CAPITOLUL I

1.1 Cadrul general de raportare si prezentare a

situatiilor financiare

Cadrul contabil general cuprinde conceptele si principiile

teoretice care alcatuiesc impreuna sistemul de referinta pentru
intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Conform
acestuia, sistemul financiar constituie o parte a procesului de
raportare financiara. Un set complet de situatii financiare
include, de regula, un bilant, un cont de profit si pierdere, o
situatie a modificarii pozitiilor financiare (tabloul fluxurilor de
trezorerie, situatia fluxurilor de fonduri) si acele note si materiale
explicative care sunt parte integranta a situatiilor financiare. Pot
fi incluse, de asemenea, materiale si informatii suplimentare sau
derivate care vin in completarea acestora, informatii financiare
despre segmente industriale si geografice si efectele variatiei
preturilor. Situatia financiara, totusi, nu include elemente ca,
rapoartele directorilor, declaratia presedintelui, discutiile si
analizele conducerii si elementele similare care pot fi incluse
intr-un raport financiar sau anual.
Cadrul general se aplica situatiilor financiare ale tuturor
intreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public,
fie din cel privat. Intreprinderea raportoare este intreprinderea
pentru care exista utilizatori de informatii pentru care situatia
financiara reprezinta principala sursa de informatii financiare.
Cadrul contabil general abordeaza :
obiectivele situatiilor financiare ;
definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor
reprezentate in situatiile financiare ;
caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile
financiare care determina utilitatea lor ;
conceptele de capital si de mentinere a capitalului.

Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza

informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile

1
pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi
de utilizatori in luarea deciziilor economice.
Pentru a atinge acest obiectiv, situatiile financiare ofera
informatii despre: activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile,
cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, fluxurile de
numerar ale intreprinderii. Aceste informatii, impreuna cu altele,
ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ale
intreprinderii, si in special a momentului si gradului de
certitudine a generarii numerarului si echivalentelor acestuia.
Situatiile financiare elaborate in acest scop satisfac
necesitatile comune ale majoritatii utilizatorilor. Totusi, situatiile
financiare nu ofera toate informatiile de care utilizatorii au
nevoie pentru luarea deciziilor economice, deoarece acestea in
mare masura, releva efectele financiare ale unor evenimente din
trecut si nu ofera informatiile nonfinanciare.
Situtiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele
administrarii intreprinderii de catre conducatori, inclusiv modul
de gestionare de catre acestia a resurselor incredintate. Acei
utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare al
intreprinderii sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru
pentru a putea lua decizii economice, ca de exemplu, optiunea
de a pastra sau de a vinde investitia in intreprinderea respectiva
sau inlocuirea sau reconfirmarea conducerii.
Un set complet de situatii financiare include urmatoarele
componente:
 bilantul;
 contul de profit si pierdere;
 situatie care sa reflecte:
o toate modificarile capitalului propriu;
o modificarile capitalului propriu, altele decat acelea
provenind din tranzactii de capital cu proprietarii si
distribuitorii catre proprietari;
o situatia fluxurilor de numerar;
o politicile contabile si notele explicative.

Fiecare componenta a situatiilor financiare trebuie in mod

clar identificata. In plus, urmatoarele informatii trebuie
identificate in mod special si repetate atunci cand sunt necesare
intelegerii corespunzatoare a informatiilor prezentate:
 denumirea intreprinderii raportoare sau alte mijloace de
indetificare;
 daca situsatiile financiare se refera la o intreprindere
individual sau la un grup de intreprinderi;

2
  data bilantului sau perioada acoperita in situatia
financiara, in functie de componenta respectiva a situatiei
financiare;
 moneda de raportare ;
 nivelul de precizie utilizat in prezentarea cifrelor din
situatiile financiare.
Realitatea social-economica si culturala a fiecarei tari
determina o ierarhie de prioritati in randul utilizatorilor ei,
astfel:
 lumea anglo-saxona unde contabilitatea financiara este
orientata spre satisfacerea cerintelor informationale ale
investitorilor, se plaseaza la nivelul cel mai inalt;
 tarile Europei continentale, in care Directiva a IV a si
armonizarea legislatiilor nationale cu spiritul ei, au permis
detasarea contabilitatii de caracterul sau instrumentalist,
in serviciul prioritar al statului, acesta devenind un sistem
de informare privind intreprinderea si pentru
intreprindere;
 tarile in care contabilitatea isi mentine cu prioritate un
caracter instrumentalist in folosul realizarii interesului
statal, prin diferite parghii fiscale; acest nivel de
mediocritate contabila poate fi depasit printr-o reforma
profunda a sistemului de normalizare contabila, o intarire
a rolului jucat de profesia contabila in mediul economic si
social al tarilor respective.

O data cu adoptarea sistemului anglo-saxon,

intensificarea fenomenelor de privatizare si de restructurare a
economiei, dinamizarea activitatii pietei financiare, introducerea
spiritului si solutiilor normelor contabile internationale in
referentialul contabil romanesc, se remarca clar tendinta
deschiderii catre investitori.
Situatia bogatiilor unei intreprinderi, la sfarsitul unei
perioade, este relevata in bilant. Fluxurile in schimb, sunt
reprezentate, prin intermediul altor documente de sinteza. Este
vorba de contul de profit si pierdere, daca ne referim la fluxurile
de bogatii si de tabloul fluxurilor de trezorerie, daca ne referim la
fluxurile de lichiditati.
Intr-o viziune internationala, care corespunde in general,
abordarii anglo-saxone, documentelor de sinteza evocate mai sus
le corespund urmatoarele obiective:
 bilantul: prezentarea situatiei financiare a intreprinderii;
 contul de profit si pierdere: prezentarea performantelor
intreprinderii;
3
  anexa: prezentarea tuturor informatiilor care au insa o
importanta semnificativa;
 tabloul fluxurilor de trezorerie: prezentarea evolutiei
situatiilor financiare.

Acceptat ca o situatie care reda capitalurile proprii prin

diferenta intre active si datorii, specialistii americani considera
ca bilantul furnizeaza informatiile privind natura si sumele
investite in resursele intreprinderii, obligatiile ei fata de creditori,
precum si partea capitalurilor proprii in resursele intreprinderii.
Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind
riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor
viitoare de trezorerie. Pentru aceasta se procedeaza la o analiza a
bilantului, prin prisma lichiditatii si flexibilitatii cu care se
confrunta intreprinderea. Lichiditatea se refera la intervalul de
timp necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau
convertit in disponibilitati, sau pentru ca o datorie sa fie
achitata.
Bilantul intreprinderilor nord-americane vizeaza criteriile
de lichiditate si de solvabilitate. In bilantul societatilor franceze
se realizeaza un abandon al criteriului de lichiditate-exigibilitate,
in ordonarea posturilor de activ si de pasiv. In aceasta conceptie,
bilantul este mai putin traducerea unica si generala a situatiei
intreprinderii, ci o baza de date pe care fiecare poate sa o
completeze, sau sa o retrateze, conform opticii si necesitatilor
sale.
Creditorii intreprinderi, atat cei pe termen scurt cat si si
cei pe termen lung, analizeaza relatiile intre elementele activului
pe termen scurt, cat si cele a pasivului pe termen scurt,
deoarece astfel de relatii constituie un indice al aptitudinilor
intreprinderii de a-si onora angajamentele.
Actionarii actuali sau potentiali utilizeaza informatiile de
tip lichiditate pentru a evalua probabilitatea ca intreprinderea sa
continue sa creasca distribuirile de dividende si in masura
posibilului, expansiunea activitatilor sale.
Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea
intreprinderii de a-si lua masurile necesare, in vederea
modificarii valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie,
astfel incat sa se poata face fata nevoilor si situatiilor
neprevazute.
Contul de profit si pierdere este documentul de sinteza
care masoara performantele activitatii unei intreprinderi, in
cursul unei perioade date. Apare insa o dificultate, atunci cand
se pune problema credibilitatii pe care ar trebui sa o atasam
4
rezultatului determinat si explicat cu ajutorul acestui document
de sinteza.
In ceea ce priveste anexa, realizarea acesteia presupune
cauterea informatiilor care au o importanta semnificativa, fie
pentru a explica, fie pentru a completa elementele furnizate de
bilant si contul de profit si pierdere. Se poate spune ca anexa
indeplineste in ansamlul documentelor de sinteza, un dublu rol:
 unul explicativ, deoarece permite o mai buna intelegere a
situatiilor financiare;
 instrument complementar bilantului si contului de profit
si pierdere.

1.2 Formatul conturilor anuale pana la aparitia IAS

Intr-o formula generala, simplificatoare, bilantul a fost si

este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la
un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica
sau juridica, patrimoniu definit ca ansamblul drepturilor si
obligatiilor acestui comerciant. In ceea ce priveste bilantul
contabil exista o serie de abordari.
O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de
patrimoniu. Desi in literatura de specialitate autohtona si
straina au fost formulate mai multe acceptii ale conceptului de
patrimoniu si anume – juridica, economica si economico-
juridica, se va face referire doar asupra acceptiei economico-
juridice, datorita caracterului ei integrator: “patrimoniul este
format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al
drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati
patrimoniale la un moment dat”.
Determinarea, structurarea si cunoasterea patrimoniului
se realizeaza cu ajutorul bilantului. Plecand insa de la conceptul
de patrimoniu, bilantul poate fi interpretat in mai multe moduri.
Din punct de vedere economic, bilantul prezinta
capitalurile titularului de patrimoniu. Capitalurile sunt
reprezentate atat sub aspectul originii lor, respectiv resursele
(aporturi de capital, rezerve, datorii, beneficii etc), cat si al
modului de utilizare (bunuri economice, creante, pierderi etc).
Acest mod de interpretare genereaza ecuatia economica a
bilantului:

UTILIZARI = RESURSE

5
 Pe plan procedural, aceasta ecuatie este echivalenta cu
ecuatia:
ACTIVE = PASIVE

Un bilant, vazut din punct de vedere economic, permite sa

se raspunda, la sfarsitul exercitiului, la intrebari ca: de unde vin
fondurile necesare finantarii necesitatilor intreprinderii, adica,
de cine este ea finantata? Care sunt necesitatile, altfel spus, care
a fost utilizarea data resurselor de care intreprinderea a dispus?
Abordat din punct de vedere juridic, un bilant reflecta:
 in activ, drepturile de proprietate si de creanta, clasificate
intr-o ordine rationala;
 in pasiv, datoriile intreprinderii fata de terti si datoriile
acesteia fata de asociati, clasificate intr-o ordine rationala.

Intr-o forma schematizata, bilantul juridic s-ar prezenta

astfel:

ACTIV PASIV
ceea ce datorez asociatilor
ceea ce posed (capitaluri proprii)
(drepturi de proprietate ceea ce datorez tertilor
si de creanta) (datorii sau capitaluri
imprumutate)

Desi, din punct de vedere procedural, bilantul juridic se

prezinta schemei de mai sus, relatia de baza care decurge dintr-
o astfel de interpretare este:

S=A-D,

in care: S = situatie neta

A = active
D = datorii fata de terti

Situatia neta reprezinta valoarea datoriilor intreprinderii

fata de asocizti sau valoarea drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra entitatii patrimoniale. Aceasta este
echivalenta, cu mici diferente, cu notiunea de capitaluri proprii.
O a doua grupa de abordari sunt centrate pe finalitatea
bilantului, de a raspunde nevoilor analizei economico-financiare.
Modelul de bilant lansat de noul sistem contabil romanesc
(incepand cu 1 ianuarie 1994), inspirat dupa modelul francez
intr-o mare masura, prevede o structurare a activelor dupa
6
destinatia lor, iar a pasivelor, dupa originea lor. Plecand de la
bilantul intocmit si prezentat de intreprinderi, printr-o regrupare
dupa functiile acesteia, se poate ajunge la o abordare de tip
functional.

Prezentarea functionala a bilantului

Functia
de Activ imobilizat Capitaluri
investitii proprii
Functia Stocuri (+) Functia
de Creante clienti (-) de
exploatare Datorii fata de furnizori finantare
Datorii
Functia Titluri de plasament financiare
de (+) Disponibilitati
trezorerie

Printr-o prelucrare adecvata, se poate face trecerea de la

bilantul functional la bilantul financiar. Pentru aceasta,
elementele de activ si de pasiv trebuie reclasificate dupa criteriul
duratei:
 cu o durata peste un an;
 cu o durata sub un an

In scopul realizarii acestei reclasificari se vor da detalii

asupra duratelor unor posturi din bilant, fie prin informatiile de
la baza bilantului (modelul fracez), fie prin anexe (modelul
francez, dar si cel romanesc).
Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei
mari mase:
 fondul de rulment;
 necesarul in fond de rulment;
 trezoreria.

7
 Avand in vedere ca bilantul financiar se structureaza in:

I IV
Activ imobilizat Capitaluri permanente (capitaluri
700 u.m. proprii si imprumuturi pe termen
lung)
800 u.m.
II V
Stocuri si creante din exploatare Datorii din exploatare si din
si in afara exploatarii afara exploatarii
200 u.m. 140 u.m.
III VI
Disponibilitati Imprumuturi pe termen scurt si
100 u.m. conturi bancare creditoare
60 u.m.
TOTAL ACTIVE 1000 u.m. TOTAL PASIVE 1000 u.m.

cele trei mari mase se vor calcula astfel:

Fondul de rulment: IV–I=800–70 =100 u.m.

Necesarul in fond de rulment: II–V=200–140=60 u.m.
Trezoreria: III-VI=100-60=40u.m.

Aceste trei mase informeaza asupra echilibrului financiar

al intreprinderii, prin relatia:

Fondul de rulment – Necesarul in fond = Trezoreria

(FR) de rulment (T)
(NFR)
100 u.m 60 u.m. 40 u.m.

A treia grupa de abordari sunt de origine anglo-saxona.

