CAPITOLUL IV

CAPITOLUL 4
SISTEMUL ELECTRIC DE PUTERE

Generatorul este o mașină sincronă cu rotor de curent continuu cu bobină magnetică

și cu stator cu bobine cu trei faze unde câmpul magnetic produs de rotor induce o tensiune
sinusoidală cu trei faze atunci când rotorul este rotit de către motor. Frecfența f [Hz] tensiunii
induse este proporțională cu vitexa de rotație n [rpm] și numărul de poli p ai mașinii sincrone:

p n
f  .
2 60
Frecvența de 60 Hz se va obține, astfel:
de la un generator cu doi poli la turația de 3.600 rpm;
de la un generator cu patru poli la turația de 1.800 rpm;
de la un generator cu șase poli la turația de 1.200 rpm;
Frecvența de 50 Hz se va obține, astfel:
de la un generator cu doi poli la turația de 3.000 rpm;
de la un generator cu patru la turația de 1.500 rpm;
de la un generator cu șase poli la turația de 1.000 rpm;
Un motor mare de viteză medie va funcționa în mod normal la turația de 720 rpm
pentru frecvența de rețea 60 Hz a unui generator cu 10 poli sau va funcționa la turația de 750
rpm pentru frecvența de rețea 50 Hz a unui generator cu 8 poli.
La generatoarele de tip vechi curentul continuu a fost transferat la înfășurările
magnetice ale rotorului prin perii și inele de alunecare. Generatoarele moderne sunt echipate
cu excitație fără perii pentru întreținere redusă și pentru evitarea timpului mort. Excitația fără
perii este o mașină inversă sincronă cu stator magnetic de curent continuu și înfășurări
rotative cu trei faze și un redresor cu diode rotative. Curentul rectificat alimentează apoi
înfășurările de magnetizare.

a) b)
Fig. 22. Înfășurare rotorică magnetizată: a) cu perii, b) fără perii

36
CAPITOLUL IV

Excitația este controlată de un regulator automat de tensiune (AVR – Automatic

voltage regulator), care sesizează tensiunea la borne a generatorului și o compară cu o valoare
de referință.
Tensiunea are un efect limitat de integrare care oferă o cădere de tensiune în funcție de
sarcina generatorului. Căderea de tensiune asigură o distribuție egală a puterii reactive, la
generatoarele conectate în paralel.
Conform reglementărilor în vigoare ce mai mare variație de tensiune la bornele
generatorului nu trebuie să depășească valoare de  2,5 % din tensiunea nominală. De
asemenea cea mai mare variație de sarcină tranzitorie nu trebuie să depășească valorile de –
15% sau + 25% din tensiunea nominală cu excepția cazului în parte când a fost specificat în
proiectul sistemului de ansamblu. Pentru a se obține această cerință tranzitorie, AVR –ul este
în mod normal echipat cu o funcție de control feed-forward care se bazează pe măsurarea
curentului statoric.
În plus față de înfășurările magnetice, rotorul este de asemenea echipat cu un
amortizor care constă din bare de cupru axiale filetate prin periferia exterioară a polilor
rotorului și scurtcircuitate de către un inel de cupru la ambele capete. Scopul principal al
acestui amortizor este de a introduce o amortizare dinamică electromagnetică la stator și rotor.
Mașina sincronică fără amortizare va crea oscilații mari în frecvență și schimb de sarcină
pentru orice variație de sarcină.
Modelele staționare, tranzitorii și sub-tranzitorii sunt cunoscute de la teoria mașinilor
sincrone. Simplificat se poate spune că legăturile de flux în amortizoare care sunt prinse și
rezistă modificărilor datorate scurt-circuitului, caracterizează intervalul subtranzitoriu. Acest
lucru este observat ca o inductanță aparent mai mică în generator care oferă o performanță
electrică mai rigidă în timpul variațiilor de încărcare rapidă și ajută la reducerea variațiilor
tranzitorii de tensiune și la variații de tensiune din cauza distorsiunilor armonice în curenți de
sarcină. Acest efect contribuie la variații dinamice mai repede decât constatnta subtranzitorie
de timp, cum ar fi prima perioadă de pornire a motorului, transformatorul de pornire și
curenții de sarcină distorsionați armonic.
Adesea generatoarele sunt conectate la arborele unui motor de propulsie spre exemplu
generatorul de ax. Generatoarele de ax sunt în unele aplicații construite pentru flux de putere
bidirecțional, ceea ce înseamnă că poate fi folosit ca motor. Acest principiu poate fi numit ca
și concept PTI-PTO (Power take in – Power take out), putere de intrare – putere de ieșire.

