ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” CONSTANŢA

MASTERAT: INGINERIE ŞI MANAGEMENT NAVAL ŞI PORTUAR

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN INDUSTRIA NAVALĂ

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE

SAU ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ STUDIU DE CAZ:
Dragorul Maritim 25 „Lupu DINESCU”

Masterand: STOLOJANU Mihai-Nicolae

Grupa:6511 C

-20010-
 CUPRINS

1. Evaluarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru postul de

mecanic întreţinere
1.1 Factorii de risc identificaţi
1.2 Fişa de evaluare a locului de muncă: mechanic întreţinere
1.3 Fişa de măsuri propuse pentru locul de muncă: mecanic întreţinere
1.4 Interpretarea rezultatelor evaluării

2. Concluzii

Bibliografie

Scopul lucrării în cauză este identificarea și evaluarea riscurilor la care sunt supusi militarii care
încadrează funcția de mecanic la grup propulsie, din cadrul Dragorului Maritim 25.

Se vor identifica toate riscurile la care este supus militarul conform fişei postului.
Aceste riscuri vor fi trecute în Fişa de evaluare a locului de muncă, unde vor fi prezentate
consecinţele evenimentelor asociate riscurilor, probabilitatea de materializare a riscului şi nivelul
de risc al postului respectiv și se va efectua calculul nivelului de risc global al locului de muncă
specificat anterior. Se vor propune măsuri pentru reducerea riscurilor, acestea fiind trecute în Fişa
de măsuri propuse. Ulterior se va efectua de asemeni interpretarea rezultatelor evaluării, lucrarea
finalizându-se cu scurte concluzii referitoare la studiul efectuat.

1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN CADRUL GRUPUI DE LUPTĂ

PROPULSIE, DIN CADRUL SERVICIULUI DE LUPTĂ ELECTROMECANIC, LA
BORDUL DRAGORULUI MARITIM 25
O navă se consideră în exploatare atunci când corpul său asigură flotabilitatea, când
maşinile, instalaţiile, echipamentele şi dotările sunt complete şi în stare de funcţionare, când
echipajul este complet, conform schemei elaborate pe baze legale şi de cerinţă la bord, iar nava
este aptă de a fi utilizată imediat conform destinaţiei sale, chiar şi în cazul când nu este utilizată
efectiv.
Pornind de la cele prezentate mai sus, rezultă că o navă bine întreţinută are timpul afectat
pentru reparaţii accidentale sau planificate de scurtă durată, această navă aducând profit prin
eficienţă optimă. În sensul de mai sus, fiecare membru al echipajului este dator să cunoască la
locul său de muncă, normele tennice privind exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea
2
maşinilor, instalaţiilor, utilajelor etc.
Pentru evitarea unor fenomene deosebite, nici un membru al echipajului nu are dreptul să
exploateze echipamente, altele decât cele prevăzute în rol sau atribuţiile de serviciu. Acestea
trebuie exploatate în conformitate cu instrucţiunile tehnice care trebuie să existe la bordul navei
în limba naţională a echipajului. Pe timpul utilizării, fiecare navigator are obligaţia să
supravegheze funcţionarea, permanent sau periodic, să sesizeze tendinţele de funcţionare
anormală şi să intervină la momentul oportun. Este interzisă depaşirea numărului orelor de
funcţionare cât şi amânarea reviziilor tehnice şi a lucrărilor de întreţinere, cu excepţia unor
situaţii binejustificate.
Ca urmare a efectuării întreţinerilor la termenele normale, durata de exploatare a
dotărilor creşte, calitatea exploatării se ridică la niveluri superioare ca randament, acest lucru
fiind realizabil prin alcatuirea de către şefii de servicii a unui program de lucrări strict şi prin
asigurarea materială anticipată.

4. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ: MECANIC ÎNTREŢINERE

Procesul de muncă are drept scop executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a

echipamentelor de muncă folosite la construcţii şi reparaţii nave.
Elemente componente ale sistemului de muncă evaluat:
A. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
- maşini găurit;
- dispozitive centrare;
- prese;
- scule manuale (cleşti, dălţi, ciocane, chei, chei dinamometrice, etc.).