Intr-o astfel de viziune sunt excluse judecatile patrimoniale, cu
conotatie predominant juridica. Bilantul este documentul de
sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii.
Daca luam drept exemplu bilantul practicat de
majoritatea firmelor americane, constatam ca pot fi definite trei
mase valorice, prezentate fie in formatul orizontal, fie in cel
vertical:
 Assets (bunurile sau activele)
 Liabilities (datorii)
 Shareholders equity (capitaluri proprii)

8
 Spre deosebire de multe tari europene, in care activul
bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatii lor,
iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor, in Statele
Unite, firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea
descrescatoare a lichiditatii, respectiv exigibilitatii lor. Aceasta
clasificare denota un element al culturii contabile de tip
american, accentul pus pe elementele pe termen scurt:
lichiditatile si exigibilitatile imediate, prezentate ca prime
elemente ale structurilor bilantiere:

ASSETS (Active) LIABILITIES (Datorii)

Current assets (active pe Current liabilities (datorii

termen scurt) 60 pe termen scurt) 90
Cash (disponibilitati) 120 Accounts payable (furnizori)
Accounts receivable (creante) 180 Accrued wages and taxes 30
Inventory (stocuri) 60 (datorii salariale si taxe)
Prepaid expenses (cheltuieli Estimated income taxes
constatate in avans) payble (impozit asupra
Total current assets (total 420 beneficiilor: de platit) 60
active pe termen scurt) Total current liabilities (total
datorii pe termen scurt) 180
Tangible assets (imobilizari
corporale) 90 Noncurrent liabilities
Land (terenuri) (datorii pe termen mediu si
Plant (constructii + 360 lung)
echipamente masini) Mortgage bonds (obligatiuni) 120
Less accumulated depreciation -210 Total liabilities (total datorii) 300
(minus amortizari cumulate)
Net plant (valoarea neta a Shareholders equity
constructiilor echipamentelor, 150 (situatie neta)
masinilor) Common stock (5000 shares
Total tangible assets (total 240 oustanding) (capital: 5000
imobilizari corporale) actiuni) 180
Retained earning (rezerve) 210
Intangible assets (imobilizari Total shareholders equity
necorporale) 30 (total situatie neta) 390
Goodwill and patents (fond Total liabilities and
comercial si brevete) 690 shareholders equity (total
Total assets (total active) datorii si situatie neta) 690

9
 In ceea ce priveste prezentarea verticala, aceasta are o
natura accentuat juridica. Ea pune in evidenta partea
creditorilor intreprinderii: terti care au o prioritate legala in fata
proprietarilor. Situatia neta (capitalurile proprii) este
considerata, deci, o parte reziduala.
Conform acestei forme (verticale), ecuatia de baza a
bilantului este:

Active
-Datorii
= Situatia neta (capitaluri proprii)

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este

documentul contabil de sinteza care masoara performantele
activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date. El
constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel
microeconomic, deoarece pune in evidenta fluxurile de valoare
care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei
intreprinderi, pentru o anumita durata.
Masurarea performantelor intreprinderii vizeaza, in mod
esential, masurarea profitului, care poate fi abordata astazi din
trei unghiuri de vedere:
 patrimonial, prin compararea valorii unei intreprinderi
referitoare la doua momente diferite, utilizand aceleasi
metode de evaluare;
 economic, prin deducerea cheltuielilor din venituri, ambele
referitoare la aceeasi perioada;
 financiar, prin deducerea amortizarii din fluxurile nete de
trezorerie.

Din punct de vedere patrimonial, masurarea profitului

intreprinderii pleaca de la ecuatia juridica a bilantului:

ACTIVE – DATORII = CAPITALURI PROPRII

Prin compararea capitalurilor proprii aferente a doua

exercitii succesive, se poate determina rezultatul:

Capitaluri proprii – Capitaluri proprii = Rezultatul

aferente ex. N aferente ex. N-1 ex. N

10
 Deoarece aceasta relatie nu tine cont de posibilele
modificari ale capitalului social intervenite in cursul exercitiului,
cat si de faptul ca o parte din profit poate fi distribuita
asociatilor sub forma de dividende, ecuatia care permite
determinarea rezultatului exercitiului este:

Variatia capitalurilor Cresterile de Distribuiri Rez.

proprii intre doua ex – capital social + de dividen- = ex. N
succesive N si N-1 aferente ex. N de si, even-
tual red. de
capital social
aferente ex. N

Determinarea rezultatului exercitiului prin prisma

abordarii patrimoniale este criticabila in perioada de cresteri de
preturi, deoarece ajustarile aduse elementelor patrimoniale, ca
urmare a variatilor de preturi, se pot realiza prin metode diferite,
ceea ce atrage furnizarea mai multor marimi plauzibile de
rezultate.
Punctul de vedere economic defineste rezultatul ca
diferenta intre venituri si cheltuieli:

Venituri - Cheltuieli = Rezultatul exercitiului

Atunci cand rezulatatul este o marime pozitiva, apare

notiunea de profit, in caz contrar, apare notiunea de pierdere.
Dificultatea determinarii rezultatului exercitiului, din
puinct de vedere econimic, pleaca de la controversele legate de
definirea si conectarea veniturilor si cheltuielilor aferente unui
exercitiu.
Din punct de vedere financiar, rezultatul exrcitiului apare
ca variatia trezoreriei in cursul unei perioade, prin compararea
fluxurilor de incasari cu cele de plati. Deoarece autofinantarea
intreprinderii este asigurata de rezultatul exercitiului si
cresterea amortizarii si provizioanelor, care sunt cheltuieli
calculate, negeneratoare de plati, relatia care exprima marimea
rezultatului in aceasta abordare este:

Capacitatea de – Cheltuieli cu amortizarea = Rezultatul

autofinantare si provizioanele exercitiului

11
 Practica contabila contemporana permite conturarea unei
tipologii de prezentare a contului de profit si pierdere, care are la
baza doua criterii si anume :
 Clasificarea conturilor de rezultate dupa forma de
prezentare:
 sub forma de tablou bilateral sau forma de cont
 sub foma de lista

Cea mai utilizata forma de prezentare a contului de profit

si pierdere, pe plan mondial este forma lista (schema verticala
care descrie formarea rezultatului).
 Clasificarea contului de rezultate dupa continutul
informational:
 cont de rezultate cu prezentarea destinatiei
cheltuielilor si veniturilor
 cont de rezultate cu prezentarea pe functiuni sau pe
activitati a veniturilor si cheltuielilor

Literatura de specialitate consemneaza diferite opinii

asupra avantajelor si limitelor fiecarui mod de prezentare a
contului de rezultate. Se considera ca forma lista a contului de
profit si pierdere pune in evidenta rezultatul generat de fiecare
tip de activitate desfasurata de o intreprindere, adica rezultatul
din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent si cel
exceptional.
Alte opinii considera ca prezentarea contului de rezultate
dupa natura economica a cheltuielilor si veniturilor este cea care
raspunde unui criteriu obiectiv, prin opozitie cu delimitarea
cheltuielilor pe functiuni ale intreprinderii, considerata ca fiind o
prezentare subiectiva.
Practica prezentarii contului de rezultate in forma lista
verticala si pe functiuni ale intreprinderii este intalnita in tarile
anglo-saxone, cu un sistem contabil de intreprindere de tip
monist, in care contabilitatea financiara este conectata cu
contabilitatea de gestiune, dar si in alte tari. Aceasta forma de
prezentare a contului de rezultate raspunde mai bine nevoilor
informationale ale managerilor, deoarece ofera in mod direct
datele necesare gestiunii firmei, asa cum rezulta din urmatoarea
schema simplificata:

12
Abordarea contului de rezultate pe functiuni ale
intreprinderii (sau abordarea “analitica”)
Cifra de afaceri
- Costul productiei vandute
= Marja
- Cheltuieli externe si interne, altele decat cheltuielile de
productie
= Rezultat

Structurarea contului de profit si pierdere dupa natura

economica a cheltuielilor permite determinarea valorii adaugate
la nivelul intreprinderii si furnizarea de informatii necesare
conturilor nationale. Aceasta clasificare a cheltuielilor asigura
facilitarea prelucrarii informatiei contabile. De regula,
prezentarea contului de rezultate dupa natura veniturilor si
cheltuielilor se intalneste in tarile cu un sistem contabil de
intreprindere de tip dulist, caracterizat prin deconectarea
contabilitatii financiare de cea de gestiune.
Prezentarea contului de rezultate dupa natura veniturilor
si cheltuielilor este considerata ca raspunde contabilitatii
generale deoarece prezinta marimea valorii adaugate de
intreprindere si explica modul ei de impartire intre participantii
la crearea acestei valori, asa cum rezulta sin schema urmatoare:

Abordarea contului de rezultate dupa natura economica

a veniturilor si a cheltuielilor (sau abordarea “generala”)
Productie
- Consumatii provenind de la terti (sau consum
intermediar)
= Valoarea adaugata
- Suma cheltuielilor interne
= Rezultat

Aceasta structurare a contului de profit si pierdere

prezinta informatii globale asupra intreprinderii privind
capacitatea acesteia de a genera o valoare adaugata la intrarile
in ciclul de exploatare, ca urmare a mijloacelor proprii utilizate
in procesul de productie si de distributie si creeaza posibilitatea
unor analize globale privind performanta intreprinderii.
In practica, aceasta prezentare are incovenientul ca modul
de determinare a valorii adaugate, util si in contabilitatea
nationala, se limiteaza doar la stabilirea valorii adaugate, fara a
explica modul ei de formare, ceea ce ii limiteaza utilitatea in
13
gestiunea intreprinderii. Din acest motiv, unele solutii propun
prezentarea contului de rezultate dupa natura economica a
veniturilor si cheltuielilor, cu o clasificare secundara a
cheltuielilor dupa functiile intreprinderii).

1.3 Situatiile financiare conform IAS 1

Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza

criteriile de recunoastere a elementelor situatiilor financiare,
analizeaza sistemele de masurare utilizate in evaluarea
elementelor situatiilor financiare. Dupa o serie de modificari, in
locul normelor ce se refereau la situatiile financiare si pe baza
proiectului de enunt de principii, organismul international a
elaborat o noua norma, IAS 1, intitulata “Prezentarea situatiilor
financiare”.
Situatiile financiare reprezinta documente contabile de
sinteza prin care sunt comunicate informatii comune necesare
majoritatii utilizatorilor, care sunt in situatia de a solicita
rapoarte intocmite pentru realizarea cerintelor lor specifice. Ele
sunt o reprezentare financiara structurata referitoare la pozitia
financiara, la performantele, fluxurile de trezorerie si
tranzactiile realizate de o intreprindere.
Situatiile financiare trebuie sa fie raspunzatoare asupra
gestiunii realizate de conducerea intreprinderii, inclusiv asupra
modului in care aceasta a utilizat resursele puse la dispozitie.
Astfel, situatiile financiare trebuie sa furnizeze informatii care sa
permita utilizatorilor efectuarea de previziuni asupra fluxurilor
de trezorerie viitoare, in special referitoare la secventa si
probabilitatea lor. In acest sens, situatiile financiare furnizeaza
informatii relative la:
 activele controlate de intreprindere, generatoare de
fluxuri de trezorerie viitoare;
 pasivele intreprinderii, ce trebuie sa fie la originea
platilor;
 rezultatul net al intreprinderii, ca o consecinta a
evolutiei activului sau net, cu exceptia operatiilor
efectuate direct cu proprietarii sai;
 fluxurile de trezorerie trecute, ce pot fi o baza pentru
determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare.

Conform IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare, un set

complet de situatii financiare anuale cuprinde:
 bilantul (balance sheet);
14
  contul de profit si pierdere (income statement);
 situatie care sa reflecte, dupa caz:
o toate modificarile capitalului propriu, sau
o modificarile capitalului propriu, altele decat cele
care rezulta din tranzactiile de capital cu
proprietarii si distribuirile catre proprietari;
 tabloul fluxurilor de trezorerie (cash flow statement);
 politicile contabile si anexele explicative (accounting
policies and explanatory notes).

Situatiile financiare trebuie sa prezinte in mod sincer

(fairly) pozitia financiara, peformantele si fluxurile de trezorerie
ale unei intreprinderi, la fel si informatiile furnizate in mod
complementar celor cerute prin normele internationale. Pentru
ca situatiile financiare sa fie in acord cu cerintele fiecarei norme,
conducerea intreprinderii trebuie sa aleaga si sa aplice politicile
contabile adecvate, si anume:
 sa fie alese prin referinta la necesitatile destinatarilor
de conturi;
 sa fie fiabile.

In acest sens, la intocmirea situatiilor financiare trebuie

sa se tina cont de mai multe principii contabile:
 continuitatea activitatii
 independenta exercitiilor
 permanenta prezentarii
 importanta relativa si cumularea soldurilor
 necompensarea
 informatii comparative

In privinta continuitatii activitatii (Going concern), situatiile

financiare sunt intocmite presupunand ca activitatea va
continua, exceptand situatia in care conducerea are intentia de
o intrerupe sau sa lichideze intreprinderea. In momentul in care
exista dubii semnificative referitoare la capacitatea de a-si
continua activitatea, astfel de dubii trebuie sa faca obiectul
publicarii.
Atunci cand situatiile financiare nu sunt intocmite pe
baza principiului continuitatii activitatii, acest fapt trebuie sa fie
comunicat, prezentandu-se si motivele necontinuarii activitatii si
indicand metodele folosite in elaborarea conturilor.
Independenta exercitiilor (Accrual Basis of Accounting)
conduce la o intocmire a situatiilor financiare facandu-se
abstractie de datele referitoare la incasari si plati. Altfel spus,
15
operatiile contabile sunt inregistrate in momentul in care ele au
loc, fara sa se tina seama de data decontarii. Acest principiu nu
se aplica tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece functia
acestuia este tocmai de a informa asupra incasarilor si platilor.
Cu alte cuvinte, cheltuielile sunt contabilizate in acelasi
timp cu veniturile la care se conecteaza, in contul de profit si
pierdere fiind recunoscute pe baza asocierii directe intre
costurile angajate si veniturile corespunzatoare.
Permanenta prezentarii (Consistency of Presentation)
impune o aceeasi prezentare si clasificare a elementelor
situatiilor financiare de la un exercitiu la altul, exceptand
situatiile cand:
 schimbare semnificativa in natura operatiilor
intreprinderii sau o revizuire a prezentarii situatiilor
financiare va genera o prezentare mai adecvata a
tranzactiilor;
 schimbare in prezentare este solicitata de o norma
contabila internationala

O schimbare in prezentare in acord cu cerintele nationale

este permisa atata timp cat prezentarea noua este in
conformitate cu cerintele normei IAS 1, in cazul in care se tine
cont de normele contabile internationale in intocmirea situatiilor
financiare.

Importanta relativa si cumularea soldurilor

(Materiality and Aggregation)

Orice element semnificativ poate fi prezentat separat in

situatiile financiare. Valorile nesemnificative pot fi cumulate cu
valorile de o natura sau cu o functie similara si nu trebuie sa fie
prezentate separat.
Se deduce ca procesul de agregare a soldurilor care dau
substanta situatiilor financiare consta in a cuprinde in aceeasi
rubrica elemente ce au aceeasi natura sau aceeasi functie, insa
sumele cu o importanta semnificativa pentru destinatarii
conturilor trebuie prezentate distinct.
In decizia referitoare la faptul ca un element sau un
agregat este semnificativ, natura si marimea acestuia sunt
evaluate impreuna. In functie de circumstante, fie natura, fie
marimea elementului poate sa fie un factor determinant.

