226?ntat\u259?, crainicul
l-a chemat pe \u238?mp\u259?ratul Constantin pentru a-i oferi pacea. Nu vorbea bine
grece\u351?te, dar nimeni n-a r\u226?s. \u206?mp\u259?ratul Constantin a urcat
\u238?n marele turn al zidului, purt\u226?nd pe cap coroana de aur pana\u351?
at\u259?, \u238?nconjurat de suita prev\u259?zut\u259? \u238?n ceremonial, \u351?i
s-a ar\u259?tat crainicului. Sultanul Mehmet, respect\u226?nd legile Coranului, a
oferit pacea \u351?i a f\u259?g\u259?duit c\u259? to\u355?i locuitorii
Constantinopolului vor r\u259?m\u226?ne \u238?n via\u355?\u259? dac\u259? ora\u351?
ul va fi predat turcilor f\u259?r\u259? nici o rezisten\u355?\u259?. Era ultima
\u351?ans\u259? a marelui vizir Khalil. \u350?i pentru cei ce sus\u355?ineau pacea,
tot ultima \u351?ans\u259? era ca s\u259? participe la hot\u259?r\u226?rile
divanului. Cred c\u259? Mehmet, nemi\u351?cat pe spinarea calului s\u259?u, nu se
temea de nimic mai mult dec\u226?t de a-i fi acceptat\u259?
propunerea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul Constantin i-a cerut lui Phrantzes s\u259? repete cu
acelea\u351?i vorbe con\u355?inutul scrisorii pe care o trimisese sultanului la
Adrianopol. Dar vocea sub\u355?ire, de om cultivat, a distinsului Phrantzes abia de
s-a auzit. Iar latinii lui Giustiniani s-au plictisit repede \u351?i n-au mai vrut
s\u259?-l asculte. De aceea, \u238?n maniera grosolan\u259? a mercenarilor, s-au
apucat s\u259?-l \u238?njure cu s\u226?rg pe crainicul turcilor. \u350?i grecii
au \u238?nceput s\u259? strige, a\u351?a c\u259?, \u238?n scurt timp, urlete
amenin\u355?\u259?toare s-au auzit din toate p\u259?r\u355?ile; \u238?mb\u259?
ta\u355?i de propriile lor glasuri, cu ochii sc\u226?nteietori de m\u226?nie,
grecii au prins curaj, iar c\u226?\u355?iva arbaletieri au \u238?nceput chiar
s\u259?-\u351?i preg\u259?teasc\u259? armele. Dar \u238?mp\u259?ratul Constantin a
ridicat bra\u355?ele \u351?i le-a cerut st\u259?ruitor s\u259? nu trag\u259? \u238?
n crainicul purt\u259?tor de pace al sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Heraldul s-a retras. C\u226?nd a ajuns \u238?n apropierea sultanului Mehmet,
soarele era la zenit. Era ora de rug\u259?ciune a amiezii. Mehmet a desc\u259?
lecat, \u238?n fa\u355?a lui a fost \u238?ntins un covor de rug\u259?ciune. Cu o
lance a fost trasat\u259? pe p\u259?m\u226?nt direc\u355?ia spre Mecca. Sultanul s-
a prins cu o m\u226?n\u259? de \u238?ncheietura celeilalte, \u351?i-a \u238?nclinat
capul, a \u238?ngenuncheat pe covor \u238?naintea Dumnezeului s\u259?u \u351?i a
atins p\u259?m\u226?ntul cu fruntea. Dar ablu\u355?iunea ritual\u259? nu a f\u259?
cut-o, fiindc\u259? \u238?ntr-o expedi\u355?ie de r\u259?zboi nu-i destul\u259?
ap\u259? pentru to\u355?i oamenii. De mai multe ori a atins p\u259?m\u226?ntul cu
fruntea. Toat\u259? o\u351?tirea sa, de la malul m\u259?rii p\u226?n\u259? la
Cornul de Aur, a \u238?ngenuncheat \u351?i \u351?i-a plecat capul \u238?n
acela\u351?i ritm cu sultanul. La dou\u259? mii de pa\u351?i de zidurile ora\u351?
ului, ca un imens covor viu care a acoperit p\u259?m\u226?ntul p\u226?n\u259?
departe, unde privirea nici nu ajunge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca r\u259?spuns, toate clopotele din bisericile \u351?i m\u259?n\u259?stirile
Constantinopolului au \u238?nceput s\u259? bat\u259?. Clopotele \u351?i toaca au
primenit speran\u355?a din inimile locuitorilor ora\u351?ului \u351?i, \u238?n
acela\u351?i timp, i-au tulburat sarcastic \u238?n rug\u259?ciunea lor pe
Dup\u259? ce a recitat c\u226?teva versete din Coran, Mehmet a ridicat bra\u355?
ul \u351?i a declarat c\u259? asediul \u238?ncepe. Cei care erau \u238?n
preajm\u259?-i au auzit vorbele lui \u351?i le-au repetat url\u226?ndu-le
celorlal\u355?i, iar urletul a trecut de la un r\u226?nd la altul, asemenea
vuietului m\u259?rii \u238?n timp de furtun\u259?, p\u226?n\u259? ce a \u238?
mprejmuit ora\u351?ul. Asediul a \u238?nceput, au strigat turcii, \u351?i, \u238?n
acela\u351?i timp, toat\u259? oastea a alergat spre zidurile ora\u351?ului, ca
\u351?i cum ar fi avut inten\u355?ia s\u259? \u238?nceap\u259? asaltul. Ca ni\u351?
te valuri puternice, cu gurile deschise, cu fe\u355?ele p\u259?tima\u351?e, a\u351?
a se vedeau de la \u238?n\u259?l\u355?imea zidurilor de ap\u259?rare. Era un
spectacol \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor, \u351?i grecii, neobi\u351?nui\u355?i
cu astfel de primejdii, au tres\u259?rit \u351?i au dat s\u259? fug\u259?, \u238?n
timp ce latinii au \u238?ntins corzile arcurilor \u351?i \u351?i-au tras s\u259?
biile din teac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii s-au oprit \u238?n ordine la o mie de pa\u351?i de ziduri, \u238?n fa\u355?a
purt\u259?torilor de tunuri. Unii s-au apucat s\u259? sape un \u351?an\u355?,
\u238?n timp ce al\u355?ii aduceau pietre \u351?i fixau \u355?\u259?ru\u351?i ca
s\u259? \u238?nt\u259?reasc\u259? terenul. Doar c\u226?\u355?iva ieniceri au
alergat p\u226?n\u259? \u238?n apropierea marelui \u351?an\u355? de ap\u259?rare a
ora\u351?ului \u351?i i-au provocat pe greci s\u259? lupte cu ei. Ofi\u355?erii
g\u259?rzii imperiale au cerut degrab\u259? permisiune \u238?mp\u259?ratului
s\u259? le arate turcilor c\u226?t sunt ei de iscusi\u355?i \u238?n m\u226?nuirea
armelor. Chiar \u351?i printre mercenarii lui Giustiniani s-au g\u259?sit
c\u226?\u355?iva care ardeau de dorin\u355?\u259? s\u259?-\u351?i \u238?ncerce
spadele grele, pe care le foloseau cu am\u226?ndou\u259? m\u226?inile, \u238?
mpotriva iataganelor scurte ale turcilor. Dar Giustiniani n-a fost de acord cu
aceast\u259? vitejie inutil\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vremea turnirurilor a apus de mult, a spus el. Nu folose\u351?te la nimic
dac\u259? cei mai buni osta\u351?i \u238?\u351?i pun via\u355?a \u238?n pericol
pentru o absurd\u259? \u238?ntrecere de onoare. Eu am fost chemat aici pentru
r\u259?zboi, nu pentru joac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, cu r\u259?ceal\u259? \u238?n glas, le-a ordonat celor mai abili m\u226?
nuitori ai culevrinelor \u351?i arbaletelor s\u259? trag\u259? o zbur\u259?
tur\u259?. Patru ieniceri au c\u259?zut str\u259?pun\u351?i de s\u259?ge\u355?i
\u351?i de sf\u259?r\u226?m\u259?tura de plumb. Ceilal\u355?i, revolta\u355?i de
acest mod nedemn de a lupta, au \u238?nceput s\u259? fac\u259? spume la gur\u259?
de furie \u351?i s\u259?-i \u238?njure pe greci \u351?i pe latini. \u350?i i-au
numit ei netrebnici \u351?i la\u351?i, ne\u238?nstare s\u259? lupte dec\u226?t din
spatele zidurilor \u238?mpotriva b\u259?rba\u355?ilor curajo\u351?i. Dar dup\u259?
ce \u238?nc\u259? doi dintre ei au fost omor\u226?\u355?i, au devenit mai \u238?
n\u355?elep\u355?i \u351?i, f\u259?r\u259? s\u259? mai spun\u259? o vorb\u259?, au
ridicat trupurile celor uci\u351?i \u351?i au \u238?ncercat s\u259? le care. De pe
ziduri, arca\u351?ii au continuat s\u259? trag\u259? \u351?i \u238?nc\u259?
mul\u355?i au c\u259?zut. Dar \u238?ntruna veneau al\u355?i ieniceri, care c\u259?
rau trupurile celor r\u259?ni\u355?i \u351?i uci\u351?i, f\u259?r\u259? s\u259? le
fie team\u259? nici de s\u259?ge\u355?i, nici de gloan\u355?e. P\u226?n\u259? la
urm\u259?, nu a mai r\u259?mas nici un cadavru \u238?n apropierea \u351?an\u355?
ului. Doar c\u226?teva pete de s\u226?nge atestau cele petrecute.
\u206?n timp ce turcii se agitau, s\u259?pau p\u259?m\u226?ntul \u351?i-\u351?i
construiau fortifica\u355?ii, Giustiniani a umblat c\u259?lare de-a lungul zidului
pentru a-\u351?i face o idee despre num\u259?rul turcilor; \u238?n jurul cortului
sultanului, \u238?n dreptul Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman, sunt dou\u259?
sprezece mii de turci, asta o \u351?tim. Cavaleria regulat\u259? are cam
acela\u351?i num\u259?r de spahii; \u238?n mare, Giustiniani a estimat c\u259?
trupele organizate, foarte bine \u238?narmate \u351?i par\u355?ial dotate cu
cuirase de protec\u355?ie num\u259?rau cel mult o sut\u259? de mii de oameni.
Trupele neregulate ajungeau cam la aceea\u351?i cifr\u259?. Sunt oameni s\u259?
raci, pe care sultanul i-a \u238?nrolat \u238?n armat\u259? cu for\u355?a, sau care
au venit de bun\u259?voie, atra\u351?i de chemarea la r\u259?zboiul sf\u226?nt.
Zdren\u355?\u259?ro\u351?i \u238?narma\u355?i fie cu iatagane, fie cu pra\u351?tii,
care se ap\u259?r\u259? doar cu un mic scut de lemn c\u259?ptu\u351?it cu piele.
Doar un sfert din armata sultanului poart\u259? cuirase de piele umplute cu c\u226?
l\u355?i de bumbac.\par\pard\plain\hyphpar} {
Num\u259?rul turcilor este \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor de mare, dar
Giustiniani afirm\u259? c\u259? valoarea combativ\u259? a auxiliarilor este
neimportant\u259?. Nu p\u259?rea c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in descurajat
dup\u259? ce \u351?i-a \u238?ncheiat rondul. Se \u238?ntreba \u238?ns\u259?
nedumerit unde este faimoasa artilerie a sultanului. Pentru a-i \u238?ncuraja pe
ap\u259?r\u259?torii ora\u351?ului, dup\u259? ce a discutat cu Aloisio Diedo,
\u238?mp\u259?ratul Constantin a dat ordin echipajului galerelor vene\u355?iene
s\u259? defileze cu drapelele desf\u259?\u351?urate de-a lungul zidului exterior,
din port p\u226?n\u259? la Turnul de Marmur\u259?. Au m\u259?r\u351?\u259?luit
c\u226?nt\u226?nd din fluiere \u351?i b\u259?t\u226?nd din tobe, iar banierele cu
leul Sf\u226?ntului Marcu f\u226?lf\u226?iau seme\u355?e \u238?n b\u259?taia
v\u226?ntului. Parada a fost eficient\u259?, fiindc\u259? sultanul a \u351?tiut
astfel c\u259? de acum \u238?nainte se afla \u238?n r\u259?zboi \u351?i cu
Vene\u355?ia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar abia spre sear\u259? am \u238?n\u355?eles cu ce pre\u355? a ob\u355?inut \u238?
mp\u259?ratul acest lucru de la vene\u355?ieni. Pentru c\u259?, \u238?nso\u355?it
de garda sa, el a p\u259?r\u259?sit Palatul Blahernelor \u351?i s-a stabilit ca
rezerv\u259? a lui Giustiniani \u238?n centrul zidurilor, fa\u355?\u259? \u238?n
fa\u355?\u259? cu cortul sultanului. Palatul evacuat a fost ocupat \u238?n mare
grab\u259? de bailul Vene\u355?iei \u351?i de oamenii s\u259?i, c\u226?t \u351?i de
negustorii care se angajaser\u259? de bun\u259?voie \u238?n lupt\u259?, \u238?n
lumina crepusculului, leul Sf\u226?ntului Marcu a fost \u238?n\u259?l\u355?at pe
acoperi\u351?ul palatului, al\u259?turi de baniera imperial\u259? de purpur\u259?.
Astfel, tot teritoriul fortificat al Blahernelor a c\u259?zut \u238?n m\u226?inile
vene\u355?ienilor. Dac\u259? ora\u351?ul va reu\u351?i s\u259? se apere \u351?i
dac\u259? asediul va fi ridicat prin \u238?nfr\u226?ngerea sultanului, ocuparea
palatului imperial ar putea prea bine c\u259?p\u259?ta o sinistr\u259?
importan\u355?\u259? strategic\u259?. Nici nu-i de mirare c\u259? vene\u355?ienii
au acceptat bucuro\u351?i s\u259? sape o galerie subteran\u259?, pentru a ap\u259?
ra o parte a zidului Blahernelor. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, toate acestea
le-au hot\u259?r\u226?t \u238?n secret \u238?mpreun\u259? cu \u238?mp\u259?ratul.
Cele mai puternice cor\u259?bii vene\u355?iene domin\u259? portul, garnizoana
vene\u355?ian\u259? s-a mutat la Blaherne. La fel cum \u351?i-au \u238?nsu\u351?it
diferitele fort\u259?re\u355?e, pe care le-au luat mai \u238?nt\u226?i sub
protec\u355?ie, ca nu cumva s\u259? fie cucerite de
genovezi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n orice caz, Giustiniani \u351?i oamenii lui \u238?narma\u355?i cu barde au
un loc de onoare \u238?n fa\u355?a ienicerilor, de o parte \u351?i de alta a
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman; \u238?ntre aceast\u259? poart\u259? \u351?i
Poarta Harisian\u259? au fost plasa\u355?i trei mii de oameni din elit\u259?, chiar
dac\u259? locul nu m\u259?soar\u259? dec\u226?t a cincea parte din lungimea
total\u259? a zidului de ap\u259?rare. Numai c\u259? sultanul \u351?i ienicerii
s\u259?i sunt concentra\u355?i \u238?n dreptul acesta, de cealalt\u259? parte,
bine\u238?n\u355?eles.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?i ap\u259?r\u259?tori are ora\u351?ul? Doar \u238?mp\u259?ratul \u351?
i Giustiniani o \u351?tiu. Dar, explic\u226?ndu-mi c\u259? va lua oameni de la
Poarta Sf\u226?ntului Roman dac\u259? va fi nevoie s\u259? \u238?nt\u259?
reasc\u259? eventualele zone amenin\u355?ate, Giustiniani mi-a m\u259?rturisit din
gre\u351?eal\u259? c\u259? jum\u259?tate din for\u355?ele sale sunt plasate \u238?
ntre Poarta Sf\u226?ntului Roman \u351?i Poarta Harisian\u259?. Am \u238?n\u355?
eles c\u259?, dac\u259?-i punem la socoteal\u259? \u351?i pe c\u259?lug\u259?ri
\u351?i pe artizani, ap\u259?rarea ora\u351?ului nu are mai mult de \u351?ase mii
de oameni. Mi se pare de necrezut. Sunt dou\u259? mii de marinari vene\u355?ieni,
dar, din p\u259?cate, o bun\u259? parte dintre ei trebuie s\u259? r\u259?m\u226?
n\u259? pe cor\u259?bii, pentru a supraveghea lan\u355?ul \u351?i portul. Cred
c\u259? noi, cei de pe ziduri, suntem zece mii de b\u259?rba\u355?i. E drept
c\u259? printre noi se afl\u259? o parte dintre cei \u351?ase sute ai lui
Giustiniani, \u238?n plus, o mie sunt echipa\u355?i cu
cuirase.\par\pard\plain\hyphpar} {
S\u259? zicem c\u259? am fi zece mii \u238?mpotriva a dou\u259? sute de mii. Dar
tunurile sultanului nu au sosit, nici cor\u259?bii turce\u351?ti nu se v\u259?d
\u238?nc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n schimb, seara, s-au auzit, dinspre Selymbria, bubuituri izolate, asemenea
tunetelor, de\u351?i cerul a fost senin. Deasupra insulelor albastre ale M\u259?rii
Marmara se ridic\u259? o imens\u259? coloan\u259? de fum
negru.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timpul nop\u355?ii, trupurile ap\u259?r\u259?torilor Selymbriei,
despuiate \u351?i mutilate, au fost trase \u238?n \u355?eap\u259? \u238?n fa\u355?a
por\u355?ii cu acela\u351?i nume. Patruzeci de credincio\u351?i, patruzeci de
cadavre.\par\pard\plain\hyphpar} {
De la Pera am auzit c\u259? timp de dou\u259? zile flota sultanului a \u238?ncercat
s\u259? ridice asediul ultimei fort\u259?re\u355?e de pe insulele M\u259?rii
Marmara. Ieri, comandantul flotei turce\u351?ti a \u238?mprejmuit-o cu o
imens\u259? cantitate de lemn \u351?i i-a dat foc. Ap\u259?r\u259?torii fort\u259?
re\u355?ei au ars de vii. \par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii \u351?tiu s\u259? moar\u259? ap\u259?r\u226?nd nefericitele resturi ale unei
\u238?mp\u259?r\u259?\u355?ii \u238?n agonie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n Orient \u8213? barbarii, \u238?n Occident \u8213? barbarii. La hotarele
celor dou\u259? lumi lupt\u259? ultimul ora\u351? al lui
F\u259?r\u259? nici o speran\u355?\u259?. Nici m\u259?car pentru glorie. Trupuri
goale, mutilate \u351?i trase \u238?n \u355?eap\u259?, \u238?n jurul c\u259?rora
roiesc mu\u351?tele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acoperit cu zale de fier din cap p\u226?n\u259? \u238?n picioare, mai \u238?nalt
dec\u226?t to\u355?i ceilal\u355?i, r\u226?de Giustiniani, cu fa\u355?a
umflat\u259? \u351?i ochii lui necru\u355?\u259?tori. L-am ur\u226?t ast\u259?zi,
dup\u259? ce am v\u259?zut cadavrele mutilate ale ap\u259?r\u259?torilor
Selymbriei.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?r\u259? nici o speran\u355?\u259?, f\u259?r\u259? viitor. \u350?i dac\u259?
l-am \u238?nvinge pe sultan, Constantinopolul nu va mai fi dec\u226?t un cadavru
viu \u238?n m\u226?inile barbarilor latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
S\u226?ngele grec clocote\u351?te \u238?n mine. Cum nu-mi mai pot dori un regat pe
p\u259?m\u226?nt, \u238?mi doresc unul ve\u351?nic, nepieritor. Realitatea lui
Dumnezeu \u238?n locul realit\u259?\u355?ii existen\u355?
Ast\u259?-sear\u259? am fost la M\u259?n\u259?stirea Hora \u351?i m-am rugat. Am
\u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a icoanei f\u259?c\u259?toare de minuni, al\u259?
turi de greci, fra\u355?ii mei. Eram \u238?nconjurat de lumina aurului din jurul
imaginilor mozaicurilor de pe pere\u355?i. Dumnezeul meu, credin\u355?a mea cea
dintru \u238?nceput, adev\u259?rat\u259?, ruga mea, liturghia mea, vibra\u355?ia
limpede a de\u351?tept\u259?rii mele... A fost ca \u351?i cum, \u238?n sf\u226?
r\u351?it, m-a\u351? fi cufundat la s\u226?nul protector al mamei mele f\u259?
r\u259? a face nici un efort. De ce \u238?mi este jen\u259?? De ce m\u259? \u238?
ndoiesc? De ce car zadarnic \u238?n pieptu-mi o inim\u259? de
latin?\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt gata s\u259? mor pentru credin\u355?a mea, pentru s\u226?ngele meu, pentru
Trupurile trase \u238?n \u355?eap\u259? ale grecilor din Selymbria au de\u351?
teptat \u238?n mine dorin\u355?a de a m\u259? cunoa\u351?
te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? via\u355?a am ur\u226?t fanatismul \u351?i intoleran\u355?a. Am fugit de
aceste orori ale lumii. Iar acum, de patim\u259? este plin\u259? inima mea, ca de o
v\u259?paie clar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? o duminic\u259? lini\u351?tit\u259?, nou\u259? galere mari au ambosat
\u238?n apropierea lan\u355?ului, gata de ap\u259?rare. Flota turcilor este a\u351?
teptat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au sosit marile tunuri de bronz ale turcilor, trase de lungi coloane de boi \u351?i
au fost a\u351?ezate \u238?n pozi\u355?ie de atac.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n spatele liniilor de atac ale turcilor se ridic\u259? nori de praf de la
vite \u351?i mugetele lor se aud \u351?i dincolo de ziduri, \u238?n ora\u351?.
Ap\u259?rarea este organizat\u259?. Fiecare \u238?\u351?i cunoa\u351?te locul
\u351?i \u351?tie ce are de f\u259?cut, \u238?mp\u259?ratul Constantin a f\u259?cut
toat\u259? ziua ocolul zidului \u351?i a vorbit cu fiecare comandant, i-a \u238?
ncurajat pe greci \u351?i le-a f\u259?cut noi promisiuni
Sultanul a dat porunc\u259? s\u259? fie a\u351?ezate tunurile mici \u351?i
bombardele de-a lungul \u238?ntregului zid. Marile tunuri sunt concentrate \u238?n
fa\u355?a urm\u259?toarelor por\u355?i: Poarta Sf\u226?ntului Roman, Poarta
Harisian\u259? \u351?i Poarta Caligarian\u259? din apropierea Palatului
Blahernelor, acolo unde zidurile sunt cele mai solide, dar unde \u351?an\u355?ul
mare nu exist\u259?. Mai exist\u259?, de asemenea, trei tunuri mari \u238?n
fa\u355?a Por\u355?ii Selymbria.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt at\u226?t de aproape tunurile de ziduri \u238?nc\u226?t, dac\u259? ai ochi
buni, po\u355?i distinge tr\u259?s\u259?turile fe\u355?elor artileri\u351?tilor.
Pentru moment, ei sunt ocupa\u355?i cu instalarea tunurilor pe socluri solide
construite din b\u226?rne \u351?i blocuri de piatr\u259?. Sute de oameni \u238?
ndeplinesc aceast\u259? munc\u259?. Tunurile zac pe p\u259?m\u226?nt ca ni\u351?te
animale mari, inofensive, dar c\u226?nd compari gurile lor larg c\u259?scate cu
m\u259?rimea oamenilor care lucreaz\u259? \u238?n jurul lor, \u238?\u355?i po\u355?
i face o idee despre calibrul lor \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor. C\u226?t
despre proiectilele sferice de piatr\u259?, a\u351?ezate gr\u259?mad\u259? \u238?n
apropiere, fiecare dep\u259?\u351?e\u351?te \u238?n\u259?l\u355?imea genunchiului
unui b\u259?rbat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i tunurile sunt protejate de \u351?an\u355?uri, care au \u238?nd\u259?r\u259?
tul lor \u238?nt\u259?rituri de p\u259?m\u226?nt \u351?i palisade joase de lemn.
Nici un latin n-a mai v\u259?zut \u238?n via\u355?a lui tunuri at\u226?t de mari.
Astfel de tunuri devoreaz\u259? cor\u259?bii \u238?nc\u259?rcate de pulbere \u351?i
omoar\u259? sute de artileri\u351?ti, a afirmat Giustiniani pentru a \u238?nt\u259?
ri moralul oamenilor lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cel mai mare tun, celebrul tun al lui Orban, turnat la Adrianopol, despre care s-a
vorbit at\u226?t, a fost a\u351?ezat \u238?n fa\u355?a Por\u355?ii Caligariene,
unde zidul este cel mai solid. Bine\u238?n\u355?eles, sultanul \u238?\u351?i
imagineaz\u259? c\u259? nici un zid al ora\u351?ului nu va rezista. Giustiniani era
curios s\u259? vad\u259? acest tun \u351?i, fiindc\u259? mi-a permis s\u259?-l
\u238?nso\u355?esc, am plecat \u238?mpreun\u259? spre Blaherne. De fapt, el voia
s\u259? vad\u259? \u351?i cum s-au adaptat vene\u355?ienii cu Blahernele \u351?i cu
Poarta Harisian\u259?, de unde porne\u351?te drumul spre
Adrianopol.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acolo, mul\u355?i oameni \u238?\u351?i p\u259?r\u259?siser\u259? postul \u351?i,
str\u226?n\u351?i pe zid, priveau uimi\u355?i monstrul. \u350?i
constantinopolitanii se c\u259?\u355?\u259?raser\u259? pe acoperi\u351?urile
palatelor \u351?i \u238?n v\u226?rful turnurilor ca s\u259?-l
vad\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu un sur\u226?s generos, Giustiniani a spus: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu cred c\u259? din toat\u259? mul\u355?imea asta de gur\u259?-
casc\u259? va mai fi vreunul curios s\u259? vad\u259? ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?
dup\u259? ce turcii vor termina preg\u259?tirile \u351?i vor trage primul
foc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mul\u355?i ar\u259?tau cu degetul \u351?i pretindeau c\u259? l-ar fi z\u259?rit pe
Orban, \u238?nve\u351?m\u226?ntat cu un caftan de onoare, purt\u226?nd pe cap un
turban de mare maestru al artileri\u351?tilor. \u350?i, deodat\u259?, to\u355?i
grecii au \u238?nceput s\u259?-l \u238?njure \u351?i s\u259?-l blesteme, iar
artileri\u351?tii imperiali \u351?i-au \u238?nc\u259?rcat tunurile lor mici \u351?i
au tras c\u226?teva proiectile pentru a st\u226?njeni montarea uria\u351?ului tun.
Dar Giustiniani le-a ordonat s\u259? \u238?nceteze focul, care nu era nimic altceva
dec\u226?t o risip\u259? inutil\u259? de pulbere. Chiar \u351?i \u238?n urma
acestor detun\u259?turi, mul\u355?i greci au avut fe\u355?ele palide \u351?i \u351?
i-au astupat urechile de groaz\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cel mai mare tun al tuturor timpurilor este de dou\u259? ori mai mare dec\u226?t
cele mai mari tunuri ale sultanului. Doar dac\u259?-l vezi cu ochii t\u259?i vei
crede c\u259? un om poate construi asemenea tunuri. \u206?n orice caz, diametrul
proiectilului din piatr\u259? ajunge la nivelul centurii unui b\u259?
rbat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce le-a poruncit oamenilor s\u259? se \u238?ntoarc\u259? la posturile
lor, Minotto, bailul Vene\u355?iei, a venit s\u259? discute cu Giustiniani. Era
\u238?mpreun\u259? cu fiul s\u259?u, c\u259?pitan al unei galere vene\u355?iene
\u8213? \u238?n ciuda faptului c\u259? este foarte t\u226?n\u259?r \u8213?, care,
din curiozitate, venise s\u259? vad\u259? tunul lui Orban. Ni s-a al\u259?turat
\u351?i me\u351?terul german Johannes Grant, pe care \u238?mp\u259?ratul l-a
angajat \u238?n locul lui Orban. Lui \u238?i pl\u259?te\u351?te acum Constantin
aurul pe care odinioar\u259? i-l refuzase lui Orban. Este prima oar\u259? c\u226?nd
l-am \u238?nt\u226?lnit pe acest om deosebit, despre al c\u259?rui talent \u351?i
inteligen\u355?\u259? am auzit de at\u226?tea ori vor-bindu-se. Este un b\u259?rbat
\u238?n puterea v\u226?rstei, cu barb\u259? neagr\u259?, cu fruntea \u238?
ncre\u355?it\u259? de g\u226?nduri, cu o privire mobil\u259? \u351?i p\u259?
trunz\u259?toare. A fost vizibil mul\u355?umit dup\u259? ce i-am adresat c\u226?
teva vorbe \u238?n limba german\u259?. El \u238?nsu\u351?i vorbe\u351?te foarte
bine limba latin\u259? \u351?i se exprim\u259? curg\u259?tor \u238?n limba
greac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tunul acesta, a rostit el privind c\u259?tre teribilul tun, este o minune a
artei turn\u259?rii bronzului. A dep\u259?\u351?it limitele posibilului. For\u355?a
omului nu este \u238?n stare s\u259? st\u259?p\u226?neasc\u259? un tun mai mare
dec\u226?t acesta. Drept s\u259? spun, dac\u259? n-a\u351? fi auzit c\u259? a fost
deja \u238?ncercat la Adrianopol, m-a\u351? fi \u238?ndoit c\u259? ar putea rezista
la presiunea pulberii \u351?i a proiectilului. Nici pentru o sut\u259? de
duca\u355?i n-a\u351? consim\u355?i s\u259? stau prin preajma lui \u238?n timpul
detun\u259?turii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu n-am avut \u238?ncotro, a spus Giustiniani. A trebuit s\u259? aleg
Poarta Sf\u226?ntului Roman, fiindc\u259? to\u355?i ceilal\u355?i s-au cam temut de
ea. Dar cred c\u259? n-am pierdut nimic. Fiind eu generos din fire, nu r\u226?vnesc
c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in la fericirea pe care o \u238?ncearc\u259? vene\u355?
ienii c\u226?nd contempl\u259? tunul acesta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? \u238?ntreb, a spus oarecum jenat bailul Vene\u355?iei, cum \u238?i
vom putea sili noi pe oameni s\u259? r\u259?m\u226?n\u259? pe ziduri sau \u238?n
turnuri c\u226?nd monstrul \u259?sta va \u238?ncepe s\u259? trag\u259?. Suntem doar
voluntari \u238?n lupt\u259?, negustori de meserie, \u351?i, har Domnului,
mul\u355?i dintre noi suntem destul de gra\u351?i. Eu \u238?nsumi sunt un b\u259?
rbat gras, abia de pot respira c\u226?nd urc pe zid \u351?i simt \u238?n\u355?
ep\u259?turi \u238?n inim\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Giustiniani i-a spus bailului:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Orice pl\u259?cere se pl\u259?te\u351?te. Uite, dac\u259? vrei, eu a\u351?
schimba, f\u259?r\u259? nici o ezitare, nu prea confortabilul meu pat din turnul
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman cu patul \u238?mp\u259?ratului din Palatul
Blahernelor. S\u259? schimb\u259?m atunci sectoarele de ap\u259?rare! Crede-
m\u259?, eu n-am nimic \u238?mpotriv\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nro\u351?indu-se, bailul Vene\u355?iei s-a uitat cu r\u259?utate spre
Giustiniani, a m\u259?surat apoi din ochi grosimea zidurilor \u351?i i-a spus
scurt:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?\u355?i arde de glum\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
De la Palatul Porfirogenezei p\u226?n\u259? la Kyneghion, al\u259?turi de baniera
imperial\u259? de purpur\u259?, \u238?n v\u226?rful turnurilor flutura flamura
Vene\u355?iei cu leul Sf\u226?ntului Marcu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pufnind \u238?n r\u226?s, Johannes Grant a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului au calculat \u351?i au demonstrat
matematic c\u259? este imposibil de turnat un tun cu asemenea dimensiuni.
Admi\u355?\u226?nd totu\u351?i c\u259? poate fi turnat, din calcule rezult\u259?
c\u259? nu are cum s\u259? reziste la presiune dup\u259? ce pulberea se aprinde.
Admi\u355?\u226?nd c\u259? ar rezista, alt calcul demonstreaz\u259? c\u259?
proiectilul va c\u259?dea la doi pa\u351?i de gura tunului. Calculele sunt
irepro\u351?abile, eu \u238?nsumi am participat la elaborarea lor. A\u351?a
c\u259?, \u238?ncep\u226?nd de m\u226?ine diminea\u355?\u259?, \u238?mi voi lua o
carte, care s\u259?-mi serveasc\u259? drept scut, \u351?i m\u259? voi a\u351?eza pe
zid, \u238?n fa\u355?a tunului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tinerii ofi\u355?eri vene\u355?ieni care erau \u238?n jurul nostru au p\u259?strat
tot timpul o t\u259?cere respectuoas\u259?, dar c\u226?nd au v\u259?zut c\u259?
bailul Vene\u355?iei ezit\u259? \u238?n fa\u355?a genovezului, m\u226?ndria lor a
fost atins\u259?. A\u351?a c\u259? unii au strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mp\u259?ratul a avut \u238?ncredere \u238?n noi. Pentru slava lui
Dumnezeu, \u238?n numele Sf\u226?ntului Duh \u351?i pentru binecuv\u226?ntarea
\u238?ntregii cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?i, vom ap\u259?ra Blahernele \u351?i
nu vom ceda, chiar de s-ar n\u259?rui \u351?i zidul sub noi! A\u351?a c\u259?
nu-\u355?i face griji, comandantule!\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani li s-a adresat atunci serios:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E drept c\u259? tunul este de dou\u259? ori mai mare dec\u226?t celelalte
tunuri mari, dar \u351?i zidul Blahernelor e de dou\u259? ori mai puternic
dec\u226?t celelalte ziduri. Nu-i de glumit nici cu cele patru tunuri din fa\u355?a
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman, care sunt mai mari dec\u226?t oricare tun mare pe
care l-am v\u259?zut p\u226?n\u259? acum. S\u259? facem fiecare cum putem mai bine
ca s\u259? ap\u259?r\u259?m ora\u351?ul \u238?ntru slava lui Dumnezeu! Mai mult
dec\u226?t at\u226?t nu se poate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? acest schimb de vorbe, Giustiniani m-a luat deoparte \u351?i mi-a
\u8213? Jean Ange, prietene, nimeni nu poate \u351?ti ce se va \u238?nt\u226?mpla
m\u226?ine, fiindc\u259?, p\u226?n\u259? acum, nimeni nu a mai v\u259?zut un astfel
de tun. Chiar dac\u259? eu nu sunt convins, poate c\u259? sunt de ajuns doar
c\u226?teva ghiulele pentru a se face o sp\u259?rtur\u259? important\u259? \u238?n
zid. R\u259?m\u226?i aici, pentru a supraveghea monstrul, \u351?i, dac\u259?
vene\u355?ienii te vor accepta, instaleaz\u259?-te \u238?n tihn\u259? la Blaherne!
P\u226?n\u259? ce nu vom fi v\u259?zut cu ochii no\u351?tri ce este \u238?n stare
s\u259? distrug\u259? acest monstru de tun, a\u351? dori s\u259? am aici un om
de \u238?ncredere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Johannes Grant m-a luat cu afec\u355?iune sub protec\u355?ia sa, fiindc\u259?,
at\u226?t pentru greci, c\u226?t \u351?i pentru latini, am\u226?ndoi suntem doar
ni\u351?te str\u259?ini. Este un b\u259?rbat lini\u351?tit, care vorbe\u351?te
\u238?ntotdeauna ironic; \u238?n apropiere de Poarta Caligarian\u259?, el mi-a
ar\u259?tat atelierele pustii, unde c\u226?\u355?iva pantofari b\u259?tr\u226?ni,
tremur\u226?nd de team\u259?, confec\u355?ionau \u238?nc\u259?l\u355?\u259?minte
pentru solda\u355?i. To\u355?i b\u259?rba\u355?ii tineri, chiar \u351?i ucenicii,
erau pe ziduri. M-a condus, de asemenea, prin coridoarele \u351?i s\u259?lile
palatului, unde negustorii \u351?i voluntarii vene\u355?ieni se \u351?i
instalaser\u259? \u238?mpreun\u259? cu m\u259?rfurile \u351?i bunurile lor. Bailul
Minotto folosea camera \u238?mp\u259?ratului \u351?i-\u351?i petrecea noaptea pe
perne de purpur\u259?, \u238?n patul \u238?mpodobit cu vulturul bicefal. Vene\u355?
ienii \u238?\u351?i aduseser\u259? cu ei servitorii \u351?i un num\u259?r
impresionant de femei. Femeile se certau \u238?ntruna cu servitorii greci ai \u238?
mp\u259?ratului, c\u259?rora nu le \u238?n\u355?elegeau
limba.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259?lzirea palatului se face prin canale aflate sub pardoseal\u259?, prin
care p\u259?trunde aerul cald. Pentru \u238?nc\u259?lzire, sunt consumate
cantit\u259?\u355?i extraordinar de mari de lemne, de aceea, o dat\u259? cu venirea
prim\u259?verii, \u238?mp\u259?ratul a interzis \u238?nc\u259?lzirea, chiar
dac\u259? nop\u355?ile sunt \u238?nc\u259? reci. Trebuie p\u259?strat\u259?
toat\u259? rezerva de lemne pentru cuptoarele brut\u259?riilor \u351?i pentru
eventualele repara\u355?ii, dac\u259? turcii reu\u351?esc s\u259? fac\u259?
sp\u259?rturi \u238?n zid.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd s-a l\u259?sat \u238?nserarea, ca s\u259? se \u238?nc\u259?lzeasc\u259?,
vene\u355?ienii au aprins un foc mare de lemne pe marmura neted\u259? a s\u259?lii
de recep\u355?ie. Marmura a cr\u259?pat \u351?i fumul a \u238?nnegrit frumoasele
mozaicuri ale plafonului.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am de\u351?teptat \u238?n zori. Azi-noapte nimeni n-a dormit bine. Grecii s-au
rugat, iar latinii au b\u259?ut prea mult vin \u351?i au v\u259?rsat pe dalele de
marmur\u259? de pe coridoarele palatului imperial. P\u226?n\u259? am ie\u351?it
afar\u259? din palat, am tot alunecat pe b\u259?l\u355?i p\u259?
stoase.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din spatele Bosforului, soarele s-a ridicat mai str\u259?lucitor ca niciodat\u259?,
aurind dealurile Asiei. Un v\u226?nt u\u351?or adia dinspre Marea Marmara,
banierele fluturau pe turnuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am privit de pe ziduri pe artileri\u351?tii turci ai marelui tun \u238?n timp
ce-\u351?i f\u259?ceau rug\u259?ciunea. \u350?i g\u226?ndurile mele au \u238?
ncercat s\u259? urm\u259?reasc\u259? g\u226?ndurile lui Mehmet. Cred c\u259? nici
el n-a dormit noaptea trecut\u259?. Dac\u259? tot ora\u351?ul este persecutat de
a\u351?teptare, de ce nu i-ar fi \u351?i lui inima fr\u259?m\u226?
ntat\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar orele dimine\u355?ii au \u238?nceput s\u259? se risipeasc\u259? \u351?i \u238?
nc\u259? nu s-a \u238?nt\u226?mplat nimic. Apoi, din gur\u259? \u238?n gur\u259?,
de-a lungul zidului, a ajuns p\u226?n\u259? la Blaherne vestea c\u259? flota
turcilor se apropie de Constantinopol. Se spunea c\u259? marea este acoperit\u259?
de sutele de vele ale cor\u259?biilor, \u238?n port au b\u259?tut clopotele de
alarm\u259? de pe\~ fiecare galer\u259? \u351?i zgomotul lor a fost auzit p\u226?
n\u259? la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, pe dealul din fa\u355?\u259?, l-am v\u259?zut pe sultan c\u259?l\u259?rind pe
un cal alb ca neaua, \u238?nconjurat de suita sa de ofi\u355?eri superiori \u351?i
de ceau\u351?ii \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?i \u238?n verde. Cozile de cal de pe
bastoanele pa\u351?ilor \u351?i vizirilor fluturau. Dup\u259? ce a desc\u259?lecat,
prudent, sultanul s-a oprit la cinci sute de pa\u351?i de tun. Iar caii au fost
du\u351?i departe. C\u226?nd a v\u259?zut c\u259? artileri\u351?tii, care
roiser\u259? toat\u259? diminea\u355?a \u238?n jurul tunului, o iau la
goan\u259?, \u351?i c\u259? \u238?n apropierea tunului nu a r\u259?mas dec\u226?t
un sclav pe jum\u259?tate dezbr\u259?cat, care \u355?inea \u238?n m\u226?ini
pr\u259?jin\u259? la cap\u259?tul c\u259?reia fumega un \u351?omoiog de c\u226?
l\u355?i, bailul Minotto a intrat \u238?n panic\u259? \u351?i le-a poruncit
oamenilor s\u259? coboare le pe zid \u351?i din turn. Nici cei mai viteji nu au
rezistat tenta\u355?iei acestui ordin nea\u351?teptat. To\u355?i au luat-o de
\u238?ndat\u259? la goan\u259? ca o turm\u259? de oi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, dup\u259? ce fitilul a fost aprins \u351?i a fost slobozit\u259? prima
ghiulea, detun\u259?tura a fost mai puternic\u259? dec\u226?t cel mai puternic
tunet. Zidul a fost zguduit ca la un cutremur de p\u259?m\u226?nt. Mi-am pierdut
echilibrul \u351?i am c\u259?zut, la fel cum au c\u259?zut mul\u355?i al\u355?ii.
Acoperit de un imens nor negru, tunul nu s-a mai z\u259?rit. Mai t\u226?rziu,
\u238?n cursul zilei, am aflat c\u259? \u238?n casele din vecin\u259?tate vasele au
c\u259?zut de pe mese \u351?i apa din ciuture a dat pe din afar\u259?. P\u226?
n\u259? \u351?i cor\u259?biile din port s-au cl\u259?tinat.\~
Dup\u259? ce v\u226?ntul a \u238?mpr\u259?\u351?tiat norul de fum \u351?i praful,
i-am v\u259?zut pe artileri\u351?tii turci \u238?n apropierea zidului, apleca\u355?
i, pentru a constata efectele loviturii. I-am v\u259?zut eu strig\u226?nd \u351?i
gesticul\u226?nd, dar n-am auzit nici un sunet, fiindc\u259?, un timp oarecare, am
fost surd din pricina detun\u259?turii. Am strigat eu \u238?nsumi la grecii \u351?i
vene\u355?ienii din preajm\u259?, dar nimeni nu m-a auzit. A trebuit s\u259? iau
arcul \u238?n bra\u355?e pentru a-i incita s\u259?-\u351?i folosesc\u259? armele.
Dar, n\u259?uci\u355?i de pe urma detun\u259?turii, arca\u351?ii care au tras
\u351?i-au risipit s\u259?ge\u355?ile de poman\u259?, \u351?i nici unul dintre
turci nu a fost atins. Erau at\u226?t de absorbi\u355?i de discu\u355?ia lor
artileri\u351?tii \u351?i grozav de \u238?nfl\u259?c\u259?ra\u355?i, \u238?nc\u226?
t se limitau s\u259? priveasc\u259? distra\u355?i s\u259?ge\u355?ile care c\u259?
deau pe l\u226?ng\u259? ei, f\u259?r\u259? s\u259? le treac\u259? prin minte
s\u259? fug\u259?. \u206?\u351?i ridicau bra\u355?ele \u351?i priveau \u238?nspre
tun ca \u351?i cum nu ar fi fost mul\u355?umi\u355?i de rezultatul acestei prime
detun\u259?turi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ciuda impresionantei lui greut\u259?\u355?i, proiectilul se sf\u259?r\u226?
mase \u238?n mii de buc\u259?\u355?i \u351?i s\u259?pase \u238?n zid doar o
sp\u259?rtur\u259? de dimensiunea unei mici \u238?nc\u259?peri. Funda\u355?ia
zidului nu a fost clintit\u259? c\u226?tu\u351?i de pu\u355?
in.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, \u238?n apropierea tunului, l-am v\u259?zut chiar pe me\u351?terul Orban
\u238?nv\u226?rtindu-\u351?i crava\u351?a de comandant \u351?i url\u226?ndu-\u351?i
poruncile. Artileri\u351?tii servan\u355?i au acoperit tunul cu p\u259?turi groase
de l\u226?n\u259?, pentru a evita o r\u259?cire prea rapid\u259? a bronzului \u351?
i au turnat \u238?n gura imens\u259? ulei, pentru u\u351?urarea st\u259?rii de
zbucium a metalului dup\u259? teribilul efort al detun\u259?
turii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai departe de noi, \u238?n apropierea Por\u355?ii Harisiene \u351?i a Por\u355?ii
Sf\u226?ntului Roman s-au auzit mai apoi detun\u259?turi \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?toare. Am v\u259?zut fulger\u259?rile luminoase \u351?i norii negri ce s-au
ridicat din partea aceea, dar bubuiturile le-am perceput ca pe ni\u351?te zgomote
surde, din cauz\u259? c\u259?-mi sim\u355?eam urechile \u238?
nfundate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timpul detun\u259?turii, doar sultanul Mehmet a r\u259?mas \u238?n
picioare. Toat\u259? suita lui de ofi\u355?eri \u351?i de ceau\u351?i se aruncase
cu burta la p\u259?m\u226?nt. Nemi\u351?cat, a contemplat zidurile, \u238?n timp ce
ofi\u355?erii \u238?\u351?i scuturau iarba \u351?i p\u259?m\u226?ntul de pe
ve\u351?minte. Aceast\u259? indiferen\u355?\u259? simulat\u259?, pe care a exersat-
o \u238?ndelung, este unul din modurile lui de a-\u351?i ascunde o puternic\u259?
stare de agita\u355?ie interioar\u259?; \u238?\u351?i va fi imaginat el oare
c\u259? puternicul tun al lui Orban va putea n\u259?rui un zid gros de dou\u259?
zeci de picioare chiar de la prima lovitur\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce tunul mare a fost acoperit, Orban a dat ordin s\u259? se trag\u259? cu
cele dou\u259? tunuri ce se aflau de o parte \u351?i de alta. \u206?n ciuda
calibrului lor impresionant, cele dou\u259? tunuri parc\u259? erau doi
purcelu\u351?i tineri pe l\u226?ng\u259? o scroaf\u259?. Artileri\u351?tii nu s-au
dep\u259?rtat \u238?n momentul detun\u259?turii. \par\pard\plain\hyphpar} {
De la puternica lumin\u259? care a urmat, c\u226?teva clipe n-am mai v\u259?zut
nimic. \u350?i de data aceasta s-au ridicat nori gro\u351?i de praf, care i-au
ascuns pe artileri\u351?ti. Proiectilele au lovit zidul aproape \u238?n acela\u351?
i loc ca \u351?i primul proiectil. Zidul a tremurat sub efectul celor dou\u259?
lovituri simultane \u351?i un vene\u355?ian a fost r\u259?nit de buc\u259?\u355?ile
de piatr\u259? ce zburau. Dar distrugerea n-a fost at\u226?t de mare pe c\u226?t
ne-am temut noi. Zidul Blahernelor a trecut cu bine de aceast\u259? prob\u259? a
focului. U\u351?urat, bailul Minotto a izbucnit \u238?n r\u226?s \u351?i s-a
adresat astfel oamenilor s\u259?i:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe Sf\u226?ntul Duh! Nu v\u259? mai fie team\u259?! N-are dec\u226?t
s\u259? trag\u259? \u351?i o duzin\u259? de ghiulele pe zi sultanul, tot aia-i, nu
reu\u351?esc ele s\u259? d\u259?r\u226?me zidul! Curaj!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n timp ce turcii \u238?\u351?i \u238?ngrijeau tunurile ca pe ni\u351?
te animale bolnave, Johannes Grant a dat ordin tuturor ap\u259?r\u259?torilor
s\u259? se apuce de treab\u259?. \u350?tiind \u238?n acest moment cum sunt
orientate de-a lungul zidurilor tunurile turcilor, a dispus s\u259? fie
amplasa\u355?i imen\u351?i saci de piele plini cu l\u226?n\u259?, bumbac \u351?i
f\u226?n, pentru a proteja cavit\u259?\u355?ile f\u259?cute de proiectile. Era
optimist \u351?i credea c\u259? \u238?n timpul nop\u355?ii stric\u259?ciunile vor
putea fi reparate.\par\pard\plain\hyphpar} {
De undeva, de departe, s-au auzit alte bubuituri \u351?i am sim\u355?it din nou sub
picioare zidul tremur\u226?nd. Cele o sut\u259? de tunuri cu \u355?evi lungi ale
sultanului au \u238?nceput s\u259? trag\u259?, iar bombardele s\u259?-\u351?i
lanseze ghiulele de piatr\u259?. Multe proiectile au c\u259?zut \u238?n ora\u351?,
fiindc\u259? servan\u355?ii nu reu\u351?iser\u259? s\u259? dozeze convenabil
cantitatea de pulbere \u351?i nici s\u259? dea afetului \u238?nclina\u355?ia
corespunz\u259?toare. Apoi v\u259?zduhul s-a umplut de un vuiet continuu. B\u259?
t\u226?nd \u238?n tobe, lovind talerele de aram\u259? ale cimbalelor \u351?i
r\u259?cnind c\u226?t \u238?i \u355?inea gura numele lui Allah, deta\u351?amentele
de turci au ajuns la \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare. P\u226?n\u259? la urm\u259?,
s-au acomodat \u351?i ap\u259?r\u259?torii de pe ziduri cu zgomotele \u351?i au
\u238?nceput s\u259? \u355?inteasc\u259? mai bine, a\u351?a c\u259? din ce \u238?n
ce mai mul\u355?i turci au fost uci\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai t\u226?rziu, am plecat pe jos de-a lungul zidurilor spre Poarta Sf\u226?ntului
Roman, ca s\u259?-l informez pe Giustiniani c\u259?, pentru moment, n-are rost
s\u259? ne temem de tunul mare. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, \u238?n dreptul
merloanelor, a trebuit s\u259? alerg pentru a evita s\u259?ge\u355?ile sau
proiectilele de piatr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe ziduri, \u238?ntre Palatul Porfirogenezei \u351?i Poarta Harisian\u259?
nim\u259?nui nu-i venea s\u259? r\u226?d\u259?. \u206?nc\u259? de la primele
lovituri pe care cele patru tunuri mari, concentrate \u238?n fa\u355?a zidului, le-
au tras, se n\u259?ruise o bun\u259? bucat\u259? de parapet \u351?i fuseser\u259?
zdrobi\u355?i trei oameni. Al\u355?i zece au fost r\u259?ni\u355?i de cioburile din
piatr\u259?. Ca s\u259? ajung\u259? \u238?n ora\u351? pentru \u238?ngrijirea
r\u259?nilor, r\u259?ni\u355?ii au fost sco\u351?i prin poarta de atac a marelui
zid. Pe zid erau b\u259?l\u355?i de s\u226?nge, iar ap\u259?r\u259?torii priveau
nelini\u351?ti\u355?i din spatele fer\u259?struicilor str\u226?mte ale turnurilor,
sau piezi\u351?, din dreptul crenelurilor, cum \u238?\u351?i re\u238?nc\u259?rcau
turcii tunurile. Mai \u238?nainte de a fi introdus proiectilul \u238?n gura
tunului, \u238?n fa\u355?a \u238?nc\u259?rc\u259?turii de pulbere este \u238?mpins
un cilindru din lemn, apoi se etan\u351?eaz\u259? cu argil\u259? fantele dintre
cilindru \u351?i pere\u355?ii interiori ai gurii tunului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceast\u259? por\u355?iune de zid este ap\u259?rat\u259? de trei fra\u355?i al
c\u259?ror nume este Guacchardi, tineri condotieri de origine vene\u355?ian\u259?.
Ei \u238?n\u351?i\u351?i \u351?i-au angajat oamenii \u351?i s-au oferit s\u259?-i
slujeasc\u259? \u238?mp\u259?ratului. Treceau de la un om la altul \u351?i-l \u238?
ncurajau pe fiecare b\u259?t\u226?ndu-l prietene\u351?te pe um\u259?r \u351?i
asigur\u226?ndu-l c\u259? lucrurile se vor desf\u259?\u351?ura bine. Au fost
curio\u351?i s\u259? afle cum au suportat zidurile Blahernelor lovitura tras\u259?
de tunul mare, a\u351?a c\u259? am mai sporov\u259?it cu ei, a\u351?tept\u226?nd
s\u259? v\u259?d cu ochii mei efectele urm\u259?toarei detun\u259?turi pe care
turcii o preg\u259?teau; \u238?n turnul lor de comand\u259?, pe care-l \u238?
mpodobiser\u259? cu covoare pre\u355?ioase, tapiserii \u351?i perne moi cusute cu
fir de aur, \u238?mprumutate de la Palatul Blahernelor, ei mi-au oferit
vin.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-au povestit, cu detalii bogate, aventurile lor sentimentale cu grecoaicele din
Constantinopol \u351?i m-au \u238?ntrebat despre moravurile turcoaicelor. Nici unul
dintre ei nu are \u238?nc\u259? treizeci de ani. Sunt doar ni\u351?te aventurieri,
interesa\u355?i \u238?n exclusivitate de glorie \u351?i de bog\u259?\u355?ii.
Nep\u259?s\u259?tori, sunt gata \u238?n orice moment s\u259? se arate \u238?n
fa\u355?a lui Dumnezeu cu capul ame\u355?it de vin, cu inima plin\u259? de
amintirea femeilor cu care s-au iubit. Departe de mine g\u226?ndul de a-i dezaproba
\u351?i judeca. Dimpotriv\u259?, \u238?n compania lor, i-am invidiat un pic pentru
tinere\u355?ea lor \u238?nfl\u259?c\u259?rat\u259?, pe care nici o filozofie nu
a \u238?ntunecat-o.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii au schimbat \u238?nclina\u355?ia retr\u259?g\u226?nd c\u226?teva pene de
lemn de sub tunuri \u351?i str\u226?ng\u226?nd din nou corzile de ancorare, pentru
ca proiectilele s\u259? loveasc\u259? partea de jos a zidului. C\u226?nd au v\u259?
zut c\u259? somoioagele sunt deja aprinse, oamenii de pe zid au \u238?nceput
s\u259? \u355?ipe, iar cei trei fra\u355?i au aruncat \u238?n mare grab\u259?
zarurile pentru a stabili c\u259?ruia dintre ei \u238?i va reveni onoarea de a
merge pe ziduri \u238?n b\u259?taia tunurilor pentru a-i \u238?ncuraja pe ap\u259?
r\u259?tori. Apoi, cel mai t\u226?n\u259?r Guacchardi, ale c\u259?rui zaruri au
c\u259?zut am\u226?ndou\u259? cu cifra \u351?ase \u238?n sus, plin de entuziasm, cu
ochi str\u259?lucitori, ame\u355?it de vin, t\u226?r\u226?ndu-\u351?i sabia, a
ie\u351?it s\u259?-\u351?i fac\u259? rondul pe metereze. S-a a\u351?ezat \u238?ntre
dou\u259? merloane \u351?i, agit\u226?ndu-\u351?i bra\u355?ele cuirasate cu fier, a
urlat spre turci, \u238?n limba lor, ni\u351?te \u238?njur\u259?turi at\u226?t de
spurcate, \u238?nc\u226?t mie mi-a fost ru\u351?ine pentru el. Dar c\u226?nd \u351?
omoioagele aprinse nu s-au mai v\u259?zut, s-a retras la ad\u259?post.\~
Trei tunuri au tras aproape \u238?n acela\u351?i timp, detun\u259?turile au fost
asurzitoare \u351?i zidul a frem\u259?tat sub picioarele noastre. Dup\u259? ce
fumul \u351?i praful s-au risipit, l-am putut vedea pe t\u226?n\u259?rul Guacchardi
nev\u259?t\u259?mat, sprijinit seme\u355? pe picioarele larg desf\u259?cute. Dar
proiectilele distruseser\u259? marginea \u351?an\u355?ului de ap\u259?rare \u351?i
deta\u351?aser\u259? buc\u259?\u355?i groase din zid. Este evident c\u259?,
dup\u259? un anumit timp, loviturile repetate ale tunurilor provoac\u259?
stric\u259?ciuni teribile \u351?i macin\u259? \u238?ncet, dar sigur, zidurile de
ap\u259?rare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dinspre tunuri se auzeau vaiete; \u238?n timpul detun\u259?turii, odgoanele cu care
era sus\u355?inut tunul din st\u226?nga se rupseser\u259? \u351?i tunul se r\u259?
sturnase, strivind c\u226?\u355?iva artileri\u351?ti. Bu\u351?tenii \u351?i
blocurile de piatr\u259? pe care se sprijinise tunul se pr\u259?bu\u351?iser\u259?.
F\u259?r\u259? a se nelini\u351?ti de soarta celor strivi\u355?i, servan\u355?ii au
\u238?ngrijit tunul, l-au acoperit cu p\u259?turi, ca s\u259? \u238?mpiedice
r\u259?cirea brusc\u259? a metalului, \u351?i i-au turnat \u238?n gura larg
deschis\u259? ulei de m\u259?sline. Tunurile sunt mai pre\u355?ioase dec\u226?t
via\u355?a oamenilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Continu\u226?ndu-mi periplul pe ziduri, am avut impresia c\u259? \u238?n tab\u259?
ra turceasc\u259? domnea o confuzie mult mai mare dec\u226?t printre ap\u259?
r\u259?torii ora\u351?ului. Detun\u259?turile puternice speriaser\u259? vitele,
care alergau ridic\u226?nd nori de praf \u238?n urma lor \u351?i scoteau mugete
\u238?nfrico\u351?ate. Am v\u259?zut cai \u238?nnebuni\u355?i, care o luaser\u259?
razna pe c\u226?mp \u351?i galopau orbe\u351?te, strivindu-i pe cei ce nu reu\u351?
eau s\u259? se dea la o parte. Am mai v\u259?zut o c\u259?mil\u259? furioas\u259?
alerg\u226?nd pe c\u226?mpul gol dintre fortifica\u355?ia turceasc\u259? \u351?i
zidurile ora\u351?ului; \u238?n urma ei fugea un p\u259?stor care voia s-o
opreasc\u259?, dar animalul furios s-a \u238?ntors pe nea\u351?teptate, l-a r\u259?
sturnat, a \u238?ngenuncheat \u351?i l-a strivit cu pieptul. \u350?i \u238?n tot
timpul acesta, tunurile mici \u238?\u351?i continuau focul, iar pedestra\u351?ii
care se apropiaser\u259? de \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare, \u238?ncuraja\u355?i
de zgomotul asurzitor al tobelor, trompetelor \u351?i cimbalelor, \u238?\u351?i
\u238?ncordau arcurile \u351?i tr\u259?geau s\u259?ge\u355?i \u238?nspre ap\u259?
r\u259?torii zidului, proteja\u355?i de parapet. Dar oamenii blinda\u355?i cu fier
ai lui Giustiniani nici nu se oboseau s\u259? se fereasc\u259? de s\u259?ge\u355?
ile care se rupeau de cuirasele \u351?i scuturile lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n momentul c\u226?nd am ajuns eu \u238?n dreptul sectorului ap\u259?rat de
Giustiniani, tunurile mari ale turcilor din fa\u355?a Por\u355?ii Sf\u226?ntului
taman tr\u259?geau. Creasta zidului s-a pr\u259?bu\u351?it \u238?n fa\u355?a mea
\u351?i buc\u259?\u355?i de piatr\u259? au zburat \u238?n v\u259?zduh. Am \u238?
nceput s\u259? tu\u351?esc, gura mi s-a umplut de praf \u351?i de var, abia mai
puteam respira. Un fum puturos mi-a \u238?nnegrit m\u226?inile \u351?i fa\u355?
a. \u206?n jurul meu auzeam gemetele \u351?i \u238?njur\u259?turile latinilor,
dar \u351?i cucernicele implor\u259?ri de ajutor adresate \u238?n limba greac\u259?
Sfintei Fecioare. Un lucr\u259?tor care c\u259?ra pietre pe zid s-a pr\u259?
bu\u351?it l\u226?ng\u259? picioarele mele. S\u226?ngele \u355?\u226?\u351?nea
din \u351?oldul lui terciuit. Mai \u238?nainte de a-\u351?i da sufletul, a apucat
s\u259? rosteasc\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, iart\u259? p\u259?catele
mele!\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am v\u259?zut pe Giustiniani c\u226?nd se apropia \u238?n goan\u259? s\u259?
vad\u259? stric\u259?ciunile cauzate de ultimul bombardament al turcilor. A deschis
cu un pumn viziera c\u259?\u351?tii; \u238?n ochii lui bulbuca\u355?i de taur
str\u259?lucea flac\u259?ra verde a patimii. M-a privit ca \u351?i cum nu m-ar fi
cunoscut \u351?i a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? B\u259?t\u259?lia a \u238?nceput! Spune-mi, oare ai mai v\u259?zut
vreodat\u259? o zi mai minunat\u259? ca aceasta?\par\pard\plain\hyphpar} {
A inspirat ad\u226?nc mirosul pulberii \u351?i a s\u226?ngelui cald. A inspirat
at\u226?t de puternic, \u238?nc\u226?t cuirasa de tabl\u259? s-a bombat \u238?n
dreptul pieptului. Nu mai era comandantul cump\u259?tat \u351?i nep\u259?s\u259?tor
pe care-l cuno\u351?team. Ca \u351?i cum abia acum intrase \u238?n elementul lui
cel mai natural \u351?i trupul s\u259?u recuno\u351?tea bucuria suferin\u355?ei
\u238?n vuietul \u351?i zgomotul ame\u355?itor din jur.\par\pard\plain\hyphpar} {
Zidul s-a cl\u259?tinat sub noi, o detun\u259?tur\u259? a cutremurat v\u259?zduhul,
nori cenu\u351?ii de praf ne-au \u238?ntunecat vederea. Marele tun din fa\u355?a
Por\u355?ii Caligariene a tras pentru a doua oar\u259?. De dup\u259? norii de
praf \u351?i de fum, soarele era ro\u351?u ca un disc de foc. Dup\u259? pozi\u355?
ia soarelui am \u238?n\u355?eles c\u259? a fost nevoie de dou\u259? ore pentru a se
putea preg\u259?ti a doua lovitur\u259? cu vestitul tun.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Probabil ai aflat, a strigat Giustiniani, c\u259? flota turcilor a sosit.
Au fost num\u259?rate trei sute de cor\u259?bii, dar cele mai multe sunt nave de
transport, iar galerele de r\u259?zboi sunt mai mici \u351?i mai u\u351?oare \u238?
n compara\u355?ie cu cele ale latinilor. Vene\u355?ienii le-au a\u351?teptat \u238?
n apropierea lan\u355?ului, dar flota a navigat de-a lungul Perei \u351?i a ancorat
pe malul Bosforului \u238?n Portul Celor Dou\u259? Coloane.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u350?i a mai spus izbucnind \u238?n r\u226?s:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce ner\u259?bd\u259?tor este sufletul omului! Am a\u351?teptat cu ner\u259?
bdare acest asediu. Ce pu\u355?in a \u238?nsemnat toat\u259? experien\u355?a pe
care o am c\u226?nd au \u238?nceput s\u259? r\u259?p\u259?ie tobele \u351?i s\u259?
vuiasc\u259? v\u259?zduhul de detun\u259?turile tunurilor. Pentru o clip\u259?, am
crezut c\u259? sultanul va ataca simultan at\u226?t pe mare, c\u226?t \u351?i pe
uscat. Dar nu, dec\u226?t s\u259? rup\u259? lan\u355?ul, a preferat deocamdat\u259?
s\u259?-\u351?i pun\u259? flota la ad\u259?post. Pentru c\u259? vrea s\u259?
aib\u259? permanent toate c\u259?r\u355?ile bune \u238?n m\u226?
n\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spunea toate aceste groz\u259?vii cu un aer at\u226?t de voios, ca \u351?i cum
pericolul s-ar fi risipit, chiar dac\u259?, doar dup\u259? primele dou\u259? serii
de focuri, tunurile mari ale turcilor distruseser\u259? prima linie de
fortifica\u355?ii \u351?i deterioraser\u259? zidul exterior, care avea de sus
p\u226?n\u259? jos sp\u259?rturi numeroase. Morm\u259?ind, Giustiniani i-a chemat
pe lucr\u259?torii greci care, \u238?ngrozi\u355?i, p\u259?r\u259?siser\u259?
zidul, \u351?i le-a ordonat s\u259? ridice cadavrul compatriotului lor. Dar
neferici\u355?ii, care st\u259?teau ghemui\u355?i \u238?n parateichion, l-au \u238?
ntrebat dac\u259? le \u238?ng\u259?duie s\u259? se \u238?ntoarc\u259? \u238?n
ora\u351?. Erau ni\u351?te lucr\u259?tori pa\u351?nici, care nu fuseser\u259?
angaja\u355?i s\u259? fac\u259? r\u259?zboi cu turcii al\u259?turi de
P\u226?n\u259? la urm\u259?, doi oameni au prins curaj \u351?i au urcat \u238?napoi
pe zid, plec\u226?ndu-\u351?i capetele ca s\u259? se fereasc\u259? de pietre \u351?
i de s\u259?ge\u355?i. Au \u238?ngenuncheat al\u259?turi de cel mort \u351?i au
izbucnit \u238?n pl\u226?ns. Cu m\u226?inile lor murdare, i-au \u351?ters praful de
pe barb\u259? \u351?i i-au m\u226?ng\u226?iat cu st\u226?ng\u259?cie m\u226?inile,
ca \u351?i cum, p\u226?n\u259? ce nu le vor fi sim\u355?it r\u259?ceala, s-ar fi
\u238?ndoit c\u259? el era \u238?ntr-adev\u259?r mort. Apoi i-au cerut lui
Giustiniani o moned\u259? de argint pentru a transporta cadavrul \u238?n
ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a blestemat \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare pentru astfel de nemernici trebuie eu s\u259? ap\u259?r lumea
cre\u351?tin\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
S\u226?ngele meu grec a clocotit de m\u226?nie pentru cei doi neferici\u355?i, care
erau \u238?mbr\u259?ca\u355?i \u238?n straie murdare \u351?i rupte de lucr\u259?
tori, f\u259?r\u259? casc\u259? sau cuiras\u259? de protec\u355?ie. \u350?i i-am
spus lui Giustiniani:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar este ora\u351?ul lor! Tu ai f\u259?cut leg\u259?m\u226?nt c\u259? vei
ap\u259?ra aceast\u259? por\u355?iune de zid. \u206?mp\u259?ratul te pl\u259?
te\u351?te pentru asta. De aceea, trebuie \u351?i tu s\u259?-i pl\u259?te\u351?ti
pe lucr\u259?torii greci, dac\u259? nu vrei s\u259? \u238?mpline\u351?ti acest
lucru cu m\u226?inile tale. De fapt, a\u351?a s-a stabilit. Tu \u238?nsu\u355?i vei
fi un nemernic dac\u259? nu-i vei pl\u259?ti. Ei trebuie s\u259? cumpere m\u226?
ncare pentru familiile lor. \u206?mp\u259?ratul nu le d\u259? nimic. Pentru
ace\u351?ti oameni s\u259?rmani, o moned\u259? de argint are aceea\u351?i valoare
c\u226?t are pentru tine ducatul din Lemnos. Nu e\u351?ti mai bun dec\u226?t ei.
C\u259? doar din ambi\u355?ie \u351?i dorin\u355?\u259? de bog\u259?\u355?ie te-ai
v\u226?ndut \u206?mp\u259?ratului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mb\u259?tat de prima zi a r\u259?zboiului, Giustiniani nu s-a sim\u355?it
prea mult ofensat. Le-a aruncat un b\u259?nu\u355? de argint lucr\u259?torilor. Ei
l-au ridicat \u238?n grab\u259? \u351?i au cobor\u226?t de pe zid purt\u226?nd
cadavrul celui ucis, iar \u238?n urma lor pic\u259?turi de s\u226?nge au curs pe
treptele tocite ale sc\u259?rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mie mi-a spus doar at\u226?t:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-ai stricat tot cheful, Jean Ange! Dar la ce altceva mai bun te po\u355?i
a\u351?tepta de la un grec?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce noapte nelini\u351?tit\u259?! \u206?n ora\u351?, prea mult\u259? lume n-a putut
s\u259? doarm\u259?. La miezul nop\u355?ii s-a auzit o nou\u259? detun\u259?
tur\u259? a tunului mare. S-a cutremurat p\u259?m\u226?ntul \u351?i o limb\u259? de
foc s-a z\u259?rit pe cer. \par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? noaptea s-a lucrat pentru a fi umplute sp\u259?rturile zidului \u351?i
au fost acoperite cu saci plini cu l\u226?n\u259? sau cu f\u226?n locurile cele mai
amenin\u355?ate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cor\u259?biile turcilor sunt ancorate \u238?n Portul Celor Dou\u259? Coloane. Au
fost desc\u259?rcate cantit\u259?\u355?i impresionante de lemn \u351?i proiectile
sferice de piatr\u259? pentru asediu. Marile galere vene\u355?iene sunt ancorate
\u238?n apropierea lan\u355?ului. Toat\u259? noaptea au vegheat vene\u355?ienii
\u351?i au f\u259?cut ultimele preg\u259?tiri pentru a fi gata s\u259? apere
lan\u355?ul \u238?n caz de atac.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fiecare tun mare al turcilor poate s\u259? trag\u259? \u351?ase focuri pe zi. S-ar
p\u259?rea c\u259? zidul Blahernelor din apropierea Por\u355?ii Caligariene
rezist\u259? cel mai bine, chiar dac\u259? este expus loviturilor monstrului.
Vene\u355?ienii care locuiesc \u238?n palat examineaz\u259? cu interes icoana
Sfintei Fecioare a Blahernelor, care se afl\u259? \u238?n biserica palatului. Au
\u238?nceput s\u259?-i cread\u259? pe grecii care afirm\u259? c\u259? Panaghia
f\u259?c\u259?toare de minuni protejeaz\u259? zidul
Blahernelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259? nu a murit nici un latin. Dar doi s-au ales cu ni\u351?te r\u259?
ni \u238?ngrozitoare, \u238?n schimb, mul\u355?i dintre me\u351?te\u351?ugarii
\u351?i c\u259?lug\u259?rii care s-au \u238?nrolat de bun\u259?voie au fost
uci\u351?i ap\u259?r\u226?nd zidul, de la Poarta de Aur p\u226?n\u259? la Poarta
Rhesian\u259?. \u206?n felul acesta, au \u238?nv\u259?\u355?at ce utile sunt nu
prea pl\u259?cutele c\u259?\u351?ti \u351?i c\u259? nici chingile cu care sunt
str\u226?nse cuirasele nu sunt chiar at\u226?t de rele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lumea a \u238?nceput s\u259? se obi\u351?nuiasc\u259? deja cu r\u259?zboiul. Iar
ura \u238?mpotriva turcilor cre\u351?te propor\u355?ional cu r\u259?ul pe care-l
fac. Femeile \u351?i b\u259?tr\u226?nii se apropie cu sfial\u259? de ziduri, pentru
a-\u351?i muia ve\u351?mintele \u238?n s\u226?ngele celor mor\u355?i, \u351?i-i
binecuv\u226?nteaz\u259? pe cei c\u259?zu\u355?i ca pe ni\u351?te martiri ai
credin\u355?ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Omul este o fiin\u355?\u259? docil\u259?. Se poate obi\u351?nui cu orice. Chiar
\u351?i cu bubuiturile tunului mare, cu zguduiturile, cu vuietul zidului ce se
pr\u259?bu\u351?e\u351?te. P\u226?ntecele \u238?nceteaz\u259? s\u259? se contracte
din cauza spaimei, respira\u355?ia devine normal\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Flota are un observator \u238?n turnul din Pera, care poate urm\u259?ri mi\u351?
c\u259?rile cor\u259?biilor turcilor \u238?n Bosfor. \u350?i lan\u355?ul este prins
de turnul de pe malul Perei; \u238?n fiecare zi sosesc \u238?n tab\u259?ra turcilor
genovezi \u351?i evrei din Pera, care v\u226?nd sau cump\u259?r\u259? c\u226?te
ceva. Ei sunt intermediarii ve\u351?tilor utile care ajung \u238?n ora\u351?. Cam
asta este neutralitatea Perei. Dar, \u238?n acest moment, sultanul nu le poate
spune nimic. Formal, neutralitatea Perei \u238?i este de mai mare folos dec\u226?t
ostilitatea. Iar negustorii Perei fac afaceri bune. B\u259?nuiesc c\u259? vor
pierde tot ce au c\u226?\u351?tigat dac\u259? sultanul va cuceri
Eu sunt acela care am scris: dac\u259? sultanul va cuceri...? Ce schimb\u259?toare
este inima omului! P\u226?n\u259? ajunge chiar s\u259? cread\u259? \u238?n ceea ce
dore\u351?te. P\u226?n\u259? acum, to\u355?i sultanii care au
asediat\par\pard\plain\hyphpar} {
Constantinopolul nu au reu\u351?it s\u259?-l cucereasc\u259?. A\u351?a este. Numai
c\u259? ei nu aveau nici tunuri, nici cor\u259?bii, iar grecii dominau marea \u351?
i str\u226?mtoarea Bosfor era deschis\u259?, \u238?n momentul de
fa\u355?\u259?,\par\pard\plain\hyphpar} {
Constantinopolul este prins ca \u238?ntr-o capcan\u259?. Doar \u238?n promisiunile
papei \u351?i ale vene\u355?ienilor ne mai este speran\u355?a. Sau \u238?ntr-o
schimbare nea\u351?teptat\u259?... S\u259? zicem c\u259? ungurii i-ar ataca din
spate pe turci... Dar a\u351?a ceva nu mai are cum s\u259? se \u238?nt\u226?mple.
S-a dus vremea aceea. Tot cerul nop\u355?ii pe care alearg\u259? limbi de foc
anun\u355?\u259? vremea cea nou\u259?. Vremea tunurilor, a ienicerilor. Vremea
sultanului care-i va supune pe oameni, transform\u226?ndu-i \u238?n instrumente ale
puterii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Unul dintre tunurile mari ale turcilor a explodat. Ceea ce a determinat o oarecare
domolire a canonadei. Forjorii \u351?i-au instalat forjele \u238?n apropierea
artileriei \u351?i au \u238?nt\u259?rit tunurile cu cercuri de fier. Orban a
improvizat o turn\u259?torie pe un deal, \u238?n spatele frontului. Sub cerul
\u238?ntunecat al nop\u355?ii str\u259?luce\u351?te ca ziua ro\u351?ul aprins al
bronzului \u351?i cositorului topit. Un negustor evreu a povestit c\u259? a v\u259?
zut sute de sclavi \u351?i numeroase gropi de turnare pentru noi tunuri. Vremea
este bun\u259? \u351?i cerul f\u259?r\u259? nici un nor. Iar Johannes Grant,
me\u351?terul saxon, mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? grecii n-ar avea nici un p\u259?cat, ar putea s\u259? se roage
s\u259? vin\u259? ploaia. Doar o pic\u259?tur\u259? de ap\u259? de ar c\u259?dea pe
modelul de turnare, metalul incandescent cu care sunt umplute formele ar cr\u259?pa
c\u226?nd s-ar solidifica.\par\pard\plain\hyphpar} {
E un b\u259?rbat ciudat Johannes Grant, un vis\u259?tor care nu-i interesat nici de
vin, nici de femei. Speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului au a\u351?ezat pe
ziduri un mare num\u259?r de bombarde \u351?i de catapulte greoaie, cu b\u259?taie
scurt\u259?, care vor fi de folos abia c\u226?nd turcii vor \u238?ncepe asaltul.
Grant a demonstrat pe baz\u259? de desene cum pot fi \u238?mbun\u259?t\u259?\u355?
ite aceste arme, care nu \u351?i-au mai schimbat forma din timpul lui Alexandru cel
Mare. C\u226?nd are pu\u355?in timp, obi\u351?nuie\u351?te s\u259? mearg\u259? la
biblioteca imperial\u259? pentru a descifra manuscrise
vechi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Numai c\u259? bibliotecarul imperial, un b\u259?rbat cu p\u259?rul c\u259?runt,
este grozav de gelos pentru c\u259?r\u355?ile din bibliotec\u259? \u351?i nu le
\u238?mprumut\u259? nim\u259?nui. Cum nu d\u259? voie s\u259? fie aprinse lum\u226?
n\u259?ri sau opai\u355?e \u238?n sala de lectur\u259?, codexurile pot fi citite
doar la lumina zilei. Latinilor, nici m\u259?car nu vrea s\u259? le arate
cataloagele, iar lui Grant i-a refuzat scrierile lui Arhimede, pretext\u226?nd
c\u259? biblioteca nu este \u238?n posesia lor. De i-ar fi cerut scrierile
Patriarhilor Bisericii sau ale filozofilor greci, poate c\u259? le-ar fi putut
ob\u355?ine cu mai mult\u259? u\u351?urin\u355?\u259?. Dar saxonul nu este
interesat dec\u226?t de tehnic\u259? \u351?i de matematic\u259?. De aceea,
bibliotecarul \u238?l consider\u259? un barbar demn de
dispre\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost \u238?mpreun\u259? la bibliotec\u259? \u351?i Johannes Grant mi-a
\u8213? Arhimede \u351?i Pitagora ar fi putut construi ma\u351?ini capabile s\u259?
schimbe fa\u355?a lumii. Cei vechi \u351?tiau cum s\u259? folosesc\u259? for\u355?a
apei \u351?i a aburului pentru a \u238?nlocui anumite munci ale omului. Mai pe
urm\u259?, nimeni nu a mai fost interesat de aceste lucruri. C\u259?rturarii au
renun\u355?at la aspectul practic pentru a se \u238?nclina \u238?n fa\u355?a
doctrinelor ezoterice \u351?i ideilor lui Platon, apreciind c\u259? lumea
supranatural\u259? este mai important\u259? dec\u226?t cea real\u259?. Dar poate
c\u259? \u238?n manuscrise uitate de vreme, un om de \u351?tiin\u355?\u259? ar
putea descoperi idei de care s\u259? profite.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? ei au fost at\u226?t de \u238?n\u355?elep\u355?i, chiar mai
\u238?n\u355?elep\u355?i dec\u226?t noi, oare de ce nu le dai lor crezare \u351?i
nu le urmezi exemplul? La ce bun dac\u259? omul supune natura, dar \u238?\u351?i
pierde sufletul?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit cu ochi scrut\u259?tori \u351?i nelini\u351?ti\u355?i. Are o barb\u259?
m\u259?t\u259?soas\u259? \u351?i neagr\u259? ca smoala, iar chipul lui este
br\u259?zdat de riduri din cauza nop\u355?ilor nedormite \u351?i g\u226?ndurilor
care-l fr\u259?m\u226?nt\u259?. Este un b\u259?rbat frumos \u351?i redutabil. Apoi
s-a auzit bubuitura tunului mare \u351?i toat\u259? biblioteca a fost zg\u226?
l\u355?\u226?it\u259?, iar praful c\u259?zut din plafon a \u238?nceput s\u259?
danseze \u238?n lumina pu\u355?in\u259? ce se strecura prin ferestrele \u238?
nguste.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-e team\u259? de moarte, Ioannis Anghelos? m-a \u238?ntrebat
\u8213? Trupului meu \u238?i este team\u259?, i-am r\u259?spuns. At\u226?t de mult
se teme, \u238?nc\u226?t, la o detun\u259?tur\u259? a tunului mare, \u238?mi
tremur\u259? genunchii. Dar spiritului meu nu-i este
\u8213? Dac\u259? ai fi avut mai mult\u259? experien\u355?\u259?, a spus el, te-ai
fi temut \u351?i mai mult. Dac\u259? ai fi v\u259?zut mai multe r\u259?zboaie
\u351?i mai mult\u259? moarte, chiar \u351?i spiritului t\u259?u i-ar fi fost
team\u259?. Doar un soldat f\u259?r\u259? experien\u355?\u259? nu se teme de nimic.
Nu \u238?nseamn\u259? eroism dac\u259? nu ai team\u259? de nimic, ci doar o \u238?
nfr\u226?nare a fricii.\par\pard\plain\hyphpar} {
A ar\u259?tat cu m\u226?na spre miile de desene aurite \u351?i de maxime scrise cu
cinabru pe pere\u355?ii bibliotecii, a ar\u259?tat spre tomurile groase ce se
odihneau, prinse cu lan\u355?uri, pe mesele de lectur\u259?, cu coperte grele de
argint \u351?i pietre pre\u355?ioase.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mie mi-e team\u259? de moarte, mi-a m\u259?rturisit el. Dar \u351?
tiin\u355?a este mai puternic\u259? dec\u226?t teama. Mintea mea se
concentreaz\u259? asupra problemelor p\u259?m\u226?nte\u351?ti, fiindc\u259? \u351?
tiin\u355?a cereasc\u259? nu are nici o importan\u355?\u259? practic\u259?. De
aceea \u238?mi este inima str\u226?ns\u259? de team\u259? c\u226?nd m\u259? uit la
acest edificiu. A ascuns p\u226?n\u259? acum ultimele m\u259?rturii ale \u351?
tiin\u355?ei de ne\u238?nlocuit a str\u259?mo\u351?ilor no\u351?tri. De secole
\u238?ntregi nimeni nu \u351?i-a dat osteneala s\u259? cerceteze manuscrisele
\u351?i s\u259? \u238?ntocmeasc\u259? un catalog. Filozofii \u351?i Sfin\u355?ii
Patriarhi ai Bisericii, nimic de zis, sunt la loc de cinste. Dar matematica \u351?i
\u351?tiin\u355?ele aplicate doar \u351?oarecii au dreptul s\u259? le devoreze. Iar
acest b\u259?tr\u226?n aparent cumsecade, dar invidios \u351?i stupid, nu-mi
d\u259? voie s\u259? aprind o lum\u226?nare ca s\u259? r\u259?sfoiesc manuscrise pe
care el, oricum, nu le pre\u355?uie\u351?te. C\u226?nd vor veni, turcii vor da foc
bibliotecii, sau poate c\u259? numai manuscrisele vor fi azv\u226?rlite \u238?n
foc, sub ceaunele \u238?n care-\u351?i vor fierbe m\u226?ncarea solda\u355?
\u8213? Dar tu ai spus: c\u226?nd vor veni turcii..., i-am atras aten\u355?ia.
Te \u238?ndoie\u351?ti oare de ap\u259?rarea
constantinopolitan\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ceea ce cred eu..., a spus el, \u351?i pe buze i s-a ivit un z\u226?mbet
lipsit de speran\u355?\u259?. Ceea ce cred eu este \u238?n leg\u259?tur\u259? cu
ra\u355?iunea practic\u259? \u351?i mijloacele p\u259?m\u226?nte\u351?ti de
apreciere a unei situa\u355?ii. De aceea nu-mi \u238?mb\u259?t spiritul cu iluzii
de\u351?arte, a\u351?a cum obi\u351?nuiesc s\u259? fac\u259? al\u355?i oameni mai
neexperimenta\u355?i sau mai tineri dec\u226?t mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar, i-am spus eu surprins, dac\u259?-i a\u351?a cum afirmi, ar trebui
s\u259? fii cel pu\u355?in tot at\u226?t de interesat de cunoa\u351?terea lui
Dumnezeu \u351?i a realit\u259?\u355?ii supreme, pe c\u226?t de mult e\u351?ti
interesat de matematic\u259? \u351?i de \u351?tiin\u355?ele practice. La ce \u355?
i-ar fi de folos chiar \u351?i cel mai impresionant mecanism, dac\u259? tot trebuie
s\u259? mori?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ui\u355?i c\u259?, mai devreme sau mai t\u226?rziu, orice om tot moare
odat\u259?, mi-a spus el. De aceea, nu regret c\u259? setea de cunoa\u351?tere m-
a \u238?ndemnat s\u259? vin la Constantinopol \u351?i s\u259?-l slujesc pe \u238?
mp\u259?rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am avut ocazia s\u259? v\u259?d cu ochii mei cel mai mare tun pe care oamenii l-au
f\u259?urit, am v\u259?zut c\u259? nu s-a risipit \u238?n mii de buc\u259?\u355?i
cum credeam. Chiar \u351?i pentru at\u226?t merita s\u259? vin. Afl\u259? c\u259?,
pentru a fi \u238?n posesia a dou\u259? pagini din manuscrisele uitate ale lui
Arhimede, a\u351? da \u238?n schimb toate scrierile Sfin\u355?ilor Apostoli ai
Bisericii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar e\u351?ti un b\u259?rbat nebun! am spus eu contrariat. Patima de care
e\u351?ti posedat este \u351?i mai nebuneasc\u259? dec\u226?t patima sultanului
\u350?i-a \u238?ntins bra\u355?ele \u238?n razele de lumin\u259?, ca \u351?i cum ar
fi vrut s\u259? c\u226?nt\u259?reasc\u259? \u238?n m\u226?ini firele de praf ce
dansau \u238?n aer.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vezi tu, mi-a spus el, dintre aceste fire de praf te privesc ochii
fecioarelor pe care sur\u226?sul mor\u355?ii i-a \u238?nchis c\u226?ndva. Inima,
ficatul \u351?i creierul filozofilor danseaz\u259? \u238?n acest univers de
pulbere. Din pulberea ce voi fi, poate c\u259? \u351?i eu \u238?i voi z\u226?mbi
peste o mie de ani unui str\u259?in ce va umbla pe str\u259?zile
Constantinopolului. Din aceast\u259? perspectiv\u259?, at\u226?t \u351?tiin\u355?a
ta, c\u226?t \u351?i a mea au aceea\u351?i valoare, \u238?ng\u259?duie-mi atunci
s\u259? fiu consecvent \u238?n convingerile mele \u351?i nu-mi dispre\u355?ui
\u351?tiin\u355?a! De unde \u351?tii c\u259? \u238?n inima mea nu-\u355?i
dispre\u355?uiesc \u351?tiin\u355?a ta?\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul \u238?n mine a tremurat de indignare, dar am \u238?ncercat s\u259? m\u259?
lini\u351?tesc \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-ai ales gre\u351?it partenerul, saxonule! De te-ar cunoa\u351?te,
sultanul Mehmet te-ar saluta ca pe un confrate spiritual.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar el a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, eu apar\u355?in Occidentului, Europei. Eu sunt de partea celor care
doresc libertatea omului, nu \u238?nc\u259?tu\u351?area
\u8213? Ce \u238?n\u355?elegi tu prin libertate? l-am \u238?ntrebat
M-a privit cu ochii lui \u238?n\u355?elep\u355?i \u351?i nelini\u351?ti\u355?i, a
reflectat o clip\u259?, apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dreptul de a alege.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Exact, am murmurat eu. \u206?ngrozitoarea libertate a omului! Libertatea
lui Prometeu, p\u259?catul originar.\par\pard\plain\hyphpar} {
Z\u226?mbind, \u351?i-a pus m\u226?na pe um\u259?rul meu \u351?i a
oftat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O! Doamne, c\u226?t de grec e\u351?ti!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost \u238?ngrozit de vorbele lui, l-am ur\u226?t \u238?n clipa aceea, chiar
dac\u259? \u238?n inima mea am \u351?tiut tot timpul c\u259? noi doi facem parte
din aceea\u351?i categorie de cuget\u259?tori. Am avut, la \u238?nceput,
acela\u351?i punct de plecare. Dar el a ales lumea mor\u355?ii, \u238?n timp ce eu
am ales realitatea lui Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am n\u259?scut la hotarele a dou\u259? lumi, una muribund\u259?, alta pe cale
s\u259? se nasc\u259?. At\u226?t \u238?n Occident, c\u226?t \u351?i \u238?n
Orient \u238?nflore\u351?te arborele mor\u355?ii. S\u259? se bucure cine-o vrea de
fructele lui! Eu nu doresc s\u259? le simt gustul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Este adev\u259?rat? Voi urma drumul ales? Ce-mi pas\u259?? N-au dec\u226?t s\u259?
bubuie tunurile! Pr\u259?bu\u351?easc\u259?-se zidurile! S\u259? bat\u259? toba
uria\u351?\u259? a mor\u355?ii! S\u259? se cutremure cerul \u351?i p\u259?m\u226?
ntul! Sunt dur \u351?i rece. Nu, nu-i adev\u259?rat! Sunt mai fierbinte dec\u226?t
oric\u226?nd, m\u259? mistuie de viu focul pe care l-ai aprins \u238?n mine,
dragostea mea! De ce ai \u238?nfipt \u238?n carnea mea acest spin? De ce nu m\u259?
la\u351?i s\u259? lupt \u351?i s\u259? mor \u238?n pace, dup\u259? cum am
ales?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?timit de tine \u351?i de misterele sacre ce s\u259?l\u259?\u351?
luiesc \u238?n fiin\u355?a ta, eu, cel r\u259?t\u259?cit, m-am \u238?ntors \u238?n
casa tat\u259?lui meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Este din nou duminic\u259?. Bat clopotele \u351?i toaca \u238?n aerul proasp\u259?t
al dimine\u355?ii. Dar funinginea \u351?i praful au acoperit verdele prim\u259?
verii. Asemenea unor furnici, oameni istovi\u355?i de oboseal\u259? repar\u259?
sp\u259?rturile \u351?i stric\u259?ciunile din zid. \u206?n timpul nop\u355?ii au
fost \u238?nfip\u355?i \u355?\u259?ru\u351?i \u238?n cr\u259?p\u259?turile \u351?i
sp\u259?rturile zidului exterior. Intervalele sunt umplute cu p\u259?m\u226?nt,
crengi, tufe, f\u226?n. Oamenii din ora\u351? \u351?i-au dat saltelele pentru a
proteja zidul, de fapt, pentru a amortiza lovitura imenselor proiectile din
piatr\u259?. Saltelele sunt acoperite cu piele de bou, peste care se toarn\u259?
ap\u259?, pentru a nu lua foc de la s\u259?ge\u355?ile aprinse ale
Biserica Sfin\u355?ilor Apostoli, care se afl\u259? pe colina central\u259? a
ora\u351?ului, g\u259?zduie\u351?te trupa de rezerv\u259?, care va ac\u355?iona
\u238?n timpul asediului \u238?n locurile cele mai amenin\u355?ate. Nu sunt mai
mult dec\u226?t dou\u259? sute de c\u259?l\u259?re\u355?i. \u206?n aceste zile, ei
au atribu\u355?iile poli\u355?iei de r\u259?zboi. Din fericire, sunt greci. De-ar
fi fost latini, interven\u355?iile lor ar fi fost \u238?nso\u355?ite de prea
mult\u259? v\u259?rsare de s\u226?nge. Dar fiind greci,\~ oamenii se mul\u355?umesc
s\u259? pl\u226?ng\u259? \u351?i s\u259?-i blesteme c\u226?nd \u238?i v\u259?d
str\u259?b\u259?t\u226?nd \u238?n galop ora\u351?ul, oprindu-se la c\u226?te o
cas\u259?, cercet\u226?nd pivni\u355?ele \u351?i alte ascunz\u259?tori pentru a-i
g\u259?si pe cei ce se sustrag de la datoria de a ap\u259?ra zidurile ora\u351?
ului. Urm\u226?nd porunca \u238?mp\u259?ratului, ei cerceteaz\u259? \u351?i
magaziile secrete ale arhon\u355?ilor unde sunt ascunse alimente \u351?i car\u259?
de acolo pl\u259?pumi \u351?i perne pentru a fi\~ umplute sp\u259?rturile zidului.
Jalnic\u259?, trist\u259? imagine a unui ora\u351?
muribund.\par\pard\plain\hyphpar} {
De ce trebuie s\u259? murim pentru a le fi bine latinilor \u351?i papei? se \u238?
ntreab\u259? grecii. Sultanul ne-ar cru\u355?a via\u355?a \u351?i ne-ar l\u259?sa
s\u259? p\u259?str\u259?m ce avem. \u206?mp\u259?ratul este un apostat. Sf\u226?nta
Sofia e o biserica blestemat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar, pe ziduri, tinerii greci dau dovad\u259? de vitejie \u351?i reu\u351?esc de
multe ori s\u259?-i omoare cu s\u259?ge\u355?i pe turcii din apropierea \u351?
an\u355?ului de ap\u259?rare. \u350?u\u351?otesc \u238?ntre ei \u351?i se m\u226?
ndresc cu vitejia lor, f\u259?g\u259?duindu-\u351?i c\u259?-i vor goni ei \u351?i
pe latini, dup\u259? ce \u238?i vor \u238?nvinge pe turci. \u206?nving\u259?tor sau
nu, \u238?mp\u259?ratului Constantin \u238?i sunt num\u259?rate zilele. C\u226?nd
l-a recunoscut pe pap\u259? \u351?i a acceptat sprijinul latinilor, \u351?i-a
semnat singur sentin\u355?a. A\u351?a afirm\u259? fanaticii tineri
\u350?tiu \u351?i simt \u8213? o \u238?ncerc pe mine \u238?nsumi \u8213? c\u259? un
r\u259?zboi disperat transform\u259? fiin\u355?a uman\u259? \u351?i o r\u259?
scole\u351?te p\u226?n\u259? \u238?n profunzimi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oboseala trupeasc\u259?, teama continu\u259?, insomnia, toate acestea \u238?l
excit\u259? pe om p\u226?n\u259? \u238?ntr-at\u226?t \u238?nc\u226?t devine victima
unui soi ciudat de be\u355?ie \u351?i nu mai poate fi responsabil de actele sale
\u351?i nici baza pe judecata sa. El ajunge s\u259? dea crezare tuturor zvonurilor
lipsite de sens. Cel t\u259?cut devine guraliv, cel sensibil jubileaz\u259? la
vederea unui turc al c\u259?rui grumaz a fost str\u259?puns de o s\u259?geat\u259?.
R\u259?zboiul este o be\u355?ie periculoas\u259?, o nebun\u259? \u351?i brusc\u259?
oscila\u355?ie \u238?ntre speran\u355?\u259? \u351?i disperare, \u238?ntr-o
clip\u259?, unul \u238?i comunic\u259? altuia starea sa de spirit, care \u238?
mboln\u259?ve\u351?te subit \u238?ntreaga armat\u259? \u351?i tot ora\u351?ul. Doar
un soldat cu experien\u355?\u259? \u238?\u351?i poate p\u259?stra mintea limpede.
Or, cea mai mare parte dintre ap\u259?r\u259?torii Constantinopolului nu a cunoscut
r\u259?zboiul. De aceea crede Giustiniani c\u259? este o nevoie imperioas\u259?
s\u259? fie r\u259?sp\u226?ndite zvonuri optimiste \u238?n ora\u351?, chiar
dac\u259? sunt mincinoase.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n oastea sultanului sunt cel pu\u355?in de dou\u259? ori mai mul\u355?i
cre\u351?tini dec\u226?t num\u259?rul total al ap\u259?r\u259?torilor ora\u351?
ului. Sunt trupele auxiliare recrutate \u238?n Serbia, Macedonia \u351?i Bulgaria.
Exist\u259? chiar \u351?i greci din Asia Mic\u259? printre ei. \u206?n apropierea
Por\u355?ii Harisiene a fost g\u259?sit un bilet \u238?nfipt \u238?ntr-o s\u259?
geat\u259?, pe care ni\u351?te cavaleri s\u226?rbi au scris cu o slov\u259?
st\u226?ngace: Dac\u259? acest lucru depinde de noi, niciodat\u259? ora\u351?ul nu
va c\u259?dea \u238?n m\u226?inile sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i marele vizir Khalil unelte\u351?te pe ascuns \u238?mpotriva lui Mehmet.
Pentru moment, n-a ob\u355?inut mare lucru. Dar va veni \u351?i vremea lui,
dac\u259? sultanul va suferi o \u238?nfr\u226?ngere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nop\u355?ile sunt reci. Oastea turc\u259? este at\u226?t de numeroas\u259?, \u238?
nc\u226?t doar o parte doarme \u238?n corturi. Cei mai mul\u355?i lupt\u259?tori
dorm chiar pe p\u259?m\u226?ntul gol \u351?i nu to\u355?i sunt at\u226?t de
obi\u351?nui\u355?i cu frigul precum ienicerii; \u238?n lini\u351?tea nop\u355?ii,
tusea \u351?i str\u259?nuturile turcilor se aud p\u226?n\u259? aici, pe
ziduri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u351?i lucr\u259?torii greci care repar\u259? zidurile tu\u351?esc \u351?i
str\u259?nut\u259?. Turnurile \u351?i bol\u355?ile zidului sunt reci \u351?i umede.
Tot lemnul este p\u259?strat doar pentru fortifica\u355?ii. Nu se folose\u351?te
dec\u226?t cel care este necesar la preg\u259?tirea m\u226?nc\u259?rii sau pentru
topirea plumbului \u351?i a smoalei. De aceea, celor mai mul\u355?i dintre latini
le este frig \u238?n armurile lor de fier, chiar dac\u259? pe din\u259?untru
metalul este \u238?nvelit cu un strat gros de c\u226?l\u355?
Servitorul meu Manuil a venit la Blaherne \u351?i mi-a adus \u238?mbr\u259?c\u259?
minte de corp curat\u259? \u351?i h\u226?rtie de scris. Nu am nevoie de m\u226?
ncare pentru c\u259? vene\u355?ienii m-au invitat s\u259? m\u259?n\u226?nc \u238?
mpreun\u259? cu ei at\u226?ta timp c\u226?t voi r\u259?m\u226?ne la Blaherne.
Pentru toat\u259? perioada asediului, cardinalul Isidor le-a dat dispens\u259?
s\u259? nu \u355?in\u259? zilele de post. \u206?n schimb, \u238?mp\u259?ratul
Constantin vegheaz\u259? \u351?i ajuneaz\u259? cu at\u226?ta ardoare, \u238?
nc\u226?t abia de se mai \u355?ine pe picioare, at\u226?t de mult a sl\u259?
bit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu m-am putut \u238?mpiedica s\u259?-l \u238?ntreb pe Manuil dac\u259? nu m-a
c\u259?utat cineva. Nu, nimeni nu m-a c\u259?utat. L-am dus pe zid ca s\u259?
vad\u259? tunul mare. Chiar atunci, servan\u355?ii \u238?l \u238?nc\u259?rcau.
Detun\u259?tura l-a f\u259?cut pe Manuil s\u259? tremure din cap p\u226?n\u259?-n
picioare. \u350?i s-a putut convinge cu ochii lui c\u259? zidul nu a avut de
suferit \u238?n urma teribilei lovituri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar, mai mult dec\u226?t detun\u259?tura, l-a \u238?nsp\u259?im\u226?ntat starea
jalnic\u259? \u238?n care vene\u355?ienii au reu\u351?it s\u259? aduc\u259? palatul
imperial. A spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se pare c\u259? latinii \u351?i-au p\u259?strat vechile obiceiuri. Acum
dou\u259? sute cincizeci de ani, c\u226?nd au pus st\u259?p\u226?nire pe
Constantinopol, au f\u259?cut grajd din Sf\u226?nta Sofia. Intrau c\u259?lare,
aprindeau focuri pe dalele de piatr\u259? \u351?i de marmur\u259?, \u238?\u351?i
f\u259?ceau nevoile \u238?n col\u355?urile sfintei
biserici.\par\pard\plain\hyphpar} {
Servitorii vene\u355?ienilor au voie s\u259? umble pe unde vor prin palat. De
aceea, Manuil m-a rugat s\u259?-l conduc la Palatul Porfirogenezei, camera de
na\u351?tere a pruncilor imperiali. Cu o sclipire viclean\u259? \u238?n ochi,
Manuil m-a privit pe furi\u351? \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Picioarele muritorilor de r\u226?nd nu au mai atins, p\u226?n\u259? la
venirea vene\u355?ienilor, aceste dale. Dar eu am picioare de grec, mai pu\u355?in
profanatoare ca ale slujitorilor latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urcat pe vechea scar\u259? de marmur\u259? p\u226?n\u259? ce am ajuns la catul
cel mai de sus al palatului, apoi am mers \u238?n camera ai c\u259?rei pere\u355?i
sunt c\u259?ptu\u351?i\u355?i cu pl\u259?ci de porfir netede ca sticla; \u238?
nc\u259? mai putea fi v\u259?zut patul \u238?ncrustat cu aur protejat de vulturul
bicefal, dar a\u351?ternutul \u351?i restul mobilierului fuseser\u259? furate.
Contempl\u226?nd aceast\u259? \u238?nc\u259?pere sinistr\u259?, despuiat\u259? de
bog\u259?\u355?ii, am \u238?n\u355?eles c\u259?, de acum \u238?nainte, nici un
\u238?mp\u259?rat al Bizan\u355?ului nu se va mai na\u351?te \u238?n
\u206?mpins de curiozitatea lui natural\u259?, Manuil a deschis u\u351?i\u355?a
\u238?ngust\u259? care duce la balcon. Apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De zece ori am a\u351?teptat umil, acolo, jos, printre ceilal\u355?i
oameni, vestea na\u351?terii unui prunc \u238?mp\u259?r\u259?tesc. B\u259?tr\u226?
nul \u238?mp\u259?rat Manuil a avut zece copii. Constantin este cel de-al optulea.
Trei b\u259?ie\u355?i mai sunt \u238?n via\u355?\u259?, dar nici unul nu are vreun
fiu. Poate c\u259?-i o pedeaps\u259? a lui Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n tot acest timp \u351?i-a m\u226?ng\u226?iat barba rar\u259?, iar
ochii lui \u238?ncerc\u259?na\u355?i m-au cercetat
complice.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-i treaba mea! i-am spus enervat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Privind de jos spre acest balcon, a continuat el, niciodat\u259? nu mi-
am \u238?nchipuit c\u259? a\u351? putea s\u259?-l v\u259?d de aproape. Dar nu-i de
ajuns doar porfirul Romei pentru a deveni \u238?mp\u259?rat. Este doar o
supersti\u355?ie. Totu\u351?i, \u351?i cele mai orgolioase femei care au n\u259?
scut \u238?n aceast\u259? odaie au str\u226?ns \u238?n m\u226?n\u259? o bucat\u259?
de porfir.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a ar\u259?tat spre un col\u355? al \u238?nc\u259?perii \u351?i am v\u259?zut, cu
emo\u355?ie, c\u259? ici-colo fuseser\u259? rupte buc\u259?\u355?i de porfir din
perete. \u350?i, pentru o clip\u259?, am redevenit copil. Un b\u259?iat mic \u238?
ntre zidurile imense ale Avignonului, \u238?n lumina soarelui provensal. \u354?
ineam \u238?n m\u226?ini o bucat\u259? de porfir, pe care o g\u259?sisem \u238?n
lada tat\u259?lui meu. Un b\u259?ie\u355?el care vorbea cu \u238?ngerii, cu o
piatr\u259? de porfir \u238?n m\u226?n\u259?...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai v\u259?zut cumva vreo fantom\u259?, st\u259?p\u226?ne? m-a \u238?ntrebat
Manuil \u238?n \u351?oapt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?ngenuncheat ca \u351?i cum ar fi vrut s\u259? cerceteze mai pe \u238?
ndelete peretele, dar, \u238?n acela\u351?i timp, era \u238?ngenuncheat \u238?n
fa\u355?a mea. \u350?i-a ridicat privirea. Obrajii i-au tremurat, ochii \u238?i
erau plini de lacrimi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu s-a \u238?nt\u226?mplat nimic, l-am asigurat eu. Mi-am amintit de
tat\u259?l meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mi s-a mai p\u259?rut de mirare c\u259? tat\u259?lui meu i-au fost sco\u351?i
ochii. El a fost poate prea \u238?ncrez\u259?tor \u238?n aceast\u259? lume
plin\u259? de cruzime \u351?i spaim\u259?. Aceast\u259? odaie de porfir cu \u238?
nc\u226?lcita ei istorie de sute de ani m\u259? persecuta \u351?i mi-am sim\u355?it
respira\u355?ia t\u259?iat\u259? ca \u238?ntr-un morm\u226?
Marile tunuri concentrate \u238?n fa\u355?a Por\u355?ii Harisiene au tras at\u226?t
de repede unul dup\u259? altul, \u238?nc\u226?t bubuiturile lor s-au amestecat
\u238?ntr-un zgomot prelung. Dalele de marmur\u259? au tremurat sub picioarele
noastre. Eram, \u238?ntr-adev\u259?r, \u238?ntr-o cript\u259? funerar\u259?,
morm\u226?ntul unui imperiu de o mie de ani de intrigi politice, cruzime,
uzurp\u259?ri, ap\u259?s\u259?toare ceremonii m\u226?r\u351?ave. Minunatul arbore
al grecilor, arborele vie\u355?ii, era uscat, iar cele o mie de frunze, \u238?
mpreun\u259? cu pietrele multicolore ce \u238?ncercau s\u259? ascund\u259?
absen\u355?a fructelor, \u238?i confereau doar o valoare ornamental\u259?. Era mort
arborele vie\u355?ii, nici suflarea divin\u259? nu l-ar mai fi putut \u238?
nvia.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259? sim\u355?eam \u238?n pumn piatra ro\u351?ie de porfir. Doar bucata
aceea de piatr\u259? s\u259?-mi fi hot\u259?r\u226?t
destinul?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i Manuil a murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O, st\u259?p\u226?ne! Ochii mei b\u259?tr\u226?ni au obosit. Sau poate
c\u259? lumina de purpur\u259? a acestei od\u259?i mi-a pus un v\u259?l pe ochi.
Las\u259?-m\u259? s\u259?-\u355?i ating picioarele!\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?ntins m\u226?na \u351?i mi-a atins picioarele. Apoi a
murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nc\u259?l\u355?\u259?ri de purpur\u259?... purpur\u259?...
Dar camera porfirogenezei era \u238?nfrico\u351?\u259?toare \u351?i el \u351?i-a
rotit ochii \u238?mprejur ca \u351?i cum s-ar fi temut de urechi str\u259?
ine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti beat? l-am \u238?ntrebat brusc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu se \u238?n\u351?al\u259? s\u226?ngele niciodat\u259?, a spus el \u238?
n \u351?oapt\u259?. S\u226?ngele se \u238?ntoarce \u238?napoi de unde a plecat.
Chiar dac\u259? drumul a fost lung. Chiar dac\u259? a trecut dintr-un trup \u238?n
altul, \u238?ntotdeauna se \u238?ntoarce.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Crede-m\u259?, Manuil! Timpul s-a sf\u226?r\u351?it, \u238?mp\u259?
r\u259?\u355?ia mea nu mai este \u238?n aceast\u259? lume.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u350?i-a aplecat capul, mi-a s\u259?rutat picioarele \u351?i a trebuit s\u259?
scutur din genunchi ca s\u259?-l \u238?ndep\u259?rtez.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt doar un b\u259?tr\u226?n nerod, a spus el. Capul mi-e plin de
pove\u351?ti vechi. Am vedenii. Dar nu am inten\u355?ii
\u8213? S\u259? l\u259?s\u259?m viziunile \u351?i pove\u351?tile \u238?nmorm\u226?
ntate \u238?n ziduri!\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?ndva, c\u226?nd din noi nu va mai fi dec\u226?t pulbere, poate le va g\u259?
si un str\u259?in \u238?n aceste pietre de porfir risipite.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dup\u259? ce Manuil a plecat, m-am \u238?ntors pe zid. L\u226?ng\u259? tunul
impresionant al lui Orban era adunat\u259? o mul\u355?ime de oameni \u238?n
ve\u351?minte frumoase. Cobor\u226?ser\u259? de pe cai \u351?i porunciser\u259?
slujitorilor s\u259? dep\u259?rteze caii de locul acela. Nevenindu-mi s\u259?-mi
cred ochilor, i-am privit mai atent. Mantii scurte \u351?i c\u259?ciuli de
blan\u259? pe care se leg\u259?nau pene de barz\u259?...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ungurii! am strigat eu uluit. Oaspe\u355?i ai
sultanului...\par\pard\plain\hyphpar} {
Chiar dac\u259?, din cauza distan\u355?ei, a\u351? fi putut gre\u351?i \u238?n ceea
ce prive\u351?te ve\u351?mintele, nu m-a\u351? fi putut \u238?n\u351?ela nicidecum
asupra cailor lor neasemui\u355?i. Nobilii unguri au cercetat mai \u238?nt\u226?i
curio\u351?i marele tun, au ar\u259?tat spre zid, apoi s-au retras la dou\u259?
sute de pa\u351?i \u238?n spate, ca s\u259? a\u351?tepte detun\u259?tura. Iar pe
zidul Blahernelor s-au str\u226?ns din ce \u238?n ce mai mul\u355?i oameni
curio\u351?i s\u259?-i vad\u259?. La ce te puteai a\u351?tepta? La bine sau la
r\u259?u? La un moment dat, a ap\u259?rut g\u226?f\u226?ind bailul Vene\u355?
iei, \u238?nso\u355?it de megaducele Lukas Notaras. M-a recunoscut numaidec\u226?
t \u351?i m-a salutat ridic\u226?ndu-\u351?i ochii cu m\u226?ndrie. Pieptarul
armurii str\u259?lucitoare a megaducelui era incrustat cu aur \u351?i probabil
costa o avere.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce caut\u259? ungurii \u238?n tab\u259?ra sultanului? am \u238?ntrebat plin
de m\u226?nie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt mesagerii lui loan Huniade, m-a l\u259?murit Lukas Notaras. Dac\u259?
nu m\u259? \u238?n\u351?el, \u238?i sf\u259?tuiesc pe artileri\u351?tii
sultanului \u238?n ce p\u259?r\u355?i ale zidului s\u259? loveasc\u259?.
Este clar c\u259? ungurii nu mai au de g\u226?nd s\u259? \u238?ncalce promisiunile
f\u259?cute turcilor. Mie mi se pare de necrezut, de\u351?i \u351?tiu bine c\u259?
ungurii nu-i iubesc pe greci \u351?i \u238?i consider\u259? schismatici de
fals\u259? credin\u355?\u259?. Ei s\u259?-i iubeasc\u259? pe greci? \u206?
nc\u259? \u238?nainte de b\u259?t\u259?lia de la Varna am v\u259?zut cu ochii mei
cum i-au schingiuit cavalerii unguri pe preo\u355?ii ortodoc\u351?i bulgari \u351?i
cum au dat foc bisercii lor, de\u351?i scopul cruciadei era tocmai s\u259?-i
elibereze de opresiunea sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i Notaras a continuat ca \u351?i cum ar fi vorbit pentru el \u238?nsu\u351?i,
f\u259?r\u259? s\u259?-i priveasc\u259? pe cei din preajm\u259?, dar a articulat
cuvintele cu putere, a\u351?a c\u259? \u238?mprejurul lui s-au str\u226?ns
mul\u355?i vene\u355?ieni s\u259?-l asculte.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ioan Huniade, a spus el, \u351?i-a trimis emisarii s\u259?-i
dovedeasc\u259? sultanului c\u259? Ungaria nu-l va abandona; \u238?n felul
acesta \u238?nt\u259?re\u351?te el armisti\u355?iul, aduc\u226?ndu-i sultanului o
dovad\u259? de net\u259?g\u259?duit a prieteniei sale. Totodat\u259?, este \u351?i
o asigurare pentru Mehmet c\u259? ungurii nu-l vor ajuta pe \u238?mp\u259?ratul
Constantin. Este lovitura politic\u259? pe care Ungaria o d\u259? Bizan\u355?