B. SARCINA DE MUNCĂ
- Stabilește diagnosticul și identifică piesele care necesită înlocuire;
- Stabilește necesarul pieselor de schimb și ii transmite comandantului grupului de luptă;
- Anunță comandantul grupului de luptă ori de câte ori constată probleme existente la tehnica din
dotare;
- execută lucrări de întreţinere şi reparare a motoarelor principale, compresoarelor, etc.;
- primeşte sarcina concretă de muncă de la comandantul grupului de luptă propulsie şi,
împreună cu acesta stabileşte procedura de lucru;

- execută controlul lucrărilor efectuate împreună cu comandantul serviciului de luptă

electromecanic şi cu reprezentantul Centrului de Mentenanță 338;

execută lucrări în spaţii închise aerisite: mecanic sau natural;

- degajă locul de muncă de materiale şi echipamente; execută curăţenie la locul de muncă.

3
C. MEDIUL DE MUNCĂ
La lucrul în hala de confecţii nave:
- zgomot de fond ridicat specific activităţii de confecţii nave;
- curenţi de aer;
- temperatura aerului ridicată vara şi scăzută iarna;
- se lucrează la înălţime;
- se lucrează în spaţii închise.

4
 La lucru în exterior:
- curenţi puternici de aer;
- temperatura aerului ridicată vara şi scăzută iarna;
- se lucrează la înălţime;
- umiditate datorită intemperiilor;
- intemperii specifice: îngheţ, viscol, caniculă, furtuni.

4.1 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:
- Proiectare de corpuri sau particule mecanice;
- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
- Suprafeţe alunecoase pe platformele de lucru şi pe căile de acces, datorită îngheţului
în timpul iernii;
- Cădere liberă de obiecte de la înălţime, datorită ruperii accidentale a cablurilor de
legare în cârligul podului rulant sau macaralei.

b. Factori de risc termic:

- Temperatura coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber, în
anotimpul rece;
c. Factori de risc electric:
- Curent electric- electrocutare prin atingere (accidentală) directă, indirectă sau apariţia
tensiunii de pas.

2. Factori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc fizic:
- Temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, funcţie de anotimp;
- Zgomot de fond;
- Curenţi umezi de aer datorită mediului marin;

3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a) Suprasolicitare fizică:

5
 - efort static prin intensitate; lucru în poziţii forţate la lucrurile de sablare la înălţime
sau în compartimente înguste ale navei;
- efort dinamic la ridicarea şi transportul manual al furtunurilor;
b) Suprasolicitare psihică:
- stres psihic legat de pericolul de accidentare.

4. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:
- efectuări defectuase de operaţii de întreţinere, reparaţii la utilaje, maşini, echipamente
de muncă;
- neexecutarea operaţiunilor de verificare a utilajelor, maşinilor, echipamentelor de
muncă, înainte de pornire;
- pornirea sau oprirea echipamentelor de muncă, utilajelor în afara sarcinii de muncă;
leziuni ale ochilor datorită neutilizării protecţiilor (ochelari protecţie);
cădere de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;
cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol.
b. Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie specific (casca, salopeta, bocanci,
mănuşi).
Din relaţia RISC-SECURITATE s-a dedus că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic la
care securitatea este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero- nu se mai
poate desfăşura procesul de muncă.
Metoda propune pentru România ca nivel de risc maxim acceptabil nivelul 3,5.
Finalizarea metodei de evaluare a riscului de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională constă
în:
- Fişa de evaluare a locului de muncă, care cuprinde nivelurile de risc parţiale pentru
fiecare factor de risc şi nivelul de risc global pe loc de muncă;
- Fişa de măsuri propuse, ce cuprinde totalitatea măsurilor tehnice şi organizatorice
prevăzute de normele şi standardele în vigoare, pentru fiecare factor de risc în parte.

6
4.2 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ: MECANIC ÎNTREŢINERE

CONSECINŢ CLASA CLASA NIVEL

FACTORI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE A MAXIMĂ DE DE DE RISC
IDENTIFICAŢI MANIFESTARE A FACTORILOR PREVIZIBIL GRAVIT PROBAB
DE RISC (descriere, parametri) Ă AŢIE ILITATE
1 2 3 4 5 6
1.ACŢIUNI GREŞITE 1.Efectuări defectuase de operaţii de Inv.gr.III 4 2 3
întreţinere, reparaţii la utilaje, maşini,
echipamente de muncă;
2.Neexecutarea operaţiunilor de ITM 45-180 3 3 3
verificare a utilajelor, maşinilor, zile
echipamentelor de muncă, înainte de
pornire;
3.Pornirea sau oprirea echipamentelor ITM 45-180 3 2 2
de muncă, utilajelor în afara sarcinii zile
de muncă;
4.Leziuni ale ochilor datorită Inv.gr.III 4 3 4
neutilizării protecţiilor (ochelari
protecţie);
5.Cădere de la acelaşi nivel prin ITM 3-45 zile 2 5 3
împiedicare, alunecare, dezechilibrare;
6.Cădere de la înălţime prin Inv. gr.III 7 2 4
dezechilibrare, alunecare, păşire în
gol.
2.OMISIUNI 7. Neutilizarea echipamentului ITM 3-45 zile 4 4 4
individual de protecţie specific
(mănuşi, mănuşi, salopetă)