16
 Necompansarea (offsetting)

Compensarea intre un activ si un pasiv este interzisa,

exceptand situatia in care o atare compensare este prescrisa sau
autorizata printr-o norma speciala.
Compensarea intre active si pasive ar impiedica utilizatorii
conturilor sa anticipeze corect fluxurile de trezorerie viitoare.
Este motivul pentru care IASC nu considera ca prezentarea
stocurilor sau creantelor la valori nete nu constituie o
compensare, deoarece aceste valori reflecta corect baza de
plecare pentru incasarile viitoare. In mod similar, elementele de
cheltuieli si de venituri nu pot fi compensate, decat daca aceasta
este ceruta printr-o norma. Asadar, atat activele si datoriile, cat
si veniturile si cheltuielile, cand sunt semnificative, trebuie
prezentate separat, in caz contrar diminuand capacitatea
utilizatorilor de a intelege sensul tranzactiilor realizate si de a
evalua fluxurile viitoare de trezorerie ale intreprinderii.

Informatiile comparative (Comparative Information)

Exceptand situatia in care o norma nu permite sau cere

alceva, toate informatiile numerice ce compun situatiile
financiare trebuie sa fie comparabile cu cele care vizeaza
perioada anterioara. Pentru o intelegere relevanta a situatiilor
financiare ale perioadei curente, in informarea narativa si
descriptiva a intreprinderii trebuie incluse informatii
comparative.
In caz de modificare a prezentarii sau clasificarii
elementelor situatiilor financiare, informatiile numerice ale
perioadei precedente sunt reclasificate pentru a permite
comparatiile.
Pot exista circumstante pentru care este impracticabil sa
se reclasifice informatiile comparative, pentru realizarea
comparabilitatii cu perioada curenta. Este cazul situatiei in care,
in perioada/perioadele anterioara(e) nu au fost inregistrate
informatiile in cauza, sau nu este practic sa fie recreate
informatiile acestei/acestor perioade. In astfel de situatie este
comunicata natura ajustarilor cerute in legatura cu valorile
comparative.
In intocmirea situatiilor financiare norma IAS1 prevede o
serie de reguli generale ce trebuie respectate, si anume:
 Identificarea situatiilor financiare (Identification of
Financial Statements);
 Perioada de raportare (Reporting Period);
17
  Termenul de intocmire a conturilor (Timeliness)

Identificarea situatiilor financiare se refera la

individualizarea in mod clar a acestora in interiorul
documentului in care figureaza, de exemplu in raportul anual.
Normele internationale se aplica numai situatiilor
financiare, nu si altor informari prezentate in raportul annual
sau in alt document. Astfel, este important ca utilizatorii sa fie
capabili sa distinga informatiile ce sunt intocmite prin folosirea
normelor internationale de alte informatii ce pot fi necesare
acestora, dar care nu fac obiectul normelor.
De asemenea, in cadrul situatiilor financiare, fiecare
dintre componente trebuie sa fie identificata clar, punandu-se in
evidenta urmatoarele informatii:
 numele intreprinderii, sau orice alta indicatie echivalenta
care sa permita identificarea acesteia;
 daca este vorba despre conturi individuale sau despre
conturi consolidate;
 in privinta bilantului, data la care a fost intocmit, iar in
cazul contului de profit si pierdere si a tabloului fluxurilor
de trezorerie, perioada analizata de aceste situatii;
 moneda in care sunt prezentate conturile;
 exprimarea in mii, milioane sau intr-o alta unitate, daca
aceasta optiune a fost adoptata.

Perioada de raportare face referire la faptul ca situatiile

financiare trebuie sa fie intocmite cel putin o data pe an. Atunci
cand, in mod exceptional, data bilantului unei intreprinderi este
modificata si cand perioada analizata este mai mare sau mai
mica decat un an, intreprinderea trebuie sa indice in situatiile
financiare:
 motivul pentru care a fost aleasa o perioada diferita de
un an;
 faptul ca fluxurile exercitiului precedent (relevate prin
contul de profit si pierdere, tabloul fluxurilor de
trezorerie, situatia variatiei capitalurilor proprii si
anexa) nu sunt comparabile.
Una din ipotezele care pot sa motiveze schimbarea datei
de inchidere este achizitia unei intreprinderi care isi intocmeste
situatiile financiare la o data diferita de cea a cumparatorului.
Intr-o atare situatie, este important ca utilizatorii sa fie
instiintati asupra necomparabilitatii valorilor si asupra motivului
schimbarii datei bilantului.

18
 In mod normal, situatiile financiare sunt intocmite pentru
o perioada de un an. Totusi, din motive practice, unele
intreprinderi prefera sa raporteze pentru o perioada de 52
saptamani. Norma IAS 1 nu interzice aceasta practica, dar
situatiile financiare ce rezulta dintr-o astfel de uzanta nu trebuie
sa fie semnificativ diferite de cele prezentate pentru o perioada
de un an.

Termenul de intocmire a conturilor - utilitatea situatiilor

financiare este deteriorata daca ele nu sunt disponibile
utilizatorilor in limita unei perioade rezonabile, dupa data
bilantului. Cu cat conturile anuale sunt intocmite si publicate
mai tarziu, cu atat utilitatea lor se reduce. Un termen maxim de
sase luni constituie o limita normala, astfel incat complexitatea
activitatii unei intreprinderi sa justifice o intarziere prea mare in
intocmirea si publicarea conturilor.

Bilantul (Balance Sheet)

Distinctia dintre elementele curente si elementele necurente (The
Current/Non-current Distinction);

Fiecare intreprindere ce aplica normele contabile

internationale trebuie sa decida, in functie de natura activitatii
sale, daca este util sa efectueze distinctia intre elementele
curente si necurente ale bilantului sau, atat pentru activ, cat si
pentru pasiv.
Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata,
activele si pasivele sunt clasificate, in principiu, in functie de
lichiditatea lor.
Indiferent care este prezentarea retinuta, o intreprindere
mentioneaza, in situatiile sale financiare, partea sub un an si
cea peste un an a activelor si pasivelor, pentru toate rubricile
susceptibile sa contina atat elemente pe termen scurt cat si
elemente pe termen lung. Astfel, norma IAS 1 precizeaza ca
valoarea stocurilor care ar trebui sa fie vandute peste cel putin
un an trebuie sa fie mentionata distinct in situatiile financiare.

19
 Activele curente si necurente (Current/Non-current Assets)

Activele curente ale bilantului cuprind:

 elementele destinate sa fie utilizate, realizate sau
consumate in cadrul ciclului normal de productie al
intreprinderii;
 activele destinate sa fie negociate pe diferite piete,
detinute intr-o perspectiva de termen scurt si care
trebuie sa fie realizate in maximum un an;
 lichiditatile sau cvasilichiditatile, daca utilizarea lor
nu este supusa restrictiilor.

Celelalte active sunt considerate elemente necurente. Ele

contin imobilizarile corporale si necorporale, cat si activele de
exploatare sau financiare pe termen lung.
Ciclul de exploatare al unei intreprinderi este timpul scurs
intre achizitia materialelor, ce intra intr-un proces si realizarea
lor sub forma de lichiditati sau de instrumente ce pot sa fie usor
convertibile in lichiditati.
Activele legate de ciclul normal de productie se refera in
special la stocuri si creante-clienti, inclusiv la partea acestor
rubrici care nu trebuie sa fie realizata decat dupa un termen de
un an. Titlurile de plasament sunt active curente, daca este
prevazut ca operatia de cesiune a acestor titluri sa aiba loc in
mai putin de un an ; in caz contrar, ele sunt considerate active
necurente.

Pasivele curente si necurente

(Current/Non-current Liabilities)

O datorie constituie un element curent al pasivului,

atunci cand ea trebuie sa fie rambursata:
 fie in cadrul ciclului normal de productie al
intreprinderii;
 fie la o scadenta mai mica de un an.

Toate celelalte datorii sunt datorii necurente.

Unele datorii curente precum datoriile comerciale, cele
legate de relatiile cu salariatii si de alte costuri din exploatare
formeaza parti ale fondului de rulment utilizat in ciclul normal
de exploatare al intreprinderii. Astfel de elemente curente, ca si
in cazul activelor, sunt clasificate in categoria “curente”, chiar
daca parti din ele sunt scadente peste o perioada mai mare de
un an.
20
 Printre elementele curente de pasiv, nelegate de ciclul de
productie, putem cita partea pe termen scurt a imprumuturilor
purtatoare de dobanzi, creditele bancare pe termen scurt,
dividendele de platit, impozitele asupra beneficiilor de platit si
datoriile pe termen scurt nelegate de exploatare. Datoriile
purtatoare de dobanzi si care genereaza o finantare pe termen
lung a fondului de rulment sunt elemente necurente ale
pasivului pentru partea lor scadenta la o data superioara unui
an.
Datoriile pe termen scurt, nelegate de ciclul normal de
exploatare, trebuie sa faca parte din elementele necurente ale
pasivului, daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele trei
conditii:
 este vorba de datorii care, in momentul contractarii
lor, erau datorii pe termen lung;
 intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze
aceste datorii, prin intermediul unei datorii pe termen
lung;
 aceasta intentie este confirmata de existenta unui
contract de refinantare sau de reesalonare a
scadentelor, incheiat inainte ca situatiile financiare sa
fi fost aprobate.

Marimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria

pasivului necurent, conform regulii prezentate anterior este
indicata in anexa, concomitent cu explicatiile necesare
prezentarii lor.
Un imprumut poate fi supus unor conditii care prin
nerespectarea lor de catre debitor autorizeaza creditorul sa
solicite plata integrala a datoriei in orice moment. In acest caz,
datoria este considerata necuvenita atunci cand sunt satisfacute
urmatoarele doua conditii:
 creditorul a acceptat sa nu recurga la utilizarea
clauzei de exigibilitate imediata;
 este putin probabil ca debitorul sa fie din nou in
imposibilitatea de a face fata conditiilor
imprumutului, in cursul unei perioade de un an.

Informatiile de furnizat in bilantul propriu-zis

(Information to be Presented on the face of Balance Sheet)

Bilantul trebuie sa cuprinda elementele care sa prezinte,

cel putin, urmatoarele valori:
 terenuri si mijloace fixe;
21
  active necorporale;
 active financiare, mai putin valorile prezentate la
punctele d, f si g;
 investitii financiare contabilizate prin metoda
punerii in echivaleta;
 stocuri;
 creante comerciale si de alta natura (de incasat);
 numerar si echivalente de numerar;
 datorii comerciale si de alta natura (de platit);
 datorii si active fiscale, conform solicitarilor din IAS
12, Impozit pe profit;
 provizioane;
 pasive pe termen lung purtatoare de dobanda;
 interese minoritare;
 capital emis si rezerve

Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care

elementele trebuie sa fie prezentate si lasa intreprinderilor
posibilitatea de a alege. Un format ilustrativ al bilantului este
redat in anexa la norma:

22
 Bilantul la 31 Decembrie
(in mii unitati ale monedei de raportare)
Specificare Exercitiul
N N-1
ACTIVE
Active necurente
Imobolizari corporale x x
Imobilizari necorporale
Diferente de achizitie x x
Licente de fabricatie x x
Participatii puse in echivalenta x x
Alte active financiare x x
x x
Active curente
Stocuri x x
Creante-clienti si alte creante x x
Aconturi varsate x x
Lichiditati si echivalente de lichiditati x x
x x
TOTAL ACTIVE x x

CAPITAL PROPRIU SI DATORII

Capitaluri proprii
Capital x x
Rezerve x x
Profituri si pierderi acumulate x x
x x
Interese minoritare x x

Datorii necurente
Datorii purtatoare de dobanzi x x
Impozite amanate x x
Datorii privind pensiile x x
x x
Datorii curente x x
Datorii fata de furnizori si
alte datorii din exploatare x x
Datorii financiare pe termen scurt x x
Partea pe termen scurt a datoriilor
purtatoare de dobanzi x x
Provizioane pentru garantii x x

Total capitaluri proprii si datorii x x

23
 In bilantul propriu-zis pot fi adaugate posturi
complementare, rubrici de regrupare si de subtotaluri, daca o
norma le cere sau in scopul asigurarii unei prezentari adecvate a
structurii financiare a intreprinderii.

Informatiile de prezentat fie in bilant, fie in anexa (Informationto

be Presented either on the Face
of the Balance Sheet or in the Notes)

O intreprindere poate sa furnizeze in bilant sau in anexa

clasificari complementare ale unor posturi bilantiere, in functie
de activitatea sa si de la natura postului. Creantele sau datoriile
referitoare la societatea mama, societatile filiale, participatiile si
alti terti cu o pozitie privilegiata sunt mentionate distinct, daca
valoarea lor este semnificativa.
Atunci cand este vorba de capitalurile proprii, norma IAS
1 solicita prezentarea fie in bilant, fie in anexa, a urmatoarelor
elemente, pentru fiecare categorie de actiuni:
 numarul total de actiuni a caror emisiune este
autorizata;
 numarul de actiuni emise si integral eliberate,
precum si numarul de actiuni emise si neeliberate
integral;
 valoarea nominala a unei actiuni sau absenta
valorii nominale;
 comparatie intre numarul de actiuni existente la
inceputul si la sfarsitul exercitiului;
 drepturile speciale si restrictiile referitoare la
diferitele categorii de actiuni;
 actiunile de autocontrol, detinute de intreprindere
insasi, de filialele sale sau de participatiile sale;
 actiunile detinute pentru a face fata exercitarii
optiunilor sau contractelor de vanzare, inclusiv
conditiile si valorile in cauza;
 descrierea si natura altor rubrici de capitaluri
proprii decat cea de capital;
 dividendele a caror distribuire este vizata,
indiferent ca ele au fost sau nu inregistrate la
datorii;
 dividendele preferentiale cumulative neinregistrate
inca (necunoscute).

Intreprinderile fara capital trebuie sa mentioneze

informatiile echivalente celor care figureaza mai sus si sa indice
24
natura variatiilor intervenite in timpul exercitiului, in numele
fiecarei rubrici de capitaluri proprii, cat si drepturile speciale si
restrictiile referitoare la aceste rubrici.