37
CAPITOLUL IV

Generatoarele de ax au dezavantajul de a forța elicea principală să lucreze la viteze

fixe dacă ieșirea din generator are frecvență constantă. Acest lucru va reduce eficiența elicei
când este aplicată o sarcină mică. Convertizoarele statice pot fi instalate pentru a menține
frecvența fixă la viteze variabile.
Tablourile principale de distribuție sunt de obicei distribuite sau împărțite în două,
trei sau patru secțiuni, cu scopul de a obține cerințele navei. În conformitate cu normele și
reglementările propulsiei electrice toleranța va fi de o secțiune. Pentru cerințe mai stricte
acestea trebuie să corespundă pentru a fi folosite împotriva incendiilor sau inundației și pentru
a separa secțiunile.
Într-o configurație cu spliter cu două căi cu împărțirea capacității generatorului în mod
egal și a sarcinii pe ambele părți, singurul scenariu maxim va fi pierdereaa 50 % din
capacitatea generatorului și a sarcinii.
În scopul de a evita costurile ridicate de instalare sistemul va fi adesea împărțit în trei
sau patru secțiuni care reduce cerere instalațiilor suplimentare. De asemenea întrerupătoarele
schimbătoare asigură faptul că un generator sau o sarcină poate fi conectat la la două secțiuni
din tabloul de distribuție și va avea efecte similare cu reducerea costurilor .
În modulul de propulsie tablourile de distribuție sunt în mod normal conectate
împreună, ceea ce oferă cea mai bună flexibilitate în configurarea instalației de generare a
energiei electrice. Sarcinile tranzitorii sunt distribuite pe un număr mare de diesel-
generatoare, iar numărul cel mai optim de unități pot fi conectate la rețea.
O altă posibilitate este de a naviga cu secțiuni din tablouri de distribuție independente
alimentând două sau mai multe rețele independente. In acest caz la nava este adesea întâlnit
fenomenul de cădere de tensiune blackout. În acest mod de operare o rețea care include
unități de propulsie conectate se pierde dacă o secțiune din tabloul de distribuție rămâne fără
alimentare, chiar dacă altă secțiune rămâne operabilă. În practică există de asemenea alte
considerente să fie făcute în scopul de a obține o astfel de independență, în special toate
instalațiile auxiliarele, cum ar fi instalația de ungere, instalația de răcire și instalația de
ventilație trebuie să fie făcute independente.
De asemenea pierderea instalației de propulsie sau a stației de păstrare a puterii unei
părți a sistemului, prin intermediul sistemului de control va avea de asemenea un impact
asupra celorlalte părți, așa cum puterea totală sau Azipodul de tracțiune vor fi păstrate la fel
pentru poziția dinamică.