Iar saxonul Johannes Grant, care era \u238?n apropiere, i-a \u238?nt\u259?rit
spusele cu o indiferen\u355?\u259? simulat\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a este. P\u226?n\u259? acum turcii au tras ca nebunii \u238?n
acela\u351?i loc, contrar regulilor; \u238?n ceea ce m\u259? prive\u351?te, m-am
ab\u355?inut s\u259? afirm ceva, pentru c\u259? este o noutate pe care
Occidentul \u238?nc\u259? n-a avut timp s-o experimenteze. Ca un zid s\u259? se
pr\u259?bu\u351?easc\u259?, trebuie s\u259? fie cr\u259?pat \u238?n p\u259?r\u355?i
diferite. Pentru \u238?nceput, dou\u259? lovituri la baza zidului, cam la zece
picioare una de alta, apoi lovitura hot\u259?r\u226?toare, ceva mai sus de
baz\u259?, \u238?ntre cele dou\u259?. \u206?n felul acesta se poate ob\u355?ine o
sp\u259?rtur\u259? triunghiular\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar tunurile turcilor au \u238?nceput s\u259? trag\u259?, a\u351?a c\u259?
lini\u351?tea s-a l\u259?sat pe zid, chiar dac\u259? acum nimeni nu se mai temea
at\u226?t de tare de zguduituri ca la \u238?nceput. Dar ast\u259?zi
diminea\u355?\u259? un proiectil de piatr\u259?, care a fost tras mult prea sus, a
distrus trei creneluri ale zidului \u351?i buc\u259?\u355?i ale proiectilului
sf\u259?r\u226?mat au zburat p\u226?n\u259? la zidul de piatr\u259? al bisericii,
lovind grav doi slujitori ai vene\u355?ienilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am cobor\u226?t de pe zid spre poart\u259?, s-a \u238?nt\u226?mplat
s\u259? m\u259? aflu l\u226?ng\u259? Lukas Notaras.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce mai r\u259?zboi! a spus el ironic. Ungurii \u238?i \u238?nva\u355?\u259?
pe artileri\u351?tii turci cum s\u259? trag\u259?, iar sultanul probeaz\u259? pe
zidurile Blahernelor c\u226?t de eficient \u238?i este
tunul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate, am spus eu. Ce mai r\u259?zboi! Amiralul flotei imperiale,
f\u259?r\u259? de flot\u259?, ap\u259?r\u259? zidurile dinspre mare, unde turcii nu
pot ajunge nici de-ar \u238?nota.\par\pard\plain\hyphpar} {
I s-a \u238?nnegrit fa\u355?a de indignare. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ap\u259?r ora\u351?ul pe partea care mi-a fost hot\u259?r\u226?t\u259?
de \u238?mp\u259?rat, a spus el. Nu-i vina mea dac\u259? locul nu este onorabil.
Dar exist\u259? un \u238?n\u355?eles ascuns \u238?n tot ce ni se \u238?nt\u226?
mpl\u259?. Poate c\u259? trebuie s\u259?-i salvez pe al\u355?ii de la moarte.
Dac\u259?-i a\u351?a, \u351?tiu care-i \u238?n\u355?elesul.\par\pard\plain\hyphpar}
{
N-am vrut s\u259?-l sup\u259?r. La urma urmelor, este tat\u259?l Annei Notaras. I-
am devorat chipul, c\u259?ut\u226?nd pe el tr\u259?s\u259?turile fiicei sale. El
mi-a sim\u355?it privirea, s-a oprit \u351?i m-a privit fix, \u238?ncrunt\u226?
ndu-\u351?i spr\u226?ncenele. A ridicat din umeri \u351?i a urcat indiferent pe
calul lui negru ca t\u259?ciunele. Cine \u351?tie? Poate c\u259? venise doar din
curiozitate, pentru a vedea tunul mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi p\u259?m\u226?ntul s-a cutremurat \u351?i, de bubuitura teribil\u259?, calul
s-a ambalat at\u226?t de tare, \u238?nc\u226?t cu greu a reu\u351?it Notaras
s\u259?-l lini\u351?teasc\u259?. Iar c\u226?nd a tras de fr\u226?iele calului,
ochii megaducelui au lucit s\u259?lbatic ca o flac\u259?r\u259? verde. Una
dup\u259? alta s-au auzit detun\u259?tura \u351?i izbitura proiectilului de
piatr\u259? \u238?n zidul Blahernelor. De parc\u259?, \u238?n acela\u351?i timp, o
sut\u259? de pere\u355?i s-ar fi pr\u259?bu\u351?it.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am dus apoi s\u259?-i povestesc lui Giustiniani despre unguri. Aflase deja. Am
fost \u238?ngrozit c\u226?nd am v\u259?zut ce parte mare din zidul din dreptul
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman s-a pr\u259?bu\u351?it doar \u238?n c\u226?teva
zile. Ap\u259?r\u259?torii lui Giustiniani au reu\u351?it, totu\u351?i, s\u259?
ridice o palisad\u259?. \u206?n fiecare noapte, de cum s-a \u238?ntunecat, grecii
din ora\u351? au adus sc\u226?nduri, butoaie \u351?i saci cu p\u259?m\u226?nt.
Palisad\u259? a fost construit\u259? mai cu seam\u259? din lemn, cu butoaie pline
cu p\u259?m\u226?nt a\u351?ezate deasupra \u238?n chip de creneluri. Toat\u259?
ziua au alergat turcii p\u226?n\u259? la \u351?an\u355? \u351?i au aruncat \u238?n
el lemne \u351?i pietre, \u238?n timp ce focurile continue ale tunurilor mici
\u351?i s\u259?ge\u355?ile arca\u351?ilor i-au obligat pe ap\u259?r\u259?tori doar
s\u259? se p\u259?zeasc\u259?. Genovezii lui Giustiniani au suferit deja
pierderi, \u238?n ciuda armurilor cu care sunt blinda\u355?i. Fiecare din lei face
c\u226?t zece, ce zic eu, cincizeci de greci neantrena\u355?i. Fiecare genovez mort
este de ne\u238?nlocuit.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am plecat spre Blaherne travers\u226?nd ora\u351?ul, de dou\u259? ori i-a
oprit poli\u355?ia imperial\u259? \u351?i a cerut s\u259? vad\u259? pl\u259?
cu\u355?a de lemn care certific\u259? dreptul de a p\u259?r\u259?si zidul.
Mul\u355?i greci p\u259?r\u259?sesc \u238?n timpul zilei zidul pentru a-\u351?i
vedea familia sau pentru a face rost de m\u226?ncare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nimeni nu ar fi crezut c\u259? turcii vor \u238?ncepe primul lor atac adev\u259?rat
\u238?n noaptea trecut\u259?; \u238?n mod v\u259?dit, inten\u355?ia lor a fost
s\u259? atace prin surprindere zidul exterior \u238?n dreptul Por\u355?ii Sf\u226?
ntului Roman. Atacul a \u238?nceput \u238?n t\u259?cere, la dou\u259? ore dup\u259?
c\u259?derea nop\u355?ii. Proteja\u355?i de \u238?ntuneric, turcii au s\u259?rit
\u238?n \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare, apoi s-au c\u259?\u355?\u259?rat cu
ajutorul sc\u259?rilor de asalt. De nu s-ar fi reparat \u238?n cursul zilei
stric\u259?ciunile, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, atacul turcilor ar fi
reu\u351?it. Dar g\u259?rzile au dat alarma, au sunat tr\u226?mbi\u355?ele, au fost
aprinse f\u259?clii \u351?i clopotele bisericilor au b\u259?tut \u238?n tot
ora\u351?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? tot nu le-a reu\u351?it surpriza, turcii au rupt t\u259?cerea \u351?i,
\u238?n r\u259?p\u259?it de tobe mari \u351?i mici, sco\u355?\u226?nd \u355?
ipete \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare, s-au n\u259?pustit spre palisada \u238?
ncropit\u259? de oamenii lui Giustiniani \u351?i de grecii din ora\u351? \u351?i au
\u238?ncercat s\u259? r\u259?stoarne butoaiele cu p\u259?m\u226?nt de deasupra
palisadei cu ajutorul unor c\u226?rlige prinse \u238?n v\u226?rfurile l\u259?
ncilor. Au \u238?ncercat de asemenea s\u259? dea foc sc\u226?ndurilor din care era
f\u259?cut\u259? \u238?nt\u226?ritura, dar ap\u259?r\u259?torii au avut la \u238?
ndem\u226?n\u259? ciuture pline cu ap\u259? \u351?i au putut s\u259? \u238?mpiedice
r\u259?sp\u226?ndirea focului. Lupta a durat patru ore. Turcii s-au apropiat \u351?
i de ziduri, dar nu au atacat, a fost doar o \u238?ncercare de intimidare a
ap\u259?r\u259?torilor lui Giustiniani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Noaptea a sporit vacarmul, p\u226?n\u259? ce a ajuns \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?tor. Speria\u355?i, oamenii au ie\u351?it pe jum\u259?tate dezbr\u259?
ca\u355?i \u238?n strad\u259?. Am plecat \u238?n grab\u259? de la Blaherne pentru a
ajunge la Giustiniani \u351?i, cu ochii mei, l-am v\u259?zut pe \u238?mp\u259?ratul
Constantin, care pl\u226?ngea. Era complet pierdut \u351?i credea c\u259?, de la un
moment la altul, ora\u351?ul urmeaz\u259? s\u259? fie cucerit de
\u206?n realitate, doar c\u226?\u355?iva turci reu\u351?iser\u259? s\u259? se
ca\u355?ere pe partea reparat\u259? a zidului exterior, dar au fost de \u238?
ndat\u259? dobor\u226?\u355?i de oamenii lui Giustiniani, care au ac\u355?ionat ca
un zid viu mobil din fier. Abia apucau turcii s\u259? sprijine pe zid sc\u259?rile
de asalt, c\u259? imediat erau r\u259?sturnate de genovezi cu pr\u259?jinile. Dar
pentru asediatorii grupa\u355?i la baza zidului, cel mai cumplit a fost c\u226?nd a
\u238?nceput s\u259? plou\u259? peste capetele lor plumbul \u351?i smoala
clocotit\u259?. Nici o cuiras\u259? de protec\u355?ie nu ajut\u259? c\u226?nd este
atins\u259? de metal \u351?i de smoal\u259? topit\u259?. Turcii au suferit pierderi
importante \u351?i, diminea\u355?a, l\u226?ng\u259? zidul de \u238?mprejmuire, au
putut fi v\u259?zute gr\u259?mezile de cadavre. Dar, printre cei uci\u351?i, nu
erau dec\u226?t c\u226?\u355?iva ieniceri. Este evident c\u259? sultanul nu a
trimis la atac dec\u226?t ba\u351?buzuci, solda\u355?i din trupele neregulate, care
nu sunt instrui\u355?i cine \u351?tie ce.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce turcii s-au retras, mul\u355?i dintre oamenii lui Giustiniani erau
at\u226?t de epuiza\u355?i, \u238?nc\u226?t au adormit instantaneu pe locurile unde
se aflau; \u238?mp\u259?ratul Constantin, venit s\u259? inspecteze zidul, a fost
nevoit s\u259?-i scuture cu propriile m\u226?ini pe unii str\u259?jeri adormi\u355?
i. Giustiniani le-a ordonat lucr\u259?torilor greci s\u259? coboare \u238?n
fa\u355?a zidului exterior \u351?i s\u259? scoat\u259? din \u351?an\u355?ul de
ap\u259?rare to\u355?i bu\u351?tenii de lemn \u351?i pietrele cu care turcii \u238?
l umpluser\u259? pentru a-\u351?i \u238?nlesni trecerea. Dar, pentru a se r\u259?
zbuna pe e\u351?ecul suferit, turcii au deschis focul la \u238?nt\u226?mplare
\u351?i mul\u355?i dintre ace\u351?ti neferici\u355?i greci au fost uci\u351?i. Iar
Giustiniani i-a lovit cu latul spadei pe aceia care, intra\u355?i \u238?n
panic\u259?, atunci c\u226?nd tunurile turcilor au \u238?nceput s\u259? trag\u259?,
au \u238?ncercat s\u259? se refugieze la ad\u259?postul
zidurilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Diminea\u355?a, treizeci de galere de r\u259?zboi ale turcilor au p\u259?r\u259?sit
Portul Celor Dou\u259? Coloane ca s\u259? se apropie de lan\u355?. Dar nu s-a dat
nici o lupt\u259? naval\u259?, fiindc\u259? navele turcilor p\u259?reau pr\u259?
p\u259?dite \u238?n compara\u355?ie cu uria\u351?ele cor\u259?bii vene\u355?iene
care p\u259?zeau lan\u355?ul. Din ambele p\u259?r\u355?i, tunurile au tras c\u226?
teva salve r\u259?zle\u355?e, apoi galerele turcilor s-au \u238?ntors pe malul
Bosforului, \u238?n portul de unde plecaser\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar \u238?n timpul zilei, turcii au a\u351?ezat pe dealul Perei din apropierea
zidurilor Galatei dou\u259? bombarde gigantice cu b\u259?taie lung\u259?, care
s\u259?-\u351?i arunce proiectilele p\u226?n\u259? \u238?n ora\u351?. Primul
proiectil a lovit o corabie genovez\u259? de comer\u355?, care era ancorat\u259?
\u238?n port. Corabia s-a scufundat repede, \u238?mpreun\u259? cu bogata-i \u238?
nc\u259?rc\u259?tur\u259? ce valora aproape cincisprezece mii de duca\u355?i. Iar
genovezii din Pera au\~ trimis imediat sultanului un mesaj energic de protest
\u238?mpotriva viol\u259?rii neutralit\u259?\u355?ii lor declarate. Bombardele sunt
amplasate pe teritoriul Perei \u351?i proiectilele de piatr\u259? prost dirijate au
distrus deja acoperi\u351?urile c\u226?torva case \u351?i au omor\u226?t o femeie.
Sultanul le-a promis desp\u259?gubiri pentru victime pe toat\u259? durata asediului
\u351?i i-a asigurat pe genovezi de prietenia lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar sultanul \u351?i-a atins astfel scopul. Navele comerciale ale vene\u355?ienilor
trebuie s\u259? se dep\u259?rteze de lan\u355?, fie retr\u259?g\u226?ndu-se pe
cheiul Perei, fie \u238?n unghiul mort format de turnurile \u351?i zidurile Perei,
pentru a nu fi, din gre\u351?eal\u259?, atinse de proiectilele lansate le cele
dou\u259? bombarde. Mul\u355?i oameni au urcat pe ziduri pentru a urm\u259?ri
ciudatul bombardament. Proiectilele care atingeau suprafa\u355?a apei ridicau
imense coloane \u238?n aer.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu toate acestea, o stare general\u259? de optimism a fost prezent\u259? toat\u259?
ziua printre ap\u259?r\u259?torii Constantinopolului, fiindc\u259? e\u351?ecul
asaltului nocturn al turcilor a fost \u238?ncurajator pentru oricine. Iar
Giustiniani a fost atent s\u259? exagereze c\u226?t de mult a putut pierderile care
turcii le suferiser\u259?, \u238?ns\u259? mie mi-a spus deschis:
\u8213? Nu ne putem m\u226?ndri cu o victorie care, de fapt, n-a fost c\u226?
tu\u351?i de pu\u355?in o victorie. Acest atac al turcilor n-a fost dec\u226?t o\~
tentativ\u259? de recunoa\u351?tere, pentru a vedea dac\u259? zidul este u\u351?or
de rescaladat sau nu. Doar dou\u259? mii de oameni au participat la asalt, asta am
aflat-o de la prizonierii turci pe care i-am interogat. Dar bunele obiceiuri cer ca
eu, \u238?n calitate de comandant al ora\u351?ului, s\u259? comunic rezultatul
fiec\u259?rui atac. Dac\u259? anun\u355? c\u259? am respins un atac important
\u351?i c\u259? pierderile du\u351?manilor se ridic\u259? la dou\u259? mii de
mor\u355?i \u351?i numero\u351?i r\u259?ni\u355?i, \u238?n timp ce armata
noastr\u259? nu are dec\u226?t un mort \u351?i un om care \u351?i-a scr\u226?ntit
piciorul, toat\u259? lumea care nu este ignorant\u259? \u238?n ale r\u259?
zboiului \u238?n\u355?elege despre ce este vorba, \u238?n schimb, moralul
cet\u259?\u355?enilor obi\u351?nui\u355?i ai ora\u351?ului este sensibil
ameliorat.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat apoi la mine \u351?i \u238?n sur\u226?sul lui era o complicitate
amuzant\u259?. A spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai luptat cu mult curaj, Jean Ange!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am luptat? l-am \u238?ntrebat la r\u226?ndul meu. Era at\u226?t de mult
zgomot, totul era at\u226?t de confuz, \u238?nc\u226?t eu \u238?nsumi nu \u351?tiu
prea bine ce am f\u259?cut.\par\pard\plain\hyphpar} {
De fapt, acesta-i adev\u259?rul. E drept c\u259? \u238?n rev\u259?rsatul zorilor
sabia mea era plin\u259? de s\u226?nge, dar despre tot ceea ce se petrecuse
ast\u259?-noapte \u238?n mintea mea nu a r\u259?mas mai mult dec\u226?t r\u259?
m\u226?ne dup\u259? un co\u351?mar.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timpul zilei, au fost m\u226?nate p\u226?n\u259? \u238?n apropierea tunului
cel mare cincizeci de perechi de boi. Tunul a fost cobor\u226?t de pe e\u351?afodaj
\u351?i o sut\u259? de oameni, \u238?mpreun\u259? cu boii, l-au purtat p\u226?
n\u259? \u238?n fa\u355?a Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman. Zidul Blahernelor s-a
dovedit a fi mai puternic dec\u226?t l-au b\u259?nuit turcii. Sultanul se
preg\u259?te\u351?te a\u351?adar pentru un asediu
prelungit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Locuitorii ora\u351?ului s-au bucurat c\u226?nd au v\u259?zut procesiunea de
plecare a tunului celui mare al lui Orban. Unul dup\u259? altul, tot felul de
zvonuri s-au r\u259?sp\u226?ndit \u238?n grab\u259?. Printre altele, se spunea
c\u259? tunul ar fi explodat \u351?i c\u259? \u238?nsu\u351?i Orban a murit c\u226?
nd mii de buc\u259?\u355?i de metal au zburat \u238?n aer. Zvonuri. Orban
\u238?\u351?i continua treaba \u238?n turn\u259?toria improvizat\u259?, \u238?n
spatele trupei. De la negustorii genovezi din Pera am aflat c\u259? deasupra Perei
au zburat proiectilele imenselor bombarde de cur\u226?nd f\u259?urite de
Orban.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am dus s\u259? v\u259?d r\u259?ni\u355?ii \u238?ntin\u351?i pe paiele din
grajdurile \u351?i magaziile goale de l\u226?ng\u259? zid. Mercenarii latini au
avut \u238?n\u355?elepciunea de a pl\u259?ti medici care fac tot ce pot ca s\u259?-
i vindece, \u238?ns\u259? de greci nu se ocup\u259? dec\u226?t ni\u351?te c\u259?
lug\u259?ri\u355?e care, din mil\u259?, au venit s\u259?-i \u238?ngrijeasc\u259?
dup\u259? cum se pricep. Printre c\u259?lug\u259?ri\u355?e, am z\u259?rit-o pe
Hariclea. \u206?\u351?i lep\u259?dase voalul de pe fa\u355?\u259?, \u238?\u351?i
suflecase m\u226?necile rasei de c\u259?lug\u259?ri\u355?\u259?. Cur\u259?\u355?a,
sp\u259?la \u351?i \u238?nf\u259?\u351?a r\u259?nile \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?toare ale ap\u259?r\u259?torilor greci. M-a salutat cu bucurie \u351?i eu
nu m-am putut \u238?mpiedica s\u259? nu-i spun c\u259?-mi petrec zilele \u351?i
nop\u355?ile la \par\pard\plain\hyphpar} {
Blaherne, at\u226?t de slab sunt. Cred c\u259? ea m-a \u238?n\u355?eles doar din
privire, fiindc\u259?, f\u259?r\u259? s\u259?-i fi cerut nimic, mi-a spus c\u259?
nu a v\u259?zut-o pe sora Anna de c\u226?teva zile.\par\pard\plain\hyphpar} {
To\u355?i r\u259?ni\u355?ii au afirmat c\u259? turcii, \u238?nc\u259?lc\u226?nd
regulile r\u259?zboiului, folosesc s\u259?ge\u355?i veninoase, de aceea, chiar
\u351?i cei cu r\u259?ni mai pu\u355?in grave, mor \u238?n spasme \u238?ngrozitoare
dup\u259? c\u226?teva zile de chin. \u206?ntr-un col\u355? al grajdului, am v\u259?
zut un b\u259?rbat cu trupul \u238?ncordat ca un arc. Pe chipul crispat avea un
r\u226?njet atroce. Era o priveli\u351?te dezolant\u259?. Bietul om avea mu\u351?
chii tari ca piatra. Mul\u355?i dintre cei r\u259?ni\u355?i se rugau s\u259? fie
du\u351?i mai bine sub cerul liber sau la casele lor dec\u226?t s\u259? r\u259?
m\u226?n\u259? \u238?n acest grajd al mor\u355?ii. I-am vorbit lui Giustiniani
\u238?n favoarea lor, dar el nici n-a vrut s\u259? aud\u259? ce i-am propus eu.
Nici \u238?n ruptul capului el nu este de acord s\u259? trimit\u259? c\u226?\u355?
iva oameni de pe zid pentru a-i \u238?ngriji pe cei r\u259?ni\u355?i. C\u226?nd l-
am \u238?nvinuit de insensibilitate la durerile altora, el mi-a
\u8213? Experien\u355?a mea de soldat \u238?mi spune c\u259? vindecarea unui
r\u259?nit este \u238?ntru totul \u238?n m\u226?na lui Dumnezeu. Unul moare cu
medicul la c\u259?p\u259?t\u226?i, altul se vindec\u259? f\u259?r\u259? nici o
\u238?ngrijire. Unul are doar o \u238?n\u355?ep\u259?tur\u259? la un deget \u351?i
moare cu s\u226?ngele otr\u259?vit, altul are un bra\u355? sf\u226?\u351?iat de un
proiectil \u351?i, totu\u351?i, se vindec\u259?. M\u226?ncarea abundent\u259?
\u351?i patul prea bun sunt d\u259?un\u259?toare. Nu fac altceva dec\u226?t
s\u259?-l mole\u351?easc\u259? \u351?i mai mult pe un r\u259?nit. Ceea ce afirm
este adev\u259?rat, \u238?n aceast\u259? privin\u355?\u259? am destul\u259?
experien\u355?\u259?. A\u351?a c\u259?, mai bine-ai face dac\u259? nu te-ai
amesteca \u238?n lucruri pe care nu le po\u355?i \u238?n\u355?
elege!\par\pard\plain\hyphpar} {
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, iart\u259? p\u259?catele
mele!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce ast\u259?-noapte am scris at\u226?t de mult, credeam c\u259? voi dormi
bine. Dar eu nu mai pot dormi, \u238?ncerc doar s\u259? amor\u355?esc nelini\u351?
tea din inima mea, de aceea scriu cuvinte zadarnice.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar pe c\u226?nd m\u259? odihneam cu ochii deschi\u351?i \u238?n \u238?ntunericul
camerei mele de la Blaherne, bucur\u226?ndu-m\u259? de somptuoasa mea singur\u259?
tate \u351?i, \u238?n acela\u351?i timp, suferind de ascu\u355?ita disperare a
singur\u259?t\u259?\u355?ii, a venit ea. A venit. F\u259?r\u259? s\u259? o fi
rugat. Anna Notaras. Iubirea mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am recunoscut-o dup\u259? pa\u351?ii u\u351?ori, dup\u259? parfumul de hiacint. A
\u8213? Ioannis Anghelos! Dormi? \par\pard\plain\hyphpar} {
M\u226?inile reci au alunecat \u238?ntre m\u226?inile mele, s-a str\u226?ns la
pieptul meu, i-am sim\u355?it nasul \u351?i buzele reci, dar obrajii \u238?i erau
nespus de fierbin\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?! a murmurat ea. Iart\u259?-m\u259?, iubitul meu! N-am
\u351?tiut ce fac. N-am \u351?tiut ce vreau. E\u351?ti \u238?nc\u259? viu, nu-i
a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles c\u259? sunt viu, i-am r\u259?spuns. Le este mai greu
s\u259? m\u259? omoare. Nu omori r\u259?ul at\u226?t de u\u351?
or.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se cutremur\u259? p\u259?m\u226?ntul. Cad zidurile. Moartea strig\u259? pe
mii de glasuri \u238?n noapte. Nu, nimeni nu-\u351?i poate imagina r\u259?zboiul
mai \u238?nainte de a-l cunoa\u351?te. Noaptea trecut\u259?, \u238?nainte de
asaltul turcilor, m-am rugat pentru tine a\u351?a cum nu m-am rugat niciodat\u259?.
I-am f\u259?g\u259?duit Creatorului c\u259? voi renun\u355?a la tot egoismul meu,
la toat\u259? r\u259?utatea mea, la toat\u259? m\u226?ndria ce mi-a mai r\u259?mas,
doar s\u259? te mai pot vedea o dat\u259?. Nu mai este loc pentru toate aceste
de\u351?ert\u259?ciuni,\par\pard\plain\hyphpar} {
nu mai este loc pentru nimic c\u226?nd \u238?\u355?i simt m\u226?inile pe m\u226?
inile mele, c\u226?nd \u238?\u355?i simt obrazul, c\u226?nd \u351?tiu c\u259?
tr\u259?ie\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i am avut impresia c\u259? m\u259? aflu \u238?n vis. Apoi ochii mi s-au
obi\u351?nuit cu \u238?ntunericul. I-am \u238?ntors fa\u355?a spre fereastr\u259?,
de unde se strecura lumina pu\u355?in\u259? a nop\u355?ii, chipul ei era palid
\u351?i supt, \u351?i degetele i se sub\u355?iaser\u259?, m-am temut pentru ea
\u351?i am \u238?ntrebat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar nu e\u351?ti bolnav\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bolnav\u259?..., a repetat ea, ca \u351?i cum n-ar fi \u238?n\u355?eles.
Nu, nu sunt bolnav\u259?. M-am temut mult \u351?i mi-a fost dor de tine. Nu pricep
ce-i cu mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am fost r\u259?u cu tine \u351?i nu te-am \u238?n\u355?eles, nu-i a\u351?a?
i-am spus eu generos.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, a protestat ea. Poate c\u259? \u238?n ad\u226?ncurile inimii de
femeie se ascunde o pisic\u259?. Poate c\u259? o femeie \u238?ndr\u259?gostit\u259?
\u238?l face s\u259? sufere pe b\u259?rbatul iubit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E adev\u259?rat c\u259? m\u259? iube\u351?ti? am \u238?ntrebat-o .Desigur,
chiar dac\u259? m\u226?inile, obrajii \u351?i buzele ei erau o m\u259?rturie de
net\u259?g\u259?duit. Doar nu de mult ai spus c\u259? m\u259? ur\u259?\u351?
\u8213? Te-am ur\u226?t multe zile, a spus ea. Poate o s\u259?pt\u259?m\u226?
n\u259?. Abia dup\u259? ce au \u238?nceput s\u259? bubuie tunurile \u351?i
pere\u355?ii din m\u259?n\u259?stire au cr\u259?pat, am \u238?n\u355?eles. Am
hot\u259?r\u226?t, am jurat \u238?n inima mea c\u259? nu voi mai \u238?ncerca
niciodat\u259? s\u259? te v\u259?d. Sau, dac\u259? te-a\u351? vedea, c\u259?
nu-\u355?i voi adresa nici o vorb\u259?, \u238?n afar\u259?, bine\u238?n\u355?eles,
de cele cu care s\u259? te \u355?in la distan\u355?\u259?. \u350?i acum... Sunt
aici, \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii, al\u259?turi de tine. Mai mult chiar,
te-am s\u259?rutat. Nefericita de mine! Bietul de tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i eu am f\u259?cut acela\u351?i leg\u259?m\u226?nt, i-am spus,
m\u226?ng\u226?indu-i umerii. \par\pard\plain\hyphpar} {
I-am sim\u355?it umerii rotunzi \u351?i moi sub \u355?es\u259?tura ve\u351?m\u226?
ntului, parfumul de hiacint al obrajilor. Destins\u259?, eliberat\u259? de
team\u259?, ea a \u238?nceput deodat\u259? s\u259? r\u226?d\u259? cu un glas
cristalin de copil. I-am pus m\u226?inile pe gur\u259?, dar a continuat s\u259?
r\u226?d\u259?. Suspicios, am \u238?ntrebat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce r\u226?zi?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?timit de dragoste, m-am \u238?ndoit, mi-a fost team\u259? c\u259?
vrea s\u259?-\u351?i bat\u259? joc de mine, s\u259? m\u259?
umileasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sunt fericit\u259?, a spus r\u226?z\u226?nd printre degetele m\u226?inilor
mele. Sunt nespus de fericit\u259?. \u350?i-apoi, nu pot s\u259?-mi st\u259?vilesc
r\u226?sul c\u226?nd \u238?mi amintesc c\u226?t de caraghios ai reu\u351?it s\u259?
scapi de mine alerg\u226?nd cu armura \u238?n bra\u355?e.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am fugit de tine, m-am ap\u259?rat. De mine \u238?nsumi am fugit eu
atunci. Dar de mine \u238?nsumi nu m\u259? mai pot ascunde. Pot fi pe ziduri, pot
fi la Blaherne, pot fi \u238?n lumea real\u259? sau \u238?n cea imaginar\u259?,
totuna-i. Mereu, \u238?n orice clip\u259?, nev\u259?zut\u259?, tu e\u351?ti l\u226?
ng\u259? mine \u351?i-mi r\u259?scole\u351?ti fiin\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dar, dup\u259? ce a reu\u351?it s\u259? m\u259? r\u259?t\u259?ceasc\u259? \u351?i
m-a \u238?mpins s\u259?-i m\u259?rturisesc umil ceea ce nu a\u351? fi vrut s\u259?-
i spun, m-a \u238?ndep\u259?rtat, ap\u259?r\u226?ndu-se cu m\u226?inile, \u351?i a
rostit la fel ca toate femeile care nu \u351?tiu prea bine ce
vor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, s\u259? fim cumin\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i eu i-am spus cu inima \u238?nc\u259?rcat\u259? de
amar:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu crezi \u238?n continuare c\u259? m\u259?rul este plin de viermi. Bine!
Vrei, nu vrei, va trebui s\u259? te \u238?nfrup\u355?i din
Am str\u226?ns-o puternic \u238?n bra\u355?e \u351?i ea a \u238?ncercat s\u259? mi
se \u238?mpotriveasc\u259?, \u238?mping\u226?ndu-mi pieptul cu m\u226?inile, dar a
renun\u355?at repede \u351?i buzele noastre s-au unit. Cu patim\u259?, cu sete,
cu \u351?tiin\u355?\u259? amar\u259?, buzele mele i le-au s\u259?rutat pe ale
\u206?n acela\u351?i moment cerul nop\u355?ii s-a luminat \u351?i \u238?ntunericul
a fost spart de detun\u259?tura tunului cel mare. Pardoseala a vibrat, tot palatul
construit din piatr\u259? s-a zguduit. Pentru o clip\u259?, am\u226?ndoi am crezut
c\u259? n-a fost doar o bubuitur\u259? de tun.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bunule Dumnezeu! a murmurat ea. S-a cutremurat p\u259?m\u226?ntul c\u226?nd
ne-am s\u259?rutat! Nici nu-i de mirare!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! am spus eu. Am v\u259?zut greci care au murit lovi\u355?i de s\u259?
ge\u355?ile turcilor sau de buc\u259?\u355?i sf\u259?r\u226?mate din proiectilele
de piatr\u259?. M-am hot\u259?r\u226?t s\u259? renun\u355? la credin\u355?a
dint\u226?i, pentru a m\u259? \u238?ntoarce la credin\u355?a str\u259?mo\u351?ilor
mei greci. De voi fi renegat, fie Domnul \u238?ndur\u259?tor cu mine! Dar, mai
\u238?nainte de a muri, vreau s\u259? m\u259? botez \u238?n credin\u355?a str\u259?
bunilor. De la v\u226?lv\u259?taia pe care au aprins-o turcii asupra
Constantinopolului, s\u226?ngele meu grec clocote\u351?te, \u238?n drumul meu, ceva
a fost gre\u351?it. Fiul r\u259?t\u259?cit vrea s\u259? se \u238?ntoarc\u259?
\u238?n casa tat\u259?lui s\u259?u. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? cunosc pe mine \u238?nsumi. Nu \u351?tiu dac\u259? am luat
aceast\u259? hot\u259?r\u226?re pentru c\u259? sunt convins c\u259? e dreapt\u259?,
pentru c\u259? te iubesc sau pentru c\u259? iubesc acest ora\u351?. Hotarele dintre
biserici nu se \u238?ntind p\u226?n\u259? la cer. Dar inima mea t\u226?nje\u351?te
dup\u259? Biserica dint\u226?i a lui Hristos \u351?i dup\u259? Sfintele ei Taine.
Dac\u259?-i un p\u259?cat, Dumnezeu m\u259? va judeca. M\u226?ine
diminea\u355?\u259?, de se va \u238?ncumeta vreun preot s-o fac\u259?, m\u259? voi
boteza din nou.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?ncle\u351?tat m\u226?na de bra\u355?ul meu \u351?i am sim\u355?it
c\u259?-i este team\u259?. A strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu! Am gre\u351?it c\u226?nd \u355?i-am cerut acest lucru. Dar eu am
renun\u355?at la m\u226?ndria-mi de\u351?art\u259?. Te iubesc. Pe mine s\u259?
m\u259? judece Dumnezeu dac\u259? voi fi p\u259?c\u259?tuit iubindu-te, nu pe
tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci pretinzi c\u259? nu mai e\u351?ti c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in
capricioas\u259?, am \u238?nvinuit-o eu. Dar tu \u238?ns\u259?\u355?i mi-ai cerut
s\u259? ne c\u259?s\u259?torim \u351?i va fi a\u351?a cum ai dorit. Oricum, c\u259?
s\u259?toria mea de dinainte n-a fost o c\u259?s\u259?torie. Iar de m\u259? voi uni
cu tine, con\u351?tiin\u355?a nu va avea ce s\u259?-mi repro\u351?eze. Sau poate
c\u259? acum nu mai dore\u351?ti s\u259? fii so\u355?ia
mea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a desprins m\u226?na de pe bra\u355?ul meu \u351?i fa\u355?a ei era ca o
pat\u259? alb\u259? \u238?n \u238?ntuneric.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tiu, a \u351?optit ea. Am crezut. Nu \u351?tiu ce am
crezut.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai crezut c\u259? r\u259?zboiul \u351?i moartea pot purifica totul, a\u351?
a cum \u351?i eu am crezut. Ai sosit \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii ca
s\u259?-mi \u238?nfr\u226?ng \u238?mpotrivirea din inima mea \u351?i s\u259? profit
de sl\u259?biciunea ta. Dar nu, nu vreau s\u259? se \u238?nt\u226?mple asta c\u226?
nd \u351?tiu c\u259? \u238?n inima ta nu g\u226?nde\u351?ti
astfel.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era nelini\u351?tit\u259? \u351?i a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mo\u351?teneasc\u259?-te diavolul!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar i-a fost ru\u351?ine, \u351?i-a acoperit gura, apoi a \u351?
optit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?! De c\u226?nd sunt \u238?mpreun\u259? cu Hariclea, i-
am \u238?mprumutat blestemele. Dar cum ai putea s\u259? \u351?tii tu ce este \u238?
n inima mea, c\u226?nd eu \u238?ns\u259?mi nu \u351?tiu? De fapt, ce vreau eu?
Vreau s\u259? m\u259? iube\u351?ti a\u351?a cum dore\u351?ti. Dar m\u259? sperie
g\u226?ndul c\u259?, dup\u259? ce vei ob\u355?ine extazul la care r\u226?vne\u351?
ti, te vei pierde \u238?n am\u259?r\u259?ciune. Poate c\u259? nu am
experien\u355?\u259?, a continuat ea, dar, instinctiv, ca femeie, \u238?n\u355?eleg
multe dintre acele lucruri pe care un b\u259?rbat nu le va putea \u238?n\u355?elege
niciodat\u259?. Am citit mult, am auzit multe, iar \u238?n ultimele s\u259?pt\u259?
m\u226?ni Hariclea mi-a dat sfaturi folositoare. Pentru mul\u355?i b\u259?rba\u355?
i femeia este doar ca o momeal\u259? prins\u259? \u238?n c\u226?rlig, cu care
pescarul \u238?\u351?i ispite\u351?te pe\u351?tele. Dup\u259? ce misterul nup\u355?
ial s-a consumat, c\u226?rligul de care a fost prins\u259? momeala \u238?l
sf\u226?\u351?ie pe b\u259?rbat. Eu nu vreau s\u259?-\u355?i fiu \u355?ie nici
momeal\u259?, nici c\u226?rlig. Se mai spune c\u259? b\u259?rbatul se satur\u259?
de leg\u259?tura trupeasc\u259? mai repede dec\u226?t femeia lui. De aceea,
mul\u355?i b\u259?rba\u355?i, pentru a se sustrage obliga\u355?iilor matrimoniale,
pleac\u259? \u238?n r\u259?zboaie, se ocup\u259? de politic\u259? sau colec\u355?
ioneaz\u259? icoane vechi. Tu \u238?nsu\u355?i ai plecat \u238?n cruciad\u259? ca
s\u259? scapi de femeia ta, de Ghita. Oare cum a\u351? putea avea \u238?ncredere
\u238?ntr-un b\u259?rbat c\u226?nd, prin firea lui, b\u259?rbatul este nestatornic?
Tu e\u351?ti gata s\u259? renun\u355?i \u351?i la credin\u355?a ta doar pentru a te
culca cu mine. At\u226?t de puternic\u259? \u355?i-e patima. Nu, nu mai pot avea
\u238?ncredere \u238?n tine. Nici nu mai pot crede c\u259? femeia cu care e\u351?ti
unit ar fi b\u259?tr\u226?n\u259? \u351?i ur\u226?t\u259?. Ai spus a\u351?a doar ca
s\u259? m\u259? ame\u355?e\u351?ti; \u238?n inima ta min\u355?i ca to\u355?i
b\u259?rba\u355?ii care, pentru o clip\u259? de dragoste, r\u259?t\u259?cesc mintea
unei femei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeule mare, ai \u238?ndurare! Anna! am strigat eu. Credeam c\u259? te
cunosc a\u351?a cum \u238?\u355?i cunosc ochii limpezi. Parc\u259? ai fi
posedat\u259? de spirite rele. Ce vrei?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tiu, a spus ea, ridic\u226?nd din umeri.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a lipit de mine \u351?i i-am sim\u355?it trupul frem\u259?t\u226?
nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu \u355?i-am cerut niciodat\u259? s\u259? te culci cu mine a\u351?a
cum se culc\u259? o femeie cu b\u259?rbatul ei, i-am spus eu m\u226?hnit.
Bine\u238?n\u355?eles, te-am m\u226?ng\u226?iat, nu pot spune c\u259? toate au fost
m\u226?ng\u226?ieri nevinovate, dar \u238?ntotdeauna te-am respectat. Tu
singur\u259? ai \u238?nceput s\u259?-mi vorbe\u351?ti cu \u238?nd\u226?rjire despre
dragostea trupeasc\u259?. Nu-i de mirare c\u259? dorin\u355?a mea a
sporit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a? m-a \u238?ntrebat ea m\u226?nioas\u259?. Dar m\u259? insul\u355?
i! N-ar fi prima oar\u259?, ce-i drept, dar de data aceasta e prea mult. S\u259?
\u238?n\u355?eleg c\u259? nu m-ai ales pentru c\u259? vrei s\u259? te iube\u351?ti
cu mine? Nu m-ai ales pentru c\u259? e\u351?ti p\u259?tima\u351? dup\u259? mine?
Atunci pentru ce, Doamne sfinte, vrei s\u259? te c\u259?s\u259?tore\u351?ti cu
mine? Pentru numele tat\u259?lui meu? Pentru averea lui? At\u226?t de josnic
s\u259? fii? La urma urmelor, ce vrei de la mine? Tu, tu cel care mi-ai spus de
at\u226?tea ori c\u259? m\u259? iube\u351?ti...\par\pard\plain\hyphpar} {
Am patruzeci de ani. Am trecut prin multe \u238?ncerc\u259?ri. Ar fi trebuit
s\u259? nu-mi pierd cump\u259?tul: Dar o iubesc at\u226?t de mult. \u206?n clipa
aceea, \u238?n capul meu n-a mai fost loc pentru alt g\u226?nd \u238?n afar\u259?
de acela c\u259? ea dorea s\u259? m\u259? scoat\u259? din min\u355?i. Oboseala,
m\u226?nia, melancolia, teama, dorin\u355?a, ezit\u259?rile, toate s-au rev\u259?
rsat din mine clocotind \u238?ntr-o patim\u259? pe care nu mi-am mai putut-o
st\u259?p\u226?ni. \u350?i am str\u226?ns-o cu putere la piept, iar ea \u351?i-a
\u238?ncol\u259?cit bra\u355?ele de g\u226?tul meu, de parc\u259? n-ar mai fi vrut
s\u259? se desprind\u259? de mine niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Gura ei a r\u259?spuns cu pasiune la s\u259?rut\u259?rile mele. R\u259?suflarea ei
dr\u259?g\u259?stoas\u259? mi-a atins m\u226?ng\u226?ietor obrajii. \u350?i, \u238?
n ciuda suferin\u355?ei, trupul ei s-a unit \u351?i mai str\u226?ns cu al meu.
M\u226?inile i s-au \u238?ncle\u351?tat de spinarea mea \u351?i de umeri, de
parc\u259? ar fi vrut s\u259? p\u259?streze etern \u238?n c\u259?u\u351?ul lor
amintirea trupului meu viu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am r\u259?mas apoi \u238?ntins l\u226?ng\u259? ea, \u238?n \u238?ntuneric, istovit,
lini\u351?tit, rece. Mi s-a d\u259?ruit de bun\u259?voie. De acum \u238?nainte este
o femeie dezonorat\u259?. Dar eu o iubesc. O iubesc a\u351?a cum este. \u206?i
iubesc chiar \u351?i capriciile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mult\u259? vreme am r\u259?mas am\u226?ndoi nemi\u351?ca\u355?i, f\u259?r\u259?
s\u259? ne spunem o vorb\u259?. Apoi mi-a \u351?optit la
\u8213? Ioannis Anghelos, nu-i mai bine a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a-i cel mai bine, am r\u259?spuns eu \u351?i am sim\u355?it o nevoie
cumplit\u259? s\u259? dorm.\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259? r\u226?d\u259? pe \u238?nfundate \u351?i mi-a \u351?optit
din nou la ureche:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? At\u226?t de u\u351?or, at\u226?t de simplu, at\u226?t de limpede. Tu
reu\u351?e\u351?ti s\u259? complici foarte mult lucrurile cele mai simple, \u238?n
orice caz, eu sunt fericit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i nu regre\u355?i? am \u238?ntrebat-o, pe jum\u259?tate adormit, doar
a\u351?a, ca s\u259? spun \u351?i eu ceva.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce-a\u351? regreta? a \u238?ntrebat ea cu un aer surprins. De acum
\u238?ncolo nu vei mai fugi de mine. \u350?i apoi, m\u259? simt bine. S\u259? te fi
c\u259?s\u259?torit mai \u238?nt\u226?i, poate c\u259? n-a\u351? mai fi fost
at\u226?t de sigur\u259?. Tu ai p\u259?r\u259?sit o so\u355?ie. Dar acum, dup\u259?
ceea ce s-a \u238?nt\u226?mplat, nu ai tu inima s\u259? m\u259? la\u351?i
singur\u259?. Te cunosc prea bine, dragul meu, nu e\u351?ti chiar at\u226?t de dur
cum pretinzi c\u259? e\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am sim\u355?it \u238?n toat\u259? fiin\u355?a o pace profund\u259? \u351?i nu am
fost atent la vorbele rostite de ea. Capul ei muritor se odihnea pe bra\u355?ul
meu, gura ei muritoare \u238?mi s\u259?ruta urechea, p\u259?rul ei \u238?mi m\u226?
ng\u226?ia g\u226?tul, respiram parfumul de hiacint al obrajilor ei. Am pus m\u226?
na pe s\u226?nii ei goi \u351?i am adormit. Pentru prima dat\u259?, dup\u259? nu
mai \u351?tiu c\u226?t de mult\u259? vreme, am dormit f\u259?r\u259? s\u259? visez
Am dormit mult timp \u351?i nu m-am trezit nici c\u226?nd a plecat ea, nici c\u226?
nd, \u238?n zori, tunul cel mare a tras o salv\u259? pentru a-i anun\u355?a pe
turci c\u259? este ora rug\u259?ciunii de diminea\u355?\u259?. C\u226?nd am deschis
ochii, soarele se afla \u238?n \u238?naltul cerului. M-am sim\u355?it odihnit,
proasp\u259?t, fericit.\par\pard\plain\hyphpar} {
A plecat \u238?n timp ce dormeam. Mai bine a\u351?a, fiindc\u259? a\u351? fi fost
incapabil s\u259?-i spun ceva. Dar am \u351?tiut c\u259? o voi revedea. Am m\u226?
ncat cu mult\u259? poft\u259?, mai vesel \u351?i mai liber dec\u226?t oric\u226?nd.
Apoi, f\u259?r\u259? s\u259? m\u259? \u238?ncorsetez \u238?n armur\u259?, f\u259?
r\u259? s\u259? m\u259? \u238?ncing cu sabia, am plecat umil ca un pelerin, \u238?n
ve\u351?mintele simple de latin, la m\u259?n\u259?stirea
Pantocratorului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n jurul Bisericii Sfin\u355?ilor Apostoli erau mul\u355?i oameni \u351?i cai.
Dar ei nu mi-au adresat vorbe de ocar\u259?, dup\u259? cum obi\u351?nuiesc grecii
c\u226?nd v\u259?d un latin singur, fiindc\u259? ziua era frumoas\u259?. Dup\u259?
ce am ajuns la m\u259?n\u259?stire, l-am a\u351?teptat dou\u259? ore pe c\u259?
lug\u259?rul Ghenadios, care-\u351?i \u238?mplinea rug\u259?ciunea, \u238?ntre
timp, m-am rugat \u238?n genunchi \u238?n fa\u355?a icoanelor altarului din
biserica m\u259?n\u259?stirii. M-am rugat s\u259?-mi fie iertate p\u259?catele. M-
am cufundat \u238?n realitatea mistic\u259? a inimii. \u350?tiu c\u259? Dumnezeu
c\u226?nt\u259?re\u351?te p\u259?catele \u238?n alt mod dec\u226?t oamenii. \u350?
tiu c\u259? toate celelalte p\u259?cate sunt mici \u238?n compara\u355?ie cu
abandonarea cu bun\u259? \u351?tiin\u355?\u259? a credin\u355?ei. Moartea
inimii, \u238?nsingurarea omului de Dumnezeu sau disperata singur\u259?tate a
c\u259?rnii. Este adev\u259?ratul p\u259?cat. Toate celelalte p\u259?cate sunt doar
p\u259?cate. Dumnezeu s-a \u238?ntrupat pe p\u259?m\u226?nt ca s\u259? alunge
singur\u259?tatea din inima omului \u351?i s\u259?-l elibereze de p\u259?cate.
Tocmai pentru c\u259? este om, unui om \u238?i poate fi iertat orice p\u259?cat.
Dar pentru apostazie nu exist\u259? iertare, pentru c\u259? omul are libertatea
s\u259? aleag\u259?. C\u226?nd m-a v\u259?zut, c\u259?lug\u259?rul Ghenadios a
\u355?ipat cu tot sufletul plin de durere:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Latinul! Latinul!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i a \u238?ncercat s\u259? m\u259? goneasc\u259?, \u238?mping\u226?ndu-m\u259?
cu ambele m\u226?ini. Dar eu nu am plecat \u351?i i-am
\u8213? Distinsul c\u259?rturar al lumii, care a fost \u238?n alte vremuri secretar
de stat al \u238?mp\u259?ratului, Gheorghios Sholarios cel mort, m-a cunoscut. Am
pribegit pe multe drumuri, m-am r\u259?t\u259?cit \u351?i m-am \u238?n\u351?elat,
am p\u259?c\u259?tuit. Dar acum am venit \u238?n fa\u355?a c\u259?lug\u259?rului
Ghenadios s\u259?-l anun\u355? c\u259? vreau s\u259? m\u259? \u238?ntorc \u238?n
casa Tat\u259?lui meu. Binecuv\u226?nteaz\u259?-m\u259? \u351?i fii iert\u259?tor,
a\u351?a cum \u351?i Dumnezeu \u238?i iart\u259? pe cei p\u259?c\u259?to\u351?
i!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a ridicat spr\u226?ncenele a mirare \u351?i m-a privit cu ochii lui
arz\u259?tori. Nu am putut s\u259? nu m\u259? g\u226?ndesc la un craniu de mort
c\u226?nd i-am v\u259?zut fa\u355?a uscat\u259? \u351?i slab\u259? de post \u351?i
de rug\u259?ciune. Nevenindu-i s\u259?-\u351?i cread\u259? urechilor, m-a \u238?
\u8213? Ce dore\u351?ti de la mine?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n tinere\u355?e, am spus eu, pe muntele Athos, am cunoscut b\u259?
rba\u355?i care, dup\u259? ce s-au lep\u259?dat de credin\u355?a romano-
catolic\u259?, s-au \u238?ntors la adev\u259?rat\u259? credin\u355?\u259?
greceasc\u259?, s-au botezat \u351?i au primit Sfintele Taine ale Bisericii
dintru \u238?nceput a lui Hristos, consacr\u226?ndu-\u351?i apoi via\u355?a lui
Dumnezeu. Eram copil c\u226?nd a murit tat\u259?l meu, dar din documentele familiei
mele am \u238?n\u355?eles c\u259? bunicul a fost grec din Constantinopol. El \u351?
i-a lep\u259?dat credin\u355?a pentru a se putea c\u259?s\u259?tori cu o femeie din
Vene\u355?ia, apoi l-a urmat pe pap\u259?. Tat\u259?l meu a tr\u259?it p\u226?
n\u259? la sf\u226?r\u351?itul vie\u355?ii lui la Avignon dintr-o subven\u355?ie
acordat\u259? de trezoreria pontifical\u259?. Acolo m-am n\u259?scut \u351?i am
crescut eu. Dar toate acestea au fost r\u259?t\u259?ciri utopice, chiar dac\u259?
at\u226?t tat\u259?l meu, c\u226?t \u351?i bunicul mi-au vrut binele. Venind aici,
la Constantinopol, ca s\u259? mor pentru Hristos l\u226?ng\u259? zidurile ora\u351?
ului, vreau totodat\u259? s\u259? m\u259? \u238?ntorc la credin\u355?a str\u259?
mo\u351?ilor mei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fanatismul de care era dominat l-a \u238?mpiedicat s\u259? urm\u259?reasc\u259?
atent tot ce i-am povestit, dar eu i-am fost recunosc\u259?tor pentru aceasta,
fiindc\u259? m\u259? temeam de \u238?ntreb\u259?rile pe care mi le-ar fi pus;
c\u226?nd \u238?l cunoscusem, era un b\u259?rbat de o inteligen\u355?\u259?
sclipitoare. Dar el s-a m\u259?rginit doar s\u259? strige pe un ton
acuzator:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, pentru ce lup\u355?i al\u259?turi de latini \u238?mpotriva
turcilor? Chiar \u351?i un sultan este mai bun pentru acest popor dec\u226?t un
\u238?mp\u259?rat supus papei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce rost are s\u259? ne contrazicem? i-am spus eu \u238?mp\u259?ciuitor,
\u238?mpline\u351?te-\u355?i mai bine datoria de preot! Fii p\u259?storul care
prime\u351?te \u238?n turma sa oaia r\u259?t\u259?cit\u259?! Aminte\u351?te-\u355?i
c\u259? \u351?i tu te-ai r\u259?t\u259?cit c\u226?ndva \u351?i ai semnat acel act
al Uniunii. Nu-i p\u259?catul meu mai mare dec\u226?t acela pe care tu \u238?
nsu\u355?i l-ai f\u259?ptuit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu m\u226?na st\u226?ng\u259?, el \u351?i-a sus\u355?inut dreapta, care era
paralizat\u259?, \u351?i a rostit pe un ton triumf\u259?
\u8213? M-am rugat \u351?i iar m-am rugat lui Dumnezeu s\u259?-\u351?i arate
iertarea amor\u355?indu-mi pentru totdeauna m\u226?na blestemat\u259? cu care am
semnat acel act la Floren\u355?a. C\u226?nd primul tun al turcilor a bubuit, Domnul
a auzit ruga mea. Acum, Sf\u226?ntul Duh este \u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Apoi, \u238?nso\u355?it de alt c\u259?lug\u259?r, m-a condus \u238?n curtea
interioar\u259? a m\u259?n\u259?stirii, \u238?n dreptul bazinului cu ap\u259? mi-a
poruncit s\u259? m\u259? dezbrac. C\u226?nd am r\u259?mas gol, m-a \u238?mpins
\u238?n ap\u259?, apoi mi-a cufundat capul botez\u226?ndu-m\u259? astfel din nou
\u351?i mi-a dat, nu \u351?tiu dup\u259? ce criterii, alt nume, Zaharia. Dup\u259?
ce am ie\u351?it din ap\u259?, folosind acelea\u351?i vorbe pe care de peste o mie
de ani le rostesc grecii, mi-am m\u259?rturisit p\u259?catele \u238?n fa\u355?a lui
\u351?i a celuilalt c\u259?lug\u259?r, \u351?i ei nu mi-au impus dec\u226?t o
peniten\u355?\u259? u\u351?oar\u259? pentru isp\u259?\u351?irea p\u259?catelor
mele. Iar chipul p\u259?rintelui Ghenadios s-a f\u259?cut luminos \u351?i bl\u226?
nd. S-a rugat pentru mine lui Dumnezeu \u351?i m-a binecuv\u226?
ntat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acum, tu e\u351?ti un grec adev\u259?rat, a rostit el. Aminte\u351?
te-\u355?i \u238?ns\u259? c\u259? prorocirile se vor \u238?mplini \u238?n cur\u226?
nd \u351?i c\u259? ultimele zile se apropie. Constantinopolul este sortit pieirii.
Cu c\u226?t va rezista mai mult, cu at\u226?t va spori m\u226?nia turcilor, iar
suferin\u355?ele ce se vor abate asupra celor nevinova\u355?i vor fi mai mari.
Dac\u259?, din voia Domnului, Constantinopolul va trebui s\u259? cad\u259? \u238?n
m\u226?inile turcilor, cine se va putea opune? Cei care lupt\u259? \u238?mpotriva
sultanului lupt\u259? orbe\u351?te \u238?mpotriva voin\u355?ei Atotputernicului,
\u238?ns\u259? cei care-i vor alunga pe latini din Constantinopol vor fi iubi\u355?
i de Dumnezeu. \par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost nespus de trist auzindu-l \u351?i l-am \u238?
\u8213? Cine-\u355?i d\u259? dreptul s\u259? roste\u351?ti astfel de
vorbe?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poc\u259?in\u355?a mea, suferin\u355?ele mele, r\u259?scolitoarea mea
dragoste pentru acest ora\u351?. De altfel, nu eu, c\u259?lug\u259?rul Ghenadios,
gl\u259?suiesc astfel, ci Duhul Sf\u226?nt care s\u259?l\u259?\u351?luie\u351?te
\u238?n mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat \u238?n jurul lui \u351?i a v\u259?zut pe\u351?tii cenu\u351?ii ce \u238?
notau \u238?n apa \u238?nc\u259? tulburat\u259? de picioarele
\u8213? Ziua suferin\u355?ei va veni! a strigat el, ar\u259?t\u226?nd cu m\u226?na
st\u226?ng\u259? \u238?nspre pe\u351?ti. Schimba-se-va culoarea pe\u351?tilor
\u238?n ro\u351?u, vor crede \u351?i cei f\u259?r\u259? de credin\u355?\u259?!
Acesta e semnul. Dac\u259? vei tr\u259?i, vino aici \u351?i te vei convinge. Duhul
lui Dumnezeu, St\u259?p\u226?nul Lumii, vorbe\u351?te prin gura
\u350?i-a f\u259?cut prorocirea cu o at\u226?t de tulbur\u259?toare
elocin\u355?\u259?, \u238?nc\u226?t l-am crezut, \u238?ns\u259?, dup\u259?
aceast\u259? r\u259?bufnire exploziv\u259?, mi s-a p\u259?rut \u351?i mai obosit ca
\u238?nainte. Dup\u259? ce c\u259?lug\u259?rul cel\u259?lalt a plecat, iar eu m-
am \u238?mbr\u259?cat, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u259?rinte, am p\u259?c\u259?tuit \u351?i am \u238?nc\u259?lcat legea,
a\u351?a cum am m\u259?rturisit. Am p\u259?c\u259?tuit cu o femeie, care nu a mai
cunoscut alt b\u259?rbat \u238?naintea mea. O grecoaic\u259?. Oare exist\u259? vreo
posibilitate de a-mi izb\u259?vi gre\u351?eala, de a m\u259? c\u259?s\u259?tori cu
ea, chiar dac\u259? la Floren\u355?a am o femeie de care am fost legat prin
sacramentele Bisericii Romano-Catolice?\par\pard\plain\hyphpar} {
A reflectat un moment \u351?i din nou am v\u259?zut lucind \u238?n ochii lui acea
inteligen\u355?\u259? politic\u259? de odinioar\u259?. A
\u8213? Papa \u351?i cardinalii s\u259?i au ofensat destul credin\u355?a
noastr\u259? \u351?i ne-au persecutat Biserica \u351?i patriarhii, a\u351?a c\u259?
poate nu-i un p\u259?cat dac\u259? \u351?i eu, la r\u226?ndul meu, ofensez
misterele sacre ale Bisericii lor. Acum, dup\u259? ce ai fost botezat \u238?n
adev\u259?rata credin\u355?\u259?, c\u259?s\u259?toria ta de mai \u238?nainte a
fost anulat\u259?. Eu o pot declara nul\u259?, fiindc\u259? \u238?n aceste vremuri
de persecu\u355?ie, noi nici nu avem un patriarh adev\u259?rat, ci doar pe acest
apostat blestemat de Gregorios Mammas. Vino \u238?mpreun\u259? cu aceast\u259?
femeie \u351?i eu v\u259? voi uni ca so\u355? \u351?i so\u355?ie dinaintea
altarului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este delicat lucrul pe care \u355?i-l cer. C\u259?s\u259?toria trebuie
s\u259? se s\u259?v\u226?r\u351?easc\u259? \u238?n secret. Poate c\u259? o
cuno\u351?ti pe femeie. Unindu-ne, \u238?\u355?i asumi riscul de a \u355?i-l face
du\u351?man pe tat\u259?l ei, unul dintre nobilii cei mai de vaz\u259? din
\u8213? C\u259?s\u259?toria este un act sacru dinaintea lui Dumnezeu, \u238?n cazul
acesta, p\u259?catul este anulat prin c\u259?s\u259?torie. Oare ce tat\u259? este
at\u226?t de denaturat \u238?nc\u226?t s\u259?-\u351?i \u238?mpiedice fiica
s\u259?-\u351?i repare gre\u351?eala? Dar de ce m-a\u351? teme eu de nobili \u351?i
de arhon\u355?i, c\u226?nd nici de \u238?mp\u259?rat nu m-am temut?
Cine \u351?tie, poate c\u259? el \u351?i-a imaginat c\u259? am sedus-o pe fiica
vreunui curtezan latinofil \u351?i s-a bucurat de propunerea mea. \u206?n orice
caz, mi-a f\u259?g\u259?duit c\u259? va p\u259?stra secretul \u351?i mi-a spus
s\u259? vin \u238?mpreun\u259? cu femeia mea la miezul nop\u355?ii pentru a ne uni
dinaintea altarului. Necunosc\u226?nd \u238?ndeajuns de bine obiceiurile Bisericii
grece\u351?ti, nu am putut fi sigur dac\u259? o astfel de c\u259?s\u259?torie are
valoare legal\u259?. Dar pentru inima mea a fost de ajuns.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Triumf\u259?tor \u351?i fericit, am p\u259?r\u259?sit M\u259?n\u259?stirea
Pantocratorului \u351?i m-am \u238?ndreptat spre casa mea, unde, dup\u259? cum
presim\u355?isem, am g\u259?sit-o pe Anna. \u206?\u351?i adusese de la m\u259?
n\u259?stire cuf\u259?rul \u351?i toate lucrurile ei, aranjase totul \u238?n
cas\u259? \u238?n a\u351?a fel \u238?nc\u226?t nici un lucru nu mai era la locul
lui \u351?i-l pusese pe Manuil s\u259? spele podelele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! mi s-a adresat cu umilin\u355?\u259? Manuil, storc\u226?
nd o c\u226?rp\u259? din care curgeau zoaie murdare. Tocmai voiam s\u259? te caut.
Spune-mi, a fost \u238?n inten\u355?ia ta ca aceast\u259? femeie energic\u259?
s\u259? se mute la noi \u351?i s\u259? r\u259?stoarne toat\u259? casa cu fundu-n
sus? Nici nu-mi mai simt genunchii de durere \u351?i nici cu spinarea nu-mi merge
mai bine. Nu tr\u259?iam noi oare lini\u351?ti\u355?i \u238?n casa aceasta c\u226?
nd nu era nici o femeie?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ea va r\u259?m\u226?ne aici, i-am spus eu. Dar nu povesti nim\u259?nui
despre ea. Dac\u259? te vor \u238?ntreba vecinii, po\u355?i s\u259? le spui c\u259?
este de origine latin\u259?, c\u259? este prietena st\u259?p\u226?nului t\u259?u
\u351?i c\u259? va locui la noi pe toat\u259? durata
asediului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te-ai g\u226?ndit \u238?ndeajuns, st\u259?p\u226?ne? m-a \u238?ntrebat el
prudent. O femeie sose\u351?te mai iute dec\u226?t
pleac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i a mai spus cu un sur\u226?s r\u259?ut\u259?cios:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ea \u355?i-a \u351?i r\u259?v\u259?\u351?it toate manuscrisele \u351?i
c\u259?r\u355?ile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu aveam prea mult timp s\u259? discut cu el. Cu trupul fierbinte, am urcat
scara ca un b\u259?rbat t\u226?n\u259?r. Anna era \u238?mbr\u259?cat\u259? cu
ve\u351?minte simple, la fel ca toate femeile obi\u351?nuite din Constantinopol.
Dar chipul ei, pielea, toate \u238?i dezv\u259?luiau ob\u226?r\u351?ia nobil\u259?,
\u238?n aceste ve\u351?minte, pe care se hot\u259?r\u226?se s\u259? le poarte
pentru a nu atrage nim\u259?nui aten\u355?ia, era ca piatra pre\u355?ioas\u259?
\u238?ntr-o montur\u259? de fier.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce-ai alergat? m-a \u238?ntrebat ea cu o fals\u259? nelini\u351?te. Abia
de mai po\u355?i respira. Ai de g\u226?nd s\u259? m\u259? dai afar\u259?? Cel
pu\u355?in a\u351?a m-a amenin\u355?at Manuil. Acest b\u259?tr\u226?n \u238?
nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nat nu \u351?tie s\u259?-\u351?i pre\u355?uiasc\u259?
fericirea.\par\pard\plain\hyphpar} {
A aruncat o privire spre dezordinea cumplit\u259? din camer\u259? \u351?i a spus
repede, cu un aer vinovat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am f\u259?cut doar pu\u355?in\u259? ordine aici, ca s\u259? ne sim\u355?im
mai bine. Dar totul este grozav de murdar. Uite, dac\u259? mi-ai da ni\u351?te
bani, a\u351? putea cump\u259?ra draperii noi. \u206?n orice caz, nu se cade pentru
rangul t\u259?u acest pat cu saltele din care curg penele.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Bani? am repetat eu oarecum descump\u259?nit, fiindc\u259? nu-mi puteam
aminti ce bani mai am. \u350?i apoi, dup\u259? cum g\u226?ndesc eu, cu sau f\u259?
r\u259? bani, totuna-i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles, a rostit ea. Se spune c\u259? b\u259?rba\u355?ii
\u238?\u351?i acoper\u259? cu aur femeile pe care le-au sedus. S\u259? fi devenit
avar, acum, dup\u259? ce \u355?i-ai atins scopul?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ar trebui s\u259?-\u355?i fie ru\u351?ine c\u259? \u238?n acest moment
solemn \u238?mi vorbe\u351?ti de bani, am spus eu, izbucnind \u238?n r\u226?s.
Dac\u259? am alergat \u238?ntr-un suflet p\u226?n\u259? acas\u259? este pentru a te
anun\u355?a c\u259? vreau s\u259? sacraliz\u259?m leg\u259?tura
noastr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Uit\u226?nd jocul de-a femeia cic\u259?litoare, m-a privit surprins\u259?. \u350?i
i-am \u238?nt\u226?lnit ochii c\u259?prui, at\u226?t de cura\u355?i \u351?i
sinceri, a\u351?a cum i-am v\u259?zut prima dat\u259? \u238?n fa\u355?a catedralei
Sf\u226?nta Sofia. Am sim\u355?it c\u259? noi am traversat \u238?mpreun\u259? sute
de ani, c\u259? am tr\u259?it multe vie\u355?i \u238?mpreun\u259?, chiar dac\u259?
somnul mor\u355?ii \u351?i re\u238?nnoita genez\u259? ne-au f\u259?cut s\u259? le
uit\u259?m. Ne-am recunoscut prin voaluri transparente.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! Vrei s\u259? te c\u259?s\u259?tore\u351?ti cu mine? Ca sacrele
mistere ale Bisericii s\u259? uneasc\u259? sufletele noastre, dup\u259? cum
trupurile noastre s-au unit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a plecat capul, din ochii ei frumo\u351?i lacrimile i s-au rostogolit pe
obraji.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, m\u259? iube\u351?ti? m-a \u238?ntrebat ea cu o voce nesigur\u259?,
\u238?n ciuda celor \u238?nt\u226?mplate, tu m\u259? iube\u351?
\u8213? Te-ai \u238?ndoit? am \u238?ntrebat-o eu surprins.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu \u351?tiu, a spus ea cu sinceritate, ridic\u226?ndu-\u351?i ochii. M-am
g\u226?ndit c\u259? nimic nu mai are nici o valoare dac\u259? nu m\u259? iube\u351?
ti de-adev\u259?ratelea. De aceea m-am d\u259?ruit, pentru a m\u259? convinge
dac\u259? nu cumva doar acest lucru \u238?l doreai de la mine. N-a\u351? fi pierdut
nimic dac\u259? ai fi dorit doar lucrul acesta. Dar probabil c\u259? te-a\u351? fi
p\u259?r\u259?sit \u351?i n-a\u351? mai fi vrut s\u259? te v\u259?d niciodat\u259?.
Am venit \u238?n casa ta doar pentru c\u259? voiam s\u259? m\u259? joc de-a femeia
care tr\u259?ie\u351?te \u238?n casa b\u259?rbatului ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a sprijinit fruntea de um\u259?rul meu \u351?i a
\u8213? Eu nu am avut niciodat\u259? casa mea. Palatul \u238?n care am locuit este
casa tat\u259?lui meu \u351?i a mamei mele. Acolo n-am avut voie s\u259? spun
nimic. Am invidiat-o pe una dintre servitoarele noastre care, dup\u259? ce s-a
m\u259?ritat, a cump\u259?rat o oal\u259? de argil\u259? pentru s\u259?r\u259?
c\u259?cioasa ei cas\u259?. Am t\u226?njit \u238?ntotdeauna dup\u259? fericirea
oamenilor simpli, am crezut c\u259? nu voi avea parte de o astfel de bucurie. Dar
acum, dac\u259? tu, \u238?ntr-adev\u259?r, vrei s\u259? te c\u259?s\u259?tore\u351?
ti cu mine, m\u259? voi bucura de fericirea de care \u238?ntotdeauna m-am crezut
frustrat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu-\u355?i face iluzii, dragostea mea, i-am spus eu consolator. Noi nu
avem nimic. Nimic, \u238?n afar\u259? de pu\u355?inul timp ce ne-a mai r\u259?mas.
Tu e\u351?ti singura bog\u259?\u355?ie a vie\u355?ii mele. Dar nu \u238?ncerca
s\u259? m\u259? re\u355?ii c\u226?nd timpul se va sf\u226?r\u351?i! F\u259?g\u259?
duie\u351?te-mi!\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mi-a r\u259?spuns, \u351?i-a ridicat privirea \u351?i m-a privit p\u226?
n\u259? \u238?n fundul ochilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd te g\u226?nde\u351?ti c\u259? a\u351? fi putut fi so\u355?ia
\u238?mp\u259?ratului! A fost o vreme c\u226?nd l-am ur\u226?t pe Constantin pentru
c\u259? nu \u351?i-a \u355?inut promisiunea. Bine c\u259? nu-i sunt so\u355?ie!
Sunt fericit\u259? c\u259? am reu\u351?it s\u259? m\u259? c\u259?s\u259?toresc cu
un franc fugit de la femeia lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, cu un sur\u226?s juc\u259?u\u351?, a mai spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A fost norocul meu c\u259? nu m-a vrut \u238?mp\u259?ratul Constantin.
Nu \u238?ncape \u238?ndoial\u259? c\u259? l-a\u351? fi \u238?n\u351?elat cu tine.
Apoi am fi fost demasca\u355?i, \u355?ie \u355?i-ar fi fost sco\u351?i ochii, iar
pe mine m-ar fi trimis la m\u259?n\u259?stire. P\u259?cat de noi, nu-i a\u351?
a?\par\pard\plain\hyphpar} {
De la o or\u259? la alta, tunurile au tras f\u259?r\u259? \u238?ncetare asupra
zidurilor. Iar casa mea construit\u259? din bu\u351?teni de lemn s-a cutremurat
p\u226?n\u259? la temelii la fiecare detun\u259?tur\u259?. Dar noi eram \u238?n
afara timpului \u351?i ne-am bucurat de scurtul r\u259?gaz de fericire. Seara, l-am
trimis pe Manuil s\u259? \u238?nchirieze o lectic\u259? \u351?i am plecat \u238?
mpreun\u259? spre M\u259?n\u259?stirea Suveranului Lumii. P\u259?rintele Ghenadios
a tres\u259?rit c\u226?nd a recunoscut-o pe Anna Notaras, dar \u351?i-a \u355?inut
f\u259?g\u259?duiala. Manuil \u351?i c\u259?lug\u259?rii au ridicat sf\u226?ntul
acoper\u259?m\u226?nt deasupra capetelor noastre, iar p\u259?rintele Ghenadios a
sfin\u355?it unirea noastr\u259? ca b\u259?rbat \u351?i femeie. Dup\u259?
ceremonie, ne-a binecuv\u226?ntat \u351?i ne-a \u238?nm\u226?nat un pergament cu
pecetea M\u259?n\u259?stirii Pantocratorului \u238?n care este atestat\u259?
c\u259?s\u259?toria.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd mi-a \u238?nm\u226?nat pergamentul, \u238?n privirea lui am \u238?
nt\u226?lnit o ciudat\u259? \u238?n\u355?elegere. El a
\u8213? P\u226?n\u259? la urm\u259?, tot nu \u351?tiu cine e\u351?ti tu. Dar
sufletul \u238?mi spune c\u259? \u238?n lumea aceasta nimic nu se petrece la
voia \u238?nt\u226?mpl\u259?rii. Fie spre binele credin\u355?ei noastre \u351?i a
ora\u351?ului!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce a rostit aceste vorbe, am sim\u355?it cu o certitudine de
ghea\u355?\u259? c\u259? nimic din ceea ce mi s-a \u238?nt\u226?mplat p\u226?
n\u259? acum nu a fost s\u259? se \u238?nt\u226?mple din voin\u355?a mea. Dup\u259?
ce am fugit din tab\u259?ra sultanului, pas cu pas, cu o siguran\u355?\u259? de om
care umbl\u259? \u238?n timp ce doarme, mi-am urm\u259?rit doar drumul prestabilit
de destin. Altfel, de ce, dintre toate femeile lumii, a\u351? fi \u238?nt\u226?
lnit-o anume pe Anna Notaras \u351?i i-a\u351? fi recunoscut
ochii?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am de\u351?teptat \u238?n casa mea. Ca aurul \u351?i filde\u351?ul, trupul ei
muritor se odihnea l\u226?ng\u259? mine. Nespus de frumoas\u259?. Tot at\u226?t de
frumoas\u259?, tot at\u226?t de pur\u259? \u351?i dup\u259? ce misterele trupului
ei s-au \u238?mplinit, \u238?n timp ce o contemplam, am sim\u355?it \u238?n g\u226?
t arsura unui spin.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am privit trupul adormit \u351?i din nou m-a r\u259?scolit v\u259?paia, focul
iubirii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Niciodat\u259? nu am sim\u355?it at\u226?t de aproape moartea. Nici \u238?n
fa\u355?a dansului macabru de pe zidul cimitirului, \u238?n tinere\u355?e, c\u226?
nd m-am de\u351?teptat \u238?n c\u226?ntec de
privighetoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Simple \u351?i clare mi-au fost toate. Cu spinul mor\u355?ii \u238?n g\u226?t m-am
g\u226?ndit c\u259? imperfec\u355?iunea omului doar din trup purcede, fiindc\u259?
Dumnezeu a f\u259?cut din om: b\u259?rbat \u351?i femeie. Am patruzeci de ani. Ar
fi trebuit s\u259? \u351?tiu de-acum toate acestea. Dar nu le-am \u351?tiut. M-
am \u238?ndr\u259?gostit. Orbe\u351?te. La disperare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Deodat\u259?, clopotele au \u238?nceput s\u259? bat\u259? alarmant. Oamenii au
trecut \u238?n goan\u259? pe strad\u259?, prin fa\u355?a casei mele. De pa\u351?ii
lor ap\u259?sa\u355?i au zdr\u259?ng\u259?nit talgerele de metal de pe mas\u259?.
Am s\u259?rit din pat amintindu-mi de datorie. Ea s-a de\u351?teptat \u351?i s-a
a\u351?ezat pe marginea patului, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? se acopere cu
cuvertura.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am \u238?mbr\u259?cat \u238?n grab\u259?, de aceea am uitat s\u259?-mi \u238?
ncing sabia la br\u226?u. Tot \u238?n grab\u259? am s\u259?rutat-o \u351?i i-am
urat zi bun\u259?, apoi am cobor\u226?t treptele sc\u259?rii; \u238?n apropierea
leului de piatr\u259?, cu bra\u355?ele deschise, Manuil \u238?ncerca s\u259?-i
opreasc\u259? pe oamenii care alergau ca s\u259?-i \u238?ntrebe ce se \u238?
nt\u226?mpl\u259?. Fa\u355?a \u238?i era luminat\u259? de o expresie de bucurie,
dar \u351?i de \u238?ndoial\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O, st\u259?p\u226?ne! a strigat el. Miracolul s-a \u238?mplinit! Azi e o zi
binecuv\u226?ntat\u259?. Sose\u351?te flota pontifical\u259?. Au fost v\u259?zute
primele cor\u259?bii \u238?n larg.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am alergat \u351?i eu \u238?mpreun\u259? cu mul\u355?imea p\u226?n\u259? la colina
Acropole. De acolo, din \u238?naltul colinei, \u238?n mijlocul mul\u355?imii
agitate de oameni, care r\u259?suflau din greu \u351?i zbierau, am z\u259?rit patru
cor\u259?bii cre\u351?tine, cu p\u226?nzele umflate, ce se \u238?ndreptau spre
promontoriul Acropole, spre confuzia numeroaselor galere turce\u351?ti. Pe trei
catarge flutura baniera Genovei. A patra corabie, un mare vas bizantin de
transport, arbora baniera purpurie a \u238?mp\u259?ratului. Alte cor\u259?bii
cre\u351?tine nu mai erau.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ajunseser\u259? at\u226?t de aproape, \u238?nc\u226?t v\u226?ntul purta p\u226?
n\u259? la noi zgomotele luptei, strig\u259?tele, \u238?njur\u259?turile \u351?i
detun\u259?turile. Nava-amiral a turcilor \u351?i-a \u238?nfipt pintenul \u238?n
flancul celei mai mari cor\u259?bii cre\u351?tine. Asupra celorlalte, galerele
turcilor au aruncat c\u226?rlige de abordaj, a\u351?a c\u259? puternicele galere au
t\u226?r\u226?t dup\u259? ele numeroasele ambarca\u355?iuni pitice ale
Oamenii povesteau cu \u238?nsufle\u355?ire c\u259? b\u259?t\u259?lia naval\u259?
\u238?ncepuse \u238?n largul m\u259?rii. Sultanul \u238?nsu\u351?i venise c\u259?
lare p\u226?n\u259? \u238?n apropierea Turnului de Marmur\u259? \u351?i le d\u259?
duse porunci c\u259?pitanilor de galer\u259?, conjur\u226?ndu-i s\u259? scufunde
cor\u259?biile cre\u351?tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tot zidul maritim era acoperit de oameni. Zvonurile treceau din gur\u259? \u238?n
gur\u259? cu o repeziciune \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare. Printre altele, se
spunea c\u259?, plin de m\u226?nie, sultanul \u351?i-ar fi dezvelit col\u355?ii ca
un c\u226?ine \u351?i c\u259? de pe buze \u238?i curgeau bale. Nu era imposibil. Eu
\u238?nsumi l-am v\u259?zut nebun de furie. Numai c\u259? acum Mehmet \u351?tie
s\u259?-\u351?i st\u259?p\u226?neasc\u259? m\u226?nia.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncet, irezistibil, v\u226?ntul a \u238?mpins marile cor\u259?bii ale
cre\u351?tinilor spre port. Iar \u238?n urma lor, ca ni\u351?te c\u226?ini de
prad\u259? ag\u259?\u355?a\u355?i cu \u238?nd\u226?rjire de spinarea unui urs,
veneau galerele turcilor, at\u226?t de multe, \u238?nc\u226?t se izbeau una de
alta. Crestele \u238?nspumate ale valurilor erau ro\u351?ii de s\u226?nge. Din
c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, c\u226?te o galer\u259? renun\u355?a la lupt\u259?,
\u238?\u351?i desf\u259?cea c\u226?rligul de abordaj \u351?i l\u259?sa locul altei
galere, \u238?n larg, o galer\u259? turceasc\u259? plutea \u238?n
deriv\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era plin v\u259?zduhul de r\u259?p\u259?itul tobelor, de sunetul r\u259?gu\u351?it
al tr\u226?mbi\u355?elor, de urlete asurzitoare, de \u355?ipetele \u238?nsp\u259?
im\u226?nt\u259?toare ale mor\u355?ii. Cadavre \u351?i tot soiul de materiale
sf\u259?r\u226?mate pluteau pe ap\u259?. De pe pun\u355?i, de pe pupele \u351?i
prorele \u238?nalte, marinarii cre\u351?tini \u238?n armuri de fier \u238?i loveau
cu b\u259?rzile, s\u259?biile, suli\u355?ele pe asediatorii care reu\u351?eau
s\u259? se ca\u355?\u259?re pe punte. La pupa galerei sale, amiralul turc
\u238?\u351?i urla poruncile printr-o p\u226?lnie de
trompet\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii aduna\u355?i pe ziduri au \u238?nceput s\u259? strige \u238?ntr-un singur
glas: Phlaktanellas! Phlaktanellas! \u350?i strig\u259?tul s-a r\u259?sp\u226?ndit
de \u238?ndat\u259? \u238?n tot ora\u351?ul. Cineva \u238?l recunoscuse pe c\u259?
pitanul cor\u259?biei bizantine de transport. Aceast\u259? nav\u259? plecase cu
trimi\u351?ii \u238?mp\u259?ratului spre Sicilia \u238?nainte de asediu pentru a
cump\u259?ra gr\u226?u. B\u259?rbatul p\u226?ntecos pe care-l chema Phlaktanellas
r\u226?dea ar\u259?t\u226?nd cu barda \u238?ns\u226?ngerat\u259? din m\u226?n\u259?
spre arca\u351?ii de pe gabia catargului, care-i \u355?inteau pe
Genovezii aruncaser\u259? ap\u259? peste velele cor\u259?biilor pentru a nu lua foc
de la s\u259?ge\u355?ile incendiare lansate de turci. Dar, dintr-o dat\u259?, o
limb\u259? uria\u351?\u259? de foc s-a \u238?ntins pe puntea uneia dintre galerele
turcilor \u351?i urletele \u238?ngrozitoare ale celor ar\u351?i de vii au acoperit
toate zgomotele dimprejur. Galera a abandonat lupta, l\u259?s\u226?nd \u238?n urma
ei o d\u226?r\u259? de foc. \par\pard\plain\hyphpar} {
Priveli\u351?tea era de necrezut. Cor\u259?biile cre\u351?tine \u351?i-au continuat
drumul, izbutind necontenit s\u259? alunge cele aproape patruzeci de galere ce le
st\u259?teau \u238?n cale. Entuziasmul mul\u355?imii a fost de nedescris. Oamenii
repetau c\u259? cele trei cor\u259?bii genoveze nu sunt dec\u226?t avangarda flotei
pe care papa a trimis-o. Constantinopolul este salvat, a\u351?a striga mul\u355?
imea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sosite la Capul Acropole, cor\u259?biile cre\u351?tine urmau s\u259? se \u238?
ndrepte spre miaz\u259?noapte, pentru a ajunge \u238?n apropierea lan\u355?ului, la
Cornul de Aur. Dar tocmai c\u226?nd erau pe cale s\u259? ocoleasc\u259?
promontoriul de la poalele Acropolei, v\u226?ntul a \u238?ncetat s\u259? mai
bat\u259?, p\u226?nzele au \u238?nceput s\u259? at\u226?rne de catarge \u351?i
c\u226?rmele nu au mai putut fi folosite. Navele cre\u351?tine s-au l\u259?sat
\u238?n voia curentului marin. Un urlet triumf\u259?tor s-a \u238?n\u259?l\u355?at
dinspre galerele turcilor. Grecii au amu\u355?it. Iar de pe \u355?\u259?rmul
Bosforului, dincolo de zidurile Perei, s-au auzit strig\u259?tele victorioase ale
turcilor repet\u226?nd la nesf\u226?r\u351?it numele lui
Allah.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?r\u259? s\u259? se opreasc\u259? o clip\u259? din lupt\u259?, cor\u259?biile
cre\u351?tine au avut grij\u259? s\u259? r\u259?m\u226?n\u259? tot timpul grupate.
Nici una nu a abandonat-o pe alta, chiar dac\u259? acest lucru nu a fost u\u351?or,
pentru c\u259?, \u238?n continuare, corabia cea mai mare, de care era
ag\u259?\u355?at\u259? nava-amiral a turcilor, era mereu \u238?n urma celorlalte.
Bord l\u226?ng\u259? bord, leg\u259?nate de hul\u259?, ca o adev\u259?rat\u259?
fort\u259?rea\u355?\u259?, de pe zidurile c\u259?reia erau arunca\u355?i bolovanii,
lansate proiectilele, s\u259?ge\u355?ile, focul \u351?i plumbul topit asupra
flotilei turcilor, cele patru cor\u259?bii cre\u351?tine \u351?i-au continuat
drumul. \u350?i, ca un arc aprins, focul grecesc a \u355?\u226?\u351?nit c\u259?
z\u226?nd pe galerele cele mai dep\u259?rtate, ale c\u259?ror echipaje \u238?
nfrico\u351?ate au abandonat lupta pentru a-l \u238?mpiedica s\u259? se r\u259?
sp\u226?ndeasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Phlaktanellas! Phlaktanellas! a strigat din nou mul\u355?imea. Cor\u259?biile erau
at\u226?t de aproape, \u238?nc\u226?t oamenii de pe ziduri distingeau fe\u355?ele
lupt\u259?torilor, \u238?ns\u259? nimeni nu-i putea ajuta, \u238?n spatele
lan\u355?ului, galerele vene\u355?iene erau gata de lupt\u259?, dar lan\u355?ul
le \u238?mpiedica s\u259? ac\u355?ioneze \u351?i p\u226?n\u259? la lan\u355? mai
era cale lung\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?teau clopotele \u238?n tot ora\u351?ul. Tunurile turcilor \u238?
ncetaser\u259? s\u259? mai trag\u259? asupra zidurilor. Cu r\u259?suflarea t\u259?
iat\u259? de emo\u355?ie, \u351?i de o parte \u351?i de alta, to\u355?i a\u351?
teptau s\u259? vad\u259? cum se va sf\u226?r\u351?i lupta. Din gur\u259? \u238?n
gur\u259?, s-a r\u259?sp\u226?ndit apoi vestea c\u259? sultanul s-a \u238?ntors
\u238?n tab\u259?ra din fa\u355?a Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman \u351?i s-a
\u238?nchis \u238?n cortul lui.\par\pard\plain\hyphpar} {
Urm\u259?rind incredibila lupt\u259? a cor\u259?biilor genoveze, disciplina
riguroas\u259?, abilitatea \u351?i arta naviga\u355?iei, le-am dat iertare
negustorilor Perei pentru neutralitatea lor \u238?n acest r\u259?zboi. \u350?i
am \u238?n\u355?eles de ce Genova, de-a lungul sutelor de ani, a dominat marea,
rivaliz\u226?nd cu Vene\u355?ia. Cu o \u238?ncetineal\u259? de necrezut, deget cu
deget, fort\u259?rea\u355?a plutitoare a \u238?naintat contra curentului, doar cu
ajutorul v\u226?slelor, spre lan\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nemaiput\u226?nd suporta tensiunea acestei teribile a\u351?tept\u259?ri, grecii de
pe zidul maritim \u351?i de pe v\u226?rfurile colinei au c\u259?zut \u238?n
genunchi \u351?i au \u238?nceput s\u259? se roage. Superioritatea numeric\u259? a
turcilor era \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare. Cu furie \u351?i curaj, cu
for\u355?e mereu proaspete, galerele turcilor au re\u238?nceput atacul. Glasul
amiralului turc r\u259?suna dogit \u351?i pe obrajii lui \u351?iroia s\u226?ngele.
Solda\u355?i cu capetele \u238?nf\u259?\u351?urate \u238?n turbane c\u259?deau
\u238?n mare, dar pumnii lor t\u259?ia\u355?i continuau s\u259? r\u259?m\u226?
n\u259? \u238?ncle\u351?ta\u355?i de bastingajele cor\u259?biilor cre\u351?
Cu o team\u259? cresc\u226?nd\u259?, de pe zidurile \u351?i locurile unde se aflau,
grecii \u238?ngenunchea\u355?i se \u238?nchinau \u351?i strigau: Panaghia!
Panaghia! Sf\u226?nt\u259? Fecioar\u259?, ap\u259?r\u259?-ne ora\u351?ul! Mi\u351?
ca\u355?i de rezisten\u355?a \u351?i de vitejia lor, grecii se rugau pentru
marinarii latini. Poate c\u259? nu-i nici un eroism c\u226?nd lup\u355?i pentru
via\u355?a ta. Dar eroic\u259? a fost, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, lupta
celor patru cor\u259?bii cre\u351?tine care, \u238?n ciuda superiorit\u259?\u355?ii
numerice a du\u351?manului, neabandon\u226?ndu-se una pe alta, \u351?i-au croit
drum pentru a veni \u238?n ajutorul Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, dintr-o dat\u259?, c\u226?nd soarele se preg\u259?tea s\u259? apun\u259?, s-a
\u238?nt\u226?mplat un miracol. O lucire albastr\u259? a traversat cerul, faldurile
rochiei Fecioarei au fluturat \u238?n aer \u351?i rafale de v\u226?nt dinspre
miaz\u259?noapte au \u238?nceput din nou s\u259? bat\u259?. P\u226?nzele obositelor
nave ale cre\u351?tinilor s-au umflat \u351?i cor\u259?biile au fost \u238?mpinse
spre lan\u355?. \u206?n ultimul moment, amiralul turc a dat ordin s\u259? fie
t\u259?iat cu lovituri de bard\u259? pintenul ce-l lega de corabia cea mai mare.
\u350?i a b\u259?tut \u238?n retragere. S\u226?ngele \u351?iroia prin toate
deschiderile galerei sale. \u350?chiop\u259?t\u226?nd, cu v\u226?slele sparte,
\u238?nv\u259?luit\u259? de fumul puturos al focului grecesc, flota turcilor \u351?
i-a urmat comandantul. Iar grecii Constantinopolului au urlat triumf\u259?tor de s-
a cutremurat cerul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Despre miracole, nu \u351?tiu multe lucruri. Dar aceast\u259? \u238?ntoarcere a
v\u226?ntului \u238?n momentul decisiv s-ar p\u259?rea c\u259? a fost un adev\u259?
rat miracol. A avut o \u238?nc\u259?rc\u259?tur\u259? sacr\u259? aceast\u259?
\u238?nt\u226?mplare, inaccesibil\u259? sim\u355?urilor omene\u351?ti. A str\u259?
lucit cu o ciudat\u259? limpezime, care nu a putut fi umbrit\u259? nici de
strig\u259?tele sf\u226?\u351?ietoare ale celor r\u259?ni\u355?i, nici de \u238?
njur\u259?turile marinarilor care cereau s\u259? li se deschid\u259? de \u238?
ndat\u259? lan\u355?ul. Numai c\u259? fiind un lucru periculos \u351?i complicat,
s-a s\u259?v\u226?r\u351?it abia dup\u259? ce flota turcilor a disp\u259?rut,
\u238?ndrept\u226?ndu-se spre Portul Celor Dou\u259? Coloane. Dup\u259? ce Aloisio
Diedo a dat semnalul de liber\u259? trecere, tr\u259?g\u226?nd salve de tun \u238?n
cinstea \u238?mp\u259?ratului, cele patru cor\u259?bii au intrat \u238?n port.
Seara, echipajele cor\u259?biilor, \u238?n frunte cu c\u259?pitanii lor, au defilat
cu flamurile desf\u259?\u351?urate \u238?n v\u226?nt prin tot ora\u351?ul p\u226?
n\u259? la M\u259?n\u259?stirea Hora, pentru a aduce mul\u355?umiri Panaghiei
f\u259?c\u259?toare de minuni a Constantinopolului. To\u355?i r\u259?ni\u355?ii
care puteau p\u259?\u351?i pe picioarele lor au \u238?nso\u355?it cortegiul. Cei
grav r\u259?ni\u355?i au fost purta\u355?i pe brancarde, \u238?n speran\u355?a
c\u259? Fecioara, care \u351?i-a v\u226?nturat faldurile albastrei rochii pe cerul
Constantinopolului, \u238?i va r\u259?spl\u259?ti pentru b\u259?rb\u259?\u355?ia de
care f\u259?cuser\u259? dovad\u259? cu o vindecare miraculoas\u259?. A\u351?a se
face c\u259? latinii au adus mul\u355?umire Sfintei Fecioare a grecilor, cu ochi
ului\u355?i de splendoarea mozaicurilor \u351?i aurului bisericii M\u259?n\u259?
stirii Hora.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? slujba religioas\u259? de mul\u355?umire, mul\u355?i dintre ei au urcat
pe zid ca s\u259? se uite la turci \u351?i s\u259?-i \u238?njure pe s\u259?turate
pe cei din preajma \u351?an\u355?ului de ap\u259?rare. Erau \u238?nc\u259?
ame\u355?i\u355?i de patima luptei \u351?i de be\u355?ia victoriei. Dar c\u226?nd
tunurile turcilor au \u238?nceput s\u259? trag\u259? din nou \u351?i s\u259? se
cutremure zidul sub picioarele lor, \u351?i-au f\u259?cut cruce, apoi au
cobor\u226?t \u238?n grab\u259? ca s\u259? ajung\u259? pe cor\u259?biile
La fel ca mul\u355?i al\u355?ii, i-am str\u226?ns \u351?i eu m\u226?na lui
Phlaktanellas \u351?i l-am b\u259?tut pe um\u259?r, fiindc\u259? era grec.
Dup\u259? ce \u351?i-a \u238?nc\u259?rcat corabia cu gr\u226?u, a \u238?nt\u226?
lnit \u238?n portul Chios cele trei cor\u259?bii genoveze care se opriser\u259?
acolo din cauza furtunii \u351?i a\u351?teptau v\u226?ntul favorabil, a\u351?a
c\u259? li s-a al\u259?turat lor pentru a naviga \u238?mpreun\u259? spre
Constantinopol. Cum locuitorii ora\u351?ului l-au \u238?nt\u226?mpinat ca pe un
erou, p\u226?n\u259? la urm\u259? el \u238?nsu\u351?i a \u238?nceput s\u259? se
cread\u259? erou. E un b\u259?rbat uria\u351?, diform, \u351?i clipe\u351?te \u238?
ntruna din ochi. Are un limbaj at\u226?t de s\u259?rac, \u238?nc\u226?t, dup\u259?
fiecare cuv\u226?nt pe care-l spune, este nevoit s\u259? trag\u259? o \u238?
njur\u259?tur\u259? pentru a compensa lipsa de con\u355?inut a rostirilor
sale.\par\pard\plain\hyphpar} {
P\u226?n\u259? la urm\u259?, cet\u259?\u355?enii cu judecat\u259? au \u238?n\u355?
eles c\u259? cele trei cor\u259?bii genoveze nu erau nicidecum avangarda f\u259?
g\u259?duitei flote pontificale, ci doar ni\u351?te cor\u259?bii de comer\u355?,
care transportau armele pe care \u238?mp\u259?ratul Constantin le cump\u259?rase
toamna trecut\u259? pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului. Atacul flotei turce fusese
o evident\u259? violare a neutralit\u259?\u355?ii, fiindc\u259? cele trei cor\u259?
bii genoveze inten\u355?ionaser\u259? s\u259? acosteze la Pera. C\u259?pitanii
acceptaser\u259? lupta doar pentru c\u259? \u238?nc\u259?rc\u259?tura cor\u259?
biilor lor era contraband\u259? de r\u259?zboi \u351?i ar fi riscat s\u259? fie
confiscat\u259? \u238?mpreun\u259? cu cor\u259?biile. Acum, dac\u259? sunt \u238?n
siguran\u355?\u259? \u238?n port, ei au ajuns, la fel ca \u351?i armatorul lor,
ni\u351?te oameni boga\u355?i. Vor reu\u351?i s\u259?-\u351?i p\u259?streze
bog\u259?\u355?iile \u351?i cor\u259?biile, invoc\u226?nd neutralitatea Perei? Cine
\u351?tie?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a pierit tot entuziasmul. Trebuia s\u259? m\u259? \u238?ntorc la Blaherne \u351?
i s\u259? m\u259? \u238?nt\u226?lnesc cu Giustiniani. Am \u238?mbr\u259?\u355?
i\u351?at-o pe Anna \u351?i i-am interzis s\u259? ias\u259? \u238?n ora\u351?, de
team\u259? s\u259? nu fie recunoscut\u259?. I-am poruncit lui Manuil s\u259? o
slujeasc\u259? \u351?i am promis c\u259? voi reveni de \u238?ndat\u259? ce voi
putea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropiere de Poarta Sf\u226?ntului Roman, chiar \u351?i marele zid interior
suferise stric\u259?ciuni. Oamenii c\u259?rau necontenit lemne, p\u259?m\u226?nt,
crengi \u351?i piei de animale \u238?n parateichion pentru \u238?nt\u259?rirea
zidului exterior ruinat. Oricine putea s\u259? treac\u259? prin poarta marelui zid
dup\u259? ce-l va fi str\u259?b\u259?tut, pentru a ajunge la zidul exterior, dar
\u238?napoi era mai greu, fiindc\u259? Giustiniani pusese paznici care-i tr\u259?
geau de bra\u355? sau de umeri pe aceia care \u238?ncercau s\u259? se \u238?
ntoarc\u259? \u351?i-i obligau s\u259? lucreze toat\u259? noaptea la repararea
zidului. Mercenarii lui Giustiniani sunt istovi\u355?i de ne\u238?ntrerupta
canonad\u259? \u351?i de incursiunile din ce \u238?n ce mai dese ale turcilor, care
st\u226?njenesc cum pot repararea zidului. Cei mai mul\u355?i dintre ap\u259?
r\u259?tori nu \u351?i-au dat jos armura de pe ei de c\u226?teva
zile.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am povestit lui Giustiniani cum s-a desf\u259?\u351?urat b\u259?t\u259?lia
naval\u259?, dup\u259? care am ad\u259?ugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vene\u355?ienii de la Blaherne sunt furio\u351?i pe victoria genovezilor,
fiindc\u259? navele lor de l\u226?ng\u259? lan\u355?, la ad\u259?post de ghiulelele
turcilor, nu au c\u226?\u351?tigat \u238?nc\u259? nici o cunun\u259? de
laur.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Victorie? a \u238?ntrebat Giustiniani \u351?i a izbucnit \u238?n r\u226?s.
Singura noastr\u259? victorie este c\u259? am rezistat timp de dou\u259? s\u259?
pt\u259?m\u226?ni asediului. Sosirea acestor cor\u259?bii este cea mai
diavoleasc\u259? \u238?nfr\u226?ngere care ni se \u238?nt\u226?mpl\u259?. P\u226?
n\u259? acum a mers cum a mers, fiindc\u259? mai aveam speran\u355?a c\u259? o
flot\u259? adunat\u259? de pap\u259? va sosi la timp ca s\u259? ne salveze. Dar
acum \u351?tim c\u259? Marea Greciei este pustie \u351?i nici o flot\u259? din lume
nu se va str\u226?nge pentru noi \u238?n porturile italiene. Cre\u351?tin\u259?
tatea ne-a p\u259?r\u259?sit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu i-am spus \u238?nd\u226?rjit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Astfel de ac\u355?iuni r\u259?m\u226?n secrete p\u226?n\u259? \u238?n
ultimul moment.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe goale! a rostit el. Este imposibil de armat pe ascuns o mare
flot\u259? \u238?n a\u351?a fel \u238?nc\u226?t c\u259?pitanii genovezi s\u259? nu
afle. Dar spune-mi, unde ai disp\u259?rut? m-a \u238?ntrebat el cu lin aer
amenin\u355?\u259?tor. Nici ieri n-ai fost v\u259?zut la
\u8213? Fiindc\u259? ziua a fost lini\u351?tit\u259?, i-am r\u259?spuns eu, m-am
ocupat de afacerile mele personale. Oare n-ai \u238?ncredere \u238?n
\u8213? Tu e\u351?ti \u238?nscris pe listele mele, a spus el hot\u259?r\u226?t.
Trebuie s\u259? \u351?tiu ce faci. Ai fost v\u259?zut \u238?n tab\u259?ra turcilor,
a spus el deodat\u259? cu fa\u355?a congestionat\u259? de m\u226?nie \u351?i
privindu-m\u259? cu ochi fioro\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare ai \u238?nnebunit? l-am \u238?ntrebat eu. E cea mai sfruntat\u259?
minciun\u259? pentru a m\u259? pierde. Oare cum a\u351? fi putut ajunge acolo,
\u351?i mai ales, cum a\u351? fi putut s\u259? m\u259? \u238?ntorc?
\u8213? \u206?n fiecare noapte b\u259?rcile cu v\u226?sle mi\u351?un\u259? \u238?
ntre ora\u351? \u351?i Pera. O \u351?tii prea bine. Podestatul Perei nu este
insensibil la daruri, iar gardienii, care sunt b\u259?rba\u355?i cumsecade, sunt
gata oric\u226?nd s\u259?-\u351?i sporeasc\u259? veniturile, fiindc\u259? solda lor
nu-i prea mare. Oare crezi c\u259? nu \u351?tiu ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?
\u238?n tab\u259?ra sultanului? Dar eu am iscoadele mele acolo, dup\u259? cum
\u351?i sultanul t\u259?u \u238?\u351?i are iscoadele lui
aici.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Giustiniani! am insistat eu. \u206?n numele prieteniei noastre, crede-
m\u259?! Ieri, fiindc\u259? ziua a fost at\u226?t de calm\u259? \u238?n
compara\u355?ie cu altele, m-am c\u259?s\u259?torit cu o grecoaic\u259?. Dar,
pentru numele lui\par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeu, te rog s\u259? p\u259?strezi secretul. Altfel, s-ar putea s\u259? o
pierd.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a \u238?nceput s\u259? r\u226?d\u259? \u238?n hohote, m-a b\u259?tut cu
prietenie pe um\u259?r \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Asta-i bun\u259?! Despre o nebunie mai mare \u238?nc\u259? n-am auzit! Un
moment mai potrivit pentru a te c\u259?s\u259?tori, nici c\u259? puteai s\u259?
g\u259?se\u351?ti!\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a crezut. Dar s-a folosit de o strategie m\u226?r\u351?av\u259? pentru a m\u259?
intimida, fiindc\u259? voise s\u259? \u351?tie exact ce am f\u259?cut \u238?n
timpul c\u226?t nu am fost la Blaherne. Inima mea s-a \u238?ntristat \u351?i
presim\u355?iri rele mi-au n\u259?p\u259?dit fiin\u355?a. Toat\u259? noaptea au
r\u259?mas aprinse focurile \u238?n tab\u259?ra turcilor \u351?i tunurile mari au
tras lovitur\u259? dup\u259? lovitur\u259?. P\u226?n\u259? acum, tr\u259?geau doar
o singur\u259? dat\u259? \u238?n timpul nop\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Zi infernal\u259?, \u238?n timpul nop\u355?ii, turcii au adus tunuri noi \u351?i
\u351?i-au \u238?nt\u259?rit bateriile de tragere. Noile strategii de atac au dat
roade. Spre sear\u259?, \u238?n apropierea Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman, s-a
pr\u259?bu\u351?it unul dintre turnurile mari antren\u226?nd \u238?n c\u259?dere o
bun\u259? bucat\u259? din zidul exterior. Sp\u259?rtura este mare. Dac\u259? turcii
ar fi avut la fa\u355?a locului o trup\u259? de atac, ar fi putut p\u259?trunde
\u238?n ora\u351?. \u206?n acest loc, din zidul exterior n-a mai r\u259?mas
dec\u226?t o palisad\u259?, care se repar\u259? noapte de noapte. Din fericire,
turcii se mul\u355?umesc doar cu atacuri modeste asupra fortifica\u355?iilor \u351?
i nu au timp nici s\u259?-\u351?i adune mor\u355?ii. Cadavrele zac pretutindeni,
\u238?n peribolos, \u238?n \u351?an\u355?, \u351?i otr\u259?vesc
atmosfera.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceast\u259? h\u259?r\u355?uial\u259? ne\u238?ntrerupt\u259? a durat toat\u259?
ziua, p\u226?n\u259? seara t\u226?rziu. Solda\u355?ii sultanului au f\u259?cut
cuno\u351?tin\u355?\u259? cu toate sectoarele zidului. Pe colina Perei, noile
tunuri au tras pe deasupra ora\u351?ului \u238?nspre cor\u259?bii. Mai mult de o
sut\u259? cincizeci de ghiulele au c\u259?zut \u238?n port \u351?i multe case din
Pera au fost distruse. Cor\u259?biile vene\u355?iene s-au dep\u259?rtat u\u351?or
de lan\u355? pentru a fi la ad\u259?post; galerele turcilor au \u238?ncercat
s\u259? le \u238?mpiedice, dar alarma a fost dat\u259? la timp, a\u351?a c\u259?
vene\u355?ienii au ripostat arunc\u226?nd cu bolovani, jeturi incendiare \u351?i
ghiulele, silindu-i pe du\u351?mani s\u259? se retrag\u259?; \u238?n timpul luptei,
artileria din Pera a \u238?ncetat s\u259? trag\u259?, pentru a nu lovi din
gre\u351?eal\u259? galerele turce\u351?ti. De trei ori la r\u226?nd au \u238?
ncercat navele turcilor s\u259? rup\u259? lan\u355?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-ar putea spune c\u259? sultanul \u238?ncearc\u259? din toate puterile s\u259? se
r\u259?zbune pentru \u238?nfr\u226?ngerea dezonorant\u259? de ieri. Unii spun
c\u259? ieri sear\u259?, dup\u259? ce a ajuns \u238?n galop la Portul Celor
Dou\u259? Coloane, sultanul l-ar fi lovit chiar el pe amiral peste piept \u351?i
peste umeri cu biciul de emir \u355?intuit cu fier. Amiralul Baltoghlu \u351?i-a
pierdut ochiul drept \u238?n b\u259?t\u259?lie, iar de pe nava-amiral dou\u259?
sute de oameni au fost uci\u351?i, a\u351?a c\u259? abia de a reu\u351?it s\u259?
ajung\u259? \u238?napoi \u238?n port. F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, el este un
c\u259?pitan iscusit, dar nu poate s\u259? comande o flot\u259? \u238?ntreag\u259?.
Dovad\u259?, ac\u355?iunea confuz\u259? \u238?n \u238?nfruntarea de
ieri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul ar fi vrut s\u259?-l trag\u259? \u238?n \u355?eap\u259? pe nefericitul
amiral, dar ofi\u355?erii l-au rugat s\u259?-i cru\u355?e via\u355?a pentru
st\u259?ruin\u355?a \u351?i b\u259?rb\u259?\u355?ia de care d\u259?duse
dovad\u259?. De aceea, sultanul l-a pedepsit doar cu flagelarea. Despuiat \u351?
i \u238?ntins pe burt\u259? \u238?n fa\u355?a tuturor marinarilor, a fost b\u259?
tut cu ciomegele p\u226?n\u259? \u351?i-a pierdut con\u351?tiin\u355?a. A fost
deposedat de toat\u259? averea \u351?i izgonit din o\u351?tirea sultanului.
Dup\u259? ce amiralul Baltoghlu \u351?i-a pierdut ochiul, fericirea \u351?i
onoarea, este lesne de \u238?n\u355?eles c\u259? nu exist\u259? prea mul\u355?i
care s\u259?-\u351?i doreasc\u259? func\u355?ia de amiral, \u238?n orice caz, flota
turc\u259? s-a dovedit ast\u259?zi mai activ\u259? ca de
obicei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vene\u355?ienii se tem c\u259? aceast\u259? activare a flotei \u351?i prea desele
expedi\u355?ii de recunoa\u351?tere \u351?i intimidare sunt semne ale iminentului
atac general. Toat\u259? ziua a durat starea de alarm\u259?. Nimeni nu a putut
p\u259?r\u259?si zidurile. Nimeni nu poate s\u259?-\u351?i dea jos armura \u238?n
timpul nop\u355?ii. Veselia de ieri a fost \u238?nlocuit\u259? ast\u259?zi cu o
stare de amar\u259? triste\u355?e. Nimeni nu mai reu\u351?e\u351?te s\u259? numere
bubuiturile tunurilor, at\u226?t de dese sunt. Fumul pulberii se \u238?
nal\u355?\u259? spre cer \u351?i funinginea se a\u351?terne peste casele din
\u206?n fiecare zi, \u238?n tab\u259?ra sultanului sosesc, din toate p\u259?r\u355?
ile imperiului, oameni anima\u355?i de speran\u355?a particip\u259?rii la marele
jaf anun\u355?at. Printre ei se afl\u259? negustori evrei \u351?i negustori
cre\u351?tini, care c\u226?\u351?tig\u259? bine din v\u226?nz\u259?rile de
hran\u259? pentru trup\u259? \u351?i, dup\u259? ce turcii vor cuceri ora\u351?ul,
vor s\u259?-\u351?i foloseasc\u259? eficient banii, cump\u259?r\u226?nd prada de
r\u259?zboi. Se spune c\u259? m\u259?garii, c\u259?milele \u351?i c\u259?ru\u355?
ele au ajuns s\u259? fie v\u226?ndute la pre\u355?uri fabuloase. Cei s\u259?raci
sper\u259? c\u259? vor captura sclavi care s\u259? transporte pe umerii lor,
p\u226?n\u259? \u238?n fundul Asiei, bog\u259?\u355?iile pe care le vor fura din
Constantinopol. \par\pard\plain\hyphpar} {
Tot ceea ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? las\u259? de \u238?n\u355?eles c\u259? nu
mai este mult p\u226?n\u259? la atacul final. Fiecare baterie de tunuri a
sultanului a \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? loveasc\u259? \u238?n trei puncte
pentru a face o sp\u259?rtur\u259? sigur\u259? \u238?n zid. \u206?n ora\u351?
\u351?i pe ziduri, oamenii au \u238?nceput s\u259? intre \u238?n panic\u259?.
Patrule c\u259?lare str\u259?bat str\u259?zile ora\u351?ului \u351?i t\u226?r\u259?
sc f\u259?r\u259? mil\u259? \u238?nspre ziduri pe oricare cet\u259?\u355?ean
valid \u238?nt\u226?lnit \u238?n drum, chiar \u351?i pe brutari. Doar b\u259?
tr\u226?nii, femeile \u351?i copiii pot r\u259?m\u226?ne \u238?n casele lor. Sunt
lua\u355?i oameni chiar \u351?i din patul lor, unde zac pref\u259?c\u226?ndu-se
bolnavi. Ei cred c\u259? r\u259?zboiul nu-i treaba lor, ci a \u238?mp\u259?
ratului \u351?i a latinilor, \u351?i refuz\u259? s\u259? lupte pentru latini.
