CONCLUZII

CONCLUZII

Lucrarea de faţă, constituită în sapte capitole, şi-a propus să trateze tema cu privire la
calculul şi construcția motorului principal de propulsie dar și calculul fluxurilor energetice
secundare ale acestuia.
În cadrul primelor capitole am prezentat caracteristicile navei cu principalele instalații de
bord specifice acesteia precum și dimensiunile de construcție.
În capitolul trei am realizat calculul rezistenţei la înaintare, calculele care au fost
efectuate pentru viteze ale navei de 4, 6, 8, 10, 15, 18, noduri, pentru proiectarea instalaţiei de
propulsie şi a motorului principal, optându-se pentru varianta de 18 noduri.
Instalaţiile navale de propulsie sunt într-o continuă dezvoltare încă din sec. al XVII-lea.
Au existat propulsii cu vele, apoi cu zbaturi concomitent cu vele. Se amintesc sistemele cu aburi,
maşini cu aburi, motoare cu ardere internă, turbine cu gaze, propulsie nucleară.
Pe scurt, instalaţia navală de propulsie reprezintă complexul format din maşinile
principale şi auxiliare, care au rolul de a transforma energia conţinută în combustibil în energie:
termică, mecanică, electrică sau hidraulică, destinată pentru deplasarea navei pe drumul dorit.
Cel mai utilizat sistem de propulsie pentru navele comerciale este cel format dintr-unul
sau mai multe motoare Diesel, care de obicei sunt lente, în doi timpi, cuplajul cu liniile axiale
realizându-se fără ajutorul reductorului. Acestea fiind prezentate in capitolul patru.
Distribuţia energiei disponibile, obţinută prin arderea combustibilului, energie utilă şi
energie pierdută pe diverse căi, reprezintă bilanţul energetic al motorului diesel naval, bilanţ
care, în mod obijnuit, se determină pe cale experimentală. Bilanţul energetic poate fi exprimat în
unităţi absolute Q [kJ/h], în mărimi specifice q=Q/Pe [kJ/kWh] sau în procente din energia
introdusă q’ =100 Q /Qintr [%]. Dat fiind faptul că, în cazul motoarelor diesel navale, se lucrează
cu energie sub aspect termic, bilanţul energetic ala acestora este denumit în mod obijnuit bilanţ
termic. Atât bilanțul termic cât și fluxurile energetice secundare pe diferite regimuri de
funcționare au fost calculate in capitolele cinci și șase
În ultimul capitol am prezentat metodele de reducere a emisiilor poluante din gazele de
evacuare ale motoarelor navale care se clasificã în douã categorii esenţiale: metode primare,
implicând modificãri constructiv-funcţionale ale motorului şi o a doua categorie constând în
tratamente efectuate asupra gazelor de evacuare din motor, sau, alternativ, în modificarea
caracteristicilor operaţionale ale navei constituind metodele secundare.

74