38
CAPITOLUL IV

Funcționarea normală la nave, în special pentru operțiuni de clasa a 3-a este acceptată
împărțirea rețelei pentru a tolera căderile de tensiune pentru secție. Cu toate aceste regulile și
reglementările în vigoare permit funcționarea întrupătoarelor de circuit, în cazul în care
circuitele de protecție sunt concepute pentru a detecta și izola piesele defecte fără intreruperea
părților bune.
Normele norvegiene NMD-Norwegian Maritime Directorate are una dintre cele mai
stricte reguli și nu va accepta în mod normal rețele conectate pentru operțiuni de clasa a 3-a.
[12]
Pe măsură ce puterea instalată creşte, curenţii normali de sarcină şi curenţii de
scurtcircuit cresc. Cu limitările fizice privind manipularea solicitărilor termice şi mecanice la
bare şi capacitatea de comutare, va fi avantajos sau necesar să se mărească tensiunea
sistemului şi reducerea curenților.
Tensiunea media a devenit o necesitate să susțină creșterea puterii în multe aplicații.
Utilizarea nivelurilor de tensiune IEC următoarele variante sunt cele mai comune
pentru sistemul de distribuție principal, cu instrucțiunile de aplicare de la NORSOK:
11 KW: generarea de tensiune medie și de distribuție. Ar trebui să fie utilizată
când capacitatea totală instalată pe generator este mai mare de 20 MW. Ar
trebui să fie utilizată pentru motoare de 400 kW și mai mari.
6,6 KW: generarea de tensiune medie și de distribuție. Ar trebui să fie utilizată
când capacitatea totală instalată pe generator este între 4-20 MW. Ar trebui să
fie utilizată pentru motoare de 300 kW și mai mari.
690 V: generarea de tensiune medie și de distribuție. Ar trebui să fie utilizată când
capacitatea totală instalată pe generator este mai mică de 4 MW. Ar trebui să
fie utilizată pentru consumatori mai mici 400 kW și cu tensiune primară pentru
convertoare de foraj.
Pentru distribuția de tensiuni joase se folosește 400/230 V
Câteva comentarii la aceste orientări sunt necesare.
În cazul în care o mare parte a încărcăturii este formată din unități de viteză variabilă,
cu nici o contribuție la nivelul de scurtcircuit, nu va fi în mod normal, probleme de a utiliza
fiecare nivel de tensiune a capacităților de generator semnificativ mai mari. Pentru
optimizarea instalației ar trebui să se calculeze în fiecare caz de sarcină și curenții și să se
aleagă soluția potrivită.

39
CAPITOLUL IV

La navele cu joasă tensiune (690 V) motoarele sunt folosite în mod normal pentru
nivelurile de putere mult mai mari decât 300 kW. În fiecare caz trebuie să se ia în considerare
curentul de sarcină, caracteristicile de pornire pentru unitatea de propulsie inclusiv metodele
alternative de pornire împreună cu o comparație a costurilor totale.
Distribuția cu tensiune de 440 V este destul de comună la instalațiile navale. O
mulțime de echipamente navale sunt disponibile numai la tensiuni de 440 V, ceea ce înseamnă
că ar putea fi dificil a se evita acest nivel de tensiune în aplicațiile navale.
În SUA sau în țările în care standardul ANSI este aplicabil, mai multe nivele de
tensiuni suplimentare sunt recunoscute, cum ar fi: 120V, 208V, 230V, 240V, 380V, 450V,
480V, 600V, 690V, 2400V, 3300V, 4160V, 6600V, 11000V, 13800V sunt tensiuni de sistem
frecvent utiliate în aplicații IEC, chiar dacă nu sunte recunoscute.
Deoarece curentul de sarcină și curentul de defect determină limitarea echipamentului,
limitele reale de putere pentru fiecare tensiune de sistem pot fi abătute de la aceste
recomandări.
Acest lucru se aplică în special la sistemele în care o mare parte a sarcinii este convertită în
sarcini și nu contribiue la puterea de scurtcircuit. Deoarece acestea nu contribuie la curenți de
scurcircuit în sistemul de distribuție, de multe ori permite creștere limitelor de putere pentru
diferite nivele de tensiune.
Siguranța echipamentelor și a personalului de exploatare este o problemă
îngrijorătoare atunci când șantierele navale și proprietarii modifică tensiunile de la mică la
mare, adesea conduce la un efort de neînțeles pentru păstrarea tensiunilor cât mai jos posibile,.
În contextul de securitae, ar trebui considerat faptul că tablourile de distribuție cu tensiuni
medii sunt proiectate pentru a preveni personalul în contactul cu conductorii, chiar și la
activități de mentenanță. Curenții normali și de defect sunt la fel de mici și oferă forțe mai
mici pe conductoare și cabluri în timpul scurtcircuitului. Deși scurtcurcuitul în interiorul
tablourilor sunt extrem de rare (IEC 60298-3) prevede proiectarea tablourilor împotriva
arcului electric, este disponibil și va preveni rănirea persoanelor și limitarea pagubelor în
cazul echipamentelor, chiar și în cazul cel mai rău când arcul electric va fi produs.
Întrerupătoarele de circuit sunt foflosite pentru conectare și deconectarea generatorului
sau pentru încărcarea unităților de sarcină la tablourile de distribuție sau pentru separare sau
punerea împreună a unor secțiuni din tabloul de distribuție. Întrerupătoarele de circuit au în
aplicație diverse tehnologii. Unitățile de aer izolate sunt soluții tradiționale, dar astăzi rar se
mai aplică cu excepția tensiunilor joase. Utilizate în mod obișnuit întrerupătoarele cu