Contul de profit si pierdere (Income Statement)

Informatiile de furnizat in contul de profit si pierdere propriuzis
(Information to be Presented to the
Face of the Income Statement)

Contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel

putin urmatoarele posturi:
 veniturile;
 rezultatul exploatarii;
 dobanzile platite;
 partea in rezultatele participatiilor puse in
echivalenta;
 cheltuielile privind impozitul pe profit;
 profitul sau pierderea din activitati ordinare;
 elementele extraordinare;
 interesele minoritare;
 profitul sau pierderea neta a exercitiului;

Ca si in cazul bilantului, daca o norma solicita, sau in

scopul asigurarii unei informari adecvate privind rezultatele
intreprinderii, pot sa fie adaugate posturi complementare,
rubrici de regrupare si de subtotaluri.
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente
realizate de intreprinderi difera in privinta stabilitatii, riscului si
posibilitatii de a fi prevazute. Comunicarea acestor elemente ale
performantei ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare.
Atunci cand este necesar sa se explice elementele performantei,
in contul de profit si pierdere sunt incluse elemente
complementare.

Informatiile de prezentat fie in contul de profit si pierdere propriu-

zis, fie in anexa (Information to be Presented either on the Face of
the Income Statement or in the Notes)

O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit

si pierdere sau in anexa o clasificare a cheltuielilor dupa functie
sau dupa natura. In conformitate cu norma IAS 1 , se prefera

25
totusi ca o atare analiza sa figureze direct in contul de profit si
pierdere.
Intreprinderile care aleg clasificarea dupa functie trebuie
sa furnizeze valorile unor cheltuieli dupa natura, precum
materiile prime si furniturile consumate, amortizarile si
cheltuielile de personal.
Analiza dupa natura a cheltuielilor contului de profit si
pierdere este mai simpla decat analiza dupa functie, deoarece ea
nu necesita o realocare a cheltuielilor dupa natura diferitelor
functii ale intreprinderii. O astfel de analiza convine mai ales
intreprinderilor mici, pentru ca nu este necesara o alocare a
cheltuielilor de exploatare pe functii. Norma IAS 1 furnizeaza
urmatorul exemplu al clasificarii dupa natura:

Cifra de afaceri x
Alte venituri din exploatare x
Variatia stocurilor de produse finite
si de lucrari in curs x
Materii prime si furnituri consumate x
Cheltuieli de personal x
Cheltuieli cu amortizarile x
Alte cheltuieli de exploatare x
Total cheltuieli de exploatare (x)
Beneficiul din exploatare x

In unele tari, crestera stocurilor de produse finite si de

lucrari in timpul exercitiului este prezentata imediat dupa cifra
de afaceri aferenta perioadei. Norma prevede ca o atare
prezentare nu trebuie sa presupuna ca aceste posturi reprezinta
venituri. Variatia stocurilor de produse finite si lucrari in cursul
perioadei reprezinta mai degraba o ajustare a cheltuielilor
deproductie, pentru a se reflecta faptul ca ori productia a
condus la cresterea nivelului stocurilor, ori ca vanzarile mai
mari decat productia au redus nivelul stocurilor.
Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii
conturilor mai mult interes decat analiza dupa natura, dar ea
implica, alegeri arbitrare in repartizarea cheltuielilor. Norma IAS
1 furnizeaza urmatorul exemplu al clasificarii dupa functie:

26
Cifra de afaceri x
Costul vanzarilor (x)
Marja bruta x
Alte venituri din exploatare x
Costurile de distribuire (x)
Cheltuieli administrative (x)
Alte cheltuieli de exploatare (x)
Beneficiul din exploatare x

Intreprinderile ce prezinta cheltuielile dupa functie trebuie

sa comunice informatii aditionale privind natura cheltuielilor,
inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cele de personal.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda costului
vanzarilor si metoda cheltuielilor dupa natura, depinde atat de
factorii istorici si industriali cat si de natura organizarii. Ambele
metode permit furnizarea de informatii despre costurile ce pot
varia, direct sau indirect, cu nivelul vanzarilor sau productia
exercitiului. Cum fiecare metoda de prezentare este avantajoasa
in contextul diferitelor tipuri de intreprinderi, norma IAS 1
solicita o alegere bazata pe criteriul “varianta care prezinta cel
mai sincer elementele performantei intreprinderii”. Totusi,
deoarece informatiile referitoare la natura cheltuielilor sunt utile
in previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie, atunci cand se
foloseste clasificarea bazata pe metoda costului vanzarilor, se
impune o informare aditionala privind structura dupa natura.
O intreprindere trebuie sa comunice, fie in contul de profit
si pierdere propriu-zis, fie in anexa, marimea dividendelor pe
actiune, declarate sau propuse, pentru perioada vizata de
situatiile financiare.
Indiferent care este prezentarea aleasa – dupa natura sau
dupa functie – anexa la norma IAS 1 furnizeaza un format identic
de prezentare, in ceea ce priveste posturile ce urmeaza beneficiul
din exploatare. Acest format este prezentat mai jos:

27
 Posturile in aval de beneficiul din exploatare

Beneficiul din exploatare x

Cheltuieli financiare (x)
Veniturile din participatii x
Elementele exceptionale x
Beneficiul inaintea impozitarii x
Impozitul asupra beneficiilor (x)
Beneficiul dupa impozitare x
Interesele minoritare (x)
Beneficiul sau pierderea neta ce
provine din activitati ordinare x
Elementele extraordinare x
Beneficiul net al exercitiului x

Norma IAS 1 prevede ca dividendul propus in numele

exercitiului trebuie sa figureze in contul de profit si pierdere sau
in anexa.

Situatia variatiei capitalurilor proprii

(Statement of Changes in Equity)

O intreprindere trebuie sa prezinte ca o componenta

distincta a situatiilor financiare o situatie care sa arate:
 beneficiul net sau pierderea neta al/a exercitiului;
 pierderile sau castigurile, cheltuielile si veniturile,
care au fost direct afectate asupra capitalurilor
proprii, in virtutea unei norme speciale, cat si
totalul acestor elemente;
 efectul cumulat al schimbarilor de metoda
contabila si corectarea de erori fundamentale,
conform metodei normale prevazuta prin IAS 8.
Alte trei categorii de informatii pot fi prezentate in aceasta
situatie financiara sau in anexa:
 operatiile ce afecteaza capitalul, efectuate cu
proprietarii intreprinderii, cat si distributiile in
favoarea acestora;
 rezultatele nedistribuite, la deschiderea si la
inchiderea exercitiului, cat si explicarea fluxurilor
reprezentand variatiile;
28
  reconciliere intre soldurile initiale si finale ale
fiecarui post de capitaluri proprii, precum capitalul,
primele de emisiune, diferentele din reevaluare etc,
cu precizarea separata a fiecarei variatii.

Situatia variatiei capitalurilor proprii are ca functie

principala furnizarea elementelor de cheltuieli si de venituri
afectate direct asupra capitalurilor proprii. Ea poate fi
structurata in coloane, soldurile initiale constituind prima
valoare a fiecarei coloane, iar soldurile finale formand totalul lor.

Tabloul fluxurilor de trezorerie (Cash Flow Statement)

Norma IAS 7 expune cerintele pentru prezentarea

tabloului fluxurilor de trezorerie si pentru comunicarile aferente.
Ea prevede ca informatiile de tip “cash flow” sunt utile in
furnizarea in folosul utilizatorilor de situatii financiare, a unei
baze de evaluare privind capacitatea intreprinderii de a genera
lichiditati si echivalente de lichiditati, precum si necesitatile
intreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

Anexa (Notes to the Financial Statements)

Structura anexei – anexa indeplineste functiile:

 prezentarea pricipalelor metode alese pentru
intocmirea situatiilor financiare;
 indicarea informatiilor prescrise de normele
internationale, nefurnizate in alte structuri ale
situatiilor financiare;
 completarea raportarii financiare cu informatiile
necesare pentrua asigura o prezentare sincera a
situatiei si performantelor intreprinderii;

Notele incluse in anexa trebuie sa fie prezentate de o

maniera ordonata si sa comporte referiri la posturile bilantiere,
ale contului de profit si pierdere si ale tabloului fluxurilor de
trezorerie. Ordinea acestora nu este rigida, ea putand varia in
functie de continutul lor.
Anexa la situatiile financiare include descrieri amanuntite
sau analize mai detaliate a valorilor prezentate in bilant, contul
de profit si pierdere, tabloul fluxurilor de trezorerie, situatia
variatiei capitalurilor proprii, precum si informatii aditionale ca:
datorii eventuale si angajamente.

29
 Informatiile referitoare la principiile si metodole contabile
pot fi prezentate intr-o nota distincta a anexei, care sa faca parte
integranta din situatiile financiare. In vederea atestarii
confomitatii cu normele internationale, intreprinderea care le
aplica trebuie sa faca o astfel de mentiune in anexa.
In cazul exceptional in care o regula IASC nu a fost
aplicata, nu este posibil sa se faca mentiunea atestarii
conformitatii deoarece nu a fost aplicat ansamblul regulilor ce
fac obiectul normelor, indiferent ca este vorba despre metodele
de evaluare sau despre regulile de prezentare si de informare.
Daca o norma a fost aplicata de o intreprindere inainte de
data intrarii ei in vigoare, acest fapt trebuie mentionat in
anexa.

Descrierea principiilor si metodelor contabile

(Presentation of Accounting Policies)

Descrierea principiilor si metodelor contabile comporta

doua parti:
 pe de o parte, principiile de baza:
 costul istoric;
 costul actual;
 valoarea de realizare;
 valoarea justa;
 valoarea actualizata, fiind prcizat ca mai multe
principii pot fi aplicate, in cadrul acelorasi situatii
financiare, diferitelor categorii de posturi;
 pe de alta parte, metodele contabile alese pentru intocmirea
conturilor.

Informatiile nefinanciare (Other disclosures)

In ipoteza in care nu ar fi furnizate de documentele ce

insotesc situatiile financiare, in cadrul acestora din urma trebuie
sa figureze si urmatoarele informatii:
 adresa sediului si forma juridica a societatii, adresa
oficiala pentru registrul comertului, nationalitatea;
 descrierea activitatilor intreprinderii;
 numele societatii-mama si al ultimului holding ce o
controleaza;
 numarul de salariati la sfarsitul exercitiului sau
numarul mediu al acestora pentru perioada in
cauza.
30
31
 CAPITOLUL II

In cautarea obtinerii unei viziuni dinamice asupra

structurii financiare, adica, asupra evolutiei acestei structuri,
atat bilantul cat si contul de profit si pierdere reprezinta
incercari nereusite. O atare viziune cade sub incidenta
interesului atat a analistului financiar extern intreprinderii, cat
si managerilor acesteia. Un conducator de intreprindere este
adesea determinat sa se intrebe si sa gaseasca raspuns asupra
localizarii beneficiului, in structurile patrimoniale (trezorerie,
stocuri, imobilizari etc.). Acesta acorda un interes deosebit
posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in
practica.
Raspunsul la toate aceste cerinte l-a constituit un
instrument extrem de important, si anume, tabloul de finantare.
Acesta a imbracat de-a lungul timpului mai multe forme, dintre
acestea doar doua au fost remarcate:
 tabloul de utilizari si de resurse
 tabloul fluxurilor de trezorerie

Prima forma, desi a impresionat prin eleganta

rationamentelor sale, s-a dovedit vulnerabila in confruntare cu
fenomenele inflationiste si cu manifestarea tot mai pregnanta a
economiilor de credit, lasand locul celeilalte forme, posesoare a
unor avantaje incontestabile.

2.1 Tabloul de utilizari si de resurse

Caracteristici generale si functii

Tabloul de utilizari si de resurse permite sa se explice

variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de
inchidere al unui exercitiu. Ca atare, el este orientat spre o
analiza patrimoniala a intreprinderii, furnizand si o vedere de
ansamblu asupra echilibrului financiar.
In eleborarea unui tablou de utilizari si de resurse, trebuie
sa se faca o distinctie cat se poate de neta intre fluxurile
patrimoniale, fluxurile financiare si cele monetare. Daca tinem
cont de faptul ca fluxurile patrimoniale nu au in mod obligatoriu

32
un impact asupra disponibilitatilor intreprinderii, acestea vor fi
clasificate in trei categorii:
 fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra
disponibilitatilor, cum ar fi: toate cumpararile (de
imobilizari, de marfuri, de materii prime, de prestatii de
servicii etc.) platite imediat, toate vanzarile incasate
imediat;
 fluxuri patrimoniale care nu au un impact imediat
asupra disponibilitatilor intreprinderii. Exemple:
cumpararile si vanzarile pe credit;
 fluxuri patrimoniale care nu au, nici imediat, nici
ulterior, un impact asupra disponibilitatilor, si anume:
cheltuielile cu amortizarile genereaza un flux de
diminuare a valorii, dar nu conduc, in nici un caz, la un
flux de lichiditati.

Calificativul de “monetare” se atribuie fluxurilor

patrimoniale din prima categorie, cel de “financiare” se atribuie
fluxurilor patrimoniale din prima si a doua categorie,

ceea ce semnifica faptul ca ansamblul fluxurilor financiare il

include pe cel al fluxurilor monetare.
Tabloul de utilizari si de resurse are ca obiect prezentarea
fluxurilor financiare, in timp ce fluxurile monetare, luate
separat, fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.
Referitor la tabloul de utilizari si de resurse, Stolowy
formuleaza o serie de utilizari, plecand de la opiniile extrem de
diverse ale diferitilor utilizatori, privind valorile informatiilor care
sunt structurate in aceasta situatie financiara. Astfel, tabloul de
utilizari si de resurse poate fi calificat ca:
 un instrument indispensabil de gestiune si de
previziune;
 un mijloc de realizare a diagnosticului de intreprindere
printr-o abordare mai globala si mai dinamica decat cea
care face apel la rate;
 un mijloc de a face referire la fluxurile economice si
financiare care au traversat intreprinderea si au
modificat patrimoniul sau, precum si de a explica
principalele aspecte ale comportamentului si
perspectivelor acesteia;
 un mijloc pentru aprecierea gestiunii financiare a
intreprinderii (rata de investire, politica de autofinantare,
raportul intre finantarea interna si cea externa);

33
  un mijloc pentru a analiza politica de investitii a
intreprinderii, prin raportarea investitiilor la capacitatea
de autofinantare, la cifra de afaceri si la imobilizarile
nete la inceputul exercitiului;
 un mijloc de apreciere a politicii de dezinvestire a
intreprinderii;
 un mijloc de evaluare si interpretare a politicii
intreprinderii, de distribuire de dividende;
 un mijloc pentru evaluarea politicilor comerciale ale
intreprinderii, pe baza evolutiei datoriilor si creantelor
comerciale;
 un mijloc pentru aprecierea riscurilor;
 un mijloc pentru aprecierea relatiei dintre rentabilitate si
riscul asumat de intreprindere;
 un instrument esential in diagnosticul realizat de banci
asupra intreprinderii cliente, in privinta necesitatilor de
finantare trecute si viitoare;
 un document pentru informarea actionarilor,
personalului si a altor categorii de terti (clienti, furnizori
etc.);
 un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice
ale intreprinderii.