Mul\u355?i \u238?\u351?i preg\u259?tesc ascunz\u259?tori \u238?n pivni\u355?e,
\u238?n galerii subterane sau \u238?n pu\u355?uri secate, pentru a fi la ad\u259?
post c\u226?nd vor intra turcii \u238?n ora\u351?. \u350?i \u238?n timp ce \u238?n
ora\u351? domne\u351?te o stare confuz\u259?, disperat\u259?, cu gemete, lacrimi
\u351?i ne\u238?n\u355?elegeri, arhon\u355?ii \u351?i nobilii trec pe strad\u259?
cu un aer grav, \u355?in\u226?nd \u238?n m\u226?n\u259? c\u226?te un sul de
pergament. Sunt acredita\u355?i cu misiuni speciale \u351?i au ob\u355?inut de la
cancelaria imperial\u259? un ordin de liber\u259? trecere. Dac\u259? arat\u259?
patrulelor crucea de cinabru de pe pergamentele lor, sunt l\u259?sa\u355?i \u238?n
pace. Dorm \u238?n casele lor, se hr\u259?nesc bine. \u206?n rest, \u238?\u351?i
petrec timpul ascult\u226?nd \u351?i r\u259?sp\u226?ndind zvonuri. La mare cinste
este un oracol care-ar fi prezis c\u259? turcii vor p\u259?trunde \u238?n ora\u351?
doar p\u226?n\u259? la coloana lui Constantin cel Mare. Apoi, din cer va
pogor\u238? un \u238?nger cu o sabie de foc \u238?n m\u226?n\u259? \u351?i-i va
goni pe turci \u238?napoi \u238?n Asia lor. Cine a f\u259?cut prezicerea \u351?i
cine a \u238?mpr\u259?\u351?tiat-o nu se \u351?tie. Dar arhon\u355?ii cred \u238?n
ea. Bietul meu ora\u351?! S\u259?rman\u259? sl\u259?biciune uman\u259?! Este miezul
nop\u355?ii, \u238?nc\u259? mai bat tobele \u238?n tab\u259?ra turcilor. Pe dealul
Perei sun\u259? tr\u226?mbi\u355?ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Duminica groazei! Azi-diminea\u355?\u259? clopotele bisericilor \u351?i-au \u238?
ntrerupt brusc b\u259?taia. Speria\u355?i, oamenii vorbeau \u238?n \u351?oapt\u259?
despre vr\u259?jitori \u351?i despre dervi\u351?i care pot umbla pe ap\u259?. Zidul
maritim\~ gemea de lumea care privea \u238?ngrozit\u259? spre Pera. \u206?n dreptul
Bisericii Sf\u226?ntul Nicolae \u351?i a Por\u355?ii Sfintei Theodosia, pe
cealalt\u259? parte a Cornului de Aur, \u238?n Valea Izvoarelor, portul interior
era plin de galere turce\u351?ti de r\u259?zboi. Nimeni nu \u238?n\u355?elegea cum
au putut cor\u259?biile turcilor s\u259? treac\u259? dincolo de lan\u355? \u351?i
s\u259? ajung\u259? \u238?n spatele cor\u259?biilor vene\u355?iene. Oamenii se
frecau la ochi de parc\u259? voiau s\u259? alunge o n\u259?lucire. Tot malul Perei
forfotea de turci care s\u259?pau \u351?an\u355?uri, ridicau palisade \u351?i
a\u351?ezau tunuri care s\u259? le protejeze cor\u259?biile.
Apoi mul\u355?imea de pe ziduri a izbucnit \u238?n urlete. Avea \u351?i de ce.
\u206?n v\u226?rful dealului \u351?i-a f\u259?cut apari\u355?ia o corabie cu
p\u226?nzele umflate, care a \u238?nceput s\u259? coboare spre port \u238?n r\u259?
p\u259?itul tobelor \u351?i \u238?n r\u259?sunetul fluierelor \u351?i al tr\u226?
mbi\u355?elor. Tras\u259? \u351?i condus\u259? de sute de oameni, a alunecat repede
pe un plan \u238?nclinat din b\u226?rne de lemn, p\u226?n\u259? ce a ajuns \u238?n
ap\u259?, unde, dup\u259? ce i s-a deta\u351?at suportul pe care fusese a\u351?
ezat\u259?, \u351?i-a continuat drumul cu ajutorul v\u226?slelor, al\u259?tur\u226?
ndu-se celorlalte cor\u259?bii din port. Erau deja cincizeci de galere. Nu prea
mari, ce-i drept, totu\u351?i cor\u259?bii cu optsprezece sau dou\u259?zeci \u351?i
dou\u259? de perechi de v\u226?sle, lungi de cincizeci \u351?i, respectiv, \u351?
aptezeci de picioare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doar \u238?ntr-o zi \u351?i o noapte sultanul \u351?i noul s\u259?u amiral au
s\u259?v\u226?r\u351?it acest miracol; \u238?n cursul zilei, am aflat c\u259?
negustorii genovezi din Pera v\u226?nduser\u259? sultanului cantit\u259?\u355?i
enorme de lemn rindeluit, de odgoane, de bu\u351?teni rotunzi \u351?i de gr\u259?
sime de bou cu care s\u259? ung\u259? calea pe care urmau s\u259? alunece galerele.
Speciali\u351?tii sultanului au condus toate manevrele. Cor\u259?biile,
sprijinite \u351?i legate pe albii de lemn, au fost trase din Bosfor cu ajutorul
troliurilor. Apoi, \u238?naintea fiec\u259?rei cor\u259?bii au fost \u238?njugate
numeroase perechi de boi, care le-au tras de-a lungul pantei p\u226?n\u259? la
muchia dealului Perei. Dup\u259? ce boii au fost dejuga\u355?i, cor\u259?biile au
ajuns, prin alunecare, \u238?n portul interior, \u238?n spatele flotei
noastre.\par\pard\plain\hyphpar} {
Genovezii din Pera s-au ap\u259?rat afirm\u226?nd c\u259? totul s-a petrecut pe
ascuns \u351?i at\u226?t de repede, \u238?nc\u226?t, p\u226?n\u259? azi-
diminea\u355?\u259?, nici nu \u351?i-au dat seama de inten\u355?iile sultanului.
C\u226?t despre nemaiauzit de marea cantitate de gr\u259?sime de bou pe care au
v\u226?ndut-o sultanului, ei au spus c\u259? un negustor nu trebuie s\u259? se mire
niciodat\u259? de marfa pe care i-o cump\u259?r\u259? clientul, justific\u226?ndu-
se c\u259?, de pe pozi\u355?ia lor neutr\u259?, ei pot face la fel de bine
comer\u355? \u351?i cu bizantinii \u351?i cu turcii. Chiar de-ar fi \u351?tiut, au
mai spus ei, tot n-ar fi putut \u238?mpiedica cor\u259?biile turce\u351?ti s\u259?
ajung\u259? \u238?n Cornul de Aur, fiindc\u259? pe dealul Perei erau zeci de mii de
turci care supravegheau transportarea cor\u259?biilor pe p\u259?m\u226?
Uit\u226?nd curajoasa \u238?nfruntare de alalt\u259?ieri a genovezilor cu turcii,
oamenii Constantinopolului s-au m\u226?niat aprig pe locuitorii Perei, \u238?
nvinuindu-i de f\u259?\u355?\u259?rnicie. Dar, chiar de s-ar fi \u351?tiut la
timpul potrivit care sunt inten\u355?iile sultanului, flota tot nu ar fi putut face
nimic, fiindc\u259? tunul aflat \u238?nd\u259?r\u259?tul Perei a tras f\u259?
r\u259? \u238?ncetare asupra portului; \u238?n orice caz, aceast\u259?
surpriz\u259? i-a cufundat pe greci \u238?ntr-o \u351?i mai profund\u259?
descurajare \u351?i o team\u259? supersti\u355?ioas\u259? s-a r\u259?sp\u226?
ndit \u238?n tot ora\u351?ul. \par\pard\plain\hyphpar} {
Aloisio Diedo a convocat imediat Consiliul vene\u355?ienilor, la Biserica Sfintei
Fecioare, pentru a discuta despre noua situa\u355?ie \u238?mpreun\u259? cu \u238?
mp\u259?ratul Constantin \u351?i cu comandantul Giustiniani. \u206?n acest timp, cu
toate p\u226?nzele desf\u259?\u351?urate, cor\u259?biile turce\u351?ti au continuat
s\u259? coboare \u238?n port. \u206?n fiecare corabie, v\u226?sla\u351?ii erau
a\u351?eza\u355?i la locul lor \u351?i mi\u351?cau v\u226?slele \u238?n aer, \u238?
n ritmul impus de ofi\u355?erii de pe punte. Se amuzau ca ni\u351?te copii care se
joac\u259? pe p\u259?m\u226?nt de-a v\u226?slitul pe o corabie. Flota Bizan\u355?
ului este gata de lupt\u259?, dar nu poate face nimic pentru a-i \u238?mpiedica pe
turci s\u259?-\u351?i alinieze galerele \u238?n Cornul de
Aur.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntrunirea a fost secret\u259?. Cum Aloisio Diedo nu i-a invitat pe c\u259?
pitanii cor\u259?biilor genoveze, ace\u351?tia s-au sim\u355?it persecuta\u355?i,
iar ura lor \u238?mpotriva vene\u355?ienilor a fost \u351?i mai mare. Pentru a
se \u238?n\u355?elege c\u226?t de greu este de p\u259?strat un secret \u238?n acest
ora\u351?, trebuie s\u259? men\u355?ionez c\u259? p\u226?n\u259? seara, la
Blaherne, toat\u259? lumea aflase \u238?n detaliu despre tot ce s-a
discutat.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?iva vene\u355?ieni au propus ca flota s\u259? treac\u259? la atac
pentru a distruge cor\u259?biile turce\u351?ti din Cornul de Aur. Dar membrii cei
mai pruden\u355?i ai Consiliului, printre care \u351?i bailul Minotto, au estimat
c\u259? atacul ar putea fi o ac\u355?iune riscant\u259?, \u238?n care, at\u226?t de
pre\u355?ioasele cor\u259?bii mari s-ar putea scufunda sau ar avea de suferit grave
stric\u259?ciuni.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a mai propus s\u259? fie \u238?ntreprins un atac terestru protejat doar de
c\u226?teva galere u\u351?oare, dar Giustiniani s-a opus, fiindc\u259? turcii de pe
dealul Perei au o \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor de mare superioritate
numeric\u259?, iar pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului, \u238?n acest moment,
chiar \u351?i pierderea unui singur om este alarmant\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Pentru ambele propuneri, \u238?mp\u259?ratul Constantin a folosit, din ra\u355?iune
politic\u259?, dreptul s\u259?u de veto. Malul pe care sunt ancorate cor\u259?biile
turcilor apar\u355?ine Perei, a spus el, deci sunt \u238?n afara teritoriului
terestru \u351?i maritim al Constantinopolului. De aceea, nici un atac nu poate
fi \u238?ntreprins f\u259?r\u259? acordul prealabil al autorita\u355?ilor genoveze
ale Perei. Dac\u259? sultanul a violat acordul de neutralitate al Perei, el, \u238?
mp\u259?ratul Bizan\u355?ului, nu autorizeaz\u259? pe nimeni s\u259?-i urmeze
exemplul. Iar Phrantzes a \u238?nt\u259?rit spusele \u238?mp\u259?ratului \u351?i a
afirmat c\u259? ora\u351?ul Constantinopol nu-\u351?i permite \u238?n acest moment
riscul unui incident diplomatic cu genovezii din Pera.\par\pard\plain\hyphpar} {
Atunci vene\u355?ienii au \u355?ipat \u351?i au blestemat, spun\u226?nd c\u259? mai
bine i s-ar comunica direct sultanului planul secret de atac, dec\u226?t s\u259?
fie \u238?ncredin\u355?at genovezilor, care sunt ni\u351?te tr\u259?d\u259?tori
\u351?i ni\u351?te renega\u355?i. \u350?i au mai spus ei c\u259?, f\u259?r\u259?
complicitatea genovezilor, sultanul n-ar fi reu\u351?it niciodat\u259?
s\u259?-\u351?i mute flota din Bosfor \u238?n Cornul de Aur.
Giustiniani n-a mai putut r\u259?bda m\u226?r\u351?\u259?via vene\u355?ienilor,
\u351?i-a scos sabia din teac\u259? \u351?i a strigat c\u259? este gata s\u259?
apere onoarea Genovei \u238?nfrunt\u226?ndu-se \u238?n lupta cu unul, cu doi sau
chiar cu tot Consiliul celor doisprezece deodat\u259?. Este scandalos, a spus el,
c\u259? se elaboreaz\u259? un plan de atac f\u259?r\u259? a fi consultat\u259?
\u351?i p\u259?rerea c\u259?pitanilor genovezi. Cor\u259?biile lor sunt ancorate
l\u226?ng\u259? cele vene-\u355?iene \u351?i particip\u259?, de asemenea, la
ap\u259?rarea ora\u351?ului; \u238?n aceste momente hot\u259?r\u226?toare pentru
Constantinopol, vene\u355?ienii ar putea s\u259? fie preocupa\u355?i \u351?i de
altceva \u238?n afar\u259? de gloria la care aspir\u259?. De va fi nevoie s\u259?
se \u238?nfrunte cu turcii pe mare, s\u259? nu uite vene\u355?ienii, a mai spus
Giustiniani, c\u259?, vor, nu vor, vor trebui s\u259? \u238?mpart\u259? gloria cu
genovezii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mp\u259?ratul Constantin, cu bra\u355?ele ridicate \u351?i cu ochii plini de
lacrimi, s-a ridicat \u238?n fa\u355?a lui Giustiniani \u351?i i-a lini\u351?tit pe
vene\u355?ienii m\u226?nia\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ultimul care a vorbit a fost vene\u355?ianul Giacomo Coco, venit \u238?n
toamn\u259? din Trapezunt, cel care a reu\u351?it s\u259? navigheze prin str\u226?
mtoarea Bosfor f\u259?r\u259? s\u259? piard\u259? nici un om. Este un b\u259?rbat
taciturn, care mai mult face dec\u226?t spune, deseori cu luciri viclene \u238?n
privire. Oamenii lui \u238?l ador\u259? \u351?i povestesc istorioare amuzante
despre viclenia \u351?i m\u259?iestria lui de navigator.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cu c\u226?t sunt mai mul\u355?i buc\u259?tari, cu at\u226?t este m\u226?
ncarea mai proast\u259?! a spus el. Dac\u259? vrem s\u259? ac\u355?ion\u259?m,
trebuie s-o facem iute, prin surprindere \u351?i f\u259?r\u259? prea mul\u355?i
oameni. Este nevoie doar de o singur\u259? galer\u259? cu laturile protejate \u238?
mpotriva ghiulelelor de saci cu bumbac \u351?i l\u226?n\u259?. Protejate de
galer\u259?, c\u226?teva b\u259?rci se vor putea apropia de navele turcilor ca
s\u259? le dea foc. Dac\u259? ve\u355?i fi de acord, eu m\u259? ofer s\u259? preiau
comanda galerei, cu condi\u355?ia ca aceast\u259? ac\u355?iune s\u259? fie \u238?
ndeplinit\u259? \u238?n aceast\u259? noapte \u351?i ca nici unul dintre noi s\u259?
nu sufle o vorb\u259? altora despre acest plan.\par\pard\plain\hyphpar} {
El avea dreptate, dar \u238?mp\u259?ratul nu voia s\u259?-i jigneasc\u259? pe
genovezi. Propunerea lui Coco a fost, \u238?n principiu, acceptat\u259?, dar \u238?
nf\u259?ptuirea ei a fost am\u226?nat\u259? pentru mai t\u226?rziu, dup\u259? ce se
va c\u259?dea de acord \u351?i cu genovezii. Iar Coco a fost numit comandantul
expedi\u355?iei. Giacomo Coco a ridicat din umeri \u351?i a izbucnit \u238?n
r\u226?s. Dup\u259? care a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ntotdeauna am avut mai mult noroc dec\u226?t mi-a trebuit, dar \u238?
n fa\u355?a imposibilului nu este de ajuns norocul, oric\u226?t de mare ar fi el.
Am timp deci s\u259?-mi cer iertare pentru p\u259?cate \u351?i s\u259? primesc
\u238?mp\u259?rt\u259?\u351?ania de pe urm\u259?. Pentru c\u259?, dac\u259? nu se
va petrece \u238?n aceast\u259? noapte, f\u259?r\u259? a se \u238?mpr\u259?\u351?
tia planul la toat\u259? lumea, aceast\u259? \u238?ncercare temerar\u259? \u238?
nseamn\u259? categoric moarte.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
A\u351?a cum am mai spus, nu de la Giustiniani am aflat eu ce s-a discutat \u238?n
Biserica Sfintei Fecioare. El s-a m\u259?rginit s\u259?-mi spun\u259? doar at\u226?
t:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Flota trebuie s\u259? ia m\u259?surile ce se impun. Galerele turcilor din
Valea Izvoarelor nu amenin\u355?\u259? cor\u259?biile vene\u355?ienilor. Cel
mult, \u238?ntr-o noapte \u238?ntunecoas\u259?, turcii s-ar putea apropia cu
b\u259?rcile ca s\u259? \u238?ncerce s\u259? incendieze cor\u259?biile cre\u351?
tine. Mult mai r\u259?u este c\u259? zidul maritim trebuie asigurat cu oameni
\u238?narma\u355?i. P\u226?n\u259? acum, pe el nu au fost dec\u226?t c\u226?\u355?
iva observatori. De acum \u238?nainte, ne putem oric\u226?nd a\u351?tepta ca turcii
s\u259? intre \u238?n ora\u351? prin port.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a mai spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ieri noapte sultanul Mehmet \u351?i-a binemeritat numele de noul
Alexandru \u351?i a dep\u259?\u351?it faima lui Xerxes \u238?n aceste ape. Este
drept c\u259? au mai fost t\u226?r\u226?te pe p\u259?m\u226?nt cor\u259?bii, dar
niciodat\u259? \u238?n condi\u355?ii at\u226?t de dificile \u351?i \u238?ntr-un
num\u259?r at\u226?t de mare. Groz\u259?veasc\u259?-se c\u226?t vor vene\u355?ienii
cu flota lor! Eu unul, admir geniul militar al sultanului Mehmet. F\u259?r\u259?
s\u259? fi abuzat de for\u355?\u259?, el m\u259? oblig\u259? s\u259?-mi reorganizez
trupa \u351?i s\u259? mic\u351?orez num\u259?rul de ap\u259?r\u259?tori ai
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat mai \u238?nt\u226?i atent la mine, apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare \u355?i-am spus c\u259?, \u238?mpreun\u259? cu \u238?mp\u259?ratul, am
hot\u259?r\u226?t s\u259?-i \u238?ncredin\u355?\u259?m lui Lukas Notaras un rol mai
important, pentru a avea \u351?i el acces la gloria dup\u259? care aspir\u259?
to\u355?i ap\u259?r\u259?torii de frunte ai ora\u351?ului? M\u226?ine
diminea\u355?\u259? el va prelua comanda trupei de rezerv\u259? de l\u226?ng\u259?
Biserica Sfin\u355?ilor Apostoli. C\u226?t prive\u351?te ap\u259?rarea zidului
maritim, o voi \u238?ncredin\u355?a altcuiva, atunci c\u226?nd voi face transferul
de oameni.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Giustiniani! am rostit eu. Pentru acest fapt, el nu te va ierta
niciodat\u259?. Umilindu-l astfel, \u238?i jigne\u351?ti pe to\u355?i grecii din
ora\u351?, ofensezi bisericile \u351?i m\u259?n\u259?stirile, preo\u355?ii \u351?i
c\u259?lug\u259?rii, tot spiritul grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru a-mi merita din plin coroana ducal\u259?, trebuie s\u259? rezist la
ura de care voi avea parte, a spus el rotindu-\u351?i ochii. Niciodat\u259? nu mi-
a\u351? putea da mie \u238?nsumi iertare dac\u259? \u238?ntr-o noapte \u238?
ntunecat\u259? spiritul grec ar deschide poarta din port \u351?i i-ar l\u259?sa pe
turci s\u259? intre \u238?n ora\u351?. Spiritul grec..., a repetat el. Bine i-ai
zis, spiritul grec. De acest spirit grec ar trebui s\u259? ne p\u259?zim, \u238?n
primul r\u226?nd \u238?mp\u259?ratul...\par\pard\plain\hyphpar} {
Fierbeam de furie, de\u351?i ar fi trebuit s\u259?-l \u238?n\u355?eleg. Singura
bucurie a acestei duminici triste a fost c\u226?nd a s\u259?rit \u238?n aer unul
dintre marile tunuri ale turcilor, omor\u226?nd mul\u355?i artileri\u351?ti \u351?i
provoc\u226?nd confuzie \u238?n r\u226?ndurile \u238?ntregii baterii de tr\u259?
g\u259?tori. A durat patru ore p\u226?n\u259? ce s-au auzit din nou bubuiturile din
acea direc\u355?ie. \par\pard\plain\hyphpar} {
Mul\u355?i ap\u259?r\u259?tori au febr\u259? \u351?i dureri de burt\u259?.
Fra\u355?ii Guacchardi l-au sp\u226?nzurat pe un lucr\u259?tor grec, care \u351?i-a
t\u259?iat inten\u355?ionat un deget cu barda pentru a nu participa la repararea
zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
S\u259? fie, \u238?ntr-adev\u259?r, acest r\u259?zboi r\u259?zboiul latinilor? Nu
al grecilor? Str\u259?lucitorul Palat al Blahernelor a fost p\u226?ng\u259?rit de
vene\u355?ieni. Leul Vene\u355?iei flutura deasupra banierei imperiale. Despuiate
de arme, dromoanele imperiale zac e\u351?uate pe malul m\u259?rii. Cel mai nobil
dintre nobilii Bizan\u355?ului a alunecat p\u226?n\u259? la ne\u238?nsemnata
func\u355?ie de comandant al mili\u355?iei de r\u259?zboi. Iar de o parte \u351?i
de alta a \u238?mp\u259?ratului stau bailul Vene\u355?iei \u351?i un cardinal
renegat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-e team\u259? de inima mea. Mi-e team\u259? de g\u226?ndurile mele. Nebunia
r\u259?zboiului \u238?i tulbur\u259? chiar \u351?i pe cei mai \u238?n\u355?
elep\u355?i oameni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tunurile bubuie ne\u238?ntrerupt. Zidurile se pr\u259?bu\u351?esc. Dar sultanul
\u238?nc\u259? a\u351?teapt\u259?. Este evident c\u259? la at\u226?ta energie
c\u226?t\u259? au risipit turcii pentru preg\u259?tirea asaltului, str\u259?mutarea
secret\u259? a cor\u259?biilor nu poate fi dec\u226?t o \u238?n\u351?el\u259?torie
perfid\u259?, care vrea s\u259? ascund\u259? adev\u259?ratele inten\u355?ii \u351?i
s\u259?-i \u238?ndemne pe ap\u259?r\u259?torii ora\u351?ului s\u259?-\u351?i
concentreze aten\u355?ia asupra dealului Perei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am trecut pe acas\u259?. Am str\u226?ns-o \u238?n bra\u355?e \u351?i pentru un
scurt moment am sim\u355?it durerea lan\u355?urilor timpului efemer \u351?i ale
spa\u355?iului m\u259?rginit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era nelini\u351?tit\u259? \u351?i m\u259? privea cercet\u226?ndu-m\u259? cu ochii
ei limpezi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Greul abia acum \u238?ncepe, a spus ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tiam. Citisem aceasta pe chipul ei drag. Dac\u259? turcii vor \u238?nvinge,
ca femeie a mea, ea va avea parte doar de umilin\u355?\u259? \u351?i de
sclavie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ioannis! a rostit ea rug\u259?tor, pun\u226?ndu-\u351?i m\u226?inile pe
piept. Am\u226?ndoi suntem oameni cu judecat\u259?, am\u226?ndoi suntem adul\u355?
i. Ce vom face dac\u259? turcii vor cuceri ora\u351?ul?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La timpul potrivit, te vei \u238?ntoarce \u238?n casa tat\u259?lui t\u259?
u. Poate c\u259? el te va putea proteja. Eu mi-am ales
calea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu spune nerozii! a ripostat ea nelini\u351?tit\u259?. Este de \u238?
n\u355?eles c\u259? vei lupta p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259?, c\u259?
doar e\u351?ti grec. Dar pe o corabie care se scufund\u259?, vine \u351?i clipa
c\u226?nd c\u259?pitanul strig\u259?: salva\u355?i-v\u259? cum pute\u355?i! Suntem
pe o corabie care se scufund\u259?. Ce ai de g\u226?nd s\u259? faci pentru a te
salva?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nimic, am r\u259?spuns eu. \u206?mi voi \u238?mplini
destinul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci nu m\u259? iube\u351?ti, a spus ea am\u259?r\u226?t\u259?.
\u8213? Nu, i-am r\u259?spuns eu. Nu at\u226?t de mult \u238?nc\u226?t s\u259?-mi
p\u259?tez onoarea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Onoarea? a strigat ea \u351?i a izbucnit \u238?n r\u226?s. Dar onoarea nu-i
dec\u226?t un cuv\u226?nt. Un cuv\u226?nt stupid pe care l-au inventat b\u259?
rba\u355?ii. Afl\u259? c\u259? nu doresc s\u259? mor \u238?mpreun\u259? cu tine. Eu
te iubesc. Eu vreau s\u259? tr\u259?iesc \u238?mpreun\u259? cu tine. Avem destule
mijloace de a ne r\u259?scump\u259?ra via\u355?a c\u226?nd vor sosi
turcii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu \u351?tii ce spui! am rostit eu \u238?ngrozit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici tat\u259?l meu nu este un tr\u259?d\u259?tor! a \u355?ipat ea. Chiar
dac\u259? \u238?mp\u259?ratul \u351?i latinii l-au def\u259?imat \u351?i au \u238?
ncercat s\u259?-l umileasc\u259?, el este grec \u351?i \u238?\u351?i face datoria
de grec. Ce va face dup\u259? ce ora\u351?ul va fi pierdut este cu totul altceva.
Cred c\u259? ar putea s\u259? m\u259? protejeze. De altfel, nici \u355?ie nu \u355?
i-ar fi prea greu s\u259? rec\u226?\u351?tigi \u238?ncrederea sultanului, doar
s\u259? vrei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! am spus privind-o \u238?n ochi. Nu te mai recunosc.
A cl\u259?tinat din cap \u351?i a spus \u238?ncet:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tr\u259?ie\u351?ti, exi\u351?ti... Dar eu vreau s\u259? str\u226?ng \u238?n
bra\u355?e trupul t\u259?u viu, nu un hoit de mort! \u350?i \u238?n
umilin\u355?\u259?, \u351?i-n s\u259?r\u259?cie, numai s\u259? fiu cu
\u8213? Du-te la casa tat\u259?lui t\u259?u! Du-te unde vrei! Nu-mi va fi dor de
femeia care poate vorbi astfel c\u226?nd s\u226?ngele grecilor \u351?iroie\u351?te
pe ziduri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am vorbit a\u351?a cum m\u259? \u238?ndeamn\u259? ra\u355?iunea s\u259?
vorbesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar aici nu-i vorba de nici o ra\u355?iune, i-am spus eu. Este doar
chemarea s\u226?ngelui meu, \u238?ns\u259? tu nu po\u355?i \u238?n\u355?elege.
Lukas Notaras se poate umili. Fiica lui se poate umili. Eu nu m\u259? pot
umili.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vrei s\u259?-l imi\u355?i pe Constantin, nu-i a\u351?a? m-a \u238?ntrebat
ea ironic. Voi ap\u259?ra poporul meu p\u226?n\u259? la ultima pic\u259?tur\u259?
de s\u226?nge. Dac\u259? aceasta este voin\u355?a lui Dumnezeu, voi muri l\u226?
ng\u259? zidurile ora\u351?ului meu. Vorbe, doar vorbe
umflate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Consilierii lui, am spus eu, l-au rugat \u351?i l-au conjurat \u238?
nc\u259? \u238?nainte de asediu s\u259? fug\u259? \u238?n Moreea, unde s\u259?
adune o o\u351?tire care s\u259? vin\u259? \u238?n ajutorul ora\u351?ului. El n-a
consim\u355?it. Nu-i sperjur. Nici eu nu sunt. \u206?\u355?i cer iertare dac\u259?
am rostit vorbe care \u351?i-au pierdut adev\u259?ratul \u238?n\u355?eles din
cauz\u259? c\u259? prea mul\u355?i le-au p\u226?ng\u259?
rit.\par\pard\plain\hyphpar} {
De m\u226?nie, \u351?i-a \u238?nfipt unghiile \u238?n pieptul meu \u351?i a
\u8213? Oare nu-i acela\u351?i lucru dac\u259? Constantinopolul va fi guvernat de
turci sau de latini? Dar sunt de detestat \u351?i unii, \u351?i al\u355?
Am obosit s\u259? m\u259? tot cert cu ea \u351?i am
repetat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu nu \u351?tii ce spui. \par\pard\plain\hyphpar} {
Eram hot\u259?r\u226?t s\u259? m\u259? \u238?ntorc imediat la Blaherne, dar Anna
a \u238?nceput s\u259? pl\u226?ng\u259?, \u351?i-a \u238?nf\u259?\u351?urat m\u226?
inile \u238?n jurul g\u226?tului meu \u351?i mi-a cerut iertare. Am r\u259?mas
fiindc\u259? sunt slab. Am \u351?tiut \u238?n inima mea c\u259? i-am respins cu
at\u226?ta \u238?nd\u226?rjire spusele doar pentru c\u259? undeva, \u238?n ad\u226?
ncurile tainice ale fiin\u355?ei mele, s\u259?l\u259?\u351?luiesc acelea\u351?i
g\u226?nduri ca ale ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu fac latinii r\u259?zboi de dragul Constantinopolului \u351?i al poporului grec.
Ei sunt de partea papei \u351?i se r\u259?zboiesc doar pentru c\u259? sunt pl\u259?
ti\u355?i cu aur. Chiar dac\u259? ap\u259?r\u259?torii ar reu\u351?i s\u259?-i
\u238?mpiedice pe turci s\u259? intre \u238?n ora\u351? \u351?i Mehmet ar ridica
asediul, din \u238?mp\u259?ratul Constantin nu va r\u259?m\u226?ne dec\u226?t o
latin\u259? \u351?i demn\u259? de dispre\u355? umbr\u259? de \u238?mp\u259?
rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ra\u355?iunea \u238?mi spune clar c\u259? pentru Constantinopol, ora\u351? a\u351?
ezat \u238?n centrul Imperiului Otoman \u238?n expansiune, separat de Occident, a
sosit clipa c\u226?nd nu mai poate rezista. Chiar dac\u259? sultanul ar trebui
s\u259?-\u351?i \u238?nceteze de data aceasta asediul, ar putea Constantinopolul,
pentru a-\u351?i p\u259?stra nep\u226?ng\u259?rit\u259? fiin\u355?a, s\u259?-i
alunge pe latini, s\u259? rup\u259? leg\u259?turile cu Occidentul \u351?i
s\u259? \u238?ncheie un leg\u259?m\u226?nt credibil de pace cu sultanul? Unirea cu
latinii, iluzorie str\u259?mutare a zidurilor de ap\u259?rare ale
Constantinopolului \u238?n Occident, ar genera un r\u259?zboi ne\u238?ntrerupt, de
uzur\u259?, de s\u259?r\u259?cire, alte asedii \u351?i o moarte
lent\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259?-i a\u351?a, de ce nu vreau s\u259? renun\u355?? De ce nu vreau s\u259?
fie predat turcilor ora\u351?ul la timpul potrivit, ca poporul grec s\u259?
tr\u259?iasc\u259?? Nu, at\u226?ta timp c\u226?t latinii sunt \u238?n ora\u351?, nu
se poate. At\u226?ta timp c\u226?t Constantin este \u238?mp\u259?rat, nu se poate.
Slav\u259? Domnului, Demetrios, fratele \u238?mp\u259?ratului Constantin, care
\u238?n van a aspirat s\u259? fie \u238?mp\u259?rat, a fugit din Floren\u355?a pe
ascuns \u238?mpreun\u259? cu Markos Evghenikos, doar ca s\u259? nu semneze
proclama\u355?ia Uniunii. El nu i-ar fi chemat niciodat\u259? pe latini \u238?n
ajutor \u351?i nici nu i s-ar fi supus papei. Cu el, probabil c\u259? sultanul ar
fi putut \u238?ncheia un pact.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tiu c\u259? sunt \u238?n\u351?el\u259?toare g\u226?ndurile de\u351?arte,
\u238?l cunosc pe Mehmet. \u350?tiu c\u226?t este de p\u259?tima\u351?. Vrea
s\u259? cucereasc\u259? ora\u351?ul doar a\u351?a cum a pl\u259?nuit el. Nu d\u259?
doi bani pe pacturi \u351?i conven\u355?ii. De c\u226?nd cu Varna, nu mai are
\u238?ncredere \u238?n nici un tratat \u238?ncheiat cu cre\u351?tinii. El se \u238?
ncrede doar \u238?n sabia sa.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre sear\u259? m-am privit \u238?n oglind\u259? \u351?i nu mi-am mai recunoscut
chipul. Mi-a crescut barba, \u238?n ochii mei este un sur\u226?s de moarte. Pe
chipul meu, triste\u355?ea f\u259?r\u259? de margini a grecilor, care m-a
impresionat at\u226?t de mult c\u226?nd am sosit la Constantinopol. Dac\u259? am
\u238?nceput s\u259? \u351?i g\u226?ndesc ca ei, \u238?nseamn\u259? c\u259? sunt un
grec adev\u259?rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Noaptea trecut\u259?, cu dou\u259? galere \u351?i cu multe b\u259?rci, Giacomo Coco
era preg\u259?tit s\u259? dea foc flotei turcilor din portul de la poalele Perei.
Dar genovezii au reu\u351?it s\u259? am\u226?ne expedi\u355?ia pentru mai t\u226?
rziu, promi\u355?\u226?nd c\u259? vor participa atunci c\u226?nd planul de atac va
fi \u238?ntocmit mai clar.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eu sunt uimit cum de mai pot g\u226?ndi ei c\u259? planul acesta este secret, din
moment ce toat\u259? flota \u238?l cunoa\u351?te, iar \u238?n Pera toat\u259? lumea
vorbe\u351?te deschis despre un eventual atac prin
surprindere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Canonada continu\u259?. Pierderile noastre sporesc. Ceea ce noaptea se repar\u259?,
se n\u259?ruie\u351?te din nou \u238?n timpul zilei. Pe partea ap\u259?rat\u259? de
fra\u355?ii Guacchardi s-au pr\u259?bu\u351?it dou\u259? turnuri \u351?i o parte
\u238?nsemnat\u259? din zidul mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Azi-diminea\u355?\u259?, cu mult \u238?nainte de a se cr\u259?pa de ziu\u259?, a
venit Giustiniani la Blaherne, ca \u351?i cum ar fi vrut s\u259? se asigure c\u259?
sunt acolo unde mi-a fost hot\u259?r\u226?t locul, \u351?i m-a de\u351?teptat din
somn. Mi-a ordonat s\u259?-l \u238?nso\u355?esc. Noaptea era sinistr\u259? \u351?i
mintea mea \u238?nghe\u355?at\u259?. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, rup\u226?nd
t\u259?cerea, l\u259?trau c\u226?inii din tab\u259?ra
C\u226?nd mi-am dat seama c\u259? Giustiniani se \u238?ndreapt\u259? spre port, am
sim\u355?it un fior rece pe \u351?ira spin\u259?rii. Mi-am amintit ce mi-a spus mai
demult despre Turnul Sf\u226?ntului Ioan de Cornibus \u351?i despre o anume
grind\u259? potrivit\u259?. Dar n-am rostit o vorb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urcat pe zid. \u206?n fa\u355?a noastr\u259?, pe malul cel\u259?lalt al Cornului
de Aur, erau ancorate galerele turcilor. Mai erau vreo dou\u259? ore p\u226?n\u259?
la r\u259?s\u259?ritul soarelui. Atunci s-a aprins o lumin\u259? \u238?n v\u226?
rful turnului din Pera.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeule mare! a exclamat surprins Giustiniani. De ce m\u259? voi fi
n\u259?scut genovez? M\u226?na lor dreapt\u259? nu \u351?tie ce face st\u226?
nga.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era o noapte foarte lini\u351?tit\u259?. Doar apa m\u259?rii, cu lucirile-i negre,
clipocea sub picioarele noastre. Nici un zgomot, nici un semn de alarm\u259? nu
venea dinspre cor\u259?biile turcilor. Doar flac\u259?ra \u238?nalt\u259?, care
ardea continuu \u238?n v\u226?rful Turnului Galatei. Cu toat\u259? obscuritatea din
jur, mi s-a p\u259?rut c\u259? v\u259?d o corabie mare alunec\u226?nd pe ap\u259?.
Apoi s-a auzit detun\u259?tura. De pe malul opus, limbile de foc ale gurilor
tunurilor aproape c\u259? m-au orbit. Imense ghiulele au lovit coca de stejar a
cor\u259?biilor. Noaptea s-a umplut de un vacarm \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?
tor. Apoi totul s-a luminat de la tor\u355?ele aprinse, de la focul grecesc care se
\u238?ntindea pe ap\u259? \u238?n pete ce ardeau. Vene\u355?ienii puseser\u259?
\u238?n mi\u351?care o \u238?ntreag\u259? escadr\u259? pentru a distruge galerele
turcilor. Dou\u259? cor\u259?bii, deformate din cauza sacilor cu bumbac \u351?i
l\u226?n\u259? care le protejau bordul \u351?i laturile, \u238?naintau cu ajutorul
v\u226?slelor pe l\u226?ng\u259? mal. Dar una dintre ele era de-acum pe cale
s\u259? se scufunde. Zburau f\u259?r\u259? \u238?ncetare ghiulelele spre cor\u259?
biile mari izbindu-le adesea, c\u226?t \u351?i spre navele rapide, fustaele \u351?i
brigantinele ce le \u238?nso\u355?eau.\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }
{\page } {
Toat\u259? flota turc\u259?, \u238?n stare de alarm\u259?, s-a n\u259?pustit spre
navele cre\u351?tine care, confuze, se izbeau una de alta, \u238?n timp ce
comenzile disperate ale c\u259?pitanilor r\u259?sunau deasupra apelor. Din c\u226?
nd \u238?n c\u226?nd, priveli\u351?tea era ascuns\u259? de nori de fum \u351?i doar
o lumin\u259? ro\u351?ie ne-a dat de veste c\u226?nd una dintre cor\u259?bii a luat
foc. L\u259?s\u226?nd corabia s\u259? pluteasc\u259? \u238?n deriv\u259?, cre\u351?
tinii au s\u259?rit \u238?n ap\u259? \u351?i, lumin\u226?ndu-\u351?i calea cu
aprinz\u259?toarele lor de tor\u355?e, au \u238?notat spre alte ambarca\u355?
iuni.\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?t\u259?lia a durat p\u226?n\u259? \u238?n zori, \u238?nainte de a apuca
cor\u259?biile de r\u259?zboi s\u259? se desprind\u259? din v\u226?rtejul luptei.
Una dintre acestea, cea comandat\u259? de Trevisano, s-ar fi scufundat dac\u259?
marinarii n-ar fi avut buna idee de a se dezbr\u259?ca \u351?i a astupa cu ve\u351?
mintele g\u259?urile provocate de ghiulele, prin care \u238?ncepuse s\u259? p\u259?
trund\u259? apa. Vasul lui Coco a fost lovit de unul din primele focuri \u351?i s-a
scufundat. C\u226?\u355?iva marinari au reu\u351?it s\u259? ajung\u259? \u238?not
la mal, dar cei mai mul\u355?i \u351?i-au pierdut via\u355?
C\u226?nd a r\u259?s\u259?rit soarele, am putut constata c\u259? atacul prin
surprindere a fost un e\u351?ec. O singur\u259? galer\u259? turceasc\u259? a luat
foc \u351?i s-a scufundat. Pe celelalte galere care au fost incendiate focul a fost
stins cu u\u351?urin\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Una dintre cor\u259?bii fusese comandat\u259? de fiul bailului Vene\u355?iei.
Dup\u259? ce s-a retras din lupt\u259?, \u238?ndrept\u226?ndu-se spre lan\u355?,
unde se afla restul flotei vene\u355?iene, tunurile de pe corabia lui au tras
\u238?n zidurile Perei. Lumina care s-a aprins \u238?n Turnul Galatei \u238?n
momentul \u238?n care navele vene\u355?iene au pornit spre Valea Izvoarelor este
dovada incontestabil\u259? a tr\u259?d\u259?rii f\u259?ptuite de genovezi. Nici
Giustiniani nu a \u238?ncercat s\u259? nege acest lucru. Dar a
\u8213? C\u259? este adev\u259?rat sau nu, Genova tot \u355?ara mea r\u259?m\u226?
ne. \u350?i apoi, prea mult se groz\u259?veau vene\u355?ienii cu flota lor
puternic\u259?. Las' c\u259? nu le stric\u259? dac\u259? vars\u259? \u351?i ei
pu\u355?in s\u226?nge! Ca s\u259? nu mai spun c\u259? \u238?n felul acesta s-a
ajuns, \u238?n sf\u226?r\u351?it, la un echilibru de for\u355?e \u238?n
port.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd voiam s\u259? cobor\u226?m de pe zid, am aruncat o ultim\u259? privire
spre Valea Izvoarelor. Am tres\u259?rit \u351?i i-am atras aten\u355?ia \u351?i lui
s\u259? mai \u238?nt\u226?rzie pu\u355?in. C\u259?lare pe un cal alb, sultanul
\u238?\u351?i f\u259?cuse apari\u355?ia. Soarele arunca luciri multicolore pe
turbanul lui \u238?mpodobit cu pietre pre\u355?ioase. S-a oprit pe mal \u351?i
\u238?n fa\u355?a lui au fost adu\u351?i prizonierii, despuia\u355?i de ve\u351?
minte, cu m\u226?inile legate la spate. Erau marinari de pe nava care se
scufundase. Iar din mul\u355?imea de oameni c\u259?\u355?\u259?rat\u259? pe zidul
maritim, unora li s-a p\u259?rut c\u259?-l recunosc pe Giacomo Coco printre
prizonieri, de aceea i-au strigat numele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe malul Perei, turcii i-au \u238?ngenuncheat pe prizonierii cre\u351?tini\~ \u238?
n fa\u355?a c\u259?l\u259?ului. Capetele au c\u259?zut unul dup\u259? altul \u351?i
s\u226?ngele cre\u351?tinilor a curs. Dar turcilor nu le-a fost destul. Au fixat
\u238?n p\u259?m\u226?nt \u355?epu\u351?e \u238?nalte, apoi trupurile
neferici\u355?ilor decapita\u355?i au fost trase \u238?n \u355?eap\u259?, iar la
urm\u259?, \u238?n v\u226?rful \u355?epu\u351?elor, le-au fost \u238?nfipte
capetele. Mul\u355?i dintre cei afla\u355?i pe zidul maritim \u351?i-au acoperit
capetele, nemaiput\u226?nd s\u259? priveasc\u259? la acel spectacol de groaz\u259?.
Vene\u355?ienii pl\u226?ngeau \u238?n hohote.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au fost at\u226?t de mul\u355?i prizonieri, \u238?nc\u226?t unora \u238?nc\u259?
nici nu li se retezase capul c\u226?nd trupurile primilor decapita\u355?i
fuseser\u259? deja \u238?nfipte \u238?n \u355?eap\u259?. Sultanul nu l-a iertat pe
nici unul. \u206?n lumina curat\u259? a zilei, trupurile mutilate \u238?
ncremeniser\u259?. Dar capetele p\u259?reau c\u259? strig\u259? cer\u226?nd r\u259?
zbunare, chiar dac\u259? gurile lor amu\u355?iser\u259? pe
veci.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu cred c\u259? se mai afl\u259? \u238?n toat\u259? flota vene\u355?
ienilor vreun om care s\u259?-\u351?i doreasc\u259? s\u259? dea foc galerelor
du\u351?mane.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n aproiere de lan\u355?, o barc\u259? \u238?nc\u259?rcat\u259? p\u226?n\u259?
la refuz cu oameni de pe cor\u259?biile vene\u355?iene v\u226?slea spre mal.
Giustiniani \u351?i-a \u238?ncruntat spr\u226?ncenele \u351?i a spus
tulburat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu \u351?tiu ce au ei de g\u226?nd s\u259?
fac\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi s-a auzit trop\u259?itul cailor. Nemai\u355?in\u226?nd seama de v\u226?
rst\u259? \u351?i de faptul c\u259? era at\u226?t de gras, bailul Vene\u355?iei
sosea \u238?n galop, \u238?n urma lui c\u259?l\u259?rea cu sabia \u238?n m\u226?
n\u259? \u351?i cu ve\u351?mintele pline de s\u226?nge fiul s\u259?
\u8213? Vene\u355?ieni, adunarea! a strigat el de pe cal. S\u259?-i aducem aici pe
prizonierii turci!\par\pard\plain\hyphpar} {
Indignat, Giustiniani a strigat \u238?n zadar. Apoi s-a lini\u351?tit \u351?i a
\u8213? Nu-l voi mai trimite aici pe nici unul dintre b\u259?rba\u355?ii care
ap\u259?r\u259? Poarta Sf\u226?ntului Roman. Este dezonorant ceea ce fac vene\u355?
ienii. De altfel, ai v\u259?zut cu ochii t\u259?i cum s-au retras cele dou\u259?
cor\u259?bii \u238?n toiul luptei, l\u259?s\u226?ndu-i pe ceilal\u355?i s\u259? se
descurce cum or putea.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
N-a trecut mult p\u226?n\u259? ce marinarii \u351?i solda\u355?ii vene\u355?ieni au
ap\u259?rut \u238?n grab\u259? t\u226?r\u226?ndu-i pe prizonierii din turnuri
\u351?i din \u238?nchisorile subterane. C\u226?\u355?iva dintre ei fuseser\u259?
prin\u351?i, din \u238?nt\u226?mplare \u238?n ora\u351?, \u238?nainte de a \u238?
ncepe asediul, dar cei mai mul\u355?i au fost captura\u355?i pe c\u226?nd erau
\u238?n misiune de recunoa\u351?tere a zidurilor sau \u238?n timpul atacurilor
nocturne asupra Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman; \u238?n mai pu\u355?in de o
or\u259?, vene\u355?ienii au adus l\u226?ng\u259? zidurile portului trei sute de
prizonieri turci. Cei mai mul\u355?i erau r\u259?ni\u355?i \u351?i epuiza\u355?i
neput\u226?ndu-se \u355?ine pe picioare. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, un
marinar sau un soldat vene\u355?ian, care voia s\u259?-\u351?i r\u259?zbune vreun
prieten pierdut, se apropia de prizonieri \u351?i-i lovea cu pumnii \u238?n cap sau
cu picioarele \u238?n p\u226?ntece, \u238?n timp ce bie\u355?ii oameni \u238?
ng\u226?nau o rug\u259?ciune sau strigau numele lui Allah.\par\pard\plain\hyphpar}
{
V\u259?z\u226?nd toate astea, Giustiniani le-a strigat de pe zid vene\u355?
ienilor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? voi pl\u226?nge \u238?mp\u259?ratului! Ace\u351?ti turci sunt
prizonierii mei. \par\pard\plain\hyphpar} {
Iar vene\u355?ienii i-au strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tac\u259?-\u355?i gura, genovez blestemat, c\u259? de nu, te vom sp\u226?
nzura \u351?i pe tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
Erau c\u226?teva sute de vene\u355?ieni, \u351?i to\u355?i \u238?narma\u355?i.
V\u259?z\u226?ndu-\u351?i neputin\u355?a \u351?i \u238?n\u355?eleg\u226?nd c\u259?
propria lui via\u355?\u259? este \u238?n pericol, Giustiniani s-a apropiat de
bailul Vene\u355?iei \u351?i a \u238?ncercat s\u259?-l
domoleasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Orice vor fi f\u259?cut genovezii din Pera, genovezii care ap\u259?r\u259?
Constantinopolul nu sunt vinova\u355?i. Nu uita c\u259? noi lupt\u259?m \u238?
mpreun\u259? pentru slava lui Dumnezeu \u351?i pentru binele cre\u351?tin\u259?
t\u259?\u355?ii! Nu ne spore\u351?te gloria dac\u259?-i sp\u226?nzur\u259?m pe
ace\u351?ti nenoroci\u355?i care au luptat cu curaj. Ba s-ar putea s\u259? fie
chiar o nerozie, fiindc\u259? v\u259?z\u226?nd ei acest lucru, turcii se vor bate
cu \u351?i mai mult\u259? \u238?nsufle\u355?ire, nemaidorindu-\u351?i s\u259?
ajung\u259? vii \u238?n m\u226?inile noastre.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar bailul Vene\u355?iei a r\u259?cnit, f\u259?c\u226?nd spume la
gur\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u226?ngele prietenilor \u351?i fra\u355?ilor no\u351?tri g\u226?lg\u226?
ie \u238?nc\u259? pe cel\u259?lalt mal, iar \u355?ie, genovez meschin, nici m\u259?
car nu-\u355?i este ru\u351?ine c\u259? le iei ap\u259?rarea turcilor, \u238?n
stupiditatea ta, te vei fi a\u351?teptat probabil la o r\u259?splat\u259?, nu-i
a\u351?a? Pentru un pre\u355? bun, un genovez \u238?\u351?i vinde \u351?i mama.
Poftim, culege-\u355?i argintii! Este un pre\u355? bun.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spun\u226?nd aceste ultime vorbe, \u351?i-a scos punga de la br\u226?u \u351?i a
aruncat-o cu dispre\u355? la picioarele lui Giustiniani. Acesta a p\u259?lit brusc,
dar a avut putere s\u259? se ab\u355?in\u259? \u351?i s-a dep\u259?rtat, f\u259?
c\u226?ndu-mi semn s\u259?-l urmez.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vene\u355?ienii au \u238?nceput apoi s\u259?-i sp\u226?nzure pe prizonierii turci
de grinzile exterioare ale turnurilor, dar pe cei mai mul\u355?i i-au sp\u226?
nzurat at\u226?rn\u226?ndu-i pe crenelurile zidului din fa\u355?a cortului
sultanului. \par\pard\plain\hyphpar} {
Nu i-au iertat nici pe cei r\u259?ni\u355?i foarte grav. \u206?n total, au sp\u226?
nzurat dou\u259? sute patruzeci de turci, c\u226?te \u351?ase pentru fiecare
vene\u355?ian omor\u226?t la Valea Izvoarelor. Marinarilor nu le-a fost ru\u351?ine
s\u259? faptuiasc\u259? treab\u259? de c\u259?l\u259?u. \u350?i-au luat de pe
cor\u259?bii destul\u259? fr\u226?nghie \u238?n acest scop. Iar fiul bailului
Vene\u355?iei i-a sp\u226?nzurat cu m\u226?na lui pe cei grav r\u259?ni\u355?
Dup\u259? ce ne-am dep\u259?rtat de navele vene\u355?iene, Giustiniani a gr\u259?
bit pasul. Pe strad\u259? trecea o patrul\u259?, doi greci c\u259?lare, care
f\u259?ceau parte din trupa de rezerv\u259?. Giustiniani le-a ordonat s\u259?
coboare \u351?i i-a amenin\u355?at chiar \u351?i cu sabia c\u226?nd, la \u238?
nceput, nu au vrut s\u259? se supun\u259? ordinului. Am \u238?nc\u259?lecat \u351?i
am ajuns repede la \u238?mp\u259?ratul Constantin. Se retr\u259?sese \u238?n
turn \u351?i se ruga \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a unei icoane sfinte. El ne-
a explicat c\u259? a fost nevoit s\u259? accepte cererea vene\u355?ienilor de a-i
ucide pe prizonierii turci. Vene\u355?ienii erau dispu\u351?i s\u259?-i omoare
chiar \u351?i f\u259?r\u259? voia lui, iar de se \u238?nt\u226?mpla a\u351?a, el,
ca \u238?mp\u259?rat, ar fi fost pus \u238?ntr-o situa\u355?ie
penibil\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani i-a spus \u238?mp\u259?ratului:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu m\u259? sp\u259?l pe m\u226?ini de orice responsabilitate. Sunt
neputincios. At\u226?ta timp c\u226?t mul\u355?i vene\u355?ieni \u351?i-au p\u259?
r\u259?sit posturile de pe zid f\u259?r\u259? voie, eu nu pot s\u259? retrag nici
un om de-al meu pentru a-l pune s\u259? apere zidul maritim din port. P\u259?
streaz\u259? rezervele \u238?n stare de alarm\u259?! Altfel, eu nu-mi mai pot asuma
nici o r\u259?spundere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi ne-am \u238?ndreptat spre sectorul nostru. Dar dup\u259? ce a privit spre
tab\u259?ra turcilor \u351?i a \u238?n\u355?eles c\u259? nu ni se preg\u259?
te\u351?te nimic extraordinar, spre sear\u259? a cobor\u226?t \u238?n port \u238?
nso\u355?it de dou\u259?zeci de genovezi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce i-au sp\u226?nzurat pe turcii inofensivi, vene\u355?ienii au dat de
gustul s\u226?ngelui. Este drept c\u259? mul\u355?i dintre ei s-au \u238?ntors pe
ziduri \u351?i c\u259? bailul Vene\u355?iei s-a \u238?nchis \u238?n camera \u238?
mp\u259?ratului de la Blaherne ca s\u259? pl\u226?ng\u259? moartea lui Giacomo
Coco, dar ceilal\u355?i s-au \u238?ntors \u238?n port strig\u226?ndu-le genovezilor
c\u259? sunt tr\u259?d\u259?tori \u351?i amenin\u355?\u226?ndu-i cu moartea. Cum
\u238?nt\u226?lneau pe strad\u259? un genovez singur, \u238?ncepeau s\u259?-l
h\u259?r\u355?uiasc\u259?, \u238?l tr\u226?nteau la p\u259?m\u226?nt \u351?i-l
loveau cu picioarele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar c\u226?nd s-au apucat s\u259? sparg\u259? u\u351?ile \u351?i ferestrele casei
unui negustor genovez, Giustiniani le-a ordonat \u238?nso\u355?itorilor lui \u238?n
armuri de fier s\u259? se apropie \u238?n grup compact \u351?i s\u259? cure\u355?e
strada de vene\u355?ieni. Acesta a fost \u238?nceputul \u238?nc\u259?ier\u259?rii.
Pe toate str\u259?zile din port s-au \u238?nfruntat vene\u355?ienii cu genovezii,
au scos s\u259?biile \u351?i a fost mult\u259? v\u259?rsare de s\u226?nge.
Trompetele au sunat alarma \u351?i Lukas Notaras a cobor\u226?t dealul \u238?
nso\u355?it de trupa lui de rezervi\u351?ti.\~\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
Fiind ei to\u355?i rezervi\u351?ti greci, au distribuit din toat\u259? inima
lovituri at\u226?t vene\u355?ienilor, c\u226?t \u351?i genovezilor, iar
compatrio\u355?ii lor, dind\u259?r\u259?tul ferestrelor, au aruncat cu pietre
\u238?n latini \u351?i le-au pus piedic\u259? cu ajutorul unor pr\u259?jini foarte
lungi.\par\pard\plain\hyphpar} {
De-ar fi fost mai mul\u355?i genovezi \u238?n port, f\u259?r\u259? \u238?
ndoial\u259? c\u259? \u238?nc\u259?ierarea s-ar fi transformat \u238?ntr-un
adev\u259?rat r\u259?zboi \u238?ntre vene\u355?ieni \u351?i genovezi. Numai c\u259?
\u238?n inten\u355?ia lui Giustiniani nu a fost \u238?nfruntarea cu vene\u355?
ienii, ci asigurarea securit\u259?\u355?ii caselor din port, care ar fi putut
s\u259? ia foc \u238?n cazul unui conflict mai serios. Aproape toate casele din
port sunt construite din lemn. De aceea, \u351?i cavalerii lui Lukas Notaras au
\u238?ncercat s\u259?-i \u238?ndep\u259?rteze de case pe vene\u355?ieni. Din
fericire, fiind marinari, vene\u355?ienilor le era fric\u259? de
cai.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259?ierarea a durat vreo dou\u259? ore \u351?i poate c\u259? ar mai fi
durat, dar, la apusul soarelui, a cobor\u226?t \u238?n port \u238?mp\u259?ratul
Constantin, purt\u226?nd pe cre\u351?tet coroana de aur cu pana\u351?, \u238?
mpodobit cu mantia \u238?mp\u259?r\u259?teasc\u259? de brocard verde, tunica de
purpur\u259? \u351?i cizmele de purpur\u259?. Al\u259?turi de el c\u259?l\u259?rea
bailul Vene\u355?iei \u238?n uniform\u259? de parad\u259?. Bailul l-a chemat pe
Giustiniani. Cu buzele tremur\u226?nd, \u351?i-a cerut iertare pentru vorbele
nedrepte pe care i le-a spus, \u238?mp\u259?ratul a pl\u226?ns \u351?i, \u238?n
numele lui Hristos, i-a conjurat pe latini s\u259? \u238?nceteze cu vechile lor
r\u259?fuieli. \u350?i a mai spus c\u259? dac\u259? genovezii din Pera sunt
tr\u259?d\u259?tori, nu \u238?nseamn\u259? c\u259? to\u355?i genovezii sunt
vinova\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele \u238?mp\u259?ciuitoare ale \u238?mp\u259?ratului au restabilit pacea.
Chiar \u351?i Lukas Notaras le-a apreciat \u351?i i-a \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?
at fr\u259?\u355?e\u351?te at\u226?t pe bailul Minotto, c\u226?t \u351?i pe
Giustiniani. Vechile du\u351?m\u259?nii \u351?i ne\u238?ncrederea trebuie date la o
parte, a spus el, fiindc\u259? fiecare ap\u259?r\u259?tor al ora\u351?ului
\u238?\u351?i pune via\u355?a \u238?n primejdie pentru aceea\u351?i cauz\u259?. Eu
cred c\u259? Notaras a fost sincer c\u226?nd a rostit aceste vorbe, fiindc\u259?
\u238?n entuziasmul de moment, caracterul grecilor se ridica p\u226?n\u259? la
noble\u355?e \u351?i renun\u355?are. Dar, n\u259?r\u259?vi\u355?i \u238?n politica
tradi\u355?ional\u259? a ora\u351?elor lor, Giustiniani \u351?i Minotto nu au
v\u259?zut \u238?n aceast\u259? atitudine a megaducelui dec\u226?t o fars\u259?
\u351?i l-au suspectat c\u259? ar fi g\u259?sit ocazia favorabil\u259? de a
restabili bunele rela\u355?ii cu latinii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n orice caz, to\u355?i au desc\u259?lecat. Cavalerii lui Notaras s-au \u238?
mpr\u259?\u351?tiat prin port, iar \u238?mp\u259?ratul, \u238?nso\u355?it de bailul
Vene\u355?iei, de Giustiniani \u351?i de megaducele Notaras, a f\u259?cut o
plimbare pe str\u259?du\u355?ele de acolo. Pu\u355?in c\u226?te pu\u355?in, calmul
a revenit \u351?i fiecare s-a \u238?ntors la postul s\u259?u. Doar c\u226?\u355?iva
vene\u355?ieni, care, dup\u259? ce au b\u259?ut c\u226?t au putut \u238?n memoria
lui Giacomo Coco, nemaiput\u226?ndu-se \u355?ine pe picioare de be\u355?i ce erau,
au r\u259?mas s\u259? doarm\u259? pe strad\u259?. Iar dintre genovezi, au fost unii
cu oasele at\u226?t de zdrobite, \u238?nc\u226?t a fost nevoie s\u259? fie
ajuta\u355?i s\u259? urce \u238?n b\u259?rci pentru a ajunge la cor\u259?biile lor.
Trei genovezi \u351?i doi vene\u355?ieni \u351?i-au g\u259?sit moartea \u238?n
aceast\u259? \u238?nc\u259?ierare, dar, la cererea \u238?mp\u259?ratului, s-a
hot\u259?r\u226?t ca nimeni s\u259? nu vorbeasc\u259? despre acest lucru, iar cei
cinci mor\u355?i s\u259? fie \u238?nmorm\u226?nta\u355?i
noaptea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toate aceste \u238?nfrunt\u259?ri s-au \u238?nt\u226?mplat \u238?n apropierea casei
mele. C\u226?nd totul s-a sf\u226?r\u351?it, i-am cerut voie lui Giustiniani de a
trece pe acas\u259?. Mi-a spus \u238?n\u355?eleg\u259?tor c\u259?, dup\u259?
aceast\u259? zi de suferin\u355?\u259? \u351?i umilin\u355?\u259?, nici el n-ar
avea nimic \u238?mpotriva unei cupe de vin bun. Dar cred c\u259? mai mult din
curiozitate a vrut el s\u259? vin\u259? \u238?n vizit\u259? la mine, pentru a o
vedea pe femeia mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil ne-a ie\u351?it \u238?n \u238?nt\u226?mpinare \u351?i, pe c\u226?nd descuia
poarta, ne-a povestit, tremur\u226?nd de m\u226?ndrie \u351?i entuziasm, cum l-a
lovit \u238?n cap cu o piatr\u259? pe un dulgher vene\u355?ian. Iar Giustiniani,
binevoitor, l-a l\u259?udat \u351?i mi-a spus c\u259? Manuil este un b\u259?rbat
bun \u351?i \u238?n\u355?eleg\u259?tor. Cople\u351?it de greutatea armurii sale, s-
a l\u259?sat pe un scaun cu at\u226?ta putere, \u238?nc\u226?t s-a cutremurat
toat\u259? casa, apoi a cerut, pentru numele lui Dumnezeu, s\u259? i se aduc\u259?
vin.\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am l\u259?sat pe Manuil s\u259? se ocupe de Giustiniani \u351?i m-am dus s-o caut
pe Anna, care se retr\u259?sese \u238?n camera din fundul casei. Am \u238?ntrebat-o
cu mult zel dac\u259? vrea s\u259?-l cunoasc\u259? pe vestitul Giustiniani\~ sau
dac\u259? prefera, potrivit obiceiurilor femeilor din Bizan\u355?, s\u259? nu se
arate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce s-a asigurat c\u259? nu am fost r\u259?nit de pe urma luptelor, m-a
privit mustr\u259?toare \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? \u238?\u355?i este chiar at\u226?t de ru\u351?ine de mine \u351?i
de \u238?nf\u259?\u355?i\u351?area mea \u238?nc\u226?t nu dore\u351?ti s\u259?
m\u259? prezin\u355?i nici prietenilor t\u259?i, se \u238?n\u355?elege c\u259? voi
r\u259?m\u226?ne \u238?n camera mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am asigurat-o c\u259?, dimpotriv\u259?, sunt m\u226?ndru de ea \u351?i o voi
prezenta bucuros lui Giustiniani, mai cu seam\u259? c\u259? el mi-a f\u259?g\u259?
duit s\u259? p\u259?streze t\u259?cere asupra c\u259?s\u259?toriei noastre. Apoi am
luat-o de m\u226?n\u259?, pentru a o prezenta oaspetelui nostru. Dar ea s-a smuls
din m\u226?na mea \u351?i mi-a spus cu m\u226?nie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? vrei s\u259?-\u355?i uime\u351?ti prietenii m\u226?ndrindu-te cu
mine, ar trebui s\u259? m\u259? anun\u355?i din timp, pentru a-mi aranja p\u259?rul
\u351?i a m\u259? \u238?nve\u351?m\u226?nta \u351?i \u238?mpodobi conform rangului
meu. A\u351?a cum sunt acum, nu m\u259? pot ar\u259?ta nim\u259?nui, chiar
dac\u259? doresc foarte mult s\u259?-l cunosc pe at\u226?t de vestitul
\u206?n inocen\u355?a mea, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar e\u351?ti frumoas\u259? a\u351?a cum e\u351?ti. Pentru mine, tu e\u351?
ti cea mai frumoas\u259?, cea mai minunat\u259? femeie. Cum po\u355?i vorbi oare
despre podoabe \u351?i ve\u351?minte \u238?n aceste zile de groaz\u259? \u351?i
umilin\u355?\u259?? Nimeni nu se mai uit\u259? acum la a\u351?a ceva..
\u8213? Cum? a \u238?ntrebat ea. E\u351?ti sigur? Dar tu nu cuno\u351?ti lumea,
dragul meu. Eu o cunosc mai bine, fiindc\u259? sunt femeie. Las\u259?-m\u259?
s\u259? fiu femeie! \u206?n fond, de asta te-ai c\u259?s\u259?torit cu mine, nu-i
a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
Am fost oarecum dezorientat \u351?i nu am \u238?n\u355?eles ce r\u259?u i-am
f\u259?cut de se poart\u259? a\u351?a de ciudat cu mine. \u206?n cele din urm\u259?
i-am spus :\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? F\u259? cum vrei! De crezi c\u259? a\u351?a este mai bine, r\u259?m\u226?
i \u238?n camera ta! Am s\u259?-i explic lui Giustiniani c\u259? nu po\u355?i
veni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea m-a prins de bra\u355? \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu fi prost! Voi fi gata \u238?ntr-o clip\u259?. Du-te \u351?i \u355?
ine-i de ur\u226?t s\u259? nu plece!\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici nu apucasem s\u259? plec din camer\u259? c\u259? ea \u351?i-a scos pieptenele
de filde\u351? \u351?i a l\u259?sat s\u259? i se reverse p\u259?rul de aur.
De\u351?i nu era \u238?n obiceiul meu, am b\u259?ut dintr-o singur\u259?
sorbitur\u259? o cup\u259? de vin \u351?i Giustiniani mi-a urmat exemplul. F\u259?
r\u259? \u238?ndoial\u259?, Anna avea dreptate. Femeia este diferit\u259? de
b\u259?rbat \u351?i d\u259? importan\u355?\u259? unor detalii pe care un b\u259?
rbat nu le consider\u259? importante; \u238?ncep s\u259? \u238?n\u355?eleg c\u259?
n-o cunosc prea bine pe femeia mea. Chiar \u351?i atunci c\u226?nd se afl\u259?
\u238?n bra\u355?ele mele, g\u226?ndurile ei pot r\u259?t\u259?ci departe de
g\u226?ndurile mele. \u206?n felul acesta, niciodat\u259? n-o voi putea \u238?
nt\u226?lni \u238?ntru totul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din fericire, Giustiniani nu a v\u259?zut nimic anormal \u238?n \u238?nt\u226?
rzierea Annei. Se sim\u355?ea bine \u238?n casa mea, sub un acoperi\u351?
protector. Era binevenit\u259? aceast\u259? clip\u259? de repaus dup\u259? at\u226?
tea zile de tulburat\u259? veghe pe ziduri. Dar nu era dec\u226?t o lini\u351?te
\u238?n\u351?el\u259?toare. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd se auzeau bubuiturile
tunurilor, uneori at\u226?t de puternice, \u238?nc\u226?t vinul d\u259?dea pe
dinafar\u259? cupelor. Dar era bine \u351?i n-am mai avut nici un g\u226?nd r\u259?
u \u238?n privin\u355?a capriciilor Annei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi s-a deschis u\u351?a. Giustiniani a aruncat o privire distrat\u259?, dar
deodat\u259? fa\u355?a lui a avut o expresie de autentic\u259? uimire, s-a
ridicat \u238?n picioare \u238?n timp ce tot metalul de pe armura lui a zorn\u259?
it, apoi s-a \u238?nclinat cu respect.\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna se afla \u238?n pragul u\u351?ii. Era \u238?nve\u351?m\u226?ntat\u259? \u238?
ntr-un peplos de m\u259?tase alb\u259?, prins cu o fibul\u259? din pietre pre\u355?
ioase pe um\u259?rul gol. O centur\u259? de aur incrustat\u259? cu pietre pre\u355?
ioase \u238?i punea \u238?n eviden\u355?\u259? mijlocul zvelt, iar bra\u355?ele
\u351?i picioarele erau goale. \u206?n picioare purta sandale de aur, care l\u259?
sau s\u259? se vad\u259? unghiile vopsite \u238?n ro\u351?u. Pe cap, p\u259?rul era
str\u226?ns \u238?ntr-o coafur\u259? mic\u259?, rotund\u259?, \u238?mpodobit\u259?
cu pietre pre\u355?ioase asem\u259?n\u259?toare celor de pe centur\u259? \u351?i de
pe um\u259?r. Maforionul transparent \u238?i c\u259?dea pe umeri, iar \u238?n
fa\u355?\u259? cobora p\u226?n\u259? la b\u259?rbie. Avea fa\u355?a mai alb\u259?,
buzele mai ro\u351?ii, ochii mai mari \u351?i mai str\u259?lucitori ca oric\u226?
nd. Nespus de frumoas\u259? \u351?i sfioas\u259?, ea \u351?i-a ridicat arcul
spr\u226?ncenelor de parc\u259? ar fi fost surprins\u259?. \par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? A! a exclamat ea. Dar n-am \u351?tiut c\u259? ai un
oaspete.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, cu un aer nedumerit, a \u238?ntins u\u351?or m\u226?na, iar Giustiniani
\u351?i-a aplecat grumazul de taur \u351?i i-a s\u259?rutat-o, p\u259?str\u226?ndu-
i-o o clip\u259? \u238?n m\u226?na lui \u238?n timp ce o privea
fermecat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar dup\u259? ce \u351?i-a revenit din contemplare, Giustiniani mi-a
\u8213? Jean Ange, nu m\u259? mai mir de ce erai at\u226?t de gr\u259?bit.
Dac\u259? nu \u355?i-ar fi fost so\u355?ie, as fi luptat din toate puterile ca
s\u259?-i intru \u238?n gra\u355?ii. Dar a\u351?a, nu-mi r\u259?m\u226?ne altceva
de f\u259?cut dec\u226?t s\u259? invoc\par\pard\plain\hyphpar} {
Cerul ca ea s\u259? aib\u259? o sor\u259? care s\u259?-i
semene.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Anna a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E o mare cinste pentru mine c\u259?-l pot saluta pe marele, renumitul
Giustiniani, cel cu care toat\u259? cre\u351?tin\u259?tatea se m\u226?ndre\u351?te.
Iart\u259? simplitatea ve\u351?mintelor cu care te-am \u238?nt\u226?mpinat. De-
a\u351? fi \u351?tiut c\u259? vii, m-a\u351? fi \u238?mbr\u259?cat mai
frumos.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, a\u355?intindu-\u351?i spre el privirea, a exclamat:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Ah! Dar poate m-am gr\u259?bit c\u226?nd am cedat insisten\u355?elor lui
Ioannis Anghelos. Dac\u259? nu am avut norocul s\u259? te v\u259?d mai \u238?
nainte!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu-l crede, Anna, m-am gr\u259?bit eu s\u259?-i spun. El are o femeie
la Genova, alta \u238?n Caffa \u351?i multe altele \u238?n toate porturile din
Marea Greciei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce barb\u259? frumoas\u259?, a murmurat Anna \u351?i a atins u\u351?or
barba vopsit\u259? \u238?n ro\u351?u a lui Giustiniani de parc\u259? n-ar fi putut
rezista ispitei de a o m\u226?ng\u226?ia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a umplut o cup\u259? cu vin, a gustat din ea \u351?i i-a \u238?ntins-o lui
Giustiniani, privindu-l \u238?n tot timpul acesta cu admira\u355?ie. Am sim\u355?it
c\u259? m\u259? \u238?mboln\u259?vesc de furie \u351?i de g\u226?nduri
\u8213? Dac\u259? sunt \u238?n plus, am spus eu pierdut, pot ie\u351?i \u238?n
curte. Mi se pare c\u259? am auzit ceva neobi\u351?nuit dinspre
Anna mi-a aruncat o privire complice. Abia atunci am \u238?n\u355?eles c\u259? nu-i
dec\u226?t un joc \u351?i Anna vrea, \u238?n felul ei, s\u259?-i arate lui
Giustiniani prietenia pe care i-o purtam. M-am lini\u351?tit \u351?i am z\u226?
mbit. \u350?i pe c\u226?nd ei au continuat \u238?n joac\u259? schimbul de vorbe, nu
m-am putut ab\u355?ine s\u259? n-o privesc pe Anna, clocotind de pasiune. \u350?i
am fost uimit c\u226?t de u\u351?or a putut s\u259? cucereasc\u259? prietenia
genovezului. Am cinat \u238?mpreun\u259?, iar c\u226?nd s-a ridicat s\u259? plece,
Giustiniani m-a privit cu aten\u355?ie \u351?i cu un gest maiestuos \u351?i-a scos
de la g\u226?t lan\u355?ul de comandant placat cu email.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acesta este darul meu de nunt\u259?, a rostit el \u351?i a at\u226?rnat
pre\u355?iosul lan\u355? de g\u226?tul Annei, profit\u226?nd de ocazie pentru a
atinge cu degetele lui groase umerii ei goi. Oamenii mei zic c\u259? a\u351?
fi\par\pard\plain\hyphpar} {
invincibil, a mai spus el. Dar trebuie s\u259? recunosc c\u259? tu m-ai \u238?
nvins. Acest lan\u355? \u238?\u355?i va deschide orice poart\u259?, cum nici o
sabie \u351?i nici un tun n-ar putea.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tiam c\u259?-\u351?i poate permite s\u259? fac\u259? un asemenea dar,
fiindc\u259? poseda destule coliere, pe care, \u238?mpins de nem\u259?rginita-i
vanitate, le schimba deseori. Dar aluzia ascuns\u259? \u238?n vorbele sale, care
l\u259?sa de \u238?n\u355?eles c\u259? Anna este oric\u226?nd binevenit\u259?
\u238?n vizit\u259? la el, nu mi-a pl\u259?cut deloc. Iar Anna mi se pare c\u259?
i-a mul\u355?umit cu prea mult entuziasm, r\u259?sucindu-\u351?i m\u226?inile
\u238?mprejurul g\u226?tului lui, s\u259?rut\u226?ndu-i am\u226?ndoi obrajii, ba
chiar \u351?i buzele groase.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a fost v\u259?dit mi\u351?cat, a suspinat de emo\u355?ie pentru
propria-i generozitate \u351?i ochii i s-au umplut de lacrimi. A
\u8213? I-a\u351? ceda bucuros bastonul meu de comandant so\u355?ului t\u259?u
pentru a r\u259?m\u226?ne o noapte l\u226?ng\u259? tine. Dar, pentru c\u259?
a\u351?a ceva nu se poate, \u238?i voi da liber noaptea asta \u351?i m\u259? voi
face c\u259? nu v\u259?d de va mai lipsi din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, numai
s\u259? nu fie absent atunci c\u226?nd se dau adev\u259?ratele lupte. Sunt
tenta\u355?ii pe care un b\u259?rbat trebuie s\u259? le \u238?nving\u259?. Dar
b\u259?rbatul t\u259?u n-ar fi b\u259?rbat dac\u259? i-ar rezista unei femei ca
A plecat apoi, iar eu l-am \u238?nso\u355?it p\u226?n\u259? \u238?n strad\u259?.
Numai din invidie, c\u226?nd a v\u259?zut c\u226?t sunt de ner\u259?bd\u259?tor
s\u259? m\u259? \u238?ntorc \u238?n cas\u259?, m-a nec\u259?jit \u351?i a \u238?
nceput s\u259?-mi istoriseasc\u259? o poveste lung\u259?, dar nici nu \u351?tiu ce
mi-a povestit, fiindc\u259? nu l-am putut urm\u259?ri. Dup\u259? ce, \u238?n
sf\u226?r\u351?it, a \u238?nc\u259?lecat pe cal, am alergat \u238?n cas\u259?
\u351?i am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at-o pe Anna, am s\u259?rutat-o cu
patim\u259? \u351?i iubirea mea a fost mai furioas\u259? dec\u226?t oric\u226?nd. A
fost mai str\u259?lucitoare, mai \u238?nfloritoare, mai voioas\u259?, mai
frumoas\u259? dec\u226?t oric\u226?nd. Iar \u238?n pat, \u238?n ciuda \u238?
ncerc\u259?rilor mele \u238?nd\u226?rjite, nu i-am putut scoate de la g\u226?t
lan\u355?ul de comandant al lui Giustiniani, pe care a vrut s\u259?-l p\u259?streze
ca pe un trofeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a r\u259?mas \u238?ntins\u259? pe spate \u351?i ochii ei mari au privit fix
spre tavan cu o expresie \u238?ntunecat\u259?, necunoscut\u259?, de ne\u238?n\u355?
eles.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La ce te g\u226?nde\u351?ti, dragostea mea? am \u238?ntrebat-
o.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tr\u259?iesc, exist, mi-a r\u259?spuns ea simplu. La nimic altceva nu
m\u259? g\u226?ndesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Epuizat, gol, rece, i-am contemplat frumuse\u355?ea ame\u355?itoare, g\u226?ndindu-
m\u259? la oamenii tra\u351?i \u238?n \u355?eap\u259? de turci \u351?i la cei
sp\u226?nzura\u355?i de ai no\u351?tri, la cadavre, la fe\u355?e \u238?nnegrite
\u351?i la g\u226?turi spintecate. De departe se auzeau bubuituri de tun.
Neclintite, stelele priveau spre p\u259?m\u226?nt. Frumuse\u355?ea pulberii respira
vie l\u226?ng\u259? mine cu ochii \u238?ntuneca\u355?i de triste\u355?e. Cu fiece
suflare a ei, lan\u355?urile spa\u355?iului m\u259?rginit \u351?i ale timpului
efemer s-au str\u226?ns \u351?i mai ad\u226?nc \u238?n carnea trupului meu.
l mai 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Situa\u355?ia noastr\u259? \u238?ncepe s\u259? devin\u259? disperat\u259?, \u238?n
apropiere de poarta Xyloporta, la nord de col\u355?ul zidului, turcii au \u238?
nceput construc\u355?ia unui pod plutitor care s\u259? permit\u259? leg\u259?
tura \u238?ntre tab\u259?ra sultanului \u351?i malul Perei. P\u226?n\u259? acum,
turcii sta\u355?iona\u355?i pe dealul Perei erau separa\u355?i de grosul o\u351?
tirii, neput\u226?nd comunica cu sultanul dec\u226?t dup\u259? ce \u238?nconjurau
golful prin partea lui nordic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chiar dac\u259? flota noastr\u259? nu poate s\u259? \u238?mpiedice construc\u355?
ia, \u238?n apropiere au fost ancorate imense platforme plutitoare, pe care sunt
a\u351?ezate tunuri, pentru a proteja podul. C\u226?nd podul va fi terminat,
galerele turce\u351?ti vor putea trece la atac ap\u259?rate de bateriile artileriei
plutitoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Focurile artileriei \u351?i atacurile zilnice ale turcilor asupra palisadelor ce se
repar\u259? \u238?n fiecare noapte au generat pierderi importante \u238?n r\u226?
ndurile noastre. De la o zi la alta ap\u259?rarea sl\u259?be\u351?te, \u238?n timp
ce oastea sultanului devine \u351?i mai puternic\u259?. Vestea despre asediu s-a
r\u259?sp\u226?ndit \u238?n toat\u259? Asia. \u206?nt\u259?r\u226?ta\u355?i de
dervi\u351?i fanatici, \u355?\u259?ranii \u351?i-au p\u259?r\u259?sit culturile
\u351?i p\u259?storii turmele ca s\u259? \u238?mplineasc\u259? prevestirile
Coranului, mul\u355?i dintre ei nefiind \u238?narma\u355?i dec\u226?t cu un
cu\u355?it sau cu un ciomag cu v\u226?rful plumbuit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ora\u351? vinul s-a ispr\u259?vit, iar pre\u355?ul hranei a devenit
inaccesibil pentru cei s\u259?raci. De aceea, \u238?mp\u259?ratul a reglementat
ast\u259?zi \u238?mp\u259?r\u355?irea p\u226?inii, \u238?n toate cartierele
ora\u351?ului, b\u259?tr\u226?nii au fost desemna\u355?i s\u259? aib\u259?
grij\u259? ca fiece familie de combatant \u351?i fiece ap\u259?r\u259?tor
s\u259?-\u351?i primeasc\u259? ra\u355?ia de hran\u259?, pentru a nu avea nici un
pretext de a-\u351?i p\u259?r\u259?si postul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Comandantul rezervi\u351?tilor trebuie s\u259? fac\u259? \u238?n fiecare zi turul
ora\u351?ului \u351?i, prin surprindere, apelul nominal al combatan\u355?ilor greci
de pe ziduri. Se \u238?n\u355?elege c\u259? acest ordin nu se aplic\u259?
\u206?n apropierea Por\u355?ii Harisiene, zidul s-a n\u259?ruit \u238?n multe
p\u259?r\u355?i. \u350?ubrezit de-a binelea, zidul exterior se repar\u259?
continuu, dar p\u226?n\u259? acum turcii n-au reu\u351?it s\u259? p\u259?
trund\u259? pe niciunde; \u238?n timpul nop\u355?ii este golit \u351?an\u355?ul de
ap\u259?rare \u351?i nici unul dintre materialele aruncate de turci acolo pentru a
le \u238?nlesni incursiunile nu este neglijat, put\u226?nd fi prea bine folosite
pentru \u238?nt\u259?rirea parape\u355?ilor sau pentru c\u259?ptu\u351?irea
sp\u259?rturilor din zid.\par\pard\plain\hyphpar} {
De-a lungul zidurilor b\u226?ntuie mirosul cadavrelor \u351?i mul\u355?i oameni au
surzit din pricina bubuiturilor tunurilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
3 mai 1453\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca urmare a \u238?n\u355?elegerii formale dintre Giustiniani \u351?i bailul
Vene\u355?iei, Lukas Notaras controleaz\u259? fiecare sector al zidului. Tot el
asigur\u259? \u351?i comanda ap\u259?r\u259?torilor zidului maritim, chiar
dac\u259? Giustiniani \u351?i \u238?mp\u259?ratul au \u238?ncredin\u355?at-o unui
alt comandant grec. \u206?n urma propunerii lui, pe acest zid au fost a\u351?ezate
dou\u259? tunuri mari imperiale, care s\u259? trag\u259? asupra galerelor turcilor
de pe cel\u259?lalt mal. Din p\u259?cate, b\u259?taia tunurilor nefiind prea mare,
ghiulelele au c\u259?zut \u238?n ap\u259?, f\u259?r\u259? s\u259? le aduc\u259?
turcilor nici o pagub\u259?. Turcii au ripostat tr\u259?g\u226?nd spre zidul
maritim, dar \u351?i ghiulelele lor tot \u238?n apa m\u259?rii s-au
oprit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cerul este \u238?nnorat. Ieri, dinspre Bosfor, a \u238?nceput cu putere s\u259?
bat\u259? v\u226?ntul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nainte de a se \u238?nsera, bailul Vene\u355?iei i-a convocat \u238?n marea
sal\u259? de ceremonie de la Blaherne pe to\u355?i b\u259?rba\u355?ii mai
importan\u355?i, at\u226?t pe latini, c\u226?t \u351?i pe greci, la o \u238?
ntrunire secret\u259?. Nu au fost mai mult de cincizeci de persoane. Arhon\u355?i
din diferite p\u259?r\u355?i ale ora\u351?ului au reprezentat popula\u355?ia
neactiv\u259? \u238?n acest r\u259?zboi. A fost \u351?i Lukas Notaras. Am fost
\u351?i eu, \u238?n calitate de ofi\u355?er al lui Giustiniani \u238?n zona
ap\u259?rat\u259? de vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Bailul Vene\u355?iei, care a vorbit primul, a afirmat, \u238?n numele Consiliului
celor doisprezece, c\u259? Vene\u355?ia nu i-a abandonat niciodat\u259? pe cei care
i-au cerut ajutorul. De aceea, el este sigur c\u259? din Vene\u355?ia trebuie
s\u259? fi plecat de-acum o flot\u259? armat\u259? spre Constantinopol. A mai spus
c\u259?, \u238?ntr-un fel sau altul, ar trebui luat\u259? urgent leg\u259?tura cu
aceste cor\u259?bii, care nu pot fi prea departe de ora\u351?. Bailul cuno\u351?tea
numele c\u259?pitanului flotei, Giacomo Loredano. \u350?i a spus \u238?n
continuare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? To\u355?i \u351?tim c\u259? pozi\u355?ia noastr\u259? este amenin\u355?
at\u259?, dar situa\u355?ia nu-i, \u238?n nici un caz, disperat\u259?. Timpul
lupt\u259? de partea noastr\u259?. Fiecare zi de rezisten\u355?\u259? la asediu
\u238?nseamn\u259? victorie. Fac\u259? ce-or face alte \u355?\u259?ri din Occident,
eu v\u259? spun c\u259? flota Vene\u355?iei e \u238?n drum spre noi. Pot jura
c\u259? a\u351?a este. Poate c\u259? \u351?i papa va fi \u238?nchiriat c\u226?teva
galere, poate c\u259? \u351?i regele Cataloniei va fi trimis cor\u259?biile
promise, cine \u351?tie? Presiunea politic\u259? a Ungariei ar putea avea un rol
important dac\u259? i-ar amenin\u355?a serios pe turci pe la
spate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum pe c\u226?\u355?iva dintre cei prezen\u355?i i-a pufnit r\u226?sul, indignat,
bailul Minotto \u351?i-a rotit amenin\u355?\u259?tor privirea \u238?n jur \u351?i a
\u8213? E \u238?ncurajator c\u259? veselia \u351?i r\u226?sul domnesc \u238?n
r\u226?ndurile noastre, dar nu-i nimic de r\u226?s \u238?n cele spuse de mine.
Exist\u259? dou\u259? nave inactive, fiindc\u259? \u238?n acest moment Giustiniani
nu are nevoie de cor\u259?bii. V\u226?ntul este favorabil \u351?i la noapte va
fi \u238?ntuneric. Fiind foarte mari, aceste cor\u259?bii vor reu\u351?i s\u259?
dep\u259?\u351?easc\u259? orice obstacol. Propunerea mea este ca \u238?mp\u259?
ratul Constantin s\u259? se \u238?mbarce pe una dintre aceste cor\u259?bii, s\u259?
\u238?ncerce s\u259? ia leg\u259?tura cu cor\u259?biile lui Loredan, apoi
s\u259?-\u351?i continue drumul p\u226?n\u259? \u238?n Moreea, unde s\u259?
str\u226?ng\u259? o oaste cu care s\u259? se \u238?ntoarc\u259? la Constantinopol.
Doar nu va sc\u259?dea cu nimic prestigiul \u238?mp\u259?ratului \u238?n timpul
c\u226?t va lipsi din ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a avut un z\u226?mbet amar \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n aceast\u259? propunere a ta se simte at\u226?t de renumita
tactic\u259? politic\u259? a Vene\u355?iei. Dar nu m\u259? opun. Este, \u238?ntr-
adev\u259?r, inutil ca \u206?mp\u259?ratul Constantin s\u259?-\u351?i ri\u351?te
via\u355?a \u238?n acest asediu. De aceea \u238?i ofer bucuros corabia mea. Dar
numai lui, nu \u351?i altora. Entuziasma\u355?i, c\u226?\u355?iva greci au \u238?
nceput s\u259? strige cu zel c\u259? a\u351?a-i drept \u351?i c\u259? via\u355?a
basileului Constantin este pre\u355?ioas\u259?. Pe de alt\u259? parte, nimeni nu
putea fi \u238?ncrez\u259?tor \u238?n acest plan, fiindc\u259? toat\u259? lumea
\u351?tia c\u259? \u238?nc\u259? din iarn\u259? turcii p\u259?trunseser\u259?
\u238?n Moreea, \u238?mpiedic\u226?nd plecarea micii o\u351?ti pe care fratele
\u238?mp\u259?ratului se spune c\u259? reu\u351?ise s-o alunge. Doar Notaras s-a
\u238?ntunecat la fa\u355?\u259? \u351?i a privit cercet\u259?tor \u238?n juru-i.
El a \u238?n\u355?eles bine c\u259? \u238?n absen\u355?a \u238?mp\u259?ratului
puterea urma s\u259? treac\u259? \u238?n m\u226?na vene\u355?ienilor. \u350?i
Giustiniani \u351?tia c\u259?, dac\u259? se va \u238?nt\u226?mpla a\u351?a,
ora\u351?ul va fi condus de vene\u355?ieni, cu at\u226?t mai mult dac\u259? flota
lui Loredano va reu\u351?i s\u259? ajung\u259? la Constantinopol. B\u259?nuiesc
c\u259? el \u351?i-a oferit cu at\u226?ta u\u351?urin\u355?\u259? corabia, fiind
convins c\u259? \u238?mp\u259?ratul Constantin va refuza oferta.
\u206?mp\u259?ratul Constantin , v\u259?dit mi\u351?cat de generozitatea lui
Giustiniani, i-a mul\u355?umit din toat\u259? inima \u351?i a
\u8213? Am jurat \u351?i am judecat care este drumul meu. Un p\u259?stor bun
moare \u238?mpreun\u259? cu turma sa. De aceea vreau s\u259? tr\u259?iesc \u351?i
s\u259? mor \u238?mpreun\u259? cu poporul meu. S\u259? l\u259?s\u259?m la o parte
aceast\u259? propunere \u351?i s\u259? mergem mai departe.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dup\u259? lungi discu\u355?ii, s-a hot\u259?r\u226?t, \u238?ntr-un sf\u226?r\u351?
it, s\u259? fie trimis\u259? o brigantin\u259? rapid\u259? \u238?n c\u259?utarea
flotei vene\u355?iene. Apoi \u238?mp\u259?ratul a dezv\u259?luit dezonoranta
purtare a m\u259?n\u259?stirilor, care au ascuns podoabele din aur \u351?i
argint, \u238?n ciuda \u238?n\u355?elegerii f\u259?cute \u238?nc\u259? \u238?nainte
de asediu ca obiectele pre\u355?ioase ale bisericilor \u351?i m\u259?n\u259?
stirilor s\u259? fie topite \u351?i transformate \u238?n aur. De aceea, cu inima
\u238?nc\u259?rcat\u259? de durere, va trebui s\u259? verifice toate m\u259?n\u259?
stirile, pentru c\u259? acolo se g\u259?se\u351?te aurul \u351?i argintul pe care
ora\u351?ul trebuie s\u259?-l pl\u259?teasc\u259? zilnic pentru hran\u259?. Se
spune, de asemenea, c\u259? \u238?n m\u259?n\u259?stiri se ascund mul\u355?i oameni
valizi, care nu vor s\u259? participe la ap\u259?rarea ora\u351?ului. De aceea,
poli\u355?ia de r\u259?zboi va trebui s\u259? cerceteze m\u259?n\u259?
stirile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi li s-a adresat arhon\u355?ilor ora\u351?ului astfel: \par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Trebuie s\u259? \u238?n\u355?elege\u355?i cel pu\u355?in acum c\u259?
suntem to\u355?i la fel de pierdu\u355?i \u351?i c\u259? nu mai exist\u259? nici o
deosebire \u238?ntre boga\u355?i \u351?i s\u259?raci, \u238?ntre nobili \u351?i
oamenii de r\u226?nd, c\u259? pe to\u355?i deopotriv\u259? ne a\u351?teapt\u259?
moartea \u351?i sclavia; \u238?n van v\u259? p\u259?stra\u355?i bog\u259?\u355?iile
\u351?i v\u259? ascunde\u355?i \u238?n locuri t\u259?inuite aurul \u351?i argintul.
Nu exist\u259? bog\u259?\u355?ie cu care s\u259? v\u259? pute\u355?i salva
via\u355?a. Dac\u259? \u238?i vom \u238?nvinge pe turci, v\u259? f\u259?g\u259?
duiesc c\u259? v\u259? voi \u238?napoia de patru ori mai mult aur dec\u226?t aurul
pe care sunte\u355?i dispu\u351?i s\u259? mi-l \u238?mprumuta\u355?i. Iar de vom fi
\u238?nvin\u351?i, nu mai are nici o importan\u355?\u259?, fiindc\u259? turcii
v\u259? vor lua tot, chiar \u351?i via\u355?a. V\u259? rog, v\u259? conjur s\u259?
va \u238?nfr\u226?nge\u355?i cupiditatea \u351?i s\u259? da\u355?i aurul vostru
pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului! Al\u355?ii \u238?\u351?i dau s\u226?ngele
\u351?i via\u355?a lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nobilii arhon\u355?i, care se uitau fix doar spre pardoseala de marmur\u259?
\u238?nnegrit\u259? de focurile vene\u355?ienilor, n-au spus
La miezul nop\u355?ii, ocrotit\u259? de \u238?ntuneric \u351?i de puternicul
v\u226?nt favorabil, o brigantin\u259? cu doisprezece voluntari la bord a p\u259?
r\u259?sit portul. Marinarii, \u238?mbr\u259?ca\u355?i \u238?n ve\u351?minte
turce\u351?ti, au \u238?n\u259?l\u355?at pe catarg steagul sultanului, pentru a
putea trece cu bine prin str\u226?mtoarea Gallipoli. Semnalele de plecare \u351?i
de sosire ale cor\u259?biilor turce\u351?ti sunt bine cunoscute flotei noastre, de
aceea toat\u259? lumea sper\u259? c\u259? brigantin\u259? va reu\u351?i s\u259? se
strecoare pe l\u226?ng\u259? turci f\u259?r\u259? a fi b\u259?gat\u259? \u238?n
seam\u259? \u351?i c\u259? va \u238?nt\u226?lni flota vene\u355?ian\u259?
comandat\u259? de Loredano.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar, dac\u259? ar fi vrut, cor\u259?biile permanent ancorate \u238?n Arhipelagul
Grecesc ar fi putut ajunge de mult la Constantinopol. Sau poate c\u259? Signoria se
teme ca at\u226?t de costisitoarele cor\u259?bii s\u259? nu cad\u259? \u238?ntr-o
capcan\u259? dac\u259? le vor trimite \u238?ncoace, fiindc\u259?, lipsite de
flot\u259?, stabilimentele de nego\u355? ale vene\u355?ienilor din insulele
grece\u351?ti risc\u259? s\u259? ajung\u259? pe m\u226?na turcilor. Dac\u259?,
\u238?n virtutea \u238?n\u355?elegerilor semnate cu Vene\u355?ia, \u238?mp\u259?
ratul Constantin nu ar fi impus cor\u259?biilor sosite din Marea Neagr\u259?
s\u259? participe la ap\u259?rarea ora\u351?ului, poate c\u259? n-am fi avut nici o
corabie vene\u355?ian\u259? de partea noastr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar bailul Minotto a afirmat \u238?ncrez\u259?tor: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? Vene\u355?ia l-ar putea abandona pe \u238?mp\u259?rat \u351?i ar
putea face abstrac\u355?ie de Constantinopol, \u238?n nici un caz nu \u351?i-ar
putea abandona nici poporul, nici bogata \u238?nc\u259?rc\u259?tur\u259? a
cor\u259?biilor re\u355?inute \u238?n Bizan\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Starea de spirit a locuitorilor ora\u351?ului s-a \u238?mbun\u259?t\u259?\u355?it
de c\u226?nd s-a r\u259?sp\u226?ndit zvonul c\u259? flota salvatoare este \u238?n
drum spre Constantinopol \u351?i c\u259? ungurii \u238?i vor ataca din spate pe
turci. De-ar fi fost a\u351?a! Numai c\u259? Occidentul ne-a p\u259?r\u259?
sit.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-au cam s\u259?turat occidentalii de noi. Pentru c\u259? noi avem alt\u259?
limb\u259?, alte litere, alt\u259? credin\u355?\u259?, alt\u259? filozofie. Pentru
c\u259? de ei ne separ\u259? sute de ani de invidie, du\u351?m\u259?nie \u351?i
ne\u238?ncredere. S\u259?rac\u259?, roas\u259? de viermi, din ce \u238?n ce mai
str\u226?ns\u259? \u238?ntre zidurile sale, noua Rom\u259?, st\u259?p\u226?na de
alt\u259?dat\u259? a lumii, nu mai este acum altceva dec\u226?t ruda s\u259?
rac\u259?. Ar trebui s\u259? mul\u355?umeasc\u259? supus\u259? pentru p\u226?inea
pe care al\u355?ii i-ar oferi-o din mil\u259?. Niciodat\u259?. Niciodat\u259?. Mai
bine s\u259? ne risipim \u238?mpreun\u259? cu aceast\u259? lume pierdut\u259?,
s\u259? murim \u238?n ritmul tobelor infernale din jur, dorindu-ne doar amintirea
ve\u351?nic\u259?, \u238?n spatele purpurei imperiale sunt o mie de ani. \u206?
mp\u259?ra\u355?ii \u351?i regii Europei, barbari de dispre\u355?uit, s-au
ridicat \u238?n umbra gloriei noastre, \u238?n urma noastr\u259? este prima
comunitate cre\u351?tin\u259?. \u350?i mai veche dec\u226?t Biserica lui Hristos
este filozofia lui Aristotel \u351?i a lui Platon. Ei l-au ales pe Aristotel, noi
pe Platon.\par\pard\plain\hyphpar} {
E s\u259?tul Occidentul de noi. Chiar dac\u259? ajutorul lui ar sosi, oare ce
importan\u355?\u259? ar mai avea? Am v\u259?zut-o \u238?nc\u259? \u238?nainte de
Varna. Am v\u259?zut-o \u238?mpreun\u259? cu armata crucia\u355?ilor, c\u226?nd cu
o patim\u259? clocotitoare cardinalul Cesarini a vrut s\u259? schimbe \u238?n fapte
idealurile n\u259?ruite. El, cel care visase c\u226?ndva la democratizarea
Bisericii \u351?i la pacea popoarelor, \u238?n ultimele luni ale vie\u355?ii era
preg\u259?tit pentru o fals\u259? lumin\u259?. Obrajii lui peste m\u259?sur\u259?
de sub\u355?i nu mai puteau s\u259? ascund\u259? craniul de mort. Doar ochii \u238?
i str\u259?luceau. Din Occident, \u238?l urmaser\u259? doar c\u226?\u355?iva
cavaleri, t\u226?lhari \u351?i oameni boga\u355?i, doritori de coroane
nobiliare. \u350?i ungurii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i ungurii. I-am v\u259?zut c\u226?nd smulgeau b\u259?rbile preo\u355?ilor
s\u259?raci din satele bulgare. I-am v\u259?zut cum \u238?i loveau cu sabia,
dobor\u226?ndu-i la p\u259?m\u226?nt, pe c\u259?lug\u259?rii greci. Foloseau
bisericile ortodoxe drept grajduri pentru caii lor, iar c\u226?nd plecau mai
departe le d\u259?deau foc. Doar au p\u226?ng\u259?rit \u351?i au jefuit odoarele
sfinte ale bisericilor. Sf\u226?r\u351?it de oboseala cruciadei, istovit de frig
\u351?i foame, cu inima amor\u355?it\u259?, atunci n-am putut g\u226?ndi a\u351?a.
Acum, c\u226?nd p\u259?m\u226?ntul se zguduia clip\u259? de clip\u259? de focurile
tunurilor \u351?i zidurile Constantinopolului se pr\u259?bu\u351?esc \u238?ncet,
\u238?n inima mea se \u238?ntoarce imaginea vie a tuturor celor v\u259?zute atunci.
A\u351?a arat\u259? de fapt ajutorul Occidentului, care, p\u226?n\u259? la
urm\u259?, a transformat c\u226?mpia Varnei \u238?ntr-un pustiu populat de
cadavre.\par\pard\plain\hyphpar} {
Puternic, v\u226?ntul de nord-est a \u238?mpins p\u226?nzele brigantinei cu
pavilionul sultanului pe catarg. Dincolo de pragul mor\u355?ii, \u238?mpreun\u259?
cu speran\u355?ele noastre cele de pe urm\u259?. Dar inima \u238?mi spune
c\u259? \u238?mplinirea speran\u355?elor noastre \u238?nseamn\u259? stingerea lumii
noastre, cortegiul ei de moarte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Atotputernice Doamne, \u238?ndur\u259?torule M\u226?ntuitor, Sf\u226?nt\u259?
Fecioar\u259?, alunga\u355?i din inima mea cuvintele: Mai bine turbanul turcilor
dec\u226?t tiara pontifical\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
O astfel de alternativ\u259? nu exist\u259?. Nu poate s\u259? existe. E doar
dorin\u355?a dezn\u259?d\u259?jduit\u259? de a tr\u259?i, un mod de a te \u238?
n\u351?ela pe tine \u238?nsu\u355?i, un instinct josnic de a r\u259?m\u226?ne
\u238?n via\u355?\u259?. Nu mai am de ales dec\u226?t \u238?ntre temporalitate
\u351?i ve\u351?nicie. \u206?ntre lumea oamenilor \u351?i lumea lui Dumnezeu. Oare
de ce \u238?ncerc s\u259? m\u259? conving f\u259?r\u259? \u238?ncetare, c\u226?nd
eu \u238?nsumi, pe ascuns, m\u259? \u238?ndoiesc de adev\u259?rul
meu?\par\pard\plain\hyphpar} {
E u\u351?or s\u259? g\u226?nde\u351?ti c\u226?nd e\u351?ti singur, e u\u351?or
s\u259? scrii. \u350?i s\u259? mori e u\u351?or c\u226?nd e\u351?ti singur pe
ziduri \u351?i moartea secer\u259? \u238?mprejurul t\u259?u. Plin de funingine este
p\u259?m\u226?ntul dincolo de ziduri \u351?i ars de tunuri c\u226?t cuprinzi cu
ochii. La fiecare rafal\u259?, de pe pere\u355?ii somptuoaselor s\u259?li ale
Palatului Blahernelor se desprind pl\u259?ci de marmur\u259? netede ca sticla. E
u\u351?or s\u259? r\u259?t\u259?ce\u351?ti de unul singur prin palatul \u238?
mp\u259?ra\u355?ilor \u351?i s\u259? a\u351?tep\u355?i moartea c\u226?nd vidul din
jur te \u238?mpinge \u238?n pr\u259?pastia trecutului
ireversibil.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ast\u259?zi am trecut din nou pe acas\u259?. Ca s\u259? m\u259? cufund \u238?n
vidul ochilor ei c\u259?prui, s\u259?-i ating trupul cu v\u226?rful degetelor,
s\u259? m\u259? bucur de c\u259?ldura vie\u355?ii, de frumuse\u355?ea ei care se va
pierde... doar at\u226?t... clocotul p\u259?tima\u351? al s\u226?ngelui s\u259?-mi
alunge g\u226?ndurile disperate, totul s\u259? fie altfel dec\u226?t
este.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? Varna, timp de \u351?apte ani am tr\u259?it ca un c\u259?lug\u259?r. Nu
pentru c\u259? a\u351? fi f\u259?cut un leg\u259?m\u226?nt, nu pentru c\u259?
a\u351? fi t\u226?njit dup\u259? puritate, doar pentru mine am f\u259?cut-o.
Animalele mi se supuneau \u351?i aveau \u238?ncredere \u238?n mine. Mehmet mi-a dat
un nume: Cel care nu poate fi corupt. Murad \u238?mi d\u259?duse un nume: \u238?
ngerul. A fost o vreme c\u226?nd credeam c\u259? \u238?ngerii tr\u259?iesc printre
oameni, ne\u351?tiindu-\u351?i \u238?ngerimea, \u351?i c\u259? doar semne
ascunse \u238?i deosebesc de ceilal\u355?i oameni. \par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259?-i a\u351?a, cine \u351?tie? Ce \u351?tim noi oare despre tainele
Creatorului? Poate c\u259? din stele ne privesc lumi g\u226?nditoare ce ne
influen\u355?eaz\u259? f\u259?r\u259? s\u259? \u351?tim. Poate c\u259?, str\u259?
b\u259?t\u226?nd clipa c\u226?nd suntem fe\u355?i, razele stelelor ne hot\u259?
r\u259?sc destinul \u238?nc\u259? din uterul mamei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?nger nu sunt. Sunt doar un om. Anna Notaras m-a \u238?nv\u259?\u355?at
c\u259? sunt om. Nu exist\u259? nici un regret \u238?n melancolia de nerostit a
clipei c\u226?nd, ating\u226?ndu-i trupul alb, simt profunzimile c\u259?derii. Nu-
mi pare r\u259?u. Pleoapele \u238?nchise, cu transparen\u355?a lor albastr\u259?,
genele lungi, umede de lacrimile pasiunii, respira\u355?ia vie\u355?ii, trupul ei
zvelt pe care-l str\u226?ng la piept... Nu, nu-mi pare r\u259?u. Dar o melancolie
de nespus \u238?mi st\u259?p\u226?ne\u351?te fiin\u355?a \u351?i mi-e dor de clipa
c\u226?nd m\u259? voi elibera din \u238?nchisoarea trupului
Dintr-o \u238?nchisoare \u238?n alta... toat\u259? via\u355?a. S\u259? fie ea
ultima mea \u238?nchisoare?\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd st\u259?m \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?a\u355?i, c\u226?nd r\u259?suflarea
\u238?mi m\u226?ng\u226?ie fa\u355?a ca un suspin, atunci este bine. Dar c\u226?
nd \u238?ncepe s\u259? vorbeasc\u259?, armonia dispare. Numai prin mijlocirea
trupurilor noastre ne putem \u238?n\u355?elege. Sunt de ajuns doar c\u226?teva
cuvinte ca s\u259? ne jignim unul pe altul, c\u226?teva cuvinte ca s\u259? ne
privim cu du\u351?m\u259?nie. Str\u259?ini cu priviri m\u226?niate, c\u226?nd din
obrajii no\u351?tri \u238?nc\u259? nici nu a apucat s\u259? se sting\u259?
flac\u259?ra pasiunii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea nu a \u238?n\u355?eles de ce trebuie s\u259? mor. De-a\u351? fi dorit s\u259?
tr\u259?iesc, a\u351? fi tr\u259?it.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Onoarea? a spus ea ast\u259?zi. Un cuv\u226?nt detestabil. Un cuv\u226?nt
absurd. Nu tot onoare este \u351?i gloria sultanului Mehmet? Nu sunt oameni de
onoare chiar \u351?i acei cre\u351?tini care \u351?i-au p\u259?r\u259?sit
credin\u355?a, \u351?i-au \u238?nf\u259?\u351?urat capetele \u238?n turbane \u351?i
au trecut de partea turcilor? Ce este onoarea pentru cel \u238?nvins? Doar \u238?
nving\u259?torul are onoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbim despre lucruri diferite. Nu ne putem \u238?n\u355?elege unul pe
altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea este perseverent\u259?. \u350?i-a \u238?nfipt unghiile \u238?n bra\u355?ul
meu de parc\u259? ar vrea s\u259? m\u259? oblige s\u259? g\u226?ndesc ca ea. \u350?
i a rostit cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u259? lup\u355?i pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului pot \u238?n\u355?
elege. Dar la ce bun s\u259? mori sau s\u259? cazi prizonier dup\u259? ce zidurile
se vor pr\u259?bu\u351?i \u351?i turcii vor cuceri ora\u351?ul? \u206?nseamn\u259?
c\u259? e\u351?ti grec doar pe jum\u259?tate, dac\u259? nu pricepi c\u259? orice om
\u238?\u351?i este sie\u351?i mai aproape.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? \u238?n\u355?elegi pentru c\u259? nu m\u259? cuno\u351?ti. Dar
ai rostit un adev\u259?r, \u238?mi sunt mie \u238?nsumi mai aproape. Deci trebuie
s\u259? m\u259? supun mie.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i eu? m-a \u238?ntrebat ea pentru a suta oar\u259?. \u206?
nseamn\u259? c\u259? nu m\u259? iube\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i drept, eu pot s\u259? rezist ispitei, i-am spus eu. Dar nu m\u259?
\u238?mpinge \u238?n bra\u355?ele disper\u259?rii! Iubirea mea, singura mea iubire,
te rog, nu m\u259? aduce la disperare!\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a atins t\u226?mplele, s-a uitat \u238?n ochii mei cu ochi sc\u226?nteietori,
mustr\u259?tori \u351?i a spus \u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De-a\u351? putea deschide fruntea ta, de-a\u351? putea vedea g\u226?ndurile
tale ascunse! Nu e\u351?ti acela care am crezut eu c\u259? e\u351?ti. Cine e\u351?
ti? Eu n-am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at dec\u226?t trupul t\u259?u. Dar pe tine
nu te-am \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at niciodat\u259?. Te ur\u259?sc! O, Doamne,
ce mult te ur\u259?sc!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am rugat-o:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? D\u259?ruie\u351?te-mi doar aceste c\u226?teva zile scurte, doar acest
r\u259?gaz de o clip\u259?. Poate c\u259? vor trece sute de ani p\u226?n\u259?
s\u259?-\u355?i v\u259?d iar\u259?\u351?i ochii, p\u226?n\u259? ne vom re\u238?
nt\u226?lni. Ce r\u259?u \u355?i-am f\u259?cut, de m\u259? chinuie\u351?ti at\u226?
ta?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu exist\u259? nici trecut, nici viitor. Nu vreau s\u259? m\u259? am\u259?
gesc cu vise, nu vreau s\u259? tr\u259?iesc \u238?n \u238?nchipuire, pe mine nu
m\u259? mul\u355?ume\u351?te filozofia nebunilor. Vreau s\u259? tr\u259?iesc
via\u355?a asta. Iar pe tine,\par\pard\plain\hyphpar} {
\u238?n via\u355?a asta te vreau. Ioannis Anghelos, oare nu \u238?n\u355?elegi?
Dac\u259? m\u259? \u238?ncr\u226?ncenez \u238?mpotriva ta este pentru c\u259? vreau
s\u259? tr\u259?ie\u351?ti. De aceea trebuie s\u259? te r\u259?scolesc, \u351?i am
s-o fac p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259?. Nu te pot ierta. Nici pe mine nu
m\u259? pot ierta, nici pe tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i eu i-am spus istovit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E greu de purtat coroana.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea nu a \u238?n\u355?eles ce am vrut s\u259? spun.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi a fost o zi nelini\u351?tit\u259?. Loviturile de moarte ale tunurilor
nu au \u238?ncetat o clip\u259? s\u259? bat\u259?. S-au zguduit cerul \u351?i
p\u259?m\u226?ntul. Din dou\u259? \u238?n dou\u259? ore, bubuiturile tunului cel
mare au acoperit toate celelalte zgomote. De la Marea Marmara p\u226?n\u259? \u238?
n port se cutremur\u259? zidurile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii sunt neistovi\u355?i. Dinspre tab\u259?ra lor nu \u238?nceteaz\u259?
nicic\u226?nd larma \u351?i r\u259?p\u259?itul tobelor. Dervi\u351?ii zbiar\u259?
cu at\u226?ta furie, \u238?nc\u226?t glasurile lor r\u259?zbat p\u226?n\u259?
dincolo de ziduri. De \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare se apropie dans\u226?nd
\u351?i \u238?nv\u226?rtindu-se \u351?i nu \u238?nceteaz\u259? s\u259? se
roteasc\u259? pe c\u259?lc\u226?ie nici dac\u259? sunt str\u259?pun\u351?i de
s\u259?ge\u355?i, de parc\u259? n-ar sim\u355?i durerea. Grecilor le este
team\u259? de ei \u351?i-i \u238?ndeamn\u259? pe preo\u355?i \u351?i pe c\u259?
lug\u259?ri s\u259? se apropie de ziduri \u351?i s\u259?-i blesteme.