1.SUPRASOLICITAR 8. Efort static prin intensitate, lucru în ITM 3-45 zile 2 3 2

E FIZICĂ poziţii forţate şi vicioase datorită
spaţiilor înguste, poziţie ortostatică de
lucru;
9.Efort dinamic la ridicarea şi ITM 3-45 zile 2 3 2
transportul manual de mase mari (50-
2.SUPRASOLICITAR 80 Kg);
E PSIHICĂ 10. Stres psihic legat de pericolul de deces 2 1 1
accidentare
3.PROCEDEE 11.Sarcini de muncă greşite deces 7 2 4
GREŞITE 12.Intervenţii la organe de maşini în
mişcare în timpul funcţionării acestora Inv. gr.III 7 2 4
4.ABSENŢĂ (prindere mâini, cap)
OPERAŢII 13.Fixare sau centrare deces 4 2 3
necorespunzătoare a pieselor sau
5.METODE sculelor în dispozitivele de prindere;
NECORESPUNZĂTO 14.Sarcini de muncă incomplete; deces 7 1 3
ARE 15.Succesiune greşită a operaţiilor. Inv. gr.III 7 2 4

1. FACTORI DE RISC 16.Proiectare de corpuri sau particule ITM 45-180zile 4 3 4

MECANIC mecanice;
17.Tăiere, inţepare la contactul cu ITM 3-45 zile 2 5 3
suprafeţe sau contururi periculoase;
18.Suprafeţe alunecoase pe ITM 45-180 4 3 4
platformele de lucru şi pe căile de zile
acces, datorită îngheţului în timpul
iernii;
19.Cădere liberă de obiecte de la deces 7 1 3
înălţime, datorită ruperii accidentale a
cablurilor de legare în cârligul podului
rulant sau macaralei.
2. FACTORI DE RISC 20.Temperatura coborâtă a pieselor cu ITM până la 3 1 3 1
TERMIC care vine în contact de lucru în aer zile
liber, în anotimpul rece;
21.Flăcări, flame-pericol de incendiu. ITM 45-180 3 2 2
zile
3. FACTORI DE RISC 22.Electrocutare prin atingere directă, ITM 45-180 4 3 4
ELECTRIC indirectă sau apariţia tensiunii de pas zile
(prize defecte, prelungitoare şi cabluri
defecte sau neizolate);

7
 1. FACTORI DE RISC 23. Afecţiuni datorate expunerii la ITM 3-45 zile 2 3 2
FIZIC temperaturi ridicate şi/sau scăzute
funcţie de anotimp;
24. Afecţiuni auditive datorate ITM 3-45 zile 2 4 2
zgomotului;
25. Caracterul umed al mediului de ITM 3-45 zile 2 3 2
muncă.
2. FACTORI DE RISC 26. Gaze toxice, rezultate în spaţii ITM 45-180 3 2 2
CHIMIC închise; zile
27. Incendii şi/sau scurgeri datorate deces 7 2 4
scurgerilor de gaze în spaţii închise.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a

nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi.
Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de
ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină
astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care-l implică orice medie
statistică, să mascheze prezenţa factorului de nivel maxim de risc.
Aplicând formula de calcul:
n

r  R i i

i 1 n
N= r

r
i1
i

În care:

N - nivelul de risc global pe loc de muncă;

r

r - rangul factorului de risc „i”;

i

R - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;

i

n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

Rezultă:
10(4x4)  7(3x3)  8(2x2)  2(1x1) 257
N=   3,25
r
10x4  7x3  2x1 79
Deci, nivelul de risc global calculat pe loc de muncă este egal cu 3,25.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Nivelul de securitate determinat pentru locul de muncă- Mecanic întreţinere: Ns = 5 (Mare)