Criteriile de clasificare a utilizarilor si resurselor si modelul global

al tabloului

La baza analizei fluxurilor stau trei criterii de clasificare a

utilizarilor si resurselor:
 maturitatea (durata sau termenul) acestora;
 functia indeplinita sau locul ocupat de fiecare utilizare
sau resursa, in cadrul ciclurilor fundamentale ale
activitatii intreprinderii;
 insertia in gestiunea globala a unui “pool” de resurse si
utilizari ale intreprinderii.

Tinand cont de primele doua criterii si plecand de la

imaginaea a doua bilanturi succesive intocmite de o
intreprindere, planul contabil general francez reconstituie
structura unui tablou de utilizari si resurse.
Criteriul maturitatii permite disocierea miscarilor care
afecteaza “partea de sus a bilantului”. Primele definesc utilizarile
si resursele pe termen lung si mediu, celelalte, utilizarile si
resursele pe termen scurt.

34
 Ca atare, conform unei prime abordari globale, tabloul ar
trebui sa redea:

Utilizari (U) Resurse (R)

 Utilizari pe termen lung
si mediu (UTLM)
 Active imobilizate
 Capitaluri permanente
 Utilizari pe termen
scurt (UTS)
 Active circulante
 Datorii pe termen scurt
 Resurse pe termen lung
si mediu (RTLM)
 Capitaluri permanente
 Active imobilizate
 Resurse pe termen
scurt (RTS)
 Datorii pe termen scurt
 Active circulante

Criteriul functional permite disocierea elementelor pe

termen scurt, dupa cum urmeaza:
 fluxurile de exploatare, care permit determinarea variatiei
necesarului in fond de rulment (NFR), in cursul perioadei;
 fluxurile generate de operatiile financiare pe termen scurt,
care presupun o modificare a situatiei trezoreriei (T).

Utilizarile pe termen mediu si lung permit sa se

determine, prin diferenta “resurse – utilizari”, variatia fondului
de rulment net (FRN).
In cazul unei intreprinderi mari, cu activitate complexa, se
va putea proceda la disocierea necesarului in fond de rulment in:
 necesar in fond de rulment referitor la activitatea de
exploatare propriu-zisa (NFRE);
 necesar in fond de rulment referitor la operatiile in afara
exploatarii (NFRAE).

In concluzie, pe baza celor doua criterii de clasificare

(maturitate si functia utilizarilor si resurselor), s-ar putea obtine
o a doua imagine globala a tabloului:

35
 Utilizari (U)
 Utilizari pe termen lung si
mediu (utilizari stabile)
 Active imobilizate
 Capitaluri permanente
 Utilizari pentru
exploatare
 Active ciclice
 Pasive ciclice
 Utilizari in afara
exploatarii
 Active circulante neciclice
 Datorii TS neciclice
 Utilizari pentru trezorerie
 Active pentru trezorerie
 Datorii TS pentru trezorerie
Resurse (S)
 Resurse pe termen lung si
mediu (resurse stabile)
 Capitaluri permanente FRN
 Active imobilizate
 Resurse pentru
exploatare NFRE
 Pasive ciclice
 Active ciclice
 Resurse in afara
exploatarii
 Datorii TS neciclice NFRAE
 Active circulante neciclice
 Resursepentru trezorerie
Datorii TS pentru trezorerie T
Active pentru trezorerie

Modelul global, prezentat mai sus, permite degajarea

urmatoarei relatii de echilibru financiar functional:

FRN – (NFRE + NFRAE) = T

Interpretarea unui tablou de utilizari si de resurse nu are

sens, numai daca variatiile degajate au o semnificatie economica
si financiara clara. Astfel, variatiile posturilor din partea de sus
a bilantului, care corespund functiei de

investire, prezinta caracter de stabilitate suficient de mare si, ca

atare, permit degajarea unor tendinte de evolutie.
Contrar, in ceea ce priveste elementele pe termen scurt, in
general, evolutia lor denota posibilitatea unei anumite
instabilitati si a unei discontinuitati. In aceste conditii, variatiile
corespunzatoare conduc, in multe cazuri, la o interpretare
indoielnica, cel mai ilustrativ caz fiind cel al disponibilitatilor.
Instabilitatea cvasicontinua a variatiei disponibilitatilor face
dificila orice analiza. De exemplu, o crestere a acestui element
poate fi consecinta unor incasari imoportante, in ultimele zile ale
anului, coroborata cu o intarziere in efectuarea platilor catre

36
 terti. In acest caz, o astfel de evolutie este lipsita de semnificatie.
De asmenea, o scadere substantiala a disponibilitatilor (la
sfarsitul anului curent fata de exercitiul precedent) ar putea fi
interpretata ca o deteriorare a gradului de lichiditate. Dar
aceasta reducere poate fi consecinta unor evenimente fortuite,
corijabile in primele zile sau saptamani ale exercitiului urmator.
Totusi, nu toate elementele pe termen scurt cunosc
evolutii aleatoare, precum disponibilitatile. In aceasta situatie,
plasam, de obicei, stocurile si creantele fata de clienti.
In general, se accepta ca analiza privind variatiile FRN si
variatiile NFRE conduce la concluzii semnificative, in timp ce
analiza variatiilor elementelor in afara exploatarii si de trezorerie
nu vizeaza decat o ajustare globala.

Exemplu de intocmire a tabloului de utilizari si de resurse:

Bilant la 31.12.N-1
- mii u.m. –
ACTIV Valoare PASIV Valoare
neta neta
Imobilizari necorporale 100.000 Capital social 280.000
amortizari 40.000 Rezerve 220.000
Imobilizari corporale 500.000 Rezultate 100.000
amortizari 220.000 Datorii financiare (2) 228.000
Imobilizari financiare 80.000 Furnizori (3) 111.000
Provizioane pentru Datorii sociale si
depreciere 10.000 fiscale (4) 20.000
Stocuri de materii prime 60.000 Creditori diversi 7.000
Stocuri de produse finite 40.000 Diferente de
Creante – clienti 100.000 conversie-pasiv (5) 4.000
Debitori diversi 10.000
Titluri de plasament 10.000
Disponibil la banca 68.000
Diferente de conversie –
activ (1) 2.000
TOTAL ACTIV 970.000 TOTAL PASIV 970.000

 Diferentele de conversie-activ au fost generate de conversia

datoriilor fata de furnizorii externi, experimate in monede
straine.
 Din care, 10.000 mii u.m. reprezinta credite bancare pe
termen scurt.

37
  Din care, 5.000 mii u.m. reprezinta datoriile fata de furnizorii
de imobilizari.
 Aceste datorii vizeaza activitatea de exploatare.

 Diferentele de conversie-pasiv au fost generate de conversia

creantelor fata de clienti, exprimate in monede straine.

Bilant la 31.12.N
- mii u.m. -
ACTIV Valoare PASIV Valoare
neta neta
Imobilizari necorporale 150.000 Capital social 400.000
amortizari 70.000 Rezerve 170.000
Imobilizari corporale 650.000 Rezultate 182.000
amortizari 300.000 Datorii
Imobilizari financiare 120.000 financiare (2) 400.000
provizioane pentru Furnizori (3) 140.000
depreciere 15.000 Datorii sociale
Stocuri de materii prime 80.000 si fiscale (4) 30.000
Stocuri de produse finite 70.000 Creditori diversi 10.000
Creante – clienti 125.000 Diferente de
provizioane pentru conversie pasiv(5) 5.000
depreciere 10.000
Debitori diversi 15.000
Titluri de plasament 12.000
Disponibil la banca 100.000
Diferenta de conversie
activ (1) 5.000
Prime privind rambursarea
obligatiunilor 10.000
TOTAL ACTIV 1.337.000 TOTAL PASIV 1.337.000

 Diferentele de conversie-activ au fost generate de conversia

creantelor fata de clienti, exprimate in monede straine.
 Din care, 12.000 mii u.m. reprezinta credite bancare pe
termen scurt.
 Din care, 3.000 mii u.m. reprezinta datoriile fata de furnizorii
de imobilizari.
 Aceste datorii vizeaza activitatea de exploatare.
 Diferentele de conversie-pasiv au fost generate de conversia
datoriilor fata de furnizorii comerciali externi, exprimate in
monede straine.

38
 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

- mii u.m. -
Productia vanduta 685.000
+ Productia stocata 30.000
= Productia exercitiului 715.000
- Cheltuieli cu materiile prime -150.000
- Lucrari executate si servicii prestate de terti -50.000
- Alte cheltuieli materiale -10.000
= Valoarea adugata 505.000
- Impozite, taxe si varsaminte asimilate (cu exceptia
impozitului pe profit) -20.000
- Cheltuieli cu personalul -90.000
= Excedentul brut din exploatare 395.000
- Cheltuieli cu amortizarile (privind exploatarea) -122.000
- Cheltuieli cu provizioanele (privind exploatarea) -15.000
= Rezultatul din exploatare 258.000
+ Venituri financiare 70.000
- Cheltuieli financiare -40.000
= Rezultatul curent (A) 288.000
Venituri din vanzarea imobilizarilor 20.000
- Valoarea neta a imobilizarilor vandute -18.000
= Rezultatul exceptional (B) 2.000
- Cheltuieli cu impozitul pe profit (C) -108.000
= Rezultatul net (A+B-C) 182.000

Informatii suplimentare referitoare la exercitiul N

(exprimate in mii u.m.):
 Intreprinderea a contractat un imprumut din emisiunea de

obligatiuni, valoarea la pret de rambursare fiind de

272.000;
 Intreprinderea a rambursat un imprumut pe termen lung,

primit de la banca, de 100.000;

 Un echipament a fost vandut la un pret de 20.000, valoarea

sa de origine fiind de 30.000, iar amortizarea calculata

pana in momentul vanzarii, de 12.000;
 Cresterea capitalului social este datorata, printre altele,

unei incorporari (capitalizari) de rezerve, pentru suma de

80.000.

Rezolvarea exemplului
Intocmirea tabloului de utilizari si de resurse presupune
urmatoarele calcule prealabile:
39
 Calculul CAF – CAF se determina prin doua metode:

 Metoda substractiva
CAF = EBE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare*
+ Venituri exceptionale** - Cheltuieli exceptionale*** - Cheltuieli
cu impozitul pe profit = 395.000 + 70.000 – (40.000 – 1.000) +
(20.000 – 20.000) – (18.000 – 18.000) – 108.000 = =318.000 mii
u.m.

 Metoda aditiva
CAF = Rezultatul net + Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele – Venituri din cedarea activelor + Cheltuieli privind
activele cedate = 182.000 + (122.000 + 15.000 + 1.000) – 20.000
+ 18.000 = 318.000 mii u.m.

Cresterea de capital social

Conform bilantului diferential, cresterea capitalului social
este de: 400.000 – 280.000 = 120.000.
Aceasta crestere este si consecinta incorporarii unor
rezerve in masa capitalului (80.000), operatie care nu genereaza
fluxuri de trezorerie. Astfel, pentru tabloul de utilizari si de
resurse se va retine numai suma de 120.000 – 80.000 = 40.000,
suma ce corespunde unui aport in numerar, la majorarea
capitalului social.
Cresterea datoriilor financiare, corectata cu elementele
nemonetare, creditele bancare pe termen scurt si rambursarile
efectuate in cursul exercitiului curent.
Aparent, cresterea datoriilor financiare pe termen lung si
mediu ar fi: (400.000 – 12.000) – (228.000 – 10.000) = 170.000
Aceasta suma trebuie corectata, mai intai, cu valoarea
primelor privind rambursarea obligatiunilor, deoarece
imprumutul obligatar contractat are echivalent monetar numai
pana la limita valorii la pret de emisiune, iar, in al doilea rand,
cu datoria privind imprumutul pe termen lung rambursat,
deoarece intreprinderea a beneficiat, o partedin an, de acest
imprumut.

40
 2.1.1 Tabloul de utilizari si resurse
- avantaje -

Tabloul de utlizari si de resurse presupune relevarea unui

echilibru financiar, apreciat pe baza relatiei de trezorerie. Acest
echilibru este respectat atunci cand intreprinderea este capabila
sa-si finanteze cresterea, fara sa-si degradeze trezoreria neta,
fapt care presupune ca fondul de rulment net global sa acopere
partea structurala a necesarului in fond de rulment.
Luand in consideratie conditiile de finantare a cresterii,
analiza functionala se deosebeste fundamental de curentul
patrimonialist. Abordarea functionala a activitatii intreprinderii
si circulatiei capitalurilor permite definirea modului de finantare
a diferitelor cicluri economice. In mod logic, o intreprindere
trebuie sa dispuna de resurse stabile care sa-i permita
finantarea investitiilor sale si a necesarului de trezorerie
presupus de derularea ciclului de exploatare, a carui cauza se
gaseste in decalajele temporale intre fluxurile fizice si cele
financiare. Cum activitatea de exploatare este continua, aceste
decalaje au un caracter permanent.
Spre deosebire de partea permanenta a activitatii, care se
finanteaza din fondul de rulment, variatiile sezoniere sau
conjucturale pot fi acoperite din creditele de trezorerie.
Daca resursele stabile sunt mai mari decat utilizarile
stabile, intreprinderea dispune de o trezorerie pozitiva, deoarece
variatia fondului de rulment este mai mare decat variatia
necesarului in fond de rulment privind exploatarea. In caz
contrar, resursele stabile fiind insuficiente, intreprinderea va
trebui sa recurga la credite de trezorerie, ceea ce conduce la o
trezorerie neta negativa. Utilizarea creditelor de trezorerie pentru
finantarea partii structurale a necesarului in fond de rulment
privind exploatarea conduce la o stare de vulnerabilitate a
intreprinderii.
Tabloul de utilizari si de resurse permite sa se identifice
cauzele diferitelor variatii. Natura reziduala a variatiilor de
trezorerie conduce la centrarea analizei pe examinarea variatiilor
necesarului in fond de de rulment privind exploatarea si
evolutiei fondului de rulment net global.
Prima parte a tabloului permite gasirea cauzelor variatiei
necesarului in fond de rulment privind exploatarea.
In cadrul ciclului de exploatare, existenta unui decalaj
permanent intre fazele de productie, de vanzare si de trezorerie,
genereaza un necesar continuu de finantare. Deoarece

41
investitiile si necesarul continuu de finantare sunt acoperite din
capitalurile pe termen lung, politica financiara exclude orice risc
de natura financiara.