Nici nu m\u259? pot g\u226?ndi s\u259? p\u259?r\u259?sesc zidul, \u238?n toate cele
patru p\u259?r\u355?i spre care tunurile mari \u238?\u351?i \u238?ndreapt\u259?
focul, zidul exterior este complet n\u259?ruit, iar \u238?n zidul mare interior
sp\u259?rturile se l\u259?rgesc. Cum tunurile nu-\u351?i \u238?nceteaz\u259? nici o
clip\u259? bombardamentul, este imposibil de reparat ceva \u238?n timpul zilei.
Doar noaptea se construiesc \u351?i se refac palisade. \u206?n fiecare rev\u259?
rsat de zori, \u238?n fa\u355?a turcilor se \u238?nal\u355?\u259? zidul exterior
\u238?ncropit peste noapte, care ap\u259?r\u259? ora\u351?ul. Saci plini cu surcele
\u351?i cu p\u259?m\u226?nt \u238?nlocuiesc crenelurile. Ghiulelele le d\u259?
r\u226?m\u259? din nou, dar se \u238?mpiedic\u259? de sacii cu l\u226?n\u259?
\u351?i cu iarb\u259? \u351?i cad \u238?nfig\u226?ndu-se \u238?n p\u259?m\u226?nt,
f\u259?r\u259? s\u259? fi pricinuit vreo stric\u259?ciune.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Johannes Grant, saxonul, pretinde c\u259? tunurile turcilor dau semne de
oboseal\u259?, fiindc\u259? de cele mai multe ori ghiulelele zboar\u259? peste
ziduri la nimereal\u259? nepricinuind vreo pagub\u259? important\u259?. Un tun
uzat, spune el, e greu de manevrat \u351?i, \u238?n acela\u351?i timp, periculos
pentru servan\u355?i, \u238?n special pentru cel care aprinde fitilul. Dar \u238?n
fiecare zi, din spatele dealului se \u238?nal\u355?\u259? o lumin\u259? ro\u351?
iatic\u259? deasupra turn\u259?toriei improvizate a lui Orban \u351?i se aude cum
curge metalul topit \u351?i se aud \u351?i loviturile de ciocan care izbesc \u238?n
formele de turnare, pentru a le elibera \u238?n vederea unei alte turn\u259?
ri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ora\u351? lipse\u351?te uleiul pentru preg\u259?tirea m\u226?nc\u259?rii.
Cei mai lovi\u355?i de aceast\u259? lips\u259? sunt s\u259?racii. Dar din Pera,
\u238?n fiecare zi sosesc \u238?n tab\u259?ra turcilor c\u259?rucioare \u238?
nc\u259?rcate cu butoaie de ulei, care sunt v\u259?rsate \u238?n gurile \u238?
ncinse ale tunurilor. Nici un asediu nu l-a costat at\u226?t de mult pe vreun
sultan. Dar Mehmet nu se sfie\u351?te s\u259? foloseasc\u259? chiar \u351?i averile
vizirilor \u351?i dreg\u259?torilor lui. \u206?n tab\u259?ra lui sunt destui
bancheri din diferite \u355?\u259?ri, \u351?i greci, care au \u238?ncredere \u238?n
el \u351?i-l \u238?mprumut\u259? cu bani. Umbl\u259? vorba c\u259? genovezii din
Pera ar cump\u259?ra de la creditorii sultanului pergamente care atest\u259?
diferitele sume de bani \u238?mprumutate, care sunt mai sigure, zic ei, dec\u226?t
l\u259?zile \u351?i casetele ce pot fi furate oric\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Nelini\u351?tit\u259? zi. Mul\u355?i mor\u355?i \u351?i r\u259?ni\u355?i. Dar
locuitorii ora\u351?ului se m\u226?ng\u226?ie cu iluzia unei ciudate siguran\u355?
e. At\u226?t de repede \u238?\u351?i schimb\u259? starea de spirit! \u206?n acest
moment toat\u259? lumea a\u351?teapt\u259? flota vene\u355?ian\u259? \u351?i oastea
ungurilor. Femeile \u351?i copiii umbl\u259? pe str\u259?zi \u351?i m\u259?
soar\u259? din ochi proiectilele de piatr\u259? c\u259?zute \u238?n ora\u351?,
minun\u226?ndu-se continuu de m\u259?rimea lor
extraordinar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sultanul este t\u226?n\u259?r, spune lumea. Dar ora\u351?ul nostru
rezist\u259? de o mie de ani la atacurile tuturor celor care au vrut s\u259?-l
cucereasc\u259? \u351?i va mai rezista. Are s\u259?-\u351?i piard\u259? el r\u259?
bdarea sultanul \u351?i are s\u259?-ncerce s\u259? d\u259?r\u226?me zidurile cu
capul. Tot at\u226?t de mare-i va fi disperarea precum \u238?i este acum
entuziasmul. Nu mai e mult \u351?i are s\u259?-\u351?i mu\u351?te \u351?i m\u226?
inile de necaz, c\u226?nd i se va sc\u226?rbi de r\u259?zboi \u238?ntregii lui
o\u351?tiri \u351?i c\u226?nd ienicerii se vor revolta.\par\pard\plain\hyphpar} {
E drept c\u259? \u238?n timpul nop\u355?ii trecute au traversat \u351?an\u355?ul
\u238?not c\u226?\u355?iva b\u259?rba\u355?i care au fugit din tab\u259?ra
sultanului \u351?i i-au \u238?nfl\u259?c\u259?rat cu povestirile lor pe grecii care
repar\u259? zidul. Ei s-au ab\u259?tut de la disciplina impus\u259? \u351?i au
fugit de team\u259? s\u259? nu fie pedepsi\u355?i, a\u351?a au spus. \u350?i au mai
spus c\u259? \u238?n tab\u259?ra turcilor toat\u259? lumea este nemul\u355?
umit\u259?, c\u259? p\u226?inea nu ajunge pentru toat\u259? oastea, c\u259?
brutarii sultanului amestec\u259? praf \u238?n f\u259?ina din care prepar\u259?
p\u226?inea \u351?i c\u259? jum\u259?tate din solda\u355?i sufer\u259? de dureri
\u238?n p\u226?ntece \u351?i au febr\u259?. \u350?i au mai povestit despre
prevestirile proaste pe care le anun\u355?\u259? dervi\u351?
F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259? c\u259? \u238?n spatele pove\u351?tilor lor se
ascunde ceva. Fie c\u259? au vorbit astfel pentru a ob\u355?ine \u238?ncrederea
alor no\u351?tri, fie c\u259? sultanul \u238?nsu\u351?i i-a trimis pentru a r\u259?
sp\u226?ndi zvonuri false \u238?n ora\u351?, ca s\u259? ne sl\u259?beasc\u259?
vigilen\u355?a. Altfel, toat\u259? \u238?nt\u226?mplarea nu-i dec\u226?t un soi de
curaj nebun. C\u226?\u355?iva turci se simt mai \u238?n siguran\u355?\u259? \u238?
ntr-un ora\u351? asediat dec\u226?t \u238?n tab\u259?ra sultanului, asta-i greu de
Pu\u355?in dup\u259? miezul nop\u355?ii a \u238?nceput infernul. Poate c\u259?
treizeci de mii de oameni au luat cu asalt zidurile ora\u351?ului. Punctul cel mai
amenin\u355?at a fost sectorul lui Giustiniani din dreptul Por\u355?ii Sf\u226?
ntului Roman, unde tunul cel mare a pricinuit stric\u259?ciuni imense zidului
exterior, ba chiar \u351?i zidului cel mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n perfect\u259? ordine, f\u259?r\u259? s\u259? fac\u259? nici un zgomot,
asediatorii, \u238?narma\u355?i cu sc\u259?ri de asalt \u351?i c\u226?rlige prinse
de l\u259?nci, au reu\u351?it s\u259? treac\u259? peste \u351?an\u355?ul care
fusese umplut cu p\u259?m\u226?nt, mai \u238?nainte s\u259? fie dat\u259? alarma.
Apoi au \u238?n\u259?l\u355?at sc\u259?ri pentru a escalada zidurile; \u238?
nnebuni\u355?i de team\u259?, lucr\u259?torii care reparau zidul au luat-o la
goan\u259?. P\u259?str\u226?ndu-\u351?i s\u226?ngele rece \u238?n fa\u355?a
situa\u355?iei nea\u351?teptate, Giustiniani a reu\u351?it s\u259? o redreseze.
Mugind ca un taur, s-a aruncat \u238?n lupt\u259? \u351?i, cu spada lui grea \u355?
inut\u259? cu ambele m\u226?ini, a \u238?nceput s\u259?-i secere pe turcii
ajun\u351?i pe creasta zidului, \u238?n acela\u351?i moment au fost aprinse
tor\u355?ele \u351?i ceaunele cu smoal\u259?. Zidul s-a luminat ca
ziua.\par\pard\plain\hyphpar} {
Strig\u259?tele lui Giustiniani erau at\u226?t de puternice, \u238?nc\u226?t
acopereau r\u259?p\u259?itul tobelor \u351?i urletele turcilor. C\u226?nd a v\u259?
zut c\u226?t de mare era num\u259?rul asediatorilor turci, Giustiniani a trimis
s\u259? fie chemat\u259? \u238?n ajutor trupa de rezerv\u259?. Dup\u259? dou\u259?
ore de lupt\u259? cr\u226?ncen\u259? a mai fost \u238?nc\u259? nevoie de oameni, de
aceea au venit \u238?n ajutor \u351?i cei din p\u259?r\u355?ile cele mai solide ale
zidului. Dup\u259? atacul oarecum confuz de la \u238?nceput, turcii au atacat mai
organizat, \u238?n valuri de c\u226?te o mie de oameni. T\u226?r\u226?ser\u259?
p\u226?n\u259? aproape de \u351?an\u355? o mul\u355?ime de tunuri u\u351?oare,
fiindc\u259? inten\u355?ionaser\u259? s\u259? ne \u355?in\u259? \u238?n spatele
merloanelor, sub amenin\u355?area loviturilor de tun \u351?i a s\u259?ge\u355?ilor
lansate de arca\u351?i. Dar, ap\u259?ra\u355?i de armurile lor de fier, oamenii lui
Giustiniani au format un adev\u259?rat zid viu. Sc\u259?rile de asalt au fost
r\u259?sturnate, iar turcii care \u238?naintau spre zid grupa\u355?i \u238?n
forma\u355?ii de broasc\u259? \u355?estoas\u259?, ale c\u259?ror scuturi ridicate
deasupra capetelor erau ca ni\u351?te carapace protectoare, au fost \u238?
mpro\u351?ca\u355?i cu plumb topit \u351?i smoal\u259? clocotit\u259?. Forma\u355?
iile s-au rupt \u351?i arca\u351?ii de pe ziduri i-au lovit de moarte cu s\u259?
ge\u355?ile.\par\pard\plain\hyphpar} {
E greu de spus c\u226?\u355?i turci au murit noaptea trecut\u259?. \u206?n
ora\u351?, Giustiniani a l\u259?sat s\u259? se \u238?n\u355?eleag\u259? c\u259?
mormanul de cadavre s-a \u238?n\u259?l\u355?at p\u226?n\u259? la \u238?n\u259?
l\u355?imea zidului exterior, dar acest lucru l-a f\u259?cut doar pentru ridicarea
moralului grecilor. Oric\u226?t de mare ar fi fost num\u259?rul turcilor uci\u351?
i, tot n-ar fi compensat pierderea latinilor omor\u226?\u355?i cu zbur\u259?
tur\u259? de plumb aruncat\u259? de tunurile mici sau a celor tra\u351?i de
asediatori cu c\u226?rligele de pe zid.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n compara\u355?ie cu acest ultim atac, toate celelalte atacuri de p\u226?
n\u259? acum au fost doar un joc. Noaptea trecut\u259? sultanul nu s-a mai jucat,
ci a trimis la atac o parte important\u259? a o\u351?tirii. La Blaherne, primejdia
n-a fost prea mare. Sc\u259?rile de asalt ale turcilor s-au dovedit prea joase
pentru \u238?n\u259?l\u355?imea zidului. De aceea, bailul Vene\u355?iei m-a trimis
la Giustiniani cu c\u226?\u355?iva oameni \u238?n ajutor, ca \u351?i vene\u355?
ienii s\u259? aib\u259? partea lor de glorie \u238?n respingerea
atacului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chiar \u238?n momentul c\u226?nd am ajuns noi acolo, un ienicer cu o statur\u259?
impun\u259?toare reu\u351?ise s\u259? ating\u259? creasta zidului. Cu un
strig\u259?t triumf\u259?tor el \u351?i-a chemat congenerii \u351?i s-a aruncat
asupra lui Giustiniani. Genovezii \u238?n armuri de fier au fost nevoi\u355?i
s\u259? se dea la o parte din calea lui, at\u226?t de uria\u351? era ienicerul.
Genovezul, care se ap\u259?ra dintr-o pozi\u355?ie incomod\u259?, de pe o parte
n\u259?ruit\u259? a zidului, mai joas\u259? dec\u226?t restul, se afla \u238?ntr-o
situa\u355?ie disperat\u259?, dar, pe nea\u351?teptate, un grec, f\u259?r\u259?
nici un fel de pieptar de protec\u355?ie, a s\u259?rit u\u351?or \u238?n spatele
ienicerului \u351?i i-a retezat un picior cu o lovitur\u259? rapid\u259? de
bard\u259?. Dup\u259? aceea, lui Giustiniani i-a fost u\u351?or s\u259?-l omoare.
Giustiniani l-a r\u259?spl\u259?tit cu generozitate pe salvatorul s\u259?u, dar a
spus c\u259? ar fi preferat s\u259? se descurce singur, c\u259? doar este cu un cap
mai \u238?nalt dec\u226?t al\u355?i b\u259?rba\u355?i \u351?i mare c\u226?t un
taur.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urm\u259?rit lupta la lumina tor\u355?elor \u351?i a s\u259?ge\u355?ilor ce
zburau aprinse, \u238?ntr-o larm\u259? asurzitoare \u351?i \u238?ntr-o stare de
total\u259? confuzie. Atacurile turcilor au devenit din ce \u238?n ce mai
violente \u351?i a fost nevoie de mult\u259? energie pentru a le respinge. Sabia
mea s-a n\u259?cl\u259?it de s\u226?nge. C\u226?nd turcii au dat primele semne de
oboseal\u259? \u351?i au \u238?nceput s\u259? se retrag\u259?, ap\u259?reau zorii,
iar eu eram epuizat \u351?i abia de-mi mai puteam ridica bra\u355?ul. Dar nu am
fost r\u259?nit, \u238?n aceast\u259? privin\u355?\u259?, pot spune c\u259? aveam
de ce s\u259? fiu mai fericit dec\u226?t mul\u355?i al\u355?ii. Giustiniani s-a
ales cu o ran\u259? deschis\u259? la subsoar\u259?, din fericire nu prea ad\u226?
nc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se povestea c\u259?, \u238?n apropierea Por\u355?ii Selymbria, un grec oarecare l-
ar fi str\u226?ns de g\u226?t cu fr\u226?urile calului, p\u226?n\u259? ce a murit,
pe un comandant \u238?nsemnat al unei provincii turce\u351?
V\u259?z\u226?nd \u238?n ce stare de oboseal\u259? eram, Giustiniani m-a sf\u259?
tuit prietene\u351?te:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Zelul \u351?i patima luptei sporesc for\u355?a unui b\u259?rbat p\u226?
n\u259? dincolo de hotarele rezisten\u355?ei lui fire\u351?ti. Chiar \u351?i un
b\u259?rbat slab cap\u259?t\u259? puteri de leu c\u226?nd lupt\u259? pentru
via\u355?a sa. Dar un atac a c\u259?rui intensitate spore\u351?te nu-i at\u226?t de
periculos pe c\u226?t este \u238?ncetarea chiar \u351?i pentru o clip\u259? a
luptei, ce poate s\u259? aduc\u259? trupului o imens\u259? stare de oboseal\u259?
c\u259?reia e imposibil s\u259? i te sustragi. De aceea, un soldat \u238?ncercat
nu-\u351?i consum\u259? niciodat\u259? toat\u259? energia, pentru a putea fi
oric\u226?nd gata de un nou atac.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit atent cu ochii lui bulbuca\u355?i de taur \u351?i a
\u8213? De altfel, este bine s\u259? ai \u238?ntotdeauna o rezerv\u259? de energie,
ca s\u259? po\u355?i s-o iei la goan\u259? dac\u259?-i
cazul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se afla \u238?ntr-o foarte bun\u259? dispozi\u355?ie \u351?i singurul lucru pe
care-l regreta era c\u259?-\u351?i sub\u355?iase vinul, amestec\u226?ndu-l cu
ap\u259?, ca s\u259? dea un bun exemplu subordona\u355?ilor
\u8213? Ei, bine, Jean Ange! a rostit el. \u206?ncepem s\u259? d\u259?m de gustul
luptei. Sultanul face deocamdat\u259? o \u238?nc\u259?lzire. De-acum \u238?ncolo ne
a\u351?teapt\u259? atacuri adev\u259?rate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mi-a venit s\u259?-mi cred urechilor \u351?i l-am \u238?
\u8213? Ce \u238?n\u355?elegi tu printr-un atac adev\u259?rat? Ceva mai r\u259?u ca
acum n-am mai v\u259?zut. Ienicerii au luptat ca ni\u351?te nebuni \u351?i, s\u259?
spun drept, mi s-a p\u259?rut c\u259? eu \u238?nsumi m-am transformat \u238?n
fiar\u259? s\u259?lbatic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai ai multe de v\u259?zut, te mai a\u351?teapt\u259? multe \u238?
ncerc\u259?ri, Jean Ange, mi-a spus el cu voce m\u226?ng\u226?ietoare. Salut-o din
partea mea pe frumoasa ta so\u355?ie! Femeile iubesc mirosul de s\u226?nge de pe
ve\u351?mintele b\u259?rbatului lor. Iar eu n-am g\u259?sit niciodat\u259? o
pl\u259?cere mai mare \u238?n bra\u355?ele unei femei dec\u226?t dup\u259? ce am
trecut prin sabie mul\u355?i b\u259?rba\u355?i \u351?i mi-am sim\u355?it fiin\u355?
a zdrobit\u259? \u351?i bolnav\u259?. Din cauza acestei pl\u259?ceri te invidiez,
Jean Ange! \par\pard\plain\hyphpar} {
Descurajat, \u238?n aburul de s\u226?nge ce se ridica de peste tot \u238?n r\u259?
coarea dimine\u355?ii, am sim\u355?it vorbele lui ca pe o blasfemie. Nu, nu voiam
s\u259? m\u259? uit la femeia mea. Cu ace\u351?ti ochi, aceia\u351?i cu care am
privit spasmele \u351?i oroarea mor\u355?ii. Nu voiam s\u259? ajung la ea cu
ve\u351?mintele pline de s\u226?nge \u351?i cu sufletul r\u259?scolit de imagini de
groaza. Nu voiam nimic. Doar s\u259? dorm. Dar \u238?mi era team\u259? c\u259?
m\u259? voi trezi url\u226?nd, urm\u259?rit \u351?i \u238?n somn de co\u351?marul
realit\u259?\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a avut dreptate. Atroce. Dar a avut dreptate. Am profitat de
permisiunea pe care mi-a acordat-o \u351?i am plecat acas\u259?, ca s\u259? m\u259?
refac dup\u259? istovitoarea \u238?nfruntare cu turcii; \u238?n ciuda faptului
c\u259? eram zdrobit \u351?i obosit, \u238?n aceast\u259? diminea\u355?\u259?
trupul meu a fost mai p\u259?tima\u351? \u351?i mai aprins ca niciodat\u259?. Apoi
am dormit cu capul sprijinit pe um\u259?rul Annei Notaras. Un somn profund,
asem\u259?n\u259?tor cu moartea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ieri seara t\u226?rziu, Consiliul celor doisprezece a avut o \u238?ntrunire
secret\u259?. Asaltul nocturn al turcilor a dovedit clar sl\u259?biciunea for\u355?
elor de ap\u259?rare. Podul plutitor construit de turci amenin\u355?\u259? mai cu
seam\u259? Blahernele. De aceea, dup\u259? dezbateri \u238?ndelungate, s-a
hot\u259?r\u226?t ca cei dou\u259? mii de oameni de pe trei dintre marile cor\u259?
bii ale lui Trevisano s\u259? fie transfera\u355?i pentru ap\u259?rarea zidului.
\u350?i s-a mai hot\u259?r\u226?t c\u259? \u238?nc\u259?rc\u259?tura cor\u259?
biilor urmeaz\u259? s\u259? fie depozitat\u259? la Arsenalul Imperial, iar
marinarii \u351?i solda\u355?ii debarca\u355?i s\u259? \u238?nt\u259?reasc\u259?
ap\u259?rarea la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
Trevisano a protestat \u238?n numele armatorilor \u351?i al c\u259?pitanilor
cor\u259?biilor \u238?n cauz\u259?. El le-a atras aten\u355?ia vene\u355?ienilor
lui c\u259?, dac\u259? va desc\u259?rca o \u238?nc\u259?rc\u259?tur\u259? at\u226?t
de pre\u355?ioas\u259?, care valoreaz\u259? zeci de mii de duca\u355?i, nu va mai
exista nici o \u351?ans\u259? de a o recupera \u238?n caz de victoria turcilor. De
altfel, chiar \u351?i cor\u259?biile abandonate risc\u259? astfel s\u259? cad\u259?
\u238?n m\u226?inile du\u351?manilor, iar echipajul nu-\u351?i va mai putea salva
via\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n ciuda protestelor lui Trevisano, Consiliul a adoptat hot\u259?r\u226?rea.
Auzind aceasta, echipajele celor trei cor\u259?bii, \u238?n frunte cu c\u259?
pitanii lor, s-au revoltat, au luat armele \u238?n m\u226?ini \u351?i au refuzat
s\u259? debarce. Tunurile au fost preg\u259?tite s\u259? trag\u259?, arca\u351?ii
au urcat pe gabiile catargelor \u351?i Trevisano a r\u226?s cu o bucurie r\u259?
ut\u259?cioas\u259? c\u226?nd bailul Vene\u355?iei, al\u259?turi de care st\u259?
tea \u238?n barca cu care se apropiaser\u259? de cor\u259?bii, ro\u351?u de m\u226?
nie, a \u238?ncercat s\u259?-i lini\u351?teasc\u259? pe marinari \u351?i s\u259?-
i \u238?ndemne s\u259? se supun\u259? hot\u259?r\u226?rii Consiliului.
Consiliul celor doisprezece s-a mai \u238?ntrunit o dat\u259?, iar la \u238?
ntrunire au mai fost \u238?mp\u259?ratul, Giustiniani \u351?i Lukas Notaras. Cu
ochii plini de lacrimi, \u238?mp\u259?ratul a f\u259?cut apel la con\u351?
tiin\u355?a marinarilor \u351?i a afirmat c\u259? ei nu se vor mai putea uita
niciodat\u259? \u238?n ochii unui cre\u351?tin dac\u259? acum, \u238?n acest moment
greu, abandoneaz\u259? ora\u351?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar c\u259?pitanii \u351?i reprezentan\u355?ii marinarilor au
\u8213? Nou\u259? ni s-a impus s\u259? r\u259?m\u226?nem aici. Am renun\u355?at
s\u259? ne \u238?ntoarcem la Vene\u355?ia \u351?i ne-am ar\u259?tat binevoitori
fa\u355?\u259? de bizantini. Dar acesta nu-i r\u259?zboiul nostru. Datoria
noastr\u259? este s\u259? ne \u238?ngrijim de cor\u259?bii \u351?i de \u238?
nc\u259?rc\u259?tura lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lukas Notaras a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n fiecare loc unde grecii au ap\u259?rat zidul cu propriile lor
puteri, dup\u259? \u238?nfrunt\u259?ri s\u226?ngeroase, turcii au fost goni\u355?i.
S\u259?-i ajute latinii pe latini, dac\u259? se \u238?nvoiesc, dar, dup\u259?
p\u259?rerea mea, \u351?i a\u351?a sunt prea mul\u355?i vene\u355?ieni la
\u206?ncerc\u226?nd s\u259? nu par\u259? contrariat, trec\u226?nd chiar \u351?i
peste suspiciunile lui politice, Giustiniani, care, la urma urmelor, cunoa\u351?te
cel mai bine punctele slabe ale ap\u259?r\u259?rii, a
\u8213? Pentru slava lui Dumnezeu \u351?i pentru binele \u238?ntregii cre\u351?
tin\u259?t\u259?\u355?i, cor\u259?biile trebuie desc\u259?rcate, iar echipajele
transferate pe zidul de ap\u259?rare. Altfel, c\u226?nd vor da de greu, vor rupe
lan\u355?ul \u351?i o vor lua la goan\u259?. Vene\u355?ienii au mai f\u259?cut
jur\u259?minte pe care apoi le-au c\u259?lcat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259? o dat\u259? s-a hot\u259?r\u226?t s\u259? fie desc\u259?rcate
cor\u259?biile \u351?i echipajele lor s\u259? apere zidul Blahernelor, dar c\u226?
nd bailul Vene\u355?iei a \u238?ncercat s\u259? urce pe corabia c\u259?pitanului
Tana, marinarii, cu s\u259?biile \u238?n m\u226?ini, s-au a\u351?ezat \u238?n
dreptul sc\u259?rii de acces \u351?i l-au \u238?mpiedicat. Nu i-au l\u259?sat
s\u259? urce pe corabie nici pe propriii lor reprezentan\u355?i, acuz\u226?ndu-i
c\u259? s-au v\u226?ndut \u238?mp\u259?ratului. Ei au spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? \u206?ncerca\u355?i numai s\u259? desc\u259?rca\u355?i corabia \u351?i
ve\u355?i vedea ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?! Dac\u259? ne-am pus flota la
dispozi\u355?ia ora\u351?ului, probabil c\u259? grecii \u238?\u351?i \u238?nchipuie
c\u259? suntem sclavii lor. Orice cre\u351?tin care r\u259?m\u226?ne \u238?n acest
ora\u351? nefericit se afl\u259? \u238?n pericol. Dar noi n-avem nici un chef
s\u259? st\u259?m sub t\u259?i\u351?ul s\u259?biei! Pute\u355?i s\u259? face\u355?i
ce-a\u355?i face.\par\pard\plain\hyphpar} {
Reprezentan\u355?ii marinarilor, care se cl\u259?tinau pe picioare de be\u355?i ce
erau, au \u238?nceput s\u259? pl\u226?ng\u259? \u238?n hohote \u351?i li s-au
adresat v\u259?ic\u259?rindu-se:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ierta\u355?i-ne, fra\u355?ilor, c\u259? noi nu am \u238?n\u355?eles ce
promisiuni am f\u259?cut. Afurisi\u355?ii \u259?\u351?tia de greci ne-au dat
s\u259? bem vin, asta ne-a pierdut. Fra\u355?ilor, Consiliul celor doisprezece ne-a
v\u226?ndut grecilor, dar parc\u259? tot mai bine-i dac\u259? murim \u238?
mpreun\u259? pe puntea cor\u259?biilor noastre dec\u226?t s\u259? ne trag\u259?
turcii \u238?n \u355?eap\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Marinarii au r\u259?mas neclinti\u355?i. Orice discu\u355?ie cu ei s-a dovedit a fi
inutil\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Consiliul celor doisprezece a reu\u351?it s\u259?-i c\u226?\u351?tige pe
Trevisano \u351?i pe Aloisio Diedo de partea lui. Iar c\u259?pitanilor le-au fost
oferite daruri pentru a se lini\u351?ti. Vene\u355?ienii vor s\u259?-\u351?i
p\u259?streze cu orice pre\u355? pozi\u355?ia la Blaherne, pentru c\u259?
aspir\u259?, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, la putere. L\u226?ng\u259? podul
plutitor ce traverseaz\u259? Cornul de Aur sunt ancorate platforme pe care se
afl\u259? tunuri ce trag spre zidul Blahernelor. La Poarta Caligaria, zidul a
suferit destule stric\u259?ciuni, iar \u238?ntre Poarta Harisian\u259? \u351?i
Palatul Porfirogenezei sunt sp\u259?rturi destul de importante \u238?n zid. Zidul
exterior este \u351?ubrezit \u238?n multe p\u259?r\u355?i ale ora\u351?
Blahernele sunt, \u238?ntr-adev\u259?r, amenin\u355?ate. Dar nu numai pentru
ap\u259?rare doresc vene\u355?ienii s\u259? aib\u259? un surplus de oameni, ci
\u351?i pentru a men\u355?ine o puternic\u259? garnizoan\u259? cu care s\u259?
poat\u259? domina ora\u351?ul \u238?n cazul \u238?n care turcii vor ridica asediul.
De aceea, doresc neap\u259?rat s\u259?-\u351?i transfere marinarii pe zidul de
ap\u259?rare al Palatului Blahernelor. Pe l\u226?ng\u259? marinari, la bordul
acestor cor\u259?bii sunt \u351?i patru sute de solda\u355?i echipa\u355?i cu
armuri blindate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n tot acest timp, grecii \u238?\u351?i vars\u259? s\u226?ngele \u351?
i mor ap\u259?r\u226?nd zidurile. Notaras are dreptate. At\u226?t la Poarta de Aur,
c\u226?t \u351?i la Poarta Selymbria, grecii au respins singuri toate atacurile
turcilor. Este cert c\u259? \u238?n dreptul acestor por\u355?i zidul este mai
pu\u355?in n\u259?ruit dec\u226?t \u238?n dreptul Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman
sau al Por\u355?ii Harisiene. Dar cei mai mul\u355?i dintre ap\u259?r\u259?tori
sunt me\u351?te\u351?ugari \u351?i c\u259?lug\u259?ri f\u259?r\u259? nici o
experien\u355?\u259? militar\u259?, instrui\u355?i \u238?n prip\u259? s\u259?
m\u226?nuiasc\u259? armele. Printre ei, sunt unii foarte slabi de \u238?nger,
care-\u351?i pierd st\u259?p\u226?nirea de sine \u351?i dau bir cu fugi\u355?ii
c\u226?nd \u238?ncepe atacul. Dar cei mai mul\u355?i sunt adev\u259?ra\u355?i
urma\u351?i ai grecilor care au luptat la Termopile \u351?i la
Maraton.\par\pard\plain\hyphpar} {
R\u259?zboiul scoate \u238?n eviden\u355?\u259? at\u226?t ceea ce este mai bun
\u238?n om, c\u226?t \u351?i ceea ce este mai r\u259?u. Cu c\u226?t se
prelunge\u351?te asediul, cu at\u226?t mai mult iese r\u259?ul la
suprafa\u355?\u259?. Timpul nu lupt\u259? de partea
Pe c\u226?nd p\u226?nteco\u351?ii vene\u355?ieni cu fe\u355?e str\u259?lucind de
prosperitate se ceart\u259?, fe\u355?ele grecilor care ap\u259?r\u259? ora\u351?ul
se sub\u355?iaz\u259? pe zi ce trece. Nu mai exist\u259? nici ulei, nici p\u226?
ine. Un pic de vin o\u355?etit sub\u355?iat cu ap\u259? este tot ceea ce depozitul
imperial le ofer\u259?. Femeile \u351?i copiii lor pl\u226?ng \u238?n case ori
str\u259?bat ora\u351?ul \u238?n procesiuni umile p\u226?n\u259? la biseric\u259?.
De diminea\u355?a p\u226?n\u259? seara \u351?i de seara p\u226?n\u259?
diminea\u355?a, rug\u259?ciunile \u238?nfl\u259?c\u259?rate ale celor umili \u351?i
dezn\u259?d\u259?jdui\u355?i se \u238?nal\u355?\u259? spre cer. Dac\u259? rug\u259?
ciunile ar putea salva ora\u351?ul, Constantinopolul ar dura p\u226?n\u259? la
sf\u226?r\u351?itul lumii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar \u238?n timp ce latinii discutau \u238?n Biserica Sfintei Fecioare de la
Blaherne, \u238?mp\u259?ratul Constantin i-a chemat pe greci s\u259? asiste la
slujb\u259? \u351?i s\u259? \u355?in\u259? cu ei un sfat de r\u259?zboi la
Catedrala Sf\u226?nta Sofia.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani m-a desemnat s\u259?-l reprezint. El crede c\u259? nu-i tocmai cea mai
potrivit\u259? vreme ca s\u259? se dep\u259?rteze de zidurile Por\u355?ii Sf\u226?
ntului Roman.\par\pard\plain\hyphpar} {
Seara, \u238?n catedrala pustie, unde sute de candele luminau mozaicurile imense de
pe pere\u355?ii acoperi\u355?i cu aur, a fost o dezn\u259?dejde f\u259?r\u259? de
margini. Suita \u238?mp\u259?ratului, silen\u355?iarii, nobilii de la curte,
ofi\u355?erii din garda imperial\u259?, comandan\u355?ii diferitelor cartiere ale
ora\u351?ului p\u259?reau pierdu\u355?i \u238?n imensitatea Catedralei Sf\u226?nta
Sofia. De pe peretele altarului, sfin\u355?ii priveau cu ochi mustr\u259?tori. Nici
afar\u259?, \u238?n jurul bisericii, nu era lume. \u206?n ochii mul\u355?imii,
Sf\u226?nta Sofia continua s\u259? fie blestemat\u259?, fiindc\u259? aici fusese
citit\u259? proclama\u355?ia Uniunii care a \u238?nsemnat sf\u226?r\u351?itul
autonomiei Bisericii grece\u351?ti. Ca \u351?i cum ar fi vrut s\u259? sfideze
poporul \u351?i s\u259?-\u351?i arate deschis simpatia pe care o poart\u259?
cardinalului Isidor, \u238?mp\u259?ratul Constantin, mai neinspirat ca oric\u226?
nd, a ales acest loc pentru marele sfat de r\u259?zboi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sfatul a \u238?nceput \u238?ndat\u259? dup\u259? ce s-a sf\u226?r\u351?it slujba.
Comandan\u355?ii diferitelor cartiere ale ora\u351?ului au ar\u259?tat c\u259?
stocurile de alimente sunt pe sf\u226?r\u351?ite \u351?i c\u259? popula\u355?ia
nemul\u355?umit\u259? este din ce \u238?n ce mai amenin\u355?\u259?
\u8213? Starea de spirit are cea mai mare importan\u355?\u259?, a spus unul dintre
strategii \u238?mp\u259?ratului. Situa\u355?ia este periculoas\u259?. De aceea,
poporul trebuie \u238?ncurajat.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, Phrantzes a fost mesagerul opiniilor \u238?
mp\u259?ratului. El a spus c\u259? un num\u259?r oarecare de greci de pe ziduri ar
putea constitui, \u238?mpreun\u259? cu rezervi\u351?tii c\u259?lare, un grup de
atac. Dac\u259? \u238?mp\u259?ratul \u238?nsu\u351?i ar prelua comanda atacului,
grecii vor avea \u238?ncredere \u238?n el \u351?i, probabil, se vor alege \u351?i
cu ceva provizii din tab\u259?ra turcilor. O astfel de \u238?ncercare, a spus
Phrantzes, ar ridica moralul \u238?ntregului ora\u351?. \u350?i a precizat c\u259?
latinii nu trebuie informa\u355?i asupra acestui atac, pentru c\u259? \u351?tirea
va ajunge numaidec\u226?t la genovezii din Pera \u351?i sultanul va fi prevenit.
Cu o privire orgolioas\u259?, Phrantzes \u351?i-a \u238?ndreptat direct spre mine
ochii lui alba\u351?tri, \u238?nghe\u355?a\u355?i, \u351?i a mai
\u8213? Urechile sultanului sunt peste tot, chiar \u351?i la cele mai secrete
\u238?ntruniri. De ce n-ar fi \u351?i aici?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar strategii \u238?mp\u259?ratului au spus \u238?ntr-un glas c\u259? un atac
exterior este imposibil de f\u259?ptuit. Chiar s\u259? g\u226?nde\u351?ti asta este
o nerozie, au mai spus ei. Niciodat\u259? un \u238?mp\u259?rat nu \u351?i-a riscat
via\u355?a \u238?ntr-o ac\u355?iune at\u226?t de hazardat\u259?. Iar dac\u259?
\u238?mp\u259?ratul moare, ora\u351?ul se afl\u259? \u238?ntr-adev\u259?r \u238?n
primejdie, \u238?mp\u259?ratul este binecuv\u226?ntat de Dumnezeu. N-au dec\u226?t
s\u259? urle oamenii \u351?i s\u259?-\u351?i arate nemul\u355?umirea, dar at\u226?t
timp c\u226?t \u238?mp\u259?ratul este viu, poporul s\u259? nu uite c\u259? este la
ad\u259?post \u351?i c\u259? nici un r\u259?u nu i se poate \u238?nt\u226?
mpla.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lukas Notaras a spus cu glas m\u226?hnit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u226?n\u259? acum, doar cu ajutorul lui Dumnezeu am ap\u259?rat noi
ora\u351?ul. Tot cu ajutorul lui Dumnezeu \u238?l vom ap\u259?ra \u351?i de acum
\u238?ncolo. Dar dac\u259? El se dep\u259?rteaz\u259? de noi, Constantinopolul e
pierdut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele lui s-au referit deschis la Uniune, \u238?mp\u259?ratul a acceptat \u351?i
a aprobat Uniunea, de aceea Dumnezeu a abandonat ora\u351?ul, a\u351?a au g\u226?
ndit cei de fa\u355?\u259?. To\u355?i au fost cople\u351?i\u355?i de o mi\u351?
c\u259?toare triste\u355?e, \u351?i to\u355?i \u351?i-au aplecat capetele de
parc\u259? ar fi vrut s\u259? se roage. Era un puternic miros de t\u259?m\u226?
ie \u351?i de cear\u259?, iar partea de sus a impresionantei catedrale p\u259?
rea \u238?nghi\u355?it\u259? de \u238?ntuneric; \u238?n lumina candelelor, \u238?
mp\u259?ratul Constantin, cu chipul palid \u351?i supt, cu ochii \u238?
ntuneca\u355?i, sem\u259?na cu sfin\u355?ii picta\u355?i pe icoanele din
altar.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi, prin pere\u355?ii gro\u351?i ai bisericii, a p\u259?truns sunetul semnalului
de alarm\u259?, \u238?mp\u259?ratul a \u238?ntrerupt sfatul \u351?i a ie\u351?it
\u238?n grab\u259? din biseric\u259?, urmat de toat\u259? suita. C\u226?nd am ajuns
afar\u259?, \u238?n \u238?nt\u226?mpinare ne-a venit un mesager c\u259?lare. El a
anun\u355?at c\u259? turcii au \u238?nceput asaltul pe platoul din apropierea
locului unde se \u238?mpreun\u259? zidul Blahernelor cu zidul lui Theodosie, precum
\u351?i \u238?n jurul Por\u355?ii Caligaria, \u351?i c\u259? luptele cele mai
\u238?nd\u226?rjite sunt \u238?n apropierea Por\u355?ii
Harisiene.\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?teau clopotele \u351?i toaca \u238?n tot ora\u351?ul, \u238?n toate casele
fuseser\u259? aprinse opai\u355?ele \u351?i oamenii, pe jum\u259?tate dezbr\u259?
ca\u355?i, ie\u351?iser\u259? \u238?n strad\u259?. Iar cor\u259?biile din port
au \u238?nceput s\u259? se mi\u351?te dinspre zidurile Perei spre lan\u355?, de
parc\u259? ar fi \u238?nceput asediul \u351?i dinspre mare. Era miezul nop\u355?ii.
Zgomotul luptei din preajma Blahernelor s-a auzit p\u226?n\u259? la Hipodrom.
Tab\u259?ra turcilor era luminat\u259? de focuri care se \u238?ntindeau pe un
semicerc \u238?mprejurul ora\u351?ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n suita de ceremonie ce-l \u238?nso\u355?ise pe \u238?mp\u259?rat, ordinea a
fost rupt\u259?, iar \u238?mp\u259?ratul a \u238?nc\u259?lecat; \u238?n galop, am
str\u259?b\u259?tut ora\u351?ul la lumina tor\u355?elor de pe str\u259?
zi.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am ajuns \u238?n apropierea zidului de la Poarta Harisian\u259?, ne-am
\u238?nt\u226?lnit cu o mul\u355?ime de oameni care alergau \u238?ngrozi\u355?i,
unii dintre ei purt\u226?nd arme. \u206?mp\u259?ratul s-a oprit \u351?i, \u238?n
numele lui Hristos, i-a conjurat pe oameni s\u259? se \u238?ntoarc\u259? la
posturile lor. Dar oamenii, \u238?nnebuni\u355?i de spaim\u259?, nu i-au dat nici o
importan\u355?\u259?. A intervenit apoi poli\u355?ia de r\u259?zboi \u351?i i-a
dobor\u226?t la p\u259?m\u226?nt pe c\u226?\u355?iva dintre fugari. Ceilal\u355?i,
dezorienta\u355?i de-a binelea, s-au \u238?ntors p\u226?n\u259? la urm\u259? pe
\u206?mp\u259?ratul nu a mai pierdut \u238?ns\u259? timpul ca s\u259?-i a\u351?
tepte. To\u355?i cei care c\u259?l\u259?ream \u238?n urma lui am ajuns \u238?n
ultima clip\u259? \u238?n dreptul Por\u355?ii Harisiene, unde jum\u259?tate din
marele zid interior se pr\u259?bu\u351?ise. Ap\u259?rarea cedase \u351?i turcii
reu\u351?iser\u259? s\u259? intre \u238?n ora\u351? url\u226?nd \u351?i
spintec\u226?ndu-i pe cei ce le ie\u351?eau \u238?n cale. Trupa noastr\u259? de
cavalerie i-a secerat destul de u\u351?or pe to\u355?i, apoi, dup\u259? ce starea
de confuzie s-a risipit, am \u238?n\u355?eles c\u259? acesta nu fusese dec\u226?t
ultimul val de asediatori. Giustiniani sosise c\u259?lare la Poarta
Harisian\u259? \u238?nainte de a fi ajuns noi \u351?i-\u351?i striga comenzile de
pe creasta zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nt\u226?mplarea aceasta a fost ca o prevestire ce confirm\u259? c\u259?
via\u355?a ora\u351?ului at\u226?rn\u259? de un fir de p\u259?r. Poarta Caligaria
de la Blaherne a fost \u351?i ea asediat\u259? de c\u226?teva mii de turci, numai
c\u259? acolo, zidurile \u351?i turnurile fiind prea solide, n-au reu\u351?it
s\u259? le cucereasc\u259?. Cel mai periculos atac a fost \u238?ns\u259? la
Kyneghion, pe \u355?\u259?rmul m\u259?rii, unde proiectilele turcilor au sl\u259?
bit mult zidul maritim \u351?i au n\u259?ruit par\u355?ial pere\u355?ii \u351?
an\u355?ului de ap\u259?rare s\u259?pat de marinari. De c\u226?nd a fost terminat
podul mobil, turcii pot m\u259?r\u351?\u259?lui pe el p\u226?n\u259? aproape de
zid.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n zorii zilei atacul a \u238?ncetat. Dar nu a fost un asalt general,
fiindc\u259? flota turcilor nici nu s-a clintit. Dup\u259? aprecierea lui
Giustiniani, de data asta au fost cam patruzeci de mii de
asediatori.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-a fost dec\u226?t o tactic\u259? de uzur\u259?, mi-a spus Giustiniani.
S\u259? nu-\u355?i \u238?nchipui c\u259? am c\u226?\u351?tigat vreo victorie.
Pierderile noastre sunt imense \u351?i ireparabile. Nici \u355?ie nu \u238?
ndr\u259?znesc s\u259?-\u355?i spun c\u226?\u355?i b\u259?rba\u355?i \u351?i-au
pierdut via\u355?a. Dar trebuie s\u259? recunosc c\u259? \u238?n aceast\u259?
noapte vene\u355?ienii \u351?i-au isp\u259?\u351?it din plin vina de a fi
vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncep\u226?nd din port p\u226?n\u259? la Poarta Sf\u226?ntului Roman, \u238?n
fa\u355?a zidurilor z\u259?ceau gr\u259?mezi de cadavre de turci. Cadavrele de pe
zidurile pr\u259?bu\u351?ite sau cele de pe str\u259?zile ora\u351?ului au fost
aruncate dincolo de ziduri. Erau mai mult de patru sute acestea din
urm\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce au v\u259?zut cu ochii lor pericolul prin care le trecuser\u259?
compatrio\u355?ii, marinarii lui Trevisano au cedat; \u238?n cursul zilei de
ast\u259?zi ei au desc\u259?rcat cor\u259?biile \u351?i au transportat totul \u238?
n depozitele Arsenalului. Spre sear\u259?, sub comanda lui Trevisano, patru sute de
solda\u355?i au m\u259?r\u351?\u259?luit spre Blaherne \u351?i s-au prezentat
\u238?n fa\u355?a bailului. Li s-a \u238?ncredin\u355?at spre ap\u259?rare cel mai
periculos loc, dar, \u238?n acela\u351?i timp, cel mai de onoare. E vorba de partea
cea mai nordic\u259? a ora\u351?ului, aproape de Kyneghion, acolo unde zidul
terestru \u238?nt\u226?lne\u351?te zidul maritim. Marinarii vor sosi m\u226?ine,
\u351?i, dac\u259? tot le sunt acum la ad\u259?post bog\u259?\u355?iile de pe
cor\u259?bii, \u238?\u351?i vor risca via\u355?a doar pentru r\u259?nile lui
A fost oportun\u259? aceast\u259? \u238?nt\u259?rire a ap\u259?r\u259?rii
zidurilor. Altfel, ora\u351?ul n-ar mai fi putut rezista unui alt atac nocturn.
Toat\u259? ziua s-au aventurat turcii \u238?n atacuri m\u259?runte \u238?n zonele
cele mai expuse, pentru a-i \u238?mpiedica pe ap\u259?r\u259?tori s\u259? se
odihneasc\u259?. De aceea, s-a hot\u259?r\u226?t ca toat\u259? lumea s\u259?
doarm\u259? \u238?n schimburi. Dar, \u238?n cursul zilei, c\u226?nd \u238?mp\u259?
ratul \u351?i-a f\u259?cut obi\u351?nuitul tur de verificare a ap\u259?r\u259?rii
zidului, a g\u259?sit locuri unde toat\u259? lumea dormea. Cu propria lui m\u226?
n\u259? i-a scuturat \u351?i i-a trezit pe unii dintre ei, adres\u226?ndu-le
vorbe \u238?ncurajatoare. C\u226?\u355?iva oameni, sf\u226?r\u351?i\u355?i de
oboseal\u259?, au izbucnit \u238?n pl\u226?ns, \u238?mp\u259?ratul le-a interzis
comandan\u355?ilor s\u259?-i pedepseasc\u259?. Cum ar mai putea fi oare pedepsit un
nefericit? Ra\u355?ia de hran\u259?, \u351?i a\u351?a modest\u259?, nu i se poate
mic\u351?ora, pentru c\u259?, \u238?n felul acesta, \u238?i este mic\u351?
orat\u259? for\u355?a de ap\u259?rare. Vin nu mai exista. S-ar putea spune c\u259?
zidul \u238?nsu\u351?i \u238?nseamn\u259? destul\u259? pedeaps\u259? pentru orice
om de r\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe c\u226?nd soarele dimine\u355?ii \u238?nro\u351?ea dealurile Perei, i-am \u238?
nt\u226?lnit pe fra\u355?ii Guacchardi. Desc\u259?p\u259?\u355?\u226?nau trupurile
turcilor c\u259?zu\u355?i \u238?n sectorul lor. Armurile, de la casc\u259? p\u226?
n\u259? la genunchiere, le erau pline de s\u226?nge, \u238?\u351?i aruncau capetele
turcilor unul altuia, ca \u351?i cum s-ar fi jucat cu mingea, \u351?i r\u226?deau
cu poft\u259?. Puseser\u259? pariuri \u238?ntre ei, fiecare sus\u355?in\u226?nd
c\u259? el va g\u259?si cea mai lung\u259? barb\u259?, iar de br\u259?cinarele lor
at\u226?rnau de-acum o mul\u355?ime de b\u259?rbi castanii, negre sau cenu\u351?ii.
Un mod de a ascunde, at\u226?t altora, c\u226?t \u351?i lor \u238?n\u351?i\u351?i,
oboseala de pe urma luptei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe p\u259?m\u226?ntul mustind de s\u226?nge, \u238?nnegrit de cenu\u351?\u259?,
printre ruinele zidurilor pr\u259?bu\u351?ite au \u238?nflorit c\u226?teva g\u259?
lbenele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu toate c\u259? nu participasem direct la lupt\u259?, fiindc\u259? Giustiniani m-a
tot trimis dintr-un loc \u238?n altul ca s\u259?-i transmit mesajele, eram fr\u226?
nt de oboseal\u259?. Toate lucrurile din jurul meu mi s-au p\u259?rut ireale, de
parc\u259? ar fi fost \u238?n vis. Tunurile turcilor \u238?\u351?i \u238?
ncepuser\u259? canonada, proiectilele zguduiau \u351?i n\u259?ruiau din nou ziduri,
dar urechile mele au perceput bubuiturile doar ca pe ni\u351?te zgomote \u238?
ndep\u259?rtate, \u238?nghi\u355?ite \u238?ntr-un vacarm confuz. Ziua \u238?
nro\u351?ise dealurile Perei; deasupra armurilor pline de s\u226?nge ale fra\u355?
ilor Guacchardi zburau capetele retezate ale turcilor. Aceast\u259? clip\u259? a
dimine\u355?ii s-a \u238?nfipt \u238?n inima mea, aceast\u259? clip\u259? nu va
disp\u259?rea niciodat\u259? din mine. Cerul \u351?i p\u259?m\u226?ntul, orice
culoare, orice urm\u259? de funingine, tot ceea ce \u238?nc\u259? tr\u259?ia erau
de o incomensurabil\u259? frumuse\u355?e \u238?n ochii mei bolnavi de at\u226?ta
moarte.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n aceea\u351?i irealitate, \u238?n aceea\u351?i stare de uimire, \u238?n
aceea\u351?i frumuse\u355?e absolut\u259? am v\u259?zut lumea din jurul meu atunci,
la Ferrara, c\u226?nd m-am \u238?mboln\u259?vit de cium\u259? f\u259?r\u259?
s\u259? fi \u351?tiut c\u259? sunt bolnav. Lumina estompat\u259? a zilei \u238?
nnorate de noiembrie se strecura prin vitraliile multicolore ale capelei, mirosul
amar de buruieni t\u259?m\u259?duitoare se ridica din arz\u259?toarele de t\u259?
m\u226?ie, sc\u226?r\u355?\u226?itul penei de scris m\u259? izbea \u238?n urechi la
intervale egale, \u238?n ziua aceea am v\u259?zut totul mai clar \u351?i mai real
dec\u226?t p\u226?n\u259? atunci. Am v\u259?zut chipul rece al \u238?mp\u259?
ratului Ioan p\u259?lind \u351?i \u238?nverzindu-se de indignare c\u226?nd s-a
a\u351?ezat pe tronul pe care-l m\u259?surase dinainte, de team\u259? s\u259? nu
fie mai scund dec\u226?t cel al papei Eugen, i-am v\u259?zut c\u226?inele cu pete
albe \u351?i negre tol\u259?nit la picioare, \u238?n locul chipului binevoitor al
lui Bessarion am v\u259?zut un chip schimbat, necunoscut. \u350?i din lumina
verzuie a capelei au \u355?\u226?\u351?nit cuvintele latine \u351?i grece\u351?ti
oprindu-se \u238?n urechile mele ca un l\u259?trat sf\u226?\u351?ietor de c\u226?
ine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n clipa aceea, c\u226?nd m-am \u238?mboln\u259?vit de cium\u259?, l-am
sim\u355?it pe Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca \u351?i cum str\u259?lucirea unui fulger mi-ar fi luminat mintea, am \u238?
n\u355?eles acum c\u259?, asemenea cojii ce \u238?nchide s\u259?m\u226?n\u355?a,
clipa aceea \u238?nchisese \u238?n ea \u351?i clipa tulbur\u259?toare a acestei
dimine\u355?i. Dac\u259? a\u351? fi fost un clarv\u259?z\u259?tor mult mai
puternic, \u238?n clipa aceea, c\u226?nd l-am sim\u355?it pe Dumnezeu, a\u351? fi
putut citi \u351?i clipa ciudat\u259? a acestei dimine\u355?i, \u238?n care
dealurile Perei erau ro\u351?ii \u351?i capetele turcilor zburau de la un
Guacchardi la altul. Cele dou\u259? clipe, aparent desp\u259?r\u355?ite de
mul\u355?i ani, sunt doar una \u351?i aceea\u351?i. S-au s\u259?v\u226?r\u351?it
\u238?n mine simultan. Cele dou\u259? clipe de clarviziune, scufundate \u238?n
fiin\u355?a mea \u351?i contopite una \u238?n alta, sunt singurele certitudini ale
vie\u355?ii mele, \u238?n timp ce \u238?nt\u226?mpl\u259?rile succesive, pe care
le-am crezut reale, sunt doar viziuni \u351?i imagina\u355?ie. S\u259?pt\u259?
m\u226?nile, lunile, anii sunt doar m\u259?suri inventate de om. Ele n-au nici o
leg\u259?tur\u259? cu timpul adev\u259?rat, timpul lui Dumnezeu. \u206?n clipa
aceea am \u351?tiut c\u259? m\u259? voi na\u351?te din nou \u351?i c\u259? voi
purta \u238?n inim\u259? aceast\u259? clip\u259?, despre care nu-mi voi aduce
aminte, contopit\u259? cu clipele de clarviziune ale noii mele vie\u355?i. Voi
vedea cadavre desc\u259?p\u259?\u355?\u226?nate z\u259?c\u226?nd pe zidurile
pr\u259?bu\u351?ite \u238?n timp ce tunuri uria\u351?e vor bubui de se va cutremura
p\u259?m\u226?ntul, voi vedea flori galbene \u238?nflorind \u238?n iarba
murdar\u259? de cenu\u351?\u259? \u351?i de s\u226?nge, \u238?i voi vedea pe
fra\u355?ii Guacchardi, veseli, cu armurile pline de s\u226?nge, arunc\u226?
ndu-\u351?i \u238?n joac\u259? unul altuia c\u259?p\u259?\u355?\u226?nile turcilor.
Dar aceast\u259? revela\u355?ie nu a de\u351?teptat \u238?n mine nici extaz, nici
bucurie, fiindc\u259? eu sunt doar un om \u351?i om voi r\u259?m\u226?ne \u238?
ntotdeauna, \u351?i voi suferi purtat de Dumnezeu ca o frunz\u259? \u238?n v\u226?
nt din \u238?ntuneric \u238?n \u238?ntuneric. Suferin\u355?ele trupului \u351?i
oboseala f\u259?r\u259? de margini mi-au \u238?mpins inima s\u259? nu-\u351?i mai
doreasc\u259? nimic altceva \u238?n afar\u259? de odihn\u259? \u351?i uitare. Dar
uitare nu exist\u259?. Uitare nu exist\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-au \u238?nduplecat la timp marinarii vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ieri \u351?i alalt\u259?ieri, sultanul \u351?i-a a\u351?ezat din nou artileria.
Bombardele, care tr\u259?geau de pe dealul Perei peste ziduri \u238?n cor\u259?
biile latinilor, au fost transferate de-a lungul podului, cu \u355?evile \u238?
ndreptate spre Kyneghion \u351?i Blaherne. \u206?n fa\u355?a Por\u355?ii Sf\u226?
ntului Roman au fost amplasate noi tunuri. Tunul gigant s-a stricat, dar fierarii
turci \u238?l dreg de zor, \u238?ncing\u226?ndu-l cu hobane de fier. \u350?i chiar
aici, unde bate blestematul de tun, \u238?n zona ap\u259?rat\u259? de
Giustiniani, \u238?n valea r\u226?ului Lykos, de at\u226?tea rev\u259?rs\u259?ri
\u351?i secete care l-au ros \u351?i uscat, zidul a cedat mai repede \u351?i este
mult mai \u351?ubrezit dec\u226?t ne a\u351?teptam.\par\pard\plain\hyphpar} {
De aceea, turcii atac\u259? acum \u351?i Blahernele cu \u238?nver\u351?unare. Locul
\u238?n care se \u238?nt\u226?lnesc zidul terestru \u351?i cel maritim este cel mai
slab. Iar galerele turcilor ancorate \u238?n Valea Izvoarelor se pot mi\u351?ca
unde vor spre Blaherne, ocrotite de podul plutitor. Notaras, cu mult zel, d\u259?
ordine tunarilor no\u351?tri, \u351?i cele dou\u259? tunuri mari a\u351?ezate pe
zidul maritim \u355?intesc spre galerele mici ale turcilor ancorate pe
cealalt\u259? parte a Cornului de Aur. O galer\u259? s-a scufundat \u351?i alte
dou\u259? au suferit avarii grave. Dar Giustiniani spune c\u259? bombardamentul
este absolut inutil, o pierdere irecuperabil\u259? de pulbere, c\u226?nd pulberea
din depozitul Arsenalului e \u351?i a\u351?a pe terminate. Notaras a r\u259?mas
comandant al ap\u259?r\u259?rii zidului maritim, chiar dac\u259?, fiind \u238?n
acela\u351?i timp comandantul mili\u355?iei c\u259?lare de r\u259?zboi,
\u238?\u351?i \u238?ntrerupe des activitatea pe zid pentru a alerga c\u259?lare
spre alt\u259? parte a ora\u351?ului. Grecii, care-l v\u259?d zilnic trec\u226?nd
c\u259?lare cu armura-i sclipitoare de argint, cred c\u259? el conduce ap\u259?
rarea ora\u351?ului. Poporul \u238?i ur\u259?\u351?te pe oamenii din mili\u355?ia
de r\u259?zboi, dar pe el \u238?l admir\u259?, fiindc\u259? este singurul nobil
care nu s-a dep\u259?rtat de credin\u355?a str\u259?bun\u259? a grecilor. El se
\u238?ngrije\u351?te \u351?i de distribu\u355?ia alimentelor din depozitele
imperiale \u238?n diferite cartiere ale ora\u351?ului \u351?i le veste\u351?te
oamenilor nout\u259?\u355?i convenabile. Ordinele nepl\u259?cute, confiscarea
bunurilor dosite \u238?n m\u259?n\u259?stiri, trimiterea \u238?napoi pe ziduri a
celor care au dezertat, Notaras le las\u259? \u238?n seama
altora.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce turcii \u351?i-au transferat artileria, ast\u259?zi tunurile au bubuit
mai nebune\u351?te dec\u226?t oric\u226?nd. Tunarii sultanului se \u238?ntrec
\u238?ntre ei, ne\u355?in\u226?nd seama c\u259?-\u351?i pun via\u355?a \u238?n
primejdie, alearg\u259? \u238?ntruna prin fumul \u238?ntunecat p\u226?n\u259? la
marginea \u351?an\u355?ului pentru a vedea mai bine ce stric\u259?ciuni a f\u259?
cut fiecare lovitur\u259?. \u206?n cursul zilei, fiecare tun trage cam c\u226?te
opt focuri. Doar tunul cel mare trage mai rar dec\u226?t \u238?nainte, \u238?n
ora\u351? continu\u259? s\u259? circule cu \u238?nver\u351?unare zvonul c\u259?
Orban ar fi murit atunci c\u226?nd tunul a s\u259?rit \u238?n aer. Nu \u238?
ncape \u238?ndoial\u259? c\u259? au fost victime. Din cauza br\u226?ielor de metal
ce-l \u238?nconjoar\u259?, tunul cel mare are acum o \u238?nf\u259?\u355?i\u351?are
ciudat\u259?. Dup\u259? fiecare foc, c\u226?nd se zguduie cerul \u351?i p\u259?
m\u226?ntul, servan\u355?ii mi\u351?un\u259? \u238?n jurul lui ca
furnicile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din cauza numeroaselor atacuri false \u351?i a g\u259?l\u259?giei asurzitoare a
tobelor care bat \u351?i a tr\u226?mbi\u355?elor care sun\u259? f\u259?r\u259?
\u238?ncetare, ap\u259?r\u259?torii de pe ziduri nu mai izbutesc s\u259? g\u259?
seasc\u259? o clip\u259? de odihn\u259?; \u238?n multe locuri importante zidurile
au suferit stric\u259?ciuni imense, a\u351?a c\u259?, dup\u259? c\u259?derea \u238?
ntunericului, \u238?ncep s\u259? fie reparate doar acele p\u259?r\u355?i, f\u259?
c\u226?ndu-se abstrac\u355?ie de surp\u259?turile \u351?i cr\u259?p\u259?turile mai
pu\u355?in importante ale zidului. \u350?an\u355?ul este golit f\u259?r\u259?
\u238?ncetare \u351?i speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului g\u259?sesc
solu\u355?ii nea\u351?teptat de eficiente, folosind materialele recuperate din
\u351?an\u355? pentru \u238?nt\u259?rirea \u351?i consolidarea zidului. Mul\u355?i
oameni, neobi\u351?nui\u355?i cu o astfel de munc\u259?, au m\u226?inile jupuite
p\u226?n\u259? la s\u226?nge \u351?i unghiile vinete. Nici pe mercenarii lui nu-i
mai protejeaz\u259? Giustiniani. El \u238?nsu\u351?i lucreaz\u259? cu o \u238?
nd\u226?rjire de taur la repararea zidului, ca s\u259? dea un bun exemplu altora.
Este \u238?ntr-o teribil de proast\u259? dispozi\u355?ie din cauza lipsei de vin
\u351?i a sl\u259?bit at\u226?t de mult, \u238?nc\u226?t armura a \u238?nceput
s\u259?-i sune a gol \u238?n dreptul unde alt\u259?dat\u259? s\u259?l\u259?\u351?
luia imensul lui burdihan. Iar mul\u355?i c\u259?lug\u259?ri, care poart\u259? acum
armurile celor uci\u351?i, abia de se pot mi\u351?ca \u351?i asud\u259? \u238?
ntruna.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi, Giustiniani mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Sultanul trimite \u238?n fiecare zi la atac tot felul de prosp\u259?turi,
care habar n-au cum s\u259? atace, fiindc\u259? n-au nici o experien\u355?\u259?.
P\u226?n\u259? acum, nu \u351?i-a trimis niciodat\u259? ienicerii \u238?ntr-un atac
de uzur\u259?. Pe zi ce trece, puterile noastre sl\u259?besc. De aceea, a\u351?tept
cu interes, de la o zi la alta, s\u259?-\u351?i trimit\u259? adev\u259?rata
for\u355?\u259? la atac. Dac\u259? reu\u351?im s\u259? respingem un atac al
ienicerilor, se \u238?nt\u259?re\u351?te \u351?i speran\u355?a noastr\u259?; \u238?
n c\u226?mp deschis, nici o armat\u259? apusean\u259? nu i-a \u238?nvins pe
ieniceri. Avantajul nostru este c\u259? avem zidurile \u351?i ma\u351?inile de
r\u259?zboi cu care i-am putea \u238?nfr\u226?nge. S\u259? sper\u259?m c\u259?
sultanul nu va prelungi aceast\u259? a\u351?teptare p\u226?n\u259? c\u226?nd ne vom
slei toate puterile. Pentru c\u259?, odat\u259? \u351?i odat\u259?, tot va trece la
asalt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce-mi pierd timpul nepre\u355?uit povestind despre acelea\u351?i \u351?i
acelea\u351?i lucruri, pe care toat\u259? lumea le \u351?tie? Ast\u259?zi mi-a fost
lovit\u259? inima de moarte. M\u259? a\u351?teptasem la a\u351?a ceva, b\u259?
nuisem c\u259? a\u351?a mi se va \u238?nt\u226?mpla. Dac\u259? un om are ceva de
pierdut, cu siguran\u355?\u259? \u238?l va pierde. Cele mai mari fericiri sunt de
scurt\u259? durat\u259?. Dac\u259? privesc \u238?napoi, nu pot fi dec\u226?t uimit
ce mult timp a putut fi p\u259?strat secretul. Nici un cet\u259?\u355?ean al
ora\u351?ului nu are acum via\u355?a lui, fiindc\u259? poli\u355?ia de r\u259?zboi
scotoce\u351?te prin toate ungherele, prin toate pivni\u355?ele \u351?i
ascunz\u259?torile. P\u226?n\u259? \u351?i cei s\u259?raci \u238?\u351?i ascund
pumnii de f\u259?in\u259? ce-i mai au, la fel ca arhon\u355?ii care dosesc saci de
gr\u226?u \u351?i amfore cu ulei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u351?tiut c\u259? m\u259? pot a\u351?tepta la tot ce-i mai r\u259?u sau poate
c\u259? n-am \u351?tiut? Am tr\u259?it ca un nebun \u238?n paradis,
ag\u259?\u355?\u226?ndu-m\u259? \u238?n fiecare clip\u259? de ideea c\u259? poate
m\u226?ine voi fi cu ea c\u226?teva ore, timp \u238?n care nu m\u259? voi mai
g\u226?ndi la nimic. Am crezut de multe ori c\u259?, mai devreme sau mai t\u226?
rziu, tot o voi pierde. Dar nu m-am g\u226?ndit c\u259? se va \u238?nt\u226?mpla
acum.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe \u238?nserate, servitorul meu Manuil a venit la Blaherne cu ochii plini de
lacrimi \u351?i cu barba par\u355?ial smuls\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! a strigat el, \u355?in\u226?ndu-\u351?i m\u226?na \u238?
n dreptul inimii ca s\u259? i se mai domoleasc\u259? emo\u355?ia. S-a \u238?
nt\u226?mplat o mare nenorocire.\par\pard\plain\hyphpar} {
Traversase ora\u351?ul \u238?n goan\u259? \u351?i genunchii lui bolnavi \u238?i
tremurau. Era nemaipomenit de agitat. El mi-a povestit c\u259?, azi-
diminea\u355?\u259? a venit poli\u355?ia militar\u259? \u238?n casa mea \u351?i a
f\u259?cut o perchezi\u355?ie. Nu au g\u259?sit nimic compromi\u355?\u259?tor, dar
unul dintre oameni s-a uitat cu aten\u355?ie la Anna \u351?i probabil c\u259? a
recunoscut-o, fiindc\u259? dup\u259?-amiaz\u259? au revenit din nou sub comanda
unuia dintre fiii lui Lukas Notaras. El \u351?i-a recunoscut sora \u351?i Anna l-a
urmat supus\u259?, ce altceva ar fi putut s\u259? fac\u259?? Manuil a mai spus
c\u259? a \u238?ncercat s\u259? o apere, invoc\u226?nd absen\u355?a mea, dar
c\u259? o\u351?tenii l-au apucat de barb\u259? cu o furie orbeasc\u259?, apoi l-au
tr\u226?ntit la p\u259?m\u226?nt \u351?i l-au lovit cu picioarele. Nici fratele
Annei n-a fost mai breaz, fiindc\u259?, uit\u226?ndu-\u351?i rangul, \u351?i-a
p\u259?lmuit sora.\par\pard\plain\hyphpar} {
Disperat, Manuil i-a urm\u259?rit de la distan\u355?\u259? \u351?i i-a v\u259?zut
c\u259? s-au \u238?ndreptat spre palatul megaducelui
\u8213? Abia atunci m-am convins eu c\u259? Anna, so\u355?ia ta, este fiica
megaducelui Notaras, a continuat Manuil. Am sim\u355?it acest lucru \u238?nc\u259?
din prima clip\u259? c\u226?nd am v\u259?zut-o, dar nu am fost sigur, iar tu mi-ai
ascuns p\u226?n\u259? \u351?i mie numele tat\u259?lui ei \u351?i rangul \u238?nalt
pe care-l are \u238?n Bizan\u355?. Dar asta-i alt\u259? poveste. Preg\u259?te\u351?
te-te s\u259? fugi, st\u259?p\u226?ne, fiindc\u259? nici nu \u238?ncape vorb\u259?,
megaducele Notaras \u351?i-a trimis oamenii dup\u259? tine ca s\u259? te omoare.
Iar c\u259?l\u259?re\u355?ii lui sunt mai iu\u355?i la goan\u259? dec\u226?t
picioarele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Unde a\u351? putea s\u259? m\u259? ascund \u238?n acest ora\u351?? l-am
\u238?ntrebat eu. Nu exist\u259? loc unde n-ar putea s\u259? m\u259? g\u259?
seasc\u259? dac\u259? ar vrea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Manuil \u351?i-a pierdut r\u259?bdarea, a \u238?nceput s\u259? m\u259? scuture de
bra\u355? \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cur\u226?nd va fi \u238?ntuneric. Zidurile sunt lini\u351?tite
ast\u259?-sear\u259?. Ai putea s\u259?-\u355?i dai drumul jos, pe partea
cealalt\u259?, cu ajutorul unei fr\u226?nghii, \u351?i s\u259? ajungi \u238?n
tab\u259?ra turcilor. Au mai f\u259?cut-o destui, \u238?n fond, acolo e\u351?ti ca
la tine acas\u259?. Dac\u259? vrei, pentru a nu l\u259?sa nici o urm\u259?, voi
\u355?ine eu fr\u226?nghia \u351?i o voi retrage dup\u259? ce vei fi ajuns pe
p\u259?m\u226?nt. Dar s\u259?-\u355?i aminte\u351?ti de mine c\u226?nd te vei
\u238?ntoarce cu cuceritorii!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar chiar ai \u238?nnebunit, b\u259?tr\u226?ne Manuil! i-am spus eu. De voi
c\u259?dea \u238?n m\u226?inile lui, sultanul m\u259? va trage \u238?n \u355?
eap\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a este... bine\u238?n\u355?eles, a\u351?a este, a \u238?nceput
s\u259? se b\u226?lb\u226?ie Manuil, ridic\u226?ndu-\u351?i spre mine ochii \u238?
ncerc\u259?na\u355?i. Asta-i povestea ta \u351?i trebuie s\u259? te ag\u259?\u355?i
de ea, nu-i treaba mea s\u259? m\u259? amestec. Dar crede-m\u259?, \u238?n
tab\u259?ra sultanului vei fi \u238?n mai mare siguran\u355?\u259? dec\u226?t aici,
\u238?n Constantinopol. \u350?i poate c\u259? ai putea s\u259?-l \u238?ndupleci pe
sultan \u238?n favoarea noastr\u259?, s\u259?rmani greci f\u259?r\u259? de
speran\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Manuil..., am \u238?nceput eu, dar nu am mai
continuat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum i-a\u351? fi putut risipi prejudec\u259?\u355?ile?\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a atins pieptul cu degetele \u351?i a spus hot\u259?r\u226?
\u8213? Tu e\u351?ti emisarul sultanului. Oare credeai c\u259?-l po\u355?i \u238?
n\u351?ela pe un grec b\u259?tr\u226?n? Po\u355?i s\u259? le arunci cu praf \u238?n
ochi latinilor c\u226?t vrei, treaba ta, dar pe greci nu-i po\u355?i \u238?n\u351?
ela. Oare de ce crezi c\u259? oamenii se dau respectuos la o parte din calea ta
\u351?i te binecuv\u226?nteaz\u259?? Nici un fir de p\u259?r din capul t\u259?u nu
a fost atins. E cea mai bun\u259? dovad\u259?. Nimeni nu \u238?ndr\u259?zne\u351?te
s\u259? te ating\u259?, fiindc\u259? sultanul este scutul t\u259?u. Dar nu-i nici o
dezonoare \u238?n asta, fiindc\u259? fiecare \u238?\u351?i sluje\u351?te st\u259?
p\u226?nul. \u350?i al\u355?i \u238?mp\u259?ra\u355?i au \u238?ncheiat alian\u355?e
cu sultanii \u351?i le-au recunoscut puterea, dac\u259? a fost
nevoie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Taci, Manuil! i-am spus eu st\u226?njenit \u351?i m-am uitat \u238?n jurul
meu cu team\u259?. Dar e\u351?ti nebun de-a binelea.\par\pard\plain\hyphpar} {
O santinel\u259? vene\u355?ian\u259? se apropiase de noi \u351?i-l privea amuzat pe
Manuil, p\u259?r\u226?ndu-i-se probabil ciudat c\u259? un b\u259?tr\u226?nel cu o
figur\u259? de om cumsecade poate fi at\u226?t de agitat. S-a auzit o
bubuitur\u259? \u351?i apoi lovitura surd\u259? cu care ghiuleaua a izbit zidul
chiar \u238?n apropierea noastr\u259?. Manuil m-a str\u226?ns de bra\u355? \u351?i
a privit \u238?n jur, \u238?n\u355?eleg\u226?nd, dup\u259? mirosul de ars \u351?i
dup\u259? zguduitur\u259?, c\u259? lovitura fusese pe aproape.
\u8213? Sper c\u259? nu suntem \u238?ntr-un loc periculos, a spus el cu
\u8213? Pentru mine, vorbele tale, i-am spus eu, sunt mai periculoase dec\u226?t
tunurile turcilor. Pentru numele lui Dumnezeu, Manuil, crede-m\u259?! Orice ar fi
s\u259? se \u238?nt\u226?mple, eu pe partea aceasta a zidurilor tr\u259?iesc \u351?
i tot pe partea aceasta voi muri. Dar viitor pentru mine nu mai exist\u259?. Nu-mi
doresc nici puterea, nici purpura. Puterea este trec\u259?toare. Doar pentru
faptele mele vreau s\u259? dau socoteal\u259? \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu, nu
\u351?i pentru ale altora. \u206?n\u355?elege odat\u259? c\u259? eu sunt singur,
nemaipomenit de singur. Ce se ascunde \u238?n inima mea va muri o dat\u259? cu mine
atunci c\u226?nd vor veni turcii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele mele au fost prea serioase \u351?i grave. Manuil m-a privit \u238?ncremenit
\u351?i a \u238?n\u355?eles. Dar \u351?i decep\u355?ia i-a fost puternic\u259?, de
aceea a izbucnit \u238?n pl\u226?ns.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n cazul acesta, a spus el trist, tu e\u351?ti nebunul, nicidecum
A pl\u226?ns mult\u259? vreme, \u351?i-a \u351?ters apoi lacrimile \u351?i \u351?i-
a suflat nasul, m-a privit \u238?n\u355?eleg\u259?tor, apoi a spus
calm:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ar fi fost ceva neobi\u351?nuit. Suverani nebuni au mai fost \u351?i
\u238?nainte \u351?i nimeni nu a v\u259?zut ceva r\u259?u \u238?n asta. Doar cu un
oarecare Andronikos Comnenul, a c\u259?rui nebunie a fost prea crud\u259?, poporul
a avut ce-a avut \u351?i l-a t\u226?r\u226?t pe Hipodrom \u351?i i-a t\u259?iat
beregata. Dar \u238?n nebunia ta nu-i cruzime; a\u351? putea-o numi mai
degrab\u259? nebunie bl\u226?nd\u259?. A\u351?a c\u259? n-am \u238?ncotro,
dac\u259? tot te-am recunoscut, trebuie s\u259? te urmez.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat \u238?mprejurul lui, a oftat din greu \u351?i a
\u8213? Acesta este un loc lugubru, dar acas\u259? la tine eu nu m\u259? mai \u238?
ntorc, at\u226?t de mult m\u259? tem de m\u226?nia lui Lukas Notaras. Prefer
s\u259? \u238?nfrunt cu curaj un turc furios, chiar de-mi va reteza \u351?i o
m\u226?n\u259? cu barda, dec\u226?t s\u259?-l \u238?nt\u226?lnesc pe Lukas Notaras
dup\u259? ce te-am ajutat s\u259?-i furi fata. Mai r\u259?u nici nu se putea. Se
hot\u259?r\u226?se de mult ca Anna Notaras s\u259? fie dat\u259? de so\u355?ie
sultanului pentru haremul s\u259?u \u351?i poate c\u259? n-ar fi fost nimic r\u259?
u \u238?n aceast\u259? politic\u259? secret\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nc\u259? o dat\u259? am r\u259?mas uimit c\u259? un grec de r\u226?nd ca
Manuil cunoa\u351?te politica ascuns\u259? a ora\u351?ului \u351?i poate ghici
inten\u355?iile celor mai iscusi\u355?i strategi. Nimic n-ar fi fost mai potrivit
cu planurile lui Notaras dec\u226?t s\u259?-\u351?i d\u259?ruiasc\u259? fiica
sultanului, ca o garan\u355?ie a unei prietenii reciproce, mai cu seam\u259?
c\u259? sultanul obi\u351?nuia s\u259? accepte \u238?n haremul lui fiicele
alia\u355?ilor. De aceea a vrut el s\u259?-\u351?i trimit\u259? fiica \u238?n Creta
\u238?nainte de asediu, pentru a fi mai sigur de izb\u226?nd\u259? \u238?n
negocierile cu sultanul. Mehmet este exigent \u238?n aceast\u259?
privin\u355?\u259? \u351?i, din acest punct de vedere, \u238?i seam\u259?n\u259?
modelului s\u259?u, Alexandru cel Mare. Fiica celui mai nobil dintre nobilii
Constantinopolului i-ar fi putut m\u226?ng\u226?ia pe deplin vanitatea.\~
Nu m-am putut \u238?mpiedica s\u259?-l \u238?ntreb pe
Manuil.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De unde culegi toate informa\u355?iile astea?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Din aer, mi-a r\u259?spuns el simplu, ridic\u226?ndu-\u351?i bra\u355?ele.
Sunt grec. Politica e \u238?n s\u226?ngele meu. Dar nu \u355?in s\u259? fiu
amestecat \u238?n ispr\u259?vile tale \u351?i ale socrului t\u259?u. Prefer s\u259?
le privesc de la distan\u355?\u259?, dac\u259?-mi dai voie.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am \u238?n\u355?eles c\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r, el se afla mai \u238?n
siguran\u355?\u259? aici, pe ziduri, dec\u226?t acas\u259?. Dac\u259? Lukas Notaras
m\u259? va omori cu m\u226?na lui sau va pune pe al\u355?ii s\u259? m\u259? omoare,
e de \u238?n\u355?eles c\u259? \u351?i el va fi omor\u226?t, ca martor al c\u259?
s\u259?toriei mele. Am meditat \u238?ndelung cum e mai bine, s\u259? r\u259?m\u226?
n\u259? la Blaherne sau s\u259?-l trimit la Giustiniani. Numai c\u259? Poarta
Sf\u226?ntului Roman este un loc periculos pentru un b\u259?rbat b\u259?tr\u226?
n \u351?i \u351?ubred. Ca s\u259? m\u226?nuiasc\u259? o arm\u259?, el nu-i \u238?n
stare, fiindc\u259? nu vede bine \u351?i-i tremur\u259? genunchii. Dar ca s\u259?
care p\u259?m\u226?nt \u351?i pietre, se poate descurca. De aceea, i-am spus
s\u259? se al\u259?ture grupului de greci pl\u259?ti\u355?i de vene\u355?ieni ca
s\u259? le fac\u259? diferite munci \u351?i i-am poruncit s\u259?-\u351?i poarte
singur de grij\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?t despre mine, primul g\u226?nd a fost s\u259? \u238?ncalec pe cal \u351?i
s\u259? alerg \u238?n galop p\u226?n\u259? la casa lui Lukas Notaras, ca s\u259?
mi-o dea \u238?napoi pe Anna, fiindc\u259? Anna este so\u355?ia mea. La ce bun?
\u206?n casa lui, Notaras ar putea prea bine s\u259? m\u259? omoare. Ce
lovitur\u259? teribil\u259? a fost pentru el c\u226?nd a aflat c\u259? fiica lui,
care fusese crescut\u259? s\u259? ajung\u259? so\u355?ie de \u238?mp\u259?rat, i-
a \u238?n\u351?elat \u238?ncrederea \u351?i a fugit cu cel mai dubios str\u259?in
din Constantinopol! \u206?n palatul tat\u259?lui ei, ferecat cu broa\u351?te, chei,
z\u259?voare \u351?i z\u259?brele, Anna \u238?mi este inaccesibil\u259?. Dar ea
este so\u355?ia mea. De aceea, trebuie s\u259? m\u259? feresc de tat\u259?l ei. Cea
mai simpl\u259? metod\u259? de anulare a c\u259?s\u259?toriei este moartea mea. Dar
eu nu vreau s\u259? mor de m\u226?na unui grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
Veghez \u351?i scriu. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd \u238?nchid ochii \u351?i-mi
sprijin fruntea fierbinte \u238?n m\u226?ini. Dar somnul nu are mil\u259? de mine.
Oboseala construie\u351?te dincolo de ochii mei chipul Annei. Gura ei. Ochii ei.
Simt \u238?n m\u226?ini c\u259?ldura obrajilor ei. \u206?i urm\u259?resc formele
trupului \u351?i simt o flac\u259?r\u259? care m\u259? str\u259?punge.
Niciodat\u259? n-am dorit-o cu mai mult\u259? \u238?nd\u226?rjire ca acum, c\u226?
nd \u351?tiu c\u259? am pierdut-o.\par\pard\plain\hyphpar} {
G\u259?rzile se plimb\u259? prin s\u259?lile palatului \u351?i se opresc \u238?n
dreptul fiec\u259?rei \u238?nc\u259?peri s\u259? asculte. Spun c\u259? au auzit
zgomote ciudate care vin de sub p\u259?m\u226?nt, care nu pot fi altceva dec\u226?t
prevestiri rele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acelea\u351?i zgomote ciudate au fost auzite de al\u355?ii \u238?nainte de asediu.
Sub p\u259?m\u226?nt sunt multe \u238?nc\u259?peri boltite \u351?i rezervoare de
ap\u259? uitate ale str\u259?vechiului ora\u351?. Timpul zide\u351?te \u351?i
n\u259?ruie, ecoul pietrelor care cad aduce la suprafa\u355?\u259? zgomote ciudate.
Tot a\u351?a se n\u259?ruie \u238?n inima mea bol\u355?ile secrete \u351?i doar de
zgomotul pietrelor care cad \u238?mi sunt pline urechile.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-am putut dormi, de\u351?i am avut ocazia s\u259? m\u259? \u238?mb\u259?t de somn.
\u206?n timpul r\u259?zboiului sunt at\u226?t de rare nop\u355?ile \u238?n care
po\u355?i s\u259? dormi lini\u351?tit; este un dar dumnezeiesc o noapte ca aceasta.
C\u226?nd, \u238?mpins de nelini\u351?te, am ie\u351?it afar\u259?, stelele
str\u259?luceau argintii pe bolta cerului \u238?n noaptea lini\u351?tit\u259?
\u351?i rece ca moartea. Mai era doar o or\u259? p\u226?n\u259? la
ziu\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropierea Por\u355?ii Caligaria m-am oprit \u351?i am ascultat. Nu, nu
erau doar b\u259?t\u259?ile inimii mele. Zgomotul venea de undeva de sub p\u259?
m\u226?nt. Apoi l-am v\u259?zut pe saxonul Johannes Grant, care se apropia cu o
tor\u355?\u259? aprins\u259? \u238?n m\u226?n\u259?. Se oprea \u238?n dreptul
fiec\u259?rui butoi cu ap\u259? preg\u259?tit pentru stingerea eventualelor
incendii \u351?i se apleca. La \u238?nceput, am crezut c\u259? i s-a tulburat
mintea sau c\u259? s\u259?v\u226?r\u351?e\u351?te vreun ritual vr\u259?jitoresc,
pentru c\u259? eram departe de zid \u351?i nici un incendiu nu avea cum s\u259?
se \u238?nt\u226?mple \u238?n acest loc.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a salutat \u238?n numele lui Hristos, a luminat cu tor\u355?a suprafa\u355?a apei
dintr-un butoi \u351?i m-a \u238?ndemnat s\u259? privesc. La intervale scurte, apa
f\u259?cea cercuri la suprafa\u355?\u259?, de\u351?i totul \u238?n jur era
lini\u351?tit \u351?i nici un tun nu tr\u259?gea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se cutremur\u259? p\u259?m\u226?ntul, am \u351?optit eu. \u350?i p\u259?
m\u226?ntul tremur\u259? de durere pentru moartea ora\u351?
El a izbucnit \u238?n r\u226?s, dar pe fa\u355?a lui se citea o spaim\u259? de
\u8213? Oare tu nu \u238?n\u355?elegi, Jean Ange, nici acum, c\u226?nd ai v\u259?
zut cu ochii t\u259?i? m-a \u238?ntrebat el. Nu-i nimic, dup\u259? ce vei \u238?
n\u355?elege, o s\u259? te cam ia cu fiori reci pe \u351?ira spin\u259?rii. Dar mai
bine ajut\u259?-m\u259? deocamdat\u259? s\u259? ridic butoiul, fiindc\u259?
ajutoarele mele s-au dus s\u259? se culce.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am reu\u351?it s\u259? t\u226?r\u226?m am\u226?ndoi butoiul c\u226?\u355?iva
pa\u351?i mai \u238?ncolo, apoi Grant a cioc\u259?nit p\u259?m\u226?ntul pe care
fusese a\u351?ezat butoiul. L-am mi\u351?cat \u238?napoi \u351?i din nou au
ap\u259?rut cercuri la suprafa\u355?a apei. Pe mine a \u238?nceput s\u259? m\u259?
b\u226?ntuie o team\u259? supersti\u355?ioas\u259?, de parc\u259? asistam la o
experien\u355?\u259? de magie neagr\u259?. Cercet\u226?ndu-i fa\u355?a, nu m-am mai
\u238?ndoit c\u259? Johannes Grant este magician.\par\pard\plain\hyphpar} {
El mi-a ar\u259?tat be\u355?ele pe care le \u238?nfipsese din loc \u238?n loc
\u238?n p\u259?m\u226?nt, \u238?ncep\u226?nd din apropierea zidului, \u351?i a
\u8213? P\u259?m\u226?ntul este pietros. Dup\u259? cum se observ\u259?, au trebuit
s\u259? sape \u238?n zigzag, cum sap\u259? c\u226?rti\u355?ele. Este interesant de
v\u259?zut c\u226?t vor mai avea de g\u226?nd s\u259? sape p\u226?n\u259? ce vor
ie\u351?i la lumina zilei. \u350?i \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor \u238?n
acela\u351?i timp.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine? l-am \u238?ntebat eu nedumerit. \par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? experien\u355?a \u238?ngrozitoare a ultimelor nop\u355?i, \u238?n mintea
mea obosit\u259? nu mai era loc dec\u226?t de duhuri rele, de aceea nici nu m-am
g\u226?ndit la turci.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Turcii, a spus el. Lucreaz\u259? sub picioarele noastre. Dar tu ce ai? Te-
ai prostit?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cum e posibil? am strigat eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?n aceea\u351?i clip\u259? mi-am amintit c\u259? sultanul Mehmet angajase
s\u259?p\u259?tori de la minele din Serbia. De altfel, turcii \u238?ncercaser\u259?
\u351?i \u238?n alte asedii s\u259? sape galerii subterane sub ziduri, dar cum
p\u259?m\u226?ntul este pietros, toate tentativele lor au fost nereu\u351?ite. De
aceea, nimeni nu s-a g\u226?ndit la a\u351?a ceva, de\u351?i ar fi trebuit s\u259?
ne \u238?ntreb\u259?m cum de au crescut gr\u259?mezile de p\u259?m\u226?nt din
afara zidurilor. Dar urme de s\u259?p\u259?turi nu au fost v\u259?zute nic\u259?
ieri, a\u351?a c\u259? nimeni nu \u351?i-a mai pus nici o \u238?
ntrebare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru moment, mi-am uitat propria sup\u259?rare \u351?i am \u238?nceput s\u259?
fiu la fel de interesat ca \u351?i Grant de acest subiect. Totul \u238?mi era
clar:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Au fost teribil de vicleni, am spus eu. Au \u238?nceput s\u259? sape la
ad\u259?postul colinei, care nu poate fi v\u259?zut\u259? dec\u226?t de la cinci
sute de pa\u351?i de zid. De altfel, acest loc este cel mai nimerit, fiindc\u259?
nu exist\u259? zid exterior, ci doar zidul cel mare, care-i mult mai bine \u238?
nt\u259?rit dec\u226?t oriunde. Dar ei au dep\u259?\u351?it de-acum zidul. Ce-i de
f\u259?cut?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Trebuie s\u259? a\u351?tept\u259?m, a r\u259?spuns Grant. Nu-i nici o
primejdie acum, dup\u259? ce am stabilit pe unde trece tunelul. Deocamdat\u259? ei
sunt \u238?nc\u259? sub p\u259?m\u226?nt, la ad\u226?ncime. P\u226?n\u259? c\u226?
nd vor \u238?ncepe s\u259? sape spre suprafa\u355?\u259?, avem \u238?nc\u259? timp
s\u259? chibzuim ce putem face.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat \u238?nd\u226?rjit spre mine \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu \u238?nsumi am s\u259?pat galerii sub ziduri. Ce munc\u259? \u238?
ngrozitoare! Nu ai aer. Sufletul \u355?i-e persecutat. Este o moarte cumplit\u259?
s\u259? mori ars sau \u238?necat \u238?ntr-o galerie de c\u226?
rti\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce a terminat de cercetat toate butoaiele, m-a dus p\u226?n\u259? la
galeriile secundare ce se \u238?ntind de-a lungul zidului, unde a cercetat tobele
pe a c\u259?ror membran\u259? pres\u259?rase boabe de maz\u259?re. Observ\u226?nd
locurile de pe care boabele de maz\u259?re s\u259?riser\u259?, a completat traseul
tunelului s\u259?pat de turci. Era de fapt o confirmare a traseului stabilit,
fiindc\u259? boabele de maz\u259?re indicau acelea\u351?i direc\u355?
\u8213? O galerie subteran\u259? nu-i periculoas\u259? dec\u226?t dac\u259? nu este
descoperit\u259? la timp, a spus el. Din fericire pentru noi, se pare c\u259?
turcii vor s\u259?-\u351?i continue s\u259?p\u259?turile p\u226?n\u259? \u238?n
ora\u351?. Dac\u259? s-ar fi mul\u355?umit s\u259? sape o grot\u259? sub zid, pe
care s-o umple cu lemne \u351?i apoi s\u259?-i dea foc, ar fi reu\u351?it s\u259?
d\u259?r\u226?me o foarte mare parte din zid. Sau, cine \u351?tie, poate c\u259?
nu-i posibil, din cauza funda\u355?iei zidului. Probabil c\u259?-i sinuoas\u259?
galeria pe care au s\u259?pat-o \u238?ntre funda\u355?ie \u351?i p\u259?m\u226?ntul
pietros.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe c\u226?nd stelele se stingeau pe cer, el a \u238?nceput s\u259?-mi
povesteasc\u259? cum poate fi \u238?mpiedicat\u259? o ofensiv\u259? printr-un canal
subteran doar cu ajutorul unui butoi cu pucioas\u259? aprins\u259?, al c\u259?rui
curent de aburi otr\u259?vitori este dirijat \u238?nspre galeriile du\u351?
manilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Exist\u259? multe metode, mi-a explicat el. Dac\u259? galeriile sunt
umplute cu ap\u259?, turcii vor muri \u238?neca\u355?i ca ni\u351?te \u351?obolani.
O galerie plin\u259? cu ap\u259? devine inutilizabil\u259?. \u350?i mai grozav este
s\u259?-i \u238?mpro\u351?ti \u351?i s\u259?-i pr\u259?je\u351?ti cu focul grecesc,
fiindc\u259? b\u226?rnele care sus\u355?in pere\u355?ii galeriei iau foc \u351?i
galeria se surp\u259? \u238?n acela\u351?i timp. Dar cel mai interesant este
s\u259? stai la p\u226?nd\u259? \u351?i s\u259? le urm\u259?re\u351?ti mi\u351?
c\u259?rile, iar la momentul potrivit s\u259?-i culegi. Prin tortur\u259?, po\u355?
i afla dac\u259? mai exist\u259? alte galerii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vorbele lui, rostite cu at\u226?ta s\u226?nge rece, m-au zguduit. M-am g\u226?ndit
la oamenii pl\u259?ti\u355?i de sultan care s\u259?pau \u238?n p\u259?m\u226?nt cu
respira\u355?ia t\u259?iat\u259? din cauza lipsei de aer, transpira\u355?i \u351?i
neferici\u355?i, neb\u259?nuind \u238?ngrozitoarea moarte ce li se preg\u259?
te\u351?te. Erau s\u226?rbi, deci fra\u355?i \u238?ntru credin\u355?\u259? cu
grecii. Dar Grant m\u259? privea cu ochii lui negri \u238?n continu\u259? mi\u351?
care f\u259?r\u259? a m\u259? putea \u238?n\u355?elege.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar eu nu sunt un om crud, a spus el deodat\u259?, de parc\u259? voia
s\u259? se justifice \u238?n fa\u355?a \u238?ncremenitei mele uimiri. Pentru mine,
toate aceste lucruri nu sunt dec\u226?t matematic\u259?. O munc\u259?
interesant\u259?, care-mi permite s\u259? calculez pe s\u259?
turate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sem\u259?na cu un motan mare \u351?i negru care se preg\u259?te\u351?te s\u259?
atace o colonie de \u351?oareci.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi cerul de deasupra capetelor noastre s-a luminat. Dealurile Perei au \u238?
nceput s\u259? se \u238?nro\u351?easc\u259?, dinspre tab\u259?ra turcilor s-au
auzit salvele de tun care anun\u355?au de\u351?teptarea. Din palatul Blahernelor
\u351?i din \u238?nc\u259?perile boltite ale zidului au \u238?nceput s\u259?
apar\u259?, c\u259?sc\u226?nd \u351?i \u238?ntinz\u226?ndu-se, oamenii. Unii s-au
apropiat \u351?i au privit uimi\u355?i c\u226?nd spre noi, c\u226?nd spre butoaiele
de ap\u259? a\u351?ezate \u238?n ordine ciudat\u259?. \u350?i-au str\u226?ns
sup\u259?ra\u355?i chingile armurilor \u351?i au urcat apoi pe zid ca s\u259?-i
\u238?nlocuiasc\u259? pe cei care fuseser\u259? de veghe
noaptea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a sosit cu pa\u351?i repezi Lukas Notaras, purt\u226?nd pe umeri o mantie
verde din brocart imperial \u351?i s-a apropiat de mine. Cei doi fii ai lui \u238?l
urmau \u355?in\u226?nd m\u226?inile \u238?ncle\u351?tate pe teaca spadelor. Dar nu
era \u238?nso\u355?it de nici o alt\u259? suit\u259?. Instinctiv, am f\u259?cut un
pas \u238?napoi, ajung\u226?nd l\u226?ng\u259? Johannes Grant, care privea apa
dintr-un butoi. Notaras s-a oprit. Rangul pe care-l avea \u238?l \u238?mpiedica
s\u259? ocoleasc\u259? butoiul pentru a ajunge \u238?n fa\u355?a mea. Nici n-ar fi
putut porunci g\u259?rzilor s\u259? m\u259? aresteze, fiindc\u259? Blahernele erau
p\u259?zite de solda\u355?i vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vreau s\u259?-\u355?i vorbesc, Ioannis Anghelos, a spus el. Confiden\u355?
ial.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu am nici un secret, i-am r\u259?spuns eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chipul lui \u238?ntunecat \u351?i m\u226?ndru avea o expresie rigid\u259?, care nu
m\u259? \u238?mbia c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in s\u259?-l urmez \u238?n vreun loc
\u238?nchis, unde ar fi putut s\u259? m\u259? omoare ca pe un
miel.\par\pard\plain\hyphpar} {
Tocmai se preg\u259?tea s\u259? spun\u259? ceva, dar, uit\u226?ndu-se din
curiozitate \u238?n butoiul pe care-l cerceta Grant \u351?i apoi privindu-l pe
acesta, a \u238?n\u355?eles f\u259?r\u259? nici o explica\u355?ie despre ce este
vorba. Tunurile turcilor \u238?\u351?i \u238?ncepuser\u259? ofensiva. Sim\u355?ul
lui politic s-a de\u351?teptat \u351?i, f\u259?r\u259? s\u259? mai spun\u259? o
vorb\u259?, s-a dep\u259?rtat gr\u259?bit de noi, la fel cum sosise. Fiii lui mi-au
aruncat o privire ciudat\u259?, apoi \u351?i-au urmat tat\u259?
l.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cercet\u259?rile secrete ale lui Grant erau cunoscute. Deci Notaras \u238?nc\u259?
nu se d\u259?duse cu turcii, din moment ce a alergat imediat la \u238?mp\u259?rat
pentru a-i \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?i noutatea. Onoarea descoperirii \u238?i
apar\u355?inea \u351?i, \u238?n acela\u351?i timp, reu\u351?ea s\u259?
rec\u226?\u351?tige \u238?ncrederea \u238?mp\u259?ratului. Bine\u238?n\u355?
eles, \u238?mp\u259?ratul Constantin a sosit repede. Era \u238?nso\u355?it doar de
c\u226?\u355?iva sfetnici mai apropia\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Megaducele te-a jefuit de gloria ce \u355?i s-ar fi cuvenit, i-am spus eu
lui Grant.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar Johannes Grant mi-a r\u259?spuns:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu nu am venit la Constantinopol pentru glorie. Tot ceea ce m\u259?
intereseaz\u259? este s\u259?-mi sporesc cuno\u351?tin\u355?
ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar dup\u259? ce a ajuns din nou l\u226?ng\u259? noi, megaducele Notaras l-a
b\u259?tut prietene\u351?te pe um\u259?r pe Johannes Grant, explic\u226?ndu-i
\u238?mp\u259?ratului importanta descoperire pe care o f\u259?cuse viteazul
saxon. \u206?mp\u259?ratul s-a ar\u259?tat \u351?i el satisf\u259?cut \u351?i i-a
f\u259?g\u259?duit lui Grant o mare recompens\u259?, \u238?ncredin\u355?\u226?ndu-
le lui \u351?i lui Notaras misiunea de a distruge toate galeriile turcilor; \u238?n
acest scop, el a poruncit s\u259? fie deta\u351?a\u355?i c\u226?\u355?iva oameni de
pe zidul de ap\u259?rare. I-a mai spus lui Grant c\u259? \u351?i speciali\u351?tii
imperiali sunt la dispozi\u355?ia sa.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se \u238?n\u355?elege c\u259? i-am trimis vorb\u259? lui Giustiniani, care a venit
c\u259?l\u259?rind \u238?ntr-un suflet pentru a participa la veselia general\u259?.
\u350?i bailul Vene\u355?iei, Minotto, a ap\u259?rut cu fa\u355?a lui prosper\u259?
\u351?i \u238?mbujorat\u259?, dar nu era \u238?n apele sale, chiar dac\u259?-\u351?
i petrecea nop\u355?ile \u238?n patul imperial din Palatul Blahernelor.
Profit\u226?nd de situa\u355?ie, Grant a ales c\u226?\u355?iva dintre
speciali\u351?tii \u238?mp\u259?ratului pentru a-l ajuta \u351?i a \u238?nceput
s\u259? caute oameni care au mai lucrat \u238?n galerii subp\u259?m\u226?ntene.
De \u238?ndat\u259? ce au aflat despre ce este vorba, speciali\u351?tii \u238?
mp\u259?ratului au \u238?nceput s\u259? construiasc\u259? pere\u355?ii mobili cu
lame t\u259?ietoare de sabie, \u238?n interiorul c\u259?rora urma s\u259? fie pus
butoiul cu pucioas\u259? prev\u259?zut cu un co\u351? de evacuare a fumului \u351?i
aburului otr\u259?vitor. Lukas Notaras se agita \u238?n jurul lor \u351?i le
transmitea sugestiile pe care \u238?mp\u259?ratul, Giustiniani \u351?i bailul
Vene\u355?iei le d\u259?deau, privindu-i cu interes.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi Grant a ales c\u226?\u355?iva oameni simpli care s\u259? supravegheze
butoaiele \u351?i tobele, dar i-a trebuit ceva timp ca ace\u351?tia s\u259?
poat\u259? \u238?n\u355?elege despre ce este vorba \u351?i ce aveau de f\u259?cut.
La \u238?nceput, la fiecare foc al tunurilor turcilor, v\u259?z\u226?nd ei boabele
de maz\u259?re rostogolindu-se de pe tobe, alergau \u238?ngrozi\u355?i \u351?i
anun\u355?au c\u259? turcii au \u351?i ajuns la suprafa\u355?a p\u259?m\u226?
ntului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce a ispr\u259?vit de organizat totul, Johannes Grant i-a spus \u238?
mp\u259?ratului:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-am venit la Constantinopol nici pentru a c\u226?\u351?tiga aur, nici
pentru glorie. Ceea ce m-a \u238?mpins s\u259? m\u259? angajez \u238?n slujba
Bizan\u355?ului a fost nevoia de a m\u259? apropia de \u351?tiin\u355?a grecilor.
Nu am eu prea mult timp liber \u238?n aceste zile, ce-i drept, dar \u238?ng\u259?
duie-mi s\u259? citesc cel pu\u355?in catalogul bibliotecii tale, s\u259? r\u259?
sfoiesc manuscrisele din pivni\u355?a bibliotecii \u351?i s\u259? \u238?mprumut
textele lui Pitagora pentru a le putea citi la lumina opai\u355?ului. \u350?tiu
c\u259? e\u351?ti \u238?n posesia scrierilor lui Pitagora \u351?i Arhimede, dar
bibliotecarul t\u259?u le p\u259?ze\u351?te ca un c\u226?ine turbat \u351?i
interzice s\u259? fie aprins\u259? o lum\u226?nare sau un opai\u355? \u238?n
bibliotec\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cererea lui Grant nu a fost pe placul \u238?mp\u259?ratului Constantin, al c\u259?
rui chip palid \u351?i supt s-a crispat de nelini\u351?te. Evit\u226?ndu-i
privirea, el a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bibliotecarul meu \u238?\u351?i face doar datoria. Func\u355?ia lui este
ereditar\u259?. El se conduce dup\u259? un ceremonial de mult stabilit. Eu \u238?
nsumi nu pot modifica regulile bibliotecii. A aduce \u238?n acest moment la
suprafa\u355?\u259? manuscrisele \u238?ngropate ale filozofilor p\u259?g\u226?ni
este o ofens\u259? adus\u259? lui Dumnezeu. Noi nu avem nevoie dec\u226?t de un
singur ajutor, o \u351?tii. Nici Pitagora, nici Arhimede nu ne poate salva. Doar
lisus Hristos, care \u351?i-a dat via\u355?a pentru a isp\u259?\u351?i p\u259?
catele noastre \u351?i a \u238?nviat din mor\u355?i, este salvarea noastr\u259?, a
tuturor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Johannes Grant a spus abia auzit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? voi nu mai ave\u355?i nevoie dec\u226?t de ajutorul lui, la ce
bun s\u259?-mi risipesc ingeniozitatea \u351?i s\u259? m\u259? istovesc \u238?n
calcule matematice pentru a-i \u238?mpiedica pe turci s\u259? p\u259?trund\u259?
\u238?n acest ora\u351??\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?mp\u259?ratul, agit\u226?ndu-\u351?i enervat m\u226?inile, i-a spus:
\u8213? Manuscrisele filozofilor greci sunt mo\u351?tenirea noastr\u259?
etern\u259?, de aceea nu vrem s\u259? transmitem tradi\u355?iile scrise barbarilor,
care le-ar putea falsifica.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a tu\u351?it cu \u238?n\u355?eles, iar bailul Minotto \u351?i-a rotit
jignit ochii lui \u238?nro\u351?i\u355?i. Dup\u259? plecarea lui Grant, \u238?
mp\u259?ratul le-a spus pe un ton \u238?mp\u259?ciuitor c\u259? apelativul barbar
nu are nici o leg\u259?tur\u259? cu latinii. Dar Grant, le-a explicat \u238?
mp\u259?ratul, fiind saxon, se \u238?n\u355?elege c\u259? este de origine
barbar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu dou\u259? ore \u238?nainte de a apune soarele, flota turcilor a v\u226?slit
dinspre Portul Celor Dou\u259? Coloane p\u226?n\u259? ce a ajuns la lan\u355?
\u351?i a \u238?ncercat s\u259?-l rup\u259? tr\u259?g\u226?nd cu tunurile mici
\u351?i cu bombardele. Dar cor\u259?biile masive ale vene\u355?ienilor au ripostat
imediat \u351?i au tras \u238?n navele turcilor produc\u226?ndu-le multe
stric\u259?ciuni, chiar \u351?i incendii. Galerele turce\u351?ti din Cornul de Aur
nu au atacat din spate, dup\u259? cum se temuse Aloisio Diedo, ceea ce \u238?
nseamn\u259? c\u259? sultanul a inten\u355?ionat doar s\u259?-i \u238?nt\u259?
r\u226?te pe ap\u259?r\u259?torii vene\u355?ieni din Golful Perei.
Dup\u259? acest incident, Aloisio Diedo s-a dus la \u238?mp\u259?rat s\u259? se
pl\u226?ng\u259? \u351?i i-a spus c\u259?, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?,
turcii au observat c\u226?nd au fost golite cele trei cor\u259?bii vene\u355?iene
de \u238?nc\u259?rc\u259?tur\u259? \u351?i c\u226?nd solda\u355?ii \u351?i
marinarii de pe ele au fost trimi\u351?i pe ziduri. \u350?i i-a mai spus \u238?
mp\u259?ratului c\u259? el nu mai este sigur c\u259? poate ap\u259?ra lan\u355?ul
c\u226?nd num\u259?rul ap\u259?r\u259?torilor s-a mic\u351?orat a\u351?a de
mult.\par\pard\plain\hyphpar} {
Chiar dac\u259? flota vene\u355?ienilor a dat o at\u226?t de mare
importan\u355?\u259? acestui atac ne\u238?nsemnat, este clar c\u259? turcii nu au
urm\u259?rit altceva dec\u226?t s\u259?-i determine s\u259? nu se mai
desprind\u259? de pe cor\u259?biile lor. Giustiniani a spus dispre\u355?
uitor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Marele atac al turcilor asupra lan\u355?ului a fost tot at\u226?t de
periculos ca boabele de maz\u259?re cu care un copil vrea s\u259? omoare un
elefant. Dar fiecare ap\u259?r\u259?tor are impresia c\u259? ceea ce face el este
cel mai important lucru \u351?i se groz\u259?ve\u351?te cu meritele lui.
S\u259?-\u351?i vad\u259? Diedo de portul lui \u351?i s\u259? nu se bage \u238?n
treburile altora! Eu am \u238?n grij\u259? ora\u351?ul. Blahernele au primit
ajutoare, dar acolo nu mai este nici un pericol, \u238?n afar\u259? de galeriile
acelea de c\u226?rti\u355?\u259? pe care le sap\u259? turcii. La drept vorbind,
singurul pericol adev\u259?rat este aici, la Poarta Sf\u226?ntului
Roman.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i a mai spus cu invidie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Las\u259?-i s\u259? p\u259?zeasc\u259? g\u259?urile de c\u226?
rti\u355?\u259?! Chiar de-ar reu\u351?i turcii s\u259? ias\u259? la
suprafa\u355?\u259?, tot nu se vor putea strecura pe acolo prea mul\u355?i
deodat\u259?. Dac\u259? mili\u355?ia de r\u259?zboi va fi vigilent\u259?,
niciodat\u259? nu vor reu\u351?i turcii s\u259? ias\u259? prea mul\u355?i pe sub
p\u259?m\u226?nt \u238?n ora\u351?. Asta-i doar o viclean\u259? uneltire a
sultanului, ca s\u259? ne pierdem speran\u355?a. \par\pard\plain\hyphpar} {
Grant a ordonat s\u259? se sape contragaleria, dup\u259? care neferici\u355?ii
turci s\u259?p\u259?tori ce se aflau \u238?n acea vreme acolo au fost \u238?
mpro\u351?ca\u355?i cu focul grecesc \u351?i sufoca\u355?i cu fumul otr\u259?vitor.
De fapt, nu a fost nevoie de scos mai mult de dou\u259? co\u351?uri mari cu p\u259?
m\u226?nt. Galeria turcilor nu era s\u259?pat\u259? prea \u238?n profunzime,
a\u351?a c\u259? prin deschiderea f\u259?cut\u259? turcii au putut fi st\u226?
rpi\u355?i f\u259?r\u259? nici o greutate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? ziua au lovit tunurile cu o furie sporit\u259?, \u238?n marele zid au
ap\u259?rut noi sp\u259?rturi \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor de largi. Din
ora\u351? au venit de bun\u259?voie femei, copii \u351?i b\u259?tr\u226?ni ca
s\u259? ajute la repararea zidului. Teama \u351?i groaza genereaz\u259? puteri
nea\u351?teptate. Au c\u259?rat pietre \u351?i co\u351?uri de p\u259?m\u226?nt
care, chiar \u351?i pentru b\u259?rba\u355?ii zdraveni, sunt prea grele. \u350?i au
\u8213? Mai bine murim l\u226?ng\u259? b\u259?rba\u355?ii, ta\u355?ii \u351?i fiii
no\u351?tri dec\u226?t s\u259? ajungem sclavi la turci!\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?rba\u355?i f\u259?r\u259? nici o c\u259?ma\u351?\u259? de zale pe ei se
clatin\u259? pe l\u226?ng\u259? \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare \u351?i scot de
acolo tot ce au aruncat turcii ca s\u259?-l umple. C\u226?t vezi cu ochii, p\u259?
m\u226?ntul este gol, nu mai g\u259?se\u351?ti o tuf\u259? nici pe dealul Perei,
nici pe malul Bosforului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Exista o singur\u259? consolare. C\u226?nd \u238?mpreun\u259? cu al\u355?ii
\u238?\u351?i tr\u259?ie\u351?te nefericirea, c\u226?nd \u238?mpreun\u259? cu
al\u355?ii urmeaz\u259? s\u259? moar\u259?, omul devine mai mic \u351?i nefericirea
lui personal\u259? se pierde printre nefericirea celorlal\u355?i. Ce \u238?
nsemn\u259?tate mai are oare dac\u259? eu m\u259? pierd, c\u226?nd ochii copiilor
cu fe\u355?e palide lucesc de groaz\u259? la fiecare lovitur\u259? a tunurilor
\u351?i c\u226?nd femeile \u238?ns\u259?rcinate nasc \u238?nainte de a le veni
sorocul? Be\u355?ia mor\u355?ii colective tope\u351?te nelini\u351?tea. Via\u355?a
nu are nici o importan\u355?\u259? \u351?i nu este alt\u259? moarte mai bun\u259?
dec\u226?t aceea pe care o \u238?mp\u259?r\u355?i cu poporul t\u259?