8
 4.3 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ : MECANIC
ÎNTREŢINERE

Nr. LOC DE MUNCĂ/FACTOR DE RISC NIVEL MĂSURA PROPUSĂ

Crt DE
RISC
0 1 2 3
1. F4: Leziuni ale ochilor datorită neutilizării protecţiilor 4 - dotarea lucrătorilor cu echipament de protecţie corespunzător
(ochelari protecţie); (ochelari protecţie);
4 - verificarea de către şeful de echipă, maistru coordonator a
purtării echipamentului de protecţie la locul de muncă;

2. F6: Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, - dotarea lucrătorilor cu echipament de protecţie corespunzător
4
alunecare, păşire în gol. lucrului la înălţime (cască de protecţie, centură siguranţă);
- verificarea de către şeful de echipă, maistru coordonator a
purtării echipamentului de protecţie la locul de muncă;
- instruirea /reinstruirea lucrătorilor prin instructaje periodice şi
instrucţiuni proprii privind lucru la înălţime.
3. F7: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie 4 - dotarea lucrătorilor cu echipament de protecţie specific (mănuşi,
specific (mănuşi, bocanci, salopetă, cască). bocanci, salopetă cască);
- verificarea de către şeful de echipă, maistru coordonator a
purtării echipamentului de protecţie la locul de muncă;
4. F11: Sarcini de muncă greşite 4 - explicarea concretă şi clară de către şeful de echipă, maistru
coordonator, înaintea începerii unei lucrări, a sarcinilor de muncă
ce trebuiesc respectate.
5. F12: Intervenţii la organe de maşini în mişcare în 4 - verificarea periodică şi de câte ori este nevoie a existenţei
timpul funcţionării acestora (prindere mâini, cap). sistemelor de protecţie (apărători) la organele de maşini în
mişcare;
- evitarea intervenţiei în timpul funcţionării maşinilor, la organele
în mişcare;
- instruirea/reinstruirea lucrătorilor privind cerinţele minime pe
linie de SSM, privind întreţinerea şi repararea echipamentelor de
lucru.
6. F15: Succesiune greşită a operaţiilor. 4 - verificarea de către conducătorul locului de muncă a succesiunii
corecte a operaţiilor pe care le execută lucrătorul;
- executarea lucrărilor complexe sub supravegherea directă a
conducătorului locului de muncă;
7. F16: Proiectare de corpuri sau particule mecanice; 4 - folosirea panourilor de protecţie la lucrările unde există pericolul
proiectării de particule mecanice;
- verificarea de către şeful de echipă, maistru coordonator a
purtării echipamentului de protecţie la locul de muncă;
8. F18: Suprafeţe alunecoase pe platformele de lucru şi 4 - curăţirea (şi menţinerea în stare curată) a suprafeţelor de lucru şi
pe căile de acces, datorită îngheţului în timpul iernii; a căilor de acces (de zăpadă, gheaţă, eventuale scăpări de
substanţe etc.)
9. F22: Electrocutare prin atingere directă, indirectă sau 4 - verificarea zilnică şi de câte ori este nevoie a instalaţiilor
apariţia tensiunii de pas, (prize defecte, prelungitoare şi electrice (prize, prelungitoare, etc.), de către electricianul de
cabluri defecte sau neizolate); întreţinere;
- instruirea lucrătorilor cu privire la folosirea corectă a instalaţiilor
electrice cu care lucrează.
- executarea lucrărilor în spaţii închise în baza certificatului
constatator de gaz free;
10. F27: Incendii şi/sau explozii datorate scurgerilor de 4 - asigurarea unei ventilaţii:mecanice şi naturale, corespunzătoare;
gaze în spaţii închise; - completarea dotării cu ventilatoare;

4.4 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „Mecanic întreţinere” este egal cu
3,25, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel, el nedepăşind limita
maxima acceptabilă (3,5).