2.1.2 Tabloul de utilizari si de resurse

- dezavantaje -

Abordarea financiar – functionala a fost supusa unui sir

de critici, validitatea teoretica si empirica a relatiei fundamentale
de trezorerie fiind pusa sub semnul intrebarii. Sunt scoase in
evidenta trei limite esentiale ale tabloului de utiliari si de
resurse:
 caracterul discutabil al relevantei normelor de
finantare care decurg din echilibrul financiar –
functional;
 caracterul discutabil al validitatii conceptuale si
empirice a celor trei agregate ale relatiei fundamentale
de trezorerie cat si a capacitatii de autofinantare;
 criticile formale.

In cazul economiilor cu un caracter puternic inflationist,

norma privind finantarea totalitatii necesarului in fond de
rulment structural, prin fondul de rulment, s-a dovedit a fi
inadecvata. Cu atat mai mult cu cat se manifestau tot mai
pregnant economiile de credit. Practicile bancare au contribuit la
o noua imagine a finantarii necesarului in fond de rulment
structural:
 partial, prin fondul de rulment;
 partial, prin creditele bancare pe termen scurt.

Critica agregatelor care compun relatia fundamentala a

trezoreriei au la baza, in special, judecatile de valoare ale teoriei
financiare si concluziile desprinse din observarea practicii
intreprinderilor. Astfel, regula finantarii utilizarilor stabile prin
resurse stabile este contrara actiunii principiului de neafectare
si de unitate de casa.
Criteriul de stabilitate care a stat la baza clasificarii
fluxurilor a fost criticat pentru ambiguitatea sau imprecizia sa,
deoarece, in lipsa unor definitii riguroase, a confundat notiunile
de maturitate si de permanenta. Ca atare, fondul de rulment
net, calculat ca diferenta intre resursele durabile si utilizarile
stabile, este un concept a carui masura este afectata de

42
conventii imprecise si influientata de alegerile de politici
contabile.
Pe unda criticilor, se situeaza si locul major acordat
notiunii de necesar in fond de rulment privind exploatarea in
anakiza echilibrului financiar. Si aceasta, cu atat mai mult, cu
cat notiunea de ciclu de exploatare nu este simpla,
confundandu-se in anumite sectoare cu ciclul de investitii.
Notiunea centrala pentru aprecierea evolutiei echilibrului
financiar, trezoreria neta, este o variabila dependenta de celelalte
doua agregate, ceea ce exclude detinerea de active de trezorerie,
din motive de rentabilitate si de flexibilitate. Prin separarea
creditelor de trezorerie de celelalte capitaluri imprumutate,
abordarea de tip “echilibru financiar functional” nu include in
“gestiunea datoriei” anticiparea ratelor dobanzii.
In privinta capacitatii de autofinantare, acestui indicator I
se pot aduce urmatoarele critici:
 CAF nu este decat un surplus monetar potential, deoarece
nu ia in consideratie decalajele de plata, devenind un flux
disponibil de trezorerie numai dupa incasarea veniturilor si
plata cheltuielilor. Caracterul potential al CAF este si mai
mult intarit de integrarea provizioanelor in continutul
acestei resurse. O astfel de integrare in “zona exploatarii”
pune sub semnul intrebarii caracterul de stabilitate al CAF,
cu exceptia situatiei ipotetice a reinnoirii cu regularitate, cu
aceeasi
marime, a acestor provizioane. De asemenea, o parte a
beneficiului este distribuita actionarilor, sub forma
dividendelor, deci resursa CAF nu este integral disponibila
pentru finantarea intreprinderii. Sa adaugam la acesta
faptul ca, spre deosebire de investitii si de rambursarile de
datorii financiare, care presupun plati, CAF are numai un
caracter potential, ori compararea lor, in contextul primei
parti a tabloului, poate conduce la judecati eronate si la
decizii riscante.
 CAF cuprinde atat elemente din “zona exploatarii”, cu
caracter structural, cat si elemente “in afara exploatarii”,
cu caracter variabil. Din aceasta cauza nu poate sa permita
aprecierea profitabilitatii sau rentabilitatii activitatii
industriale si comerciale. Validitatea sa, ca indicator al
rentabilitatii, apare putin asigurata, stiindu-se ca aceasta
resursa este determinata inainte de luarea in cont a
costului de reinnoire a echipamentelor.
 CAF este influientata de politicile contabile si fiscale ale
intreprinderii. Daca o intreprindere, prin optiunile sale
43
 contabile sau fiscale, procedeaza la “netezirea” profiturilor,
o astfel de practica goleste de continut informational
capacitatea de autofinantare. Fiind determinata dupa
impozitarea profitului, CAF este influientata de implicatiile
fiscale ale politicilor de amortizare si de provizionare. In
acelasi sens sunt apreciate si implicatiile alegerilor privind
evaluarea stocurilor, a lucrarilor efectuate de intreprindere
pentru sine si capitalizarea unor cheltuieli in activul
bilantier.

2.2 Tabloul fluxurilor de trezorerie

Modelul de plecare in evolutia practicii internationale spre

un tablou al fluxurilor de trezorerie a fost standardul contabil
american FAS 95 (1987) si situatia propusa, prin aceasta norma
de FASB. La randul sau, organismul international de
normalizare IASC, emite si pune in aplicare, la 1 ianuarie 1979,
norma 7 (IAS 7) privind tabloul de finantare, norma revizuita in
1992. Incepand cu 1 ianuarie 1994, marile intreprinderi din
tarile dezvoltate, care aplica normele contabile internationale,
trebuie sa publice in raportul lor anual un tablou de finantare
axat pe analiza variatiei de trezorerie. De altfel, cadrul
conceptual al IASC face din tabloul de finantare o componenta
distincta a situatiilor financiare.
Obiectivul tablourilor fluxurilor de trezorerie este sa
furnizeze informatii relevante privind incasarile si platile unei
unitati economice, in cursul unui exercitiu, pentru a ajuta
utilizatorii de situatii financiare, in special investitorii, in
evaluarea solvabilitatii acesteia. Atunci cand este utilizat in
conjuctie cu celelalte situatii financiare, furnizeaza informatii ce
permit utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al unei
intreprinderi, in structura sa financiara si capacitatea acesteia
de a modifica valorile si scadenta fluxurilor de trezorerie, pentru
a se adapta schimbarilor de circumstante si oportunitati. Pe
langa utilizarile prezentate anterior, informatiile relative la
fluxurile de trezorerie sunt folositoare pentru a permite
destinatarilor situatiilor financiare sa-si elaboreze modele pentru
aprecierea diferitelor intreprinderi. De asemenea, astfel de
informatii intaresc comparabilitatea informatiilor asupra
performantei operationale diferitelor intreprinderi, deoarece ele
elimina efectele utilizarii unor prelucrari contabile diferite,
pentru aceleasi operatii si evenimente.
44
 Conform normei internationale IAS 7, expresia fluxuri de
trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si iesirilor de
lichiditati sau de echivalente de lichiditati.
Lichiditatile se refera la fondurile disponibile si la
depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditati sunt plasamente
pe termen scurt, foarte lichide, convertite cu usurinta intr-o
marime determinata de lichiditati si a caror valoare nu risca sa
se schimbe in mod semnificativ.
Scopul detinerii echivalentelor de lichiditati este de a face
fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Se deduce ca
scdenta lor este apropiata, de regula sub trei luni. In orice caz,
detinerea de echivalente de lichiditati nu se face in scopul
realizarii unor obiective de plasament.
Titlurile care reprezinta capitalurile proprii sunt excluse
din echivalentele de lichiditati, exceptie fac actiunile privilegiate
achizitionate cu putin timp inaintea scadentei lor si care au o
data de rambursare determinata.
Daca imprumuturile bancare sunt, in principiu, elemente
ale activitatilor de finantare, imprumuturile pe termen scurt
rambursabile la vedere, acordate prin conturi curente, sunt
incluse, in unele tari, in categoria lichiditatilor si echivalentelor
de lichiditati.
Fluxurile de trezorerie nu cuprin miscarile intre
elementele care constituie lichiditati sau echivalente de
lichiditati pentru ca aceste componente fac parte din gestiunea
trezoreriei intreprinderii.
Tabloul fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor
situatiilor financiare sa faca urmatoarele analize:
 sa evalueze capacitatea intreprinderii de a degaja
lichiditati;
 sa determine necesarul de lichiditati;
 sa prevada scadentele si riscurile incasarilor viitoare;
 sa compare rezultatele intreprinderii, prin eliminarea
efectelor utilizarii diferitelor metode contabile pentru
aceleasi operatii si evenimente economice.

Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte intrarile

si iesirile de fonduri ale exercitiului, clasificate in:
 fluxuri generate de activitatile de exploatare;
 fluxuri generate de activitati de investitii;
 fluxuri generate de activitati de finantare.

Soldul fluxurilor fiecarei categorii releva marimea

contributiei fiecarei functii la variatia trezoreriei intreprinderii.
45
 Miscarile de trezorerie legate de activitatile de exploatare,
investitii si finantare sunt relativ diferite de la sector la sector de
activitate.

2.2.1 Structura de detaliu a tabloului fluxurilor de

trezorerie

Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare

Activitatea de exploatare este principala activitate

generatoare de venituri. Tot in aceasta categorie sunt incluse
orice alte activitati cu exceptia celor definite ca fiind activitati de
investitii sau de finantare.
Marimea miscarilor de trezorerie aferente acestei activitati
este principalul indicator al masurii in care intreprinderea a
degajat suficiente fluxuri de trezorerie prin care isi poate asigura
continuitatea activitatii sale, precum si realizarea de noi
investitii fara a apela la surse de finantare externe. Informatiile
privind fluxuri de trezorerie istorice aferente exploatarii,
analizate cu alte informatii, pot fi utile pentru previziunea
fluxurilor viitoare de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie ale activitatilor de exploatare sunt,
in general, rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la
formarea rezultatului net. In unele cazuri, precum cesiunea unei
imobilizari de tipul instalatiilor de productie, pot genera un plus
sau minus de valoare care afecteaza rezultatul net, dar aceste
fluxuri nu sunt aferente activitatii de exploatare ci celei de
investitii. Norma IAS 7 precizeaza care sunt aceste fluxuri printr-
o lista de exemple:
 incasarile care decurg din vanzarea de bunuri si
servicii;
 incasarile care provin din redevente, onorarii,
comisioane si alte venituri;
 platile privind furnizorii si salariatii;
 platile de impozite, exceptand cazurile cand ele
vizeaza activitatile de investitii sau de finantare.

Sunt considerate aferente activitatilor de exploatare,

fluxurile de trezorerie provenite din achizitionarea si cesiunea
titlurilor detinute in scopuri comerciale.
Pentru a determina fluxurile de trezorerie ale activitatii de
exploatare se pot folosi doua metode, si anume:
 metoda directa;
 metoda indirecta.
46
 Metoda directa este recomandata de norma IAS 7
deoarece informatiile furnizate permit estimarea fluxurilor
viitoare de trezorerie. Ea presupune operarea directa in fluxuri
monetare pe care le grupeaza in diferite categorii de incasari si
plati. Aceste informatii pot fi obtinute fie pe baza inregistrarilor
contabile ale intreprinderii, fie prin ajustarea vanzarilor, costului
vanzarilor si celelalte elemente ale contului de profit si pierdere
in functie de:
 variatiile intervenite in cursul exercitiului, in cadrul
stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare;
 celelalte elemente fara incidenta monetara;
 celelalte elemente asimilate fluxurilor de trezorerie ale
investitiilor sau finantarii.

Fluxurile de trezorerie relative la activitatile de exploatare

(metoda directa):

Incasari generate de relatiile cu clientii

- Plati in favoarea furnizarilor si personalului
- Dobanzi si dividende platite*
- Plati privind impozitele asupra beneficiilor**
- Alte plati generate de exploatare
 Elemente extraordinare
=  Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare
* ar putea fi incluse in categoria fluxurilor de finantare
** ar putea fi impartit intre activitatile de exploatare, investitii
si finantare

Conform metodei indirecte, fluxul net de trezorerie care

provine din activitatile de exploatare se determina prin ajustarea
rezultatului net, tinand cont de incidenta:
o variatiilor intervenite in cursul exercitiului, in cadrul
stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare;
o altor elemente care nu comporta nici incasari, nici plati,
precum amortizarile, provizioanele, impozitele amanate,
castigurile sau pierderile din schimb nerealizate, beneficiile
nedistribuite ale societatilor asociate si interesele
minoritare;
o altor elemente pentru care incidenta asupra trezoreriei se
realizeaza prin fluxurile de investitii si cele de finantare.

47
 O alta prezentare a fluxului net de trezorerie din
activitatile de exploatare folosind metoda indirecta, se poate face
prin scoaterea in evidenta a veniturilor si cheltuielilor aferente
contului de profit si pierdere si a variatiilor intervenite in cursul
exercitiului in cadrul stocurilor, creantelor si datoriilor din
exploatare.

Fluxurile de trezorerie ale activitatilor de investitii

Aceste fluxuri indica in ce masura platile au fost efectuate

pentru achizitionarea de active destinate sa genereze venituri si
fluxuri de trezorerie viitoare.
Conform IASC, fluxurile de trezorerie ale investitiilor se
refera la:
 plati efectuate pentru achizitionarea de imobilizari
corporale si necorporale, precum si a altor active pe termen
lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate si platile
implicate de imobilizarile produse de intreprindere pentru
sine;
 incasari care decurg din vanzarea de imobilizari corporale

si necorporale sau a altor active pe termen lung;

 plati efectuate pentru achizitionarea de titluri de
participare si de titluri de creanta ale altor intreprinderi,
precum si achizitionarea de participatii in intreprinderi de
tip joint - ventures;
 avansuri de trezorerie si imprumuturi acordate (altele decat

cele acordate de o institutie financiara);

 incasari care decurg din rambursarea avansurilor si
imprumuturilor acordate altor parti (altele decat avansurile
si imprumuturile acordate de o institutie financiara).

Fluxurile de trezorerie relative la activitatile de investitii:

- Achizitionarea de filiale (-) trezoreria achizitionata

+ Cesiunea de filiale
- Achizitionarea de imobilizari
- Achizitionarea de plasamente
+ Incasari ce rezulta din cesiunea de imobilizari
+ incasari ce rezulta din cesiunea de plasamente
+ Dobanzi incasate
+ Dividende primite (incasate)
=  Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de investitii

48
 Fluxurile de trezorerie ale activitatilor de finantare

Activitatile de finantare sunt cele care produc schimbari

in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale
intreprinderii. Miscarile de trezorerie generate de astfel de
activitati se refera la:
 incasarile din emisiunea de actiuni si de alte instrumente

ale capitalurilor proprii;

 varsaminte efectuate actionarilor pentru achizitionarea sau

rascumpararea actiunilor intreprinderii;

 incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare, de

imprumuturi statutare, de bilete de trezorerie, de titluri de

imprumut ipotecar sau a altor titluri de imprumut pe
termen scurt sau lung;
 rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor
imprumutate;
 varsaminte efectuate de un locatar pentru reducerea
soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-
finantare.