Dar to\u355?i ace\u351?ti oameni simpli nu cer altceva dec\u226?t s\u259? tr\u259?
iasc\u259?. Neferici\u355?i, s\u259?raci, chiar \u351?i \u238?n sclavie, numai
s\u259? tr\u259?iasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n zori, flota turc\u259? s-a apropiat v\u226?slind dinspre Bosfor spre
lan\u355?, dar s-a oprit \u351?i mai departe dec\u226?t ieri. Vene\u355?ienii au
deschis focul \u351?i au tras aproape o sut\u259? de ghiulele f\u259?r\u259?
s\u259? le provoace du\u351?manilor nici o pierdere important\u259?. Marinarii
vene\u355?ieni s-au l\u259?udat mai apoi c\u259? au fost victorio\u351?i. Ba au
\u351?i spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? to\u355?i cei de pe ziduri \u351?i-ar face datoria ca noi, n-ar
mai fi nici o b\u259?t\u259?lie \u238?n ora\u351?!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu sunt convins c\u259? aceasta n-a fost dec\u226?t o tactic\u259? a sultanului
pentru a \u238?mpiedica transferarea altor vene\u355?ieni pe zidul de ap\u259?rare.
Este un motiv suficient aceast\u259? \u238?nt\u259?r\u226?tare ca vene\u355?ienii
s\u259? nu-\u351?i mai p\u259?r\u259?seasc\u259? de acum \u238?ncolo cor\u259?
biile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt mul\u355?i cei care doresc s\u259? supravegheze apa din butoaie \u238?ns\u259?
Grant nu i-a ales dec\u226?t pe b\u259?rba\u355?ii care n-au putere s\u259? poarte
arme, dar au o vedere bun\u259?. C\u226?nd v\u259?d doar o u\u351?oar\u259?
mi\u351?care a apei din butoaie, multora dintre b\u259?tr\u226?ni le este
team\u259? c\u259? turcii au \u351?i ajuns la suprafa\u355?a p\u259?m\u226?ntului.
Al\u355?ii ame\u355?esc tot privind \u238?n apa \u351?i \u238?ncep s\u259?
aib\u259? vedenii. Iar b\u259?rba\u355?ii care p\u226?n\u259? acum au ap\u259?rat
zidurile sunt at\u226?t de obosi\u355?i, \u238?nc\u226?t pot dormi \u351?i-n
picioare pe l\u226?ng\u259? butoaie. Paza butoaielor \u238?n timpul zilei este, de
fapt, inutil\u259?, fiindc\u259? apa se clatin\u259? la fiecare bubuitur\u259? de
tun. De aceea, generos, Grant le-a dat voie supraveghetorilor s\u259?
doarm\u259? \u238?n timpul zilei, \u238?n lini\u351?tea nop\u355?ii, se
observ\u259? mai bine mi\u351?c\u259?rile turcilor din galeriile
subterane.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am g\u226?ndit c\u259? supravegherea butoaielor ar fi tocmai potrivit\u259?
pentru b\u259?tr\u226?nul Manuil, de aceea am plecat \u238?n c\u259?utarea lui. Dar
Manuil g\u259?sise un mod de a p\u259?r\u259?si zidul \u351?i de a le c\u226?\u351?
tiga prietenia vene\u355?ienilor. Fiind un bun cunosc\u259?tor al caselor de
desfr\u226?u din ora\u351? \u351?i a femeilor dispuse s\u259?-\u351?i v\u226?
nd\u259? trupul pe fructe uscate \u351?i p\u226?ine proasp\u259?t\u259?, le \u238?
nlesnea acestora intrarea la Blaherne. De altfel, l\u226?ng\u259? Poarta
Blahernelor erau \u351?i adolescente, care a\u351?teptau cu ner\u259?bdare s\u259?
se v\u226?nd\u259? solda\u355?ilor vene\u355?ieni. L-am \u238?nt\u226?lnit pe
Manuil tocmai c\u226?nd era pe cale s\u259? plece spre ora\u351?. Purta \u238?n
spinare un co\u351? imens \u238?nc\u259?rcat cu m\u226?ncare. Avea o h\u226?rtie de
liber\u259? trecere prin ora\u351? autentificat\u259? cu sigiliul bailului
Vene\u355?iei, a\u351?a c\u259? nu se mai temea de poli\u355?ia de r\u259?zboi. Mi-
a spus cu mult entuziasm c\u259?, dac\u259? va mai dura un timp oarecare asediul,
va ajunge un om bogat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar v\u259?z\u226?ndu-mi t\u259?cerea reprobatoare, s-a sup\u259?rat \u351?i a
\u8213? Fiecare \u238?\u351?i este sie\u351?i mai aproape; \u238?n tot ora\u351?ul
se fac schimburi la negru pe baza certificatelor de liber\u259? trecere eliberate
fie de \u238?mp\u259?rat, fie de genovezi sau de vene\u355?ieni. Mul\u355?i s-au
\u238?mbog\u259?\u355?it \u351?i rari sunt aceia care s-au ales doar cu spinarea
jupuit\u259?. Unde este cerere, acolo este \u351?i ofert\u259?. Asta-i legea
suveran\u259? a lumii. Iar dac\u259? nu te gr\u259?be\u351?ti, se g\u259?se\u351?te
\u238?ntotdeauna unul mai viclean care s\u259? se aleag\u259? cu c\u226?\u351?
tigul. Oare nu-i mai bine dac\u259? delicatesele vene\u355?ienilor ajung \u238?n
gura grecilor dec\u226?t \u238?n aceste burdihanuri rev\u259?rsate? Afl\u259?
c\u259? nu-i vina mea dac\u259? b\u259?rba\u355?ii gra\u351?i \u351?i robu\u351?ti
sunt \u238?ncerca\u355?i de patimi rele \u351?i caut\u259? femei \u351?i b\u259?
ie\u355?i tineri ca s\u259?-\u351?i potoleasc\u259?, \u238?ntre dou\u259? b\u259?
t\u259?lii, sim\u355?urile a\u355?\u226?\u355?ate.\par\pard\plain\hyphpar} {
A continuat \u351?i mai \u238?nver\u351?unat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vene\u355?ienii sunt prietenii no\u351?tri, \u238?\u351?i risc\u259?
via\u355?a pentru ora\u351?ul nostru. Oare este o crim\u259? dac\u259? o fat\u259?
t\u226?n\u259?r\u259? \u238?\u351?i sacrific\u259? virginitatea \u351?i se
distreaz\u259? cu ei pentru a c\u226?\u351?tiga bani cu care s\u259? cumpere
p\u226?ine pentru p\u259?rin\u355?i? Sau dac\u259? o femeie respectabil\u259? se
\u238?ntinde un pic pe spate ca s\u259? ob\u355?in\u259? \u238?n schimb delicatese
de care n-a mai avut parte de mult\u259? vreme? Toate acestea se f\u259?ptuiesc
\u238?ntru slava lui Dumnezeu \u351?i pentru binele cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?
ii, cel pu\u355?in a\u351?a spun vene\u355?ienii. A\u351?a c\u259?, st\u259?p\u226?
ne, nu te mai \u238?mpotrivi legilor fire\u351?ti ale lumii, c\u259? tot nu vei
reu\u351?i s\u259? schimbi nimic. Suntem to\u355?i ni\u351?te p\u259?c\u259?
to\u351?i, asta-i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum eu m\u259? \u238?nchisesem \u238?n t\u259?cerea omului care nu poate admite
asemenea nelegiuiri, el a \u238?ncercat s\u259? se justifice \u351?i a ad\u259?
ugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? \u238?ntr-adev\u259?r este nevoie de mine, voi lua un cu\u355?it
de m\u259?celar \u351?i voi urca pe ziduri. Dar at\u226?t timp c\u226?t nu-i
absolut necesar, las\u259?-m\u259? s\u259? fiu \u351?i eu fericit \u238?n felul
meu. Dac\u259? voi reu\u351?i s\u259? ascund destui bani, poate c\u259?-mi voi
putea r\u259?scump\u259?ra via\u355?a c\u226?nd vor intra turcii \u238?n ora\u351?.
\u350?i chiar dac\u259? acest asediu va mai dura, e mai bine dac\u259? am \u351?i
eu banii mei, pe care, oricum ai lua-o, tot \u238?i va c\u226?\u351?tiga cineva,
poate \u351?i mai lipsit de scrupule dec\u226?t mine. Uit\u259?-te \u238?n jurul
t\u259?u \u351?i \u238?ncearc\u259? s\u259? nu \u238?nchizi ochii \u238?n fa\u355?a
realit\u259?\u355?ii! Arhon\u355?ii, ba chiar \u351?i cei din familia \u238?
mp\u259?ratului ne dau nou\u259?, b\u259?rba\u355?ilor s\u259?raci, cel mai bun
exemplu de cupiditate. Arunc\u259? o privire \u238?n \u238?nc\u259?perile
comandan\u355?ilor vene\u355?ieni sau \u238?n p\u226?ntecele cor\u259?biilor lor.
Vei vedea cu c\u226?t\u259? r\u226?vn\u259? \u351?i devotament doamnele \u238?
naltei societ\u259?\u355?i bizantine se str\u259?duiesc s\u259?-i distreze pe
alia\u355?ii no\u351?tri latini, \u238?n timp ce b\u259?rba\u355?ii lor ap\u259?
r\u259? zidurile ora\u351?ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vai de noi, bie\u355?ii greci! am rostit eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu! m-a contrazis Manuil. Spune mai degrab\u259?: Vai de noi, bie\u355?ii
oameni! To\u355?i suntem la fel \u238?n inima noastr\u259?. \u350?i grecii, \u351?i
turcii, \u351?i latinii, \u351?i francii.\par\pard\plain\hyphpar} {
El are dreptate. Cine sunt eu ca s\u259?-l pot judeca? \u206?n felul lui,
fiecare \u238?\u351?i \u238?mpline\u351?te destinul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n zadar am a\u351?teptat ca Lukas Notaras s\u259? m\u259? caute, \u238?n
cursul zilei l-am \u238?nt\u226?lnit de mai multe ori \u351?i, de fiecare
dat\u259?, pe chipul lui am v\u259?zut aceea\u351?i privire du\u351?m\u259?
noas\u259? \u351?i r\u259?u prevestitoare. Iar de la fiica lui nu am primit nici un
semn de via\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncremenit \u238?n propria-mi neputin\u355?\u259?, m-am g\u226?ndit s\u259?
fac o fapt\u259? bun\u259?. Poate c\u259? Johannes Grant \u238?i va sluji fiarei ce
va s\u259? vie, dar ca om el \u238?mi este drag. \u206?mi sunt dragi ochii lui
nelini\u351?ti\u355?i, \u238?i admir modul cum g\u226?nde\u351?te. De ce s\u259? nu
fie \u351?i el, \u238?n felul lui, fericit, at\u226?t timp c\u226?t se mai poate?
De aceea m-am dus la bibliotec\u259? \u351?i i-am vorbit bibliotecarului imperial,
un b\u259?rbat care, dup\u259? ce c\u259? n-are nici un dinte \u238?n gur\u259?
\u351?i-i surd de-o ureche, umbl\u259? \u238?mbr\u259?cat \u238?n ve\u351?minte de
ceremonie, \u238?mpodobite cu \u238?nsemnele importantului s\u259?u rang, acum,
c\u226?nd toat\u259? lumea se agit\u259? pe ziduri \u351?i turcii bombardeaz\u259?
cu \u238?nver\u351?unare ora\u351?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am povestit c\u259? galeria s\u259?pat\u259? de turci se \u238?ndreapt\u259?
\u238?n mod v\u259?dit spre bibliotec\u259?, de unde turcii sper\u259? c\u259? vor
putea p\u259?trunde cu mai mult\u259? u\u351?urin\u355?\u259? \u238?n ora\u351?,
ocroti\u355?i de \u238?ntunericul subp\u259?-m\u226?ntean al bibliotecii.
Bibliotecarul este un om plin de el p\u226?n\u259? peste urechi \u351?i de
importanta sa misiune, a\u351?a c\u259?, neput\u226?nd s\u259? se mai g\u226?
ndeasc\u259? \u351?i la altceva, nu a avut nici o suspiciune \u351?i m-a crezut pe
\u8213? Dar nu se poate! a strigat el op\u259?rit. Asta nu se va \u238?nt\u226?mpla
niciodat\u259?! Ei ar putea s\u259? calce din gre\u351?eal\u259? cu picioarele
peste manuscrise pre\u355?ioase \u351?i s\u259? le distrug\u259?. \u350?i dac\u259?
nu vor fi aten\u355?i c\u226?nd vor umbla cu tor\u355?ele aprinse? O, Doamne!
Dac\u259? vor lua foc c\u259?r\u355?ile? Ar fi o pierdere irecuperabil\u259? pentru
umanitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
A\u351?a se face c\u259? l-am sf\u259?tuit s\u259?-i cear\u259? ajutor lui Johannes
Grant, care, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, i-am spus eu, va g\u259?si un mod
ingenios de a-i ap\u259?ra pre\u355?ioasa bibliotec\u259?. Pus \u238?n fa\u355?a
acestei primejdii, bibliotecarul a acceptat s\u259? se umileasc\u259? \u238?n
fa\u355?a unui saxon \u351?i, lu\u226?ndu-l de bra\u355?, l-a condus pe Grant ca
s\u259? vad\u259? pivni\u355?ele bibliotecii p\u226?n\u259? \u238?n cele mai \u238?
ndep\u259?rtate unghere. Grant a luat cu el \u351?i o ciutur\u259? cu ap\u259?
\u351?i i-a promis naivului bibliotecar c\u259? va supraveghea el \u238?nsu\u351?i
de vor fi semne amenin\u355?\u259?toare care s\u259? ateste c\u259? turcii sunt
\u238?n apropiere. Iar bibliotecarul i-a \u238?ng\u259?duit s\u259? foloseasc\u259?
un opai\u355? pentru a putea observa suprafa\u355?a apei din ciutur\u259?. Animat
de un entuziasm neobi\u351?nuit, bibliotecarul a scos apoi din teac\u259? o sabie
ruginit\u259? de vreme \u351?i s-a jurat c\u259? doar peste cadavrul lui vor putea
trece turcii s\u259?-i p\u226?ng\u259?reasc\u259? biblioteca. \u350?i \u238?n
mintea lui dezorientat\u259? de om b\u259?tr\u226?n a \u238?nceput s\u259?
creasc\u259? ideea c\u259? asediul Constantinopolului a fost pl\u259?nuit de sultan
doar pentru a pune m\u226?na pe nepre\u355?uitele comori ale bibliotecii
imperiale.\par\pard\plain\hyphpar} {
De-ar fi \u351?tiut el c\u259? de mult\u259? vreme vene\u355?ienii folosesc
paginile c\u259?r\u355?ilor sfinte pentru a aprinde focul pe pardoseala de
marmur\u259? a Palatului Blahernelor \u351?i pentru a lansa s\u259?ge\u355?i
aprinse \u238?n tab\u259?ra turcilor!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-a avut parte saxonul de lini\u351?te ca s\u259? se poat\u259? bucura de
lectura c\u259?r\u355?ilor mult r\u226?vnite. Dup\u259? c\u259?derea \u238?
ntunericului, a fost chemat de urgen\u355?\u259? \u238?n apropierea Por\u355?ii
Caligaria. Acolo, doar la o sut\u259? de pa\u351?i de tunelul dint\u226?i, se auzea
un zgomot surd care anun\u355?a c\u259? turcii vor ajunge la suprafa\u355?a p\u259?
m\u226?ntului \u238?n apropierea funda\u355?iei marelui zid. \u206?n mare
grab\u259?, Johannes Grant a f\u259?cut tot felul de calcule matematice, apoi le-a
ar\u259?tat lucr\u259?torilor unde s\u259? sape pentru a le ie\u351?i turcilor
\u238?n \u238?nt\u226?mpinare. B\u259?nuiesc c\u259? el a vrut s\u259? termine
c\u226?t mai repede cu turcii pentru a se putea \u238?ntoarce \u238?n
bibliotec\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sf\u226?r\u351?itul este aproape. Nimic nu-l poate \u238?mpiedica. Spaima pe care
am \u238?ncercat-o noi ast\u259?zi nu poate fi comparat\u259? cu nimic din ceea ce
am tr\u259?it p\u226?n\u259? acum.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce vestea c\u259? turcii \u238?ncearc\u259? s\u259? p\u259?trund\u259?
prin galerii subterane s-a r\u259?sp\u226?ndit \u238?n tot ora\u351?ul, oamenii au
intrat \u238?n panic\u259? \u351?i nu pu\u355?ini au fost aceia care ziua \u238?n
amiaza mare au v\u259?zut fantome plimb\u226?ndu-se pe strad\u259?. Al\u355?ii au
pretins c\u259? noaptea ar fi auzit voci venind de sub p\u259?m\u226?nt chiar
\u351?i \u238?n centrul ora\u351?ului. Dar azi-diminea\u355?\u259?, \u238?n
zori, \u238?n apropierea Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman, am v\u259?zut o ar\u259?
tare \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare; \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii, cu
o rapiditate de necrezut, doar \u238?n c\u226?teva ore, ca \u351?i cum ar fi fost
purta\u355?i de duhuri nev\u259?zute, turcii au construit o imens\u259? fort\u259?
rea\u355?\u259? mobil\u259? din lemn, a\u351?ezat\u259? pe roate, aproape de
marginea \u351?an\u355?ului, doar la treizeci de pa\u351?i dep\u259?rtare de zidul
exterior la repararea c\u259?ruia au lucrat toat\u259? noaptea o mul\u355?ime de
greci. Cum de a fost posibil, nimeni nu poate \u238?n\u355?
elege.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acest bastion mobil avea trei etaje \u351?i dep\u259?\u351?ea \u238?n \u238?n\u259?
l\u355?ime zidul exterior al ora\u351?ului. Schel\u259?ria de lemn,
inflamabil\u259?, era ocrotit\u259? de c\u226?teva r\u226?nduri de piei de bou
\u351?i de c\u259?mil\u259?; \u238?mpotriva pere\u355?ilor lui dubli, umplu\u355?i
cu p\u259?m\u226?nt, ne\u238?nsemnatele noastre tunuri erau neputincioase. Printr-o
ferestruic\u259? se lansau s\u259?ge\u355?ile, iar de pe platforma nivelului
superior, \u238?ncep\u226?nd de diminea\u355?\u259?, o catapult\u259? a aruncat
cu \u238?nver\u351?unare blocuri de piatr\u259? \u238?n fortifica\u355?iile noastre
provizorii, f\u259?c\u226?nd stric\u259?ciuni \u351?i \u238?n zidul cel mare.
\u206?ntre acest turn de lemn \u351?i tab\u259?ra lor, turcii au construit un
coridor acoperit, lung de cinci sute de pa\u351?i, ca ap\u259?r\u259?torii turnului
s\u259? poat\u259? umbla f\u259?r\u259? team\u259? \u238?ntr-un sens \u351?i \u238?
n altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n timp ce de la nivelurile superioare ale turnului zburau s\u259?
ge\u355?ile, bolovanii \u351?i vasele cu foc menite s\u259? incendieze palisadele
noastre, partea de jos a fost folosit\u259? pentru umplerea \u351?an\u355?ului cu
p\u259?m\u226?nt, pietre, lemne, vreascuri \u351?i zid\u259?rie pr\u259?bu\u351?
it\u259?. Pe c\u226?nd noi priveam \u238?ngrozi\u355?i spre monstruosul turn, s-a
deschis deodat\u259? o\~ ferestruic\u259? \u238?n partea lui superioar\u259? \u351?
i un vas cu foc a zburat spre zid, f\u259?r\u259? s\u259? fi fost acolo nici un om
care s\u259?-l arunce sau s\u259?-l catapulteze. Din fericire, b\u259?taia acelui
mecanism era prea scurt\u259? pentru a putea face vreo
pagub\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n acela\u351?i timp, at\u226?t tunurile mari, c\u226?t \u351?i cele mici
au \u238?nceput s\u259? trag\u259? ne\u238?ntrerupt \u238?nspre zidul din fa\u355?a
turnului mobil. Giustiniani nu a avut \u238?ncotro \u351?i a trebuit s\u259?-\u351?
i retrag\u259? ap\u259?r\u259?torii. Nici \u238?n parateichion nu a mai fost un loc
sigur, fiindc\u259?, la amiaz\u259?, o parte a zidului exterior a fost f\u259?
cut\u259? una cu p\u259?m\u226?ntul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Curios, Grant a venit \u351?i el s\u259? priveasc\u259? minunea. A m\u259?surat din
ochi dimensiunile turnului, \u351?i-a f\u259?cut c\u226?teva \u238?nsemn\u259?ri,
apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar dac\u259? componentele acestui turn ar fi fost construite \u238?
nainte de a fi fost a\u351?ezat el aici, asamblarea lui \u238?ntr-o noapte este,
\u238?ntr-adev\u259?r, un tur de for\u355?\u259? \u351?i o dovad\u259? a
nemaipomenitului talent organizatoric al turcilor. Turnul \u238?n sine nu aduce
nimic nou. Toate aceste tipuri de ma\u351?in\u259?rii sunt la fel de vechi ca
\u351?i zidurile \u351?i au fost frecvent folosite \u238?n asedii. Dar dimensiunile
lui sunt extraordinare, dep\u259?\u351?ind de departe toate turnurile de asalt
folosite de greci \u351?i de romani. Dac\u259? n-ar fi existat \u351?an\u355?ul de
ap\u259?rare, turcii ar fi putut folosi turnul ca pe un berbec de atac \u238?
mpotriva zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce l-a examinat c\u226?t l-a examinat, Grant a plecat \u238?napoi la
Blaherne oarecum nemul\u355?umit, fiindc\u259? nu v\u259?zuse nimic nou. Dar
Giustiniani scr\u226?\u351?nea din din\u355?i \u351?i cl\u259?tina din cap de
sup\u259?rare. Apari\u355?ia turnului \u238?n sectorul comandat de el, f\u259?
r\u259? ca nimeni s\u259? fi remarcat, era ca o insult\u259? asupra propriei lui
persoane. A spus doar at\u226?t:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? avem r\u259?bdare p\u226?n\u259? la noapte! Ceea ce un om poate
construi, un altul poate distruge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar aceast\u259? fort\u259?rea\u355?\u259? vie, care scuipa foc, s\u259?ge\u355?i,
bolovani \u351?i ghiulele, era prea \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare \u351?i
nimeni nu l-a crezut. Descump\u259?nit, \u238?mp\u259?ratul a pl\u226?ns c\u226?nd
a v\u259?zut \u238?n parateichion cadavrele lucr\u259?torilor greci. Nici nu mai
putea fi vorba despre repararea zidului at\u226?t timp c\u226?t diabolicul turn
\u238?l domina.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre sear\u259?, proiectilele tunului cel mare au reu\u351?it s\u259? loveasc\u259?
\u238?n plin \u351?i, chiar \u238?n fa\u355?a turnului mobil, o bun\u259?
bucat\u259? de zid s-a pr\u259?v\u259?lit p\u226?n\u259? \u238?n \u351?an\u355?ul
de ap\u259?rare, omor\u226?nd \u238?n c\u259?dere c\u226?\u355?iva greci \u351?i
latini, care st\u259?teau la ad\u259?post \u238?ntr-un unghi mort al zidului.
Turcii au ac\u355?ionat \u238?n grab\u259? \u351?i au \u238?mpins turnul la
momentul potrivit, pentru a nu fi r\u259?sturnat de buc\u259?\u355?ile \u238?n
c\u259?dere ale zidului n\u259?ruit. Turnul a scr\u226?\u351?nit \u351?i s-a
cl\u259?tinat, dar de c\u259?zut nu a c\u259?zut. Mul\u355?i b\u259?rba\u355?i cu
experien\u355?\u259? au afirmat c\u259? nu mai este nevoie de prea multe proiectile
concentrate \u238?n acela\u351?i loc ca tot zidul s\u259? se pr\u259?bu\u351?
easc\u259? \u351?i turcii s\u259? intre \u238?n ora\u351?. Chiar dac\u259?, pentru
numele lui Hristos, tinerii greci \u351?i c\u259?lug\u259?rii au reparat \u238?
ntotdeauna cu mult\u259? r\u226?vn\u259? stric\u259?ciunile zidului \u351?i s\u226?
ngele lor s-a risipit \u238?n van, mor\u355?ii nu se \u238?ntorc s\u259? care
p\u259?m\u226?nt ca s\u259? umple sp\u259?rturile din zid. \u206?n timp ce to\u355?
i comandan\u355?ii \u238?ncercau s\u259? g\u259?seasc\u259? o strategie
aplicabil\u259? \u238?n aceast\u259? situa\u355?ie disperat\u259?, Giustiniani
\u351?i-a desc\u259?rcat toat\u259? m\u226?nia pe megaducele Lukas Notaras,
cer\u226?ndu-i cu arogan\u355?\u259? cele dou\u259? tunuri de pe zidul maritim,
care \u351?i a\u351?a trag \u238?n v\u226?nt f\u259?r\u259? s\u259? nimereasc\u259?
galerele turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am nevoie de pulbere \u351?i de tunuri pentru a ap\u259?ra ora\u351?ul, i-a
spus ar\u355?\u259?gos Giustiniani. \u350?i a\u351?a s-a risipit destul\u259?
pulbere f\u259?r\u259? nici un rost.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tunurile sunt ale mele, i-a r\u259?spuns cu r\u259?ceal\u259? megaducele.
Iar pulberea am pl\u259?tit-o cu banii mei. P\u226?n\u259? acum a \u351?i fost
scufundat\u259? o galer\u259?, iar multe altele sunt grav avariate. Dar dac\u259?
a\u351?a vrei, eu sunt dispus s\u259? economisesc pulberea, \u238?ns\u259? tunurile
nu le voi muta de acolo. Sunt indispensabile pentru a-i \u355?ine la
distan\u355?\u259? pe turci. Tu \u351?tii prea bine c\u259? zidul maritim este
punctul cel mai slab al ap\u259?r\u259?rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci la ce dracu' sunt bune cor\u259?biile vene\u355?ienilor, dac\u259?
nu-s nici m\u259?car \u238?n stare s\u259? \u355?in\u259? la distan\u355?\u259?
pr\u259?p\u259?ditele de galere turce\u351?ti? Motivele pe care le invoci tu nu-s
dec\u226?t pretexte \u351?i pref\u259?c\u259?torii, pentru a sl\u259?bi ap\u259?
rarea \u238?n punctul cel mai expus. Te cunosc ca pe un cal breaz. Inima ta e
neagr\u259? ca barba turcilor. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fra\u355?ilor! a strigat atunci \u238?mp\u259?ratul. Pentru numele lui
Hristos, nu mai agrava\u355?i cu certurile voastre situa\u355?ia, fiindc\u259?
\u351?i a\u351?a este destul de proast\u259?! Datorit\u259? vigilen\u355?ei
megaducelui Notaras a fost \u238?mpiedicat\u259? invazia subteran\u259? a turcilor.
Dac\u259? el apreciaz\u259? c\u259? pentru ap\u259?rarea zidului maritim sunt
necesare tunurile, trebuie s\u259? fie ascultat. S\u259?ruta\u355?i-v\u259? mai
bine ca fra\u355?ii \u351?i uita\u355?i cearta, pentru c\u259? to\u355?i lupt\u259?
m doar pentru aceea\u351?i cauz\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu sunt dispus s\u259?-l pup \u238?n cur \u351?i pe diavol dac\u259?-mi
d\u259? tunuri \u351?i pulbere, a protestat grosolan Giustiniani. Dar megaducele
nu-mi d\u259? nici de unele, nici de altele, a\u351?a c\u259? nu mai pup pe
nimeni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici Lukas Notaras nu p\u259?rea dornic s\u259?-l s\u259?rute pe Giustiniani. S-a
dep\u259?rtat cu un aer ofensat, l\u259?s\u226?ndu-l s\u259? se sf\u259?
tuiasc\u259? cu \u238?mp\u259?ratul asupra atacului \u238?mpotriva turnului
mobil.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar dup\u259? ce am stat eu o or\u259? \u238?n apropierea megaducelui, m\u226?ndria
mi s-a n\u259?ruit. Am alergat dup\u259? Lukas Notaras, l-am oprit \u351?i i-am
amintit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doreai s\u259? vorbe\u351?ti confiden\u355?ial cu mine. Oare ai
uitat?\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre marea mea surprindere, mi-a z\u226?mbit amical \u351?i a spus:
\u8213? Ai ofensat onoarea familiei mele, Ioannis Anghelos, \u351?i ai \u238?
nt\u259?r\u226?tat o fat\u259? s\u259? se revolte \u238?mpotriva tat\u259?lui ei.
Dar fiindc\u259? tr\u259?im \u351?i a\u351?a vremuri rele, nu m\u259? \u238?
ndeamn\u259? inima s\u259? m\u259? cert cu tine. Eu \u238?mi iubesc fiica. Nu am
putut r\u259?m\u226?ne insensibil la rug\u259?min\u355?ile ei. C\u226?t despre
iertarea pe care \u355?i-a\u351? putea-o da pentru modul latin, lipsit de
respect, \u238?n care te-ai apropiat de Anna, doar de tine
depinde.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nevenindu-mi parc\u259? s\u259?-mi cred urechilor, l-am \u238?
\u8213? Atunci o s\u259?-mi \u238?ng\u259?dui s-o rev\u259?d pe fiica ta Anna,
so\u355?ia mea?\par\pard\plain\hyphpar} {
Chipul i s-a \u238?ntunecat deodat\u259? \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vorbi despre fiica mea numind-o so\u355?ie! Dar \u238?\u355?i \u238?
ng\u259?dui bucuros s-o \u238?nt\u226?lne\u351?ti \u351?i s\u259?-i vorbe\u351?ti.
Poate c\u259?-i mai bine dac\u259? ea \u238?ns\u259?\u351?i \u238?\u355?i va
prezenta exigen\u355?ele mele. Ea este fiica tat\u259?lui ei. Eu am \u238?
ncredere \u238?n inteligen\u355?a ei, chiar dac\u259? \u238?n ultima vreme n-a prea
folosit-o, l\u259?s\u226?ndu-se doar \u238?n voia inimii din cauza
\u8213? S\u259? te binecuv\u226?nteze Dumnezeu, Lukas Notaras, i-am spus eu din tot
sufletul. M-am \u238?n\u351?elat \u238?n privin\u355?a inten\u355?iilor tale.
E\u351?ti un adev\u259?rat grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
A z\u226?mbit oarecum st\u226?njenit \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ceea ce-\u355?i doresc \u351?i \u355?ie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd a\u351? putea s-o rev\u259?d? l-am \u238?
ntrebat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar el mi-a r\u259?spuns r\u226?z\u226?nd:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ncalec\u259? pe arm\u259?sarul meu \u351?i du-te acas\u259? la mine!
De dou\u259? zile ea te a\u351?teapt\u259? cu ner\u259?bdare. Dar eu cred c\u259?
pu\u355?in\u259? a\u351?teptare nu stric\u259?, a\u351?a v\u259? mai lini\u351?
ti\u355?i \u351?i unul, \u351?i cel\u259?lalt.\par\pard\plain\hyphpar} {
A\u351? fi putut s\u259? m\u259? \u238?ndoiesc de multa lui bun\u259?
voin\u355?\u259?. Dar f\u259?r\u259? s\u259? m\u259? mai g\u226?ndesc la tunuri
\u351?i la turci, la Blaherne \u351?i la treburile mele, am \u238?nc\u259?lecat pe
calul lui Notaras \u351?i am traversat ora\u351?ul \u238?n galop p\u226?n\u259? la
malul M\u259?rii Marmara. Recunosc\u226?nd calul megaducelui, patrulele poli\u355?
iei de r\u259?zboi nu m-au oprit. \u350?i am chiuit triumf\u259?tor de pe spinarea
calului ce m\u259? purta spre ea. Ziua de mai mi s-a p\u259?rut nespus de
senin\u259? \u351?i de aurit\u259?, chiar dac\u259? realitatea era cu totul alta,
iar zidurile Constantinopolului se \u238?necau \u238?n funingine \u351?i
fum.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am ajuns \u238?n dreptul palatului simplu din piatr\u259?, am priponit
animalul de un inel al zidului. Alerg\u226?nd ca un t\u226?n\u259?r \u238?
nfierb\u226?ntat la prima iubire, am ajuns \u238?n dreptul por\u355?ii
principale \u351?i am b\u259?tut. Abia atunci m-am g\u226?ndit la \u238?
nf\u259?\u355?i\u351?area mea, m-am scuturat de praf, mi-am \u351?ters cum am putut
funinginea de pe fa\u355?\u259? \u351?i am scuipat \u238?n palm\u259?, \u238?
ncerc\u226?nd s\u259?-i dau apoi armurii o oarecare str\u259?lucire.
Mi-a deschis un servitor \u238?nve\u351?m\u226?ntat \u238?n alb \u351?i albastru,
dar nu am avut ochi s\u259?-l v\u259?d prea bine. Abia am intrat \u238?n vestibul
c\u259? Anna Notaras, zvelt\u259? \u351?i frumoas\u259?, a alergat spre mine cu
ochii str\u259?lucind de bucurie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era at\u226?t de frumoas\u259? \u351?i t\u226?n\u259?r\u259? \u238?n palatul
p\u259?rin\u355?ilor ei \u351?i nu am \u238?ndr\u259?znit s-o str\u226?ng \u238?n
bra\u355?e, ci am r\u259?mas cu r\u259?suflarea t\u259?iat\u259? s\u259? o privesc.
Avea g\u226?tul neacoperit, buzele \u351?i spr\u226?ncenele pictate, plutea \u238?n
jurul ei parfum de hiacint, la fel ca prima dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n sf\u226?r\u351?it! a \u351?optit ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a prins capul \u238?ntre m\u226?ini \u351?i mi-a s\u259?rutat gura. Avea obrajii
fierbin\u355?i de a\u351?teptare.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-o p\u259?zea nimeni. Nu venea din \u238?nc\u259?perile ferecate cu multe z\u259?
voare, rezervate femeilor. Acest lucru nu l-am putut \u238?n\u355?
elege.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a luat de m\u226?n\u259? \u351?i m-a condus. Am urcat treptele \u351?i am
ajuns \u238?n marea sal\u259? a palatului. Marea Marmara str\u259?lucea ca argintul
\u238?n spatele str\u226?mtelor ferestre ogivale.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! i-am spus eu. Sf\u226?r\u351?itul se apropie! Nici nu \u351?tii ce
lucruri \u238?ngrozitoare se petrec. Mul\u355?umesc lui Dumnezeu c\u259? a avut
\u238?ndurare \u351?i mi-a \u238?ng\u259?duit s\u259? te mai v\u259?d o
\u8213? Doar s\u259? m\u259? vezi? a \u351?optit ea sur\u226?z\u226?nd. Nimic
altceva nu-\u355?i dore\u351?ti? Chiar dac\u259? sunt femeia
ta?\par\pard\plain\hyphpar} {
Eram nedumerit, nu \u238?n\u355?elegeam. De parc\u259? a\u351? fi fost \u238?ntr-un
vis, c\u226?nd nu po\u355?i deslu\u351?i unde te afli. Am g\u226?ndit: poate
c\u259? sunt mort, poate c\u259? vreo ghiulea m-a lovit at\u226?t de repede, \u238?
nc\u226?t nu am mai avut timp s\u259? \u351?tiu c\u259? mor, poate c\u259? spiritul
meu a r\u259?mas pe p\u259?m\u226?nt, prins \u238?n capcana pasiunii femeii pe care
am iubit-o. Zadarnic\u259? mi-a fost atunci disperarea. S\u259? fie at\u226?t de
u\u351?or? S\u259? fie at\u226?t de simplu?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bea! a \u351?optit Anna Notaras, so\u355?ia mea, \u351?i mi-a \u238?ntins
un potir cu vin ar\u259?miu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce am gustat, am observat c\u259? amestecase ambr\u259? \u238?n vin,
dup\u259? obiceiul turcesc. De ce voia s\u259?-mi a\u355?\u226?\u355?e sim\u355?
urile? Oare n-o doream destul?\par\pard\plain\hyphpar} {
Buzele ei erau \u351?i mai \u238?mb\u259?t\u259?toare dec\u226?t vinul, trupul ei
era cel mai minunat \u351?i delicat potir. Dar c\u226?nd am vrut s-o \u238?
mbr\u259?\u355?i\u351?ez, m-a respins. Ochii ei s-au \u238?ntristat \u351?i mi-a
spus \u238?ncet:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu acum. A\u351?az\u259?-te, dragul meu. Trebuie mai \u238?nt\u226?i
s\u259? vorbim.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu spune nimic, am protestat eu dezam\u259?git. De c\u226?te ori \u238?
ncepem s\u259? discut\u259?m, sf\u226?r\u351?im prin a ne sup\u259?ra unul pe altul
\u351?i a ne jigni. Ca s\u259? ne \u238?n\u355?elegem, nu-i nevoie s\u259? vorbim,
o \u351?tii prea bine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a l\u259?sat capul \u238?n jos \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci, tu m\u259? vrei doar \u238?n pat. Altfel nu. Oare pentru tine eu nu
sunt dec\u226?t un trup? \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu \u238?ns\u259?\u355?i dore\u351?ti acest lucru, i-am spus eu cu
vocea sugrumat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a ridicat capul, a clipit des \u351?i ochii i s-au umplut de
lacrimi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ncearc\u259? s\u259? fii ra\u355?ional! a rostit ea. L-ai \u238?
nt\u226?lnit pe tat\u259?l meu. El este gata s\u259? ne ierte, doar tu s\u259? o
vrei. Pentru prima dat\u259? mi-a vorbit ca unei fiin\u355?e umane, mi-a expus
ideile lui, mi-a dest\u259?inuit speran\u355?ele pe care le are, mi-a explicat care
este scopul lui. De altfel, e prima oar\u259? c\u226?nd eu \u238?ns\u259?mi l-am
\u238?n\u355?eles \u238?ntru totul. Trebuie \u351?i tu s\u259?-l \u238?n\u355?
elegi. El are un plan precis.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am \u238?ntristat, inima mea a \u238?nghe\u355?at. Anna a \u238?nceput din nou
s\u259?-mi m\u226?ng\u226?ie cu degetele ei fine m\u226?inile
murdare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n\u355?elege, Ioannis! a spus Anna. E tat\u259?l meu \u351?i nu
gre\u351?e\u351?te. Dup\u259? \u238?mp\u259?rat, el este cel mai nobil grec al
Bizan\u355?ului. Dac\u259? \u238?mp\u259?ratul Constantin \u351?i-a \u238?n\u351?
elat poporul, \u351?i-a renegat credin\u355?a \u351?i s-a v\u226?ndut latinilor,
tat\u259?l meu trebuie s\u259? ia \u238?n m\u226?inile lui destinul acestui popor.
E o datorie de la care nu se poate da la o parte, oric\u226?t de grea \u351?i de
umilitoare ar fi. Tu trebuie s\u259?-l \u238?n\u355?elegi.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Continu\u259?! i-am spus eu am\u259?r\u226?t. Dar cred c\u259? am mai auzit
aceast\u259? poveste.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tat\u259?l meu nu-i un tr\u259?d\u259?tor, a spus ea cu \u238?nfl\u259?
c\u259?rare. Niciodat\u259? nu se va \u238?njosi p\u226?n\u259? acolo. Este un
politician care vrea s\u259? salveze de la ruin\u259? ceea ce mai poate fi
salvat.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? cerceta pe furi\u351?. Nu mai avea lacrimi \u238?n ochi. Se for\u355?ase
pu\u355?in, ce-i drept, dar acum nu mai putea s\u259? pl\u226?ng\u259?.
Dimpotriv\u259?, \u238?n ochii ei ardea flac\u259?ra vanit\u259?\u355?ii. A
\u8213? Ar fi trebuit s\u259? devin so\u355?ia lui Mehmet dup\u259? ce ora\u351?ul
ar fi fost cucerit. Ca o pecetluire a leg\u259?turii dintre sultan \u351?i poporul
grec. Tat\u259?l meu a fost foarte sup\u259?rat c\u259?, dintr-un capriciu, i-am
r\u259?sturnat planul. Dar de unde s\u259? fi \u351?tiut? El nu mi-a povestit
\u8213? Tu, \u238?ntr-adev\u259?r, n-ai prea avut noroc, i-am spus eu ironic. Nici
prima dat\u259?, c\u226?nd trebuia s\u259? ajungi \u238?mp\u259?r\u259?teas\u259?,
nici a doua oar\u259?, c\u226?nd ai fi putut deveni una dintre zecile de so\u355?ii
ale viitorului st\u259?p\u226?n al lumii. E limpede, n-ai avut noroc, \u238?n\u355?
eleg c\u259? regre\u355?i, dar nu-\u355?i pierde speran\u355?a! Eu nu mai am multe
zile de tr\u259?it. Dup\u259? aceea vei fi din nou
liber\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare cum po\u355?i s\u259?-mi vorbe\u351?ti \u238?n felul acesta? a strigat
ea. Doar \u351?tii c\u259? te iubesc. Te \u238?n\u351?eli vorbind despre moarte.
Noi mai avem de tr\u259?it mul\u355?i ani \u238?mpreun\u259?. Vei vedea. Dar va
trebui s\u259? \u355?ii seama de sfaturile tat\u259?lui
\u8213? Bine, i-am spus eu cu mult amar. Poveste\u351?te-mi ceea ce el n-a \u238?
ndr\u259?znit s\u259?-mi spun\u259? \u238?n fa\u355?\u259?! Dar gr\u259?be\u351?te-
te, fiindc\u259? trebuie s\u259? m\u259? \u238?ntorc pe ziduri.
S-a ag\u259?\u355?at de mine cu disperare \u351?i a
\u8213? Nu te vei mai \u238?ntoarce pe ziduri! \u206?n noaptea aceasta te vei
duce \u238?n tab\u259?ra sultanului. Nu-i nevoie s\u259?-i dai informa\u355?ii
despre ap\u259?rarea ora\u351?ului, dac\u259? socote\u351?ti c\u259? acest lucru
este dezonorabil. Va trebui doar s\u259?-i transmi\u355?i un mesaj secret din
partea tat\u259?lui meu. Sultanul este suspicios \u238?n privin\u355?a grecilor,
dar pe tine te cunoa\u351?te, \u238?n tine are \u238?
ncredere.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Care-i mesajul tat\u259?lui t\u259?u? am \u238?ntrebat-
o.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu vrea s\u259?-l scrie, a rostit Anna cu mult zel. Chiar dac\u259? el
se \u238?ncrede at\u226?t \u238?n tine, c\u226?t \u351?i \u238?n sultan, un mesaj
scris ar putea fi foarte periculos. Chiar \u351?i printre sfetnicii cei mai
apropia\u355?i ai sultanului sunt oameni care \u238?i incit\u259? pe greci s\u259?
i se opun\u259?. Tu \u351?tii asta. Dar \u238?i vei spune sultanului c\u259? \u238?
n Constantinopol exist\u259? oameni de seam\u259? care \u238?l reneag\u259? pe
\u238?mp\u259?rat \u351?i sunt gata s\u259? colaboreze cu turcii \u238?n
condi\u355?iile impuse de sultan. Spune-i: Noi suntem treizeci de nobili
influen\u355?i \u8213? tat\u259?l meu \u238?\u355?i va da numele lor \u8213?
care \u238?n\u355?elegem c\u259? viitorul grecilor din Constantinopol depinde de
prietenia cu sultanul. At\u226?t timp c\u226?t ora\u351?ul se poate ap\u259?ra,
onoarea noastr\u259? de greci nu ne \u238?ng\u259?duie s\u259? intervenim \u238?n
opera\u355?ii militare favorabile sultanului. Dar, \u238?n secret, lui \u238?i
slujim, iar atunci c\u226?nd Constantinopolul va c\u259?dea, sultanul va g\u259?si
aici un aparat administrativ apt s\u259? func\u355?ioneze, \u238?n care poporul
s\u259? aib\u259? \u238?ncredere. Noi, cei treizeci, \u238?i cerem sultanului
protec\u355?ie \u351?i \u238?l rug\u259?m cu umilin\u355?\u259? s\u259? cru\u355?e
familiile \u351?i bunurile noastre atunci c\u226?nd va intra \u238?n
Anna s-a uitat \u238?ntreb\u259?tor la mine \u351?i a
\u8213? Este oare ceva r\u259?u \u238?n asta? E doar o propunere onest\u259? \u351?
i curat\u259?. De fapt, noi, grecii, ne afl\u259?m \u238?ntre turci \u351?i latini
ca \u238?ntre ciocan \u351?i nicoval\u259?. Acest plan nu-i dec\u226?t un mod de
salvare a viitorului ora\u351?ului. Predarea \u238?mp\u259?ratului \u238?n m\u226?
na turcilor \u351?i supunerea fa\u355?\u259? de sultan. Sultanul are at\u226?ta
sim\u355? politic ca s\u259? priceap\u259? c\u259?, pentru el \u238?nsu\u351?i,
propunerea aceasta este favorabil\u259?. Tu nu e\u351?ti un latin. De ce-ar trebui
s\u259? fii de partea lor?\par\pard\plain\hyphpar} {
Cum nu puteam spune nimic, fiindc\u259? aveam inima prea \u238?nc\u259?rcat\u259?
de sup\u259?rare, ea a crezut c\u259? a reu\u351?it s\u259? m\u259?
conving\u259? \u351?i a continuat cu entuziasm:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mai sunt doar c\u226?teva zile \u351?i ora\u351?ul va fi cucerit, a\u351?a
spune tat\u259?l meu. De aceea, trebuie s\u259? pleci \u238?n grab\u259?. C\u226?nd
sultanul va reu\u351?i s\u259? sparg\u259? rezisten\u355?a latinilor, te vei \u238?
ntoarce cu \u238?nving\u259?torii pentru a-\u355?i reg\u259?si femeia. Vei face
parte atunci din familia Notaras. Doar \u351?tii ce \u238?nseamn\u259? asta.
A ar\u259?tat spre pere\u355?ii de marmur\u259?, la covoare \u351?i la mobilele
scumpe, apoi a spus: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E altfel dec\u226?t \u238?n pr\u259?p\u259?dita aceea de cas\u259? din lemn
unde m-ai dus. Cine \u351?tie, poate c\u259? vom locui \u238?n Palatul Blahernelor.
Pentru c\u259? tu vei fi, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, unul dintre nobilii
cei mai de vaz\u259? ai Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a t\u259?cut, dar pe chipul ei se mai citea entuziasmul. Trebuia s\u259?-i
vorbesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ascult\u259?, Anna, i-am spus. Tu e\u351?ti fiica tat\u259?lui t\u259?u.
Pot \u238?n\u355?elege c\u259?-i \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?e\u351?ti ideile
\u351?i, chiar dac\u259? nu-mi place, n-am ce face. Dar \u238?n tab\u259?ra
sultanului eu nu m\u259? voi duce pentru a transmite mesajul tat\u259?lui t\u259?u.
Nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259? el poate g\u259?si un mesager care s\u259?
aib\u259? un sim\u355? politic mai cuviincios dec\u226?t al
\u8213? \u354?i-e fric\u259?? m-a \u238?ntrebat ea, schimb\u226?ndu-se la
fa\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
De m\u226?nie, am tr\u226?ntit de p\u259?m\u226?nt casca pe care o \u355?inusem
p\u226?n\u259? atunci \u238?n bra\u355?e.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite ce, i-am spus eu. Dac\u259? a\u351? fi convin\u259? c\u259? servesc o
cauza dreapt\u259?, a\u351? merge la sultan f\u259?r\u259? nici o team\u259?, chiar
de-a\u351? \u351?ti c\u259? m\u259? va trage \u238?n \u355?eap\u259?. Crede-
m\u259?, Anna, ambi\u355?ia \u238?l \u238?mpiedic\u259? pe tat\u259?l t\u259?u
s\u259? vad\u259? fa\u355?a adev\u259?rat\u259? a lucrurilor, \u238?n felul acesta,
\u238?\u351?i sap\u259? singur morm\u226?ntul. El nu-l cunoa\u351?te pe Mehmet.
Eu \u238?l cunosc. Dac\u259? noi am fi tr\u259?it \u238?n vremurile bune de
alt\u259?dat\u259?, planul tat\u259?lui t\u259?u ar fi fost \u238?n\u355?elept. Dar
imensul tun al sultanului a inaugurat o er\u259? nou\u259?. Era fiarei. Er\u259?
\u238?n care nimeni nu mai poate avea nici o m\u226?ndrie, epoc\u259? \u238?n care
oamenii sunt doar instrumente neputincioase ale puterii. \u350?i de-ar jura
sultanul cu m\u226?na pe Coran \u238?n numele Profetului \u351?i al tuturor \u238?
ngerilor, \u238?n sinea lui doar se va amuza, fiindc\u259? el nu crede nici \u238?n
Profet, nici \u238?n \u238?ngeri; \u238?l va omor\u238? pe tat\u259?l t\u259?u
de \u238?ndat\u259? ce nu va mai avea nevoie de el. Dar la ce ajut\u259? c\u259?-l
previn, din moment ce megaducele nu are \u238?ncredere \u238?n
I-am mai spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Chiar dac\u259? sultanul \u351?i-ar respecta cuv\u226?ntul dat, eu la
sultan nu m\u259? voi \u238?ntoarce niciodat\u259?, oric\u226?t de mult m-ai ruga
tu \u351?i ai pl\u226?nge. Constantinopolul este ora\u351?ul meu \u351?i voi lupta
pentru ap\u259?rarea lui p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259?. C\u226?nd
zidurile lui se vor n\u259?rui, m\u259? voi n\u259?rui \u351?i eu. Este ultimul meu
cuv\u226?nt, Anna. \u206?nceteaz\u259? s\u259? m\u259? ame\u355?e\u351?
ti!\par\pard\plain\hyphpar} {
Anna m-a privit dezam\u259?git\u259? \u351?i chipul ei a p\u259?lit de sup\u259?
rare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci nu m\u259? iube\u351?ti, a spus ea \u238?n \u351?
oapt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu te iubesc, i-am r\u259?spuns eu sec. A fost o am\u259?gire, mi-am
imaginat doar... Te credeam altfel. Iart\u259?-m\u259?! \u206?n cur\u226?nd te vei
elibera de mine. Dac\u259? te vei str\u259?dui s\u259?-i z\u226?mbe\u351?ti frumos,
poate c\u259? sultanul te va accepta \u238?n haremul lui. Urmeaz\u259? deci
sfaturile tat\u259?lui t\u259?u! El va aranja toate lucrurile a\u351?a cum va fi
mai bine. \par\pard\plain\hyphpar} {
M-am ridicat \u351?i am luat casca de pe jos. \u206?n spatele ferestrelor \u238?
nguste, Marea Marmara \u238?\u351?i unduia valurile de argint. Chipul meu se
oglindea pe marmura neted\u259? ca sticla. Am sim\u355?it atunci c\u259? am
pierdut-o pentru totdeauna \u351?i fiin\u355?a mi s-a umplut de o lini\u351?te
\u238?nghe\u355?at\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nc\u259? un lucru ne\u238?nsemnat, i-am spus eu \u238?ncet.
Curiozitatea m\u259? \u238?mpinge s\u259? te \u238?ntreb, dar tu nu trebuie
s\u259?-mi r\u259?spunzi dac\u259? nu vrei. Este \u351?i numele p\u259?rintelui
Ghenadios printre cei treizeci?\par\pard\plain\hyphpar} {
Stingherit\u259?, Anna mi-a evitat privirea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, a spus ea. Tat\u259?l meu a fost la M\u259?n\u259?stirea
Pantocratorului s\u259? discute cu p\u259?rintele Ghenadios, dar acesta sus\u355?
ine cu \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare c\u259? doar Biserica este temelia
unui nou Constantinopol al grecilor. Peste greci va fi suveran patriarhul Bisericii
Ortodoxe protejate de sultan. At\u226?t timp c\u226?t \u238?n Constantinopol
exist\u259? un basileu, Biserica i se subordoneaz\u259?. Dar nu va mai fi nici un
basileu, a spus Ghenadios, fiindc\u259? \u238?mp\u259?ratul Constantin s-a
lep\u259?dat de credin\u355?\u259?. De aceea, Biserica se poate considera
independent\u259? \u351?i autocrat\u259?. Ghenadios le-a cerut, at\u226?t tat\u259?
lui meu, c\u226?t \u351?i tuturor celor care vor s\u259? tr\u259?iasc\u259? \u238?n
pace cu turcii, s\u259? se supun\u259? Bisericii. Dar a\u351?a ceva nu se poate,
\u351?i nici din punct de vedere politic nu-i prea \u238?n\u355?
elept.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a spune tat\u259?l t\u259?u, i-am atras eu aten\u355?ia, \u238?n
acela\u351?i timp, c\u226?nd pe zidurile Constantinopolului s\u226?ngele grecilor
se vars\u259?, \u238?n inima lor, dreg\u259?torii Bizan\u355?ului \u351?i
patriarhii credin\u355?ei au \u351?i dat turcilor ora\u351?ul \u351?i se t\u226?
rguiesc acum pentru func\u355?ia cea mai \u238?nalt\u259?. Sunt sup\u259?rat pe
mine \u238?nsumi c\u259? sunt grec. Dar \u238?mi voi r\u259?scump\u259?ra p\u259?
catul acesta cu s\u226?ngele meu. \u206?n ziua Judec\u259?\u355?ii de Apoi, \u351?i
tat\u259?l t\u259?u, \u351?i p\u259?rintele Ghenadios vor da socoteal\u259? \u238?n
fa\u355?a lui Dumnezeu pentru faptele lor. Toate aceste clipe sunt \u238?nscrise
de-acum \u238?n inima lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am dat s\u259? plec. Anna \u351?i-a \u238?nfipt privirea \u238?n mine \u351?i a
strigat dezn\u259?d\u259?jduit\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ioannis Anghelos, nu pleca!\par\pard\plain\hyphpar} {
Era ea, cea adev\u259?rat\u259?. Mi-a fost mil\u259? de ea c\u226?nd m-am g\u226?
ndit cu c\u226?t zel \u351?i cu c\u226?t\u259? sinceritate a crezut c\u259? va
aranja totul ca s\u259?-\u351?i mul\u355?umeasc\u259? \u351?i tat\u259?l, \u351?i
b\u259?rbatul. C\u226?t de nefericit\u259? trebuie s\u259? se fi sim\u355?it
c\u226?nd i-am r\u259?sturnat planul! Cu chipul r\u259?scolit, cu r\u259?
suflarea \u238?ntret\u259?iat\u259?, \u351?i-a schimbat strategia \u351?i a recurs
la ultimul mijloc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu pleca mai \u238?nainte de a vedea cum m-am preg\u259?tit s\u259? te
\u238?nt\u226?mpin, m-a rugat ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urmat-o. Am \u238?ncercat s\u259? z\u226?mbesc, dar buzele mele erau \u238?
ncremenite. M-a condus \u238?ntr-un dormitor decorat cu trandafiri.
Baldachinul \u238?nalt avea perdele grele de m\u259?tase. \u350?i a\u351?
ternuturile de pe pat tot din m\u259?tase erau. \u350?i-a desf\u259?cut agrafa de
aur \u351?i ve\u351?m\u226?ntul ei a c\u259?zut dezgolindu-i umerii \u351?i s\u226?
nii, a c\u259?ror chemare m-a f\u259?cut s\u259? tresar. A \u238?nchis ochii \u351?
i \u351?i-a \u238?ntors ademenitor spre mine fa\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! i-am spus \u238?n \u351?oapt\u259?. Nu aceasta este via\u355?a. De
aici nu po\u355?i \u351?ti ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? pe ziduri. De aceea nu
po\u355?i s\u259? m\u259? \u238?n\u355?elegi.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat de mine cu ochii \u238?nchi\u351?i, mi-a luat m\u226?na \u351?i a pus-
o pe s\u226?nii ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna! i-am spus \u351?i glasul mi s-a fr\u226?nt. Dac\u259? vrei s\u259?
m\u259? mai \u238?nt\u226?lne\u351?ti, caut\u259?-m\u259? pe
ziduri!\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a spus nimic. A r\u259?mas nemi\u351?cat\u259? \u238?n picioare, cu ochii \u238?
nchi\u351?i, iar eu m-am dep\u259?rtat u\u351?or, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? nu
fac nici un zgomot. Dar c\u226?nd am ajuns \u238?n dreptul por\u355?ii, ea a
ap\u259?rut alerg\u226?nd, \u355?in\u226?ndu-\u351?i ve\u351?mintele cu m\u226?
na, \u351?i mi-a strigat cu fa\u355?a ro\u351?ie de
umilin\u355?\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Adio, latin blestemat! Nu ne vom mai \u238?nt\u226?lni niciodat\u259?!
\u206?ncep\u226?nd de acum, m\u259? voi ruga \u238?n fiecare clip\u259? s\u259?
mori, ca s\u259? scap de tine. Iar de-\u355?i voi vedea hoitul putrezind, \u238?l
voi lovi cu picioarele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu acest blestem \u238?n urechi am ie\u351?it din palat \u351?i apoi mi-am pus
casca pe cap, iar m\u226?inile mi-au tremurat. Calul negru al lui Notaras, care
m\u259? a\u351?tepta legat, a ridicat capul \u351?i a nechezat c\u226?nd m-a
v\u259?zut. Am \u238?nc\u259?lecat pe spinarea lui \u351?i l-am izbit cu c\u259?
lc\u226?iele \u238?n burt\u259?. Mai t\u226?rziu, oamenii au r\u259?sp\u226?ndit
vestea c\u259? prin ora\u351? a trecut \u238?ntr-o goan\u259? nebun\u259? \u238?
ngerul Mor\u355?ii, c\u259?lare pe un cal negru. Chipul lui era cenu\u351?iu ca
moartea, \u238?i \u355?\u226?\u351?neau fl\u259?c\u259?ri din ochi \u351?i spume
albe din gur\u259?. Dar nu-i adev\u259?rat. Oamenii exagereaz\u259? \u238?
ntotdeauna. Nu era \u238?ngerul Mor\u355?ii. Eram eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am ajuns, am sim\u355?it mirosul de carne p\u226?rlit\u259? al
neferici\u355?ilor ar\u351?i de vii \u238?n galeria subp\u259?m\u226?ntean\u259?.
S\u259?p\u259?torii lui Grant reu\u351?iser\u259? s\u259? p\u259?trund\u259? \u238?
n galeria turceasc\u259?, unde au dat foc la st\u226?lpii de
sprijin.\par\pard\plain\hyphpar} {
Este miezul nop\u355?ii, \u238?n noaptea asta, \u238?mi doresc cu patim\u259?
moartea. Cu at\u226?ta patim\u259? nimic nu mi-am dorit p\u226?n\u259? acum.
Giustiniani mi-a oferit o \u351?ans\u259?. A apelat la mine fiindc\u259? vorbesc
turce\u351?te. Vrea s\u259? \u238?ncerce un atac. Iisuse Hristoase, fiul lui
Dumnezeu, iart\u259? p\u259?catele mele!\par\pard\plain\hyphpar} {
Fiindc\u259? o iubesc. Fiindc\u259? o iubesc cu disperare. Adio, Anna Notaras,
dragostea mea!\par\pard\plain\hyphpar} {
Asta-i voia Creatorului. P\u226?n\u259? la ultima pic\u259?tur\u259? s\u259? beau
din cupa risipirii \u351?i a mor\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nu am murit nici \u238?n noaptea trecut\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai demult, pentru a-l impresiona, \u238?i spusesem lui Giustiniani c\u259? sunt
dur. \u206?n\u355?elesul vorbei mele de atunci a fost c\u259? spiritul poate domina
trupul \u351?i durerile lui. Dar eu nu sunt dur. Spiritul nu-mi mai domin\u259?
trupul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mercenarii genovezi \u238?mi spun cu invidie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu e\u351?ti un b\u259?rbat norocos, Jean Ange!\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu, nu-i vorba de noroc. Cu mult mai mult\u259? am\u259?r\u259?ciune dec\u226?t
\u238?nainte, sunt convins c\u259? nimeni nu moare p\u226?n\u259? nu-i vine
clipa.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mor zidurile ora\u351?ului meu la voia \u238?nt\u226?mpl\u259?rii, inutil. Mor ca
oamenii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare Dumnezeu deseneaz\u259? traiectoria ghiulelelor?\par\pard\plain\hyphpar} {
Noaptea trecut\u259? am distrus marele turn din lemn al turcilor. C\u259? noi am
reu\u351?it s\u259?-l distrugem \u238?ntr-o noapte este un miracol \u351?i mai mare
dec\u226?t faptul c\u259? turcii l-au construit \u238?ntr-o noapte, a\u351?a spun
unii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n orice caz, c\u226?nd am ajuns eu l\u226?ng\u259? turn, \u238?mbr\u259?
cat \u238?n ve\u351?minte turce\u351?ti, \u351?i m-am \u238?ntins pe p\u259?m\u226?
nt era ora cea mai \u238?ntunecat\u259? a nop\u355?ii. Am a\u351?teptat p\u226?
n\u259? am auzit vorbele de liber\u259? trecere. Un turc s-a a\u351?ezat pe mine ca
pe un scaun, dar nu m-am clintit, a\u351?a c\u259? el a crezut c\u259? st\u259? pe
un cadavru.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai erau dou\u259? ore p\u226?n\u259? la ziu\u259? atunci c\u226?nd am p\u259?truns
noi \u238?n turn. Am spart broa\u351?tele \u238?ncuiate \u351?i, mai \u238?nainte
de a-i da foc, am \u238?mpr\u259?\u351?tiat \u238?n interior pulbere. Mi-au luat
foc p\u259?rul \u351?i spr\u226?ncenele, iar m\u226?inile mi s-au umplut de arsuri.
Giustiniani nu mi-a recunoscut chipul c\u226?nd m-am \u238?napoiat t\u226?r\u226?
ndu-m\u259? ca un vierme. Sunt singurul om care s-a \u238?ntors din
turn.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?iva dintre turcii din turn au reu\u351?it s\u259? scape. Sultanul i-a
desc\u259?p\u259?\u355?\u226?nat azi-diminea\u355?\u259? \u351?i le-a \u238?nfipt
capetele \u238?n pari.\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? dor urechile de bubuiturile tunurilor, tremur\u259? sub picioarele mele
zidul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar mai cumplit dec\u226?t arsurile de pe fa\u355?\u259? \u351?i de pe m\u226?
ini \u238?mi este amarul care-mi macin\u259? inima \u351?i mi-o
arde.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? cutremurul de p\u259?m\u226?nt, \u238?n Ungaria... prima oar\u259?. Apoi,
\u238?n mla\u351?tina de la Varna. Doar a spus clar: Ne vom vedea l\u226?ng\u259?
Poarta Sf\u226?ntului Roman! Noaptea trecut\u259? l-am a\u351?teptat, dar nu a
venit la \u238?nt\u226?lnire. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timpul nop\u355?ii, turcii au a\u351?ezat alte turnuri mobile \u238?n
fa\u355?a zidurilor. Dar nici unul nu este at\u226?t de impresionant ca
primul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fiecare zi, galerele lor din Bosfor se apropie de lan\u355?, oblig\u226?
ndu-i pe vene\u355?ieni s\u259? deschid\u259? focul asupra lor, dup\u259? care se
retrag.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi povestesc al\u355?ii ce se mai \u238?nt\u226?mpl\u259?, \u238?nc\u259? nu
sunt \u238?n stare s\u259? pun armura pe mine \u351?i s\u259? urc pe ziduri.
Grant a venit s\u259? m\u259? vad\u259?. Avea barba p\u226?rlit\u259? \u351?i
m\u226?inile pline de arsuri. Turcii au \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? se bat\u259?
sub p\u259?m\u226?nt ca s\u259?-\u351?i apere galeriile. Ast\u259?zi, la
amiaz\u259?, \u238?n dreptul Por\u355?ii Caligaria, oamenii care s\u259?pau o
contragalerie au fost \u238?mpro\u351?ca\u355?i cu jeturi de foc. C\u226?nd au
ajuns \u238?n fa\u355?a peretelui prev\u259?zut cu lame t\u259?ietoare, cei care s-
au precipitat s\u259? le vin\u259? \u238?n ajutor au fost lovi\u355?i de aburul
otr\u259?vit, pe care turcii l-au dirijat \u238?mpotriva
Grant a fost nevoit s\u259? se t\u226?rasc\u259? prin galerie pentru a-\u351?i
\u238?ncuraja oamenii. P\u226?n\u259? la urm\u259? au reu\u351?it s\u259?
distrug\u259? galeriile turcilor, dar foarte mul\u355?i greci au murit. B\u259?
t\u259?lia subp\u259?m\u226?ntean\u259? a activat o teribil\u259? team\u259?
supersti\u355?ioas\u259? \u238?n ora\u351?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grant avea ochii umfla\u355?i de nesomn \u351?i irita\u355?i din cauza aburilor de
pucioas\u259?. Mi-a spus \u238?ntristat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce folos c\u259? am g\u259?sit manuscrisele lui Pitagora, dac\u259?
literele \u238?mi joac\u259? \u238?n fa\u355?a ochilor? Nu mai v\u259?d s\u259?
citesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fa\u355?a \u238?i era b\u226?ntuit\u259? de furie \u351?i de neputin\u355?\u259?.
Str\u226?ng\u226?nd din pumni, a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce-i cu acest \u238?ngrozitor punct orb cu care cei mai \u238?n\u355?
elep\u355?i matematicieni ai grecilor \u351?i-au ispr\u259?vit opera? Ei ar fi
trebuit s\u259?-\u351?i folosesc\u259? ingeniozitatea \u351?i s\u259? f\u259?
ureasc\u259? mecanisme prin care s\u259? pun\u259? natura \u238?n slujba omului,
a\u351?a cum a promis Arhimede. \u206?n loc s\u259? g\u259?sesc \u351?tiin\u355?a
la care m\u259? a\u351?teptam, ajung s\u259? citesc c\u259? pietrele \u351?i
copacii au suflet! \u206?n manuscrisul lui Pitagora! Este de necrezut c\u259?
Pitagora a putut s\u259? scrie \u351?i despre lucruri at\u226?t de pu\u355?in
importante, c\u259? a tr\u259?dat \u351?tiin\u355?a \u351?i s-a afundat \u238?n
specula\u355?ii despre suflet, p\u226?n\u259? la Dumnezeu.\par\pard\plain\hyphpar}
{
I-am spus: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu, care nu crezi \u238?n m\u259?rturiile Bibliei \u351?i ale Sfin\u355?
ilor Patriarhi ai Bisericii, ai fi \u238?n stare s\u259?-i crezi pe \u238?n\u355?
elep\u355?ii Greciei, nu-i a\u351?a?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai \u351?tiu nici eu ce s\u259? cred, a spus el, frec\u226?ndu-\u351?i
ochii cu pumnii. Poate c\u259? nu mai sunt at\u226?t de ra\u355?ional. Oboseala
\u351?i continua nesiguran\u355?\u259? au \u238?mpins patima \u351?tiin\u355?ei din
mine spre o stare boln\u259?vicioas\u259?. Nu-mi mai pot st\u259?p\u226?ni zborul
g\u226?ndurilor. Ca p\u259?s\u259?rile cerului, ele urm\u259?resc traiectorii
\u238?ncruci\u351?ate. Ce-i cu drumul acesta \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor
care-l conduce pe om spre abisuri interioare ce sf\u226?r\u351?esc \u238?n tenebre?
P\u226?n\u259? \u351?i Pitagora, care a fost capabil s\u259? construiasc\u259? din
numere universul, a sf\u226?r\u351?it prin a fi interesat de om, al c\u259?rui
num\u259?r nu l-a g\u259?sit. S\u259? fie oare \u238?ntunericul ignoran\u355?ei
umane mai important dec\u226?t lumina fenomenelor naturale \u351?i \u351?tiin\u355?
ei?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i Duhul lui Dumnezeu a suflat pe p\u259?m\u226?nt. Duhul lui Dumnezeu
a cobor\u226?t \u238?n limbi de foc peste omul muritor. Poate c\u259? de acest
adev\u259?r nici tu nu te mai \u238?ndoie\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
El a izbucnit \u238?n r\u226?s, \u351?i-a lovit fruntea cu pumnul \u351?i a
\u8213? O flac\u259?r\u259? nestins\u259? mu\u351?c\u259? din carnea uman\u259?.
Dar fulgerul ra\u355?iunii \u355?\u226?\u351?ne\u351?te ca focul din gura tunului.
Cred \u238?n \u351?tiin\u355?\u259?, cred \u238?n eliberarea omului de tenebre,
\u238?n nimic altceva nu cred.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u354?i-ai ales gre\u351?it locul. Ar fi trebuit s\u259?-i sluje\u351?ti
sultanului, nu ultimei Rome.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu! mi-a r\u259?spuns el cu obstina\u355?ie. Eu slujesc Europei \u351?i
libert\u259?\u355?ii de spirit a omului, nicidecum puterii.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Au mai fost g\u259?site dou\u259? galerii l\u226?ng\u259? Poarta Caligaria. Prima a
fost distrus\u259? dup\u259? o \u238?nd\u226?rjit\u259? lupt\u259? subteran\u259?,
iar a doua s-a surpat singur\u259?, fiindc\u259? nu a fost \u238?nt\u259?rit\u259?
cum trebuie. Grant b\u259?nuie\u351?te c\u259? sultanul, dup\u259? ce i-au murit
speciali\u351?tii s\u226?rbi, a trimis oameni f\u259?r\u259? experien\u355?\u259?
s\u259? continue s\u259?p\u259?turile.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nainte de miezul nop\u355?ii a fost v\u259?zut pe cer un disc luminos \u351?i
nimeni nu a putut s\u259? explice ce este. \u206?mp\u259?ratul a
\u8213? \u206?ncep s\u259? se \u238?mplineasc\u259? profe\u355?iile, \u238?n
cur\u226?nd, se vor sf\u226?r\u351?i cei o mie de ani ai \u238?mp\u259?
r\u259?\u355?iei Bizan\u355?ului. Primul \u238?mp\u259?rat a fost Constantin, cel
din urm\u259? tot Constantin este. M-am n\u259?scut sub semnul unei stele
nenorocoase.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ne-am pierdut \u351?i ultima speran\u355?\u259?, \u238?mp\u259?ratul are dreptate.
Sl\u259?bit de post, veghe \u351?i rug\u259?ciune, simte mai bine dec\u226?t noi
to\u355?i semnele care anun\u355?\u259? sf\u226?r\u351?itul. Inima Bizan\u355?ului
va \u238?nceta \u238?n cur\u226?nd s\u259? mai bat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Brigantina care a plecat \u238?n c\u259?utarea flotei vene\u355?iene s-a \u238?
ntors ast\u259?zi \u238?n zorii zilei. Gra\u355?ie unui noroc neobi\u351?nuit,
talentului marin\u259?resc \u351?i curajului oamenilor din echipaj, nava a
reu\u351?it s\u259? scape nev\u259?t\u259?mat\u259? din str\u226?mtoarea
Gallipoli.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doisprezece oameni au plecat, doisprezece oameni s-au \u238?ntors, \u351?ase
vene\u355?ieni \u351?i \u351?ase greci. Au navigat dou\u259?zeci de zile prin Marea
Greciei \u351?i nu au g\u259?sit nici urm\u259? de flot\u259? cre\u351?tin\u259?,
dar tot timpul au fost \u238?n pericol s\u259? cad\u259? \u238?n m\u226?inile
patrulelor secrete ale turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd \u351?i-au dat seama c\u259? \u238?n zadar mai fac cercet\u259?ri, au
\u355?inut sfat. Unii au spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ne-am \u238?mplinit datoria. Nu mai putem face nimic. Constantinopolul s-ar
putea s\u259? fie de-acum \u238?n m\u226?inile turcilor. De ce s\u259? ne mai
\u238?ntoarcem \u238?n infernul unui ora\u351? asediat? Doar \u351?tim c\u259? va
pieri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ceilal\u355?i au spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mp\u259?ratul ne-a trimis, \u238?mp\u259?ratul a\u351?teapt\u259?
ve\u351?ti, fie ele chiar proaste. S\u259? vedem atunci care-s mai mul\u355?i: cei
care vor s\u259? se \u238?ntoarc\u259? sau cei care nu vor.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dar privindu-se \u238?n ochi unul pe altul, au izbucnit \u238?n r\u226?s \u351?i au
spus to\u355?i c\u259? brigantina trebuie s\u259?-\u351?i \u238?ncerce norocul
\u351?i s\u259? ajung\u259? \u238?napoi la Constantinopol.\par\pard\plain\hyphpar}
{
I-am \u238?nt\u226?lnit la Blaherne pe doi dintre ace\u351?ti b\u259?rba\u355?i
curajo\u351?i. R\u226?deau \u238?nc\u259? \u351?i povesteau despre zadarnicul lor
periplu, \u238?n timp ce vene\u355?ienii le turnau vin s\u259? bea \u351?i-i loveau
prietene\u351?te pe spinare. Dar ar\u351?i de mare \u351?i obosi\u355?i de
primejdiile prin care trecuser\u259?, ochii lor erau nespus de tri\u351?
\u8213? De unde a\u355?i avut at\u226?ta curaj ca s\u259? v\u259? \u238?
ntoarce\u355?i? i-am \u238?ntrebat eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-au \u238?ndreptat uimi\u355?i spre mine fe\u355?ele jupuite \u351?i au spus
cu m\u226?ndrie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar noi suntem marinari din Vene\u355?ia!\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? r\u259?spunsul lor era de ajuns. Adev\u259?rul este c\u259?
Vene\u355?ia \u8213? avida, cruda \u351?i calculata regin\u259? a m\u259?rii
\u8213? \u238?\u351?i crescuse fiii \u238?n cultul vie\u355?ii \u351?i mor\u355?
ii \u238?ntru onoarea Vene\u355?iei. \par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u351?ase dintre ace\u351?ti b\u259?rba\u355?i temerari sunt greci. E o
dovad\u259? c\u259? \u351?i grecii pot fi credincio\u351?i ora\u351?ului lor
p\u226?n\u259? la moarte. Chiar dac\u259? lupt\u259? pentru o cauz\u259? de-acum
pierdut\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce s-a mai \u238?nt\u226?mplat ast\u259?zi? Sute de b\u259?tr\u226?ni \u351?i copii
au venit la Poarta Sf\u226?ntului Roman \u351?i au lucrat ne\u238?ntrerupt la
repararea zidului, \u238?n timpul zilei, f\u259?r\u259? s\u259? \u355?in\u259?
seama de s\u259?ge\u355?ile turcilor \u351?i de proiectilele care zburau \u238?n
jurul lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grant s-a perfec\u355?ionat de c\u226?nd \u238?i tot p\u226?nde\u351?te pe turcii
din subterane. Ast\u259?zi a reu\u351?it s\u259? captureze doi ofi\u355?eri turci,
care intraser\u259? \u238?ntr-un tunel ca s\u259? vad\u259? c\u226?t de mult au
avansat s\u259?p\u259?torii. Dup\u259? ce i-a prins, a dat foc grinzilor de
sus\u355?inere, a\u351?a c\u259? pere\u355?ii tunelului s-au pr\u259?bu\u351?it.
Vene\u355?ienii i-au luat \u238?n primire \u351?i i-au dus \u238?n camera de
tortur\u259? din pivni\u355?ele Palatului Blahernelor, care, de c\u226?nd este
Constantin \u238?mp\u259?rat, nu a fost folosit\u259? niciodat\u259?. Captivii au
dezv\u259?luit existen\u355?a a \u238?nc\u259? dou\u259? tunele subterane, dintre
care unul este surprinz\u259?tor de periculos.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu toate c\u259? prizonierii au vorbit, vene\u355?ienii i-au torturat toat\u259?
ziua, p\u226?n\u259? c\u226?nd cei doi neferici\u355?i \u351?i-au dat sufletul.
Dup\u259? aceea, cadavrele lor, despuiate \u351?i pline de s\u226?nge, au fost
lansate prin surprindere, de o bombard\u259?, drept \u238?n mijlocul turcilor care,
irita\u355?i, au urlat c\u259?-\u351?i vor r\u259?zbuna comandan\u355?ii \u351?i i-
au blestemat pe to\u355?i c\u226?inii de cre\u351?tini. Nu exist\u259? iertare
\u238?n acest r\u259?zboi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fiecare zi, \u238?n fiecare clip\u259? ar putea veni sf\u226?r\u351?
itul; \u238?mp\u259?ratul Constantin nu mai vrea s\u259? vad\u259? pe nimeni. S-a
retras s\u259?-\u351?i lini\u351?teasc\u259? sufletul, fiindc\u259?, de c\u226?nd a
sosit brigantina cu ve\u351?tile proaste, nu mai are nici o speran\u355?\u259?. A
\u8213? Occidentul ne-a p\u259?r\u259?sit. Acum \u238?ncredin\u355?ez ora\u351?ul
meu \u351?i via\u355?a mea \u238?n m\u226?inile Atotputernicului Dumnezeu, \u238?n
m\u226?inile lui Iisus Hristos \u351?i ale Sfintei Fecioare, precum \u351?i \u238?n
m\u226?inile ctitorului acestui ora\u351?, Constantin cel
Mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
At\u226?t de tare \u351?i-a pierdut cump\u259?tul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mai avem la ce spera \u238?n afara cununii de martir. Chiar \u351?i \u238?n
paradisul lui Mahomed este o \u238?nghesuial\u259? teribil\u259?, c\u259? nici nu
se mai pot \u238?nchide por\u355?ile, at\u226?t de mul\u355?i turci au murit
lupt\u226?nd \u238?mpotriva credin\u355?ei noastre. Dar slujim aceluia\u351?i
Dumnezeu, cel pu\u355?in a\u351?a spun Fra\u355?ii Liberului Cuget \u351?i
dervi\u351?ii care umbl\u259? cu capul neacoperit. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tie acum tot ora\u351?ul despre \u238?ntoarcerea brigantinei din c\u259?
l\u259?toria cea zadarnic\u259?, de\u351?i se hot\u259?r\u226?se s\u259? se p\u259?
streze secretul. Adev\u259?rul este c\u259? au fost mul\u355?i cei care au v\u259?
zut cu ochii lor c\u226?nd s-a \u238?ntors. Pentru a-i \u238?ncuraja pe
cet\u259?\u355?enii ora\u351?ului, Phrantzes ar fi vrut s\u259? r\u259?sp\u226?
ndeasc\u259? zvonul c\u259? flota care ne va veni \u238?n ajutor este ancorat\u259?
\u238?n Chios. Dar Constantin i-a interzis s\u259? mai r\u259?sp\u226?ndeasc\u259?
de acum \u238?nainte zvonuri false.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Adev\u259?rul nu mai poate fi ascuns mult\u259? vreme, pentru c\u259?
atunci c\u226?nd \u238?l va afla, poporul va fi \u351?i mai dezn\u259?d\u259?jduit
c\u259? nu l-a \u351?tiut din timp. Nu mai vreau s\u259?-mi am\u259?gesc poporul.
Vreau s\u259? mor \u238?ntr-adev\u259?r \u238?mpreun\u259? cu poporul
Pot s\u259? m\u259? \u355?in iar\u259?\u351?i pe picioare, a\u351?a c\u259?
ast\u259?zi am urcat pe ziduri. Turcii au \u238?mpins un turn mobil p\u226?
n\u259? \u238?n apropierea zidului Blahernelor, ca s\u259? mascheze adev\u259?
ratele lor inten\u355?ii periculoase. \u350?i au s\u259?pat iar un tunel, sau poate
c\u259? au consolidat pere\u355?ii unuia distrus, \u238?n orice caz, turnul s-a
pr\u259?bu\u351?it.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u238?nt\u226?mplarea cea mai \u238?nsemnat\u259? a acestei zile dovede\u351?te
c\u259? sultanul nu-i chiar at\u226?t de sigur pe c\u226?t s-ar p\u259?rea. Nici
o \u238?ncercare nu i-a reu\u351?it, iar distrugerea turnului celui mare a fost
pentru turci cea mai rea prevestire. Sultanul a mai desc\u226?p\u259?\u355?\u226?
nat ast\u259?zi ni\u351?te solda\u355?i care s-au r\u259?zvr\u259?tit \u351?i au
refuzat s\u259? sape galerii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Seara, un impresionant cortegiu de turci c\u259?lare s-a apropiat de Poarta
Sf\u226?ntului Roman. Turcii au fluturat flamuri, au sunat din tr\u226?mbi\u355?
e \u351?i au strigat, cer\u226?nd s\u259? fie l\u259?sat s\u259? treac\u259? un
emisar al sultanului pentru a-l \u238?nt\u226?lni pe \u238?mp\u259?ratul
Constantin. Tunurile au \u238?ncetat s\u259? mai trag\u259?, iar grupurile de turci
care \u238?ntre\u355?in h\u259?r\u355?uiala zilnic\u259? s-au retras dincolo de
\u351?an\u355?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani s-a temut s\u259? nu fie cumva o capcan\u259?. Mai mult, n-ar fi vrut
ca emisarul turcilor s\u259? vad\u259? de aproape c\u226?t de n\u259?ruit este
zidul \u351?i c\u226?t de \u351?ubrede \u238?i sunt p\u259?r\u355?ile ref\u259?
cute. Dar \u238?mp\u259?ratul Constantin a urcat pe zid \u351?i a recunoscut \u238?
n persoana emisarului pe emirul din Sinope. De-a lungul multor genera\u355?ii,
familia lui Ismail Hamza a \u238?ntre\u355?inut rela\u355?ii prietene\u351?ti cu
\u238?mp\u259?ra\u355?ii Bizan\u355?ului; \u238?nainte de a muri, sultanul Murad a
reu\u351?it s\u259? \u351?i-l fac\u259? vasal, pecetluind alian\u355?a prin c\u259?
s\u259?toria fiicei acestuia cu Mehmet. \u206?n orice caz, \u238?mp\u259?ratul
Constantin l-a salutat amical pe Ismail Hamza \u351?i a poruncit s\u259? fie ajutat
s\u259? intre \u238?n ora\u351?. A\u351?a se face c\u259? a fost l\u259?sat s\u259?
treac\u259? prin poarta militar\u259? de asalt, dup\u259? care, travers\u226?nd
zidul cel mare, a ajuns \u238?n ora\u351?. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ndat\u259? dup\u259? sosirea emisarului, bailul Vene\u355?iei a convocat
Consiliul celor doisprezece, a poruncit ca o parte din vene\u355?ieni s\u259?
coboare de pe ziduri \u351?i a trimis dou\u259? sute dintre o\u351?tenii cei mai
ar\u259?to\u351?i \u238?n armuri s\u259? m\u259?r\u351?\u259?luiasc\u259? spre
re\u351?edin\u355?a provizorie a \u238?mp\u259?ratului. C\u226?t despre
Giustiniani, acesta a \u238?mp\u259?r\u355?it \u238?n grab\u259? oamenilor s\u259?i
ultimele pic\u259?turi de vin \u351?i resturi de m\u226?ncare, le-a schimbat
locurile, pun\u226?ndu-i pe cei mai zdraveni la vedere, apoi, ar\u259?t\u226?ndu-le
pumnul str\u226?ns, le-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u226?de\u355?i fra\u355?ilor \u351?i fi\u355?i veseli, c\u259? de nu,
v\u259? sucesc g\u226?tul!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i pe c\u226?nd Ismail Hamza se uita curios \u238?n juru-i, m\u226?ng\u226?
indu-\u351?i barba, o\u351?tenii lui Giustiniani r\u226?deau \u351?i mu\u351?cau
din buc\u259?\u355?ile de carne, arunc\u226?nd neglijent resturile pe jos. \u206?
mp\u259?ratul Constantin i-a \u238?ntins emirului m\u226?na s\u259? i-o s\u259?rute
\u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este regretabil c\u259? ne \u238?nt\u226?lnim \u238?n circumstan\u355?e
at\u226?t de nefericite.\par\pard\plain\hyphpar} {
Emirul din Sinope a r\u259?spuns:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fie ea binecuv\u226?ntat\u259? ziua aceasta, fiindc\u259? sultanul
Mehmet \u238?\u355?i ofer\u259? pacea \u238?n condi\u355?ii
onorabile.\par\pard\plain\hyphpar} {
Solda\u355?ii lui Giustiniani au r\u226?s \u351?i mai tare, de\u351?i celor mai
mul\u355?i le venea s\u259? pl\u226?ng\u259? de oboseal\u259?. Dar Giustiniani era
st\u259?ruitor \u351?i i-a \u238?mboldit cu c\u226?te un ghiont \u238?n spinare pe
cei care nu erau prea veseli.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ismail Hamza i-a cerut apoi \u238?mp\u259?ratului o audien\u355?\u259?
particular\u259?, iar Constantin i-a r\u259?spuns f\u259?r\u259? nici o ezitare
c\u259? este de acord, l-a invitat la re\u351?edin\u355?a lui de r\u259?zboi din
locul unde zidurile trec peste valea r\u226?ului Lykos \u351?i, \u238?n ciuda
avertismentelor sfetnicilor lui, s-a \u238?nchis \u238?mpreun\u259? cu acesta
\u238?ntr-o \u238?nc\u259?pere din turn. \u206?ntre timp, solda\u355?ii vene\u355?
ieni au ajuns la acest loc, bailul Vene\u355?iei i-a \u238?mpr\u259?\u351?tiat
\u238?n jurul turnului \u351?i, \u238?mpreun\u259? cu Consiliul celor doisprezece,
a p\u259?truns \u238?n turn \u351?i i-a spus \u238?mp\u259?ratului c\u259?
Vene\u355?ia nu poate tolera negocieri secrete \u238?ntre bizantini \u351?i
Iar \u238?mp\u259?ratul Constantin l-a asigurat c\u259? nu a avut nici o
inten\u355?ie s\u259? ia o hot\u259?r\u226?re mai \u238?nainte de a se sf\u259?tui
cu alia\u355?ii. I-a chemat \u351?i pe sfetnicii lui \u351?i le-a prezentat
condi\u355?iile \u238?n care sultanul ofer\u259? pacea. Ismail Hamza i-a spus
grav:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru tine \u238?nsu\u355?i \u351?i pentru poporul t\u259?u, te implor
s\u259? accep\u355?i condi\u355?iile de pace, care sunt cele mai bune cu
putin\u355?\u259? \u238?n acest moment; \u238?n multe locuri, zidurile ora\u351?
ului t\u259?u s-au pr\u259?bu\u351?it.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ap\u259?r\u259?torii sunt epuiza\u355?i \u351?i num\u259?rul lor se mic\u351?
oreaz\u259? pe zi ce trece, popula\u355?ia este disperat\u259?. Este ultima ta
\u351?ans\u259?. Dac\u259? nu te vei supune acum, sultanul \u238?i va omor\u238? pe
to\u355?i b\u259?rba\u355?ii din ora\u351?, \u238?i va vinde ca sclavi pe copii
\u351?i pe femei \u351?i va da ora\u351?ul pe m\u226?na o\u351?tirii sale s\u259?-l
jefuiasc\u259?. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru numele lui Dumnezeu! au strigat atunci vene\u355?ienii. Nu da
crezare viclenelor uneltiri ale sultanului! Ce garan\u355?ii de pace ne ofer\u259?
el? Nu uita c\u259?, de at\u226?tea ori, turcii nu \u351?i-au respectat
promisiunile. Oare \u238?n zadar ne-am v\u259?rsat noi s\u226?ngele? \u206?n zadar
cei mai buni b\u259?rba\u355?i ai no\u351?tri \u351?i-au dat via\u355?a ca
s\u259?-\u355?i apere tronul? Nu, nu, sultanul se clatin\u259?, el nu mai este
sigur de victorie. De-ar fi fost sigur, n-ar fi \u238?ncercat s\u259? ob\u355?
in\u259? capitularea ora\u351?ului prin metode \u238?n\u351?el\u259?
\u8213? Dac\u259? a\u355?i avea un pic de sim\u355? al realit\u259?\u355?ii, le-a
spus iritat Ismail Hamza, a\u355?i \u238?n\u355?elege voi \u238?n\u351?iv\u259?
c\u259? situa\u355?ia disperat\u259? \u238?n care se g\u259?se\u351?te
Constantinopolul nu-i mai las\u259? nici o \u351?ans\u259? de salvare. Doar din
omenie, pentru a evita oroarea asaltului final, sultanul \u238?i \u238?ng\u259?duie
\u238?mp\u259?ratului s\u259? p\u259?r\u259?seasc\u259? ora\u351?ul \u351?i
s\u259?-\u351?i ia cu el bog\u259?\u355?iile, garant\u226?nd de asemenea
siguran\u355?a sfetnicilor \u351?i nobililor s\u259?i. C\u226?t despre locuitorii
ora\u351?ului, to\u355?i cei care vor dori, sunt liberi s\u259?-l urmeze pe \u238?
mp\u259?rat, duc\u226?nd cu ei ceea ce pot s\u259? duc\u259?. Iar pe cei care vor
s\u259? r\u259?m\u226?n\u259?, sultanul \u238?i asigur\u259? c\u259? le va l\u259?
sa via\u355?a \u351?i averea pe care o au. Ca vasal al sultanului, \u238?mp\u259?
ratul \u238?\u351?i va putea p\u259?stra Moreea, unde sultanul l-ar putea proteja
de agresori.\par\pard\plain\hyphpar} {
Vene\u355?ienii au \u238?nceput s\u259? urle furio\u351?i \u351?i s\u259?
loveasc\u259? \u238?n armuri cu s\u259?biile, \u238?mpiedic\u226?ndu-l pe emir
s\u259? mai poat\u259? spune ceva. Dar basileul le-a f\u259?cut semn s\u259? \u238?
nceteze cu larma, apoi, ridic\u226?ndu-\u351?i capul cu m\u226?ndrie, a
\u8213? Condi\u355?iile sultanului sunt umilitoare \u351?i nedrepte. Nu sunt demne
de un \u238?mp\u259?rat, chiar dac\u259? eu, ca om, a\u351? putea fi tentat s\u259?
le accept. Noi suntem preg\u259?ti\u355?i s\u259? murim cu
demnitate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a privit melancolic spre vene\u355?ienii g\u259?l\u259?gio\u351?i, at\u226?t
de hot\u259?r\u226?\u355?i s\u259? lupte p\u226?n\u259? la ultimul grec. N-aveau ei
oare \u238?n port cor\u259?bii cu care s\u259? fug\u259? atunci c\u226?nd zidurile
vor ceda?\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
B\u259?nuiesc c\u259? sultanul \u351?tiuse prea bine c\u259? \u238?mp\u259?ratul
Constantin nu-i va accepta condi\u355?iile. Dar el a dorit s\u259? dea, prin acest
gest, satisfac\u355?ie at\u226?t demnitarilor turci care sus\u355?in pacea, c\u226?
t \u351?i o\u351?tirii s\u259?tule de acest asediu prelungit, dovedindu-le c\u259?
nu el dore\u351?te continuarea asediului, ci grecii \u238?n\u351?i\u351?i prin
ne\u238?nduplecarea lor. E doar un om. \u206?n ad\u226?ncul fiin\u355?ei lui,
sultanul este slab.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? aceast\u259? nelini\u351?te dureroas\u259? \u351?i disperarea domin\u259?
ora\u351?ul, \u351?i mai devorant\u259? este nesiguran\u355?a sultanului Mehmet. El
\u351?i-a jucat toate c\u259?r\u355?ile, pentru el nu mai exist\u259? alt\u259?
posibilitate \u238?n afar\u259? de a \u238?nvinge sau de a fi r\u259?sturnat. Nu de
ap\u259?r\u259?torii ora\u351?ului, ci de o\u351?tirea care lupt\u259? \u238?
mpreun\u259? cu el.\par\pard\plain\hyphpar} {
De aceea, \u238?n aceste zile, sultanul Mehmet este cel mai solitar dintre
solitari. E \u351?i mai singur dec\u226?t \u238?mp\u259?ratul Constantin, care deja
a ales. \par\pard\plain\hyphpar} {
O tainic\u259? fr\u259?\u355?ie a \u238?nsingura\u355?ilor lumii m\u259? leag\u259?
\u238?n aceste zile de el, un impuls ne\u351?tiut m\u259? \u238?mpinge spre el,
doresc s\u259?-i rev\u259?d chipul impenetrabil \u351?i ochii galbeni de fiar\u259?
s\u259?lbatic\u259?. A\u351? vrea s\u259? vorbesc cu Mehmet, pentru a m\u259?
convinge, o dat\u259? \u238?n plus, c\u259? nu am de ce s\u259?-mi doresc a
tr\u259?i \u238?n lumea c\u226?rmuit\u259? de el.\par\pard\plain\hyphpar} {
El este viitorul. El va \u238?nvinge. Dar via\u355?a, \u238?ntr-un astfel de
viitor, nu are nici o valoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u226?de\u355?i! R\u226?de\u355?i! \u238?i \u238?ndemna \u238?n continuare
Giustiniani pe genovezi.\par\pard\plain\hyphpar} {
R\u226?deau \u238?n hohote c\u226?nd emirul din Sinope s-a \u238?ntors de la \u238?
mp\u259?rat. R\u226?deau din toat\u259? inima ace\u351?ti b\u259?rba\u355?i
epuiza\u355?i cu fe\u355?ele arse, plini de r\u259?ni \u351?i de s\u226?nge,
ur\u226?ndu-l pe Giustiniani, care le cerea s\u259? fac\u259? un efort supraomenesc
\u351?i s\u259? r\u226?d\u259?. \u206?l urau \u351?i \u238?l iubeau \u238?n
egal\u259? m\u259?sur\u259?. De undeva, din ad\u226?ncurile fiin\u355?ei lor, le
revenea \u238?n minte, mereu \u238?n\u351?el\u259?toare, imaginea unei case
albe, \u238?nconjurat\u259? de vi\u355?\u259?-de-vie, \u238?n insula Lemnos. Sclavi
greci culeg\u226?nd recolta de pe dealurile roditoare, fete frumoase \u238?nt\u226?
mpin\u226?ndu-i pe duce \u351?i pe solda\u355?ii lui...\par\pard\plain\hyphpar} {
Au r\u226?s \u238?n hohote \u351?i lacrimi de durere au curs din ochii lor ro\u351?
ii de oboseal\u259?. Cl\u259?tin\u226?ndu-se pe picioare, \u351?i-au ocupat din nou
locurile pe zid, \u238?n timp ce cavalerii turci se retr\u259?geau \u238?n sunetul
tr\u226?mbi\u355?elor. Sute de tunuri au \u238?nceput dintr-o dat\u259? s\u259?
trag\u259?. Giustiniani s-a aplecat \u351?i a ridicat de pe jos un os pe care mai
r\u259?m\u259?sese o buc\u259?\u355?ic\u259? de carne, l-a scuturat de nisip, apoi
l-a ros cu furie \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Coroana mea ducal\u259? a \u238?nceput s\u259? fie prea scump\u259?. Am
pl\u259?tit-o de-acum cu pre\u355?ul c\u259?rnii care a c\u259?zut de pe mine
\u351?i al s\u226?ngelui ce mi s-a scurs din r\u259?ni, iar dac\u259? o mai \u355?
ine mult a\u351?a, nu mai poate fi vorba despre nici o
victorie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu mai poate fi vorba despre victorie, a continuat el, privind fix
\u238?nspre sp\u259?rtura larg\u259? de o mie de picioare a zidului deposedat de
turnuri, ap\u259?rat doar de o palisad\u259? \u351?ubred\u259? care \u238?nlocuia
zidul exterior, \u238?ncropit\u259? la repezeal\u259? din p\u259?m\u226?nt,
buc\u259?\u355?i de lemn \u351?i ramuri uscate. E bun\u259? doar s\u259?-i ad\u259?
posteasc\u259? pu\u355?in pe arca\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi este joi. Pentru musulmani, m\u226?ine este zi sf\u226?nt\u259?. Poate
c\u259? nu voi mai apuca o alt\u259? zi de joi. A\u351?adar, Mehmet s-a supus
legilor Coranului \u351?i a oferit pacea. A venit timpul \u238?mplinirii
profe\u355?iilor Islamului. Acea oaste va fi cea mai minunat\u259?; acel prin\u355?
va fi cel mai mare printre prin\u355?i. Prin\u355?ul care va cuceri
Suntem la poarta Occidentului. Ultima fort\u259?rea\u355?\u259? \u238?n calea
Orientului. Dup\u259? ce zidurile Constantinopolului se vor pr\u259?bu\u351?i,
ultimul zid al Occidentului vor fi trupurile noastre vii, ale celor care n-am murit
\u238?nc\u259?. \par\pard\plain\hyphpar} {
Suntem ultima fort\u259?rea\u355?\u259? a trecutului ireversibil. Prima
Biseric\u259? a lui Hristos, locul sf\u226?nt, ultima fort\u259?rea\u355?\u259? a
credin\u355?ei adev\u259?rate. Ultima cetate de pe p\u259?m\u226?nt a nemuritoarei
civiliza\u355?ii a Greciei \u351?i a lui Platon.\par\pard\plain\hyphpar} {
Bate ne\u238?ntrerupt toaca \u238?n m\u259?n\u259?stiri. R\u259?s\u259?ritul \u351?
i Apusul sunt la fel. Latinii sunt tot at\u226?t de cruzi \u351?i doritori de
putere ca \u351?i turcii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sf\u226?nta Fecioar\u259? nu-\u351?i va mai f\u226?lf\u226?i albastrele falduri ale
ve\u351?m\u226?ntului ca s\u259? ne apere. Dar prin fiul ei, Hristos, ni se vor
ierta nou\u259? p\u259?catele noastre, iar prin sacrele mistere ale \u238?mp\u259?
rt\u259?\u351?aniei ni se va \u238?nt\u259?ri sl\u259?biciunea; \u238?n aceste zile
\u351?i nop\u355?i, v\u226?ntul lui Dumnezeu va purta mii de stele spre lumina
\u351?i \u238?ntunericul Lui, care sunt mult mai puternice dec\u226?t lumina \u351?
i \u238?ntunericul cunoscut.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u259?l\u259?torule care te vei opri odat\u259? l\u226?ng\u259? ruinele acestor
ziduri! Nu uita c\u259? printre florile galbene ce cresc pe ruine, din pulberea
\u238?n care s-au risipit, te privesc cu o triste\u355?e nespus de ad\u226?nc\u259?
ochii ultimilor greci.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-a convocat \u238?mp\u259?ratul Constantin azi-diminea\u355?\u259? \u238?n zori pe
to\u355?i consilierii Senatului \u351?i pe reprezentan\u355?ii Bisericii, pentru a
le comunica demiterea patriarhului Gregorios Mammas. Cardinalul Isidor nu a
participat la \u238?ntrunire. A preferat s\u259? r\u259?m\u226?n\u259? \u238?n
turnul lui, de unde supravegheaz\u259? por\u355?iunea de zid ce i-a fost \u238?
ncredin\u355?at\u259? spre ap\u259?rare.\par\pard\plain\hyphpar} {
A fost ultima \u238?ncercare de conciliere \u238?ntre sus\u355?in\u259?torii \u351?
i adversarii Uniunii. Dar \u351?i aceasta a r\u259?mas la jum\u259?tatea drumului.
Ne-am descotorosit de patriarhul ur\u226?t de greci \u351?i dispre\u355?uit de
latini, dar nu a fost numit nici un succesor. Nev\u259?zut, din chilia lui de
c\u259?lug\u259?r de la M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului, p\u259?rintele
Ghenadios domne\u351?te peste bisericile \u351?i m\u259?n\u259?stirile
Constantinopolului, prevestind inevitabila ruin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu a fost cel mai potrivit moment pentru \u238?ntrunire. Era prea devreme \u351?i
cei mai mul\u355?i dintre greci fuseser\u259? de straj\u259? pe ziduri toat\u259?
noaptea. Pe chipurile tuturor se citea oboseala \u351?i disperarea. Phrantzes i-a
implorat pe senatori, pe dreg\u259?tori \u351?i pe episcopi s\u259?-l roage pe
\u238?mp\u259?rat s\u259? p\u259?r\u259?seasc\u259? ora\u351?
\u8213? Dac\u259? ora\u351?ul tot nu mai poate fi salvat, a spus el, s\u259? se
salveze cel pu\u355?in \u238?mp\u259?ratul! \par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? Giustiniani ar mai fi fost dispus s\u259?-i pun\u259? la
dispozi\u355?ie corabia sa, dar vene\u355?ienii nu sunt de acord cu plecarea \u238?
mp\u259?ratului. Nici grecii n-ar mai ap\u259?ra zidurile de-ar pleca \u238?
mp\u259?ratul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ascult\u226?nd strig\u259?tele de \u238?mpotrivire ale unora \u351?i exigen\u355?
ele altora, care dovedeau mai mult lips\u259? de speran\u355?\u259? \u351?i
dorin\u355?\u259? de capitulare dec\u226?t dragoste, deodat\u259? \u238?mp\u259?
ratului, care era foarte sl\u259?bit de pe urma postului, veghii \u351?i rug\u259?
ciunii, i s-a f\u259?cut r\u259?u \u351?i s-a pr\u259?bu\u351?it la p\u259?m\u226?
nt. \u350?i-a revenit dup\u259? ce i-au fost stropite cu ap\u259? de trandafiri
fruntea \u351?i fa\u355?a. S-a ridicat imediat \u238?n picioare \u351?i a spus
\u238?nc\u259? o dat\u259? cu putere c\u259? va r\u259?m\u226?ne s\u259? apere
ora\u351?ul p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca om, Constantin este destul de m\u259?rginit \u351?i \u238?nc\u259?
p\u259?\u355?\u226?nat. Vreun talent deosebit nu are. Ca strateg \u351?i soldat,
Giustiniani \u238?l dep\u259?\u351?e\u351?te. Dar el este credincios
demnit\u259?\u355?ii sale de basileu, de pe urma c\u259?reia s-a ales cu prea
pu\u355?in\u259? fericire. E un b\u259?rbat solitar. Sensul ra\u355?iunii
politice \u238?i lipse\u351?te, capacitatea de conciliere \u351?i decizie de
asemenea. Dar \u238?ncep\u226?nd de ast\u259?zi nu mai vreau s\u259?-l judec,
\u238?ntre o moarte m\u259?rea\u355?\u259? \u351?i o via\u355?\u259? ne\u238?
nsemnat\u259?, el a ales moartea. E un b\u259?rbat al trecutului, un adev\u259?rat
mo\u351?tenitor al \u238?mp\u259?r\u259?\u355?iei b\u259?tr\u226?ne de o mie de
ani. \u206?nrudit suflete\u351?te cu mine. De iubit nu-l pot iubi, dar nici nu-l
ur\u259?sc.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dragostea \u351?i ura, pasiunea \u351?i disperarea sunt sentimente care se
dep\u259?rteaz\u259? de fiin\u355?a mea. Toat\u259? ziua au tras tunurile, din
ce \u238?n ce mai furioase. Totul era acoperit de funingine, buc\u259?\u355?i de
piatr\u259? zburau din toate p\u259?r\u355?ile. Proiectilele lansate de tunul cel
mare se destr\u259?mau \u238?n a\u351?chii lungi ce se roteau \u238?n aer ca un
titirez, apoi se afundau \u238?n p\u259?m\u226?nt. Oamenii aveau fe\u355?e
cenu\u351?ii \u351?i dezn\u259?d\u259?jduite. Epuiza\u355?i de team\u259?, unii
nici nu se mai fereau de s\u259?ge\u355?ile care zburau \u238?n aer ca ni\u351?te
nori uciga\u351?i ce urm\u259?reau zidul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce mai vorbesc despre zid? \u206?n trei p\u259?r\u355?i, turnurile zidului
mare s-au pr\u259?bu\u351?it, iar zidurile s-au desf\u259?cut. Au mai r\u259?mas
acolo din ele doar ni\u351?te gr\u259?mezi de bolovani \u351?i pietri\u351? care nu
mai pot \u238?mpiedica \u238?naintarea cavaleriei, \u238?n aceste locuri deschise,
doar fortifica\u355?ia exterioar\u259?, ridicat\u259? cu o voin\u355?\u259? \u351?i
o putere pe care numai disperarea le pot da, este singura ce ap\u259?r\u259?
Turcii s-au mai \u238?n\u355?elep\u355?ii, \u238?\u351?i continu\u259? s\u259?
p\u259?turile doar \u238?n timpul zilei, c\u226?nd bubuiturile tunurilor \u351?i
vibra\u355?ia permanent\u259? a p\u259?m\u226?ntului acoper\u259? zgomotele \u351?i
\u238?mpiedic\u259? supravegherea. Ast\u259?zi, \u238?n apropierea Por\u355?ii
Caligaria, a fost descoperit\u259? o galerie lung\u259? de zece picioare, care
trecea pe sub funda\u355?ia ce consolideaz\u259? zidul. De s-ar fi oprit \u238?n
dreptul zidului \u351?i ar fi dat foc grinzilor masive, zidul ar fi s\u259?rit
\u238?n aer, permi\u355?\u226?ndu-le accesul rapid \u238?n ora\u351?. C\u259? doar
Blahernele nu au zid exterior de ap\u259?rare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici de data aceasta nu le-a reu\u351?it \u238?ncercarea st\u259?ruitoare de a
p\u259?trunde \u238?n ora\u351? pe sub p\u259?m\u226?nt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grant a fost r\u259?nit la cap \u351?i la coapse. Sprijinindu-se \u238?n c\u226?
rje, \u351?chiop\u259?t\u226?nd, cu fa\u355?a cenu\u351?ie \u351?i ochii arz\u226?
nd de febr\u259?, este \u238?n continu\u259? agita\u355?ie \u351?i nu are r\u259?
bdare s\u259? stea \u238?n pat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eu mi-am revenit. P\u259?rul de pe cap a \u238?nceput din nou s\u259?
creasc\u259? \u351?i r\u259?nile s\u259? se cicatrizeze. Dar nu pot pune \u238?
nc\u259? armura pe mine. \u206?n schimb, am g\u259?sit printre lucrurile capturate
de la turcii omor\u226?\u355?i o c\u259?ma\u351?\u259? de zale, a\u351?a cum
obi\u351?nuiesc s\u259? poarte arabii; \u238?mi simt fiin\u355?a sl\u259?bit\u259?,
nu mai am puterea de alt\u259?dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n tab\u259?ra sultanului, ast\u259?zi toat\u259? lumea a ajunat, a \u238?
mplinit ablu\u355?iunile rituale \u351?i s-a rugat. Asmu\u355?i\u355?i din cauza
foamei \u351?i setei, turcii au atacat toat\u259? ziua \u351?i au urlat ca lupii de
fiecare dat\u259? c\u226?nd au v\u259?zut un cre\u351?tin c\u259?z\u226?nd. Din
c\u226?nd \u238?n c\u226?nd se adunau \u238?n grupuri \u351?i strigau: Nu
exist\u259? Dumnezeu \u238?n afar\u259? de Allah, iar Mahomed este Profetul s\u259?
u! Aceste descurajante strig\u259?te triumf\u259?toare i-au deprimat mult pe
greci \u351?i pe latini. Latinii de r\u226?nd se \u238?
ntreab\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este oare cu putin\u355?\u259? ca Dumnezeu s\u259? fie de partea
turcilor? \u206?nseamn\u259? c\u259? Dumnezeul lor este mai puternic dec\u226?t
Dumnezeul nostru \u351?i Profetul lor mai mare dec\u226?t
Peste noapte, bailul Minotto a devenit evlavios. S-a spovedit \u351?i s-a \u238?
mp\u259?rt\u259?\u351?it. \u350?i-a propus s\u259? dovedeasc\u259? tuturor c\u259?
el este mai demn de cinste dec\u226?t Giustiniani \u351?i c\u259? vene\u355?ienii
sunt mai curajo\u351?i dec\u226?t genovezii. Solda\u355?ii de pe cor\u259?biile
vene\u355?iene sunt \u238?ntr-adev\u259?r extraordinar de curajo\u351?i; \u238?n
partea cea mai nordic\u259? a Blahernelor, la fortifica\u355?ia Pentapyrghionului,
turcii nu au reu\u351?it niciodat\u259? s\u259? ajung\u259? p\u226?n\u259? \u238?n
v\u226?rful zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? apusul soarelui, turcii au aprins focurile \u351?i s-au veselit. Au
b\u259?tut tobele \u351?i au sunat tr\u226?mbi\u355?ele de s-a auzit larma lor
p\u226?n\u259? departe \u238?n ora\u351?. Este felul lor de a-\u351?i s\u259?
rb\u259?tori postul. Abia dup\u259? ce se las\u259? \u238?ntunericul ei pot m\u226?
nca \u351?i bea pe s\u259?turate, iar postul re\u238?ncepe a doua zi \u238?n
zori, \u238?n momentul c\u226?nd se poate deosebi un fir de a\u355?\u259? alb\u259?
de un fir de a\u355?\u259? neagr\u259?. Fl\u259?c\u259?rile focurilor lor
lumineaz\u259? ca ziua de la un mal la altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe m\u259?sur\u259? ce se apropie momentul decisiv, vene\u355?ienii se poart\u259?
mai rece cu mine. Fiind eu omul de leg\u259?tur\u259? cu Blahernele, ei m\u259?
consider\u259? spionul lui Giustiniani. Dup\u259? privirile lor, \u238?n\u355?eleg
clar c\u259? au ceva de ascuns. Este evident, ei se aga\u355?\u259? de ideea
c\u259?, dac\u259? asaltul final al turcilor ar fi un e\u351?ec, vor putea dovedi
c\u259? victoria e doar meritul lor. Perspectiva avantajelor de dup\u259? victorie
este at\u226?t de seduc\u259?toare, \u238?nc\u226?t ar fi dispu\u351?i s\u259?
lupte p\u226?n\u259? la disperare pentru \u238?nf\u259?ptuirea imposibilului.