9
 Rezulatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă ca din totalul de 27
factori de risc identificaţi numai 10 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, încadrându-se în
categoria factorilor de risc mediu.
Cei 10 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
- F4: Leziuni ale ochilor datorită neutilizării protecţiilor (ochelari protecţie)- nivel de
risc parţial 4;
- F6: Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol- nivel de risc
parţial 4;
- F7: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie specific (mănuşi, bocanci,
salopetă, cască)- nivel de risc parţial 4;
- F11: Sarcini de muncă greşite- nivel de risc parţial 4;
- F12: Intervenţii la organe de maşini în mişcare în timpul funcţionării acestora
(prindere mâini, cap) - nivel de risc parţial 4;
- F15: Succesiune greşită a operaţiilor- nivel de risc parţial 4;
- F16: Proiectare de corpuri sau particule mecanice- nivel de risc parţial 4;
- F18: Suprafeţe alunecoase pe platformele de lucru şi pe căile de acces, datorită
îngheţului în timpul iernii- nivel de risc 4;
- F22: Electrocutare prin atingere directă, indirectă sau apariţia tensiunii de pas, (prize
defecte, prelungitoare şi cabluri defecte sau neizolate) - nivel de risc 4;
- F27: Incendii şi/sau explozii datorate scurgerilor de gaze în spaţii închise- nivel de
risc 4;
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 10 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă sdupă cum
urmează:
 25,92% factori proprii executantului;
 29, 62% factori proprii sarcinii de muncă;
 25,92% factori proprii mijloacelor de producţie;
 18,51% factori proprii mediului de muncă.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 40,74% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (deces, invaliditate).

10
 5. CONCLUZII

Fiecare entitate publică are obligaţia de a analiza sistematic, cel puţin o dată pe an,
riscurile legate de desfăşurarea activităţilor sale, să elaboreze planuri corespunzătoare în direcţia
limitării posibilelor consecinţe ale acestor riscuri şi să numească responsabili pentru aplicarea
planurilor respective.
Din punct de vedere al securităţii şi sănătaţii muncii nivelul de risc global calculat pentru
locul de muncă lăcătuş naval se situează la valoarea de 3,17, pentru sudor este 3,12, iar pentru
cel de mecanic întreţinere este 3,25, valori ce le încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc mediu.Rezultatul este susţinut de fişele de evaluare pentru locul de muncă: lăcătuş
naval, sudor şi mecanic întreţinere încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Din analiza fişei de evaluare a factorilor de risc pentru postul de lăcătuş naval s-a constatat că
32,14% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile aspura executantului
(deces sau invaliditate).
Din analiza fişei de evaluare a factorilor de risc pentru postul de sudor s-a constatat că 42,85%
dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau
invaliditate).
Din analiza fişei de evaluare a factorilor de risc pentru postul de mecanic întreţinere s-a constatat
că 40,74% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului
(deces, invaliditate).
Pentru un şantier naval sunt foarte importante riscurile asociate securităţii şi sănătăţii
forţei de muncă, deoarece dacă au loc accidente de muncă se pierd bani şi este afectată reputaţia
şi imaginea companiei pe piaţă. Pierderile de bani sunt cauzate atăt de lipsa angajatului de la
locul de muncă, deoarece apar întârzieri de finalizare a lucrărilor, cât şi de daunele morale şi
analizele medicale care trebuie plătite angajatului. Astfel pentru a preveni materializarea acestor
riscuri şantierul trebuie să îşi constituie o echipă competentă care să se ocupe de instruirea
personalului angajat referitor la normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor
şi să verifice atent existenţa echipamentului de protecţie corespunzător fiecărui angajat şi
utilizarea corectă a acestuia. Echipamentele tehnice trebuie verificate periodic dacă funcţionează
în parametrii normali şi mediul de muncă (temperatură, umiditate, presiune, lumină, vibraţii, etc.)
trebuie controlat periodic dacă este corespunzător condiţiilor normale de muncă.

11
 Analiza făcută prezintă doar riscurile asociate accidentelor de muncă, acest lucru nu
înseamnă că sunt singurele riscuri la care este expus şantierul. Acesta este expus în egală măsură
şi altor categorii de riscuri precum riscuri externe, riscuri operaţionale, schimbarea, etc.
Pentru a preveni materializarea riscurilor, şantierul trebuie să deţină un sistem foarte bun
de identificare a acestora, pentru ca ulterior să stabilească şi să aplice măsurile propuse.

12
BIBILIOGRAFIE

1. Florin Nicolae – “Managementul riscului în industria navală”, note de curs;

2. Legea securităţii şi sănătăţii in munca nr.319/2006, Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.646/26.07.2006;
3. Gary Stoneburner, Alice Goguen, Alexis Feringa – “Risk management guide
for information technology systems”;
4. Metode de evaluare INCDPM;
5. http://www.scritube.com/sociologie/EVALUAREA-RISCURILOR-DE-
ACCIDE1611717166.php;

20