Fluxurile de trezorerie relative la activitatile de finantare:

+ Cresterea de capital, in numerar

- Rambursarea de capital, in numerar
+ Emisiunea (contractarea) de imprumuturi (altele decat cele de
trezorerie)
- Rambursarea de imprumuturi (altele decat cele de trezorerie)
- Rambursarea de datorii din contracte de locatie-finantare
- Dobanzi si dividende platite*
=  Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de finantare
* ar putea fi incluse in categoria fluxurilor de exploatare

2.2.2 Probleme particulare privind tabloul fluxurilor

de trezorerie

Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, in marime neta

Fluxurile de trezorerie trebuie prezentate in marime bruta.

Ca atare, nu este admisa compensarea incasarilor si platilor din
aceeasi categorie sau din categorii diferite. Norma IAS 7 admite

49
doua exceptii de la acest principiu. Fluxurile de trezorerie pot fi
prezentate in marime neta cand este vorba de:
 incasari si plati in contul clientilor, atunci cand fluxurile
de trezorerie nu decurg din activitatile intreprinderii, ci
din cele ale clientului;
 incasarile si platile referitoare la elemente ce au un ritm
de rotatie rapid, o valoare mare si scadente scurte.

Institutiile financiare prezinta fluxurile de trezorerie in

marime neta, in cazul:
 incasarilor si platilor legate de acceptarea si de
rambursarea de depozite cu scadenta determinata;
 plasarii de depozite la alte institutii financiare si
retragerii acestor depozite;
 imprumuturilor acordate si avansurilor consimtite in
favoarea clientilor si rambursarii acestor imprumuturi si
avansuri.

Fluxurile in monede straine

Toate fluxurile de trezorerie in monede straine sunt

convertite la cursul zilei platii sau incasarii. Exiata insa
posibilitatea utilizarii unui curs mediu ponderat pentru
ansamblul operatiunilor unei perioade. Lichiditatile si
echivalentele de lichiditati in monede straine, existente la
sfarsitul exercitiului, sunt convertite la cursul de inchidere.
Desi castigurile sau pierderile nerealizate, ce rezulta din
variatia cursului intre data fluxurilor si data inchiderii
exercitiilor, nu constituie fluxuri monetare, efectul acestor
variatii este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie pentru a
permite comparatia intre lichiditatile aferente deschiderii si
inchiderii exercitiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de
trezorerie ale activitatilor de exploatare, de investitii si de
finantare.

Dobanzile si dividendele

Pentru institutiile financiare, dobanzile si dividendele

incasate si varsate constituie fluxuri din exploatare. Pentru
ceilalti agenti economici se pune problema delimitarii acestora
pe trei categorii, iar apartenenta lor la una sau la alta trebuie
pastrata de la un exercitiu la altul. Fluxurile de trezorerie care
provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie
prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si
50
dividendele platite. In cazul celor din urma exista doua
interpretari posibile:
 consecinta politicii de finantare alese, deci sunt clasificate
in categoria fluxurilor de finantare;
 punerea in evidenta a capacitatii intreprinderii de a degaja,
prin activitatea sa, activele necesare finantarii sale; deci le
clasifica in categoria fluxurilor din exploatare.

Aceeasi problema apare si in cazul dobanzilor si

dividendelor incasate. Unii considera ca este vorba de
remunerarea plasamentelor efectuate si le clasifica in categoria
fluxurilor de investitii. Altii le considera ca fiind fluxuri din
exploatare.
Pentru ca nu s-a ajuns la un consens in aceasta
problema, IASC lasa la latitudinea fiecarui agent economic
alegerea solutiei optime.

Impozitele asupra beneficiilor

Rezultatul intreprinderii, asupra caruia se calculeaza

impozitul, provine atat din operatiile de exploatare cat si din cele
de investitii si finantare. Ideal ar fi ca acest impozit sa fie
delimitat pe cele trei componente. Dar, daca este usor sa se
impute cheltuiala fiscala unei activitati de investitii sau de
finantare, adesea este imposibil sa se identifice fluxurile de
trezorerie care rezulta din impozitare, acestea putand sa se
produca in cursul altui exercitiu decat in cel in care fluxurile de
trezorerie ale operatiei generatoare au survenit.
Norma IAS 7 precizeaza ca platile (sau recuperarile) de
impozit asupra beneficiilor sunt clasificabile in categoria
fluxurilor din exploatare, exceptand situatia cand ar putea fi clar
identificabile in activitatile de investitii sau de finantare.

Elemente extraordinare

Fluxurile implicate de elemente extraordinare nu

constituie o rubrica particulara, distincta de cele trei categorii de
fluxuri ale tabloului de trezorerie. Ele trebuie insa sa fie
prezentate separat, in cadrul fluxurilor din exploatare, de
investitii si de finantare, pentru a permite intelegerea naturii lor
si incidenta asupra miscarilor de trezorerie actuale si viitoare ale
intreprinderii.

51
 Exemplu de intocmire a situatiei fluxurilor de numerar

Se cunosc urmatoarele date pentru S.C. Alfa S.A:

Contul de profit si pierdere al exercitiului financiar
incheiat la 31 decembrie 2000

NOTA - mii lei -

Cifra de afaceri 40.000
Costul vanzarilor (34.000)
Marja bruta 6.000
Amortizarea 1 (500)
Cheltuieli administrative si de
Vanzare platite (800)
Cheltuieli cu dobanzi 2 600)
Venituri din investitii 3 900
Profitul inainte de impozitare 5.000
Impozitul pe profit 4 (1.200)
Profitul net 3.800

Bilant la 31 decembrie 2000

- mii lei -
Active NOTA 2000 1999
Numerar si echivalente 1.250 700
de numerar
Creante 3.000 1.900
Stocuri 1.850 2.650
Investitii 4.000 4.000
Terenuri si mijloace fixe
inregistrate la cost 5.770 2.500
Amortizare cumulata (1.400) (900)
Terenuri si mijloace fixe 1 4.370 1.600
Total active 14.470 10.850
Datorii
Furnizori 2 400 2350
Dobanzi de platit 3 70 200
Impozit pe profit de platit 4 500 1.200
Imprumuturi pe termen lung 2.500 1.400
Total datorii 3.470 5.150
Capital propriu
Capital social 4.500 3.000
Rezultat reportat 6.500* 2.700
Total capital propriu 11.000 5.700
Total datorii si capital propriu 14.470 10.850

52
*) 6.500 = Rezultat reportat din perioada precedenta (2700) +
Profit net din perioada curenta (3.800).

Situatia fluxurilor de numerar prin metoda indirecta

la 31 decembrie 2000 :

- mii lei -
NOTA Valoare
Profitul inainte de impozitare 5.000
Ajustari pentru:
Amortizare 1 500*
Venituri din investitii*** 2 (900)*
Cheltuieli cu dobanzile 3 600*
Profitul din exploatare inainte de
modificarea capitalului circulant 5.200
Cresteri ale creantelor comerciale si a altor
creante** (1.100)
Cresteri in valoarea stocurilor** 800
Cresteri in valoarea furnizorilor** (1.950)
Dobanzi platite (730)
Impozit pe profit platit 4 (1.900)
Numerar net din activitatile de exploatare 320
Fluxuri de numerar din activitatile de
investitii
Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe 1 (3.270)
Venituri din investitii* 2 900
Numerar net utilizat in activitatile de (2.370)
investitii
Fluxuri de numerar din activitatile de
finantare
Incasari din emisiunea de actiuni** 1.500
Incasari din imprumuturile pe termen lung** 1.100
Numerar net din activitatile de finantare 2.600
Cresterea neta in valoarea numerarului si a
echivalentelor de numerar 1 550

*) Conform contului de profit si pierdere.

**) Conform bilantului.
***) Veniturile s-au dedus din profit pentru ca nu apartin
activitatii de exploatare.

In conformitate cu metoda directa, fluxul net de numerar

din exploatare se determina astfel:
- mii lei -
53
Incasari clienti:
Sold initial – clienti +1.900
Clienti din vanzari (conform contului de profit si
pierdere) –40.000
Sold final – clienti 3.000
TOTAL 38.900
Achizitii stocuri:
Costul stocurilor vandute (conform contului de +34.000
profit si pierdere)
Sold final – stocuri –1.850
Sold initial – stocuri 2.650
TOTAL 33.200
Plati:
Furnizori - achizitii +33.200
Sold initial – furnizori – 2.350
Sold final – furnizori 400
+ 35.150
Cheltuieli administrative si de vanzare (conform +800
contului de profit si pierdere)
Dobanzi (vezi nota 3) +730
Impozit pe profit (vezi nota 4) 1.900
Total plati 38.580
Flux net din exploatare 320

Explicatii referitoare la transferarea datelor in situatia

fluxurilor de numerar:

Nota 1. Amortizarea terenurilor si mijloacelor fixe

Miscarea generala inregistrata in imobilizari in valoare de

2.770 mii lei este determinata de cheltuiala cu achizitionarea
(5.770 – 2.500 = 3.270 mii lei valoare bruta) si amortizarea
imobilizarilor pentru anul in curs (500 mii lei).
Cheltuiala cu amortizarea este adunata deoarece nu
presupune o iesire reala de numerar. Aceasta reprezinta o
ajustare contabila menita sa reflecte utilizarea de catre entitate a
imobilizarilor detinute.
Deoarece intrarile de imobilizari au fost platite in
intregime, atunci valoarea totala a platii apare in situatia
fluxurilor de numerar la capitolul activitati de investitii.

54
Nota 2. Venitul din investitii

Acesta trebuie adaugat la rezultat si apoi ajustatpentru a

reflecta venitul din investitii incasat in cursul perioadei. In
exemplu de mai sus, venitul din investitii este incasat deoarece
nu exista un venit din investitii platiti in avans sau ramas de
incasat la sfarsitul nici uneia dintre exercitiile financiare.

Nota 3. Dobanzile platite

In acelasi fel in care venitul din investitii este ajustat la

valoarea incasata in cursul anului, cheltuiala cu dobanda
trebuie ajustata cu scopul de a reflecta valoarea platita. Pentru a
se ajunge la aceasta cifra s-au efectuat urmatoarele calcule:

- mii lei -
Dobanda de platit, conform contului
de profit si pierdere 600
Dobanda initiala de platit 200
Dobanda finala de platit (70)
Dobanda platita 730

Nota 4. Ajustarea impozitului pe profit este efectuata din

aceleasi ratiuni pentru care este facuta ajustarea dobanzii.
Astfel, impozitul platit este egal cu cheltuiala din contul de profit
si pierdere corectata cu soldul initial si cu soldul final (1.900 =
=1.200 + 1.200 – 500).

Nota 5. Cresterea neta in valoarea numerarului si a

echivalentelor de numerar este reprezentata de diferenta dintre
valoarea finala si cea initiala a numerarului si a echivalentelor
de numerar.

2.3 Tabloul fluxurilor de trezorerie

- avantaje -

De multa vreme, in tarile francofone, analiza fluxurilor a

fost axata pe variatia fondului de rulment, garant al echilibrului
financiar pe termen lung. Globalizarea si financiarizarea
economiilor au facut ca o atare abordare sa piarda mult din
viteza, avand in vedere caracterul discutabil al relevantei
informatiilor oferite, intr-o abordare centrata pe echilibrul pe
termen lung.

55
 Echilibrul financiar care sta la baza tabloului fluxurilor de
trezorerie, este centrat, in primul rand, pe solvabilitatea
intreprinderii si, in al doilea, pe flexibilitatea financiara. Aceste
caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii
intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de trezorerie, plecand
de la activitatile sale curente. Fluxul de trezorerie provenit din
exploatare este indicatorul principal
pentru analiza situatiei unei intreprinderi, fiind utilizat pentru
aprecierea performantelor pe o perioada medie.
Fluxul de trezorerie din exploatare apare, deci, ca un
indicator cheie in aprecierea capacitatii intreprinderii de a
genera lichiditati suficiente, in vederea realizarii de noi investitii
fara a recurge la sursele externe de finantare. De aceasta
capacitate depinde fluxul net de trezorerie al activitatilor de
finantare.
Argumentele prezentate in continuare vin sa sprijine
necesitatea intocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie:
 specificitatea tabloului – tabloul depaseste conceptia
traditionala, ca situatie de trecere de la bilantul de
deschidere la cel de inchidere, el explica variatia de
trezorerie;
 preponderenta trezoreriei – prin trezorerie,
intreprinderea isi finanteaza si isi asigura perenitatea
, de aceea ea este considerata o informatie cheie;
 preocuparea pentru o informatie cat mai obiectiva – in
timp ce fondul de rulment este un concept dominat de
incidenta conventiilor contabile, trezoreria are un
caracter relativ obiectiv.
 adaptarea la previziune – tabloul fluxurilor de
trezorerie foloseste termenii de incasari si plati
grupate pe functii, permitand astfel, prezentarea de
date previzionale si inscriindu-se pe linia unei
abordari de tip bugetar.
 evolutia practicii internationale

Tabloul de trezorerie adoptat initial de FASB, este

influientat de cercetarea generata o data cu proliferarea pietelor
financiare si, in mod implicit, de:
 modelul de luare a deciziei de catre investitor;
 modelul de evaluare a intreprinderii, adoptat de teoria
financiara;
 ipoteza de eficienta a pietelor de capitaluri.

56
 Dovedit fiind interesul investitorului, mai degraba in
fluxurile monetare decat in beneficiile contabile sau indicatori
derivati, obiectivul modelului este de a ajuta investitorul in
aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati dividende. Tabloul
de trezorerie faciliteaza definirea cauzelor divergentelor intre
rezultatul contabil si trezorerie. Modelul pune in evidenta rolul
actionarilor in finantarea cresterii rezulrtatelor intreprinderii.
Fiind utile investitorilor, informatiile furnizate de tablou
contribuie la asigurarea eficientei pietelor financiare. Izpoteza
eficientei pietelor financiare presupune ca preturile activelor
financiare reflecta in intregime informatiile disponibile. Pe o
piata eficienta, pretul unui activ financiar este rezultatul unei
estimari corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de
venituri generate de detinerea acestuia.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta informatii istorice
privind fluxurile monetare, informatii care stau la baza
previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creandu-se
premisele pentru estimarea valorii intreprinderii.