Adev\u259?rul este c\u259? zidul pe care-l ap\u259?r\u259? vene\u355?ienii e
at\u226?t de solid, \u238?nc\u226?t niciodat\u259? turcii nu vor putea intra \u238?
n ora\u351? pe la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n locul unde zidul exterior \u351?i cel mare se unesc \u238?n unghi drept cu
zidul Blahernelor exist\u259? o mic\u259? poart\u259? militar\u259? care ajunge la
zidul mare printr-un culoar ce traverseaz\u259? parateichionul. Odinioar\u259?,
prin aceast\u259? poart\u259? se putea ajunge de la palat la circ, care era \u238?n
afara zidului exterior. De aceea, poarta se nume\u351?te \u351?i acum poarta
circului, Kerkoporta. Genera\u355?ii la r\u226?nd, aceast\u259? poart\u259? a fost
zidit\u259?. Dar \u238?n timpurile noastre, ea a fost deschis\u259?, la fel ca
multe alte por\u355?i militare de atac. Prin ea po\u355?i ajunge cel mai bine de la
Palatul Porfirogenezei la Poarta Harisian\u259?, cea ap\u259?rat\u259? de fra\u355?
ii Guacchardi, iar prin parateichionul dintre ziduri p\u226?n\u259? la
Zidul din dreptul acestei por\u355?i nu a suferit nici o stric\u259?ciune,
fiindc\u259? turcii nu s-au \u238?ncumetat s\u259?-l asedieze din cauza riscului de
a se expune unui atac \u238?ncruci\u351?at. Pe aici se pot trimite rapid, \u238?n
caz de nevoie, \u238?nt\u259?riri celor de la Poarta Harisian\u259?, \u238?n
dreptul c\u259?reia zidul este aproape la fel de n\u259?ruit ca \u238?n dreptul
Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman. De aceea au vene\u355?ienii oameni de
rezerv\u259?, de care se pot lipsi \u238?n cazul \u238?n care fra\u355?ii
Guacchardi vor avea nevoie de ajutoare. Acest sector lini\u351?tit este ap\u259?rat
doar de c\u226?\u355?iva greci. Spre cinstea latinilor, trebuie recunoscut c\u259?
ei \u351?i-au asumat ap\u259?rarea celor mai periculoase p\u259?r\u355?i ale
zidului. S-a conservat intact\u259? o bucat\u259? bun\u259? de zid, unde toate
turnurile sunt p\u259?zite doar de trei-patru greci, care supravegheaz\u259? \u351?
i zidul. Este vorba de zidul de pe malul M\u259?rii Marmara. P\u226?n\u259? acum,
flota turcilor nu a \u238?ncercat niciodat\u259? s\u259? se apropie de acest zid
maritim. Nici de lan\u355? nu s-au apropiat de dou\u259? zile, ca s\u259?-i \u238?
nt\u259?r\u226?te pe vene\u355?ieni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pu\u355?in \u238?nainte de miezul nop\u355?ii, a venit la mine Manuil \u351?i mi-a
spus \u238?ngrozit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Catedrala Sf\u226?nta Sofia este \u238?n fl\u259?c\u259?
ri!\par\pard\plain\hyphpar} {
Am urcat pe acoperi\u351?ul Palatului Blahernelor, unde se str\u226?nsese o
mul\u355?ime de oameni ce privea spre catedral\u259?. Sf\u226?nta Sofia nu ardea.
Era luminat\u259? \u238?ntr-un mod ciudat de focurile din tab\u259?ra turcilor, ce
se reflectau ca \u238?ntr-o oglind\u259? pe norii care cobor\u226?ser\u259? p\u226?
n\u259? aproape de imensa cupol\u259? a catedralei. Vene\u355?ienii au spus c\u259?
este o prevestire rea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Acolo, nu de mult, sub imensa cupol\u259? a Bisericii Sfintei \u238?n\u355?
elepciuni, \u238?mp\u259?ratul Constantin a poruncit s\u259? fie citit\u259?
proclama\u355?ia unirii Bisericilor cre\u351?tine. Grecii au fost umili\u355?i
\u238?n biserica lor, impun\u226?ndu-li-se s\u259?-\u351?i schimbe Crezul dup\u259?
voia latinilor. Ca un blestem a fost aceast\u259? unire. De aceea, sf\u226?nta
Biseric\u259? a \u238?mp\u259?ratului lustinian era incandescent\u259? \u238?n
\u238?ntunericul nop\u355?ii noroase. A fost semnul sf\u226?r\u351?itului care se
apropie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nelini\u351?tea din mine m-a \u238?ndemnat s\u259? plec spre ora\u351?. Mi-am
\u238?ndreptat pa\u351?ii spre Catedrala Sf\u226?nta Sofia. Nu eram singur; \u238?n
\u238?ntunericul nop\u355?ii, mul\u355?i oameni nelini\u351?ti\u355?i se \u238?
ndreptau \u238?ntr-acolo. Din mul\u355?ime se auzea pl\u226?nsul femeilor \u351?i
psalmodierea c\u259?lug\u259?rilor. C\u226?nd am ajuns la Hipodrom, lumina
alb\u259?struie care f\u226?lf\u226?ia deasupra cupolei catedralei a devenit mai
puternic\u259? \u351?i to\u355?i oamenii au fost domina\u355?i de o groaz\u259?
supesti\u355?ioas\u259?. \u350?i nimeni nu a mai \u238?ndr\u259?znit s\u259? se
apropie de biseric\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lumina divin\u259? unduia mic\u351?or\u226?ndu-se \u351?i cresc\u226?nd peste
cupola catedralei. Oamenii au \u238?ngenuncheat pe p\u259?m\u226?ntul umed \u351?i
au \u238?nceput s\u259? se roage. Dumnezeu ne-a trimis un semn. Dup\u259? ce l-am
v\u259?zut cu ochii mei, nu m-am mai \u238?ndoit c\u259? era lui Hristos se apropia
de sf\u226?r\u351?it, c\u259? \u238?n cur\u226?nd urma s\u259? \u238?nceap\u259?
timpul fiarei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dou\u259? ore a fost cupola catedralei \u238?n acea lumin\u259? stranie. Apoi
lumina s-a mic\u351?orat, a tremurat \u351?i s-a stins. Cerul era at\u226?t de
\u238?nnorat, \u238?nc\u226?t, dup\u259? aceea, a fost un \u238?ntuneric
profund. \u350?i focurile turcilor s-au stins. A fost o noapte umed\u259?,
nelini\u351?titoare, cu miros de p\u259?m\u226?nt reav\u259?n. Ca \u351?i cum
a\u351? fi traversat un cimitir \u238?n care toate mormintele s-au
deschis.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi o m\u226?n\u259? cald\u259? s-a strecurat \u238?n m\u226?na mea. Poate c\u259?
m-am \u238?n\u351?elat, poate c\u259? mi-am imaginat doar, dar cred c\u259? \u351?i
dintre mii de m\u226?ini le-a\u351? putea recunoa\u351?te pe ale ei. N-am \u238?
ncercat s-o m\u226?ng\u226?i, n-am \u238?ncercat s\u259?-i vorbesc. S\u259? fi fost
doar o fata care se r\u259?t\u259?cise de p\u259?rin\u355?ii ei? Sau vreo femeie
tulburat\u259?, care caut\u259? s\u259? fie aproape de un b\u259?rbat ca
s\u259?-\u351?i \u238?nfr\u226?ng\u259? teama? Dar am sim\u355?it c\u259? este
m\u226?na ei. Cald\u259?, neajutorat\u259?, ca un mesaj mut al \u238?mp\u259?
c\u259?rii dinaintea mor\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici unul din noi nu a rostit o vorb\u259?. Am respirat unul aproape de altul
\u238?n \u238?ntuneric, doar m\u226?inile noastre s-au atins. A\u351?a a fost bine.
A\u351?a a fost cel mai bine. A\u351?a ne-am putut \u238?n\u355?elege. Vorbele ar
fi stricat totul.\par\pard\plain\hyphpar} {
At\u226?t de simpl\u259?, micu\u355?\u259?, s\u259?rac\u259? \u351?i
neajutorat\u259?. O m\u226?n\u259? cald\u259? \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii.
Peste morminte. O m\u226?n\u259? \u238?ntins\u259? de am\u226?ndoi peste moarte.
\u350?i din inima mea s-a desprins o rug\u259? pentru Dumnezeul cel de ne\u238?
n\u355?eles:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ng\u226?duie-mi s\u259? m\u259? mai nasc o dat\u259? pentru a-i privi ochii.
Nu mai t\u226?njesc dup\u259? ve\u351?nicie. M\u259? mul\u355?umesc cu pu\u355?inul
timp efemer, cu o m\u226?n\u259? cald\u259? c\u259?reia s\u259?-i dau iertare
\u351?i care s\u259? m\u259? ierte \u238?nainte de a veni \u238?ntunericul
mor\u355?ii. \par\pard\plain\hyphpar} {
Cu degete tremur\u259?toare, m\u226?na ei mi-a str\u226?ns m\u226?na \u351?i apoi a
disp\u259?rut. Am r\u259?mas singur \u238?n \u238?ntuneric.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Chiar de m-a\u351? fi \u238?n\u351?elat, de n-ar fi fost dec\u226?t fructul
imagina\u355?iei mele, \u238?nt\u226?lnirea mi-a lini\u351?tit inima. Am ajuns la
Blaherne ca un somnambul, dar inima mea nu a mai fost amar\u259?. Eram liber, eram
limpede. Martor al miracolului divin, am \u355?inut \u238?n m\u226?na mea m\u226?na
unei fiin\u355?e umane.\par\pard\plain\hyphpar} {
Miracolul nocturn de la Catedrala Sf\u226?nta Sofia a r\u259?scolit \u238?ntr-o
m\u259?sur\u259? at\u226?t de mare ora\u351?ul, \u238?nc\u226?t \u238?n zorii zilei
mul\u355?imea exaltat\u259?, \u238?n frunte cu c\u259?lug\u259?rii \u351?i c\u259?
lug\u259?ri\u355?ele, s-a \u238?ndreptat spre Blaherne pentru a lua icoana Sfintei
Fecioare \u351?i a o pune pe ziduri s\u259? apere ora\u351?ul. Dintre ramele de aur
\u351?i pietre pre\u355?ioase, Sf\u226?nta Fecioar\u259? se uita pierdut\u259? spre
mul\u355?ime \u351?i pe fa\u355?a ei \u238?ngust\u259? era o triste\u355?e f\u259?
r\u259? margini. Mul\u355?i \u238?i vedeau chipul viu \u351?i ochii \u238?
neca\u355?i \u238?n lacrimi. Fiecare voia s\u259? ating\u259? icoana sf\u226?
nt\u259?. Dar, deodat\u259?, icoana a alunecat de pe iconostasul pe care era
purtat\u259? \u351?i a c\u259?zut pe p\u259?m\u226?nt, \u238?n aceea\u351?i
clip\u259? v\u259?zduhul s-a \u238?ntunecat, v\u226?ntul a \u238?nceput s\u259?
bat\u259? cu putere \u351?i ploaia a c\u259?zut \u351?uvoaie, inund\u226?nd \u238?n
scurt\u259? vreme str\u259?zile ora\u351?ului. Oamenii s-au aplecat s\u259? ridice
icoana, dar n-au putut nici s-o urneasc\u259?, fiindc\u259? era nespus de grea, de
parc\u259? ar fi fost din plumb. Dup\u259? multe st\u259?ruin\u355?e, c\u226?\u355?
iva c\u259?lug\u259?ri robu\u351?ti au reu\u351?it s-o ridice \u351?i au purtat-
o \u238?n mare grab\u259? p\u226?n\u259? la biserica M\u259?n\u259?stirii Hora ca
s-o protejeze de ploaie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din p\u259?cate, ploaia nu a \u238?nmuiat pulberea turcilor, dup\u259? cum sperase
toat\u259? lumea. Canonada, pentru scurt\u259? vreme mai slab\u259?, a \u238?nceput
din nou cu \u351?i mai mare putere, ca \u351?i cum ar fi vrut s\u259? recupereze
timpul pierdut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii \u351?i-au continuat postul \u351?i ast\u259?zi. De pe ziduri, am v\u259?zut
c\u226?nd comandan\u355?ii turci s-au \u238?ndreptat spre cortul sultanului.
Consf\u259?tuirea lor de r\u259?zboi a durat toat\u259? seara. Dup\u259? ce s-a
\u238?ncheiat, ceau\u351?ii au alergat \u351?i au transmis ordinele sultanului.
Dup\u259? strig\u259?tele de bucurie, dup\u259? r\u259?p\u259?iturile tobelor
\u351?i zgomotul cu care au fost \u238?nt\u226?mpina\u355?i, care se asem\u259?na
vuietului m\u259?rii \u238?n timp de furtun\u259?, am b\u259?nuit c\u259? sultanul
a hot\u259?r\u226?t ziua \u351?i clipa atacului final.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce sultanul \u351?i-a convocat marele divan, m-am dus \u238?ntr-un suflet
la Poarta Sf\u226?ntului Roman, unde Giustiniani le ar\u259?ta oamenilor, care
c\u259?rau co\u351?uri cu p\u259?m\u226?nt \u238?n ce locuri s\u259? repare
fortifica\u355?iile distruse. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Blahernele au destui ap\u259?r\u259?tori, i-am spus eu. Atacul final se
apropie, a\u351?a c\u259? \u238?ng\u259?duie-mi s\u259? lupt al\u259?turi de voi
pentru ap\u259?rarea zidului din dreptul Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman! Eu aici
am \u238?nt\u226?lnirea hot\u259?r\u226?t\u259? \u238?nc\u259? de la Varna acum
nou\u259? ani. Nu vreau s\u259? fiu ca negustorul din Samara c\u226?nd \u238?mi va
veni clipa.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a pus amical m\u226?na lui uria\u351?\u259? pe pieptul meu, \u351?i-a
deschis viziera de la casc\u259? \u351?i m-a privit sur\u226?z\u259?tor cu ochii
bulbuca\u355?i de taur. Ai fi putut spune c\u259? \u238?l amuza ceva, dar despre ce
anume era vorba, n-am \u238?n\u355?eles. A rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mul\u355?i oameni s-au prezentat ast\u259?zi aici. Vorbele tale \u238?mi
m\u226?ng\u226?ie vanitatea. Pentru un ap\u259?r\u259?tor al ora\u351?ului, s-ar
p\u259?rea c\u259? Poarta Sf\u226?ntului Roman este locul cel mai
onorabil.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ar\u259?t\u226?nd apoi spre fortifica\u355?ie, unde, de o travers\u259? din lemn
sp\u226?nzura cadavrul unui turc cu barba zb\u226?rlit\u259? \u351?i cu un \u351?
or\u355? uzat de piele, cum poart\u259? c\u259?m\u259?tarii, a
\u8213? P\u226?n\u259? \u351?i sultanul Mehmet a \u355?inut s\u259? m\u259? onoreze
ast\u259?zi cu o aten\u355?ie special\u259?. Mai \u238?nt\u226?i, solul sultanului
mi-a spus c\u259? Mehmet are o admira\u355?ie deosebit\u259? pentru curajul \u351?i
iste\u355?imea mea de r\u259?zboinic. Sultanul nu-mi cere s\u259?-l tr\u259?dez
pe \u238?mp\u259?rat, a spus el mai departe, fiindc\u259? a\u351?a ceva ar fi
dezonorant pentru mine. Dar dac\u259? voi renun\u355?a la lupt\u259? \u351?i
m\u259? voi retrage pe cor\u259?biile mele \u238?n timpul atacului final, promite
c\u259? va face din mine un om foarte bogat \u351?i-mi va \u238?ncredin\u355?a
comanda ienicerilor s\u259?i. M\u259? mai asigur\u259? c\u259?-mi pot p\u259?stra
credin\u355?a, fiindc\u259? \u238?n armata lui sunt deja mul\u355?i cre\u351?tini.
Ca semn al consim\u355?irii mele, ar fi trebuit s\u259? cobor drapelul genovez. Dar
eu am preferat s\u259?-i ridic \u238?n \u351?treang colportorul \u351?i sper
c\u259? va observa, chiar dac\u259? nu i-am f\u259?cut o sp\u226?nzur\u259?toare
mai ar\u259?toas\u259?, fiindc\u259? n-am vrut s\u259?-mi obosesc oamenii cu o
munc\u259? inutil\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u351?ters fa\u355?a plin\u259? de sudoare \u351?i praf \u351?i a mai
\u8213? Acest mesaj al sultanului parc\u259? mi-a mai dat puteri. Soarta ora\u351?
ului se leag\u259?n\u259? pe un t\u259?i\u351? de sabie, \u238?mp\u259?ratul \u238?
mi d\u259? garda lui de elit\u259? \u351?i pe cei mai nobili cavaleri pentru a
ap\u259?ra Poarta\par\pard\plain\hyphpar} {
Sf\u226?ntului Roman. Mai mult de trei sute din genovezii mei sunt gata de
lupt\u259?; \u238?i vom ar\u259?ta noi sultanului c\u259? un zid viu poate fi mai
bun dec\u226?t cel mai puternic zid de piatr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a aruncat o privire nemul\u355?umit\u259? \u351?i a
\u8213? Dar am \u238?nceput s\u259? m\u259? \u238?ndoiesc de toate. Iar, ceea ce
m\u259? enerveaz\u259? cel mai mult este faptul c\u259? tocmai tu, chiar ast\u259?
zi, vrei cu orice pre\u355? s\u259? te \u238?ntorci aici, l\u226?ng\u259? mine. Mai
\u238?nainte s\u259?-\u351?i dea sufletul, colportorul a spus c\u259? sultanul
are \u351?i alte mijloace ca s\u259? scape de mine. De aceea, nu vreau s\u259?
am \u238?n spatele meu un om care a fugit din tab\u259?ra sultanului, oric\u226?t
de buni prieteni am fi noi, Jean Ange. \par\pard\plain\hyphpar} {
Ca vuietul unei furtuni era vacarmul din tab\u259?ra
\u8213? Dac\u259? sultanul a f\u259?cut un astfel de leg\u259?m\u226?nt, \u238?l va
duce la cap\u259?t prin orice mijloc, l-am asigurat eu. El este \u238?n stare
s\u259? pl\u259?teasc\u259? un uciga\u351? pentru a te \u238?mpiedica s\u259? aperi
\u8213? Atunci m\u259? \u238?n\u355?elegi de ce nu vreau s\u259? fiu \u238?
nconjurat de necunoscu\u355?i \u351?i de suspec\u355?i exact \u238?n momentul cel
mai hot\u259?r\u226?tor, a spus el binevoitor. Dar sunt lucruri c\u259?rora nu
m\u259? pot opune, fiindc\u259? am o inim\u259? bun\u259?. \u206?n acela\u351?i
timp, datoria de comandant m\u259? oblig\u259? s\u259?-\u355?i supraveghez toate
mi\u351?c\u259?rile, nu cumva s\u259? faci vreo ac\u355?iune nesocotit\u259?.
A\u351?a c\u259? r\u259?m\u226?i aici! Altfel, am s\u259? dau porunc\u259? s\u259?
fii sp\u226?nzurat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n aceea\u351?i clip\u259?, l-am v\u259?zut am\u226?ndoi pe megaducele Notaras
c\u259?lare pe spinarea calului lui negru, \u238?nso\u355?it de c\u226?\u355?iva
oameni din poli\u355?ia de r\u259?zboi a ora\u351?ului. A cobor\u226?t de pe cal
\u238?n dreptul por\u355?ii \u351?i a vrut s\u259? intre \u238?n sectorul lui
Giustiniani, dar genovezul a urlat la oamenii lui de straj\u259? s\u259? nu-i
deschid\u259? poarta. Chipul megaducelui s-a \u238?nnegrit de furie. A
\u8213? Eu trebuie s\u259? intru \u238?n toate p\u259?r\u355?ile unde misiunea pe
care mi-a \u238?ncredin\u355?at-o \u238?mp\u259?ratul o cere. Printre lucr\u259?
torii greci se ascund trafican\u355?i \u351?i criminali, care trebuie demasca\u355?
Giustiniani s-a l\u259?sat alunec\u226?nd pe creasta n\u259?ruit\u259? a zidului
\u351?i a ajuns \u238?n dreptul lui Notaras. I-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? N-ai s\u259? intri \u238?n sectorul meu ca s\u259? m\u259? spionezi! Aici
eu sunt rege. Ai face mai bine s\u259?-mi dai tunurile. Ast\u259?zi, mai mult ca
oric\u226?nd, este nevoie de ele ca s\u259? pot ap\u259?ra ora\u351?
Iar Notaras i-a r\u259?spuns cu furie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doar n-ai vrea ca grecii s\u259? apere portul cu m\u226?inile goale.
Ast\u259?zi, mai mult ca oric\u226?nd, este nevoie de tunuri pentru a \u355?ine
galerele turcilor la distan\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a scr\u226?\u351?nit din din\u355?i \u351?i i-a
\u8213? Nu \u351?tiu ce m\u259? \u238?mpiedic\u259? s\u259?-\u355?i crap burta cu
spada, tr\u259?d\u259?tor blestemat!\par\pard\plain\hyphpar} {
Notaras a p\u259?lit \u238?n fa\u355?a acestui afront. A aruncat o privire \u238?n
jurul lui \u351?i a pus m\u226?na ca s\u259? trag\u259? spada din teac\u259?. Dar a
fost \u238?n\u355?elept \u351?i a renun\u355?at, fiindc\u259? nu se putea m\u259?
sura cu Giustiniani, pe l\u226?ng\u259? el un gigant. A b\u259?tut \u238?n
retragere, \u238?ndrept\u226?ndu-se spre oamenii lui, a f\u259?cut un efort ca
s\u259? par\u259? calm \u351?i i-a spus genovezului: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeu va judeca cine este tr\u259?d\u259?torul, \u238?mp\u259?ratul sau
eu. Oare nu por\u355?i tu la piept promisiunea scris\u259? \u351?i
autentificat\u259? cu sigiliul triplu c\u259? insula Lemnos va fi ducatul t\u259?u
de vei ap\u259?ra ora\u351?ul?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i ce-i cu asta? l-a \u238?ntrebat Giustiniani, privindu-l cu
aten\u355?ie, de parc\u259? ar fi \u238?ncercat s\u259? deslu\u351?easc\u259? pe
fa\u355?a megaducelui mesajul vorbelor rostite.\par\pard\plain\hyphpar} {
Glasul lui Notaras a fost prea sincer pentru a-i putea pune la \u238?ndoial\u259?
vorbele:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Latin blestemat \u351?i nebun! a spus el. Oare nu \u351?tii c\u259? \u238?
nc\u259? \u238?nainte de asediu \u238?mp\u259?ratul a promis insula Lemnos regelui
Cataloniei, \u238?n schimbul cor\u259?biilor \u351?i ajutoarelor pe care ar fi
trebuit s\u259? le trimit\u259?? Cor\u259?bii n-a trimis el, dar catalanii au
\u351?i ocupat insula Lemnos. Dac\u259? scapi cu via\u355?\u259? din asediu, mai ai
de purtat un r\u259?zboi, poate \u351?i mai r\u259?u dec\u226?t acesta, ca s\u259?-
i sco\u355?i de acolo.\par\pard\plain\hyphpar} {
Trupul lui Giustiniani a \u238?nceput s\u259? tremure, dar, izbucnind \u238?n
r\u226?s, a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Grecii sunt \u238?ntotdeauna greci. Ai putea s\u259? juri pe cruce c\u259?
ceea ce mi-ai spus este adev\u259?rat?\par\pard\plain\hyphpar} {
Notaras \u351?i-a tras sabia din teac\u259?, a s\u259?rutat crucea m\u226?
nerului \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E adev\u259?rat c\u259? Dumnezeu va judeca pe fiecare dup\u259? faptele
sale. La fel de adev\u259?rat este c\u259? \u238?mp\u259?ratul Constantin a d\u259?
ruit catalanilor insula Lemnos printr-o bul\u259? de aur, emis\u259? de cancelaria
imperial\u259?. Oricum, o tichie de nebun \u355?i se potrive\u351?te mai bine
dec\u226?t o coroan\u259? ducal\u259?, Giovanni
Giustiniani!\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? niciodat\u259? o s\u259?geat\u259? mai otr\u259?vit\u259? ca aceasta
n-a str\u259?puns inima unui b\u259?rbat aflat \u238?n pragul clipei unui asediu
hot\u259?r\u226?tor. Notaras a \u238?nc\u259?lecat mul\u355?umit pe calul lui negru
\u351?i a plecat. Am cobor\u226?t \u351?i am ajuns l\u226?ng\u259? Giustiniani.
El \u351?i-a pus m\u226?na grea pe um\u259?rul meu, de parc\u259? ar fi c\u259?utat
sprijin, \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tr\u259?darea \u351?i ipocrizia domnesc \u238?n aceast\u259? lume a
oamenilor. Cine \u351?tie, poate c\u259? nu mi-e inima at\u226?t de perfid\u259?.
Eu lupt pentru ap\u259?rarea intereselor genovezilor, nu pentru \u238?mp\u259?rat.
Dar \u238?n acest moment, jur c\u259? voi lupta p\u226?n\u259? la cap\u259?t
at\u226?t timp c\u226?t va mai fi un pic de speran\u355?\u259?, doar pentru gloria
mea nemuritoare, ca de mine \u351?i de ora\u351?ul meu, Genova, s\u259? se
pomeneasc\u259? c\u226?t timp va mai fi piatr\u259? din acest zid \u238?n
Apoi lacrimile au \u238?nceput s\u259?-i curg\u259? amar pe obraji, \u351?i-a
f\u259?cut cruce de mai multe ori \u351?i s-a rugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
Doamne, Dumnezeule, iart\u259? p\u259?catele mele, iar dac\u259? aceasta este voia
Ta, d\u259? acest ora\u351? mai degrab\u259? turcilor dec\u226?t vene\u355?ienilor!
Rupe-le-ar furtuna p\u226?nzele cor\u259?biilor! Roade-le-ar viermii coca navelor!
C\u226?t despre greci, nici nu m\u259? \u238?ncumet s\u259?-i mai blestem \u351?i
eu. S\u259? fac\u259? turcii ce vor cu ei!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? rug\u259?ciune, a dat ordin oamenilor lui s\u259? dea jos de pe zid
baniera imperial\u259? \u351?i a l\u259?sat s\u259? fluture doar flamura
Genovei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi s-a f\u259?cut din nou noapte \u351?i \u238?ntunericul s-a l\u259?sat peste
ora\u351? p\u226?n\u259? c\u226?nd turcii au aprins din nou focurile \u351?i s-au
veselit. \u350?i m-am g\u226?ndit c\u259? omul este o fiin\u355?\u259? stranie; nu
po\u355?i s\u259? nu te miri c\u226?nd vezi oameni care lupt\u259? pentru glorie,
doar de dragul de a lupta. Giustiniani ar fi avut toate motivele s\u259? se
retrag\u259? din lupt\u259?, pentru c\u259? \u238?mp\u259?ratul l-a \u238?n\u351?
elat. Sultanul i-ar fi apreciat gestul \u351?i l-ar fi r\u259?spl\u259?
tit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n oameni mai exist\u259? \u351?i altceva, mai puternic, care nu poate fi
explicat doar prin dorin\u355?a de \u238?navu\u355?ire sau de ascenden\u355?\u259?
la putere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?nceput s\u259? m\u259? \u238?ndoiesc dac\u259? nu cumva \u351?i pe Notaras
\u238?l \u238?mpinge altceva \u238?n afar\u259? de ambi\u355?
C\u226?t despre slujitorul meu, Manuil, el \u238?\u351?i num\u259?r\u259? de zor
banii, privind nelini\u351?tit \u238?n jur, \u351?i sufer\u259? fiindc\u259? nu
\u351?tie \u238?nc\u259? unde-i mai bine s\u259?-i
ascund\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
E duminic\u259? \u351?i, \u238?ncep\u226?nd de diminea\u355?\u259?, o
cea\u355?\u259? groas\u259? a acoperit ora\u351?ul. Cea\u355?a se
condenseaz\u259? \u351?i se prelinge pe pere\u355?i. Iar solda\u355?ii din
gard\u259? mor de frig sub armurile de metal. Cea\u355?a aceasta, de ne\u238?
n\u355?eles pentru un sf\u226?r\u351?it de mai, sfideaz\u259? obiceiurile naturii.
Grecii spun:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeu a p\u259?r\u259?sit ora\u351?ul, \u238?nc\u259? din timpuri
str\u259?vechi, ascun\u351?i \u238?n cea\u355?\u259?, zeii li se ar\u259?tau
oamenilor \u351?i tot \u238?n cea\u355?\u259? disp\u259?reau. Iar acum,
profit\u226?nd de l\u259?sarea ce\u355?ii, \u238?ngerii \u351?i sfin\u355?ii se
retrag din ora\u351?. N-a mai r\u259?mas nimeni \u238?n cer ca s\u259?-l
apere.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?iva credincio\u351?i naivi nu \u351?i-au pierdut \u238?nc\u259?
speran\u355?a \u351?i spun:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? tot nu putem face nimic, cel pu\u355?in s\u259? avem \u238?
ncredere \u238?n prevestiri! Doar p\u226?n\u259? la statuia lui Constantin cel Mare
vor reu\u351?i turcii s\u259? ajung\u259?. Apoi din cer va cobor\u238? un \u238?
nger al lui\par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeu cu o sabie de foc \u238?n m\u226?n\u259? \u351?i-i va goni pe turci \u238?
napoi \u238?n Asia lor. A\u351?a va fi, pentru c\u259? o mie de ani nu pot fi
risipi\u355?i de iataganele turcilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? ziua, c\u226?nt\u226?nd Kyrie eleison, c\u259?lug\u259?rii \u351?i
c\u259?lug\u259?ri\u355?ele au purtat de-a lungul zidurilor icoanele sfinte. Cu
picioarele goale, cu capetele plecate, au umblat \u351?i au v\u259?rsat lacrimi.
Am g\u259?sit-o pe Hariclea aplecat\u259? deasupra focului de vreascuri pe care
preg\u259?tea un terci pentru r\u259?ni\u355?i. Poli\u355?ia de r\u259?zboi o
persecuta \u351?i-i cerea insistent s\u259? spun\u259? de unde a furat lemnele
pentru foc. Dar ea a \u238?ndr\u259?znit \u351?i s-a apropiat de ei cu vreascuri
aprinse \u238?n m\u226?n\u259?, amenin\u355?\u226?ndu-i c\u259? le va arde b\u259?
rbile dac\u259? n-o vor l\u259?sa \u238?n pace \u351?i le-a
\u8213? Adulmeca\u355?i \u238?n jurul vostru \u351?i \u238?n\u355?elege\u355?i
c\u259? pentru ace\u351?ti s\u259?rmani nenoroci\u355?i e bine s\u259? mai
aib\u259? o dat\u259? bur\u355?ile pline cu o fiertur\u259? cald\u259?. Dup\u259?
ce vor intra \u238?n ora\u351?, pe ei \u238?i vor omor\u238? turcii mai \u238?
nt\u226?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar eu i-am luat ap\u259?rarea Haricleei \u351?i le-am
\u8213? Ce importan\u355?\u259? mai au c\u226?\u355?iva butuci de lemne? C\u259?
sunt mai mul\u355?i sau mai pu\u355?ini, totuna-i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~Pentru c\u259?, \u238?ntr-adev\u259?r, nu \u238?nseamn\u259? nimic. Tot ora\u351?
ul \u351?tie de-acum ce hot\u259?r\u226?re a luat sultanul ieri, la \u238?ntrunirea
divanului. Pentru ultima oar\u259?, marele vizir Khalil a c\u226?nt\u259?rit tot
ceea ce are importan\u355?\u259? \u238?n \u238?mp\u259?r\u259?\u355?ie \u351?i i-a
cerut cu insisten\u355?\u259? sultanului s\u259? \u238?nceteze inutilul asediu care
a pricinuit imense pierderi \u351?i a pus Imperiul Otoman \u238?n
pericol.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Perseverenta ap\u259?rare a acestui ora\u351?, a spus el, demonstreaz\u259?
c\u259? nu poate fi cucerit prin asediu. Cor\u259?biile cre\u351?tinilor au
ajuns \u238?n Chios. Armata ungurilor, condus\u259? de temutul Huniade, a trecut
Dun\u259?rea \u351?i se \u238?ndreapt\u259? spre ariergarda noastr\u259?. Dac\u259?
mai lungim mult asediul, s-ar putea s\u259? li se al\u259?ture grecilor. \u350?i
chiar de vom cuceri Constantinopolul, Occidentul nu va accepta niciodat\u259? ca
noi s\u259? fim suveranii acestui ora\u351?. Dar Constantinopolul este imposibil de
cucerit. Nu pot face nimic tunurile noastre \u238?n fa\u355?a zidurilor lui
puternice, \u238?n fiecare diminea\u355?\u259? se \u238?nal\u355?\u259?
parc\u259? \u351?i mai seme\u355?e \u238?n fa\u355?a
Dar vizirul Zaganos, care nu-l iubea pe Khalil \u351?i era conduc\u259?torul
p\u259?r\u355?ii ce sus\u355?ine continuarea r\u259?zboiului, a
\u8213? \u206?n trei p\u259?r\u355?i zidurile s-au pr\u259?bu\u351?it. C\u226?t
despre ajutoarele care ar fi \u238?n drum spre Constantinopol, nici vorb\u259? nu
poate fi. Sunt doar zvonuri pe care comandan\u355?ii grecilor le-au r\u259?sp\u226?
ndit ca s\u259? le \u238?nt\u259?reasc\u259? moralul. Sunt destule semne care
prevestesc c\u259?derea \u238?mp\u259?r\u259?\u355?iei cre\u351?tine. \u350?i nu
trebuie s\u259? uit\u259?m c\u259? Alexandru cel Mare a cucerit toat\u259? Asia cu
o oaste mult mai mic\u259? dec\u226?t a noastr\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
A vorbit mult, cu un zel exagerat, sporind patima arz\u259?toare de cuceritor a
sultanului, care s-a ridicat deodat\u259?, \u351?i-a tras sabia din teac\u259?
\u351?i a jurat pe Dumnezeul cel ve\u351?nic \u351?i pe Profetul s\u259?u, pe cei
patru mii de prooroci ai Islamului, pe sufletul tat\u259?lui s\u259?u Murad \u351?i
a pus cheza\u351? capetele copiilor lui c\u259? \u238?n trei zile va cuceri
Constantinopolul, pe care-l va pune la dispozi\u355?ia o\u351?tenilor s\u259?i
s\u259?-l prade. Le-a f\u259?g\u259?duit c\u259? le va da pe m\u226?n\u259?
toat\u259? popula\u355?ia Constantinopolului, b\u259?rba\u355?i, femei, copii,
s\u259? fac\u259? ce-or vrea cu ei, le-a mai promis c\u259? toate bog\u259?\u355?
iile f\u259?r\u259? de seam\u259? ale ora\u351?ului vor fi \u238?mp\u259?r\u355?ite
cinstit \u238?ntre o\u351?teni, pentru el \u238?nsu\u351?i p\u259?str\u226?
ndu-\u351?i doar zidurile \u351?i edificiile publice.\par\pard\plain\hyphpar} {
De aceea, ieri a fost mare veselie \u238?n tab\u259?ra sultanului. Niciodat\u259?
p\u226?n\u259? acum n-a mai fost vreun suveran care s\u259? fi f\u259?g\u259?duit
armatei un dar at\u226?t de nem\u259?surat. Mul\u355?i dintre latini s-au \u238?
ndoit de adev\u259?rul promisiunilor f\u259?cute de sultan. S-au uitat \u238?n
jurul lor \u351?i au spus c\u259? a\u351?a ceva este imposibil. Femei, copii,
mobile pre\u355?ioase, giuvaieruri \u351?i comori din biserici, cum s\u259? fie
date toate acestea pe m\u226?na cruzilor solda\u355?i
turci?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncep\u226?nd de ieri, sultanul a promis c\u259? vor fi pedepsi\u355?i cu
moartea to\u355?i aceia care nu vor fi g\u259?si\u355?i la locurile lor hot\u259?
r\u226?te pentru asediu, indiferent care le va fi rangul. A\u351?a c\u259?
ceau\u351?ii sultanului i-au v\u226?nat pe to\u355?i fugarii de dincolo de liniile
taberei turce\u351?ti cu o cruzime incomparabil mai mare \u238?n raport cu cea a
poli\u355?iei de r\u259?zboi a grecilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? ziua sultanul a umblat c\u259?lare de la un loc la altul \u351?i i-a
explicat fiec\u259?rui comandant unde \u238?i este locul \u351?i ce are de f\u259?
cut \u238?n timpul asaltului; \u238?nso\u355?it de o mie de c\u259?l\u259?re\u355?
i, a trecut spre sear\u259? pe podul plutitor \u351?i a ajuns pe partea Perei, ca
s\u259? dea ordine flotei \u238?n vederea asaltului. C\u226?nd s-a \u238?ntors apoi
din Portul Celor Dou\u259? Coloane, a oprit \u238?n fa\u355?a zidurilor de ap\u259?
rare ale Perei \u351?i i-a chemat \u238?n fa\u355?a lui pe podestatul Perei \u351?i
pe membrii Consiliului Genovez. Le-a amintit c\u259? el, personal, respect\u259?
neutralitatea Perei \u351?i i-a avertizat c\u259?-i va pedepsi aspru de-\u351?i vor
schimba pozi\u355?ia neutr\u259? \u238?n momentul \u238?n care turcii vor \u238?
ncepe atacul. \u350?i \u238?n acela\u351?i timp le-a reconfirmat autonomia \u351?i
privilegiile comerciale ale Perei, pe care le promisese \u238?nc\u259? de la
Adrianopol, \u238?nainte de a \u238?ncepe asediul, ca r\u259?splat\u259? a
neutralit\u259?\u355?ii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pentru ora\u351? mai este \u351?i m\u226?ine un timp al \u238?ndur\u259?rii, \u238?
ntre timp, turcii \u238?\u351?i \u238?nt\u259?resc turnurile \u351?i sc\u259?rile
de asalt cu energia \u351?i siguran\u355?a celui care este sigur c\u259? va \u238?
nvinge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar vizirul Khalil, care-\u351?i \u351?tie capul \u238?n pericol \u238?n caz
c\u259? turcii vor \u238?nvinge, i-a trimis \u238?mp\u259?ratului un mesaj secret,
prin care-l asigur\u259? c\u259? a f\u259?cut tot ce-a putut pentru a evita
distrugerea ora\u351?ului. Atacul care se preg\u259?te\u351?te este, f\u259?r\u259?
\u238?ndoial\u259?, ultima \u238?ncercare, spune el. De nu va reu\u351?i, armata
turcilor \u238?\u351?i va pierde curajul \u351?i nici o putere din lume n-o va mai
urni s\u259? \u238?ncerce un nou atac. \par\pard\plain\hyphpar} {
Oamenii cu judecat\u259? se tem de flota ce va s\u259? vin\u259? din Occident
\u351?i de armata ungurilor, care ar putea s\u259? zdrobeasc\u259? \u238?ntregul
Imperiu Otoman dac\u259? sultanul \u238?\u351?i va pierde cea mai bun\u259? parte a
oastei \u238?ntr-un asalt neizbutit asupra zidurilor
Mesajul lui Khalil nu mai este nici un secret pentru nimeni, \u238?mp\u259?ratul
le-a dat voie celor mai credincio\u351?i sfetnici ai lui s\u259?-l r\u259?sp\u226?
ndeasc\u259? \u238?n tot ora\u351?ul. El \u351?i-a f\u259?cut socoteala c\u259?,
oricum, dac\u259? sultanul va \u238?nvinge, marele vizir Khalil tot \u238?\u351?i
va pierde capul. Iar de va fi \u238?nvins, se \u238?n\u355?elege c\u259? viitorul
suveran va fi Khalil.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce mesaj \u238?i va fi trimis Lukas Notaras sultanului, nu \u351?tiu.
Giustiniani \u351?tie ceva, fiindc\u259? a \u238?ndr\u259?znit s\u259?-l
numeasc\u259?, pe fa\u355?\u259?, tr\u259?d\u259?tor. Slujitorul meu Manuil mi-a
spus c\u259? \u238?n ora\u351? se vorbe\u351?te mult despre p\u259?rintele
Ghenadios, care ar fi trimis preo\u355?i \u351?i c\u259?lug\u259?ri deghiza\u355?
i \u238?n negustori la cortul sultanului, pentru negocieri f\u259?\u355?arnice
privind pozi\u355?ia pe care o va avea Biserica greceasc\u259? dup\u259? ce
ora\u351?ul va fi cucerit. Se poart\u259? deja ca un patriarh acest Ghenadios.
Oamenii sunt muritori, ora\u351?ele pot fi transformate \u238?n cenu\u351?\u259?,
dar Biserica lui Hristos este ve\u351?nic\u259?, a\u351?a g\u226?nde\u351?te \u351?
i pentru aceasta face orice compromis, fiindc\u259? a\u351?a \u238?l \u238?
ndeamn\u259? con\u351?tiin\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
F\u259?\u355?\u259?rnicia lui Ghenadios \u238?mi rupe inima de durere. Ghenadios a
fost elevul lui Markos Evghenikos. Mi-l amintesc bine, de la Floren\u355?a \u351?i
de la Ferrara, pe p\u259?tr\u259?\u355?osul Markos Evghenikos, a c\u259?rui
form\u259? sem\u259?na cu un bloc de piatr\u259?. Neclintita lui obstina\u355?ie nu
s-a \u238?ncovoiat nici \u238?n fa\u355?a bl\u226?ndului patriarh, care \u238?n
ghearele mor\u355?ii s-a lep\u259?dat de credin\u355?\u259?. A preferat s\u259?
fug\u259? din Floren\u355?a dec\u226?t s\u259? semneze, iar prin\u355?ul Demetrios
l-a \u238?nso\u355?it, aleg\u226?nd mai degrab\u259? o politic\u259? de izolare
dec\u226?t o politic\u259? de supunere fa\u355?\u259? de puterea latinilor.
Secretarul de stat al \u238?mp\u259?ratului, Ghenadios, a semnat, dar mai apoi
\u351?i-a sim\u355?it at\u226?t de amarnic gre\u351?eala, \u238?nc\u226?t a
renun\u355?at la cariera lui de om politic, \u351?i-a schimbat numele \u351?i s-a
retras la m\u259?n\u259?stire. Dar ambi\u355?ia lui este \u238?nc\u259? vie \u351?i
pulseaz\u259? cu pasiune \u238?n umbra credin\u355?ei. El \u351?i-a g\u259?sit
locul. Chiar \u351?i eu, pe el l-am ales ca p\u259?rinte
spiritual.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nici cea\u355?a care acoperea ora\u351?ul, nici ve\u351?mintele \u238?n
permanen\u355?\u259? jilave nu m-au putut \u238?mpiedica s\u259? m\u259? duc
p\u226?n\u259? la M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului. M-am oprit \u238?n dreptul
hele\u351?teului \u351?i m-am uitat la pe\u351?tii cenu\u351?ii ca p\u259?m\u226?
ntul care \u238?notau \u238?n ap\u259?. \u350?i mi-am amintit de teribila
proorocire a lui Ghenadios. Cea\u355?a \u238?n\u259?bu\u351?ea zgomotele, de aceea
bubuitul ne\u238?ntrerupt al tunurilor p\u259?rea dep\u259?rtat. O stare
ireal\u259?, ca \u238?n vis, a pus st\u259?p\u226?nire pe mine, de parc\u259?
a\u351? mai fi tr\u259?it acela\u351?i moment, de parc\u259? a\u351? fi sosit acolo
doar pentru a-l retr\u259?i. \par\pard\plain\hyphpar} {
Ghenadios mi-a ie\u351?it \u238?n \u238?nt\u226?mpinare. M\u226?na dreapt\u259?
\u238?i at\u226?rna neputincioas\u259?. Ochii lui str\u259?luceau. Pe fa\u355?a lui
pielea s-a \u238?ntins, de aceea fruntea lui p\u259?rea \u351?i mai bombat\u259?
dec\u226?t \u238?nainte, \u238?n timp ce t\u226?mplele \u238?i sunt \u351?i mai
scobite. Dup\u259? at\u226?ta post \u351?i rug\u259?ciune, fa\u355?a lui
crispat\u259? de suferin\u355?\u259? se acoper\u259? continuu de sudoarea mor\u355?
ii, de parc\u259? \u351?i sufletul i-ar transpira de
durere.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? P\u259?rinte! i-am spus eu. P\u259?rinte Ghenadios, tu m-ai botezat, mi-ai
dat un nume nou \u351?i te-ai rugat pentru iertarea p\u259?catelor mele. Sultanul a
promis ora\u351?ul nostru pentru o\u351?tirea lui, a\u351?a c\u259? nimeni nu se
mai poate salva. Dar poporul \u351?u\u351?ote\u351?te c\u259? tu ai trimis sfat
secret la sultan, pentru a te salva \u238?n timp ce al\u355?ii se vor
pierde.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ghenadios m-a privit cercet\u259?tor, a cl\u259?tinat din cap ca \u351?i cum nu mi-
ar fi \u238?n\u355?eles vorbele \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeu s-a lep\u259?dat de ora\u351? din cauza nenum\u259?ratelor noastre
p\u259?cate. De ce roste\u351?ti vorbe f\u259?r\u259? \u238?n\u355?eles, c\u226?nd
fiecare piatr\u259? este acoperit\u259? de sudoarea rece a mor\u355?ii? Mai bine
te-ai ruga c\u226?t mai este timp.\par\pard\plain\hyphpar} {
L-am \u238?ntrebat cu \u238?ncr\u226?ncenare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu crezi c\u259? ai \u238?nf\u259?ptuit dorin\u355?a lui Dumnezeu? Oare nu
cumva dintr-o vulgar\u259? ra\u355?iune uman\u259? \u355?i-ai tr\u259?dat turma al
c\u259?rei p\u259?stor e\u351?ti, i-ai tr\u259?dat pe grecii care au avut \u238?
ncredere \u238?n tine \u351?i i-ai p\u259?r\u259?sit \u238?n ultima
clip\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Unde-i tr\u259?darea? m-a \u238?ntrebat el cu glas sincer; \u238?n inima
lui, fiecare dintre noi este un tr\u259?d\u259?tor. Este pre\u355?ul pe care
trebuie s\u259?-l pl\u259?teasc\u259? un om. Pentru isp\u259?\u351?irea p\u259?
catelor noastre s-a \u238?ntrupat Hristos pe p\u259?m\u226?nt, a suferit \u351?i
a \u238?nviat din mor\u355?i. Dumnezeu mi-a d\u259?ruit clarviziune. Eu m\u259?
\u238?ncred mai mult \u238?n viziunile mele dec\u226?t \u238?n oameni. Mai mult
dec\u226?t \u238?n ra\u355?iunea \u351?i sim\u355?urile mele. Tr\u259?dare? a
continuat el \u351?i mai \u238?nfl\u259?c\u259?rat. Latinii \u351?i papa ne-au
tr\u259?dat pe noi. Pierzania noastr\u259? a fost c\u259? noi n-am crezut \u351?i
le-am \u238?ntins m\u226?na chiar \u351?i dup\u259? ce ne-au tr\u259?dat,
consider\u226?ndu-i pe latini fra\u355?ii no\u351?tri. La Floren\u355?a ne-au
for\u355?at sub amenin\u355?area s\u259?biei. Zaharia, Zaharia, suntem un popor
infirm. Singuri le-am \u238?ntins latinilor m\u226?inile \u238?n numele
dragostei \u238?ntru Hristos \u351?i latinii ni le-au retezat cu sabia; \u238?
mp\u259?r\u259?\u355?ia p\u259?m\u226?nteasc\u259? nu este \u238?mp\u259?
r\u259?\u355?ia lui Dumnezeu. \u206?n de\u351?arta noastr\u259? m\u226?ndrie am
crezut c\u259? ne putem salva \u351?i credin\u355?a \u351?i \u238?mp\u259?
r\u259?\u355?ia. Numai c\u259? lui Dumnezeu nu-i plac compromisurile. Dumnezeu cere
s\u259? alegi. Dumnezeu m-a silit s\u259? aleg \u351?i eu am ales, chiar dac\u259?
mai degrab\u259? mi-a\u351? fi smuls inima din piept. Dumnezeu m-a asigurat
c\u259?, sub sabia turcilor, credin\u355?a noastr\u259? curat\u259? dintru \u238?
nceput va putea fi p\u259?strat\u259? mai bine dec\u226?t cu ad\u259?ugirile
gre\u351?ite ale latinilor. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i c\u259? s\u226?ngele martirilor poate limpezi credin\u355?a \u351?i
cur\u259?\u355?a r\u259?t\u259?cirea \u351?i de\u351?artele calcule politice, nu-i
a\u351?a? Dar \u351?i mai frumos ar fi fost dac\u259? \u355?i-ai fi putut \u238?
n\u259?l\u355?a capul, chiar \u351?i sub sabia turcilor, f\u259?r\u259? a fi nevoie
s\u259?-\u355?i cumperi via\u355?a cu pre\u355?ul tr\u259?d\u259?
rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
El a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mi-ar fi \u238?ng\u259?duit Dumnezeu. Copil r\u259?zvr\u259?tit, oare nu
\u238?n\u355?elegi c\u259? nu-i vorba de mine, Ghenadios, ci de
Biseric\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Era iritat, fa\u355?a i se acoperise cu broboane de sudoare \u351?i a spus \u238?
ntru ap\u259?rarea sa:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? mi-ai cunoa\u351?te viziunile, ai \u238?nceta s\u259? m\u259? mai
\u238?nvinuie\u351?ti. Noi, oamenii, putem avea presim\u355?iri, putem vedea
miracole r\u259?scolitoare \u238?mprejurul nostru. Dar \u238?n a\u351?a ceva eu nu
cred.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eu am v\u259?zut care de foc zbur\u226?nd pe cer \u238?n \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?toare convoaie, p\u226?r\u226?ind \u351?i trosnind ca roiurile de l\u259?
custe. Am v\u259?zut cerul \u351?i p\u259?m\u226?ntul scuip\u226?nd foc, ora\u351?e
distruse, oameni ce alergau pe str\u259?zi arz\u226?nd ca ni\u351?te tor\u355?e,
implor\u226?nd mun\u355?ii s\u259? se despice \u351?i s\u259?-i ascund\u259? \u238?
n p\u226?ntecele lor. Ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? acum este doar \u238?nceputul.
Secera lunii este semnul fiarei. Oamenii aleg fiara ca s\u259? se salveze. Dar
nimeni nu va sc\u259?pa. Cei care-\u351?i vor salva via\u355?a vor muri de vii.
Iadul va cobor\u238? pe p\u259?m\u226?nt. Iadul este de-acum \u238?n oameni \u351?i
oamenii ard de vii, chiar dac\u259? trupul lor nu s-a aprins \u238?
nc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a acoperit ochii cu m\u226?na st\u226?ng\u259? \u351?i mi-a spus s\u259?
plec. Bra\u355?ul drept i se b\u259?l\u259?ng\u259?nea lipsit de vlag\u259? pe
l\u226?ng\u259? \u351?old. Cuvintele lui m-au r\u259?scolit at\u226?t de mult,
\u238?nc\u226?t abia c\u226?nd m\u259? \u238?ntorceam spre ziduri mi-am dat seama
c\u259?, de fapt, el nici n-a negat, nici n-a afirmat c\u259? ar fi trimis vreo
solie la sultan. Cu pic\u259?turile de ap\u259? ce-mi alunecau pe obraji ca
ni\u351?te lacrimi, m-am rugat \u238?n inima mea:\par\pard\plain\hyphpar} {
Dumnezeule de ne\u238?n\u355?eles! Doamne Atotputernice, care e\u351?ti \u238?n
mine \u351?i \u238?n afara mea, d\u259?-mi iertare pentru c\u259? \u238?n inima mea
nu pot condamna pe nimeni \u238?n afar\u259? de mine \u238?nsumi, \u238?n\u351?
el\u259?toare este inima mea. D\u259?-mi iertare pentru r\u259?scump\u259?rarea
p\u259?catelor mele, pe care Fiul T\u259?u, cu pre\u355?ul s\u226?ngelui Lui a
f\u259?cut-o. Hotarele dintre Biserici nu se \u238?ntind p\u226?n\u259? la Cer.
Ajut\u259?-m\u259? \u238?n sl\u259?biciunea mea, ca eu s\u259? nu Te \u238?n\u351?
el pe Tine, cel care e\u351?ti \u238?n mine!\par\pard\plain\hyphpar} {
Toat\u259? m\u226?ndria din mine s-a n\u259?ruit. Poate c\u259? mi-am imaginat
c\u259? \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu sunt mai bun sau mai important dec\u226?t
al\u355?ii, nu doar din cauza originii mele \u238?mp\u259?r\u259?te\u351?ti, ci
pentru toate c\u226?te le-am \u238?ncercat \u238?n via\u355?a mea, evad\u226?nd
dintr-o \u238?nchisoare \u238?n alta, pentru a-l c\u259?uta pe Dumnezeu de-a lungul
drumului \u238?n\u351?el\u259?tor pe care merg oamenii. Dar acum am strigat \u238?n
inima mea: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ndur\u259?-Te, \u238?ndur\u259?-Te de mine, Tu, cel a c\u259?rui natur\u259?
nu se poate explica ! Dac\u259? exist\u259? un \u238?n\u355?eles \u238?n
aceasta, \u238?ng\u259?duie-mi s\u259? m\u259? mai nasc o dat\u259? pe p\u259?
m\u226?nt! D\u259?-mi \u238?napoi \u238?nchisoarea trupului meu, d\u259?-mi \u238?
napoi lan\u355?urile timpului efemer \u351?i ale locului m\u259?rginit, ca s\u259?
mai simt o dat\u259? \u238?n m\u226?na mea m\u226?na unui om. P\u259?catul meu a
fost c\u259? \u354?i-am dispre\u355?uit lan\u355?urile \u351?i le-am ur\u226?t,
chiar dac\u259? au fost darul pe care Tu mi l-ai dat. Sunt cel mai slab, cel mai
pr\u259?bu\u351?it, cel mai de dispre\u355?uit dintre oameni, fiindc\u259? mi-am
\u238?nchipuit c\u259? sunt puternic, nu numai \u238?naintea oamenilor, ci \u351?
i \u238?naintea Ta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar g\u226?ndindu-m\u259? la rug\u259?ciunea mea, m-am sim\u355?it ru\u351?inat,
fiindc\u259? este absurd s\u259?-\u355?i imaginezi c\u259? e\u351?ti mai r\u259?u
dec\u226?t al\u355?i oameni; sunt lucruri mai importante cu care po\u355?i s\u259?
te ar\u259?\u355?i \u238?naintea Dumnezeului t\u259?u. Am \u238?ngenuncheat pe
p\u259?m\u226?nt \u351?i m-am rugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
Fiindc\u259? sunt doar un om, voi purta lan\u355?urile Tale p\u226?n\u259?-n ultima
clip\u259?. Tu m-ai luminat ca s\u259? pot vedea adev\u259?rul T\u259?u. Dar nu
sunt orb, sunt surd \u351?i nici nu Te pot \u238?n\u355?elege, \u238?ndurerat
dup\u259?\~ Tine, rostesc: arunc\u259?-m\u259? \u238?napoi, Doamne, \u238?n \u238?
ntunericul T\u259?u, \u238?mplineasc\u259?-se \u238?n mine voia Ta, pe care eu n-o
pot \u238?n\u355?elege! Eu nu vreau nimic. Fac\u259?-se voia
Ta!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nv\u259?luit \u238?n cea\u355?\u259?, cu urechile surde din pricina
necontenitelor bubuituri de tun, am avut lini\u351?te \u238?n inima mea \u351?i am
sim\u355?it din nou umbra adev\u259?rului iluzoriu din lumea aceasta
material\u259?. Despre tulbur\u259?torul adev\u259?r din str\u259?fundul fiin\u355?
ei mele am \u351?tiut abia c\u226?nd am \u238?n\u355?eles c\u259? doar \u238?n
imagina\u355?ia fiin\u355?elor omene\u351?ti exist\u259? o succesiune a
evenimentelor \u351?i \u238?nt\u226?mpl\u259?rilor, fiindc\u259? limitele ra\u355?
iunii \u238?l \u238?mpiedic\u259? pe om s\u259? dep\u259?\u351?easc\u259?
aparen\u355?ele, \u238?n adev\u259?rul lui Dumnezeu \u238?nt\u226?mpl\u259?rile se
petrec \u238?n profunzime. F\u259?c\u226?nd un salt \u238?n clipa divin\u259?, omul
poate tr\u259?i toate anotimpurile vie\u355?ii \u351?i toate vie\u355?ile simultan.
Dar la fel este \u351?i clipa iert\u259?rii, surprinz\u259?toarea iertare de
ne\u238?n\u355?eles, clipa eliber\u259?rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Turcii au preg\u259?tit atacul final, \u351?i \u238?n \u238?ntunericul nop\u355?ii,
ca un zumz\u259?it, s-a auzit cum \u351?i-au a\u351?ezat l\u226?ng\u259? ziduri
sc\u259?rile de asalt, b\u226?rnele, pun\u355?ile mobile din lemn \u351?i
fascinele. Dar focurile n-au r\u259?mas mult\u259? vreme aprinse. Probabil c\u259?
sultanul le-a ordonat solda\u355?ilor s\u259? se odihneasc\u259? \u238?nainte de
Oare cum a\u351? putea dormi \u238?ntr-o noapte ca asta? \u206?n ultima clip\u259?,
ca un \u351?uvoi, a sosit o mul\u355?ime de oameni din ora\u351? s\u259? astupe cu
pietre \u351?i p\u259?m\u226?nt sp\u259?rturile proaspete din zid. De aceea i-a
trimis Giustiniani pe oamenii lui s\u259? se odihneasc\u259?; \u238?n aceast\u259?
noapte \u351?i m\u226?ine diminea\u355?\u259? fiecare ap\u259?r\u259?tor are nevoie
de toate puterile sale. Dar cum a\u351? putea dormi \u238?n noaptea dinaintea
mor\u355?ii ora\u351?ului?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ast\u259?zi n-a mai fost nici o restric\u355?ie \u238?n ceea ce prive\u351?te
distribuirea hranei. Iar \u238?mp\u259?ratul a poruncit s\u259? fie golit\u259?
pivni\u355?a imperial\u259? \u351?i a \u238?mp\u259?r\u355?it latinilor vinul din
ultimele butoaie.\par\pard\plain\hyphpar} {
E at\u226?t de bizar s\u259? g\u226?ndesc c\u259? aceast\u259? noapte, care abia
a \u238?nceput, este ultima mea noapte, acea noapte pe care am a\u351?teptat-o,
pentru care m-am preg\u259?tit toat\u259? via\u355?a, \u238?nc\u259? nu m\u259?
cunosc destul de bine. Dar sper s\u259? am curaj \u238?n continuare. De altfel,
\u351?tiu c\u259? moartea nu doare. Am v\u259?zut at\u226?ta moarte \u238?n ultima
vreme, \u238?n clipa de pe urm\u259?, omul este st\u259?p\u226?nit de extazul
tainic al mor\u355?ii, care-l lipse\u351?te de durere \u351?i-l face s\u259?
priveasc\u259? prin existen\u355?\u259? f\u259?r\u259? a o vedea, de parc\u259? ar
sim\u355?i de pe acum lumea cealalt\u259?, neobi\u351?
nuit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sunt umil \u238?n noaptea asta. Lini\u351?tit. \u350?i mai fericit dec\u226?t
oric\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate gre\u351?esc dac\u259? sunt fericit \u238?n noaptea asta. Nu mai acuz \u351?i
nici nu mai judec pe nimeni. Din partea mea, n-au dec\u226?t s\u259?-\u351?i \u238?
ncarce vene\u355?ienii cor\u259?biile cu mobile pre\u355?ioase, cu covoare, cu vase
de bronz \u351?i de aur, cu tot ce vor mai g\u259?si \u238?n palatul imperial ! N-
au dec\u226?t s\u259?-\u351?i cumpere via\u355?a boga\u355?ii, nobilii \u351?i
\u238?n\u355?elep\u355?ii \u351?i s\u259? plece cu cor\u259?biile vene\u355?ienilor
unde-or vedea cu ochii! Treaba lor! La urma urmelor, fiecare face cum crede
c\u259?-i mai bine. \u350?i Lukas Notaras. \u350?i Ghenadios. \u350?i \u238?
mp\u259?ratul Constantin. \u350?i Giustiniani.\par\pard\plain\hyphpar} {
Fra\u355?ii Guacchardi joac\u259? zaruri, c\u226?nt\u259? melodii italiene \u351?i
beau vin \u238?n singurul turn care a mai r\u259?mas neatins, \u238?n apropiere de
Poarta Harisian\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
At\u226?ta frumuse\u355?e, at\u226?ta limpede fericire, at\u226?ta lini\u351?te
este \u238?n toate. Niciodat\u259? p\u226?n\u259? acum n-am sim\u355?it sub degete
at\u226?t de curat\u259? \u351?i de neted\u259? h\u226?rtia pe care scriu. Pana de
scris n-a sc\u226?r\u355?\u226?it niciodat\u259? mai pl\u259?cut ca acum \u351?i
nici cerneala n-a fost at\u226?t de neagr\u259?. Ca \u351?i cum sim\u355?urile mele
ar avea o mai mare acuitate dec\u226?t \u238?nainte. A\u351?a gust\u259? muribundul
\u238?nc\u259? o dat\u259? din vanit\u259?\u355?ile vie\u355?
ii!\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce sunt at\u226?t de fericit \u238?n noaptea asta? Oare de ce \u238?i
sur\u226?d mor\u355?ii?\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre diminea\u355?\u259?, m-am dus la Giustiniani. Dormea \u238?n odaia
boltit\u259? din interiorul marelui zid, cu tot echipamentul de r\u259?zboi pe el,
al\u259?turi de un t\u226?n\u259?r grec, echipat cu o armur\u259? sclipitoare. Am
presupus c\u259? trebuie s\u259? fie unul dintre acei tineri nobili greci despre
care \u238?mp\u259?ratul i-a vorbit lui Giustiniani c\u259? i-ar putea fi de
ajutor. Un t\u226?n\u259?r care vrea neap\u259?rat s\u259? moar\u259? ca un erou
l\u226?ng\u259? Poarta Sf\u226?ntului Roman, a\u351?a am
B\u259?iatul s-a de\u351?teptat din somn, s-a a\u351?ezat pe un scaun \u351?i a
\u238?nceput s\u259? ca\u351?te, frec\u226?ndu-se la ochi. M-a privit cu un aer
superior \u351?i am avut impresia c\u259? recunosc tr\u259?s\u259?turile fe\u355?ei
unuia dintre fiii lui Lukas Notaras. Doar o clip\u259? chipul i-a sem\u259?nat cu
cel al megaducelui. \u350?i am sim\u355?it \u238?n suflet un fel de gelozie pentru
c\u259? Giustiniani l-a preferat pe t\u226?n\u259?r. De aceea, nici n-am vrut
s\u259?-l privesc \u238?n fa\u355?\u259?. Dar dup\u259? ce Giustiniani s-a de\u351?
teptat \u351?i a \u238?nceput s\u259?-\u351?i \u238?ntind\u259? m\u226?inile \u351?
i picioarele amor\u355?ite, l-am \u238?ntrebat ironic:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare vei fi c\u259?zut \u351?i tu \u238?n viciul str\u259?bunilor t\u259?i
romani? Dar e plin ora\u351?ul de femei care r\u226?vnesc la
tine!\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani a izbucnit \u238?n r\u226?s, l-a lovit u\u351?or pe spate \u351?i i-a
\u8213? Afar\u259?, tr\u226?ndavule, \u351?i apuc\u259?-te de
treab\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
T\u226?n\u259?rul s-a ridicat, uit\u226?ndu-se la mine cu coada ochiului, apoi a
umplut o cup\u259? cu vin \u351?i i-a oferit-o lui Giustiniani ca unui adev\u259?
rat prin\u355?, \u238?ndoindu-\u351?i cu gra\u355?ie
genunchiul.\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am spus lui Giustiniani:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E clar c\u259? acest efeb nu va fi \u238?n stare s\u259? te protejeze
\u238?n timpul luptei. A\u351?a c\u259?, d\u259?-mi voie s\u259?-l \u238?nlocuiesc.
Bailul nu are nevoie de mine la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar e\u351?ti orb? m-a \u238?ntrebat Giustiniani. \u206?nc\u259? nu l-ai
recunoscut pe acest t\u226?n\u259?r nobil?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E un Notaras, i-am r\u259?spuns eu. Are aerul familiei. Atunci nu e\u351?ti
\u238?ntotdeauna suspicios, din moment ce te culci al\u259?turi de b\u259?iatul lui
Notaras. Sau poate te-ai \u238?mb\u259?tat at\u226?t de r\u259?u asear\u259?
c\u259? nici nu mai \u351?tii ce-ai f\u259?cut?\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani s-a uitat la b\u259?iat, i-a m\u226?ng\u226?iat p\u259?rul cu m\u226?na
lui uria\u351?\u259? \u351?i a \u238?nceput s\u259? se t\u226?
nguiasc\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pe r\u259?nile lui Hristos, \u238?\u355?i jur c\u259? am petrecut
noaptea \u238?n deplin\u259? castitate. C\u259? doar n-o fi p\u259?cat dac\u259? i-
am m\u226?ng\u226?iat de vreo dou\u259? ori obrajii delica\u355?i \u351?i
imberbi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i nici m\u259?car nu-\u355?i este ru\u351?ine! i-am spus eu. Nu te-
a\u351? fi crezut \u238?n stare de asta! Nici la turci n-am v\u259?zut a\u351?a
ceva, chiar dac\u259? se vorbe\u351?te at\u226?ta!\par\pard\plain\hyphpar} {
T\u226?n\u259?rul a \u238?ngenuncheat umil \u238?n fa\u355?a mea \u351?i mi-a
\u238?ntins o cup\u259? cu vin f\u259?r\u259? s\u259?-\u351?i ridice privirea. Abia
st\u259?p\u226?nindu-\u351?i r\u226?sul, mi s-a adresat cu un glas r\u259?gu\u351?
it:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am auzit vorbindu-se mult despre tine, domnule Ioannis Anghelos! Chiar
dac\u259? e\u351?ti un b\u259?rbat aprig, te las s\u259? m\u259? s\u259?ru\u355?i
pe obraji, pentru a nu mai fi at\u226?t de invidios.\~ \par\pard\plain\hyphpar} {
L-am ridicat de bra\u355?e \u351?i am strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Neru\u351?inatule! \u206?ncerci s\u259? m\u259? ispite\u351?ti \u351?i pe
mine! C\u226?nd b\u259?rba\u355?i respectabili mor ap\u259?r\u226?nd zidurile
ora\u351?ului, tu n-ai nici m\u259?car o zg\u226?rietur\u259?! Vezi-\u355?i de
drumul t\u259?u, \u238?nso\u355?e\u351?te-te cu cei de teapa ta \u351?i scute\u351?
te-ne pe noi de ispita de a c\u259?dea \u238?n p\u259?cat!\par\pard\plain\hyphpar}
{
T\u226?n\u259?rul \u351?i-a scos cu st\u226?ng\u259?cie sabia de la cing\u259?
toare, a ridicat-o amenin\u355?\u259?tor spre mine \u351?i, pentru prima dat\u259?,
s-a uitat chiar \u238?n ochii mei. M\u259? priveau ochii ei c\u259?prui, z\u226?
mbitori.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Domnule Ioannis Anghelos, e\u351?ti dispus s\u259?-\u355?i retragi
vorbele?\par\pard\plain\hyphpar} {
Abia atunci am recunoscut-o \u351?i tot atunci am v\u259?zut la g\u226?tul ei
lan\u355?ul de onoare pe care i-l d\u259?ruise Giustiniani.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Doamne, Dumnezeule, am strigat eu ame\u355?it de emo\u355?ie. Anna! Cum se
face de e\u351?ti aici?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ea a venit ieri \u351?i mi-a cerut s\u259? o protejez, m-a l\u259?murit
Giustiniani. G\u259?rzile au l\u259?sat-o s\u259? ajung\u259? la mine, fiindc\u259?
avea la g\u226?t lan\u355?ul. Dar ce putem face cu ea aici nu-mi trece prin
minte.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am uitat la Giustiniani \u351?i el \u351?i-a f\u259?cut de trei ori cruce \u351?i
s-a jurat din nou pe r\u259?nile M\u226?ntuitorului c\u259? \u351?i-a petrecut
noaptea \u238?n deplin\u259? castitate \u351?i c\u259? doar onoarea l-a \u238?
mpiedicat s\u259? se ating\u259? de femeia unui prieten, chiar dac\u259?, a mai
spus, ispita a fost mare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar, a ad\u259?ugat el, poate c\u259? nu m-a\u351? fi \u238?mpotrivit
tenta\u355?iei de n-a\u351? fi fost at\u226?t de obosit \u351?i de nedormit,
at\u226?t din cauza r\u259?zboiului, c\u226?t \u351?i din cauza cumplitei
responsabilit\u259?\u355?i de comandant al ora\u351?ului, care m\u259? \u238?
mpiedic\u259? s\u259? m\u259? mai g\u226?ndesc la femei. Exist\u259? un timp pentru
toate.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar Anna a rostit cu arogan\u355?\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Abia c\u226?nd m-am trezit \u238?n mijlocul o\u351?tenilor am \u238?n\u355?
eles de ce s-a \u238?mbr\u259?cat fecioara franc\u259?, Ioana d'Arc, \u238?n
ve\u351?minte b\u259?rb\u259?te\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?nf\u259?\u351?urat m\u226?inile \u238?n jurul g\u226?tului meu
\u351?i mi-a s\u259?rutat buzele. \u350?i-a sprijinit capul de pieptul meu, a
suspinat profund \u351?i m-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M-am f\u259?cut oare at\u226?t de ur\u226?t\u259?, de nu m-ai recunoscut? A
trebuit s\u259?-mi tai p\u259?rul, altfel nu mi-ar fi \u238?nc\u259?put capul
\u238?n casc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am str\u226?ns-o \u238?n bra\u355?e. Era l\u226?ng\u259? mine. Nu m\u259? mai
ura.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce ai fugit de la tat\u259?l t\u259?u? am \u238?ntrebat-o. Tu ai fost
aceea care \u351?i-a ap\u259?sat m\u226?na pe m\u226?na mea \u238?n noaptea c\u226?
nd cupola marii catedrale a str\u259?lucit \u238?ntr-o lumin\u259? nep\u259?m\u226?
ntean\u259??\par\pard\plain\hyphpar} {
Oarecum st\u226?njenit, Giustiniani a spus amabil:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Poate c\u259?-i mai bine dac\u259? m\u259? duc eu pe zid s\u259? v\u259?d
ce mai fac str\u259?jerii. M\u226?nca\u355?i \u351?i be\u355?i ce g\u259?si\u355?i
pe aici \u351?i pute\u355?i trage z\u259?vorul la u\u351?\u259? dac\u259? ave\u355?
i \u351?i alte g\u226?nduri, nu v\u259? fie team\u259? dac\u259? \u238?ncep din nou
blestema\u355?ii s\u259? trag\u259? cu tunurile! \par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a ie\u351?it \u351?i a \u238?nchis u\u351?a masiv\u259?. Pe fa\u355?a lui am
citit c\u259?-i pl\u259?cea Anna \u351?i c\u259? m\u259? invidia. Anna s-a uitat la
mine cu \u238?n\u355?eles, dar sim\u355?eam c\u259? nu am putere s\u259? \u238?
nchid u\u351?a cu z\u259?vorul. De aceea s-a ridicat ea \u351?i l-a
tras.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iubitul meu, mi-a spus ea. Oare nu-mi vei ierta niciodat\u259? \u238?
nc\u259?p\u259?\u355?\u226?narea \u351?i capriciile? Poate c\u259? nu te-am \u238?
n\u355?eles.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O, Doamne! am spus eu. Dar n-am ce s\u259?-\u355?i repro\u351?ez. Tu ar
trebui s\u259? m\u259? ier\u355?i c\u259? nu pot fi a\u351?a cum ai dori s\u259?
fiu. Dar aici nu po\u355?i r\u259?m\u226?ne. Trebuie s\u259? te \u238?ntorci la
casa tat\u259?lui t\u259?u. At\u226?t timp c\u226?t va mai dura asediul, \u238?n
casa lui vei fi \u238?n mai mult\u259? siguran\u355?\u259? dec\u226?t oriunde.
Presupun c\u259?, dup\u259? ce va c\u259?dea ora\u351?ul, sultanul \u238?i va
acorda protec\u355?ie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A\u351?a este, a spus ea. \u350?tiu c\u259? sultanul \u238?\u351?i va
trimite de \u238?ndat\u259? ceau\u351?ii s\u259? aib\u259? grij\u259? de casa
noastr\u259?. Dar \u351?tiu \u351?i din ce cauz\u259?. De aceea, nu m\u259? voi
\u238?ntoarce niciodat\u259? \u238?n casa tat\u259?lui meu.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dar ce s-a \u238?nt\u226?mplat? am \u238?ntrebat-o eu, \u238?nc\u259?rcat
de presim\u355?iri sinistre.\par\pard\plain\hyphpar} {
A pus m\u226?inile pe \u351?oldurile mele, m-a privit f\u259?r\u259? s\u259?
spun\u259? nimic \u351?i ochii ei c\u259?prui erau nespus de tri\u351?
\u8213? Nu m\u259? \u238?ntreba, a rostit ea. Sunt fiica tat\u259?lui meu. Eu nu-l
pot tr\u259?da. Oare nu-i de ajuns c\u259? am venit la tine? Oare nu este de ajuns
c\u259? mi-am t\u259?iat p\u259?rul \u351?i m-am \u238?mbr\u259?cat \u238?n armura
fratelui meu pentru a muri \u238?mpreun\u259? cu tine ap\u259?r\u226?nd zidurile
ora\u351?ului, pentru c\u259? aceasta este dorin\u355?a lui
Dumnezeu?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu nu vei muri! m-am \u238?mpotrivit eu. Tu nu trebuie s\u259? mori. Armura
\u351?i planul pe care l-ai f\u259?urit n-au nici un rost.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? N-ar fi pentru prima dat\u259? \u238?n istoria de o mie de ani a acestui
ora\u351? c\u226?nd o femeie ia armele \u238?n m\u226?n\u259? ca s\u259?-l apere. O
\u351?tii. Chiar \u351?i o \u238?mp\u259?r\u259?teas\u259? s-a \u238?mbr\u259?
cat \u238?n armur\u259? dup\u259? ce so\u355?ul ei a murit.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Tu nu po\u355?i r\u259?m\u226?ne aici! am insistat eu. Primul turc pe care-
l vei \u238?nt\u226?lni \u238?\u355?i va t\u259?ia capul. Sacrificiul t\u259?u nu
folose\u351?te la nimic.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat cu o seriozitate de moarte \u238?n ochii mei \u351?i a
\u8213? \u350?tii prea bine c\u259? \u238?n acest moment ap\u259?rarea ora\u351?
ului nu mai folose\u351?te la nimic. Sultanul va cuceri Constantinopolul. \u206?n
multe p\u259?r\u355?i zidurile ora\u351?ului s-au n\u259?ruit. Ei sunt prea
mul\u355?i. Iar noi prea pu\u355?ini. Mii de oameni vor muri f\u259?r\u259? nici un
folos mai \u238?nainte de a se ivi zorii. Dac\u259? te-ai fi g\u226?ndit doar la
utilitatea gestului t\u259?u, nici tu n-ai fi fost aici. Las\u259?-mi \u351?i mie
libertatea de a g\u226?ndi la fel cum g\u226?nde\u351?ti
tu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a str\u226?ns bra\u355?ele \u351?i obrajii \u238?i erau nespus de palizi.
\u8213? Sunt so\u355?ia ta, a spus ea. Pentru noi nu mai exist\u259? nici un
viitor. De aceea, am dreptul s\u259? mor \u238?mpreun\u259? cu tine. Eu te iubesc.
Ce mai poate \u238?nsemna pentru mine via\u355?a dup\u259? ce tu vei muri? De
bun\u259?voie prefer cununa de spini a martirilor. Ca s\u259? pot sp\u259?la cu
s\u226?nge dezonoarea tat\u259?lui meu. El nu-i un grec adev\u259?
rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce s-a \u238?nt\u226?mplat? am \u238?ntrebat-o \u238?ngrozit \u238?nc\u259?
o dat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
A scuturat din cap \u351?i a spus din nou:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? \u238?ntreba! Nu schimb\u259? cu nimic cursul evenimentelor, de
aceea nu-\u355?i voi povesti despre ce este vorba. Dar, pentru tat\u259?l meu, eu
nu mai pot s\u259? am nici un pic de respect, \u238?ntre o politic\u259? de \u238?
ncredere \u351?i o politic\u259? de tr\u259?dare exist\u259? un hotar \u238?ngust
c\u226?t un fir de p\u259?r. Nici fa\u355?\u259? de tine nu-mi \u238?ng\u259?dui
s\u259? afirm c\u259? tat\u259?l meu ar fi un tr\u259?d\u259?tor. Dar nu mai pot
s\u259? locuiesc \u238?n casa lui. Nu mai vreau s\u259? fiu fiica lui.
Niciodat\u259?. Sunt so\u355?ia ta. De c\u226?nd e lumea lume, femeia a plecat de
la tat\u259?l ei, \u351?i-a p\u259?r\u259?sit rudele \u351?i \u351?i-a urmat
b\u259?rbatul... Deci te voi urma, a spus ea cu o u\u351?oar\u259? ironie \u238?n
glas. Chiar dac\u259?-i o nebunie, chiar dac\u259?-i o moarte inutil\u259?, te voi
urma, fiindc\u259? te iubesc. Cu toate acestea, r\u259?m\u226?n \u238?n continuare
femeie \u351?i, dup\u259? p\u259?rerea mea de femeie, afirm \u238?nc\u259? o
dat\u259? c\u259? nu exist\u259? nici un motiv pentru care merit\u259? s\u259?
mori. Ca femeie, m-a\u351? mul\u355?umi s\u259? tr\u259?iesc \u238?mpreun\u259? cu
tine o via\u355?\u259? simpl\u259?, oric\u226?t de modest\u259? \u351?i de s\u259?
rac\u259?. Dar asta nu se poate, de aceea te urmez acolo unde e\u351?ti. E trist
s\u259? mori dup\u259? ce ai gustat din via\u355?\u259?. Dar poate c\u259?-i mai
bine s\u259? te \u238?nfrup\u355?i din pl\u259?cere c\u226?nd gustul ei nu s-a
risipit \u238?nc\u259?, dec\u226?t s\u259? r\u259?m\u226?i cu am\u259?r\u259?ciunea
\u238?n suflet, dup\u259? ce acela pe care l-ai iubit nu mai
este.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-am \u351?tiut ce s-a \u238?nt\u226?mplat, nici n-am st\u259?ruit s\u259? aflu.
Sufletul meu s-a tulburat, mintea mea a refuzat s\u259? \u238?n\u355?eleag\u259? de
ce ea, o femeie at\u226?t de t\u226?n\u259?r\u259? \u351?i frumoas\u259?, care
iube\u351?te cu pasiune via\u355?a, trebuie s\u259? moar\u259?. Dac\u259?
iube\u351?te via\u355?a, un om poate tr\u259?i oricum, \u351?i \u238?n sclavie,
\u351?i \u238?n dezonoare. Timpul \u238?nghite tot ceea ce a fost \u351?i stinge
triste\u355?ea. O \u351?tiu. Mai bine \u238?n sclavie la sultan dec\u226?t s\u259?
moar\u259? f\u259?r\u259? nici un rost, din moment ce ea \u238?ns\u259?\u351?i nu
crede c\u259? moartea folose\u351?te la ceva.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti cea mai frumoas\u259? femeie din Constantinopol \u351?i de cea
mai nobil\u259? stirpe. Dac\u259? te vei preda turcilor \u351?i le vei spune
numele, ei \u238?\u355?i vor cru\u355?a via\u355?a \u351?i te vor d\u259?rui
sultanului. Ai o minte ascu\u355?it\u259? \u351?i ai primit o educa\u355?ie \u238?
mp\u259?r\u259?teasc\u259?. Dup\u259? ce va cuceri Constantinopolul, sultanul ar
putea cuceri toat\u259? lumea.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat deschis \u238?n ochii mei \u351?i a spus cu sinceritate:\~
\u8213? De aceea vreau s\u259? mor c\u226?t mai cur\u226?nd, pentru a nu c\u259?dea
\u238?n ispit\u259?. Nu suport g\u226?ndul c\u259? dup\u259? moartea ta a\u351?
putea \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?a alt b\u259?rbat. Dar m\u259? cunosc. Sunt
femeie, sunt slab\u259?, \u238?n\u355?elege-m\u259?! Nu pot, nu vreau s\u259? mai
tr\u259?iesc. Poate ne vom mai \u238?nt\u226?lni \u238?ntr-o alt\u259?
via\u355?\u259?, cine \u351?tie?\par\pard\plain\hyphpar} {
Un proiectil aruncat de unul dintre tunurile mari s-a izbit de partea de sus a
zidului, undeva deasupra capetelor noastre, \u351?i am auzit zgomotul pietrelor
pr\u259?bu\u351?ite, iar din tavan s-au desprins\~ buc\u259?\u355?i \u351?i au
c\u259?zut peste noi. Moartea b\u259?tea din tob\u259? deasupra
\u350?i-a \u238?n\u259?l\u355?at capul, \u351?i-a f\u259?cut semnul crucii \u351?i
\u8213? Pentru mine totul e clar. Dar are rost s\u259? irosim timpul pre\u355?ios
care ne-a mai r\u259?mas cu vorbe de\u351?arte, c\u226?nd \u238?nc\u259? ne putem
uita cu ochi vii unul la altul?\par\pard\plain\hyphpar} {
A \u238?nceput s\u259? deschid\u259? \u238?ncuietorile armurii \u351?i mi-a spus
r\u226?z\u226?nd:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Deschide-mi, dragul meu, groaznicele \u238?ncuietori de pe spate! Doar
b\u259?rba\u355?ii pot inventa astfel de capcane.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aveam gura uscat\u259? \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mul\u355?ume\u351?te pentru norocul pe care-l ai, fiindc\u259? nu por\u355?
i o armur\u259? adev\u259?rat\u259? de cavaler, care are din cap p\u226?n\u259?
\u238?n picioare tot felul de z\u259?voare \u351?i de \u238?ncuietori secrete. Sunt
at\u226?t de ciudate unele \u238?ncuietori \u351?i grozav de ascu\u355?ite, \u238?
nc\u226?t un cavaler \u238?\u351?i simte \u351?i sufletul \u238?n\u355?epat,
p\u226?n\u259? cade de pe cal \u351?i r\u259?m\u226?ne \u238?ntins \u351?i
neajutorat la p\u259?m\u226?nt. Pe c\u226?mpia de la Varna, nici cu ciocanele n-au
reu\u351?it turcii s\u259? deschid\u259? armurile blindate ale cavalerilor
saxoni.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O, ce \u238?n\u355?elept e\u351?ti! a rostit ea cu voce duioas\u259?. Ce
multe lucruri ai v\u259?zut! Dar s\u259? \u351?tii c\u259? \u351?i femeile au
capcanele lor cuirasate. Lac\u259?tul unei femei nu-l va putea deschide nici cel
mai puternic b\u259?rbat dac\u259? femeia nu dore\u351?te. Dar astfel de femei nu
sunt prea multe.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar eu i-am r\u259?spuns cu o voce tremurat\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai spune! Ce groz\u259?vii, Anna Notaras!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?tiindu-\u351?i frumuse\u355?ea, ea a alunecat \u238?ncet din armura str\u259?
lucitoare \u351?i era zvelt\u259? ca un b\u259?iat. I-am spus \u238?n
joac\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? E\u351?ti ca un b\u259?ie\u355?el frumos. \u354?i-ai t\u259?iat \u351?i
p\u259?rul. E\u351?ti mai frumoas\u259? ca niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dar eu nu sunt un b\u259?ie\u355?el, a protestat ea, f\u259?c\u226?ndu-mi
jocul pe acela\u351?i ton duios.\par\pard\plain\hyphpar} {
Atunci s-au zguduit zidurile din nou \u238?mprejurul nostru. \u350?i-a \u238?
nf\u259?\u351?urat bra\u355?ele goale \u238?n jurul g\u226?tului meu \u351?i mi-a
spus: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-\u355?i fie team\u259? de tunuri, dragostea mea, nici mie nu mi-e
team\u259?. Gura mea este izvorul t\u259?u. Soarbe-o, de e\u351?ti \u238?nsetat!
Trupul meu este p\u226?inea ta. \u206?nfrupt\u259?-te din el, de e\u351?ti fl\u259?
m\u226?nd! Bucur\u259?-te de mine, dup\u259? cum \u351?i eu bucura-m\u259?-voi de
buzele tale, de trupul t\u259?u. Sunt ultimele v\u259?p\u259?i ale vie\u355?ii. Ca
o candel\u259? ce se stinge. Moartea este lung\u259? \u351?i dragostea f\u259?
r\u259? de trup este o dragoste stearp\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Poate c\u259? vorbele ei au fost p\u259?c\u259?toase, dar \u238?n acel moment,
c\u226?nd moartea ne d\u259?dea t\u226?rcoale, erau adev\u259?rate. I-am spus
\u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Singurul meu izvor, singura mea hran\u259?! Oamenii au nevoie de
ap\u259? \u351?i de p\u226?ine ca s\u259? poat\u259? tr\u259?i. \u206?n ve\u351?
nicie nu exist\u259? nici ap\u259?, nici p\u226?ine. Frem\u259?t\u226?nd de
dorin\u355?\u259?, am s\u259? m\u259? \u238?ntorc \u238?napoi din ve\u351?nicie
\u238?n lumea efemer\u259? ca s\u259? te reg\u259?sesc!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar dragostea noastr\u259? a fost amar\u259? ca apa s\u259?rat\u259?, care r\u259?
ne\u351?te buzele \u351?i spore\u351?te setea. Ne-am iubit \u238?n mirosul \u238?
nn\u259?bu\u351?itor de piele, de ulei r\u226?nced, de vin, de pulbere \u351?i de
ve\u351?minte \u238?mbibate de sudoare, prin\u351?i \u238?ntre ziduri ce se
zguduiau; spectrul mor\u355?ii plutea deasupra capetelor noastre, pere\u355?ii
\u238?nc\u259?perii se n\u259?ruiau bucat\u259? cu bucat\u259?. Nu, dragostea
noastr\u259? n-a fost doar trupeasc\u259?, fiindc\u259? de fiecare dat\u259?
c\u226?nd m-am uitat la chipul ei i-am \u238?nt\u226?lnit ochii c\u259?prui,
at\u226?t de \u351?tiu\u355?i, at\u226?t de limpezi, parc\u259? prin ochii ei am
privit dincolo de lumea m\u259?rginit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? voi re\u238?ntoarce, iubita mea, m\u259? voi \u238?ntoarce \u238?
nc\u259? o dat\u259? \u238?n lan\u355?urile lumii m\u259?rginite \u351?i ale
timpului efemer. Ca s\u259? te reg\u259?sesc. Vor fi al\u355?i oameni, care vor
purta alte nume, vor fi alte popoare, dar dintre ruinele zidurilor m\u259? vor
privi ochii t\u259?i, flori de catifea ruginie. C\u226?nd te vei re\u238?ntoarce,
cine \u351?tie \u238?n ce timp, cine \u351?tie printre care oameni, atinge pulberea
cu m\u226?inile tale! Dincolo de timp, m\u226?ng\u226?ie-mi chipul risipit \u238?n
pulbere! Ne vom reg\u259?si, dragostea mea!\par\pard\plain\hyphpar} {
Sur\u226?z\u226?nd, mi-a m\u226?ng\u226?iat g\u226?tul \u351?i fruntea \u351?i
lacrimile i s-au rostogolit pe obraji.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iubitul meu! a rostit ea. Poate c\u259? nu ne vom mai \u238?nt\u226?lni.
Poate c\u259? nu exist\u259? dec\u226?t aceast\u259? clip\u259? pentru noi. Dar
este de ajuns. Sunt mul\u355?umit\u259? \u351?i plin\u259? de tine. Sunt \u238?n
\u238?ntregime a ta. Dup\u259? ce clipa se va risipi, voi putea muri mai u\u351?
or.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat la pere\u355?ii lugubri ai fort\u259?re\u355?ei, peste care dansa lumina
firav\u259? a lum\u226?n\u259?rii, \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar este frumos. Totul. At\u226?ta frumuse\u355?e niciodat\u259? nu a mai
fost. \par\pard\plain\hyphpar} {
Epuizat, cu buzele ap\u259?sate pe um\u259?rul ei, m-am \u238?ntrebat dac\u259? n-
ar trebui s\u259?-i povestesc lucrul pe care i l-am t\u259?inuit. \u350?tiam
c\u259?-i doar o vanitate f\u259?r\u259? importan\u355?\u259? pentru situa\u355?
ia \u238?n care ne g\u259?seam. Dar n-am mai putut, n-am mai vrut s\u259?-i ascund
nimic. De aceea, i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dragostea mea, c\u226?nd m-a adus pe lume, mama a str\u226?ns \u238?n
m\u226?n\u259? o piatr\u259? de porfir. M-am n\u259?scut cu \u238?nc\u259?
l\u355?\u259?ri de purpur\u259? \u238?n picioare. Acesta este secretul, pe care nu
credeam c\u259? \u355?i-l voi spune vreodat\u259?. Pentru c\u259? nu poate schimba
cu nimic ceea ce este \u238?ntre noi.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a sprijinit \u238?n coate \u351?i m-a privit uimit\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? M-am n\u259?scut cu \u238?nc\u259?l\u355?\u259?ri de purpur\u259? \u238?n
picioare, am repetat eu. \u206?mp\u259?ratul Manuil a fost fratele vitreg al
tat\u259?lui meu, iar \u206?mp\u259?ratul Ioan al V-lea a fost tat\u259?l tat\u259?
lui meu. Acel Ioan, care a c\u259?l\u259?torit la Roma \u351?i la Avignon, care
\u351?i-a lep\u259?dat credin\u355?a \u351?i l-a recunoscut pe pap\u259?, f\u259?
r\u259? a lega de aceste hot\u259?r\u226?ri personale poporul s\u259?u \u351?i
Biserica Bizan\u355?ului. A f\u259?cut-o pentru ca papa s\u259?-i binecuv\u226?
nteze c\u259?s\u259?toria cu o femeie din Vene\u355?ia, de care era \u238?ndr\u259?
gostit. Avea patruzeci de ani. Signoria Vene\u355?iei a r\u259?scump\u259?rat
datoria \u351?i i-a restituit giuvaierele Coroanei Bizan\u355?ului, pe care fusese
silit s\u259? le lase z\u259?log. Papa \u351?i Vene\u355?ia i-au promis de asemenea
ajutorul Occidentului \u351?i o cruciad\u259?. Dar fiul lui, Andronikos, l-a \u238?
n\u351?elat \u351?i s-a r\u259?zvr\u259?tit. Occidentul l-a abandonat pe Ioan
\u351?i, p\u226?n\u259? la urm\u259?, el a fost nevoit s\u259? se supun\u259?
sultanului \u351?i s\u259?-l recunoasc\u259? succesor pe Manuil, cel\u259?lalt fiu.
De fapt, tat\u259?l meu era singurul mo\u351?tenitor legitim. De aceea Manuil
\u351?i-a trimis mesagerii s\u259?-l caute \u351?i s\u259?-i scoat\u259? ochii.
Dup\u259? aceea, tat\u259?l meu nu a mai avut putere s\u259? tr\u259?iasc\u259?. S-
a aruncat \u238?n pr\u259?pastia din spatele palatului papal din Avignon.
Bijutierul c\u259?ruia \u238?i \u238?ncredin\u355?ase bunurile \u351?i h\u226?
rtiile sale m-a \u238?n\u351?elat, \u238?ns\u259?, \u238?nainte de a pleca \u238?n
cruciad\u259?, am revenit \u238?n Avignon \u351?i l-am ucis pe bijutier; \u238?
nc\u259? mai p\u259?stra h\u226?rtiile tat\u259?lui meu, care fac proba
descenden\u355?ei \u351?i drepturilor mele. Probabil curia pontifical\u259? \u351?i
signoria Vene\u355?iei cunosc existen\u355?a mea, chiar dac\u259? mi-au pierdut
urma. Dar de\u351?i sunt adev\u259?ratul basileu, nu revendic nici o putere, \u238?
ns\u259? am dreptul s\u259? mor l\u226?ng\u259? zidurile ora\u351?ului meu. Trebuie
s\u259?-mi \u238?mplinesc destinul p\u226?n\u259? la cap\u259?
t.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a m\u226?ng\u226?iat obrajii cu v\u226?rful degetelor \u351?i ochii \u238?i erau
mari de mirare, \u238?mi l\u259?sasem barba s\u259? creasc\u259?, ar\u259?tam ca
to\u355?i ceilal\u355?i greci.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Se pare c\u259? \u238?n lumea aceasta nimic nu se petrece din \u238?
nt\u226?mplare, am continuat eu. Pentru a rezista ultimei ispite trebuia s\u259? te
\u238?nt\u226?lnesc pe tine, trebuia s\u259?-l \u238?nt\u226?lnesc pe tat\u259?l
t\u259?u. Dup\u259? ce Constantin a proclamat Uniunea, a\u351? fi putut prea bine
s\u259?-mi dezv\u259?lui identitatea \u351?i s\u259? revendic dreptul la tronul
Bizan\u355?ului. Cu ajutorul tat\u259?lui t\u259?u a\u351? fi putut st\u226?rni
poporul la revolt\u259?. I-a\u351? fi jurat credin\u355?\u259? sultanului, a\u351?
fi guvernat Constantinopolul ca \u238?mp\u259?rat vasal. Dar nu ar fi fost demn de
\u8213? Dac\u259? tot ceea ce spui este adev\u259?rat, m-a \u238?ntrerupt ea,
\u238?nseamn\u259? c\u259? eu te-am recunoscut dup\u259? portretul \u238?mp\u259?
ratului Manuil. De altfel, semeni \u351?i cu \u238?mp\u259?ratul Constantin. E de
mirare c\u259? nimeni n-a observat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De cum m-a v\u259?zut, Manuil, slujitorul meu, m-a recunoscut. S\u226?ngele
este misterios. Se \u238?ntoarce la izvoare; \u238?ntorc\u226?ndu-m\u259? la
Biserica str\u259?mo\u351?ilor mei, s-a \u238?ntors \u238?n mine \u351?i renegatul
Ioannis s\u259? se uneasc\u259? cu ne\u238?n\u355?elesele mistere sacre. Este o
complicat\u259? \u238?mplinire a destinului meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea a rostit solemn:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Basileul Ioannis Anghelos Paleolog. \u350?i Anna, fiica megaducelui
Notaras. \u206?ntr-adev\u259?r, faptul c\u259? suntem \u238?mpreun\u259? \u238?
nseamn\u259? o complicat\u259? \u238?mplinire a destinului
nostru.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu mai cred \u238?n nimic! Nu cred c\u259? te vei re\u238?ntoarce! Nici
c\u259? eu m\u259? voi re\u238?ntoarce! Nu cred \u238?n ve\u351?nicie! Doar \u238?n
asem\u259?nare cred! Am sim\u355?it \u238?n tine doar s\u226?ngele de neam \u238?
mp\u259?r\u259?tesc, nu b\u259?rbatul pe care \u238?mi \u238?nchipuiam c\u259?-l
voi \u238?nt\u226?lni \u238?ntr-o alt\u259? via\u355?\u259?. Oare de ce-ai stricat
totul? De ce mi-ai povestit? De ce mi-ai r\u259?stignit iluziile cu care a\u351? fi
putut s\u259? m\u259? am\u259?gesc p\u226?n\u259? \u238?n clipa mor\u355?
ii?\par\pard\plain\hyphpar} {
Derutat din cauza triste\u355?ii de pe chipul ei, am spus:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Dumnezeule, dar am crezut c\u259? o astfel de dest\u259?inuire nu poate
dec\u226?t s\u259? m\u226?ng\u226?ie vanitatea unei femei! Faptul c\u259? familiile
noastre sunt la fel de importante. C\u259? nu te-ai \u238?njosit, aleg\u226?ndu-
m\u259? pe mine. Str\u259?vechiul s\u226?nge nobil recunoa\u351?te \u238?ntotdeauna
s\u226?ngele nobil \u351?i sub ve\u351?minte de cer\u351?
etor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar ea a rostit p\u259?tima\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu crezi, \u238?ntr-adev\u259?r, c\u259? pentru mine au vreo
importan\u355?\u259? familia \u351?i rangul t\u259?u? Eu nu te vreau dec\u226?t pe
tine. \u206?n orice caz, mul\u355?umesc pentru darul de nunt\u259?! \u206?\u355?i
mul\u355?umesc pentru coroana invizibil\u259? de \u238?mp\u259?r\u259?teas\u259?!
Dac\u259? acest lucru \u238?\u355?i face pl\u259?cere, poftim, sunt \u238?mp\u259?
r\u259?teas\u259?! Sunt tot ce vrei tu, dragul meu, numai s\u259? te \u351?tiu
mul\u355?umit!\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe nea\u351?teptate, s-a ridicat din pat, a\u351?a, f\u259?r\u259? ve\u351?
minte, \u351?i-a \u238?n\u259?l\u355?at seme\u355? capul \u351?i a
\u8213? C\u259? e\u351?ti \u238?nger sau \u238?mp\u259?rat, c\u259? te \u238?
nve\u351?m\u226?ntezi \u238?ntr-o glorie invizibil\u259? \u351?i inexistent\u259?,
treaba ta! Eu sunt femeie, doar femeie. Tu nu-mi po\u355?i oferi nimic. Nici casa
pe care mi-am dorit-o, nici copiii pe care a\u351? fi vrut s\u259?-i am, nici
noaptea c\u226?nd, \u238?mb\u259?tr\u226?nit\u259? \u351?i uscat\u259?, m-a\u351?
fi putut trezi s\u259? m\u259? asigur c\u259? e\u351?ti l\u226?ng\u259? mine \u351?
i \u355?i-a\u351? fi s\u259?rutat buzele ofilite. A\u351? fi fost fericit\u259?.
Dar m-ai lipsit de fericire din cauza unei ambi\u355?ii nebune. La ce bun s\u259?
mori pentru o cauz\u259? pierdut\u259?? Cine-\u355?i va mul\u355?umi? Cine-\u351?i
va mai aminti de tine? Inutil este sacrificiul t\u259?u, Ioannis Anghelos. De
aceea, eu, femeia ta, simt c\u259?... nu-mi mai pot st\u259?p\u226?ni
lacrimile...\par\pard\plain\hyphpar} {
A vorbit cu vocea \u238?ntret\u259?iat\u259? de suspine, apoi a izbucnit \u238?ntr-
un pl\u226?ns sf\u226?\u351?ietor. S-a aruncat peste mine, \u351?i-a \u238?
nf\u259?\u351?urat m\u226?inile \u238?n jurul meu, \u351?i-a lipit obrazul de
obrazul meu \u351?i mi-a spus rug\u259?tor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iart\u259?-m\u259?! Hot\u259?r\u226?sem s\u259? nu te mai tulbur, dar sunt
o fiin\u355?\u259? slab\u259?, \u238?mi e\u351?ti at\u226?t de drag. S\u259? fi
fost cer\u351?etor, s\u259? fi fost tr\u259?d\u259?tor, ultimul om s\u259? fi fost,
tot te-a\u351? fi iubit, tot a\u351? fi dorit s\u259?-mi tr\u259?iesc via\u355?a
\u238?mpreun\u259? cu tine. Poate c\u259? sunt nemul\u355?umit\u259?, poate c\u259?
te r\u259?nesc f\u259?r\u259? \u238?ncetare, dar te iubesc. D\u259?-mi
iertarea!\par\pard\plain\hyphpar} {
Amestecatu-ni-s-au lacrimile, sorbitu-i-le-am de pe buze. Ca de un fier \u238?
nro\u351?it, ars\u259? a fost inima mea de toat\u259? vanitatea
lumii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i flac\u259?ra ce arde curat tot se stinge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei aduc jertf\u259? duminica \u351?i \u238?n zi de sabat \u351?i \u238?n toate
zilele lor caut\u259? adev\u259?rul, de\u351?art\u259? conoa\u351?tere. Dar
pasiunea vie\u355?ii te cheam\u259? s\u259? tr\u259?ie\u351?ti. M-am \u238?ndoit de
mine \u238?nsumi, nu am mai fost sigur. A fost ultima ispit\u259?, mai
puternic\u259? dec\u226?t aceea de a m\u259? arunca \u238?n gol din v\u226?rful
coloanei constantine. Cor\u259?biile lui Giustiniani a\u351?teapt\u259? \u238?n
port \u351?i sunt gata s\u259? p\u259?r\u259?seasc\u259? ora\u351?ul. Dac\u259?
m\u226?ine v\u226?ntul ar fi favorabil, nici o sut\u259? de cor\u259?bii de-ale
turcilor nu i se vor putea \u238?mpotrivi unei flote de r\u259?zboi a cre\u351?
tinilor, a\u351?a am g\u226?ndit. I-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna, n-are nici un rost s\u259? mori! Cere-i lui Giustiniani s\u259? te
ad\u259?posteasc\u259? pe una dintre cor\u259?biile lui mari! El \u355?ine la
tine \u351?i o va face bucuros.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a \u238?ntrebat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu?\par\pard\plain\hyphpar} {
A a\u351?teptat r\u259?spunsul cu respira\u355?ia t\u259?iat\u259?. I-am
\u8213? De m\u259? voi tr\u259?da pe mine \u238?nsumi, nu voi mai fi demn de
dragostea ta. Dar m\u259? rod \u238?ndoielile. Nu mai sunt at\u226?t de sigur de
mine. \u350?tiu c\u259? sacrificiul meu este zadarnic. Nici ve\u351?nicia nu
m\u259? mai consoleaz\u259?. Cu toate acestea, \u351?tiu c\u259? dac\u259? m\u259?
voi \u238?n\u351?ela pe mine \u238?nsumi nu voi mai dori s\u259? tr\u259?iesc. Nu
voi tr\u259?i doar de dragul de a tr\u259?i. \u206?n aceea\u351?i lume \u238?n care
tr\u259?ie\u351?te \u351?i el. Exist\u259? un timp pentru toate. \u350?i pentru a
fi nedumerit. \u350?i pentru a fi aproape de oameni. Dar fiecare flac\u259?r\u259?
arde doar o singur\u259? dat\u259? p\u226?n\u259? la cap\u259?t, dup\u259? care
vine un timp al de\u351?tept\u259?rii. Nu vreau s\u259? m\u259? trezesc \u238?ntr-o
alt\u259? \u238?nchisoare... Nu, n-a\u351? mai fi demn de dragostea ta. Eu sunt de-
acum pierdut, Anna, uit\u259? ce \u355?i-am spus! Au fost vorbe de\u351?arte.
Suntem greci, tr\u259?im \u351?i murim \u238?mpreun\u259? cu neamul nostru. C\u226?
nd se va pr\u259?bu\u351?i \u351?i ultima Rom\u259?, pentru noi nu va mai exista
nici un loc pe lume. Nici \u238?n Orient, nici \u238?n Occident. P\u226?inea celui
f\u259?r\u259? de \u355?ar\u259? este mai amar\u259? dec\u226?t p\u226?inea
sclavului. Altceva nu ne mai r\u259?m\u226?ne dec\u226?t s\u259? murim pentru
Hristos. Necunoscu\u355?i f\u259?r\u259? nume. Cine s\u259?-\u351?i mai
aminteasc\u259? de noi? Dar a\u351?a este cel mai bine. \u206?nainte de a sc\u259?
pata soarele, Giustiniani a b\u259?tut la u\u351?\u259? \u351?i ne-a strigat. Am
tras z\u259?vorul, el a intrat \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?n tab\u259?ra turcilor e lini\u351?te. Dar lini\u351?tea lor este mai
de temut dec\u226?t zgomotul din serile trecute. Sultanul i-a \u238?mp\u259?r\u355?
it pe grupe de c\u226?te o mie \u351?i a explicat fiec\u259?rui comandant c\u226?nd
s\u259? \u238?nceap\u259? mar\u351?ul \u351?i c\u226?nd atacul. Nu le-a vorbit
ofi\u355?erilor despre credin\u355?\u259? \u351?i despre Islam, i-a sf\u259?tuit
doar cum s\u259? f\u259?ptuiasc\u259? cel mai mare jaf al tuturor timpurilor. Le-a
vorbit despre comorile din Palatul Blahernelor \u351?i din palatele nobililor,
despre odoarele sfinte din biserici, despre ve\u351?mintele brodate cu perle,
despre sipetele pline cu giuvaieruri. Se spune c\u259? despre pr\u259?zile de care
vor avea parte \u351?i-ar fi b\u259?tut gura sultanul dou\u259? ore, f\u259?r\u259?
a uita s\u259? le povesteasc\u259? \u351?i despre farmecul b\u259?ie\u355?ilor
greci \u351?i frumuse\u355?ea fetelor neatinse nici cu privirea de un b\u259?rbat.
Pentru el, \u351?i-a p\u259?strat doar zidurile \u351?i edificiile publice. Apoi,
turcii au trecut la partea practic\u259? \u351?i au c\u259?zut de acord s\u259?
marcheze zonele de jaf cu stegule\u355?e, pentru a nu se \u238?ncurca unii pe
al\u355?ii \u238?n timpul acestei nobile \u238?ndeletniciri. Iar dervi\u351?ii care
\u351?tiu s\u259? scrie au pictat pe stegule\u355?e toate literele \u351?i numerele
Islamului, \u238?n orice caz, despre asta au vorbit turcii, nu despre arme sau
despre strategia asaltului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n cursul zilei, Giustiniani \u238?\u351?i pusese b\u259?rbierul la
treab\u259?. Avea p\u259?rul \u238?ngrijit, iar firele proasp\u259?t vopsitei sale
b\u259?rbi erau \u238?mpletite cu fire de aur. Armura fusese lustruit\u259? \u351?i
str\u259?lucea. R\u259?sp\u226?ndea un puternic miros de uleiuri parfumate \u351?i,
din orice parte te-ai fi uitat la el, ar\u259?ta irepro\u351?abil. Un b\u259?
rbat \u238?ntr-adev\u259?r frumos.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu veni\u355?i cu mine la biseric\u259?, dragi copii? ne-a \u238?ntrebat
el. Turcii dorm \u351?i viseaz\u259? \u238?nainte de asalt. Nu mai pierde\u355?i
vremea \u351?i \u238?mbr\u259?ca\u355?i-v\u259?, c\u259? doar n-o s\u259?
merge\u355?i a\u351?a despuia\u355?i, ca s\u259? primim \u238?mp\u259?
rt\u259?\u351?ania cea de pe urm\u259? \u351?i s\u259? ni se ierte nou\u259?
p\u259?catele noastre. \par\pard\plain\hyphpar} {
A aruncat o privire spre noi \u351?i nu s-a putut ab\u355?ine s\u259? nu
spun\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd m\u259? uit la voi, \u238?mi dau seama c\u259?, dup\u259? aceea,
v\u259? ve\u355?i sim\u355?i mai u\u351?ura\u355?i dec\u226?t al\u355?
Ne-am privit unul pe altul \u351?i Anna Notaras a spus
furioas\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anafura este fals\u259? \u351?i Crezul schimbat, a\u351?a c\u259?
niciodat\u259? nu voi putea primi rug\u259?ciunea \u238?n care este pomenit
papa.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani \u351?i-a ridicat \u238?mp\u259?ciuitor m\u226?na \u351?i a \u238?
ncercat s-o lini\u351?teasc\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu m\u259? \u238?ndoiesc c\u259? papa Nicolae a cugetat la lucruri mai
importante dec\u226?t la Constantinopol \u351?i la noi, cei c\u226?\u355?iva latini
ne\u238?nsemna\u355?i, care ne r\u259?zboim cu turcii pentru gloria \u238?ntregii
lumi cre\u351?tine. Dup\u259? cum a afirmat \u351?i \u238?n predica pe care a
rostit-o la \u238?ntrunirea \u355?\u259?rilor cre\u351?tine ce urmau s\u259?
participe la ap\u259?rarea Constantinopolului, el a trebuit s\u259? se g\u226?
ndeasc\u259? \u351?i la biblioteci, \u351?i la edificii importan\u355?e, \u351?i la
tot felul de alte lucruri care fac g\u259?uri \u238?n trezoreria pontifical\u259?.
Numai c\u259? vinul alb \u351?i vinul ro\u351?u nu se amestec\u259?, o \u351?tiu
din proprie experien\u355?\u259?. De aceea, un b\u259?rbat care bea la fiecare
cin\u259? un ulcior de vin alb \u351?i altul de vin ro\u351?u, \u238?\u351?i pierde
cu u\u351?urin\u355?\u259? memoria. Hai s\u259? nu mai judec\u259?m \u238?n seara
aceasta pe nimeni! Nici pe papa Nicolae! Fie-ne inimile
curate!\par\pard\plain\hyphpar} {
A atins-o prietene\u351?te pe um\u259?r pe Anna Notaras \u351?i i-a spus
dojenitor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Aminte\u351?te-\u355?i c\u259? ast\u259?-noapte ai dormit al\u259?turi de
mine, un blestemat de latin. Hotarele dintre Biserici nu se \u238?ntind p\u226?
n\u259? la cer. Trupul \u351?i s\u226?ngele lui Hristos, tot trupul \u351?i s\u226?
ngele lui Hristos sunt \u351?i la latini, \u351?i la greci. Nu are
importan\u355?\u259? cum sunt p\u226?inea \u351?i vinul. Important\u259? este inima
omului, dac\u259?-i sincer\u259?, fiindc\u259? se va bucura s\u259? le
primeasc\u259?. Dou\u259?-trei buc\u259?\u355?ele de p\u226?ine sfin\u355?it\u259?,
dou\u259?-trei pic\u259?turi de vin sfin\u355?it, ca s\u259? ne amintim de Hristos.
S\u259?-i iert\u259?m a\u351?adar \u238?n seara aceasta pe to\u355?i cei care ne-au
gre\u351?it nou\u259?! S\u259? ni se ierte \u351?i nou\u259? gre\u351?elile
noastre!\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am spus \u351?i eu Armei:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna, dragostea mea, \u238?n zorii zilei de m\u226?ine vom lupta at\u226?t
grecii, c\u226?t \u351?i latinii de aceea\u351?i parte. N-are nici un rost s\u259?
punem la \u238?ndoial\u259? sfintele daruri doar pentru ni\u351?te cuvinte, ci
s\u259? ne \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?im \u238?mpreun\u259?, greci \u351?i latini,
fra\u355?i \u238?n fa\u355?a mor\u355?ii, apropiindu-ne poate de adev\u259?rul lui
A ezitat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? vor recunoa\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici eu, cel care te iubesc, nu te-am cunoscut. E\u351?ti ap\u259?rat\u259?
de armura fratelui t\u259?u. Cel mult, oamenii vor crede c\u259? e\u351?ti el. Iar
dac\u259? tat\u259?l t\u259?u mai are un pic de ru\u351?ine, nu va veni s\u259? se
roage \u238?n biseric\u259? al\u259?turi de latini.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, tat\u259?l meu nu va veni, a spus ea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar vocea i s-a fr\u226?nt, \u351?i-a l\u259?sat capul \u238?n jos \u351?i a
\u8213? Fra\u355?ii mei, s\u259?rmanii mei fra\u355?i! Mai bine-ar fi de-ar muri
dec\u226?t s\u259? tr\u259?iasc\u259? \u238?n dezonoare. O femeie poate tr\u259?i
oricum, dar un t\u226?n\u259?r...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Gata, gata! a spus Giustiniani. Nu-i nici un fel de onoare \u238?n
moarte, \u238?\u355?i dai numaidec\u226?t seama dup\u259? cum put cadavrele. Ca
s\u259? nu mai spun c\u259? moartea \u238?i face pe to\u355?i egali. Turci \u351?i
greci, vene\u355?ieni \u351?i genovezi, dac\u259?-s mor\u355?i, pot s\u259?
zac\u259? lini\u351?ti\u355?i unii l\u226?ng\u259? al\u355?