40
CAPITOLUL IV

tehnologie în vid, întreruperea curentului are loc într-o cameră închisă, unde prima dată este
umplut care are puterea de izolație mai mare decât aerul și întrerupătorul de vid este evacuat
de aer.
Aceste modele oferă soluții compacte și pe termen lung pentru tensiuni medii. Trebuie
luat în considerare faptul că întrerupătoarele cu tehnologie în vid pot toca curentul și pot
provoca supratensiuni când sarcinile inductive de rupere sunt mari di / dt, acestea necesită
instalarea de limitatoare de tensiune.
Pentru puteri mai mici, siguranțele contactoarelor sunt o alternativă benefică de preț și
spațiu la întrerupătoarele de circuit și sunt disponibile în variante cu aer la tensiune joasă, SF6
sau cu vid izolate.
Transformatorul are rolul de a izola diferite părți ale sistemului electric de distribuție
a energiei electrice în mai multe partiții, în mod normal pentru a obține diferite niveluri de
tensiune și uneori pentru trecerea la o fază schimbătoare. Faza schimbătoare a
transformatoarelor poate fi folosită la alimentarea convertizoarelor de frecvență, de exemplu
pentru variatoare de viteză pentru propulsie în vederea reducerii injecției de curenți
distorsionali în rețeaua de energie electrică prin anularea celor mai dominanți curențil
armonici. Acest lucru reduce distorsiunea de tensiune pentru generatoare și alți consumatori.
Transformatoarele au de asemenea, un efect de amortizare a zgomotului de înaltă
frecvență, în special în cazul în care transformatorul este echipat cu un scut de cupru legat la
pământ între înfășurările primare și secundare.
Există numeroase modele diferite de transformatoare construite în uz și cele mai
comune tipuri sunt: izolate cu aer uscat, izolate cu rășină, izolate cu ulei/lichid.
Reglementările în vigoare, condițiile ambientale, preferințele utilizatorului și ale
furnizorului influențează selecția privind tipul, materialele folosite și proiectarea
transformatorului.
Din punct de vedere fizic transformatorul este în mod normal, construit în trei faze de
unități, cu bobine cu trei faze primare și bobine secundare cu trei faze în jurul unui miez
magnetic comun. Miezul de fier magnetic constituie un traseu închis pentru fluxul magnetic
construit în mod mormal cu trei picioare verticale și cu două juguri orizontale, unul în partea
de jos și unul în partea de sus. Înfășurarea interioară reprezintă înfășurarea secundară de joasă
tensiune și înfășurarea exterioară reprezintă înfășurarea primară de înaltă tensiune. Raportul
înfășurării primare la înfășurarea secundară ne dă rata de transformare. Conectarea bobinelor
poate fi realizată, astfel:

41
CAPITOLUL IV

 Y coexiune stea
 conexiune triunghi, numită și conexiune D
Conexiunea poate fi diferită pe laturile primare și secundare și în astfel de
transformatoare, nu numai amplitudinea tensiunii va fi convertită, dar va fi introdusă ca o
schimbare de fază între tensiunea primară și secundară. Schimbarea de fază poate fi, de
asemenea ajustată prin utilizarea de înfășurări conectate în Z, în mod normal în primar, când
unghiul de fază poate fi determinat exact de raportul rotaților în segmentele înfașurării Z. Trei
sau patru transformatoare cu multiple înfășurări secundare sun de asemenea în uz pentru
multiple aplicații de propulsie.
Un transformator cu conexiune primară triunghi  și conexiune secundară stea Y se
numește transformator de tip Dy. Prima literă mare descrie înfășurarea primară iar cea dea
doua literă mică descrie înfășurarea secundară. Litera n este folosită pentru a descrie dacă
punctul comun înt-ro conexiune Y stea este legat la pământ, spre exemplu Dyn sau Ynyn.