C\u226?nd soarele apunea \u238?n spatele taberei turcilor, iar \u238?n partea de
nord-vest se stingea ultima lucire s\u226?ngerie pe cupolele verzi de cupru coclit
ale bisericilor, am plecat noi c\u259?lare spre Catedrala Sf\u226?nta Sofia; \u238?
mp\u259?ratul Constantin a sosit \u238?nso\u355?it de suita de senatori \u351?i de
arhon\u355?i, \u238?n ordinea ceremoniei vechi de o mie de ani, fiecare demnitar
purt\u226?nd ve\u351?minte de culoarea \u351?i de forma corespunz\u259?toare
rangului s\u259?u. \u350?i a \u351?tiut inima mea c\u259? Bizan\u355?ul, a c\u259?
rui str\u259?lucire pierdut\u259? nu se va mai \u238?ntoarce, se \u238?ntrune\u351?
te pentru ultima dat\u259?, ca s\u259? se preg\u259?teasc\u259? de
Bailul Vene\u355?iei, Consiliul celor doisprezece \u351?i nobilii vene\u355?ieni
erau \u238?mbr\u259?ca\u355?i \u351?i ei \u238?n ve\u351?minte de ceremonie.
Str\u259?luceau, \u238?n locul m\u259?t\u259?surilor \u351?i velurului, armurile
blindate ce fuseser\u259? cur\u259?\u355?ate de cur\u226?nd de funingine \u351?i de
praf. Ofi\u355?erii lui Giustiniani s-au grupat \u238?n jurul lui. Apoi, umil, a
intrat \u238?n sf\u226?nta biseric\u259? a lui Iustinian \u351?i poporul
Constantinopolulului, p\u226?n\u259? ce nu a mai r\u259?mas nici un loc liber. Iar
la urm\u259?, sfid\u226?nd apostazia, sute de preo\u355?i \u351?i c\u259?lug\u259?
ri li s-au al\u259?turat credincio\u351?ilor, \u238?naintea mor\u355?ii nu mai au
nici un rost certurile, \u238?ndoiala \u351?i ura. Fiecare \u351?i-a plecat fruntea
\u238?n fa\u355?a Sfintelor Taine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sute de candele au luminat ca-n plin\u259? zi imensa catedral\u259?. Cu nem\u259?
rginit\u259? dezn\u259?dejde ne-au privit bl\u226?ndele chipuri de pe mozaicurile
aurite, iar umbrele oamenilor au tremurat pe suprafe\u355?ele netede de
marmur\u259?. P\u226?n\u259? \u351?i ochii lui Giustiniani s-au umplut de lacrimi
c\u226?nd s-au \u238?n\u259?l\u355?at limpezi dinspre stran\u259? glasurile \u238?
ngere\u351?ti ale c\u226?nt\u259?re\u355?ilor din cor. Mul\u355?i dintre cei mai
curajo\u351?i b\u259?rba\u355?i au pl\u226?ns \u238?n
hohote.\par\pard\plain\hyphpar} {
Folosind acelea\u351?i cuvinte pe care de o mie de ani le rostesc grecii la
spovedanie, \u238?mp\u259?ratul Constantin \u351?i-a m\u259?rturisit p\u259?
catele \u238?n fa\u355?a tuturor. Latinii, de asemenea, \u351?i-au murmurat \u238?n
cor confesiunea p\u259?catelor s\u259?v\u226?r\u351?ite. Mitropolitul grec a citit
apoi Crezul, omi\u355?\u226?nd \u351?i Fiului, cuvintele discordiei. Dar le-a
rostit episcopul Leonard, c\u226?nd a citit Crezul \u238?n limba latin\u259?. Iar
c\u226?nd a fost rostit\u259? rug\u259?ciunea de pomenire, at\u226?t prelatul grec,
c\u226?t \u351?i cel latin au uitat s\u259? rosteasc\u259? numele papei Nicolae.
Dar nimeni nu a regretat gre\u351?eala \u351?i nici nu s-au iscat discu\u355?ii.
Totul s-a desf\u259?\u351?urat \u238?ntr-o \u238?n\u355?elegere nerostit\u259?, iar
grecii, dac\u259? tot nu \u351?i-au mai sim\u355?it credin\u355?a lovit\u259?,
au \u238?nceput s\u259? pl\u226?ng\u259? \u351?i mai aprig dup\u259? vremurile
pa\u351?nice de \u238?nainte.\par\pard\plain\hyphpar} {
Erau at\u226?t de mul\u355?i oameni \u238?n biseric\u259?, \u238?nc\u226?t p\u226?
inea nu a fost de ajuns pentru toat\u259? lumea. Dar fiecare, dup\u259? ce a primit
\u238?mp\u259?rt\u259?\u351?ania, a rupt cu generozitate din buc\u259?\u355?ica lui
de anafura \u351?i a \u238?mp\u259?r\u355?it-o cu cei din preajm\u259?, pentru ca
fiecare s\u259? primeasc\u259? o firimitur\u259? din sf\u226?ntul trup al M\u226?
ntuitorului. Nu \u351?i-a mai pus nimeni \u238?ntrebarea de va fi fost p\u226?inea
dospit\u259? sau nedospit\u259?. Pentru via\u355?a lor etern\u259?, at\u226?t
grecii, c\u226?t \u351?i latinii au dorit s\u259? \u238?mpart\u259? fr\u259?\u355?
e\u351?te trupul sf\u226?nt al lui Hristos din p\u226?inea binecuv\u226?
ntat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Slujba religioas\u259? a durat multe ore. \u206?n acest timp am fost \u238?ntr-o
stare de extaz nemai\u238?ncercat\u259? p\u226?n\u259? acum \u238?ntr-o
biseric\u259?. Am stat al\u259?turi de Anna \u351?i am \u355?inut-o de m\u226?
n\u259?. Ne-am \u355?inut de m\u226?n\u259? \u351?i c\u226?nd am primit \u238?
mp\u259?rt\u259?\u351?ania \u351?i ni s-a dat iertarea pentru p\u259?catele
noastre. Apoi mi-am sim\u355?it fiin\u355?a u\u351?oar\u259? \u351?i am g\u226?ndit
c-a\u351? putea s\u259? umblu prin v\u259?zduh, f\u259?r\u259? s\u259? ating
p\u259?m\u226?ntul cu picioarele. Ochii ei, ochii ei ruginii erau at\u226?t de
aproape \u351?i am sim\u355?it \u238?n mine o sf\u226?nt\u259? claritate. Departe
de c\u259?ldura trupului omenesc, \u238?n ve\u351?nicie, ochii ei vor str\u259?luci
mereu, cunoscu\u355?i, apropia\u355?i, p\u226?n\u259? \u238?n ziua \u238?nvierii,
c\u226?nd \u238?i voi re\u238?nt\u226?lni.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce slujba religioas\u259? s-a terminat, \u238?mp\u259?ratul Constantin s-
a adresat poporului s\u259?u \u351?i a spus cu vocea tulburat\u259? de emo\u355?
ie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Turcii au tunuri \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare. \u350?i o mare de
oameni. Dar noi \u238?i avem pe Dumnezeul nostru \u351?i pe M\u226?ntuitorul
nostru. S\u259? nu ne pierdem speran\u355?a!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at prietenii, i-a \u238?mbr\u259?\u355?
i\u351?at pe cei apropia\u355?i, i-a s\u259?rutat pe fiecare \u351?i a cerut
iertare fiec\u259?ruia pentru p\u259?catele pe care, cu voie sau f\u259?r\u259? de
voie, le-a f\u259?ptuit. I-a \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at \u351?i s\u259?rutat
\u351?i pe oamenii simpli, care s-au nimerit s\u259? fie \u238?n apropiere.
Urm\u226?ndu-i exemplul, latinii s-au \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at \u238?ntre
ei \u351?i \u351?i-au cerut iertare unul altuia. A\u351?a se face c\u259? bailul
Vene\u355?iei, cu ochii plini de lacrimi, l-a s\u259?rutat pe Giustiniani \u351?i
i-a cerut iertare pentru toate g\u226?ndurile rele pe care le-a avut fa\u355?\u259?
de el. Vene\u355?ienii \u351?i genovezii s-au \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at \u351?
i au f\u259?g\u259?duit s\u259? lupte cu vitejie, f\u259?r\u259? s\u259? se
team\u259? de moarte, rivaliz\u226?nd \u238?n continuare doar pentru glorie.
Cred \u238?n sinceritatea vorbelor rostite \u238?n aceast\u259? sear\u259?.
Era \u238?ntuneric afar\u259? c\u226?nd am ie\u351?it noi din biseric\u259?, dar
\u238?n fiecare cas\u259? ardea candela, iar pe Strada Mare, de la Sf\u226?nta
Sofia p\u226?n\u259? la Blaherne \u351?i Poarta Harisian\u259?, erau tor\u355?e
aprinse \u351?i felinare. Clopotele bisericilor sunau \u351?i \u238?n m\u259?
n\u259?stiri b\u259?tea toaca; ai fi putut crede c\u259? \u238?n aceast\u259?
sear\u259? se celebreaz\u259? cea mai important\u259? s\u259?rb\u259?toare a
ora\u351?ului. \u350?i \u238?n Pera se vedeau lumini, iar flota vene\u355?ian\u259?
care se afla \u238?n apropierea lan\u355?ului a aliniat un r\u226?nd de tor\u355?
e \u238?n apa neagr\u259? din port.\par\pard\plain\hyphpar} {
Deasupra ora\u351?ului, pe bolta \u238?ntunecat\u259? a cerului, stelele ardeau
str\u259?lucind. G\u226?ndurile stelelor ne urm\u259?reau \u351?i luminosul nostru
corp astral se preg\u259?tea s\u259? se despart\u259? de trupul p\u259?m\u226?ntesc
\u351?i s\u259? se \u238?ntoarc\u259? la stele. De aceea \u238?mi era fiin\u355?a
nespus de u\u351?oar\u259?. De aceea aveau ochii Annei Notaras o str\u259?lucire
nep\u259?m\u226?nteasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropierea Bisericii Sfin\u355?ilor Apostoli ne-am desprins din cortegiul
care mergea \u238?n urma \u238?mp\u259?ratului Constantin. Basileul l-a mai \u238?
mbr\u259?\u355?i\u351?at o dat\u259? pe Giustiniani \u351?i i-a cerut iertare. Cei
mai mul\u355?i greci s-au dus la casele lor s\u259?-\u351?i schimbe straiele de
s\u259?rb\u259?toare cu cele de r\u259?zboi, s\u259?-\u351?i \u238?mbr\u259?\u355?
i\u351?eze pentru ultima dat\u259? femeile \u351?i copii, ca s\u259? se \u238?
ntoarc\u259? dup\u259? aceea din nou pe ziduri. C\u226?nd cortegiul s-a oprit,
de \u351?i-a luat r\u259?mas-bun mult\u259? lume, l-am \u238?nt\u226?lnit pe
Johannes Grant, me\u351?terul saxon, am cobor\u226?t de pe cal s\u259?-l \u238?
mbr\u259?\u355?i\u351?ez \u351?i i-am mul\u355?umit pentru prietenia ar\u259?
tat\u259?. Pe obraji avea pete cenu\u351?ii de la pulberea de foc, se mi\u351?ca
greoi \u351?i ochii lui obosi\u355?i clipeau necontenit. Chiar \u351?i \u238?n
seara aceasta de pe urm\u259?, cu nestr\u259?mutata-i pasiune pentru \u351?
tiin\u355?\u259?, a ar\u259?tat spre doi b\u259?tr\u226?ni, care abia se \u355?
ineau pe picioare, f\u259?r\u259? nici un fir de p\u259?r pe cap, \u351?i f\u259?
r\u259? nici un dinte \u238?n gur\u259? \u351?i spre \u238?nso\u355?itorul lor
t\u226?n\u259?r. To\u355?i trei erau \u238?mbr\u259?ca\u355?i \u238?n \u355?inuta
de mae\u351?tri ai Arsenalului imperial \u351?i \u238?mpodobi\u355?i cu ciudate
insigne purpurii.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tii cine sunt? m-a \u238?ntrebat el.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am cl\u259?tinat din cap, fiindc\u259? nu \u351?tiam, iar el mi-a
\u8213? Ei lucreaz\u259? \u238?n cea mai secret\u259? \u238?nc\u259?pere
subteran\u259? a Arsenalului. Sunt cei care prepar\u259? vestitul foc grecesc. Vezi
ce fa\u355?\u259? palid\u259? are b\u259?iatul \u351?i ce pu\u355?in p\u259?r pe
cap, de\u351?i este at\u226?t de t\u226?n\u259?r?\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?tr\u226?nii nu mai au nici un dinte \u238?n gur\u259? \u351?i pielea de pe
trupul lor se jupoaie continuu. Mi-ar fi f\u259?cut pl\u259?cere s\u259? discut
pu\u355?in cu ei, dar ce, am putut? Str\u259?jerii nu-i scap\u259? din ochi \u351?i
cine \u238?ncearc\u259? s\u259? intre \u238?n vorb\u259? cu ei este lovit. Materia
prim\u259? din care se prepar\u259? focul grecesc s-a ispr\u259?vit. Ultimele vase
cu foc grecesc au fost de-acum transportate pe ziduri \u351?i pe cor\u259?bii. Eu
nu cunosc dec\u226?t o parte din substan\u355?ele care intr\u259? \u238?n
compozi\u355?ia focului grecesc \u351?i nici secretul amestecului nu-l \u351?tiu.
Dar cel mai misterios este cum de se aprinde focul dup\u259? ce lichidul
\u355?\u226?\u351?ne\u351?te. Nu din cauza aerului, este clar, fiindc\u259?
arunc\u259?toarele cu care se lanseaz\u259? proiectilele incendiare nu au nici un
sistem de aprindere, \u238?nseamn\u259? c\u259? la buza proiectilului, pe unde
\u355?\u226?\u351?ne\u351?te focul, exist\u259? ceva care face ca lichidul s\u259?
se aprind\u259? \u238?n zbor. Con\u355?ine probabil \u351?i mult ulei focul
grecesc, fiindc\u259? altfel n-ar pluti pe ap\u259? \u351?i nici nu \u351?i-ar
continua arderea. Nu poate fi stins dec\u226?t cu nisip sau o\u355?et. Marinarii
vene\u355?ieni afirm\u259? c\u259? poate fi stins \u351?i cu urin\u259?. Ace\u351?
ti b\u259?tr\u226?ni au mo\u351?tenit secretul vechi de mai bine de o mie de ani,
care s-a transmis din genera\u355?ie \u238?n genera\u355?ie. Dar \u238?n nici un
manuscris vechi nu am g\u259?sit povestindu-se ceva despre modul cum poate fi
preparat, iar pe vremuri li se t\u259?iau limbile celor care lucrau \u238?n \u238?
nc\u259?perile subterane ale Arsenalului. Dup\u259? ce turcii vor p\u259?trunde
\u238?n Arsenal, datoria g\u259?rzilor este s\u259?-i omoare pe ace\u351?ti
cunosc\u259?tori ai secretului. De aceea li s-a \u238?ng\u259?duit s\u259?
participe ast\u259?zi la maslu \u238?n biseric\u259?, unde nu au mai c\u259?lcat de
zeci de ani.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i Johannes Grant a continuat, cercet\u226?ndu-i atent cu privirea pe cei doi
b\u259?tr\u226?ni \u351?i pe t\u226?n\u259?rul lor \u238?nso\u355?
itor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici un str\u259?in nu s-a putut apropia vreodat\u259? de secretul focului
grecesc. Acum dou\u259? sute cincizeci de ani, c\u226?nd au guvernat latinii \u238?
n Constantinopol, au \u238?nv\u259?\u355?at unii s\u259?-l prepare, dar n-au \u238?
nv\u259?\u355?at bine. \u350?tiu ei ceva vene\u355?ienii, dar ceea ce \u351?tiu ei
nu-i nici pe departe foc grecesc. Dup\u259? ce s-au urcat pe tron, to\u355?i \u238?
mp\u259?ra\u355?ii Bizan\u355?ului au \u238?nt\u259?rit Arsenalul \u351?i s-au
asigurat cu ochii lor c\u259? cei care de\u355?in secretul focului grecesc sunt
stra\u351?nic p\u259?zi\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
A ridicat neputincios din umeri \u351?i a oftat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Multe secrete vor fi \u238?ngropate \u238?mpreun\u259? cu acest ora\u351?,
a spus el. At\u226?ta \u351?tiin\u355?\u259? nepre\u355?uit\u259?! Z\u259?d\u259?
rnicie! Ioannis Anghelos, nimic nu-i mai detestabil dec\u226?t r\u259?zboiul. Am
cunoscut acest lucru dup\u259? ce am distrus acum, \u238?n timpul asediului,
nou\u259?sprezece treceri subterane ale turcilor, folosindu-mi toat\u259?
inteligen\u355?a \u351?i m\u259?iestria ca s\u259?-i omor pe turci, mai bine
dec\u226?t mi-am folosit-o ca s\u259? construiesc tunuri.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? nu ne pierdem speran\u355?a! am spus eu, de\u351?i eram convins
c\u259? rostesc vorbe \u238?n\u351?el\u259?toare.\par\pard\plain\hyphpar} {
A scuipat am\u259?r\u226?t \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Singura dorin\u355?\u259? este s\u259? apuc \u351?i eu un loc pe o corabie
vene\u355?ian\u259?, de voi reu\u351?i s\u259? ajung \u238?n port la timpul
potrivit, se \u238?n\u355?elege. Dar nu am speran\u355?\u259?. Dac\u259? a\u351?
continua p\u226?n\u259? la cap\u259?t planul pe care mi-l fac \u238?n minte,
profit\u226?nd de confuzia care va domni \u238?n ora\u351? dup\u259? ce turcii
\u238?l vor cuceri, ar trebui s\u259? alerg printre ruinele zidului cu sabia \u238?
n m\u226?n\u259?, s\u259? intru \u238?n biblioteca Blahernelor \u351?i s\u259? fur
de acolo manuscrisele la care r\u226?vnesc, pentru a le lua cu mine pe corabie. Dar
eu nu sunt \u238?n stare s\u259? fac un astfel de lucru, pentru c\u259? sunt
saxon \u351?i am fost educat \u238?n spiritul credin\u355?ei. Dac\u259? a\u351? fi
fost italian, a\u351? fi putut-o face. Italienii sunt mai liberi \u351?i nu-\u351?i
fac at\u226?tea probleme de con\u351?tiin\u355?\u259? cum \u238?\u351?i fac
nordicii. Dar eu nu pot, de aceea m\u259? dispre\u355?
uiesc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mi-e mil\u259? de tine, Johannes Grant, pentru \u238?nsp\u259?im\u226?
nt\u259?toarea ta pasiune! i-am spus eu. Se pare c\u259? misterele sacre s\u259?
v\u226?r\u351?ite \u238?n aceast\u259? sear\u259? nu au reu\u351?it s\u259? te
elibereze de tine \u238?nsu\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, \u238?n afar\u259? de \u351?tiin\u355?\u259?, nimic nu m\u259? poate
elibera de mine \u238?nsumi. \u350?tiin\u355?a este singura libertate a
omului.\par\pard\plain\hyphpar} {
La desp\u259?r\u355?ire m-a \u238?mbr\u259?\u355?i\u351?at \u351?i mi-a
\u8213? Tu nu e\u351?ti intolerant \u351?i nici nu obligi pe nimeni s\u259?-\u355?i
\u238?mp\u259?rt\u259?\u351?easc\u259? credin\u355?a. De aceea \u238?mi e\u351?ti
drag, Jean Ange. Salveaz\u259?-\u355?i tu corpul astral, eu voi fi mul\u355?umit
de-mi voi putea salva trupul p\u259?m\u226?ntesc. Dar, din p\u259?m\u226?ntul
\u238?n care ne vom \u238?ntoarce, poate c\u259? ne vom mai privi c\u226?ndva cu
ochi \u238?n\u355?elep\u355?i, ca acum. \par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am ajuns la Poarta Sf\u226?ntului Roman, am fost \u238?nt\u226?
mpina\u355?i de o miasm\u259? teribil\u259? venind de la cadavre. Anna Notaras a
\u238?nceput s\u259? tremure. Dar dup\u259? ce gardienii au dus caii \u238?n grajd,
Giustiniani a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Odihni\u355?i-v\u259?, copiii mei, \u351?i dormi\u355?i c\u226?t mai este
timp de dormit! O or\u259?, dou\u259?, poate chiar trei, mai avem \u238?nc\u259?
timp. Dup\u259? ce voi controla dac\u259? g\u259?rzile sunt la locul lor, m\u259?
voi culca \u351?i eu \u238?n aceast\u259? noapte cu con\u351?tiin\u355?a perfect
\u238?mp\u259?cat\u259?. Am fost \u238?n\u351?elat, e drept, dar, mul\u355?
umit\u259? lui Dumnezeu, eu n-am fost nevoit s\u259? \u238?n\u351?el pe nimeni.
Dup\u259? ce to\u355?i ap\u259?r\u259?torii \u238?\u351?i vor ocupa iar\u259?\u351?
i pozi\u355?ia pe ziduri, por\u355?ile de atac vor fi \u238?nchise \u351?i cheile
vor fi date \u238?mp\u259?ratului spre p\u259?strare. A\u351?a s-a hot\u259?r\u226?
t. Cine va urca pe zidul exterior trebuie fie s\u259? reziste, fie s\u259?
moar\u259?. Am primit sf\u226?nta \u238?mp\u259?rt\u259?\u351?anie dinaintea
mor\u355?ii. Noaptea aceasta este f\u259?r\u259? de p\u259?
cate.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Care este locul meu? a \u238?ntrebat Anna Notaras.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Giustiniani a r\u226?s prietene\u351?te \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? tem c\u259? pentru tine n-a mai r\u259?mas nici un loc pe marele
zid. Prezen\u355?a ta ne-ar obliga s\u259? veghem tot timpul s\u259? nu \u355?i
se \u238?nt\u226?mple ceva. Fiindc\u259? \u238?\u355?i sunt prieten, \u238?\u355?i
spun sincer c\u259? trebuie s\u259? pleci.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Du-te la Kerkoporta, i-am spus eu \u238?n grab\u259?. Acolo, \u238?ntre
zidul ap\u259?rat de fra\u355?ii Guacchardi \u351?i vene\u355?ienii care ap\u259?
r\u259? Blahernele, sunt compatrio\u355?ii t\u259?i greci, iar \u238?n caz de
pericol, po\u355?i alerga la Blaherne. De vei muri, \u238?nseamn\u259? c\u259? asta
este voin\u355?a lui Dumnezeu, dar nu-i nici un p\u259?cat dac\u259? vei \u238?
ncerca s\u259? te salvezi pe o corabie vene\u355?ian\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Chipul ei a \u238?mprumutat paloarea mor\u355?ii, \u351?i-a \u238?ncle\u351?tat
m\u226?na de bra\u355?ul meu, ca s\u259? nu se pr\u259?bu\u351?
easc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Anna, ce ai? am \u238?ntrebat-o. \u354?i-e r\u259?
u?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a \u238?ntrebat \u238?n \u351?oapt\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce la Kerkoporta? Ce-ai vrut s\u259? insinuezi?\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu era nici un alt \u238?n\u355?eles \u238?n vorbele pe care \u355?i le-am
spus, m-am ap\u259?rat eu, de\u351?i nu era chiar adev\u259?rat. Dar ce
ai?\par\pard\plain\hyphpar} {
Abia auzit, ea a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nimic. Poate c\u259? din pricina mirosului \u238?ngrozitor de cadavre
m\u259? simt f\u259?r\u259? nici o putere. Sunt prea slab\u259? pentru a fi o\u351?
tean, de aceea nu v\u259? voi mai st\u226?njeni. M\u259? voi duce la Kerkoporta.
Dup\u259? aceea nu va mai fi nevoie s\u259? ne purt\u259?m unul altuia de
grij\u259?. Dar a\u351? vrea s\u259? r\u259?m\u226?nem \u238?mpreun\u259? p\u226?
n\u259? la miezul nop\u355?ii. Este tot ceea ce-\u355?i
cer.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am bucurat c\u259? s-a supus umil\u259? dorin\u355?ei mele, fiindc\u259? eu am
planul meu \u351?i m-am temut c\u259? nu voi avea timp s-o \u238?nduplec,
oric\u226?t a\u351? fi rugat-o s\u259? fac\u259? a\u351?a cum am g\u226?ndit
c\u259?-i mai bine. \u206?n timpul asediului, Kerkoporta va fi locul cel mai sigur.
Nu vreau s\u259? moar\u259? str\u259?puns\u259? de s\u259?biile ienicerilor care
lovesc mai repede dec\u226?t fulgerul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ea a adormit. A\u351? fi putut s\u259? dorm l\u226?ng\u259? ea, s\u259? m\u259?
bucur pentru ultima dat\u259? c\u259? suntem \u238?mpreun\u259?. Dar n-am putut. Am
scris, iar \u238?n timpul acesta, p\u226?n\u259? la bolta zidului s-a auzit
zumzetul sutelor de mii de turci ce-\u351?i f\u259?ceau preg\u259?tirile de
asediu.\par\pard\plain\hyphpar} {
Se apropie miezul nop\u355?ii, \u238?n cur\u226?nd va sosi Manuil s\u259?-mi ia
h\u226?rtiile. Am scris repede. Nu degeaba am fost caligraful Conciliului timp de
doi ani. Giustiniani \u351?i-a golit cuf\u259?rul \u351?i a ars documentele care nu
trebuiau s\u259? ajung\u259? pe m\u226?na turcilor. \u350?i la Blaherne co\u351?ul
de evacuare de pe turnul de \u238?nc\u259?lzire a fumegat \u351?i buc\u259?\u355?
ele arse de pergament \u351?i de h\u226?rtie, purtate de v\u226?nt, s-au \u238?
mpr\u259?\u351?tiat ca o ploaie peste ora\u351?. Dinspre nord a \u238?nceput
s\u259? bat\u259? v\u226?ntul. Am constatat acest lucru \u238?nmuindu-mi un
deget \u351?i ridic\u226?ndu-l \u238?n aer, eram pe zid \u351?i ascultam murmurul
ne\u238?ntrerupt al turcilor. V\u226?ntul dinspre nord. Este important, c\u226?teva
sute de latini s-ar putea salva.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n cursul serii au sosit din Pera mai mult de patruzeci de tineri genovezi,
hot\u259?r\u226?\u355?i s\u259? participe la ultima b\u259?t\u259?lie pentru
ap\u259?rarea ora\u351?ului, al\u259?turi de mercenarii lui Giustiniani. Au
venit \u238?n ciuda pedepsei cu moartea, pe care a promis-o podestatul Perei
tuturor acelora care vor lua parte la ap\u259?rarea Constantinopolului,
fiindc\u259? el i-a jurat sultanului c\u259? va \u238?nchide por\u355?ile Perei
\u351?i nu va participa la r\u259?zboi. Dar curajo\u351?ii tineri s-au
c\u259?\u355?\u259?rat cu ajutorul fr\u226?nghiilor pe zidurile Perei \u351?i au
trecut \u238?n afara lor, iar str\u259?jile au \u238?nchis ochii \u351?i s-au
f\u259?cut c\u259? nu v\u259?d c\u226?nd ei au v\u226?slit cu b\u259?rcile spre
\u206?n aceast\u259? noapte nimeni nu-l \u238?nvinov\u259?\u355?e\u351?te pe altul,
pentru toate p\u259?catele a fost dat\u259? iertarea \u351?i fiecare \u238?
ncearc\u259? s\u259?-i \u238?ncurajeze pe cei care \u351?i-au pierdut speran\u355?
a. De va fugi cineva cu o corabie vene\u355?ian\u259?, treaba lui! Dac\u259?
vreunul, \u238?n ultimul moment, ocrotit de \u238?ntunericul nop\u355?ii, se va
strecura pe l\u226?ng\u259? ziduri \u351?i va pleca s\u259?-\u351?i caute un
ad\u259?post \u238?n ora\u351?, doar con\u351?tiin\u355?a lui \u238?l va putea
judeca. Nimeni nu-i va mai persecuta pe cei care vor dezerta. Sunt pu\u355?ini,
nemaipomenit de pu\u355?ini cei care vor fugi \u238?n ultima clip\u259?. C\u226?nd
te g\u226?nde\u351?ti c\u259? \u351?i b\u259?tr\u226?nii care abia se pot \u355?ine
pe picioare, \u351?i b\u259?ie\u355?ii de zece ani au venit pe ziduri s\u259?
moar\u259? pentru ap\u259?rarea ora\u351?ului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceasta este noaptea grecilor. Am contemplat melancolia sutelor de ani din ochii
lor negri, nem\u259?rginita triste\u355?e de pe chipurile lor chinuite. Bat
clopotele \u351?i toaca \u238?n noapte, anun\u355?\u226?nd moartea ultimei
Rome.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ce s\u259? mai scriu? Chiar \u238?n acest moment a ajuns mesajul fra\u355?ilor
Guacchardi pentru grecii Constantinopolului, \u238?nfipt \u238?ntr-o s\u259?
geat\u259? pe care au tras-o ei de pe ziduri. Este plin de gre\u351?eli,
fiindc\u259? ei nu \u351?tiu bine grece\u351?te. Nu v\u259? l\u259?sa\u355?i! au
scris ei. Dac\u259? doar de noi depinde, ora\u351?ul vostru nu va c\u259?dea
niciodat\u259? \u238?n m\u226?na turcilor!\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu-i semnat, dar mesaje asem\u259?n\u259?toare, \u238?nfipte \u238?n s\u259?
ge\u355?i, ei au trimis \u238?n toate direc\u355?iile. Ei ne consoleaz\u259?. Dar
eu \u351?tiu prea bine c\u259?, \u238?ntr-un asediu, dup\u259? ce zidurile se
pr\u259?bu\u351?esc, nimeni nu mai poate \u238?mpiedica m\u259?celul \u351?i jaful,
chiar dac\u259? asediatorii ar fi cre\u351?tini. R\u259?zboiul \u238?i orbe\u351?te
pe oameni. Be\u355?ia s\u226?ngelui \u351?i a jafului sunt be\u355?ia urii umane.
Dar to\u355?i suntem doar oameni \u351?i trebuie s\u259? pl\u259?tim cu
suferin\u355?\u259? faptul c\u259? suntem oameni. Cu inima \u238?i slujim la fel
\u351?i lui Dumnezeu. Poate c\u259? El niciodat\u259? nu aude \u351?i nu simte
via\u355?a, chiar dac\u259? via\u355?a este \u238?n El. De aceea, \u238?n
aceast\u259? noapte trebuie s\u259?-i iert\u259?m \u351?i pe du\u351?manii no\u351?
tri, fiindc\u259? ei nu \u351?tiu ce fac. Dar chiar de-i iert\u259?m, nimeni nu ne
poate opri s\u259? ne ap\u259?r\u259?m ora\u351?ul \u351?i s\u259? ucidem c\u226?t
mai mul\u355?i vr\u259?jma\u351?i de-ai no\u351?tri.\par\pard\plain\hyphpar} {
La urma urmelor, este adev\u259?rat dac\u259? afirm c\u259? nu \u351?tim ce facem.
Dar \u238?n inima mea am rostit: Cu siguran\u355?a celui care umbl\u259? dormind,
mi-am \u238?mplinit p\u226?n\u259? acum destinul. Am ales, dar alegerea mea a
depins de cuno\u351?tin\u355?ele \u351?i de dorin\u355?ele
A sosit Manuil. \u206?i voi da h\u226?rtiile pe care le-am scris. Ca secretar
\u238?n cancelaria papei am \u238?nv\u259?\u355?at s\u259? scriu foarte repede; din
p\u259?cate, numai eu sunt \u238?n stare s\u259? citesc ce-am scris. Dar, de
pierdut, parc\u259? n-a\u351? vrea s\u259? se piard\u259? \u238?nsemn\u259?rile
mele, oric\u226?t de de\u351?arte sunt cuvintele pe care le-am scris. Poate c\u259?
cineva le va deslu\u351?i c\u226?ndva mesajul. Iar Manuil este unul dintre cei ce
se vor putea salva, \u238?n aceast\u259? noapte f\u259?r\u259? de p\u259?cate;
corpul meu astral t\u226?nje\u351?te dup\u259? adev\u259?rul lui Dumnezeu. Dar
trupul p\u259?m\u226?ntesc respir\u259? \u238?nc\u259? vecin\u259?tatea Annei
Notaras. La patruzeci de ani, c\u226?nd m\u259? credeam \u238?n amurgul vie\u355?
ii. Iart\u259?-mi, dragostea mea, tot r\u259?ul pe care \u355?i l-am f\u259?cut! Te
binecuv\u226?ntez, f\u259?ptur\u259? iubit\u259?, fiindc\u259? prin tine am \u238?
nv\u259?\u355?at s\u259? m\u259? cunosc pe mine \u238?nsumi \u351?i s\u259? \u351?
tiu c\u259? nu sunt nici mai bun, nici mai r\u259?u dec\u226?t al\u355?i oameni.
Eu, cel care am crezut c\u226?ndva c\u259? sunt \u238?nger, sunt doar un om. E
destul. S\u226?ngele se va \u238?ntoarce \u238?n p\u259?m\u226?ntul din care a
izvor\u226?t.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aleoo ee Polis!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ora\u351?ul este pierdut!\par\pard\plain\hyphpar} {
Strig\u259?tul acesta va r\u259?suna peste veacuri. At\u226?t timp c\u226?t va mai
fi lumea. Peste sute de ani... De m\u259? voi na\u351?te \u238?nc\u259? o
dat\u259?, la auzul acestor vorbe, p\u259?rul din cap mi se va zburli, ochii mi se
vor m\u259?ri de spaim\u259?. Dac\u259? de nimic altceva nu-mi voi reaminti,
dac\u259? din toat\u259? \u351?tiin\u355?a mea nu va mai r\u259?m\u226?ne dec\u226?
t o pagin\u259? f\u259?r\u259? nici un semn, \u238?mi voi aminti sigur de aceste
vorbe, le voi recunoa\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Aleoo ee Polis!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar eu \u238?nc\u259? tr\u259?iesc. S\u259? \u238?n\u355?eleg c\u259? aceasta este
inten\u355?ia Creatorului? Trebuie s\u259?-mi beau p\u226?n\u259? la fund cupa
am\u259?r\u259?ciunilor, trebuie s\u259? v\u259?d cu ochii mei pr\u259?bu\u351?
indu-mi-se ora\u351?ul, risipindu-mi-se neamul. Nimic altceva nu mi-a mai r\u259?
mas dec\u226?t s\u259? scriu, \u238?n s\u226?nge ar trebui s\u259?-mi \u238?nmoi
pana, cu s\u226?nge ar trebui s\u259? desenez fiecare liter\u259?. Altfel, cine
ar \u238?n\u355?elege ceva? Doar de s\u226?nge nu duce lips\u259? ora\u351?ul,
\u238?n gropile de pe str\u259?zi s\u226?ngele s-a \u238?nchegat \u351?i \u238?n
b\u259?l\u355?i p\u259?stoase s-a adunat. Iar de-a mai r\u259?mas s\u226?nge cald,
g\u226?lg\u226?ie agoniz\u226?nd \u238?n r\u259?nile muribunzilor. Strada Mare,
Hipodromul \u351?i \u238?mprejurimile Marii Catedrale sunt pline de le\u351?uri.
At\u226?t de pline, \u238?nc\u226?t nu-i cu putin\u355?\u259? s\u259? nu calci
peste ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Este din nou noapte. Stau \u238?n casa mea ap\u259?rat\u259? \u238?mpotriva t\u226?
lharilor de un steag \u238?nfipt \u238?ntr-o lance. Mi-am astupat urechile cu
dopuri de cear\u259? ca s\u259? nu mai aud urletele femeilor \u351?i \u355?ipetele
de groaz\u259? ale copiilor viola\u355?i, r\u259?cnetele s\u259?lbatice ale
jefuitorilor care-\u351?i disput\u259? pr\u259?zile, spasmul de moarte al ora\u351?
ului meu, ne\u238?ntreruptul strig\u259?t al durerii care umple fiecare clip\u259?
a nop\u355?ii. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?mi este mintea \u238?nghe\u355?at\u259?. Scriu. Chiar dac\u259? m\u226?inile-
mi tremur\u259?. Chiar dac\u259? tot trupul meu tremur\u259?. Nu de fric\u259?. Nu
pentru mine. Pentru mine? Via\u355?a mea e mai ne\u238?nsemnat\u259? dec\u226?t
firele de nisip de pe strad\u259?; \u238?n nem\u259?surata oroare a acestei
nop\u355?i, tremur din pricina suferin\u355?ei \u351?i a durerii care
\u355?\u226?\u351?nesc \u238?n jurul meu din mii de
izvoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am v\u259?zut c\u226?nd o fat\u259?, cu privirea r\u259?t\u259?cit\u259? \u351?i cu
trupul p\u259?tat de urmele s\u226?ngelui de pe m\u226?inile celor care-au violat-
o, s-a aruncat \u238?ntr-o f\u226?nt\u226?n\u259?. Am v\u259?zut un tic\u259?los
smulg\u226?nd pruncul din bra\u355?ele unei femei \u351?i \u238?napoindu-i-l \u238?
nfipt \u238?n v\u226?rful l\u259?ncii. Am v\u259?zut cele mai mari r\u259?
ut\u259?\u355?i pe care un om le poate face \u238?mpotriva semenului s\u259?u.
A\u351?a este, am v\u259?zut destule, \u238?mi este de
ajuns.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pu\u355?in dup\u259? miezul nop\u355?ii, de-a lungul zidului, ap\u259?r\u259?
torii \u351?i-au ocupat pozi\u355?iile stabilite. Apoi au fost \u238?nchise
por\u355?ile de atac \u351?i cheile lor au fost date spre p\u259?strare
comandan\u355?ilor sectoarelor de ap\u259?rare a zidului, ca ei s\u259? le
duc\u259? \u238?mp\u259?ratului. C\u226?\u355?iva ap\u259?r\u259?tori s-au rugat,
dar cei mai mul\u355?i s-au tr\u226?ntit pe jos ca s\u259? se odihneasc\u259?
c\u226?t mai era vreme. Unii, \u238?ntr-adev\u259?r, au reu\u351?it s\u259?
doarm\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timpul acesta, unit\u259?\u355?ile u\u351?oare ale flotei turcilor s-au
apropiat de zidul maritim. Cor\u259?biile ancorate \u238?n Portul Celor Dou\u259?
Coloane au p\u259?r\u259?sit Bosforul \u351?i s-au desf\u259?\u351?urat \u238?n
fa\u355?a zidului maritim, de la Turnul de Marmur\u259? p\u226?n\u259? \u238?n
micul port Neorion \u351?i p\u226?n\u259? la lan\u355?. \u206?n felul acesta,
sultanul \u351?i-a a\u351?ezat amenin\u355?\u259?tor for\u355?ele \u238?n jurul
zidurilor ora\u351?ului. Nici un ap\u259?r\u259?tor al zidurilor nu va mai avea cum
s\u259?-\u351?i p\u259?r\u259?seasc\u259? locul pentru a veni \u238?n ajutor
p\u259?r\u355?ii de zid mai amenin\u355?ate, \u238?n fiecare loc, turcii au primit
porunc\u259? s\u259? atace de-adev\u259?ratelea; nu mai poate fi nicidecum vorba
doar de atacuri \u238?n\u351?el\u259?toare, menite s\u259?-i \u355?in\u259? \u238?
ncorda\u355?i pe ap\u259?r\u259?tori. De aceea, cor\u259?biile au fost echipate cu
sc\u259?ri de asalt \u351?i pun\u355?i de cobor\u226?re, iar catargele au fost
pline de arca\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Celui care va reu\u351?i s\u259? ajung\u259? primul pe zid, sultanul i-a promis o
coad\u259? de cal \u351?i func\u355?ia de guvernator al unei provincii. A mai
promis de asemenea moarte tuturor acelora care vor \u351?ov\u259?i sau vor fugi din
fa\u355?a du\u351?manului. De aceea, ceau\u351?ii lui au fost a\u351?eza\u355?i
\u238?n spatele primelor grupuri de asediatori.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu trei ore mai \u238?nainte de zori, au b\u259?tut tobele \u351?i au sunat
trompetele. Cu un zgomot imens care a umplut noaptea, r\u259?cnind ca s\u259?
prind\u259? curaj, ba\u351?buzucii s-au n\u259?pustit \u238?n fa\u355?a
zidurilor, \u238?n timp ce tobe, tr\u226?mbi\u355?e \u351?i fluiere \u238?i m\u226?
nau din spate. Sp\u259?rtura, pe care noi o ap\u259?ram \u238?n dreptul Por\u355?ii
Sf\u226?ntului Roman, era ceva mai larg\u259? de o mie de pa\u351?i. Mai \u238?
nt\u226?i, sultanul a lansat trupele sale de rezerv\u259?, alc\u259?tuite din
p\u259?stori \u351?i din nomazi care, r\u259?spunz\u226?nd chem\u259?rii la r\u259?
zboiul sf\u226?nt al Islamului, au sosit din toat\u259? Asia, echipa\u355?i cu
l\u259?nci sau s\u259?bii \u351?i cu scuturi de lemn.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar \u238?n timp ce primul val de atac se apropia de ziduri, tunurile turcilor au
deschis focul \u351?i s\u259?ge\u355?ile au zburat ca o ploaie deasupra capetelor
noastre. Apoi, sute de sc\u259?ri au fost \u238?n\u259?l\u355?ate deodat\u259?
\u238?n fa\u355?a zidurilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Strig\u226?nd numele lui Allah, rug\u226?ndu-se \u351?i implor\u226?ndu-l s\u259?-i
ajute, url\u226?nd ca s\u259?-\u351?i acopere teama, primii o mie de b\u259?
rba\u355?i au ajuns \u238?n fa\u355?a zidurilor. Dar sc\u259?rile le-au fost
r\u259?sturnate, focul grecesc a plouat deasupra lor. Cei care erau l\u226?ng\u259?
ziduri au fost uci\u351?i de s\u259?ge\u355?ile arca\u351?ilor. Iar pe cei care au
sc\u259?pat de s\u259?ge\u355?i i-a dobor\u226?t smoala clocotit\u259? \u351?i
plumbul topit le-a c\u259?zut pe cre\u351?tete. Zgomotele \u351?i urletele au fost
at\u226?t de \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare, \u238?nc\u226?t \u238?n
scurt\u259? vreme mi-au asurzit urechile. Turcii au atacat simultan de-a lungul
\u238?ntregului zid al ora\u351?ului. At\u226?t \u238?n port, c\u226?t \u351?i pe
mare, tunurile au bubuit arunc\u226?ndu-\u351?i ghiulelele. Ar\u351?i, r\u259?cnind
de durere, mul\u355?i dintre asediatorii cei dint\u226?i au\~ \u238?ncercat s\u259?
se \u238?ntoarc\u259?, dar din tran\u351?ee au ie\u351?it ceau\u351?ii \u351?i i-au
lovit cu iataganele \u238?n cap sau i-au c\u259?s\u259?pit cu hangerele, apoi le-au
\u238?mpins le\u351?urile \u238?n gropile tran\u351?eelor, ca s\u259? le umple.
A\u351?a se face c\u259?, \u238?n scurt\u259? vreme, au \u238?ngr\u259?m\u259?dit
trupurile lor p\u226?n\u259? la jum\u259?tate din \u238?n\u259?l\u355?imea
zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? trupele neregulate de rezerv\u259?, sultanul a trimis la atac trupele
cre\u351?tine ale alia\u355?ilor s\u259?i \u351?i renega\u355?ii veni\u355?i din
toat\u259? lumea, care se angajaser\u259? ca mercenari, \u238?nsufle\u355?i\u355?i
de patima jafului ce urma s\u259? se petreac\u259? dup\u259? ce ora\u351?ul va fi
fost cucerit. Luptau p\u226?n\u259? la ultima suflare \u351?i mul\u355?i dintre ei,
\u238?nainte de a-\u351?i da sufletul, au izbutit s\u259? escaladeze zidul. Era
\u238?ngrozitor s\u259?-i auzi cum invocau ajutorul lui Hristos \u351?i al Sfintei
Fecioare \u238?n toate limbile Europei, cot la cot cu turcii care cereau ajutorul
lui Allah \u351?i al Profetului. De multe ori am \u238?nt\u226?lnit pentru o
clip\u259? privirea \u238?ngrozit\u259? \u351?i fa\u355?a congestionat\u259? a
unuia sau a altuia, \u238?nainte de a se pr\u259?bu\u351?i \u238?n gol de pe
zid.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu toate c\u259? erau ap\u259?ra\u355?i de armuri solide, mul\u355?i genovezi au
c\u259?zut mor\u355?i sau r\u259?ni\u355?i din cauza ghiulelelor mici de plumb pe
care turcii continuau s\u259? le trag\u259?, f\u259?r\u259? s\u259? fie
nelini\u351?ti\u355?i c\u259? ele i-ar putea lovi \u351?i pe o\u351?tenii
Dup\u259? o or\u259?, sultanul le-a \u238?ng\u259?duit supravie\u355?uitorilor
s\u259? se retrag\u259? din lupt\u259?, apoi tunurile mari au lovit cu furie \u351?
i proiectilele lor enorme din piatr\u259? au spart b\u226?rnele \u351?i butoaiele
cu p\u259?m\u226?nt din fortifica\u355?ii. Nici nu apucase s\u259? se a\u351?eze
praful \u351?i s\u259? se risipeasc\u259? fumul, c\u226?nd turcii din Anatolia au
pornit la asalt. \par\pard\plain\hyphpar} {
Erau b\u259?rba\u355?i iu\u355?i \u351?i s\u259?lbatici, r\u226?deau ferici\u355?
i \u351?i se ajutau unul pe altul c\u226?nd se c\u259?\u355?\u259?rau pe zid. Nu
aveau nevoie de \u238?ndemnurile ceau\u351?ilor, fiindc\u259? ei erau turci
adev\u259?ra\u355?i, aveau r\u259?zboiul \u238?n s\u226?nge. Nu erau obi\u351?
nui\u355?i s\u259? cear\u259? nim\u259?nui \u238?ndurare \u351?i mureau cu numele
lui Allah pe buze. \u350?tiau ei prea bine c\u259? cei zece mii de \u238?ngeri ai
Islamului zburau deasupra capetelor lor, gata oric\u226?nd s\u259?-i apuce de
p\u259?r ca s\u259?-i duc\u259? direct \u238?n Paradis.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au atacat \u238?n valuri de c\u226?te o mie de b\u259?rba\u355?i, url\u226?nd
\u351?i \u238?njur\u226?ndu-i pe cre\u351?tini. At\u226?t de spurcate \u238?
njur\u259?turi eu nu am mai auzit p\u226?n\u259? acum, \u351?i nici nu m\u259?
\u238?ncumet s\u259? le a\u351?tern pe h\u226?rtie. Dar ap\u259?rarea le-a \u355?
inut piept. Golurile create \u238?n r\u226?ndurile noastre \u238?ns\u259? s-au
m\u259?rit. Giustiniani era peste tot \u351?i alerga de la un grup de ap\u259?
r\u259?tori la altul, \u238?ncuraj\u226?nd oamenii \u351?i spintec\u226?ndu-i pe
turci cu o frenezie ame\u355?itoare. C\u226?nd ap\u259?rea el, atacul turcilor nu
mai avea aceea\u351?i vigoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd s-a cr\u259?pat de ziu\u259?, au \u238?nceput s\u259? bat\u259? \u238?n
retragere turcii din Anatolia. Sim\u355?eam dureri peste tot. Bra\u355?ul \u238?mi
era aproape amor\u355?it \u351?i trebuia s\u259? fac un efort extraordinar pentru a
ridica spada \u351?i a lovi \u238?n continuare. Mul\u355?i genovezi erau la limita
puterilor \u351?i aveau nevoie de ap\u259?. Dar c\u226?nd turcii au \u238?nceput
s\u259? se retrag\u259?, ni s-a \u238?mprosp\u259?tat din nou speran\u355?a, iar
unii au strigat victorios c\u259? noi am \u238?nvins.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar firul de a\u355?\u259? alb\u259? a putut fi din nou deosebit de firul de
a\u355?\u259? neagr\u259?, pentru c\u259? era din nou ziu\u259?, \u351?i am v\u259?
zut dincolo de \u351?an\u355? \u238?naltele bonete albe de fetru ale ienicerilor.
Ienicerii, \u238?n forma\u355?ii de c\u226?te o mie de oameni, a\u351?teptau
semnalul de atac. \u206?n fruntea lor se afla \u238?nsu\u351?i sultanul Mehmet cu
buzduganul de fier \u238?n m\u226?n\u259?. Imediat au tras tunurile noastre mici
c\u226?teva salve. Doar c\u226?\u355?iva ieniceri din apropierea sultanului au
c\u259?zut, iar lui Mehmet nu i s-a \u238?nt\u226?mplat nimic. Din r\u226?ndul
urm\u259?tor al\u355?i ieniceri au ocupat locul celor c\u259?zu\u355?i, m\u226?ndri
de a fi \u238?n prima linie de atac. Iar ceau\u351?ii \u238?mbr\u259?ca\u355?i
\u238?n verde au venit degrab\u259? \u351?i l-au \u238?nconjurat pe sultan, pentru
a-i ap\u259?ra via\u355?a cu trupurile lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Profit\u226?nd de aceast\u259? scurt\u259? perioad\u259? de lini\u351?te,
femeile \u351?i b\u259?tr\u226?nii de pe zidul cel mare au cobor\u226?t cu fr\u226?
nghiile co\u351?uri \u238?n care erau ciuture cu ap\u259? amestecat\u259? cu vin
\u351?i ne-au strigat vorbe de \u238?ncurajare.\par\pard\plain\hyphpar} {
Eu nu pot povesti dec\u226?t ceea ce am v\u259?zut cu ochii mei \u238?ntr-un
spa\u355?iu destul de limitat. Un altul ar putea s\u259? povesteasc\u259? lucruri
diferite. Omul are o capacitate m\u259?rginit\u259? de observa\u355?ie, mai mult,
sim\u355?urile noastre, nefiind perfecte, ne pot deseori \u238?n\u351?ela. Dar
fiind eu tot timpul \u238?n apropierea lui Giustiniani, cred c\u259? am observat
destul de multe, fiindc\u259? cele mai importante lupte s-au purtat \u238?n
apropierea Por\u355?ii Sf\u226?ntului Roman.\par\pard\plain\hyphpar} {
Abia am avut timp s\u259? m\u259? arunc la p\u259?m\u226?nt, c\u226?nd toate
tunurile turcilor au \u238?nceput s\u259? loveasc\u259? cu o furie turbat\u259?.
B\u259?tea v\u226?ntul destul de tare \u351?i norii de fum \u351?i de praf s-au
risipit \u238?ndat\u259? dup\u259? ce tunurile \u351?i-au \u238?ntrerupt focurile.
Atunci l-am v\u259?zut pe Giustiniani, care st\u259?tea \u238?ncovoiat pe p\u259?
m\u226?nt. Plato\u351?a \u238?i fusese str\u259?puns\u259? piezi\u351?, pe la
spate, de un proiectil din plumb tras de o culevrin\u259?. Gaura avea m\u259?rimea
unui pumn. Chipul lui era cenu\u351?iu ca plumbul, de parc\u259? via\u355?a se
dep\u259?rtase de el. Cu o zi \u238?nainte \u238?\u351?i vopsise barba,
\u238?\u351?i aranjase p\u259?rul \u351?i clocotea de via\u355?\u259?, acum avea
chipul unui b\u259?tr\u226?n obosit. Scuipa s\u226?nge din gur\u259?. Prin locurile
de \u238?mbinare ale armurii, s\u226?ngele i se scurgea spre
genunchi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Uite c\u259? ceea ce li se \u238?nt\u226?mpl\u259? doar altora mi se \u238?
nt\u226?mpl\u259? acum \u351?i mie! a rostit el. De la rana aceasta mi se va trage
moartea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cei mai apropia\u355?i dintre ofi\u355?erii lui au sosit \u238?n grab\u259? ca
s\u259?-l duc\u259? la ad\u259?post mai \u238?nainte de a observa toat\u259? lumea
c\u259? Giustiniani este r\u259?nit. To\u355?i se uitau cu ur\u259? \u238?mprejurul
\u8213? A fost lovit pe la spate, a spus unul dintre ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Doi dintre ei m-au apucat brusc de bra\u355?e \u351?i mi-au cercetat m\u226?inile
ca s\u259? vad\u259? de nu cumva pe degetele mele sunt urme de pulbere. Apoi s-au
dus la cel mai apropiat tunar, care era grec, \u351?i au \u238?nceput s\u259?-l
izbeasc\u259? cu pumnii p\u226?n\u259? l-au tr\u226?ntit la p\u259?m\u226?nt, apoi
l-au lovit cu picioarele. To\u355?i au \u238?nceput s\u259? priveasc\u259? spre
zidul cel mare \u351?i s\u259? amenin\u355?e cu pumnii.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd Giustiniani a v\u259?zut c\u259? oamenii lui alergau ca turba\u355?ii
s\u259?-i maltrateze pe suspec\u355?i, i-a oprit \u351?i le-a spus cu voce sl\u259?
bit\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru numele lui Hristos! Fra\u355?ilor, nu \u238?ncepe\u355?i acum
s\u259? v\u259? bate\u355?i \u238?ntre voi! Nu are nici o importan\u355?\u259? din
ce parte s-a tras. Nu-mi aduc bine aminte, dar poate c\u259?, \u238?n acel moment,
eram cu fa\u355?a spre zid. \u350?tiu c\u259? m\u259? g\u226?ndisem s\u259? beau
ni\u351?te ap\u259?. Dar asta n-are nici o importan\u355?\u259?. Mai bine a\u355?i
c\u259?uta un chirurg, s\u259? vad\u259? dac\u259? se mai poate face
ceva.\par\pard\plain\hyphpar} {
Atunci oamenii lui Giustiniani au \u238?nceput s\u259? strige, la \u238?ntrecere,
dup\u259? un chirurg, dar, de pe zidul cel mare, grecii au strigat c\u259? nimeni
nu poate ajunge p\u226?n\u259? la Giustiniani, fiindc\u259? poarta militar\u259? de
atac era \u238?nchis\u259?. Un b\u259?rbat curajos ar fi putut totu\u351?i
s\u259?-\u351?i dea drumul jos de pe zid pe partea lui n\u259?ruit\u259?, dar era
de \u238?n\u355?eles c\u259? nici unul dintre medicii greci nu dorea s\u259?
fac\u259? acest gest, nici chiar pentru Giustiniani, fiindc\u259? ienicerii, \u238?
n huruitul \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?tor al muzicii lor de r\u259?zboi,
p\u259?str\u226?ndu-\u351?i r\u226?ndurile \u351?i f\u259?r\u259? s\u259?-l mai
invoce pe Allah, porniser\u259? deja la atac. Nu r\u259?cneau ca ba\u351?buzucii
sau ca anatolienii \u351?i nici nu se \u238?ntreceau \u238?ntre ei care s\u259?
ajung\u259? primul la zid. Iar \u238?n unele locuri, unde gr\u259?mezile de
le\u351?uri erau \u238?nalte, nici nu au avut nevoie de sc\u259?ri de asalt s\u259?
escaladeze palisada. Atacul lor a fost at\u226?t de rapid, de violent \u351?i de
lini\u351?tit, \u238?nc\u226?t doar c\u226?\u355?iva dintre ap\u259?r\u259?torii
no\u351?tri au apucat s\u259? bea o gur\u259? de ap\u259?, de\u351?i to\u355?i eram
at\u226?t de \u238?nseta\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?nfruntarea cu ienicerii nu a fost un joc de-a masacrul, ci o lupt\u259?
adev\u259?rat\u259?. Ienicerii purtau plato\u351?e solzoase \u351?i c\u259?
m\u259?\u351?i de zale, iar din s\u259?biile lor ie\u351?eau fulgere c\u226?nd
loveau. Genovezii lui Giustiniani \u351?i grecii trimi\u351?i \u238?n sprijin de
c\u259?tre \u238?mp\u259?rat au luptat cot la cot, uni\u355?i, pentru a rezista
asaltului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar \u238?mp\u259?ratul, care a ap\u259?rut pe zidul cel mare c\u259?lare, ca
s\u259? urm\u259?reasc\u259? lupta, avea fa\u355?a str\u259?lucitoare \u351?i a
strigat \u238?ncurajator c\u259?tre noi:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Rezista\u355?i! Rezista\u355?i \u238?nc\u259? o dat\u259? \u351?i victoria
va fi a noastr\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
M\u259? \u238?ndoiesc c\u259? ar mai fi avut el chef s\u259? strige dac\u259? ar fi
fost l\u226?ng\u259? noi \u351?i \u351?i-ar fi sim\u355?it m\u226?inile \u351?i
picioarele grele ca plumbul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Str\u226?ng\u226?ndu-\u351?i capul \u238?ntre m\u226?ini, str\u226?ng\u226?nd din
din\u355?i de durere \u351?i scuip\u226?nd s\u226?nge, Giustiniani i-a strigat
\u238?mp\u259?ratului s\u259?-i arunce cheia de la poarta militar\u259? de asalt,
ca s\u259? poat\u259? ajunge \u238?n ora\u351?. Iar \u238?mp\u259?ratul Constantin
i-a r\u259?spuns c\u259?, f\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, rana lui nu este chiar
at\u226?t de grav\u259?, a\u351?a c\u259? n-are rost s\u259?-\u351?i p\u259?r\u259?
seasc\u259? oamenii din cauza unei dureri trec\u259?toare.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Iar Giustiniani a r\u259?cnit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Grec sperjur al Satanei! Adic\u259? \u351?tii tu mai bine dec\u226?t mine
c\u226?t de grav am fost r\u259?nit? Arunc\u259? imediat cheia, c\u259? de nu vin
la tine \u351?i cu m\u226?na mea te omor!\par\pard\plain\hyphpar} {
Auzindu-i r\u259?cnetul, oamenii lui au izbucnit \u238?n r\u226?s \u238?n timp ce
luptau. Dup\u259? c\u226?teva clipe de ezitare, \u238?mp\u259?ratul s-a \u238?
nmuiat \u351?i a l\u259?sat cheia s\u259? cad\u259? la picioarele zidului cel mare.
Giustiniani a cules-o de pe jos \u351?i le-a ar\u259?tat-o oamenilor care luptau la
c\u226?\u355?iva pa\u351?i de el. Se ap\u259?rau \u238?mpotriva unei namile de
ienicer \u238?mpl\u259?to\u351?at cu armur\u259? de fier, care \u238?nv\u226?rtea
cu am\u226?ndou\u259? m\u226?inile o sabie uria\u351?\u259?. A fost o lupt\u259?
cr\u226?ncen\u259?. Doar t\u259?indu-l bucat\u259? cu bucat\u259? au reu\u351?it
genovezii s\u259?-l omoare.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timp ce primul val de ieniceri se retr\u259?gea ca s\u259?-\u351?i
trag\u259? pu\u355?in sufletul, un alt val de o mie de ieniceri odihni\u355?i s-a
av\u226?ntat spre palisada. Giustiniani m-a strigat \u351?i a
\u8213? Ia-m\u259? de bra\u355? \u351?i ajut\u259?-m\u259?! Un comandant adev\u259?
rat lupt\u259? p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259?, dar nu mai mult.
\u206?mpreun\u259? cu adjunctul s\u259?u genovez, am putut s\u259?-l ridic \u238?n
picioare \u351?i, sprijinindu-l noi de o parte \u351?i de alta, am reu\u351?it
s\u259? trecem de poart\u259?; \u238?mp\u259?ratul, \u238?nso\u355?it de sfetnicii
lui, s-a apropiat de noi. Nu purta armur\u259?, fiindc\u259? voia s\u259? se
mi\u351?te mai u\u351?or \u351?i s\u259? urm\u259?reasc\u259? luptele care se
d\u259?deau \u238?n diferitele p\u259?r\u355?i ale ora\u351?ului. Peste c\u259?
ma\u351?a de purpur\u259? purta un sacos de m\u259?tase verde, brodat cu fir de
aur. \u206?mp\u259?ratul l-a conjurat \u238?nc\u259? o dat\u259? pe Giustiniani
s\u259? continue lupta, dar genovezul nu a spus nimic, nici m\u259?car nu s-a uitat
la el. Suferea cumplit la fiecare pas pe care-l f\u259?cea.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Dup\u259? ce \u238?mp\u259?ratul s-a \u238?ntors pe zidul cel mare s\u259?
priveasc\u259? lupta \u351?i s\u259?-i \u238?ncurajeze pe greci, noi am reu\u351?it
s\u259?-i scoatem lui Giustiniani armura. C\u226?nd am pus-o pe p\u259?m\u226?nt,
s\u226?ngele din ea a clipocit ca apa dintr-un butoi.\par\pard\plain\hyphpar} {
Giustiniani i-a spus adjunctului s\u259?u:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu uita c\u259? eu r\u259?spund de oamenii mei!\par\pard\plain\hyphpar} {
B\u259?rbatul i-a f\u259?cut semn c\u259? a \u238?n\u355?eles \u351?i s-a \u238?
ntors la lupt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Era deja diminea\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Giustiniani! i-am spus eu. \u206?\u355?i mul\u355?umesc pentru prietenia pe
care mi-ai ar\u259?tat-o. Dar acum trebuie s\u259? m\u259? \u238?ntorc la
lupt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a agitat bra\u355?ele \u351?i, crisp\u226?ndu-\u351?i fa\u355?a de durere,
mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare diavolul te \u238?ndeamn\u259? s\u259? spui astfel de nerozii? B\u259?
t\u259?lia este pierdut\u259?. O \u351?tii la fel de bine ca \u351?i mine. Cum ar
putea s\u259? reziste o mie de b\u259?rba\u355?i epuiza\u355?i \u238?mpotriva
atacului purtat de dou\u259?sprezece mii de ieniceri cu armuri de fier \u351?i cu
g\u226?ndul la jefuirea unui ora\u351? at\u226?t de bogat? Eu \u355?i-am p\u259?
strat un loc pe corabia mea. L-ai meritat.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a prins capul \u238?ntre m\u226?ini \u351?i a respirat greu, apoi mi-a
\u8213? Pentru numele lui Hristos! Urc\u259? pe zidul cel mare \u351?i, dup\u259?
aceea, vino s\u259?-mi poveste\u351?ti ce se mai \u238?nt\u226?
mpl\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?n\u355?eles c\u259? voia s\u259? m\u259? dep\u259?rteze, fiindc\u259? prin
poarta deschis\u259? \u238?ncepuser\u259? s\u259? apar\u259? genovezi \u238?n
armuri, plini de s\u226?nge, care s-au a\u351?ezat apoi \u238?mprejurul lui. Am
urcat pe zid \u351?i l-am v\u259?zut pe sultanul Mehmet \u238?n lumina clar\u259? a
dimine\u355?ii. Era l\u226?ng\u259? marginea \u351?an\u355?ului de ap\u259?rare, cu
buzduganul ridicat, \u238?ncuraj\u226?nd ienicerii care se preg\u259?teau de
De-a lungul sectorului nostru, luptele se duceau doar pe meterezul zidului
exterior. Genovezii se apropiau unii de al\u355?ii form\u226?nd grupuri mici \u351?
i unul c\u226?te unul alergau \u351?i ie\u351?eau prin poarta militar\u259? care
era \u238?nc\u259? deschis\u259?. P\u259?r\u259?seau c\u226?mpul de lupt\u259?
l\u259?s\u226?ndu-i doar pe greci s\u259? se \u238?mpotriveasc\u259? ienicerilor.
Am \u238?n\u355?eles c\u259? totul era pierdut. Tobele turcilor b\u259?teau
mar\u351?ul funebru al ora\u351?ului. \par\pard\plain\hyphpar} {
Cineva de l\u226?ng\u259? mine ar\u259?ta cu m\u226?na spre creasta zidului
Blahernelor. \u354?ipetele femeilor \u351?i al copiilor care-\u351?i pl\u226?ngeau
amarul s-au curmat deodat\u259?. Toat\u259? lumea a amu\u355?it, nim\u259?nui nu-i
venea s\u259? cread\u259?. Dar era adev\u259?rat, \u238?n v\u226?rful celor
dou\u259? turnuri intacte de la Kerkoporta fluturau drapelele s\u226?ngerii cu
semilun\u259? argintie.\par\pard\plain\hyphpar} {
O \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare priveli\u351?te de neuitat. Ca \u351?i cum
toat\u259? lumea din ora\u351? ar fi v\u259?zut-o \u238?n aceea\u351?i clip\u259?,
de peste tot s-a \u238?n\u259?l\u355?at strig\u259?tul: Aleoo ee Polis! Dar s-a
pierdut \u238?ndat\u259? \u238?n r\u259?getele victorioase ale celor dou\u259? sute
de mii de asediatori. Nu puteam s\u259? \u238?n\u355?eleg. Cum a fost posibil ca
partea neatins\u259? a zidului s\u259? cad\u259? prima \u238?n m\u226?inile
turcilor? Doar zidul exterior la Kerkoporta era practic de ne\u238?
nvins!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n orice caz, era clar c\u259? semiluna sultanului f\u226?lf\u226?ia \u238?n
v\u226?nt pe turnurile de la Kerkoporta. \u350?i c\u259?, \u238?n acela\u351?i
timp, grecii erau m\u259?tura\u355?i de ieniceri, iar ultimii genovezi traversau
gr\u259?bi\u355?i parateichionul pentru a ie\u351?i prin poarta de asalt. Iar
turcii au \u238?nceput s\u259? se ca\u355?\u259?re ca pisicile pe zidul cel mare,
ag\u259?\u355?\u226?ndu-se de numeroasele lui cr\u259?p\u259?turi, pentru c\u259?,
de fapt, zidul era \u238?n multe locuri \u351?ubrezit. Femeile \u351?i copiii au
\u238?nceput s\u259? arunce \u238?n capul c\u259?\u355?\u259?r\u259?torilor cu
bolovanii \u351?i pietrele ce se aflau pe zid. Altceva nu se mai putea face,
fiindc\u259? focul grecesc se ispr\u259?vise de mult.\par\pard\plain\hyphpar} {
Toate aceste lucruri s-au petrecut \u238?ntr-un timp mult mai scurt dec\u226?t pot
eu s\u259? povestesc. Am strigat spre \u238?mp\u259?rat c\u226?t am putut de tare
c\u259? este timpul s\u259? se treac\u259? la un contraatac, dar nu s-a \u238?
nt\u226?mplat nimic. Am cobor\u226?t \u238?n grab\u259? de pe zid ca s\u259? ajung
la Giustiniani. \u206?n jurul meu erau zgomotele infernului, dar \u238?n urechile
mele se \u238?nv\u226?rtea doar un \u355?ip\u259?t: Aleoo ee Polis! Ca un \u355?
ip\u259?t de durere al p\u259?m\u226?ntului, iar zidul se cl\u259?tina sub
picioarele mele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Genovezii \u238?l ajutaser\u259? pe Giustiniani s\u259? urce pe marele lui cal de
r\u259?zboi \u351?i se grupaser\u259? \u238?n jurul lui cu s\u259?biile \u238?n
m\u226?n\u259? ca s\u259?-l apere. C\u226?nd sosiser\u259? \u238?n Constantinopol,
fuseser\u259? patru sute de genovezi \u238?n armur\u259? \u351?i trei sute de
tr\u259?g\u259?tori. Acum erau doar o sut\u259?. \u206?n inima mea, nu-l puteam
\u238?nvinui pe Giustiniani c\u259? a vrut s\u259?-i
salveze.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Drum bun! i-am strigat eu. C\u226?nd \u355?i se va vindeca rana, nu uita
s\u259? iei insula Lemnos de la catalani! Tu ai meritat-o de o mie de
ori.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar dup\u259? fa\u355?a lui cenu\u351?ie ca plumbul \u351?i dup\u259? privirea
stins\u259? a ochilor lui tulburi, am \u238?n\u355?eles c\u259? genovezii conduceau
spre port un muribund. N-a reu\u351?it s\u259?-\u351?i ridice capul ca s\u259?-mi
r\u259?spund\u259?. Genovezii s-au pus de o parte \u351?i de alta a calului, ca nu
cumva s\u259? se pr\u259?bu\u351?easc\u259? din \u351?a. Nici nu au ajuns ei la
col\u355?ul str\u259?zii, c\u226?nd au \u238?nceput s\u259? sar\u259? grecii de pe
ziduri arunc\u226?ndu-\u351?i armele la p\u259?m\u226?nt \u351?i lu\u226?nd-o la
goan\u259? s\u259? se ascund\u259? undeva; \u238?mp\u259?ratul nu a mai putut
s\u259?-i \u238?mpiedice.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? plecarea lui Giustiniani, adjunctul lui a mai r\u259?mas pu\u355?in ca
s\u259? p\u259?zeasc\u259? poarta militar\u259? de atac, ca nu cumva garda \u238?
mp\u259?ratului s-o \u238?nchid\u259?, p\u226?n\u259? ce au reu\u351?it s\u259?
ajung\u259? \u238?nc\u259? patruzeci de genovezi \u238?n ora\u351?. Era un b\u259?
rbat ur\u226?t, cu o fa\u355?\u259? de vier. Scuip\u226?nd cu sc\u226?rb\u259?
\u238?naintea mea, a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? ajungi \u238?n infern, grec blestemat!\par\pard\plain\hyphpar} {
Atunci a ap\u259?rut \u238?n dreptul por\u355?ii \u351?i primul ienicer cu
iataganul \u238?n m\u226?ini \u351?i noi am reu\u351?it s\u259? \u238?mpingem
poarta cu putere \u351?i s-o \u238?ncuiem.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am citit \u238?n ochii b\u259?rbatului cu fa\u355?\u259? de vier c\u259? tare ar fi
avut chef s\u259? \u238?nfig\u259? sabia \u238?n mine, fiindc\u259? eram grec. Dar
p\u226?n\u259? la urm\u259? a renun\u355?at \u351?i, v\u226?r\u226?ndu-\u351?i
sabia \u238?n teac\u259?, a pornit \u238?n mar\u351? spre port, \u238?mpreun\u259?
cu genovezii lui. Ar fi fost dezonorant pentru ei s\u259? alerge, chiar dac\u259?
strada era plin\u259? de oameni care fugeau dispera\u355?i.\par\pard\plain\hyphpar}
{
St\u259?team \u238?n dreptul por\u355?ii militare de atac a\u351?tept\u226?nd
semnalul tr\u226?mbi\u355?ei care s\u259? anun\u355?e contraatacul, c\u226?nd,
deodat\u259?, am v\u259?zut c\u259? al\u259?turi de mine era acela pe care l-am
\u238?nt\u226?lnit mai \u238?nt\u226?i \u238?n timpul cutremurului \u238?n Ungaria,
apoi la Varna, \u238?n apropierea trupului cardinalului Cesarini. Era \u238?
ntunecat \u351?i grav, de aceea\u351?i statur\u259? cu mine. Avea chipul meu, ochii
mei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ne vedem a\u351?adar din nou, aici, \u238?n fata Por\u355?ii Sf\u226?ntului
Roman. Vezi bine c\u259? nu te-am \u238?n\u351?elat ca negustorul din
Samara.\par\pard\plain\hyphpar} {
A z\u226?mbit glacial \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu nu \u238?nt\u226?rzii niciodat\u259? la \u238?nt\u226?lniri, Ioannis
Anghelos!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nici nu \u351?tiam atunci despre ce poart\u259? mi-ai vorbit, i-am spus eu.
Dar aici m-a condus destinul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pe zidul cel mare, mai sus de noi, alergau ienicerii. Primele raze ale soarelui
le \u238?nro\u351?ise bonetele albe de pe cap. Ro\u351?ii le erau \u351?i s\u259?
biile de s\u226?ngele ultimilor ap\u259?r\u259?tori, pe care-i aruncau de pe
ziduri, ne\u355?in\u226?nd seama c\u259? printre ace\u351?tia din urm\u259?, cei
mai mul\u355?i erau b\u259?tr\u226?ni, copii \u351?i femei. Aproape de noi, \u238?
mp\u259?ratul Constantin, strig\u226?nd \u351?i agit\u226?ndu-se, \u238?ncerca
s\u259? adune oamenii pentru contraatac. Dar din grupul care-l \u238?nso\u355?ea,
de fiecare dat\u259? c\u226?nd el nu era atent, c\u226?\u355?iva o luau la
goan\u259?, a\u351?a c\u259?, \u238?n scurt timp, au r\u259?mas doar o m\u226?
n\u259? de oameni. C\u226?nd a \u238?n\u355?eles ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?,
\u351?i-a acoperit fa\u355?a cu m\u226?inile \u351?i le-a strigat ultimilor \u238?
nso\u355?itori care fugeau \u238?nsp\u259?im\u226?nta\u355?
i:\par\pard\plain\hyphpar} {
\~\u8213?Exist\u259? printre voi vreunul care s\u259?-mi reteze capul?
\u206?ngerul Mor\u355?ii mi-a f\u259?cut cu ochiul \u351?i a z\u226?
mbit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? cum vezi, a spus el, al\u355?ii au mai mare nevoie de
Str\u259?inul acela \u238?ntunecat, care-mi purta chipul, s-a apropiat \u238?ncet
de \u238?mp\u259?rat \u351?i l-a oprit ca s\u259?-i vorbeasc\u259?; \u238?mp\u259?
ratul a cobor\u226?t de pe spinarea calului s\u259?u, \u351?i-a scos de la g\u226?t
lan\u355?ul de aur, a aruncat de pe el sacosul brodat cu fir de aur, \u351?i-a pus
pe cap o casc\u259?, a luat \u238?n m\u226?ini un scut \u351?i a urcat pe zid
\u238?ndrept\u226?ndu-se spre ienicerii care f\u259?ceau pr\u259?p\u259?d. Unii
demnitari, uni\u355?i cu el p\u226?n\u259? la moarte, \u351?i c\u226?\u355?iva
dintre oamenii lui apropia\u355?i l-au \u238?nso\u355?it. Urm\u226?ndu-le exemplul,
li s-a mai al\u259?turat \u351?i o parte dintre cei care fugeau pe strad\u259?. Am
fost doar o sut\u259? de b\u259?rba\u355?i \u238?mpotriva ienicerilor care-\u351?
i \u238?nfipseser\u259? drapelul pe ziduri \u351?i \u238?ncepeau s\u259? se
desf\u259?\u351?oare spre ora\u351?. A \u238?nceput o lupt\u259? furioas\u259?,
apoi m-am cl\u259?tinat \u351?i am c\u259?zut \u351?i nu am mai avut nici o
putere \u238?n m\u226?ini ca s\u259? \u355?in sabia. Am primit o lovitur\u259?
puternic\u259? \u238?n um\u259?r, apoi \u238?n cap, nu am mai v\u259?zut nimic
\u351?i mi-am pierdut cuno\u351?tin\u355?a.\par\pard\plain\hyphpar} {
Soarele era \u238?n \u238?naltul cerului c\u226?nd mi-am venit \u238?n fire. Mai
\u238?nt\u226?i nu am \u238?n\u355?eles unde m\u259? aflam. Apoi am reu\u351?it
s\u259? \u238?ndep\u259?rtez de pe mine un trup care nu se r\u259?cise \u238?
nc\u259?. M-am ridicat \u351?i am constatat c\u259? mai sunt \u238?n
via\u355?\u259?, f\u259?r\u259? s\u259? am r\u259?ni prea grave, dar \u238?n urechi
\u238?mi r\u259?sunau mii de clopote. Se auzeau glasurile turcilor r\u259?ni\u355?i
care cereau ap\u259?. Dar nu era nimeni s\u259?-i aud\u259?. De pe ziduri
cobor\u226?ser\u259? to\u355?i cuceritorii \u351?i porniser\u259? s\u259?
jefuiasc\u259? ora\u351?ul.\par\pard\plain\hyphpar} {
St\u259?team a\u351?ezat pe jos \u351?i soarele \u238?mi ardea ochii, c\u226?nd,
deodat\u259?, \u238?n fa\u355?a mea au ap\u259?rut doi ceau\u351?i, care se ocupau
cu desc\u259?p\u259?\u355?\u226?narea celor grav r\u259?ni\u355?i. I-am implorat
\u238?n turce\u351?te s\u259?-mi taie \u351?i mie capul, dar unul dintre ei mi-a
recunoscut chipul \u351?i s-a aplecat cu respect \u238?n fa\u355?a mea, ating\u226?
ndu-\u351?i fruntea cu m\u226?na. Poate c\u259? m\u259? v\u259?zuse \u238?n cei
\u351?apte ani c\u226?nd am f\u259?cut parte at\u226?t din suita sultanului Murad,
c\u226?t \u351?i din cea a sultanului Mehmet.\par\pard\plain\hyphpar} {
El a adus ap\u259? \u351?i mi-a sp\u259?lat r\u259?nile, mi-a scos de pe cap
casca \u351?i m-a eliberat din c\u259?ma\u351?a de zale, a dezbr\u259?cat un
cadavru \u351?i a pus pe mine c\u259?ma\u351?a lui. Mi-a \u238?nf\u259?\u351?urat
apoi capul r\u259?nit cu buc\u259?\u355?i de p\u226?nz\u259? pe care le-a
sf\u226?\u351?iat de pe ve\u351?m\u226?ntul altui turc mort. O fi crezut c\u259? am
luat parte la lupt\u259? sau m-a crezut un om important al sultanului, nu \u351?
tiu. \u206?n orice caz, mi-a spus numele lui \u351?i m-a rugat s\u259?-mi amintesc
de el. Observ\u226?nd c\u259? sunt cu mintea oarecum tulburat\u259?, mi-a spus
cuv\u226?ntul de liber\u259? trecere a ienicerilor, sau poate al ceau\u351?ilor, nu
\u351?tiu, iar dup\u259? ce mi-a pus \u238?n m\u226?ini o suli\u355?\u259? de
v\u226?rful c\u259?reia flutura o panglic\u259?, mi-a spus z\u226?mbind:
\u8213? Allah \u238?i r\u259?spl\u259?te\u351?te pe to\u355?i. Nim\u259?nui nu-i
mai este de folos aceast\u259? suli\u355?\u259?. Ia-o \u351?i \u238?nfige-o \u238?n
fa\u355?a casei pe care o vei alege!\par\pard\plain\hyphpar} {
Sprijinindu-m\u259? \u238?n suli\u355?\u259?, am plecat de-a lungul zidurilor spre
Kerkoporta. C\u226?nd am ajuns \u238?n dreptul Por\u355?ii Harisiene, am auzit
zgomote \u351?i am \u238?n\u355?eles c\u259? acolo se mai purtau lupte, chiar
dac\u259? pe turnurile Blahernelor flutura stindardul sultanului. Fra\u355?ii
Guacchardi se retr\u259?geau. Turnul ap\u259?rat de ei r\u259?m\u259?sese p\u226?
n\u259? \u238?n ultima clip\u259? ca o insul\u259? \u238?nconjurat\u259? din toate
p\u259?r\u355?ile de marea turcilor. Fra\u355?ii Guacchardi \u351?i oamenii lor,
\u238?nc\u259?leca\u355?i pe cai, erau gata de plecare. Anatolienii, care controlau
zona, nici nu au \u238?ncercat s\u259?-i \u238?mpiedice s\u259? fug\u259?, at\u226?
t de \u238?ngrozi\u355?i erau de cruzimea \u351?i curajul cu care luptaser\u259? ei
pentru ap\u259?rarea zidului la Poarta Harisian\u259?. Dar nu mai erau veseli
fra\u355?ii Guacchardi \u351?i nu r\u226?deau ca alt\u259?dat\u259?. Cel mai mare
le-a strigat fra\u355?ilor s\u259?i \u351?i celorlal\u355?i c\u226?\u355?iva oameni
ai lor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nc\u259? suntem \u238?n via\u355?\u259?, dar ora\u351?ul este
pierdut. Tremur\u259? soarele, geme de durere p\u259?m\u226?ntul. Nu mai este un
timp al luptei. S\u259? ne g\u226?ndim la vie\u355?ile noastre, s\u259? ne
salv\u259?m c\u226?t mai e vreme!\par\pard\plain\hyphpar} {
Le-a poruncit apoi tuturor s\u259?-\u351?i struneasc\u259? bine caii, pentru a
trece de ultimul zid. Au pornit \u238?n galop spre port \u351?i ienicerii s-au dat
de o parte \u351?i de alta \u238?n fa\u355?a lor, din respect pentru curajul de
care au dat dovad\u259?. Dar poate \u351?i din cauz\u259? c\u259? erau prea
obosi\u355?i s\u259? mai lupte. Ce importan\u355?\u259? ar mai fi avut de-ar fi
\u238?nfr\u226?nt c\u226?\u355?iva oameni, c\u226?nd victoria era de partea lor
\u351?i erau \u238?n \u238?nt\u226?rziere fa\u355?\u259? de al\u355?ii care \u351?i
\u238?ncepuser\u259? s\u259? jefuiasc\u259? ora\u351?ul?\par\pard\plain\hyphpar} {
Probabil c\u259? fra\u355?ii Guacchardi au reu\u351?it s\u259? ajung\u259? \u238?n
port \u351?i s\u259? urce pe o corabie latin\u259?. Numele lor erau: Paolo, Antonio
\u351?i Troilo. Cel mai v\u226?rstnic dintre ei nici nu \u238?mplinise treizeci de
ani. Dar ei nu-i detestau pe greci ca al\u355?i latini. Fie numele lor
binecuv\u226?ntat!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ei au fost ultimul bastion al ap\u259?r\u259?torilor de la zidul cel mare. \u206?n
toate p\u259?r\u355?ile, pe zidul Constantinopolului f\u226?lf\u226?iau, \u238?n
b\u259?taia u\u351?oar\u259? a v\u226?ntului de miaz\u259?noapte, \u238?n lumina
curat\u259? a soarelui, stindardele sultanului. Vene\u355?ienii renun\u355?
aser\u259? s\u259? mai apere Blahernele \u351?i se \u238?ndreptau spre cor\u259?
bii. Leul Sf\u226?ntului Marcu al Vene\u355?iei fusese dat jos de pe palatul
imperial.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n mijlocul agita\u355?iei puhoaielor de turci, care alergau \u238?ntr-un
suflet \u238?mpin\u351?i de dorin\u355?a de jaf, eu m\u259? \u238?ndreptam spre
Kerkoporta. Era \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare hoarda aceea de b\u259?
rba\u355?i care se \u238?ndrepta orbe\u351?te spre ora\u351?. Alergau c\u259?
lc\u226?ndu-i f\u259?r\u259? cru\u355?are \u238?n picioare pe to\u355?i cei pe care
\u238?i \u238?nt\u226?lneau \u238?n drumul lor, b\u259?tr\u226?ni, copii sau femei,
n-avea importan\u355?\u259?. Printre ei se amestecaser\u259? \u351?i turci
zdren\u355?\u259?ro\u351?i f\u259?r\u259? nici un c\u259?p\u259?t\u226?i, care nu
aveau alte arme \u238?n afar\u259? de un ciomag \u351?i de fr\u226?nghiile cu care
urmau s\u259?-i lege pe viitorii lor sclavi. Disperat, un turc mic cu o barb\u259?
mare \u351?i cu un turban murdar pe cap lovea cu un ciomag ca s\u259? l\u259?
rgeasc\u259? o gaur\u259? din zid pentru a trece \u238?n ora\u351?. Era \u238?
ngrozit c\u259? va ajunge prea t\u226?rziu, c\u226?nd nu va mai fi nimic de furat.
Blestema \u351?i lovea ca un animal c\u259?zut \u238?ntr-o capcan\u259?. Nu-i
trecea prin cap s\u259? urce pe zid \u351?i de acolo s\u259? coboare \u238?n
Al\u355?ii, mai vicleni, izbeau cu topoarele \u238?n zidul n\u259?ruit din dreptul
Por\u355?ii Harisiene pentru a l\u259?rgi g\u259?urile, ca s\u259? treac\u259? pe
acolo cu caii \u351?i c\u259?milele, \u238?n orice caz, nimeni nu era interesat de
mine, fiindc\u259? mai erau destui oameni dezorienta\u355?i \u351?i r\u259?ni\u355?
i care mergeau pe drum f\u259?r\u259? s\u259? \u351?tie \u238?ncotro se \u238?
ndreapt\u259?. Mul\u355?i oameni cu priviri r\u259?t\u259?cite se cl\u259?tinau pe
picioare \u238?n preajma zidului. C\u259?deau apoi \u238?n genunchi sau se pr\u259?
bu\u351?eau.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ora\u351?ul era pierdut. Galerele u\u351?oare ale turcilor ancoraser\u259? pe plaja
de l\u226?ng\u259? zidul maritim \u351?i echipajele lor trecuser\u259? peste ziduri
\u238?n ora\u351? \u238?mpreun\u259? cu sclavii \u351?i v\u226?sla\u351?ii.
Acela\u351?i lucru se \u238?nt\u226?mplase \u351?i de-a lungul zidului din dreptul
M\u259?rii Marmara. Galerele au debarcat \u351?i acolo \u351?i marinarii au c\u259?
utat s\u226?rguincios locurile pe unde s\u259? se strecoare \u238?n ora\u351?. Pe
partea aceea mai erau turnuri care nu au cedat, dar turcii nu mai aveau r\u259?
bdare s\u259? le ia cu asalt.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am ajuns apoi la Kerkoporta. Locul ar\u259?ta ca \u351?i cum vene\u355?ienii,
sosi\u355?i \u238?n grab\u259? de la Blaherne, ar fi \u238?ncercat s\u259? se
opun\u259? unui atac, fiindc\u259? pe p\u259?m\u226?nt z\u259?ceau c\u226?\u355?iva
ieniceri \u351?i doar doi tineri vene\u355?ieni, ale c\u259?ror cadavre, pline de
s\u226?nge \u351?i de praf, l\u259?sau de \u238?n\u355?eles c\u259? fuseser\u259?
c\u259?lca\u355?i \u238?n picioare de un puhoi de turci. Locul era, de altfel,
pustiu. Ienicerii abandonaser\u259? turnurile cucerite, \u238?n v\u226?rful c\u259?
rora f\u226?lf\u226?ia acum drapelul cu semiluna turcilor. Poarta era \u238?
nchis\u259?. Iar \u238?n fa\u355?a por\u355?ii...\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fa\u355?a por\u355?ii... era trupul ne\u238?nsufle\u355?it al Annei
Notaras, cu p\u259?rul n\u259?cl\u259?it de s\u226?nge, \u238?n jurul ochilor
\u238?ntredeschisi \u351?i a gurii roiau mu\u351?tele. Casca \u238?i fusese
smuls\u259? de pe cap. G\u226?tul, subsuorile, vintrele, toate locurile neprotejate
de armur\u259? erau str\u259?punse de sabie, s\u226?ngele se scursese pe acolo din
multe r\u259?ni. Trupul ei \u238?ncremenit \u238?ntr-o \u238?ngrozitoare
moarte...\par\pard\plain\hyphpar} {
Am strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Str\u259?inule! Tu, cel care-mi por\u355?i chipul! Vino, f\u259?ptur\u259?
a \u238?ntunericului! Acum este clipa ta!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-a venit. Eram singur. Mi-am prins capul \u238?ntre m\u226?ini \u351?i am
urlat ca un nebun:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Manuil! Manuil! Doar tu e\u351?ti de vin\u259?. De m\u226?na mea vei muri,
Manuil, s\u259? \u351?tiu c-am s\u259? te caut \u351?i-n abisurile
infernului!\par\pard\plain\hyphpar} {
Oare de ce nu te-ai supus poruncii mele? \par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?ncercat s\u259?-i ridic trupul, dar n-am putut. Eram prea obosit pentru a-
l c\u259?ra. Lipsit de vlag\u259?, m-am a\u351?ezat pe p\u259?m\u226?nt l\u226?
ng\u259? ea \u351?i i-am privit chipul mort p\u226?n\u259? c\u226?nd mi-a \u238?
mpietrit inima. Ea nu era acolo. Strig\u259?tul de moarte se ridica din toate
p\u259?r\u355?ile ora\u351?ului din toate casele, \u351?i nu am mai crezut \u238?n
clipa aceea \u238?n nimic nici \u238?n adev\u259?rul lui Dumnezeu, nici \u238?ntr-o
alt\u259? via\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i mi-am spus: Piatra este piatr\u259?, trupul este trup. Din om nu mai
r\u259?m\u226?ne nimic dup\u259? ce sufletul \u238?l p\u259?r\u259?se\u351?te.
Corpul astral exist\u259? doar \u238?n imagina\u355?ia noastr\u259?. Sunt multe
lucruri pe care doar ni le imagin\u259?m.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am ridicat \u351?i am \u238?mpins cadavrul cu piciorul. Un roi de mu\u351?te s-
a \u238?n\u259?l\u355?at. Un le\u351? este doar un le\u351?. Eu nu am ce face cu
le\u351?urile, a\u351?a mi-am spus \u351?i am plecat.\par\pard\plain\hyphpar} {
M-am sprijinit \u238?n sabie \u351?i am plecat cu capul gol de g\u226?nduri de-a
lungul Str\u259?zii Mari spre centrul ora\u351?ului, dorindu-mi s\u259? \u238?
nt\u226?lnesc un musulman fanatic, care s\u259? m\u259? str\u259?pung\u259? cu
iataganul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar nimeni nu s-a atins de mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
La col\u355?ul str\u259?zii ce duce spre M\u259?n\u259?stirea Hora am v\u259?zut
p\u259?m\u226?ntul acoperit cu icoane despicate de sabie \u351?i cu cadavrele a
zeci de femei care mai str\u226?ngeau lum\u226?n\u259?ri \u238?n m\u226?inile
\u238?n\u355?epenite. Chipul lor era \u238?ncremenit \u238?ntr-un urlet de
spaim\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ici-colo, \u238?n jurul caselor mari, se mai d\u259?deau lupte. Grecii care locuiau
\u238?n ele baricadaser\u259? u\u351?ile \u351?i tr\u259?geau de pe acoperi\u351?
uri cu s\u259?ge\u355?i, cu pietre, cu tor\u355?e aprinse \u351?i cu lucruri din
cas\u259? \u238?n capul ienicerilor. Dar pe acoperi\u351?urile celor mai multe case
f\u226?lf\u226?ia de-acum semiluna \u351?i prin pere\u355?i ajungea \u238?n
strad\u259? pl\u226?nsul \u238?nsp\u259?im\u226?ntat al
femeilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
P\u226?n\u259? la arcadele apeductului \u238?mp\u259?ratului Valentin, toat\u259?
Strada Mare era plin\u259? de cadavrele grecilor, dar mai departe se pare c\u259?
furia masacrului se mai mic\u351?orase. Apoi am trecut pe l\u226?ng\u259? un lung
convoi de prizonieri \u238?n lan\u355?uri, condu\u351?i de un ba\u351?buzuc \u238?n
picioarele goale, care ducea \u238?n m\u226?n\u259? o lance. Femeilor li se
smulseser\u259? podoabele. Aveau m\u226?inile legate la spate cu resturile ve\u351?
mintelor sf\u226?\u351?iate. Nobili \u351?i plebei, b\u259?tr\u226?ni \u351?i
copii, me\u351?te\u351?ugari \u351?i arhon\u355?i erau lega\u355?i la \u238?
nt\u226?mplare unul de altul. Abia \u238?n locul \u238?mprejmuit din tab\u259?ra
turcilor urma s\u259? fie ei ale\u351?i, care pentru a fi sclavi, care pentru a
a\u351?tepta s\u259? fie r\u259?scump\u259?ra\u355?i, de se va fi g\u259?sit cineva
s\u259?-i r\u259?scumpere.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am cobor\u226?t spre port. Mai existau imense spa\u355?ii nep\u226?ng\u259?rite de
turci. Spre mine alerga un grup de ieniceri cu s\u259?biile pline de s\u226?nge
\u238?n m\u226?n\u259?. Ei mi-au strigat salutul obi\u351?nuit, \u351?i cum eu le-
am r\u259?spuns \u238?n limba lor, m-au l\u259?sat s\u259?-mi v\u259?d de drum.
Dinspre o str\u259?du\u355?\u259? lateral\u259?, veneau \u238?nsp\u259?im\u226?
nta\u355?i oameni ce-\u351?i c\u259?utau un ad\u259?post. Doar c\u226?teva clipe
le-au fost de ajuns ienicerilor. Ei i-au tr\u226?ntit la p\u259?m\u226?nt pe
b\u259?rba\u355?ii care purtau arme, i-au desp\u259?r\u355?it pe copiii mici de
mamele lor, au sf\u226?\u351?iat cu sabia ve\u351?mintele femeilor \u351?i i-au
m\u226?nat ca pe o turm\u259? pe acei oameni dispera\u355?i, lovindu-i pe copii cu
latul s\u259?biilor, p\u226?n\u259? la o cas\u259? mai \u238?nst\u259?rit\u259?, ca
s\u259?-i \u238?nchid\u259? acolo, p\u226?n\u259? ce se vor fi \u238?ntors s\u259?
le aprecieze valoarea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fa\u355?a Perei, pe zidul maritim ap\u259?rat de flota genovez\u259? \u351?
i vene\u355?ian\u259?, mai erau latini. O mul\u355?ime nedumerit\u259? de oameni se
\u238?ngr\u259?m\u259?dea \u238?n fa\u355?a por\u355?ilor, ridic\u226?ndu-\u351?i
m\u226?inile, implor\u226?nd mila \u351?i url\u226?nd s\u259? fie salvat\u259?.
Numai c\u259? por\u355?ile erau \u238?ncuiate, iar str\u259?jile aruncaser\u259?
cheile \u238?n ap\u259?. Doar poarta ce ducea direct spre cor\u259?bii era
deschis\u259?, dar marinarii \u238?i \u238?mpingeau \u238?napoi cu s\u259?biile
\u351?i suli\u355?ele pe oamenii dezn\u259?d\u259?jdui\u355?i ce voiau s\u259?
intre. Numai latinilor, plini de s\u226?nge \u351?i r\u259?ni, care abia reu\u351?
eau s\u259? se strecoare prin mul\u355?ime, li se permitea s\u259? treac\u259? spre
cor\u259?bii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Multe femei aveau r\u259?ni cumplite la m\u226?ini, fiindc\u259?, \u238?n
neputin\u355?a lor, \u238?ncercaser\u259? s\u259? \u238?nfrunte s\u259?biile \u351?
i suli\u355?ele ce le dep\u259?rtau de poart\u259?. Mul\u355?i oameni boga\u355?
i \u351?i mul\u355?i nobili \u238?ntindeau zadarnic pungile de piele burdu\u351?ite
cu aur, cu care sperau s\u259? cumpere un loc pe o corabie.\par\pard\plain\hyphpar}
{
Am urcat mai aproape de creasta dealului ca s\u259? pot vedea, pe deasupra
zidurilor, ce se \u238?nt\u226?mpl\u259? \u238?n port. Acolo, pe partea
cealalt\u259? a zidului, fusese \u238?n\u259?l\u355?at\u259? o scar\u259? de
lemn \u351?i unii b\u259?rba\u355?i mai curajo\u351?i, dup\u259? ce \u351?i-au dat
drumul \u238?n ap\u259? cu fr\u226?nghiile, au \u238?ncercat s\u259? ajung\u259?
\u238?not p\u226?n\u259? la cor\u259?bii. Numai c\u259?, \u238?n dreptul pun\u355?
ii mobile a cor\u259?biei, cel ajuns era \u238?mpiedicat s\u259? urce. Marinarii de
gard\u259? \u238?i ar\u259?tau cu m\u226?na spre o alt\u259? corabie, \u238?n felul
acesta, au fost mul\u355?i aceia care au \u238?notat doar pentru a \u238?nota,
p\u226?n\u259? \u351?i-au consumat toate puterile \u351?i s-au \u238?necat. C\u226?
teva cor\u259?bii i-au primit pe cei mai puternici \u238?not\u259?tori,
fiindc\u259? duceau lips\u259? de marinari \u351?i de v\u226?sla\u351?
B\u259?rci \u238?nc\u259?rcate la refuz \u238?i transportau pe latini p\u226?
n\u259? la cor\u259?bii, apoi se \u238?ntorceau s\u259?-i ia pe al\u355?ii. Dar nu
erau b\u259?rcile pline doar de ap\u259?r\u259?torii zidului, ci \u351?i de multele
lor l\u259?zi \u351?i sipete. Cu toat\u259? aceast\u259? aparent\u259? dezordine,
se pare c\u259? totul se \u238?ncadra \u238?ntr-un plan bine f\u259?urit. La
urm\u259?, p\u226?n\u259? \u351?i grecii, care se \u238?n\u355?eleseser\u259? de
mult cu vene\u355?ienii \u351?i genovezii, au fost \u238?mbarca\u355?i pe cor\u259?
bii, at\u226?\u355?i c\u226?\u355?i au \u238?nc\u259?put.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, cea mai mare corabie genovez\u259? \u351?i-a
desf\u259?\u351?urat velele \u351?i a \u238?naintat cu putere spre lan\u355? \u238?
ncerc\u226?nd s\u259?-l rup\u259?. Lan\u355?ul s-a izbit puternic de pupa, dar nu a
cedat, \u351?i imensa corabie s-a cl\u259?tinat. Catargele nu s-au rupt,
fiindc\u259? genovezii sunt navigatori \u238?ncerca\u355?i \u351?i \u351?tiu
s\u259? pre\u238?nt\u226?mpine avariile. V\u226?ntul \u238?mpingea puternic corabia
\u238?ntinz\u226?nd lan\u355?ul, a\u351?a c\u259? doi marinari zdraveni au
cobor\u226?t \u351?i au \u238?nceput s\u259? loveasc\u259? din toate puterile cu
baroasele \u238?n lan\u355?, p\u226?n\u259? au reu\u351?it s\u259?-l rup\u259?.
Imensa galer\u259? s-a dep\u259?rtat imediat, cu toate p\u226?nzele umflate, urmate
de alte trei cor\u259?bii genoveze mai mici. Dar vene\u355?ienii au r\u259?mas
\u238?n continuare \u238?n port.\par\pard\plain\hyphpar} {
Flota turceasc\u259? nu i-a urm\u259?rit pe fugari, fiindc\u259? marinarii \u351?i
solda\u355?ii de pe galere erau \u238?mpr\u259?\u351?tia\u355?i pe tot \u355?\u259?
rmul M\u259?rii Marmara \u238?n c\u259?utare de pr\u259?zi \u351?i de greci pe care
s\u259?-i ia \u238?n robie; \u238?\u351?i \u238?ncepuser\u259? jaful \u238?n
cartierul Giudecca, unde-\u351?i disputau probabil aurul \u351?i giuvaierele,
fabuloasele comori ale evreilor Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd au fugit primele cor\u259?bii genoveze, \u238?n v\u226?rful turnurilor de
pe Acropole flutura \u238?nc\u259? baniera de purpur\u259? a Bizan\u355?ului.
At\u226?t de puternici ap\u259?r\u259?tori au fost marinarii din Creta, \u238?
nc\u226?t turcii n-au reu\u351?it s\u259?-i \u238?nving\u259?, chiar \u351?i
dup\u259? ce tot ora\u351?ul a fost pierdut.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din cauza ve\u351?mintelor umflate, trupurile celor \u238?neca\u355?i pluteau
\u238?n jurul cor\u259?biilor din port, iar \u238?n dreptul pun\u355?ilor de acces,
apa era ro\u351?ie de s\u226?ngele scurs din m\u226?inile lor \u238?n\u355?epate de
suli\u355?ele marinarilor ce i-au \u238?mpiedicat s\u259? se ca\u355?ere pe
cor\u259?bii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu mai aveam nimic de f\u259?cut \u238?n port. M-am ridicat \u351?i am pornit-o
spre cas\u259?. Era pustiu \u238?mprejurul casei mele. Turcii \u238?nc\u259? n-o
vizitaser\u259?. Dar c\u226?rciuma de pe partea cealalt\u259? a str\u259?zii fusese
deschis\u259? cu for\u355?a \u351?i vinul din butoaiele sparte se adunase \u238?n
dreptul por\u355?ii \u238?ntr-o balt\u259? imens\u259?; \u238?n cursul lunilor
tr\u259?ite la Constantinopol l-am trimis de multe ori pe Manuil s\u259? cumpere
m\u226?ncare de la aceast\u259? c\u226?rcium\u259?. Nu m\u259? \u238?ndoiesc
c\u259? p\u226?n\u259? \u238?n ultima clip\u259? c\u226?rciumarul a ascuns ni\u351?
te vin pentru vechii s\u259?i clien\u355?i. Acum z\u259?cea cu capul despicat pe
tejghea \u351?i nu era nici urm\u259? \u238?mprejurul lui de ceilal\u355?i membri
ai familiei. Dac\u259? jaful a fost f\u259?ptuit de turci sau de marinarii latini
n-a\u351? putea spune.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am \u238?nfipt lancea cu panglica turceasc\u259? \u238?n fa\u355?a casei, al\u259?
turi de leul din piatr\u259?, cucerindu-mi astfel propria locuin\u355?\u259?, apoi
am intrat \u351?i l-am strigat pe Manuil. Dup\u259? un oarecare timp, am auzit
dinspre pivni\u355?\u259? o voce tremur\u259?toare, care a \u238?ntrebat cu
team\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu e\u351?ti, st\u259?p\u226?ne?\par\pard\plain\hyphpar} {
A ie\u351?it din pivni\u355?\u259? t\u226?r\u226?ndu-se \u238?n patru labe \u351?i
a \u238?ncercat s\u259?-mi s\u259?rute picioarele. L-am lovit \u238?n piept cu
piciorul, nemai\u355?in\u226?nd seama nici de barba lui c\u259?runt\u259?, nici
c\u259? este un b\u259?tr\u226?n lipsit de vlag\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? De ce nu mi-ai respectat porunca? am r\u259?cnit eu, tr\u259?g\u226?ndu-mi
sabia din teac\u259?. De ce n-ai f\u259?cut ce \u355?i-am spus?
Abia atunci am observat c\u259? sabia mea este un iatagan pe care se mai
deslu\u351?eau petele s\u226?ngelui \u238?nchegat \u351?i am \u238?n\u355?eles de
ce nu am fost oprit de turcii care jefuiau ora\u351?ul. Ceau\u351?ul \u238?mi
d\u259?duse s\u259? \u238?mbrac o c\u259?ma\u351?\u259? turceasc\u259?, iar r\u259?
nile de pe cap mi le \u238?nf\u259?\u351?ase cu un turban, care-mi d\u259?dea o
autentic\u259? \u238?nf\u259?\u355?i\u351?are de turc.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Slav\u259? lui Dumnezeu, a spus Manuil u\u351?urat, c\u259?, \u238?n ciuda
aparen\u355?elor, e\u351?ti totu\u351?i omul sultanului! Grozav de bine ai \u351?
tiut s\u259?-\u355?i p\u259?strezi secretul p\u226?n\u259? \u238?n ultima
clip\u259?, dac\u259? nici eu nu am putut s\u259? te b\u259?nuiesc. N\u259?d\u259?
jduiesc c\u259? m\u259? vei ocroti \u351?i pe mine. Dac\u259? a\u351?a stau
lucrurile, uite, eu am ochit multe case, pe care te pot ajuta s\u259? le
jefuie\u351?ti.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar c\u226?nd \u351?i-a \u238?ndreptat ochii spre mine \u351?i mi-a v\u259?zut
fa\u355?a, a spus \u238?n grab\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A fost doar o glum\u259?, st\u259?p\u226?ne! Mi-am \u238?nchipuit doar ce-
ar trebui s\u259? fac\u259? un turc adev\u259?rat \u238?n aceste momente. Dar
spune, este oare adev\u259?rat c\u259? \u238?mp\u259?ratul Constantin a murit?
A\u351?a se vorbe\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am confirmat cu o mi\u351?care din cap, iar el \u351?i-a f\u259?cut semnul crucii,
apoi a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Slav\u259? Domnului! Atunci nu mai este nici un motiv de discordie. Vom fi
doar ni\u351?te supu\u351?i ai sultanului, fiindc\u259? el \u351?i-a cucerit cu
sabia dreptul de a guverna ora\u351?ul; \u238?ncep\u226?nd de acum, nume\u351?te-
m\u259? sclavul t\u259?u, st\u259?p\u226?ne, s\u259? nu jinduiasc\u259? vreun turc
oarecare s\u259? m\u259? ia sclav.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar n-am putut s\u259?-i mai rabd mult timp p\u259?l\u259?vr\u259?geala. L-am
apucat de barb\u259? \u351?i l-am obligat s\u259? se uite drept \u238?n ochii mei.
\u8213? Unde este so\u355?ia mea, Anna Notaras, pe care \u355?i-am l\u259?sat-o
\u238?n grij\u259?, pe care trebuia s-o aperi ca pe ochii din
cap?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? A murit, a rostit el simplu, dup\u259? care a izbucnit \u238?n pl\u226?ns.
Doar tu mi-ai spus c\u259?, la nevoie, dac\u259? se opune, pot s-o lovesc cu
ceva \u238?n cap \u351?i s-o duc cu o barc\u259? p\u226?n\u259? la corabia cea mare
a lui Giustiniani. Ei bine, am cump\u259?rat un m\u259?gar, pe spatele c\u259?ruia
urma s-o duc p\u226?n\u259? \u238?n port. Dar roiau ho\u355?ii pe acolo \u351?i mi-
a fost team\u259? s\u259? nu-mi fure cineva m\u259?garul. A\u351?a c\u259? l-am
v\u226?ndut la un pre\u355? bun unui vene\u355?ian cumsecade, care voia s\u259?
duc\u259? \u238?n port un dulap placat pe toate fe\u355?ele cu mozaic, pe care
tocmai \u238?l furase de la Palatul Blahernelor. Era, \u238?ntr-adev\u259?r, un
dulap nemaipomenit de frumos.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Despre Anna, so\u355?ia mea, poveste\u351?te, nemernicule! am urlat eu,
scutur\u226?ndu-l de barb\u259?. \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu-mi smulge barba, st\u259?p\u226?ne, c\u259? m\u259? doare cumplit! a
strigat Manuil, reu\u351?ind s\u259? scape din m\u226?inile mele, dup\u259? care a
acoperit-o cu am\u226?ndou\u259? m\u226?inile. Am f\u259?cut tot ce mi-a stat
\u238?n putere. Doar de dragul t\u259?u mi-am riscat eu via\u355?a pentru
aceast\u259? femeie nebun\u259?, \u351?i nici nu \u355?i-am cerut vreo r\u259?
splat\u259?. Dar ea a refuzat s\u259? m\u259? asculte. Iar c\u226?nd am cunoscut
motivele pentru care nu vrea s\u259? m\u259? urmeze, n-am putut s\u259? fac altceva
dec\u226?t s\u259? r\u259?m\u226?n cu ea p\u226?n\u259? \u238?n zori la
Kerkoporta.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mi-a aruncat o privire plin\u259? de repro\u351?, \u351?i-a frecat genunchii \u351?
i gleznele, apoi a continuat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Asta-i mul\u355?umirea pentru toate cele f\u259?cute pentru tine! La ce
folos c\u259? te-am slujit ca un c\u226?ine, dac\u259? tu-mi smulgi barba, ca
\u351?i cum nu mi-ar fi de ajuns c\u259? mi-au amor\u355?it genunchii \u351?i
c\u259? m\u259? doare g\u226?tul de frigul din pivni\u355?\u259?! Dac\u259?
so\u355?ia ta n-a putut s\u259?-\u355?i povesteasc\u259? despre tr\u259?darea pe
care tat\u259?l ei urma s-o f\u259?ptuiasc\u259? este doar pentru c\u259? tu
e\u351?ti un b\u259?rbat mai serios dec\u226?t papa. Probabil c\u259? \u238?n casa
tat\u259?lui ei a auzit vorbindu-se c\u259? \u238?n ziua asaltului, la Kerkoporta,
va fi deschis\u259? poarta subteran\u259?, cea prin care odinioar\u259? intrau
\u238?mp\u259?ra\u355?ii la circ. Era un gest menit s\u259?-i dovedeasc\u259?
sultanului c\u259? grecii au inten\u355?ii bune. C\u259? doar nu le permitea
turcilor s\u259? defileze \u238?ntre zidul exterior \u351?i interior cu o
trup\u259? de atac! Ci doar s\u259? \u238?ncerce s\u259? cucereasc\u259? cuviincios
Poarta Harisian\u259?. Din punctul de vedere al megaducelui, acest gest, care n-ar
fi fost de prea mare folos pentru turci, ar fi putut avea o greutate \u238?n raport
cu politica pe care sultanul urma s-o aib\u259? fa\u355?\u259? de
\u8213? F\u259?r\u259? \u238?ndoial\u259?, am spus eu. \u206?ntre opozi\u355?ia
politic\u259? \u351?i tr\u259?dare este un hotar neclar. Dar c\u226?nd cineva
las\u259? inten\u355?ionat o poart\u259? deschis\u259? \u351?i nep\u259?zit\u259?
de nimeni, doar despre tr\u259?dare poate fi vorba. Au fost sp\u226?nzura\u355?i
oameni pentru fapte mai pu\u355?in grave.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai dreptate, despre tr\u259?dare este vorba, m-a aprobat \u238?mp\u259?
ciuitor Manuil. \u350?i so\u355?ia ta era de aceea\u351?i p\u259?rere. De aceea a
p\u259?r\u259?sit casa tat\u259?lui ei, de aceea a revenit la tine. Bine\u238?
n\u355?eles, \u351?i pentru c\u259? te iubea, chiar dac\u259? despre imensa ta
inteligen\u355?\u259? nu avea dec\u226?t o vag\u259? idee. Ea a dorit s\u259?
\u238?mpiedice tr\u259?darea tat\u259?lui ei, s\u259? \u238?nchid\u259? poarta,
s\u259?-i \u238?mpiedice pe turci s\u259? p\u259?trund\u259? \u238?n ora\u351?.
Am \u238?nso\u355?it-o deci la Kerkoporta, unde, de altfel, chiar \u351?i tu ai
sf\u259?tuit-o s\u259? mearg\u259?, \u351?i eram convins c\u259? locul nu-i
periculos. \u350?i am r\u259?mas noi acolo, chiar dac\u259? str\u259?jile au \u238?
ncercat de mai multe ori s\u259? ne \u238?ndep\u259?rteze spun\u226?ndu-ne c\u259?,
p\u226?n\u259? ce nu ap\u259?rusem noi, nimeni nu ne sim\u355?ise lipsa. Ce fel de
greci erau, nu \u351?tiu, fiindc\u259? \u238?ntunericul le ascundea chipurile.