4.1. MOTOARELE ELECTRICE PENTRU PROPULSIE

Motorul electric este aparatul cel mai frecvent utilizat pentru conversia energiei
electrice în putere mecanică și este utilizat pentru propulsia electrică, propulsia pentru
tracțiune sau menținerea în staționare și alte sarcini la bord cum ar fi: vinciuri, pompe,
ventilatoare etc. De obicei 80-90% din sarcinile instalaților navale sunt motoare electrice. [12]
Descrierea motoarelor electrice de la bordul navelor.
 Motoarele electrice de curent continuu.
Motorul electric de curent continuu trebuie să fie alimentat la o sursă de curent
continuu, iar prin generarea energiei electrice și distribuirea ei sistemului este un sistem cu
trei faze, acest lucru înseamnă că un motor de curent continuu trebuie să fie alimentat de la un
redresor cu tiristoare. Aceasta oferă un control al vitezei motorului.
 Motoarele asincrone (inducție)
Motorul asincron sau de inducție este calul de bătaie al industriei. Construcția lui
robustă și simplă generează în marea majoritate a cazurilor o durată de viață lungă cu un
minim de defecte și de mentenanță. Motorul asincron este utilizat în orice aplicație, fie ca un
motor de viteză constantă conectat direct la rețea sau ca o variabilă de viteză cu motor
alimentat de al un convertizor static de frecvență.
 Motoarele sincrone

42
CAPITOLUL IV

Mașina sincronă nu este folosită în mod normal ca un motor în aplicațiile navale cu

excepția unității de propulsie de mari dimensiuni, de obicei mai mari de 5 MW conectat direct
la arborele elicei sau între 8-10 MW conectat prin reductor. La puteri mai mici decât 5 MW
motorul asincron are în mod normal un preț competitiv. Construcția motorului sincron este
similară cu cea a generatorului sincron. Acesta nu este utilizat în mod normal fără o sursă
convertoare de frecvență pentru controlul vitezei variabile în aplicațiile navale
 Motoare sincrone cu magnet permanent
Motorul sincron cu magnet permanent este utilizat în unitățile industriale pentru unități
care folosesc puțini KW, în aplicații on-line. În ultimii ani a fost introdus pentru aplicații de
putere mare în mai multe unități de propulsie MW, în primul rând în aplicații navale și mai
nou în aplicații cu propulsie Azipod. Beneficiul acestui model este înalta eficiență cu
construcție compactă, ceea ce face posibil ca dimensiunile să fie cât mai mici posibile, răcirea
directă cu apă ar trebui eliminată, răcirea motorului Azipod se face cu aer ceea ce ar
simplifica lucrările de construcție și instalare.

4.2. SISTEME ELECTRICE DE PUTERE ȘI PROPULSIE

Fig. 22. Instalația de putere pentru o navă cu două Azipoduri

43
CAPITOLUL IV

Fig. 23. Instalația de putere pentru o navă pasager cu sistem de propulsie Azipod

Fig.24. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu cicloconvertor din anii 90”.

44
CAPITOLUL IV

Fig. 25. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu convertoare de frecvență.

Fig. 26. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu convertoare de frecvență.

45
CAPITOLUL IV

Fig. 27. Instalația de putere și propulsie pentru o navă spărgătoare de gheață cu un singur
Azipod

Fig. 28. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu două propulsoare cu
convertoare de frecvență.

46
CAPITOLUL IV

Fig. 29. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu două propulsoare Azipod.

Fig. 30. Instalația de putere și propulsie pentru o navă tanc cu două propulsoare electrice.
Folosit pentru optimizarea costurilor și reducerea spațiului.

47
CAPITOLUL IV

Fig. 31. Instalația de putere și propulsie pentru o navă cu sistem de propulsie Azipod
contrarotativ.

Fig. 32. Instalația de putere și propulsie pentru o navă cu patru generatoare și patru sisteme
de propulsie

48
CAPITOLUL IV

Azipodul are patru generatoare principale care sunt conectate la tabloul principal de
distribuție și tabloul de distribuție de joasă tensiune este alimentat prin transformatoarele de
serviciu ale navei. Tabloul principal de distribuție poate fi împărțit în două rețele separate prin
intermediul unui întrerupător pentru a crește funcționarea optimă a instalației electrice de
putere .

Fig. 33. Instalația de putere și propulsie pentru o navă cu patru generatoare și două Azipod

49