Poate c\u259? erau oamenii megaducelui, care, supun\u226?ndu-se poruncii lui, i-or
fi izgonit pe cei care p\u259?zeau poarta \u351?i le-au luat locul. Cine n-ar fi
cedat unei izgoniri at\u226?t de generoase \u351?i nu s-ar fi dus acas\u259? la el
s\u259?-\u351?i petreac\u259? ultima noapte? \u350?i Manuil a povestit \u238?n
continuare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd a \u238?nceput vacarmul turcilor, cei cinci b\u259?rba\u355?i au
tras z\u259?vorul \u351?i au deschis poarta cu cheia. C\u259? va fi fost cheia
adev\u259?rat\u259? sau fals\u259?, n-am de unde s\u259? \u351?tiu. Doamna Anna s-a
apropiat de ei cu sabia scoas\u259? \u351?i le-a poruncit s\u259?-i dea cheia.
Mai \u238?nt\u226?i, i-au strigat cu voci \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?toare
s\u259?-\u351?i vad\u259? de drum, dar cum ea a insistat, cei cinci b\u259?
rba\u355?i au \u238?mpuns-o cu s\u259?biile p\u226?n\u259? a
murit.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul s-a \u238?nt\u226?mplat at\u226?t de repede, \u238?nc\u226?t nici nu a apucat
s\u259? geam\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar tu? l-am \u238?ntrebat eu. Tu ce-ai f\u259?cut?\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Am luat-o la goan\u259?, se \u238?n\u355?elege, mi-a r\u259?spuns Manuil cu
cel mai inocent aer din lume. Am alergat c\u226?t am putut de tare, chiar dac\u259?
m\u259? dureau genunchii, dar \u351?i \u238?ntunericul m-a ocrotit, ce-i drept. Cum
nu mai era nimic de f\u259?cut, am mers la locul unde mi-am l\u259?sat m\u259?garul
\u351?i l-am v\u226?ndut, dar despre asta parc\u259? \u355?i-am
povestit.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Pentru numele lui Dumnezeu! am strigat eu. Nu \u238?ncepe iar\u259?\u351?i
s\u259?-mi vorbe\u351?ti despre m\u259?gar! am strigat eu. De ce nu i-ai avertizat
pe vene\u355?ieni?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am \u238?ncercat, a spus Manuil. Dar ei nu m-au crezut. Erau at\u226?t de
ocupa\u355?i cu ap\u259?rarea zidului Blahernelor, iar comandantul lor a
desf\u259?\u351?urat o hart\u259? pentru a m\u259? convinge c\u259? nu vene\u355?
ienii trebuiau s\u259? apere Kerkoporta, ci grecii.\par\pard\plain\hyphpar} {
A chicotit, \u351?i-a astupat gura cu m\u226?na, apoi mi-a spus am\u259?r\u226?
\u8213? Comandantul m-a crezut nebun. S-a g\u226?ndit c\u259?-s un grec care vrea
s\u259?-\u351?i bat\u259? joc de el. Nu-i de mirare, fiindc\u259? zidurile
Blahernelor erau pline de texte grece\u351?ti ce spuneau: Merge\u355?i acas\u259?
la voi, latinilor! Iar \u238?n capul lui de vene\u355?ian nu mai \u238?nc\u259?
pea \u351?i g\u226?ndul c\u259? ar putea fi deschis\u259? vreo poart\u259?, din
moment ce toate cheile por\u355?ilor de asalt fuseser\u259? \u238?ncredin\u355?
ate \u238?mp\u259?ratului. Mi-a spus c\u259?, dac\u259? mai insist mult, m\u259? va
sp\u226?nzura. A\u351?a c\u259? am plecat \u351?i am alergat p\u226?n\u259? la
fra\u355?ii Guacchardi, dar cum noaptea era pe sf\u226?r\u351?ite \u351?i ei mai
aveau multe de f\u259?cut p\u226?n\u259? ce nu \u238?ncepeau turcii asediul, nici
din partea lor nu am primit vreun ajutor.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat cu umilin\u355?\u259? \u238?n ochii mei \u351?i a rostit
descurajat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Am impresia c\u259? nu m\u259? crezi. Dar \u238?n acele momente m-am
g\u226?ndit c\u259? \u351?i eu sunt grec, c\u259? tat\u259?l meu a slujit la curtea
\u238?mp\u259?ratului Manuil. Se \u238?n\u355?elege c\u259? m-am g\u226?ndit cu
melancolie la banii pe care i-am ascuns, m-am g\u226?ndit \u351?i la via\u355?a
mea, dar poate c\u259? nu am pre\u355?uit-o prea mult din moment ce am cules o
sabie pierdut\u259? de cineva \u351?i am alergat \u238?napoi la
Kerkoporta.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i de parc\u259? s-ar fi mirat el \u238?nsu\u351?i de propria-i nebunie, a
ridicat m\u226?inile a neputin\u355?\u259? \u351?i a
\u8213? Este adev\u259?rat, st\u259?p\u226?ne! Am alergat cu sabia \u238?n m\u226?
ini ca un nebun p\u226?n\u259? la Kerkoporta, g\u226?ndindu-m\u259? c\u259? a\u351?
putea-o \u238?nchide \u238?nainte de a se ivi zorii. Din nefericire, nefiind
f\u259?cut la timpul potrivit, sacrificiul meu nu \u351?i-a mai avut rostul. Iar
c\u226?nd i-am v\u259?zut pe ienicerii sultanului alerg\u226?nd spre mine, am
aruncat sabia \u351?i am \u238?ntins bra\u355?ele spre cer, implor\u226?nd ajutorul
Sfintei Fecioare a Blahernelor. \u350?i, \u238?ntr-adev\u259?r, rug\u259?ciunea mi-
a fost auzit\u259?. Doi turci mi-au prins bra\u355?ele ca-ntr-un cle\u351?te \u351?
i mi-au poruncit \u238?ntr-o limb\u259? \u238?nrudit\u259? cu greaca s\u259?-i
conduc p\u226?n\u259? la m\u259?n\u259?stirea Hora. Erau ni\u351?te turci
curajo\u351?i din moment ce s-au \u238?ncumetat ei, doar dou\u259?zeci de b\u259?
rba\u355?i cu fesuri albe pe cap, s\u259? alerge p\u226?n\u259? la M\u259?n\u259?
stirea Hora. Am alergat \u351?i eu \u238?ntre ei, de-am crezut c\u259?-mi voi da
duhul. Ceilal\u355?i s-au c\u259?\u355?\u259?rat \u238?n turnuri ca s\u259?-i
\u238?nl\u259?ture pe ap\u259?r\u259?tori \u351?i s\u259? \u238?nal\u355?e
steagurile sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S-a petrecut \u238?n acela\u351?i timp c\u226?nd la Poarta Sf\u226?ntului
Roman ap\u259?rarea a fost spart\u259?, am spus eu. Este evident, tr\u259?darea de
la Kerkoporta nu a avut nici o importan\u355?\u259?. Nu pe acolo au intrat turcii.
Cei pe care i-ai \u238?nt\u226?lnit tu erau doar ni\u351?te nenoroci\u355?i de
t\u226?lhari. A fost o tr\u259?dare inutil\u259?. Unitatea de asalt a turcilor a
\u238?naintat pe zidul exterior prin Poarta Harisian\u259?, dup\u259? ce aceasta a
cedat, \u351?i pe drum \u351?i-a pierdut din vigoare. Azi-diminea\u355?\u259?
Kerkoporta era \u238?nchis\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd au v\u259?zut pe turnurile de la Kerkoporta steagurile
sultanului, vene\u355?ienii au sosit \u238?n grab\u259?, a spus Manuil. Am
reu\u351?it s\u259? m\u259? uit \u238?n spate pe c\u226?nd alergam \u351?i am
v\u259?zut c\u259? vene\u355?ienii au contraatacat, omor\u226?ndu-i pe cei
c\u226?\u355?iva turci ce r\u259?m\u259?seser\u259? acolo, dup\u259? care b\u259?
nuiesc c\u259? vor fi \u238?nchis poarta. Dar turnurile de pe zidul cel mare nu l-
au putut recuceri, sau poate c\u259? nici nu au \u238?ncercat, \u351?i s-au \u238?
ntors la Blaherne.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?i dup\u259? aceea? l-am \u238?ntrebat eu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dup\u259? aceea? Dup\u259? aceea, i-am condus pe turci p\u226?n\u259? la
M\u259?n\u259?stirea Hora, sper\u226?nd tot timpul c\u259? icoana f\u259?c\u259?
toare de minuni a Sfintei Fecioare \u238?i va mai potoli, mi-a explicat Manuil
oarecum st\u226?njenit. Iar c\u226?nd i-am v\u259?zut cu c\u226?t zel au alergat
spre m\u259?n\u259?stire, dep\u259?\u351?indu-se unul pe altul, care s\u259?
ajung\u259? primul, mi-am zis eu c\u259? sunt ni\u351?te turci cumsecade, care nu
mai au r\u259?bdare s\u259? a\u351?tepte p\u226?n\u259? ce va fi cucerit ora\u351?
ul \u351?i vor s\u259? vad\u259? faimoasa m\u259?n\u259?stire. \u350?i m-am mai
g\u226?ndit: poate c\u259?, v\u259?z\u226?nd ei minun\u259?\u355?iile m\u259?
n\u259?stirii, mozaicurile, respir\u226?nd aerul parfumat de t\u259?m\u226?ie, se
vor lep\u259?da de Profet \u351?i se vor converti la credin\u355?a Bizan\u355?ului.
Dar omul este o fiin\u355?\u259? mizerabil\u259?, a continuat Manuil oft\u226?
nd, \u351?i l\u259?comia \u238?l \u238?mpiedic\u259? s\u259? aud\u259? chemarea lui
Dumnezeu. Biserica, \u238?mpodobit\u259? cu trandafiri, era plin\u259? de femei,
care \u355?ineau \u238?n m\u226?n\u259? lum\u226?n\u259?ri aprinse \u351?i se
rugau. F\u259?r\u259? nici un pic de respect pentru locul sf\u226?nt \u238?n care
se aflau, ienicerii \u351?i-au croit drum cu sabia p\u226?n\u259? la altar,
masacr\u226?ndu-le pe s\u259?rmanele femei. Ajun\u351?i \u238?n fa\u355?a
altarului, i-au sf\u259?r\u226?mat u\u351?ile \u351?i au spart \u238?n patru
buc\u259?\u355?i icoana f\u259?c\u259?toare de minuni. Am fost \u238?ngrozit \u351?
i am sim\u355?it c\u259? mi se tulbur\u259? mintea dac\u259? mai r\u259?m\u226?n o
clip\u259? \u238?mpreun\u259? cu acei b\u259?rba\u355?i f\u259?r\u259? Dumnezeu. Am
reu\u351?it s\u259? scap strecur\u226?ndu-m\u259? printre femeile \u238?nsp\u259?
im\u226?ntate care alergau.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i Manuil a povestit \u238?n continuare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? C\u226?nd am ajuns la Blaherne, vene\u355?ienii tocmai \u238?ncepuser\u259?
s\u259? p\u259?r\u259?seasc\u259? palatul. Am avut noroc c\u259? m\u259? cuno\u351?
teau servitorii. Altfel, m-ar fi omor\u226?t vene\u355?ienii, fiindc\u259? eram
grec. Au m\u259?turat tot ce-au \u238?nt\u226?lnit \u238?n calea lor p\u226?n\u259?
ce au ajuns \u238?n port, omor\u226?ndu-i pe turci \u351?i pe greci
deopotriv\u259?, ba au mai intrat \u351?i \u238?n c\u226?teva case mai ar\u259?
toase s\u259? le jefuiasc\u259?, fiindc\u259?, pentru ei, \u238?nc\u259? este o
vreme relativ bun\u259?. Erau furio\u351?i \u351?i strigau c\u259? cei mai buni
dintre oamenii lor au murit de poman\u259? ap\u259?r\u226?nd zidurile ora\u351?
ului. C\u226?t despre bailul Minotto, el a fost luat prizonier de c\u259?tre turci.
M-am \u355?inut dup\u259? vene\u355?ieni p\u226?n\u259? \u238?n port, iar de acolo
am ajuns acas\u259? \u351?i m-am ascuns \u238?n pivni\u355?\u259?, l\u259?s\u226?
ndu-m\u259? \u238?n voia lui Dumnezeu. Ce va mai fi m\u226?ine nu \u351?tiu.
Probabil c\u259? turcii vor continua ceea ce abia au \u238?nceput. Ast\u259?zi i-au
omor\u226?t pe to\u355?i cei care le-au ie\u351?it \u238?n cale, f\u259?r\u259?
prejudec\u259?\u355?i \u238?n ceea ce prive\u351?te v\u226?rsta, doar de dragul
m\u259?celului, oprindu-se doar din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd la vreo femeie, ca
s\u259? se bucure \u351?i \u238?n alt fel.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? At\u226?t timp c\u226?t banderola turcilor va flutura pe lancea \u238?
nfipt\u259? \u238?n fa\u355?a casei mele, i-am spus eu, tu vei fi \u238?n
siguran\u355?\u259? \u351?i nici un turc nu va p\u259?trunde aici. De altfel, casa
este prea modest\u259? ca s\u259?-i intereseze pe ho\u355?i \u351?i nici nu
locuie\u351?te \u238?n ea vreo femeie. Iar dac\u259? cineva va \u238?ncerca
totu\u351?i s\u259? intre, spune-i c\u259? aceast\u259? cas\u259? este ocupat\u259?
de mine \u351?i c\u259? tu e\u351?ti sclavul meu. Spune-le numele meu \u238?n limba
turc\u259?. Deocamdat\u259? nu ai de ce s\u259? te temi. Dumnezeu s\u259? te
aib\u259? \u238?n paz\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Unde te duci, st\u259?p\u226?ne? a strigat Manuil \u238?ngrozit \u351?i
a \u238?nceput s\u259? m\u259? trag\u259? de bra\u355? ca s\u259? nu plec. Nu
m\u259? p\u259?r\u259?si!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259? duc s\u259?-l salut pe Cuceritor, \u238?ncep\u226?nd de ast\u259?
zi, \u238?ntreaga omenire \u238?l va cunoa\u351?te doar dup\u259? acest nume:
Mehmet Cuceritorul. Va fi cel mai mare dintre sultani \u351?i va domni peste Orient
\u351?i Occident. \par\pard\plain\hyphpar} {
Am str\u259?b\u259?tut ca un nebun str\u259?zile \u351?i am v\u259?zut
suferin\u355?a \u351?i spasmele mor\u355?ii ora\u351?ului meu, am v\u259?zut tot
r\u259?ul pe care \u238?l poate face omul f\u259?r\u259? s\u259? \u351?
tie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am ajuns \u238?n dreptul Catedralei Sf\u226?nta Sofia c\u226?nd turcii sp\u259?
rgeau cu topoarele por\u355?ile ei mari de aram\u259? \u351?i scoteau de acolo
oamenii care se refugiaser\u259? \u238?n timpul asaltului final. Pe cei lipsi\u355?
i de vlag\u259?, pe b\u259?tr\u226?ni \u351?i pe copiii de \u355?\u226?\u355?\u259?
\u238?i omorau pe loc, de \u238?ndat\u259? ce ie\u351?eau din biseric\u259?, \u238?
ns\u259? pe ceilal\u355?i, lovindu-i cu picioarele, \u238?i m\u226?nau spre
convoiul care urma s\u259? fie dus \u238?n tab\u259?ra turcilor. Ca s\u259? se
amuze, unii turci retezau b\u259?rbile preo\u355?ilor \u351?i senatorilor, apoi
le \u238?mpleteau de c\u259?pestrele cailor.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd am ajuns pe malul m\u259?rii, unde echipajul flotei turce\u351?ti jefuia
s\u226?rguincios casele, am putut constata cu ochii mei c\u259? palatul lui Notaras
era \u238?ntr-adev\u259?r protejat de ceau\u351?ii sultanului. Am vorbit cu ei. Mi-
au povestit c\u259? megaducele Notaras, feciorii \u351?i so\u355?ia lui
bolnav\u259? sunt la ad\u259?post \u238?n palat. Cl\u259?tin\u226?nd din cap,
ceau\u351?ii au spus sup\u259?ra\u355?i c\u259? r\u259?splata lor va fi
diminuat\u259? cu o mie de aspri. Megaducele Notaras reu\u351?ise s\u259?-l
atrag\u259? \u238?ntr-o capcan\u259? pe prin\u355?ul Orhan, care luase parte cu
curaj la ap\u259?rarea ora\u351?ului. Acord\u226?ndu-i protec\u355?ie \u238?n casa
lui, Notaras le promisese turcilor c\u259? \u238?l va preda pe prin\u355?. Dar,
\u238?n ultimul moment, prin\u355?ul Orhan a presim\u355?it primejdia \u351?i,
deghizat \u238?n straie de c\u259?lug\u259?r, a cobor\u226?t de pe zidul palatului,
\u238?ntr-un co\u351?, p\u226?n\u259? la malul m\u259?rii. Marinarii turci l-au
prins \u351?i l-au luat sclav, dar unul dintre greci, care era \u238?n acela\u351?i
convoi de sclavi, l-a recunoscut pe Orhan \u351?i le-a v\u226?ndut turcilor
informa\u355?ia pe pre\u355?ul eliber\u259?rii lui. Prin\u355?ul Orhan a fost
executat, iar capul lui a fost trimis sultanului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Spre amiaz\u259? m-am \u238?ntors la Marea Catedral\u259?. De acolo am v\u259?zut
cum au p\u259?r\u259?sit portul ultimele cor\u259?bii cre\u351?tine. Nici o
nav\u259? turceasc\u259? nu a \u238?ncercat s\u259? le \u238?mpiedice. Un v\u226?nt
proasp\u259?t b\u259?tea \u238?n p\u226?nzele lor umflate \u351?i pe catarge
fluturau, ca un ultim salut pentru ultimul ora\u351? agonizant al Bizan\u355?ului,
drapelele invincibilelor \u355?\u259?ri cre\u351?tine.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Duce\u355?i cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?ii mesajul mor\u355?ii!
Tremura\u355?i, \u355?\u259?ri ale Occidentului! Dup\u259? noi, al vostru e r\u226?
ndul! Oare nu vede\u355?i c\u259? tenebrele ce v\u259? \u238?nso\u355?esc pa\u351?
ii se vor a\u351?terne peste Europa?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca \u351?i cum \u238?n vorbele mele ar fi fost o magie, umbra norilor de pe cer s-a
\u238?ntins peste cor\u259?biile latinilor ca o pat\u259? de \u238?ntuneric \u238?
nconjurat\u259? de apa sclipitoare a m\u259?rii. Au luat cu ei noaptea latinii, ca
s\u259? o poarte prin Occident. Era tenebrelor, era oamenilor cu inima moart\u259?.
\u206?n aceea\u351?i clip\u259?, solda\u355?ii turci au \u238?nceput s\u259? se
str\u226?ng\u259? \u238?n fa\u355?a Catedralei, de o parte \u351?i de alta a
intr\u259?rii. Pe Strada Mare a ap\u259?rut cortegiul sultanului, escortat de
ceau\u351?i \u351?i de arca\u351?ii cu arbalete aurite din garda personal\u259?.
\u206?n fa\u355?a impresionantului cortegiu erau alerg\u259?torii, care purtau
vasele cu uleiuri parfumate \u351?i mirodenii. Caii treceau \u238?n pas de
parad\u259? peste cadavrele grecilor de pe strad\u259? \u351?i efebi cu p\u259?rul
c\u226?rlion\u355?at din haremul sultanului stropeau cu ap\u259? de trandafiri
drumul din fa\u355?a \u238?nving\u259?torului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fa\u355?a por\u355?ilor sf\u259?r\u226?mate ale Catedralei, sultanul a
cobor\u226?t de pe calul lui alb ca neaua. Fa\u355?a lui t\u226?n\u259?r\u259?,
arz\u259?toare, era crispat\u259? de oboseal\u259?, dar \u238?n ochii lui de nebun
str\u259?lucea bucuria triumf\u259?toare \u351?i glacial\u259? pe care
niciodat\u259? nu am mai v\u259?zut-o la vreun alt om. La fel ca alt\u259?
dat\u259?, \u238?mi era groaz\u259? de el \u351?i, \u238?n acela\u351?i timp,
m\u259? fascina.\par\pard\plain\hyphpar} {
A schimbat buzduganul de fier din m\u226?na dreapt\u259? \u238?n m\u226?na st\u226?
ng\u259?, s-a aplecat, a luat un pumn de p\u259?m\u226?nt \u351?i l-a pres\u259?rat
peste el. Ienicerii au r\u259?mas mu\u355?i de respect, fiindc\u259? au crezut
c\u259? sultanul, f\u259?c\u226?nd acest gest de umilin\u355?\u259?, se prosternase
\u238?n fa\u355?a Dumnezeului unic. Eu g\u226?ndesc altfel \u351?i cred c\u259?
acesta este adev\u259?rul. Av\u226?nd el, \u238?nc\u259? de copil, respect doar
pentru p\u259?m\u226?nt, a vrut s\u259? aduc\u259? astfel un omagiu turcilor care
au murit la asediu. A intrat \u238?n biseric\u259? urmat de suita sa. Am intrat
\u351?i eu cu primul grup de oameni. Pardoseala bisericii era murdar\u259? de
s\u226?nge. Nu reu\u351?iser\u259? s\u259? arunce afar\u259? toate cadavrele, de
aceea, pe ici, pe colo tot mai erau c\u226?teva.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ienicerii au \u238?nceput \u238?ndat\u259? s\u259? sparg\u259? icoanele pentru
a-\u351?i \u238?nsu\u351?i ramele de aur \u351?i de argint, s\u259? str\u226?
ng\u259? c\u259?r\u355?ile cu leg\u259?turi de filde\u351? \u351?i obiectele de
cult din aur, argint \u351?i pietre pre\u355?ioase, chivoturile, c\u259?delni\u355?
ele, potirele, crucile, ferecaturile moa\u351?telor, \u238?nvelindu-le \u238?n
m\u259?t\u259?surile brodate \u351?i \u238?n catifeaua poalelor de icoane, dverelor
\u351?i aerului, precum \u351?i \u238?n ve\u351?mintele liturgice. Iar \u238?n
mijlocul Bisericii \u238?n\u355?elepciunii Sfinte, un ienicer mai harnic lovea cu
barda \u238?n marmura pardoselei, \u238?ncerc\u226?nd s\u259? g\u259?seasc\u259?
dup\u259? sunetul mai sec locul \u238?n care ar fi putut fi ascuns\u259? vreo
comoar\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu pa\u351?i repezi, sultanul Mehmet s-a apropiat de el, l-a lovit cu buzduganul
\u351?i, cu chipul \u238?nnegrit de m\u226?nie, a strigat:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Nu v\u259? atinge\u355?i de ceea ce-mi apar\u355?ine! Sunte\u355?i liberi
s\u259? lua\u355?i tot ceea ce pute\u355?i duce \u238?n bra\u355?ele voastre, dar
nu uita\u355?i c\u259? zidurile, bisericile \u351?i edificiile publice sunt ale
C\u226?\u355?iva ieniceri l-au t\u226?r\u226?t \u238?n grab\u259? pe cel lovit
afar\u259? din biseric\u259?. Cine nu-l cunoa\u351?te pe Mehmet ar putea g\u226?ndi
c\u259? a fost iritat v\u259?z\u226?nd at\u226?tea nepre\u355?uite comori \u238?n
m\u226?na acelor oameni simpli \u351?i ne\u238?nsemna\u355?i. Dar Mehmet nu r\u226?
vne\u351?te la bani \u351?i comori. Tot ceea ce-l intereseaz\u259? este
puterea.\par\pard\plain\hyphpar} {
A privit \u238?n jurul lui sultanul Mehmet \u351?i a fost v\u259?dit impresionat de
imensitatea \u351?i splendoarea catedralei. Tinerii ofi\u355?eri din suita sa
nu-\u351?i mai puteau st\u259?p\u226?ni entuziasmul. Unul dintre ei s-a aplecat,
\u351?i-a \u238?nmuiat degetele \u238?ntr-o balt\u259? de s\u226?nge, \u351?i-a
f\u259?cut elan \u351?i a s\u259?rit \u238?n \u238?n\u259?l\u355?ime c\u226?t de
tare a putut, \u238?nsemn\u226?nd peretele de marmur\u259? cu s\u226?nge. \u350?i a
\u8213? Acesta este semnul meu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dac\u259? s-ar fi urcat un b\u259?rbat pe umerii altuia, tot nu ar fi putut atinge
pata de s\u226?nge.\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar sultanul Mehmet a luat din m\u226?na celui mai apropiat arca\u351? din
gard\u259? arbaleta \u351?i a lansat o s\u259?geat\u259? de aur spre punctul cel
mai \u238?nalt al cupolei catedralei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Iar acesta al meu, a rostit el, arunc\u226?nd o privire triumf\u259?
toare \u238?n juru-i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi le-a poruncit ienicerilor s\u259? distrug\u259? catapeteasma, pentru a putea
vedea tot altarul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i, r\u259?t\u259?cit \u238?n h\u259?\u355?i\u351?ul triumfului, a
poruncit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Striga\u355?i to\u355?i \u238?ntr-un glas: Mehmet, fiul lui Murad, emirul
turcilor, a venit pentru a consacra cea mai mare biseric\u259? a cre\u351?tinilor
unicului \u351?i adev\u259?ratului Dumnezeu!\par\pard\plain\hyphpar} {
Solda\u355?ii g\u259?l\u259?gio\u351?i au l\u259?sat pentru moment s\u226?
rguincioasa \u238?ndeletnicire de t\u226?lhari \u351?i au urmat \u238?ndemnul
sultanului. Sub bolta milenarei biserici ei au strigat \u351?i ecoul le-a r\u259?
spuns. Apoi s-a \u238?nt\u226?mplat ceva surprinz\u259?tor. De sub o trap\u259?
secret\u259? din spatele altarului au ap\u259?rut, unul dup\u259? altul, dou\u259?
zeci de prela\u355?i ai Bisericii Ortodoxe, \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?i de
s\u259?rb\u259?toare, episcopi, preo\u355?i \u351?i c\u259?lug\u259?ri. Pe
piepturile episcopilor str\u259?luceau engolpioanele. Ceilal\u355?i purtau
medalioane conform cu rangul lor sacerdotal. Ei s-au apropiat de sultan, au \u238?
ngenuncheat \u351?i \u351?i-au aplecat capetele \u238?n fa\u355?a lui \u351?i i-au
mul\u355?umit, numindu-l \u238?nving\u259?tor. Printre ei se afla \u351?i p\u259?
rintele Ghenadios. Probabil c\u259?, \u238?n vreme ce turcii au intrat \u238?n
ora\u351?, ei s-au ascuns \u238?n subteranele catedralei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Totul p\u259?rea c\u259? se petrece dup\u259? un acord secret. \u206?n orice caz,
oprindu-i din av\u226?ntul cu care \u238?ncepuser\u259? s\u259? cerceteze ungherele
mai ascunse ale bisericii, sultanul le-a spus ienicerilor:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Ace\u351?tia sunt prizonierii mei, fiindc\u259? ei mie nu s-au predat, dar
eu v\u259? voi pl\u259?ti o sut\u259? de aspri pentru fiecare dintre ace\u351?ti
\u206?nal\u355?i prela\u355?i ai Bisericii cre\u351?tine. Duce\u355?i-i \u238?n
m\u259?n\u259?stirea pe care ei \u238?n\u351?i\u351?i \u351?i-o vor alege \u351?
i, \u238?n a\u351?teptarea poruncilor mele, ceau\u351?ii s\u259? le asigure
protec\u355?ie! \par\pard\plain\hyphpar} {
Iar episcopii \u351?i preo\u355?ii au strigat \u238?n cor:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Alegem M\u259?n\u259?stirea Pantocratorului!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n acela\u351?i moment, imamii \u351?i dervi\u351?ii au anun\u355?at ora de
rug\u259?ciune a amiezii. Sultanul a poruncit s\u259? i se aduc\u259? ap\u259?
pentru a s\u259?v\u226?r\u351?i ablu\u355?iunea ritual\u259?, \u238?n timp ce el
\u238?\u351?i sp\u259?la picioarele, ienicerii i-au scos din biserc\u259? pe
episcopii, preo\u355?ii \u351?i c\u259?lug\u259?rii greci. Apoi el a urcat cu
picioarele goale pe altar, a c\u259?lcat peste cruce \u351?i, \u238?ntorc\u226?ndu-
se cu fa\u355?a spre r\u259?s\u259?rit, a recitat rug\u259?ciunea. Suita sa \u351?i
solda\u355?ii au \u238?ngenuncheat \u351?i au lovit cu capul dalele de marmur\u259?
ale pardoselei pentru a-i consacra lui Allah, prin rug\u259?ciunea Islamului, cea
mai minunat\u259? biseric\u259? a cre\u351?tin\u259?t\u259?\u355?
Dup\u259? rug\u259?ciune, sultanul le-a poruncit dervi\u351?ilor \u351?i \u238?
nv\u259?\u355?\u259?torilor Coranului s\u259? stropeasc\u259? biserica cu ap\u259?
de trandafiri, pentru a o purifica de necur\u259?\u355?enia cre\u351?
tin\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n timp ce se \u238?ndrepta spre ie\u351?ire, m-am apropiat de sultan \u351?i
nimeni nu m-a \u238?mpiedicat. Apoi am stat nemi\u351?cat \u238?n fa\u355?a lui,
f\u259?r\u259? s\u259? spun o vorb\u259?. M-a recunoscut, dar a fost derutat.
Fa\u355?a lui a devenit p\u259?m\u226?ntie, \u351?i-a rotit privirea \u238?n jur
\u351?i a \u351?optit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?ngerule! Ai venit s\u259? m\u259? iei?\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar \u351?i-a revenit imediat \u351?i le-a spus \u238?nso\u355?
itorilor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? nu se ating\u259? nimeni de el!\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat mai mult de mine, mi-a atins m\u226?inile \u351?i obrajii ca s\u259?
se conving\u259? c\u259? sunt viu, apoi a izbucnit \u238?n r\u226?s \u351?i a
\u8213? \u206?nc\u259? mai tr\u259?ie\u351?ti, incoruptibilule? Sper c\u259? acum
nu te mai \u238?ndoie\u351?ti c\u259? voi face din Biserica pontifical\u259? a
Romei grajd pentru calul meu.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai fost mai \u238?n\u355?elept dec\u226?t mine. Nu mi-a fost scris s\u259?
mor l\u226?ng\u259? zidurile ora\u351?ului. D\u259? porunc\u259? s\u259? mi se taie
capul, ca victoria ta s\u259? fie \u238?ntreag\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu-\u355?i pierde r\u259?bdarea, \u238?ngerule! a spus, \u351?i ochii
lui de fiar\u259? s\u259?lbatic\u259? au str\u259?lucit. Pentru orice lucru
exist\u259? o clip\u259? prielnic\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a continuat drumul \u351?i a ie\u351?it din biseric\u259? f\u259?r\u259? a
se mai ocupa de mine. M-am amestecat printre oamenii din suita lui pentru a fi
aproape de el. Voiam s\u259? mor, poate niciodat\u259? mai mult ca acum nu mi-am
dorit cu at\u226?ta ardoare s\u259? mor. Mul\u355?i oameni din suita lui m-au
recunoscut, dar nici unul nu mi-a adresat o vorb\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n fa\u355?a bisericii, \u238?naintea sultanului au fost adu\u351?i Lukas
Notaras \u351?i un grup de prizonieri, alc\u259?tuit din nobili \u351?i senatori
greci. Ei au \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a sultanului Mehmet care, pe un ton
sever, i-a \u238?ntrebat de ce au manifestat o opozi\u355?ie at\u226?t de \u238?
ncr\u226?ncenat\u259?, cauz\u226?nd astfel ora\u351?ului multe stric\u259?ciuni iar
o\u351?tirii lui pierderi grele. \par\pard\plain\hyphpar} {
Lukas Notaras a privit \u238?n t\u259?cere spre vizirul Khalil, care se afla \u238?
n dreapta sultanului, cu barba lung\u259? \u351?i chipul istovit, fiindc\u259?
sultanul \u238?l obligase s\u259?-l \u238?nso\u355?easc\u259? peste tot, s\u259?
vad\u259? cu ochii lui c\u226?t de \u238?nsemnat\u259? i-a fost
victoria.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Vorbe\u351?te! Vorbe\u351?te cu curaj! l-a \u238?ndemnat sultanul pe
megaducele Notaras.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce am fi putut face c\u226?nd chiar din propria ta tab\u259?r\u259? au fost
unii care ne-au \u238?ncurajat s\u259? rezist\u259?m? a spus Notaras cu glas amar,
uit\u226?ndu-se \u238?n continuare acuzator spre vizirul
Khalil.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mehmet s-a \u238?ntors atunci brusc spre Khalil \u351?i, apuc\u226?ndu-l de
barb\u259?, a \u238?nceput s\u259? zg\u226?l\u355?\u226?ie \u238?n sus \u351?i-n
jos capul c\u259?runt al b\u259?tr\u226?nului vizir. Apoi a spus cu o voce foarte
puternic\u259?, pentru a fi auzit de ieniceri:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Te cunosc eu, Khalil, prieten al cre\u351?tinilor! Dar tu i-ai slujit cu
credin\u355?\u259? tat\u259?lui meu, la fel cum tat\u259?l t\u259?u \u351?i bunicul
t\u259?u au slujit cu credin\u355?\u259? ca mari viziri sultanilor dinainte. De
aceea te iert \u351?i nu-\u355?i tai capul dup\u259? cum ai merita. Dar \u238?
naintea ochilor mei s\u259? nu mai \u238?ndr\u259?zne\u351?ti s\u259? apari
vreodat\u259?! Ascunde-te \u238?n cel mai \u238?ndep\u259?rtat col\u355? al
imperiului meu! Ca bunicul t\u259?u, care s-a \u238?nf\u259?\u355?i\u351?at prima
dat\u259? \u238?n fa\u355?a sultanului \u238?n chip de cer\u351?etor, tr\u259?
ie\u351?te tu \u238?nsu\u355?i de acum \u238?nainte ca cer\u351?
etor!\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceast\u259? sentin\u355?\u259? rapid\u259? a fost o prob\u259? de curaj, de care o
parte din sfetnicii lui poate c\u259? nu-l credeau \u238?n stare, numai c\u259?
mul\u355?i nu au \u238?n\u355?eles c\u259? aceast\u259? clip\u259? el a a\u351?
teptat-o cu r\u259?bdare \u238?nc\u259? din copil\u259?rie, cu aceea\u351?i r\u259?
bdare cu care a a\u351?teptat s\u259? cucereasc\u259? ora\u351?ul Constantinopol.
Tinerii ofi\u355?eri au \u238?nceput s\u259?-l insulte pe b\u259?tr\u226?nul vizir
Khalil \u351?i, dup\u259? c\u226?teva clipe de ezitare, au \u238?nceput \u351?i
ienicerii s\u259?-l \u238?njure. Dup\u259? ce s-a uitat atent spre demnitarii din
suita sa, Mehmet a remarcat c\u226?\u355?iva b\u259?tr\u226?ni care nu p\u259?reau
entuzia\u351?ti de hot\u259?r\u226?rea pe care o luase. Desemn\u226?ndu-i cu
degetul, le-a poruncit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Urma\u355?i-l pe Khalil!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ceau\u351?ii le-au smuls \u238?nsemnele demnit\u259?\u355?ii de vizir cu tot cu
ve\u351?minte. Pe jum\u259?tate despuia\u355?i, ei l-au urmat pe Khalil pe calea
umilin\u355?ei \u351?i uit\u259?rii, \u238?n timp ce ienicerii strigau dup\u259? ei
numindu-i prieteni ai cre\u351?tinilor \u351?i \u238?i loveau cu bulg\u259?ri de
p\u259?m\u226?nt \u238?ns\u226?ngerat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce b\u259?tr\u226?nii alunga\u355?i nu s-au mai v\u259?zut, sultanul
Mehmet s-a \u238?ntors din nou spre greci \u351?i i-a \u238?
\u8213? Unde este \u238?mp\u259?ratul vostru? Ce \u351?ti\u355?i despre
Grecii s-au uitat unul la altul \u351?i au cl\u259?tinat din cap. La r\u226?ndul
s\u259?u, sultanul a ridicat bra\u355?ele, pref\u259?c\u226?ndu-se c\u259? se
roag\u259? \u351?i i-a \u238?ntrebat ironic: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar cum este cu putin\u355?\u259?? Voi nu a\u355?i luptat al\u259?turi
de \u206?mp\u259?ratul vostru?\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?\u355?iva senatori \u351?i-au aplecat capul cu umilin\u355?\u259?, dar Lukas
Notaras a r\u259?spuns cu m\u226?ndrie:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?mp\u259?ratul Constantin a tr\u259?dat credin\u355?a noastr\u259?
v\u226?nz\u226?ndu-ne pe noi, grecii, papei \u351?i latinilor. Noi nu-l
recunoa\u351?tem de \u238?mp\u259?rat. Noi prefer\u259?m s\u259?-\u355?i slujim
\u355?ie.\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }{\page } {
Apoi sultanul a poruncit s\u259? se aduc\u259? la cuno\u351?tin\u355?a o\u351?tirii
c\u259? trebuie g\u259?sit cadavrul \u238?mp\u259?ratului Constantin, dac\u259?
acesta a c\u259?zut \u238?n timpul luptelor. A f\u259?g\u259?duit o bun\u259?
recompens\u259? at\u226?t aceluia care \u238?i va g\u259?si cadavrul, c\u226?t
\u351?i aceluia care poate dovedi c\u259? l-a ucis. Nici n-a terminat bine de spus
asta, c\u259? au \u351?i ap\u259?rut doi b\u259?rba\u355?i, care nu a\u351?
teptaser\u259? dec\u226?t acest moment. Fiecare s-a jurat pe Allah \u351?i pe barba
sa c\u259? l-a ucis cu propria m\u226?na pe \u238?mp\u259?rat, apoi au \u238?nceput
am\u226?ndoi s\u259? se certe \u238?n fa\u355?a sultanului, fiecare sus\u355?
in\u226?nd cu \u238?nd\u226?rjire c\u259? cel\u259?lalt minte. Sultanul le-a spus
am\u226?ndurora s\u259? caute trupul \u238?mp\u259?ratului \u351?i ei au plecat
cert\u226?ndu-se \u238?n continuare \u351?i explic\u226?nd \u238?n ce loc l-au
lovit pe \u238?mp\u259?rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Din nou li s-a adresat grecilor sultanul, dar de data aceasta a fost mai
prietenos \u351?i le-a promis multe, declar\u226?ndu-le c\u259? are \u238?ncredere
s\u259? lase pe m\u226?na celor mai competen\u355?i greci guvernarea ora\u351?ului.
Le-a cerut s\u259?-i dea o list\u259? cu nobilii de \u238?ncredere, pentru a le
r\u259?scump\u259?ra el, sultanul, via\u355?a de la solda\u355?ii care \u238?i vor
fi f\u259?cut prizonieri sau sclavi. Lukas Notaras a spus imediat, din memorie,
treizeci de nume. Ceilal\u355?i au dat doar numele prietenilor
Nu am mai putut s\u259? m\u259? st\u259?p\u226?nesc, m-am apropiat de Lukas Notaras
\u351?i i-am strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tr\u259?d\u259?tor nebun, \u238?\u355?i gr\u259?be\u351?ti singur
pieirea!\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a umplut de m\u226?nie Notaras c\u226?nd m-a v\u259?zut venind dinspre suita
sultanului \u351?i a spus cu n\u259?duf:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? O politic\u259? supl\u259? nu \u238?nseamn\u259? tr\u259?dare. Este singura
salvare a unui popor disperat. Dac\u259? mi-am p\u259?tat m\u226?inile, am f\u259?
cut-o pentru poporul meu. Cineva trebuia s-o fac\u259?. Poate c\u259? pentru un
astfel de lucru este nevoie de mai mult\u259? b\u259?rb\u259?\u355?ie dec\u226?t
pentru o moarte \u238?n zadar. Tu nu m\u259? cuno\u351?ti destul pentru a m\u259?
judeca.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fiica ta ajunsese s\u259? te cunoasc\u259? \u351?i te-a judecat. Oamenii
t\u259?i au omor\u226?t-o la Kerkoporta, c\u226?nd ea a \u238?ncercat dezn\u259?
d\u259?jduit\u259? s\u259? apere renumele familiei Notaras de ru\u351?inea tr\u259?
d\u259?rii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Notaras a p\u259?lit \u351?i \u238?n ochii lui am citit o spaim\u259?
nemaipomenit\u259?. A urlat: \par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu n-am nici o fiic\u259?! Eu n-am avut niciodat\u259? vreo fiic\u259?! Eu
am doar doi b\u259?ie\u355?i. Iar povestea ta cu Kerkoporta este lipsit\u259? de
sens.\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat c\u226?nd spre sultan, c\u226?nd spre congenerii lui, care s-au retras
l\u259?s\u226?nd \u238?n juru-i un spa\u355?iu gol. A f\u259?cut un efort, \u351?i-
a reg\u259?sit calmul \u351?i i s-a adresat astfel
sultanului:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acest b\u259?rbat, mesagerul t\u259?u, te-a \u238?n\u351?elat. El \u238?
nsu\u355?i \u238?\u355?i poate confirma c\u259? am \u238?ncercat de multe ori
s\u259? colaborez cu el \u238?n favoarea ta. Doar din l\u259?comie \u351?i
ambi\u355?ie m-a refuzat, pentru a se bucura de unul singur de protec\u355?ia ta.
Nu \u351?tiu ce va fi f\u259?cut el \u238?n favoarea ta, dar mare lucru nici nu
putea face, din moment ce era prietenul latinilor \u351?i al lui Giustiniani.
Dumnezeu este martor c\u259? am slujit intereselor tale.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mehmet a avut doar un sur\u226?s \u238?nghe\u355?at, mi-a f\u259?cut semn cu
m\u226?na \u351?i a mai spus o dat\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u259?bdare, incoruptibilule!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a dat o porunc\u259? vistiernicului, s-a \u238?ntors spre greci \u351?i i-a
sf\u259?tuit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nso\u355?i\u355?i-l pe vistiernic \u351?i c\u259?uta\u355?i \u238?n
grupurile de ostatici sau pe cor\u259?bii b\u259?rba\u355?ii pomeni\u355?i de voi.
Probabil c\u259? mul\u355?i \u238?\u351?i vor fi schimbat ve\u351?mintele bogate
pentru a-\u351?i ascunde rangul sub aparen\u355?e \u238?n\u351?el\u259?toare,
probabil c\u259? nici n-ar \u238?ndr\u259?zni s\u259?-\u351?i spun\u259? adev\u259?
ratul nume, a\u351?a c\u259?, oric\u226?t de mult le-a\u351? pl\u259?ti oamenilor
mei, tot n-ar reu\u351?i s\u259?-i g\u259?seasc\u259?. Dar \u238?n voi au \u238?
ncredere. Mai mult, voi le pute\u355?i recunoa\u351?te chipul. Cump\u259?ra\u355?i
libertatea lor de la negustorii de sclavi \u351?i de la solda\u355?
i!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i, pentru a ar\u259?ta c\u226?t de mult \u355?ine s\u259? fie g\u259?si\u355?
i, l-a autorizat pe vistiernic s\u259? cheltuiasc\u259? p\u226?n\u259? la o mie de
aspri pentru fiecare nobil r\u259?scump\u259?rat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Grecii au fost uimi\u355?i de generozitatea sultanului \u351?i l-au urmat de \u238?
ndat\u259? pe vistiernic, discut\u226?nd aprins \u351?i disput\u226?ndu-\u351?i
\u238?ntre ei demnit\u259?\u355?ile cu care vor fi \u238?nvesti\u355?i. Dar Mehmet
s-a uitat la mine cu un z\u226?mbet perfid, fiindc\u259? \u351?tia c\u259? eu pot
citi \u238?n inima lui. Pe Lukas Notaras l-a trimis \u238?napoi la palatul s\u259?
u, ur\u226?ndu-i prietene\u351?te grabnic\u259? \u238?ns\u259?n\u259?to\u351?ire
so\u355?iei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Nu a mai p\u259?rut interesat de mine sultanul. L-am \u238?nso\u355?it totu\u351?i
p\u226?n\u259? la Blaherne. C\u226?nd a v\u259?zut s\u259?lile murdare, pe care
vene\u355?ienii le despuiaser\u259? de bog\u259?\u355?ii, sultanul Mehmet a
declamat:\par\pard\plain\hyphpar} {
Bufni\u355?a suspin\u259? printre colonade, \par\pard\plain\hyphpar} {
Un p\u259?ianjen este paznic la-mp\u259?rat. \par\pard\plain\hyphpar} {
Poarta Harisian\u259? era deschis\u259?, iar peste \u351?an\u355?ul de ap\u259?rare
fusese deja construit podul; \u238?n dreptul por\u355?ii, sultanul i-a \u238?
nt\u226?lnit pe ofi\u355?erii furio\u351?i ai ienicerilor, care, dup\u259? ce s-au
aruncat la p\u259?m\u226?nt \u238?n fa\u355?a lui, au \u238?ntrebat ce s\u259? le
fac\u259? marinarilor din Creta care au ap\u259?rat cele dou\u259? turnuri din
v\u226?rful colinei Acropole \u351?i au refuzat s\u259? se
predea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ienicerii ar fi putut s\u259? \u238?nconjoare turnurile cu bu\u351?teni \u351?i
s\u259?-i ard\u259? de vii, dar erau prea ocupa\u355?i cu jaful pentru a-\u351?i
pierde vremea cu o treab\u259? ca asta doar pentru a omor\u238? o m\u226?n\u259? de
cre\u351?tini. Mehmet \u351?tia cum g\u226?ndesc ei, de aceea, pentru a nu \u238?
ncuraja indisciplina \u351?i pentru a nu le da un prilej s\u259?-i pun\u259? la
\u238?ndoial\u259? hot\u259?r\u226?rile, a schimbat r\u259?ul \u238?n bine \u351?i
a spus generos:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Eu \u238?i respect pe oamenii curajo\u351?i, fie ei chiar \u351?i cre\u351?
tini. Pentru vitejia de care au dat dovad\u259?, merit\u259? s\u259? tr\u259?
iasc\u259?. S\u259?-\u351?i ia armele \u351?i lucrurile pe care le au, s\u259?
mearg\u259? pe corabia lor \u351?i nimeni s\u259? nu le fac\u259? vreun r\u259?
u!\par\pard\plain\hyphpar} {
Oarecum ne\u238?ncrez\u259?tori \u238?n promisiunile f\u259?cute de turci,
marinarii din Creta au evacuat de \u238?ndat\u259? turnurile, ca s\u259? nu-i apuce
seara, \u351?i au mers p\u226?n\u259? \u238?n port cu sacii lor plini de lucruri
\u238?n spinare, croindu-\u351?i drum doar pe str\u259?zile pustii, pentru a
evita \u238?nt\u226?lnirea cu turcii care continuau jaful cu mare r\u226?vn\u259?.
Le-au luat cu ei \u351?i pe cele c\u226?teva c\u259?lug\u259?ri\u355?e de la
m\u259?n\u259?stirea apropiat\u259?, care fuseser\u259? p\u226?ng\u259?rite de
Dup\u259? ce sultanul \u351?i suita lui au plecat c\u259?lare ca s\u259? s\u259?
rb\u259?toreasc\u259? victoria, m-am \u238?ntors la Kerkoporta \u351?i am \u238?
ngropat trupul ne\u238?nsufle\u355?it al Annei Notaras \u238?ntr-o cavitate
scobit\u259? \u238?n zid de un proiectil. Mi s-a p\u259?rut cel mai bun \u351?i mai
respectabil morm\u226?nt. \u350?i m-am g\u226?ndit c\u259? \u238?ntr-o zi, c\u226?
ndva, din ochii ei c\u259?prui vor r\u259?s\u259?ri flori \u238?ntunecate ce vor
privi ora\u351?ul dintre ruinele zidului.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n be\u355?ia s\u226?ngelui \u351?i jafului din ora\u351?, via\u355?a unui om
nu mai are nici un pre\u355?. Dup\u259? ce sultanul a plecat, turcii nu s-au mai
sfiit \u351?i au continuat m\u259?celul \u351?i s-au \u238?nc\u259?ierat unii cu
al\u355?ii pentru pr\u259?zi \u351?i pentru femeile cu care voiau s\u259? se
distreze. Pentru c\u259? nu au vrut s\u259?-l recunoasc\u259? pe Profetul
musulmanilor, unii dervi\u351?i ignoran\u355?i \u351?i fanatici mutilau bucat\u259?
cu bucat\u259? trupurile grecilor lua\u355?i prizonieri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am umblat f\u259?r\u259? s\u259? \u351?tiu pe unde calc \u351?i sufletul mi-a fost
amor\u355?it de triste\u355?e; \u238?n jurul meu totul era \u238?ngrozitor \u351?i
confuz, dar nimeni nu s-a atins de mine. \u206?n mintea mea a st\u259?ruit doar
ideea c\u259? trebuie s\u259? v\u259?d totul. Cu c\u226?t se umplu mai mult ochii
de orori, cu at\u226?t mai mult se \u238?ndobitocesc, iar omul nu se mai poate
smulge din mijlocul groz\u259?viei, nu mai are putere s\u259? nu vad\u259?. Sunt
s\u259?tul de tirani \u351?i de fanatici, de crima, de cruzimea \u351?i de patima
lor mereu re\u238?nnoit\u259?, de co\u351?marul din care nu m\u259? mai de\u351?
tept, care-mi umbre\u351?te mintea \u351?i-mi love\u351?te
inima.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n apropierea bibliotecii imperiale am v\u259?zut c\u226?\u355?iva negustori
latini cu c\u259?ru\u355?e la care erau \u238?nh\u259?mate ni\u351?te biete m\u226?
r\u355?oage. Ei cump\u259?rau de la ieniceri c\u259?r\u355?i \u351?i suluri de
manuscrise pe pergament. Capul c\u259?runt al bibliotecarului fusese retezat \u351?
i aruncat cu o lovitur\u259? de picior \u238?n mijlocul cur\u355?ii, unde z\u259?
cea \u238?ntr-o balt\u259? de s\u226?nge. Ienicerii smulgeau copertele bogate ale
Evangheliei \u351?i ale altor c\u259?r\u355?i sfinte \u351?i ardeau paginile
ornamentate, pentru a recupera aurul pur din miniaturi \u351?i din ini\u355?iale.
F\u259?r\u259? s\u259? cr\u226?cneasc\u259?, negustorii cump\u259?rau doar c\u259?
r\u355?ile ce nu aveau ferecaturi aurite, miniaturi sau ornamente, fiindc\u259?
altfel ienicerii preferau s\u259? le arunce \u238?n foc dec\u226?t s\u259? se
tocmeasc\u259? pentru doi bani de argint.\par\pard\plain\hyphpar} {
Printre negustorii de c\u259?r\u355?i era \u351?i un t\u226?n\u259?r erudit din
Vene\u355?ia, mare amator de c\u259?r\u355?i rare, care se ocupa de copierea \u351?
i desenarea c\u259?r\u355?ilor. Pl\u226?ngea privind c\u259?r\u355?ile pe care le
ardeau turcii, \u238?\u351?i ispr\u259?vise banii. Povestea c\u259? a cump\u259?rat
zece tomuri din opera lui Aristotel \u351?i-\u351?i blestema st\u259?p\u226?nul,
care-i d\u259?duse prea pu\u355?ini bani ca s\u259? cumpere din Constantinopol
c\u259?r\u355?i rare dup\u259? ce va fi fost ridicat asediul. L-a un moment dat,
pierz\u226?ndu-\u351?i el st\u259?p\u226?nirea de sine, n-a mai suportat \u351?i a
scos din foc o carte c\u259?reia \u238?i fuseser\u259? de-acum deta\u351?ate
copertele aurite. Iar ienicerii au \u238?nceput s\u259?-l loveasc\u259? cu
picioarele \u238?n burt\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
N-a\u351? putea spune de ce m-au purtat pa\u351?ii \u238?nc\u259? o dat\u259? la
Poarta Sf\u226?ntului Roman. Era o nemaipomenit\u259? agita\u355?ie acolo \u351?i
ienicerii c\u259?utau \u238?n gr\u259?mezile de cadavre trupul ne\u238?nsufle\u355?
it al \u238?mp\u259?ratului Constantin, fiindc\u259? sultanului nu-i erau de ajuns
doar vorbele celor care-l v\u259?zuser\u259? murind. Ienicerii \u351?tergeau cu
buc\u259?\u355?i de p\u226?nz\u259? \u238?nmuiate \u238?n ap\u259? fe\u355?ele
mor\u355?ilor de pe care nu se mai puteau distinge tr\u259?s\u259?turile. P\u226?
n\u259? la urm\u259?, cadavrul \u238?mp\u259?ratului a fost g\u259?sit. Dar nu
dup\u259? chip l-au recunoscut, ci dup\u259? cizmele de purpur\u259? \u238?
mpodobite cu vulturul bicefal. Pentru c\u259? basileul nu a smuls de pe ele \u238?
nsemnele puterii, chiar dac\u259? \u238?n timpul asediului a luptat cot la cot cu
solda\u355?ii de r\u226?nd.\par\pard\plain\hyphpar} {
Am mers mai departe \u351?i am ajuns la magaziile unde fuseser\u259? du\u351?i
latinii \u351?i grecii r\u259?ni\u355?i. Dar fiind ei doar ni\u351?te cre\u351?tini
blestema\u355?i, dup\u259? ce au fost azv\u226?rli\u355?i afar\u259?, li s-au
retezat capetele. Trupurile lor, unele peste altele, z\u259?ceau pe strad\u259?,
\u238?n apropierea por\u355?ilor. Turcii r\u259?ni\u355?i le luaser\u259? locul.
Gemetele \u351?i strig\u259?tele de durere ale turcilor nu se deosebeau cu nimic de
cele ale cre\u351?tinilor. \par\pard\plain\hyphpar} {
Urlau dispera\u355?i pe diferite graiuri, cer\u226?nd s\u259? li se dea ap\u259?
sau implor\u226?ndu-i pe cei \u238?n putere s\u259?-i omoare pentru a sc\u259?pa de
suferin\u355?\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
De bolnavi se \u238?ngrijeau c\u226?\u355?iva chirurgi turci \u351?i dervi\u351?i
b\u259?tr\u226?ni, ajuta\u355?i de c\u259?lug\u259?ri\u355?ele ce fuseser\u259?
luate ostatece dup\u259? c\u259?derea ora\u351?ului. Fiind ele prea b\u259?tr\u226?
ne \u351?i prea ur\u226?te, nemerit\u226?nd omagiile \u238?nving\u259?torilor,
fuseser\u259? obligate s\u259? fac\u259? aceast\u259? munc\u259? murdar\u259?
\u351?i dezgust\u259?toare. Ceau\u351?ii erau deasupra tuturor \u351?i-i c\u259?
utau pe turcii care-\u351?i jefuiau r\u259?ni\u355?ii
proprii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Printre c\u259?lug\u259?ri\u355?e am recunoscut-o pe Hariclea. Fusese b\u259?
tut\u259? \u351?i avea pe ea doar o c\u259?ma\u351?\u259? sf\u226?\u351?iat\u259?.
Fa\u355?a ei ur\u226?t\u259? era umflat\u259? de pl\u226?ns. St\u259?tea \u238?n
genunchi \u351?i-l \u355?inea de m\u226?n\u259? pe un t\u226?n\u259?r frumos din
Anatolia, al c\u259?rui obraz era abia u\u351?or umbrit de o barb\u259? m\u259?
t\u259?soas\u259?. Pe chipul b\u259?iatului se \u351?i vedea paloarea mor\u355?
ii \u351?i din leg\u259?tura de p\u226?nz\u259? ce-i str\u226?ngea pieptul picura
s\u226?nge.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Hariclea! am strigat-o eu. E\u351?ti \u238?nc\u259? \u238?n
via\u355?\u259?. Ce faci aici?\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a uitat la mine f\u259?r\u259? nici o expresie de mirare, ca \u351?i cum faptul
c\u259? am ap\u259?rut l\u226?ng\u259? ea ar fi fost unul dintre cele mai obi\u351?
nuite lucruri din lume \u351?i mi-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Acest turc dezgust\u259?tor m-a prins de m\u226?n\u259? \u351?i nu-mi mai
d\u259? drumul. Nu \u238?n\u355?eleg ce spune.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i a mai spus suspin\u226?nd:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Este at\u226?t de t\u226?n\u259?r \u351?i de frumos b\u259?iatul acesta,
c\u259? nici nu \u355?in neap\u259?rat s\u259?-mi eliberez m\u226?na din m\u226?na
lui. \u206?n cur\u226?nd va muri.\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu cealalt\u259? m\u226?n\u259?, Hariclea i-a \u351?ters sudoarea mor\u355?ii de pe
frunte \u351?i i-a m\u226?ng\u226?iat obrajii rotunzi de copil, iar fa\u355?a
crispat\u259? de durere a t\u226?n\u259?rului s-a destins. Apoi ea a izbucnit
\u238?n pl\u226?ns \u351?i, printre suspine, a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Bietul b\u259?iat, n-a apucat \u351?i el s\u259? jefuiasc\u259? ora\u351?ul
\u238?mpreun\u259? cu ceilal\u355?i, s\u259? se bucure de r\u259?splat\u259? pentru
vitejia lui din timpul luptei. Are prea multe r\u259?ni \u351?i a pierdut mult
s\u226?nge. Ar fi putut fura giuvaieruri \u351?i aur, s-ar fi putut distra cu multe
fete frumoase, dar alt noroc n-a avut s\u259?rmanul dec\u226?t s\u259? str\u226?
ng\u259? m\u226?na osoas\u259? a unei femei b\u259?tr\u226?
ne.\par\pard\plain\hyphpar} {
T\u226?n\u259?rul a deschis ochii, a privit prin noi f\u259?r\u259? s\u259? ne
vad\u259? \u351?i a murmurat ceva \u238?n turce\u351?te.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce spune? a \u238?ntrebat Hariclea, \u351?i chipul ei a devenit mai
luminos, fiindc\u259? se de\u351?teptase din nou \u238?n ea curiozitatea
dintotdeauna.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? M\u259?rturise\u351?te c\u259? nu exist\u259? nici un alt Dumnezeu \u238?n
afar\u259? de Dumnezeu, i-am r\u259?spuns eu. \u350?i \u238?ntreab\u259?
dac\u259? \u351?i-a meritat dreptul de a ajunge \u238?n paradis.\~
\u8213? Bine\u238?n\u355?eles c\u259? \u351?i-a meritat Paradisul, a rostit
Hariclea. Spune-i repede! Au \u351?i turcii Paradisul lor, dup\u259? cum \u351?i
noi, cre\u351?tinii, avem cerul nostru. Nu m\u259? \u238?ndoiesc, el va ajunge
\u238?n Paradis, bietul b\u259?iat.\par\pard\plain\hyphpar} {
Un dervi\u351?, care purta un pieptar din piele de \u355?ap ce mirosea cumplit,
\u351?i-a aplecat capul \u238?n fa\u355?a b\u259?iatului muribund \u351?i a \u238?
nceput s\u259? recite versetele din Coran care povestesc despre apa r\u259?
coroas\u259? a Paradisului, despre arborii fructiferi \u351?i despre huriile
ve\u351?nic fecioare. B\u259?iatul a \u238?nceput s\u259? z\u226?mbeasc\u259?. Dar
dup\u259? ce dervi\u351?ul a plecat, a strigat de dou\u259? ori cu vocea
stins\u259?: Mam\u259?, mam\u259?!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ce spune? a \u238?ntrebat Hariclea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Crede c\u259? e\u351?ti mama lui, i-am r\u259?spuns
Hariclea a izbucnit \u238?ntr-un pl\u226?ns \u351?i mai aprig \u351?i a
\u8213? N-am avut \u351?i eu un fiu... Nici un b\u259?rbat nu m-a vrut. Dar
dac\u259? el a\u351?a crede, n-a\u351? vrea s\u259?-l dezam\u259?gesc pe s\u259?
rmanul b\u259?iat. \u350?i-apoi, nici nu este un p\u259?
cat.\par\pard\plain\hyphpar} {
A s\u259?rutat m\u226?na b\u259?iatului, \u351?i-a lipit obrazul de obrazul lui
\u351?i a \u238?nceput s\u259?-i vorbeasc\u259? cu o voce surprinz\u259?tor de
bl\u226?nd\u259?, ca \u351?i cum, \u238?n acel moment zadarnic dintre
via\u355?\u259? \u351?i moarte, ar fi vrut s\u259?-\u351?i descarce toat\u259?
tandre\u355?ea \u238?nmorm\u226?ntat\u259? din inima ei. Agoniz\u226?nd, b\u259?
iatul a mai str\u226?ns o dat\u259? cu putere m\u226?na uscat\u259? din m\u226?na
sa \u351?i a \u238?nchis ochii.\par\pard\plain\hyphpar} {
Deodat\u259? mi-am amintit ceva. F\u259?r\u259? s\u259? m\u259? uit \u238?n jurul
meu, am traversat orbe\u351?te ora\u351?ul \u351?i am ajuns la M\u259?n\u259?stirea
Pantocratorului. Trebuia s\u259? \u351?tiu. Trebuia s\u259? v\u259?d cu ochii
mei.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n mijlocul cur\u355?ii, solda\u355?ii t\u226?lhari aprinseser\u259? focul
s\u259?-\u351?i fiarb\u259? m\u226?ncare. Aruncau \u238?n foc altarul t\u259?iat
\u238?n buc\u259?\u355?i \u351?i icoanele sfinte. Am trecut pe l\u226?ng\u259?
ei \u351?i am ajuns la hele\u351?teul cu pe\u351?ti. M-am str\u259?duit mult
p\u226?n\u259? ce am reu\u351?it s\u259? prind unul din pe\u351?tii cenu\u351?ii ca
p\u259?m\u226?ntul care \u238?notau \u238?ncet \u238?n ap\u259?. C\u226?nd l-am
scos din ap\u259? la lumina zilei, a devenit ro\u351?u ca rugina, a\u351?a cum
prorocise c\u259?lug\u259?rul Ghenadios.\par\pard\plain\hyphpar} {
Trecutul se scufunda \u238?mprejurul meu, icoanele sfinte ardeau sub ceaunele
ienicerilor, timpul r\u259?sturnat urma o alt\u259? cale, legile naturii se
cl\u259?tinau.\par\pard\plain\hyphpar} {
Pietrele au v\u259?rsat lacrimi, pe\u351?tii cenu\u351?ii din hele\u351?teul
M\u259?n\u259?stirii Suveranului Lumii s-au colorat \u238?n ro\u351?ul
suferin\u355?ei. Ziua s-a sf\u226?r\u351?it, \u238?ntunericul a c\u259?zut peste
lume. A \u238?nceput noaptea Fiarei. Cu capul aplecat, am ajuns acas\u259? \u351?i
m-am \u238?nchis \u238?n camera mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Trupul mi-a cerut s\u259? m\u259? odihnesc, dar sufletul meu este at\u226?t de
trist \u351?i nu mai pot s\u259? dorm. Am scris ca s\u259? nu mai g\u226?ndesc, am
scris chiar \u351?i despre lucruri ne\u238?nsemnate, mici, goale de con\u355?inut,
doar pentru a nu urla de durere, am scris p\u226?n\u259? ce negrul cernelii s-a
schimbat \u238?n ro\u351?u de s\u226?nge. Dar cine poate \u351?ti ce este sau nu
este important? \u206?n fa\u355?a lui Dumnezeu, virtutea unei mu\u351?te are
aceea\u351?i valoare cu virtutea unui elefant.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ncepe o nou\u259? zi. Soarele lui Dumnezeu nu a \u238?ncetat s\u259? lumineze
p\u259?m\u226?ntul, \u238?i \u238?nc\u259?lze\u351?te \u351?i-i m\u226?ng\u226?ie
cu raze iubitoare at\u226?t pe cei r\u259?i, c\u226?t \u351?i pe cei buni. Trebuie
din nou s\u259?-mi folosesc ochii \u351?i urechile, s\u259? ies afar\u259? \u238?n
lume, s\u259? v\u259?d tot ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?. P\u226?n\u259? la
cap\u259?t. Dar m\u259? bucur c\u259? ea a murit, dragostea mea, c\u259? nu a
trebuit s\u259? tr\u259?iasc\u259? o asemenea zi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n cursul dimine\u355?ii a ap\u259?rut un ceau\u351? \u238?n casa mea.
Dovad\u259? c\u259? sultanul Mehmet nu a uitat de mine. Manuil i-a preg\u259?tit de
m\u226?ncare. Nu m-au deranjat nici unul, nici altul.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ceau\u351?ul nu m-a \u238?mpiedicat s\u259? ies din cas\u259?. S-a ridicat doar
\u351?i m-a urm\u259?rit cuviincios de la o distan\u355?\u259? de dou\u259?zeci de
pa\u351?i.\par\pard\plain\hyphpar} {
Au \u238?nceput s\u259? se umfle cadavrele pe str\u259?zi \u351?i \u238?n pie\u355?
e. At\u226?t dinspre Europa, c\u226?t \u351?i dinspre Asia, f\u226?lf\u226?
indu-\u351?i aripile, au sosit stoluri \u238?ntregi de corbi \u238?n ora\u351?.
C\u226?inii url\u259? a moarte prin ogr\u259?zi. Unii s-au s\u259?lb\u259?ticit
\u351?i ling s\u226?nge sau sf\u226?\u351?ie fe\u355?ele
cadavrelor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Oastea sultanului \u351?i-a schimbat peste noapte, \u238?ntr-un mod bizar, \u238?
nf\u259?\u355?i\u351?area. Doar ceau\u351?ii pot fi recunoscu\u355?i dup\u259?
mantourile verzi \u351?i ienicerii dup\u259? bonetele albe din fetru. S-ar putea
spune c\u259? b\u259?rba\u355?ii care trec pe strad\u259? s-au deghizat pentru o
s\u259?rb\u259?toare macabr\u259?. Cei care umblau p\u226?n\u259? mai ieri \u238?n
picioarele goale \u351?i p\u259?\u351?teau caprele poart\u259? \u238?nc\u259?
l\u355?\u259?ri din piele supl\u259? \u351?i sunt \u238?nve\u351?m\u226?nta\u355?
i \u238?n m\u259?t\u259?suri fine \u351?i velur. Un negru cu fa\u355?a
ciuruit\u259? de variol\u259? poart\u259? un mantou greu, brodat cu fir de aur.
To\u355?i s-au sp\u259?lat \u351?i purificat conform preceptelor Islamului. Cu
toate acestea, \u238?n tot ora\u351?ul plute\u351?te un miros de cadavre \u238?n
putrefac\u355?ie.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ho\u355?ia a devenit sistematic\u259?. Una dup\u259? alta, casele sunt golite de
mobilier \u351?i de covoare, chiar \u351?i de cele mai ne\u238?nsemnate lucruri.
Numeroase care, trase de boi, \u238?nc\u259?rcate cu lucruri, ies din ora\u351?.
\u206?n toate pie\u355?ele sunt negustori care cump\u259?r\u259? prada \u351?i o
\u238?ncarc\u259? pe spinarea m\u259?garilor \u351?i c\u259?milelor. Cei mai aprigi
t\u226?lhari p\u259?trund prin pivni\u355?e \u238?n caselor nobililor, dup\u259? ce
au spart cu baroasele \u351?i t\u226?rn\u259?coapele pere\u355?ii. Din c\u226?nd
\u238?n c\u226?nd se aud \u355?ipete. Alt\u259? ascunz\u259?toare este
descoperit\u259?. Oamenii ascun\u351?i prin poduri sau \u238?n rezervoarele goale
de ap\u259? sunt tra\u351?i de p\u259?r \u351?i de b\u259?rbi afar\u259?.
Dintre picioarele calului pr\u259?bu\u351?itei statui ecvestre imperiale, capul
\u238?mp\u259?ratului Constantin prive\u351?te ora\u351?ul cu ochi sticlo\u351?i.
Mehmet a ordonat s\u259? fie expus \u238?n centrul ora\u351?ului pentru a putea
\u238?n\u355?elege to\u355?i grecii c\u259? \u238?mp\u259?ratul este mort \u351?i
c\u259? el, sultanul, \u238?i mo\u351?tene\u351?te \u238?mp\u259?r\u259?\u355?
Nelini\u351?tit, sultanul Mehmet umbl\u259? c\u259?lare prin tot ora\u351?ul \u351?
i cerceteaz\u259? palatele \u351?i bisericile. Pe Acropole s-a oprit \u351?i a
spus: Aici \u238?mi voi construi seraiul!\par\pard\plain\hyphpar} {
L\u226?ng\u259? coloana lui Arcadius au fost decapita\u355?i cre\u351?tinii. Aici
odihne\u351?te, printre numeroasele cadavre de nobili, \u351?i trupul f\u259?
r\u259? de cap al lui Gerolamo Minotto, bailul Vene\u355?iei. Aici este locul meu!
m-am g\u226?ndit eu \u351?i m-am a\u351?ezat pe p\u259?m\u226?nt, a\u351?tept\u226?
nd sosirea sultanului ca s\u259? alc\u259?tuiasc\u259? noul guvern
Am a\u351?teptat p\u226?n\u259? seara; \u238?n cursul zilei, g\u259?rzile
sultanului \u351?i ceau\u351?ii au adus aproape cincizeci de greci cump\u259?
ra\u355?i pe socoteala sultanului de pe cor\u259?bii sau din refugii. Li s-a dat
ap\u259? s\u259? bea \u351?i o fiertur\u259? s\u259? m\u259?n\u226?nce, li s-au
adus chiar \u351?i ve\u351?minte pe m\u259?sura rangului lor. Dar ei erau \u238?
ncremeni\u355?i \u238?n nelini\u351?tea lor \u351?i doar pu\u355?ini au \u238?
ndr\u259?znit s\u259?-\u351?i adreseze \u238?n \u351?oapt\u259? unul altuia c\u226?
teva vorbe. Din c\u226?nd \u238?n c\u226?nd, ceau\u351?ii aduceau capetele retezate
ale nobililor greci \u351?i le aliniau de-a lungul bordurii de marmur\u259? a
pie\u355?ei. Prizonierii ar\u259?tau spre ei \u351?i murmurau numele celor pe
care \u238?i recuno\u351?teau. Mul\u355?i c\u259?zuser\u259? de pe zidurile de
ap\u259?rare \u238?n timpul luptei \u351?i fuseser\u259? recupera\u355?i din
mormanele de cadavre. Ceilal\u355?i fuseser\u259? uci\u351?i pe c\u226?nd se
ap\u259?rau.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?ntr-un sf\u226?r\u351?it, \u238?nso\u355?it de tinerii s\u259?i viziri, a
ap\u259?rut sultanul \u351?i a cobor\u226?t de pe cal cl\u259?tin\u226?ndu-se. Avea
obrajii umfla\u355?i de vin \u351?i de veghe, \u238?\u351?i \u355?inea m\u226?na
pav\u259?z\u259? peste ochi pentru a se ap\u259?ra de soare. Dar \u238?n
pupilele \u238?ntredeschise ale ochilor lui imobili lucea o privire r\u259?ut\u259?
cioas\u259? \u351?i hot\u259?r\u226?t\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Prizonierii au \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a lui \u351?i \u351?i-au aplecat
capetele ating\u226?nd cu frun\u355?ile dalele de piatr\u259?. Sultanul li s-a
adresat cu ipocrit\u259? prietenie, poruncindu-le s\u259? se ridice. Iar \u238?n
timp ce trezorierul striga numele ostaticilor, sultanul Mehmet le cerceta atent
chipurile \u351?i-l \u238?ndemna pe fiecare s\u259?-\u351?i confirme identitatea.
Cei mai mul\u355?i erau descenden\u355?i ai familiilor grece\u351?ti vechi de sute
de ani \u351?i numele lor era legat, at\u226?t \u238?n bine, c\u226?t \u351?i
\u238?n r\u226?u, de istoria ora\u351?ului. Doar c\u226?\u355?iva demnitari
lipseau.\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi Mehmet s-a a\u351?ezat pe o dal\u259? de marmura, cu picioarele \u238?
ncruci\u351?ate, \u351?i-a m\u226?ng\u226?iat fruntea \u351?i a
\u8213? Prea multe-s lucrurile de care trebuie sa m\u259? ocup, de aceea sunt
obosit. Dar nu-mi \u238?ng\u259?duie con\u351?tiin\u355?a s\u259? las prad\u259?
nelini\u351?tii ni\u351?te demnitari at\u226?t de importan\u355?i. Am sosit aici,
dup\u259? cum am promis, pentru a stabili guvernul grec pe noi baze, \u238?n
a\u351?a fel \u238?nc\u226?t at\u226?t poporul grec, c\u226?t \u351?i celelalte
popoare ale imperiului meu s\u259? poat\u259? convie\u355?ui \u238?n \u238?n\u355?
elegere \u351?i prietenie. Mi s-a povestit c\u259? voi to\u355?i sunte\u355?i
b\u259?rba\u355?i cu judecat\u259?, care, \u238?n ciuda voin\u355?ei voastre, v-
a\u355?i r\u259?zboit cu mine. Dar c\u259? acum, dup\u259? ce ora\u351?ul a fost
pierdut, a\u355?i fi dispu\u351?i s\u259? m\u259? recunoa\u351?te\u355?i de \u238?
mp\u259?rat \u351?i s\u259? v\u259? pune\u355?i \u238?n valoare experien\u355?a
\u351?i cuno\u351?tin\u355?ele \u238?n folosul meu \u8213? un t\u226?n\u259?r
ne\u351?tiutor \u238?nc\u259? \u238?ntru ale guvern\u259?rii, ca poporul s\u259? nu
pun\u259? la \u238?ndoial\u259? capacitatea mea de a-l conduce. A\u351?a
este?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ostatecii au strigat \u238?ntr-un glas c\u259? sunt gata s\u259?-i slujeasc\u259?.
Iar Mehmet a \u238?ncruntat din spr\u226?ncene, \u351?i-a \u238?nv\u226?rtit
privirea \u238?n juru-i \u351?i a \u238?ntrebat cu ipocrit\u259?
mirare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar unde este poporul grec?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar solda\u355?ii care \u238?nconjurau pia\u355?a \u351?i suita sultanului au
repetat \u238?ntrebarea r\u226?z\u226?nd cu poft\u259? \u351?i strig\u226?
ndu-\u351?i-o unul altuia. Au fost g\u259?si\u355?i \u238?ndat\u259? c\u226?\u355?
iva b\u259?tr\u226?ni \u351?i c\u226?teva femei, \u238?nsp\u259?im\u226?nta\u355?i,
pe jum\u259?tate despuia\u355?i, care au fost \u238?mpin\u351?i cu lovituri de
picioare spre sultan. Solda\u355?ii care-i \u238?mpingeau au r\u259?
cnit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Emirule, p\u259?rinte al nostru! Prive\u351?te! Aici este poporul
Iar Mehmet a rostit cu demnitate:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fie-v\u259? poporul vostru martor! Ve\u355?i promite \u351?i v\u259?
ve\u355?i jura voi oare pe Dumnezeul vostru \u351?i pe to\u355?i sfin\u355?ii
s\u259?rut\u226?nd crucea ,pentru a confirma supunerea \u351?i jur\u259?m\u226?ntul
,c\u259?-mi ve\u355?i sluji p\u226?n\u259? la moarte, orice-ar fi s\u259? v\u259?
cer vou\u259?, oricare ar fi locul \u238?n care v\u259? voi a\u351?
eza?\par\pard\plain\hyphpar} {
Ostatecii au jurat strig\u226?nd, \u351?i-au f\u259?cut semnul crucii \u351?i au
vibrat din toat\u259? fiin\u355?a lor, gata s\u259? s\u259?rute crucea ca
pecetluire a jur\u259?m\u226?ntului de supunere. Doar c\u226?\u355?iva au r\u259?
mas t\u259?cu\u355?i, cu spr\u226?ncenele \u238?ncruntate \u351?i l-au privit
suspicio\u351?i pe sultan.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fac\u259?-se voia voastr\u259?! a spus Mehmet. Voi a\u355?i dorit-o. \u206?
ngenunchea\u355?i deci unul dup\u259? altul \u238?n ordinea rangului vostru \u351?i
pleca\u355?i-v\u259? bine capetele, ca s\u259? pute\u355?i fi mai u\u351?or
desc\u259?p\u259?\u355?\u226?na\u355?i de c\u259?tre c\u259?l\u259?u, \u238?n felul
acesta ve\u355?i sluji cel mai bine, at\u226?t mie, c\u226?t \u351?i intereselor
mele. V\u259? promit c\u259? voi da porunc\u259? slujitorilor mei s\u259? v\u259?
a\u351?eze capetele la loc de cinste, al\u259?turi de cele ale vrednicilor vo\u351?
tri compatrio\u355?i, \u238?n rest, nu v\u259? voi face nici un r\u259?u,
fiindc\u259? a\u355?i fost \u238?n\u355?elep\u355?i \u351?i a\u355?i promis de
bun\u259?voie c\u259?-mi ve\u355?i fi credincio\u351?i \u351?i c\u259? v\u259?
ve\u355?i supune poruncilor mele, oricare-ar fi ele.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mai \u238?nt\u226?i grecii l-au privit \u238?ncremeni\u355?i, de parc\u259? un
fulger s-ar fi ab\u259?tut din senin \u238?n fa\u355?a lor. Apoi au \u238?nceput
s\u259? \u355?ipe \u351?i s\u259? amenin\u355?e cu pumnii, iar unii au sf\u226?
r\u351?it iute \u238?n iataganele solda\u355?ilor, dup\u259? ce au \u238?ncercat
s\u259? se arunce asupra sultanului ca s\u259?-l omoare, chiar dac\u259? nu erau
\u238?narma\u355?i. Dar ceilal\u355?i au spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Fra\u355?ilor! S\u259? \u238?nfrunt\u259?m moartea b\u259?rb\u259?te\u351?
te, fiindc\u259? ne-am s\u259?pat groapa cu m\u226?na
Iar sultanul \u351?i-a ridicat bra\u355?ele \u351?i a rostit cu o afectat\u259?
bl\u226?nde\u355?e \u238?n glas:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nimic nu v\u259? \u238?mpiedic\u259? s\u259? constitui\u355?i un guvern
grec \u238?n Cerul cre\u351?tinilor, mai cu seam\u259? ca acolo ve\u355?i g\u259?
si, oricum, mult mai mul\u355?i greci dec\u226?t aici, \u238?n Constantinopol.
A\u351?a c\u259? gr\u259?bi\u355?i-v\u259? s\u259? ajunge\u355?i la timp acolo,
\u238?n ordinea rangului la care aspira\u355?i!\par\pard\plain\hyphpar} {
Ultimele lui vorbe au fost semnalul pe care c\u259?l\u259?ii \u238?l a\u351?
teptau \u351?i ei au venit degrab\u259? s\u259?-\u351?i \u238?mplineasc\u259?
misiunea. Solda\u355?ii i-au prins de bra\u355?e pe ostatici \u351?i i-au for\u355?
at s\u259? \u238?ngenuncheze. S\u226?ngele a \u355?\u226?\u351?nit g\u226?lg\u226?
ind aproape de picioarele sultanului, iar sultanul a dat porunc\u259? s\u259? fie
aliniate capetele pe bordura de marmur\u259?. A\u351?a se face c\u259? \u238?n
scurt\u259? vreme toat\u259? pia\u355?a Coloanei lui Arcadius a fost \u238?
nconjurat\u259? de capetele demnitarilor greci, de pe care picura s\u226?ngele. Pe
fe\u355?ele lor erau \u238?ncremenite expresia groazei \u238?ncercate \u351?i
lacrimile ce nu se uscaser\u259? \u238?nc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar sultanul le-a vorbit din nou b\u259?tr\u226?nilor \u238?mpietri\u355?i de
spaim\u259? \u351?i femeilor care pl\u226?ngeau, folosind graiul grecilor de
r\u226?nd din Constantinopol:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cu ochii vo\u351?tri a\u355?i v\u259?zut c\u259? nu revendic dreptul de
cuceritor al Constantinopolului. Eu am venit ca eliberator al poporului grec de sub
opresiunea milenar\u259? a \u238?mp\u259?ra\u355?ilor \u351?i nobililor. Pentru
suferin\u355?ele prin care a trecut ora\u351?ul, sunte\u355?i, f\u259?r\u259?
\u238?ndoial\u259?, doar voi cei vinova\u355?i, fiindc\u259? nici nu a\u355?i
fost \u238?n stare s\u259? v\u259? scutura\u355?i la timp de jugul vostru, nici nu
m-a\u355?i chemat \u238?n ajutor. Dar suferin\u355?ele voastre s-au sf\u226?r\u351?
it. Eu \u238?l asigur pe fiecare supravie\u355?uitor c\u259?-\u351?i poate p\u259?
stra casa \u351?i bunurile pe care le are, c\u259? este liber s\u259?
munceasc\u259? la fel ca p\u226?n\u259? acum. \u206?n plus, de aceea\u351?i
libertate se vor bucura \u351?i cei fugi\u355?i care se vor \u238?ntoarce. Allah
este bun \u351?i milostiv, ve\u355?i vedea! A\u355?i fost at\u226?t de mult
jupui\u355?i, \u238?n\u351?ela\u355?i \u351?i t\u226?lh\u259?ri\u355?i, \u238?
nc\u226?t acum, c\u226?nd vi se ofer\u259? adev\u259?rata libertate, nici nu
sunte\u355?i \u238?n stare s-o recunoa\u351?te\u355?i. Dar mul\u355?umit\u259? mie,
ora\u351?ul vostru va fi mai \u238?nfloritor ca oric\u226?nd. Voi face din
Constantinopol cea mai str\u259?lucitoare nestemat\u259? a turbanului meu, cetatea
regin\u259? a Orientului \u351?i Occidentului! \par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i i-a poruncit vistiernicului s\u259? d\u259?ruiasc\u259? fiec\u259?rui grec
destui bani s\u259? poat\u259? s\u259? r\u259?scumpere libertatea rudelor \u351?i\~
pentru ca ace\u351?tia s\u259? aib\u259? cu ce s\u259?-\u351?i duc\u259? traiul
.Era un pre\u355? bun, fiindc\u259?, dintr-un motiv sau altul s\u259?racii care nu
sunt tineri \u351?i \u238?n bun\u259? form\u259?, sunt \u238?ntotdeauna v\u226?
ndu\u355?i doar pentru un b\u259?nu\u355? de argint. Dar b\u259?tr\u226?nii \u238?
ndurera\u355?i de moartea celor dragi, de violurile s\u259?v\u226?r\u351?ite asupra
femeilor \u351?i copiilor lor, c\u226?t \u351?i femeile ce trecuser\u259? prin
c\u226?te trecuser\u259?, nu au fost nicicum impresiona\u355?i de pre\u355?ul
r\u259?scump\u259?r\u259?rii lor, pe care sultanul \u238?l pl\u259?tise. De fapt,
nici nu mai erau \u238?n stare s\u259? priceap\u259? ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?
cu ei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Priveam uimit \u238?n jurul meu \u351?i s\u226?ngele \u351?iroia pe dalele de
marmur\u259?. Pa\u351?ii m-au purtat \u238?n fa\u355?a sultanului. L-am \u238?
\u8213? Dar megaducele Notaras? Nu-l v\u259?d aici. Ce loc \u238?i vei fi
rezervat \u238?n echitabilul t\u259?u plan?\par\pard\plain\hyphpar} {
M-a privit binevoitor, a scuturat din cap \u351?i a rostit p\u259?
tima\u351?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u259?bdare, \u238?ngerule! Am trimis ceau\u351?ii s\u259?-l aduc\u259?
aici \u238?mpreun\u259? cu fiii lui, dar v\u259?d c\u259? \u238?nt\u226?
rzie.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n timp ce, curios, \u238?mi cerceta chipul, mi-a
explicat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Notaras \u351?i-a ascuns fiica \u351?i neag\u259? cu str\u259?\u351?nicie
c\u259? ar \u351?ti unde este. De aceea, l-am trimis la palatul s\u259?u pe eunucul
alb, s\u259? mi-l aduc\u259? pe b\u259?iatul cel mic, cu care doresc s\u259?-mi
\u238?mplinesc poftele. Este un b\u259?iat frumos \u351?i vreau ca \u238?nsu\u351?i
megaducele, tat\u259?l lui, s\u259? mi-l d\u259?ruiasc\u259? pentru a m\u259?
desf\u259?ta cu el dup\u259? cum \u238?mi va fi placul.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Ai b\u259?ut mult. Sfidezi legile Coranului t\u259?
\u350?i-a ridicat cu m\u226?ndrie capul, a z\u226?mbit larg, dezvelindu-\u351?i
din\u355?ii de fiar\u259? s\u259?lbatic\u259?, \u351?i a
\u8213? Eu sunt singura lege! Nu mai am nevoie de nici un \u238?nger care s\u259?-
mi \u351?opteasc\u259? la ureche c\u259? sunt muritor, fiindc\u259? \u351?tiu
c\u259? sunt mai mult dec\u226?t un muritor. Nici Dumnezeu nu este \u238?n stare
s\u259?-\u351?i dispute cu mine puterea asupra poporului meu p\u259?m\u226?ntean.
Este de ajuns s\u259? ridic bra\u355?ul \u351?i capetele cad. Este de ajuns ca
tunurile mele s\u259? trag\u259? \u351?i cad zidurile celor mai puternice
cet\u259?\u355?i. Vei mai nega c\u259? sunt mai mult dec\u226?t un
om?\par\pard\plain\hyphpar} {
I-am privit chipul \u351?i am \u351?tiut c\u259?, \u238?n felul lui, substituindu-
se lui Dumnezeu, avea dreptul s\u259? decid\u259? asupra adev\u259?rului uman
\u351?i a mor\u355?ii terestre.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Plin\u259? de prejudec\u259?\u355?i \u238?\u355?i este \u238?ncrederea.
\u350?i de te-ai \u238?n\u259?l\u355?at singur deasupra tuturor, tu \u238?nsu\u355?
i \u355?i-ai f\u259?urit lan\u355?uri \u351?i mai \u238?nsp\u259?im\u226?nt\u259?
toare dec\u226?t lan\u355?urile \u238?n care este \u238?nc\u259?tu\u351?at oricare
alt om.\par\pard\plain\hyphpar} {
Lan\u355?urile timpului \u351?i ale spa\u355?iului \u238?\u355?i vor macin\u259?
carnea trupului t\u259?u muritor \u351?i-\u355?i vor zdrobi sufletul. Iar dup\u259?
ce vei muri, nu vei mai fi nimic. \par\pard\plain\hyphpar} {
Iar el a urlat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Va r\u259?m\u226?ne amintirea mea at\u226?t timp c\u226?t vor mai tr\u259?i
oameni pe p\u259?m\u226?nt. Am mai spus-o: nu mi-e dor de \u238?ngeri care s\u259?-
mi \u351?u\u351?oteasc\u259? la urechi!\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Atunci porunce\u351?te s\u259? fiu ucis! l-am rugat eu. Te-am p\u259?
r\u259?sit c\u226?nd am \u238?n\u355?eles clar cine e\u351?ti, ce inten\u355?ii
ai \u351?i ce urmeaz\u259? s\u259? se \u238?nt\u226?mple. Nu, mult timp n-a\u351?
mai fi putut r\u259?m\u226?ne l\u226?ng\u259? tine. Fii milostiv \u351?i
omoar\u259?-m\u259?, ca s\u226?ngele meu s\u259? se amestece cu s\u226?ngele
fra\u355?ilor mei.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar el mi-a aruncat doar batjocoritoru-i z\u226?mbet de fiar\u259? \u351?i a
repetat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? R\u259?bdare, \u206?ngerule! S\u259? privim mai \u238?nt\u226?i \u238?
mpreun\u259? ce ad\u226?nc se poate cufunda \u238?n umilin\u355?\u259? cel mai
nobil grec.\par\pard\plain\hyphpar} {
C\u226?nd m\u259? dep\u259?rtam de el, au sosit eunucii aduc\u226?ndu-l cu ei pe
megaducele Lukas Notaras \u238?mpreun\u259? cu cei doi fii. Dup\u259? ce a auzit
porunca sultanului, b\u259?nuiesc c\u259? Notaras, fiind un b\u259?rbat \u238?
n\u355?elept, a \u238?n\u355?eles care-i va fi soarta. A p\u259?\u351?it demn
\u351?i nu s-a prosternat \u238?n fa\u355?a sultanului. Eunucul alb i s-a adresat
astfel sultanului:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? St\u259?p\u226?ne! A refuzat s\u259? se supun\u259? poruncii tale \u351?i
nu a acceptat s\u259?-\u351?i trimit\u259? pentru pl\u259?cerile tale fiul la
harem. De aceea i-am adus pe to\u355?i \u238?n fa\u355?a
Ar\u259?t\u226?nd cu m\u226?na spre capetele aliniate pe bordura de marmur\u259? a
pie\u355?ii, sultanul Mehmet i-a spus megaducelui:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Oare de ce nu te-ai supus poruncii mele, c\u226?nd eu am constituit
guvernul grec conform listei pe care tu mi-ai dat-o?\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu chipul \u238?mpietrit, Notaras a privit de jur \u238?mprejur, \u351?i-a f\u259?
cut repede semnul crucii, a ridicat ochii spre cer \u351?i a
urlat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doamne, recunosc judecata Ta! Tu e\u351?ti, \u238?ntr-adev\u259?r,
Dumnezeul Judec\u259?\u355?ii!\par\pard\plain\hyphpar} {
Apoi a mers \u238?ncet de-a lungul bordurii de marmur\u259?, s-a oprit o clip\u259?
\u238?n fa\u355?a fiec\u259?ruia \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Frate al meu, iart\u259?-m\u259?, c\u259? n-am \u351?tiut ce
fac!\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? aceea s-a \u238?ntors la fiii lui, a pus m\u226?inile pe umerii lor
\u351?i le-a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? S\u259? mul\u355?umim lui Dumnezeu c\u259? murim p\u259?str\u226?ndu-ne
credin\u355?a \u351?i demnitatea neamului nostru grec!\par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul \u351?i-a ridicat bra\u355?ele \u351?i a strigat cu v\u259?dit\u259?
mirare:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cine \u355?i-a vorbit de moarte? Oare nu \u355?i-am f\u259?g\u259?duit
c\u259? te voi \u238?n\u259?l\u355?a deasupra tuturor grecilor? Supune-mi-te \u351?
i porunce\u351?te-i frumosului t\u259?u fiu s\u259? accepte dorin\u355?ele mele,
oricare-ar fi s\u259? fie! \par\pard\plain\hyphpar} {
A spus megaducele Notaras:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dac\u259? tot ai hot\u259?r\u226?t c\u259? eu trebuie s\u259? mor, nu-i
nevoie s\u259? te \u238?njose\u351?ti pentru a g\u259?si un pretext. M-am smerit
deja \u238?n fa\u355?a lui Dumnezeu. Pentru ce m-a\u351? smeri \u351?i \u238?n
fa\u355?a ta? \u350?i de m-a\u351? umili, tot n-am fi noi salva\u355?i, nici fiii
mei, nici eu. Dar potole\u351?te-mi curiozitatea de om \u351?i spune-mi: oare de
ce, \u238?n ciuda tuturor legilor \u238?n\u355?elepciunii politice, trebuie s\u259?
mor?\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i-a \u238?nclinat spre el sultanul Mehmet fa\u355?a \u238?nfl\u259?c\u259?
rat\u259? \u351?i a murmurat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu l-ai tr\u259?dat pe \u238?mp\u259?ratul t\u259?u, a\u351?a c\u259? ai
putea s\u259? m\u259? tr\u259?dezi \u351?i pe mine.\par\pard\plain\hyphpar} {
Megaducele Notaras \u351?i-a aplecat capul \u351?i a mai spus o
dat\u259?:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Doamne, Tu e\u351?ti, \u238?ntr-adev\u259?r, Dumnezeul Judec\u259?\u355?
Apoi a cerut favoarea ca fiii lui s\u259? fie decapita\u355?i mai \u238?nt\u226?i,
pentru a fi sigur c\u259? ei nu-\u351?i vor renega credin\u355?a ca s\u259?-\u351?i
salveze via\u355?a. Sultanul a acceptat. Cu m\u226?inile lui, megaducele a aplecat
capul b\u259?ie\u355?ilor lui \u238?n fa\u355?a securii c\u259?l\u259?ului, \u238?
nt\u226?i a fost decapitat cel mare, dup\u259? aceea cel mic. Nici o lacrim\u259?
nu a curs din ochii lui negri, pe care sultanul Mehmet \u238?i urm\u259?rea cu
interes. Dup\u259? ce i-au fost omor\u226?\u355?i fiii, Notaras a
\u8213? Con\u351?tiin\u355?a mea este curat\u259? \u351?i tot ceea ce am f\u259?cut
doar pentru poporul meu am f\u259?cut. Dar pe tine nici nu te-am cunoscut, turcule,
nici nu \u355?i-am b\u259?nuit ambi\u355?ia f\u259?r\u259? de margini. Aceasta a
fost gre\u351?eala mea. Oare-mi vei \u238?ng\u259?dui s\u259? m\u259? rog mai
\u238?nainte de a muri?\par\pard\plain\hyphpar} {
Din cauza b\u259?rb\u259?\u355?iei de care a dat dovad\u259? megaducele, sultanul a
fost nevoit s\u259?-i accepte rug\u259?mintea \u351?i le-a poruncit ceau\u351?ilor
s\u259?-l \u238?nso\u355?easc\u259? p\u226?n\u259? la biserica
apropiat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Notaras a \u238?ngenuncheat \u238?n fa\u355?a altarului jefuit de podoabe \u351?i a
\u8213? Doamne, am venit \u238?n fa\u355?a Judec\u259?\u355?ii Tale! Doar Tu ai
dreptul s\u259? m\u259? judeci. Nici un om de pe acest p\u259?m\u226?nt nu are
acest drept. Dar, dup\u259? ce a spus acele vorbe, \u351?i-a aplecat capul cu
umilin\u355?\u259?, a pl\u226?ns \u351?i a rostit rug\u259?ciunea pe care o
roste\u351?te oricare grec: Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, iart\u259? p\u259?
catele mele!\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a mai rugat c\u226?teva clipe \u238?n t\u259?cere, s-a ridicat \u351?i i-a urmat
pe ceau\u351?i p\u226?n\u259? la Coloana lui Arcadius, a \u238?ngenuncheat \u238?n
s\u226?ngele fiilor lui, \u351?i-a dezgolit grumazul, iar c\u259?l\u259?ul i-a
t\u259?iat capul. Capul lui a fost a\u351?ezat \u238?n v\u226?rful Coloanei lui
Arcadius, deasupra tuturor capetelor demnitarilor greci. Apoi, sc\u226?rbit de
s\u226?nge \u351?i de miasma cadavrelor, sultanul Mehmet a p\u259?r\u259?sit
pia\u355?a \u351?i s-a \u238?ntors la cortul s\u259?u din m\u259?tase. Crezusem
c\u259? totul fusese \u238?mplinit, \u351?i, cum nimeni nu mi-a spus nimic, am
plecat spre cas\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dar, \u238?ntorc\u226?ndu-m\u259? acas\u259?, am fost urm\u259?rit pas cu pas de un
ceau\u351? \u238?nve\u351?m\u226?ntat \u238?n verde. De unde am \u238?n\u355?eles
c\u259? el nu avea de g\u226?nd s\u259? m\u259? uite.\par\pard\plain\hyphpar} {
Epilog\par\pard\plain\hyphpar} {
Aceste r\u226?nduri le scriu eu, Manuil, fiul lui Demetrios. Acel Demetrios care a
slujit \u238?mp\u259?ratului Manuil ca purt\u259?tor de lemne la \u238?ntre\u355?
inerea focului \u238?n \u238?nc\u259?perile palatului. Dar eu, Manuil, i-am slujit
lui Ioannis Anghelos, cel pe care latinii \u238?l numeau Jean Ange, iar turcii
\u238?ngerul \u351?i se temeau de el.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce a terminat de scris ultimele r\u226?nduri, i-am ar\u259?tat st\u259?
p\u226?nului meu banii pe care \u238?i ascunsesem \u238?n pivni\u355?\u259?, precum
\u351?i cupa pentru euharistie, pe care reu\u351?isem s\u259? o salvez din M\u259?
n\u259?stirea Hora, \u351?i i-am spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Mul\u355?i latini \u351?i-au r\u259?scump\u259?rat via\u355?a de la vizirul
sultanului. R\u259?scump\u259?r\u259?-\u355?i-o \u351?i tu \u351?i s\u259?
plec\u259?m \u238?mpreun\u259? din acest ora\u351? al mor\u355?
El a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu, nu, moartea este cea mai mare iertare pe care o a\u351?tept. Dar
salveaz\u259?-\u355?i tu via\u355?a \u351?i ai \u238?ncredere \u238?n turci! Pentru
c\u259? tu e\u351?ti unul dintre aceia care, \u238?n toate timpurile, au continuat
s\u259? tr\u259?iasc\u259?, fiindc\u259? sunt a\u351?a cum sunt \u351?i nimic nu
este \u238?n puterea lor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Veghease multe nop\u355?i, iar \u238?n ultimele zile nici nu a m\u226?ncat, nici nu
a b\u259?ut. Cu mintea \u238?nce\u355?o\u351?at\u259? de at\u226?ta post \u351?i
veghe, nu a putut \u238?n\u355?elege care-i sunt propriile
interese.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u206?n cea de-a treia zi de la c\u259?derea Constantinopolului, pe c\u226?nd
turcii \u238?\u351?i f\u259?ceau ablu\u355?iunea ritual\u259? \u238?n vederea
rug\u259?ciunii de diminea\u355?\u259?, a trimis sultanul Mehmet veste st\u259?
p\u226?nului meu s\u259? vin\u259? \u238?n fa\u355?a lui. Am plecat \u238?
mpreun\u259? \u351?i nimeni nu m-a \u238?mpiedicat s\u259?-l \u238?nso\u355?esc.
Erau mul\u355?i greci \u238?mprejurul Coloanei lui Constantin cel Mare \u351?i
priveau la ceea ce se \u238?nt\u226?mpl\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
L\u226?ng\u259? coloana constantin\u259?, ar\u259?t\u226?nd mul\u355?imii capul
\u238?mp\u259?ratului Constantin, ce \u238?ncepuse s\u259? put\u259? \u351?i ai
c\u259?rui ochi se scurgeau, sultanul Mehmet a strigat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Cu sabia am cucerit Constantinopolul, cu sabia mi-am c\u226?\u351?tigat
dreptul de succesor al \u238?mp\u259?ratului. Oare este cineva care s\u259?-mi
conteste acest drept? \par\pard\plain\hyphpar} {
St\u259?p\u226?nul meu s-a apropiat de el \u351?i a rostit:\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u8213? Eu revendic dreptul de mo\u351?tenitor, Mehmet, emir al turcilor! \u206?n
purpur\u259? au fost \u238?nf\u259?\u351?ate picioarele mele c\u226?nd m-am n\u259?
scut, \u238?n purpur\u259? vor fi \u238?nc\u259?l\u355?ate p\u226?n\u259? \u238?n
clipa mor\u355?ii. De nu o vei fi \u351?tiut, afl\u259? c\u259? s\u226?ngele \u238?
mp\u259?ra\u355?ilor Bizan\u355?ului curge prin trupul meu! Sunt singurul basileu
al Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Sultanul Mehmet nu a p\u259?rut c\u226?tu\u351?i de pu\u355?in mirat, a scuturat
doar din cap \u351?i a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u350?tiu tot ce trebuie s\u259? \u351?tiu. Chiar de-\u355?i \u238?
nchipuiai c\u259?-i un secret pe care nimeni nu-l cunoa\u351?te, tat\u259?l meu
\u238?l cuno\u351?tea. Iar pentru mine, care am ochi \u351?i urechi \u238?n
toat\u259? cre\u351?tin\u259?tatea, p\u226?n\u259? la Avignon, vorbele tale nu m-au
surprins. Oare de ce-ai crezut tu c\u259? te-am l\u259?sat s\u259? pleci? Oare de
ce \u355?i-am d\u259?ruit un pumn de pietre pre\u355?ioase, chiar dac\u259? \u351?
tiam c\u259? m\u259? vei p\u259?r\u259?si?\par\pard\plain\hyphpar} {
St\u259?p\u226?nul meu a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? La Curtea ta, tu colec\u355?ionezi oameni, la fel cum colec\u355?iona
Aristotel ciud\u259?\u355?enii ale naturii. C\u226?ndva ai afirmat, \u238?n
leg\u259?tur\u259? cu natura uman\u259?, c\u259? nimic nu te poate uimi,
fiindc\u259? po\u355?i citi inima fiec\u259?rui om. Oare nici eu nu te-am
uimit?\par\pard\plain\hyphpar} {
A spus sultanul Mehmet:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Tu, Ingerule, m-ai uimit! Toamna trecut\u259? te-am l\u259?sat s\u259?
pleci la Constantinopol. Am sperat c\u259? vei organiza o revolt\u259? pentru
a-\u355?i disputa puterea cu \u238?mp\u259?ratul Constantin. De aceea \u355?i-am
oferit pietrele pre\u355?ioase. Pentru a st\u226?rni conflicte \u238?ntre ap\u259?
r\u259?torii ora\u351?ului. M-ai dezam\u259?git. S\u259? \u238?n\u355?eleg, oare,
c\u259?, din \u238?nt\u226?mplare, \u238?n tine am aflat singurul om din
aceast\u259? lume care nu-i \u238?ncercat de ambi\u355?ia
puterii?\par\pard\plain\hyphpar} {
Iar st\u259?p\u226?nul meu a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Clipa mea acum a sosit, \u238?n fa\u355?a o\u351?tirii tale \u351?i a
poporului grec revendic dreptul de succesor al \u238?mp\u259?ratului \u351?i
pretind de la tine \u238?mp\u259?r\u259?\u355?ia mea.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Nu fi n\u259?t\u226?ng, i-a spus sultanul Mehmet, cl\u259?tin\u226?nd
\u238?n\u355?eleg\u259?tor din cap. Prosterneaz\u259?-te \u238?n fa\u355?a mea,
recunoa\u351?te-mi victoria \u351?i vei tr\u259?i. De nu, m\u259? voi s\u259?tura
de tine \u351?i te voi azv\u226?rli din calea mea, la fel cum Aristotel, s\u259?
tur\u226?ndu-se s\u259? tot care \u238?n spate oasele de balen\u259?, le-a
lep\u259?dat pe drum.\par\pard\plain\hyphpar} {
St\u259?p\u226?nul meu a spus:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dar nu e\u351?ti tu \u238?nving\u259?torul! Eu
sunt!\par\pard\plain\hyphpar} {
P\u226?n\u259? la urm\u259?, aceast\u259? \u238?nc\u259?p\u259?\u355?\u226?nare l-a
m\u226?niat at\u226?t de tare pe sultan, \u238?nc\u226?t a b\u259?tut din palme
\u351?i a \u355?ipat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? \u206?nt\u226?mpla-\u355?i-se-va a\u351?a dup\u259? cum dore\u351?ti!
\u350?i le-a poruncit el c\u259?l\u259?ilor:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Da\u355?i-i \u238?nc\u259?l\u355?\u259?rile de purpur\u259? s\u259? le
poarte \u351?i-n clipa mor\u355?ii, pentru c\u259?-n purpur\u259? s-a n\u259?scut.
Eu nu-i contest originea \u238?mp\u259?r\u259?teasc\u259?.\par\pard\plain\hyphpar}
{
\u206?ndat\u259? l-au prins c\u259?l\u259?ii pe st\u259?p\u226?nul meu de bra\u355?
e \u351?i i-au smuls de pe el ve\u351?mintele, de a r\u259?mas acoperit doar cu
c\u259?ma\u351?a u\u351?oar\u259? de p\u226?nz\u259?. \u350?i l-au sprijinit de
subsuori \u351?i i-au deschis cu cu\u355?itele vinele la stinghia ambelor picioare,
a\u351?a \u238?nc\u226?t s\u226?ngele i-a acoperit \u238?n \u238?ntregime genunchii
\u351?i picioarele p\u226?n\u259? la t\u259?lpi.\par\pard\plain\hyphpar} {
\u350?i \u238?n timp ce s\u226?ngele curgea, sprijinindu-se el de c\u259?l\u259?ii
s\u259?i, a ridicat st\u259?p\u226?nul meu ochii spre cer \u351?i s-a
rugat:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Dumnezeule de ne\u238?n\u355?eles, la cunoa\u351?terea adev\u259?rului
T\u259?u am aspirat \u238?n toate zilele vie\u355?ii mele. Doar pentru ca s\u259?
te g\u259?sesc pe Tine am trecut, rup\u226?nd gratii, dintr-o \u238?nchisoare
\u238?n alta. Acum, \u238?n clipa mor\u355?ii, Te rog: \u238?ng\u259?duie-mi
s\u259? m\u259? re\u238?ntorc! \u206?nchide-m\u259? \u238?nc\u259? o dat\u259?
\u238?n lan\u355?urile timpului efemer \u351?i ale spa\u355?iului m\u259?rginit!
\u206?ngrozitoare \u351?i m\u226?ng\u226?ietoare lan\u355?uri... Fii milostiv,
\u238?ndur\u259?tor, fiindc\u259? Tu \u351?tii de ce Te
rog!\par\pard\plain\hyphpar} {
S-a apropiat de el sultanul Mehmet, i-a ridicat b\u259?rbia ce-i tremura \u351?i i-
\u8213? Prive\u351?te-\u355?i ora\u351?ul, Ioannis Anghelos, basileu al Bizan\u355?
ului!\par\pard\plain\hyphpar} {
Cu ultimele puteri, st\u259?p\u226?nul meu a rostit:\par\pard\plain\hyphpar} {
\u8213? Privesc splendoarea ora\u351?ului meu. \u206?n acest loc, \u238?n care sunt
acum picioarele mele, corpul meu astral se va re\u238?ntoarce. Va reveni pe ruinele
zidurilor. R\u259?t\u259?cit din nou \u238?n spa\u355?iul \u351?i timpul m\u259?
rginit, din pulberea n\u259?ruitelor ziduri voi culege o floare \u238?
ntunecat\u259? \u238?n amintirea iubirii mele. Dar tu, sultanule Mehmet,
niciodat\u259? nu te vei re\u238?ntoarce!\par\pard\plain\hyphpar} {
Astfel a murit st\u259?p\u226?nul meu, Ioannis Anghelos, cu \u238?nc\u259?
l\u355?\u259?ri de purpur\u259? \u238?n picioare. C\u226?nd \u351?i-a dat sufletul,
turcii i-au retezat capul \u351?i i-au aruncat trupul \u238?n port, peste mul\u355?
imea de le\u351?uri ce otr\u259?veau marea.\par\pard\plain\hyphpar} {
Dup\u259? ce s-a autoproclamat \u238?mp\u259?rat, sultanul \u351?i-a dizolvat
armata \u351?i flota \u351?i le-a f\u259?g\u259?duit grecilor supravie\u355?uitori
s\u259?-\u351?i aleag\u259? un patriarh. A\u351?a se face c\u259? a fost ales
patriarh c\u259?lug\u259?rul Ghenadios, care era mai sf\u226?nt dec\u226?t to\u355?
i c\u259?lug\u259?rii, cel pe care turcii l-au cru\u355?at din cauza renumelui.
Sultanul l-a chemat \u351?i l-a confirmat ca Patriarh al Constantinopolului,
a\u351?a cum obi\u351?nuiser\u259? s\u259? fac\u259? to\u355?i \u238?mp\u259?
ra\u355?ii. Ca semn pecetluitor al favorului pe care i l-a acordat, i-a d\u259?ruit
un sceptru pre\u355?ios \u351?i o cup\u259? euharistic\u259? din aur. Sultanul
\u351?i-a \u355?inut promisiunea \u351?i le-a l\u259?sat grecilor libertatea de a
vie\u355?ui dup\u259? bunul lor plac \u238?n ora\u351? \u351?i de a avea propriile
judec\u259?torii. Le-a restituit \u351?i c\u226?teva biserici, dar cele mai multe
biserici cre\u351?tine au fost purificate \u351?i transformate \u238?n moschei
pentru Dumnezeul musulmanilor.\par\pard\plain\hyphpar} {
Ca o recompens\u259? pentru neutralitatea pe care a manifestat-o \u238?n r\u259?
zboi \u351?i pentru serviciile pe care le adusese sultanului \u238?n timpul
asediului, ora\u351?ul Pera \u351?i-a redob\u226?ndit vechile privilegii
comerciale. Dar zidurile de ap\u259?rare ale Perei au fost d\u259?r\u226?mate,
casele celor care au fugit \u238?nchise \u351?i pecetluite cu sigiliul sultanului,
iar bunurile, \u238?n cazul c\u259? proprietarii nu se vor \u238?ntoarce \u238?n
cursul a trei luni, urmeaz\u259? s\u259? fie v\u226?ndute \u238?n profitul de\u355?
in\u259?torului.\par\pard\plain\hyphpar} {
Mul\u355?i dintre cei ce fugiser\u259? s-au \u238?ntors la Constantinopol. Sultanul
a promis favoruri speciale tuturor celor care vor putea aduce proba originii lor
nobile, \u238?ns\u259?, dup\u259? ce le-a fost stabilit\u259? descenden\u355?a,
to\u355?i nobilii au fost decapita\u355?i. Dar pe s\u259?raci sultanul i-a
iertat \u351?i i-a \u238?ndemnat s\u259? munceasc\u259? pentru binele imperiului.
I-a mai iertat pe geografi, pe istorici \u351?i pe arhitec\u355?i. Doar pe filozofi
nu i-a iertat niciodat\u259?.\par\pard\plain\hyphpar} {
\~------------------------------------\par\pard\plain\hyphpar} {\par\pard\hyphpar }
{\page } {
\'5c'7b1\'5c'7d Por\u355?iunea cuprins\u259? \u238?ntre \u351?an\u355?ul de
ap\u259?rare \u351?i zidul exterior\par\pard\plain\hyphpar} {
\'5c'7b2\'5c'7d Por\u355?iunea dintre zidul exterior \u351?i zidul interior sau
\u8222?cel mare" al Constantinopolului.\par\pard\plain\hyphpar}
{\par\pard\hyphpar }{\page } }

Waltari, Mika - Amantii Din Bizant

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Waltari, Mika - Amantii Din Bizant

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

{\rtf1{\info{\title Amantii din Bizant}{\author Mika

S-ar putea să vă placă și