2.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie

- dezavantaje -

Desi considerat net superior tabloului de utilizari si

resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie nu a scapat nici el
criticilor. Limitele lui vizeaza, cu predilectie:
 definirea si rolul trezoreriei;
 continutul functiei de exploatare si modul de calcul al
fluxurilor asociate;
 evaluarea performantelor, prin intermediul fluxurilor de
trezorerie;
 insuficienta sa, in aprecierea evolutiei situatiei financiare a
unei intreprinderi.

Definirea si rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece

aceasta este considerata un sold rezidual, o variabila
dependenta de operatiile de exploatare, de investitii si de
finantare.
Functia de exploatare nu este definita in mod precis in
nici unul dintre modelele de tablouri de fluxuri de trezorerie.
Structura fluxurilor care o compun este influientata de o logica
contabila, conform careia fluxul net de trezorerie din exploatare
trebuie sa reflecte efectele asupra trezoreriei, a operatiilor care

57
participa la formarea rezultatului. In functia de exploatare sunt
incluse si cheltuielile financiare a caror marime si evolutie
depind de politica financiara a intreprinderii. Dobanzile
constituie remunerarea creditorilor, iar dividendele remunerarea
asociatilor, deci dobanzile si dividendele platite ar trebui sa fie
incluse in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar
permite sa se evite disocierea dobanzilor de variatia capitalurilor
imprumutate, si deci s-ar putea aprecia, in mod direct,
adevaratul rol al creditorilor in finantarea cresterii.
Practica de a afecta impozitele pe rezultatul fluxurilor
activitatii de exploatare se explica prin dificultatea
descompunerii fluxului monetar al impozitelor pe cele trei
categorii, dar si prin faptul ca plata impozitelor nu intervine, in
general, in cursul aceluiasi execitiu in care au avut loc operatiile
care le-au generat. Astfel, apare o diferenta de prelucrare intre
un flux si incidenta sa fiscala. Concret, o atare practica va
conduce la subevaluarea sistematica a fluxurilor de trezorerie
aferente activitatii de exploatare si, implicit, la supraevaluarea
celor aferente activitatilor de investitii si finantare.
De asemenea, comparatiile in timp devin discutabile in
cazul cesiunilor importante de active, deoarece fluxurile de
exploatare ale exercitiului in care a avut loc vanzarea sunt
diminuate cu impozitul asupra castigurilor realizate.
Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a
fluxurilor, pe baza naturii activitatii. Insa, aceasta metoda este
cel mai des utilizata de intreprinderi, din motive legate de
organizarea sistemului de informare contabila.
Evaluarea performantelor intreprinderii, prin intermediul
fluxurilor de trezorerie nu poate avea o valoare operationala
decat pe perioade medii si lungi. Volatilitatea fluxurilor de
trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performantei, pe
perioade scurte. Exista totusi avantajul ca se evita favorizarea
termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de
recuperare.
Aprecierea evolutiei situatiei financiare este si ea
discutabila. Prin acest tablou nu sunt luate in considerare unele
operatii care au o incidenta asupra structurii capitalurilor si
angajamentelor, dar care au o influienta directa asupra
trezorerie (in special cele incluse in categoria angajamentelor
financiare in afara bilantului).

58
 CAPITOLUL III

Modelul de prezentare al contului de profit si

pierdere conform Ordinul Minsterului Finantelor nr
94/20.02.2001.

Conform Ordinului nr 403/22.04.1999 al ministerului

finantelor situatiile financiare trebuie sa cuprinda:
o Bilantul
o Contul de profit si pierdere
o Situatia fluxurilor de trezorerie
o Note la conturile anuale

Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine

fidela a patrimoniului intreprinderii, precum si a profitului sau
pierderii. Deci situatiile financiare furnizeaza informatii care:
 reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a
intreprinderii ;
 reflecta realitatea economica a evenimentelor si
tranzactiilor si nu numai forma legala a acestora ;
 sunt impartiale ;
 sunt prudente ;
 prezinta toate aspectele semnificative.

Contul de profit si pierdere al unei intreprinderi trebuie sa

prezinte separat, in notele la conturile anuale, repartizarea
profitului net pe destinatii, respectiv:
o dividendele propuse spre a fi platite sumele
repartizate la reserve
o sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor
contabile din anii precedenti
o alte repartizari prevazute de lege

Formatul cerut pentru contul de profit si pierdere este

urmatorul:

59
 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de 31 decembrie…………..

Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04)

Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707)
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete (ct.7411)
Variatia stocurilor Sold C
(ct.711) Sold D
Productia imobilizata (ct.721+722)
Alte venituri din exploatare (ct.758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.01+05-06+07+08)
Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile
(ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)
Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa)
(ct.605-7413)
Cheltuieli privind marfurile (ct.607)
Cheltuieli cu personalul (rd.15+16)
Salarii (ct.641-7414)
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415)
Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
(rd.18-19)
Cheltuieli (ct.6811+6813)
Venituri (ct.7813+7815)
Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22)
Cheltuieli (ct.645+6814)
Venituri (ct.754+7814)
Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26)
Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611+612+613+614+
621+622+623+624+625+626+627+627-7416)
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635)
Cheltuieli cu despagubiri,donatii si active cedate (ct.658)
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
(rd.28-29)
Cheltuieli (ct.6812)
Venituri (ct.7812)
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
(rd.10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
-Profit (rd.09-30)
-Pierdere (rd.30-09)

60
Venituri din interese de participare (ct.7613+7614+7615+7616)
-din care, in cadrul grupului
Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din
activele imobilizate (ct.7611+7612)
-din care, in cadrul grupului
Venituri din dobanzi (ct.766)
-din care, in cadrul grupului
Alte venituri financiare
(ct.7617+762+763+764+765+767+768+7880)
VENITURI FINANCIARE-TOTAL (rd.33+35+37+39)
Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante (rd.42-43)
Cheltuieli (ct.686)
Venituri (ct.786)
Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418)
-din care in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR
-Profit (rd.40-47)
-Pierdere (rd.47-40)
REZULTATUL CURENT
-Profit (rd31+48)
-Pierdere (rd.32+49)
Venituri extraordinare (ct.771)
Cheltuieli extraordinare (ct.671)
REZULTATUL EXTRAORDINAR
-Profit (rd.52-53)
-Pierdere (rd.53-52)
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52)
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53)
REZULTATUL BRUT
-Profit (rd.56-57)
-Pierdere (rd.57-56)
Impozitul pe profit (ct.691-791
Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai
sus (ct.698)
REZULTATUL NET A EXERCITIULUI FINANCIAR
-Profit
-Pierdere
Rezultatul pe actiune
-de baza
-diluat

61
 Valorile privind urmatoarele elemente de cheltuieli care au
fost inregistrate in contul de profit si pierdere pe parcursul
exercitiului financiar, se vor prezenta separate, in notele la
conturile anuale:
o cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui
contract de leasing opertational;
o onorariile platite auditorilor financiari;
o profitul sau pierderea aferenta iesirilor din patrimoniu
(vanzare, casare) ale mijloacelor fixe;
Valoarea diferentei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit
pentru exercitiul financiar curent si pentru exercitiile financiare
anterioare, pe de o parte, si valoarea impozitului de plata aferent
acelor ani, pe de alta parte, se va prezenta , in notele la conturile
anuale, daca aceasta diferenta este semnificativa pentru scopul
calcularii impozitelor viitoare.
Se vor prezenta in acelasi timp si informatii cu privire la
proportia in care impozitul pe profit revine rezultatului activitatii
curente, respectiv rezultatului activitatii extraordinare. De
asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil
al exercitiului financiar si rezultatul fiscal, asa cum este
prezentat in declaratia de impozit.

Definirea cheltuielilor si veniturilor

Profitul este frecvent utilizat ca o masura a performantei

sau ca baza de referinta pentru alti indicatori, cum ar fi
rentabilitatea investitiei sau rezultatul pe actiune. Veniturile si
cheltuielile constitue elemente direct legate de masurarea
profitului. Recunoasterea si masurarea veniturilor si a
cheltuielilor, si deci a profitului, depind partial de conceptele de
capital si de mentinere a nivelului capitalului, concepte utilizate
de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare.
Veniturile constitue cresteri ale beneficiilor economice
inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari
sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele
rezultate din contributii ale actionarilor.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice
inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri
sau scaderi ale valorii activelor sau cresterii ale datoriilor, care
se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat
cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
62
 Veniturile si cheltuielile se pot regasi in contul de profit si
pierdere in diferite moduri, astfel incat sa furnizeze informatia
relevanta pentru procesul decisional. De exemplu, se foloseste
adesea distinctia intre acele elemente de venituri si cheltuieli,
care sunt rezultatul activitatii curente ale intreprinderii si cele
care nu sunt rezultatul acestor activitati.
De asemenea, distinctia dintre elementele de venituri si
cheltuieli si combinarea acestora in diferite moduri permite
intreprinderii sa-si prezinte in mod variat performantele. De
exemplu, situatia veniturilor poate include marja bruta, profitul
din activitati curente, inainte de impozitare, profitul din
activitatile curente, dupa impozitare si profitul net.
Definitia veniturilor include atat veniturile din activitatile
curente cat si castigurile din orice alte surse. Veniturile din
activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi
vanzari, comosioane, dobanzi, dividende, redevente si chirii.
Castigurile reprezinta alte elemente care corespund
definitiei veniturilor si pot aparea sau nu ca rezultat al activitatii
curente a intreprinderii. Castigurile reprezinta cresteri ale
beneficilor economice si din acest punct de vedere, nu difera ca
natura de venituri. Prin urmare, in acest cadru general
castigurile nu sunt privite ca elemente separate.
Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele
cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente
ale intreprinderii. Ele se regasesc, de obicei, sub forma iesirilor
sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau
echivalentele numerarului, stocurile, terenurile si mijloacele fixe.
Pierderile reprezinta alte elemente care corespund
definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul
desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderilor. Pierderile
reprezinta diminuari ale beneficilor economice si din acest punct
de vedere, nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli.

Recunoasterea veniturilor

Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere

atunci cand a avut loc o crestere a beneficilor economice viitoare
aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluata credibil. Aceasta presupne ca
recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu
recunoasterea cresterii activelor sau reducerii datoriilor (de
exemolu, cresterea neta a activelor rezultata din vanzarea
produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat
al anularii unei datorii).
63
 Recunoasterea cheltuielilor

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si

pierdere atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor
economice viitoare, aferente diminuarii unui activ sau cresterii
unei datorii, modificare ce poate fi evaluata credibil. De fapt,
aceasta inseamna ca recunoasterea cheltuielilor are loc simultan
cu recunoasterea cresterii datoriilor sau reducerii activelor (de
exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea
mijloacelor fixe).
Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si
pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si
obtinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut
sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica
recunoasterea simultana sau combinata a veniturilor si
cheltuielilor care rezulta direct si concomitent cu acelasi
tranzactii sau alte evenimente.
Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si
pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica si
rationala atunci cand se asteapta sa se obtina beneficii
economice in decursul mai multor perioade contabile si cand
asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar vag
sau indirect.
O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit
si pierdere cand un cost nu genereaza beneficii economice
viitoare sau atunci cand si in masura in care, viitoarele beneficii
economice nu corespund, sau inceteaza sa mai corespunda
conditiilor pentru recumoasterea in bilant sub forma de activ.

Exemplu de intocmire a contului de profit si pierdere,

conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 94:

EXERCITIUL
FINANCIAR
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. precedent incheiat
rd
A B 1 2
1. Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 1 25700526 42229127
Productia vanduta
(ct.701+702+703+704+705+706+708) 2 16187900 32269431
Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) 3 9512626 9959696

64
Venituri din subventii de exploatare
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 4 0 0
2. Variatia stocurilor - Sold creditor 5 3327317 3691014
(ct.711) - Sold debitor 6 2937907 2163686
3. Productia imobilizata (ct.721+722) 7 0 0
4. Alte venituri din exploatare
(ct.758+7417) 8 566798 904916
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
(rd.01+05-06+07+08) 9 26656734 44661371
5.a)Cheltuieli cu materiile prime si
materialele consumabile 10 4841154 12002734
(ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale
(ct.603+604+606+608) 11 107447 1068855
b)Alte cheltuieli din afara (cu energie si 12
apa) (ct.605-7413) 452610 801091
Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 13 7883662 9594085
6.Cheltuieli cu personalul (rd.15+16) 14 5519963 6435582
a)Salarii (ct.641-7414) 15 3901407 4712882
b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia
sociala (ct.645-7415) 16 1618556 1722700
7.a)Ajustarea valorii imobilizarilor
corporale si necorporale (rd.18-19) 17 320693 2605627
a.1)Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 320693 2605627
a.2)Venituri (ct.7813+7815) 19 0 0
7.b)Ajustarea valorii activelor circulante
(rd.21-22) 20 0 0
b.1)Cheltuieli (ct.654+6814) 21 0 0
b.2)Venituri (ct.754+7814) 22 0 0
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la26) 23 2299434 3862009
8.1.Cheltuieli privind prestatiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+ 24 1684917 2754045
624+625+626+627+628-7416)
8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate (ct.635) 25 568185 551604
8.3.Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
active cedate (ct.658) 26 46332 556360
Ajustari privind provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli (rd.28-29) 27 49936 190534
Cheltuieli (ct.6812) 28 49936 417564
Venituri (ct.7812) 29 0 227030
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL
(rd.10 la 14+17+20+23+27) 30 21474899 36560517
65
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
Profit (rd.09-30) 31 5181835 8100854
Pierdere (rd.30-09) 32 0 0
9.Venituri din interese de participare
(ct.7613+7614+7615+7616) 33 0 0
din care, in cadrul grupului 34 0 0
10.Venituri din alte investitii financiare si
creante ce fac parte din activele 35 0 0
imobilizate (ct.7611+7612)
din care, in cadrul grupului 36 0 0
11.Venituri din dobanzi (ct.766) 37 33457 55291
din care, in cadrul grupului 38 33457 55291
Alte venituri financiare (ct.7617+762+763
+764+765+767+768+788) 39 901250 843883
VENITURI FINANCIARE - TOTAL
(rd.33+35+37+39) 40 934707 899174
12.Ajustarea valorii imobilizarilor
financiare si a investitilor financiare 41 0 0
detinute ca active circulante (rd.42-43)
Cheltuieli (ct.686) 42 0 0
Venituri (ct.786) 43 0 0
13.Cheltuieli privind dobanzile
(ct.666-7418) 44 742420 979656
din care, in cadrul grupului 45 742420 979656
Alte cheltuieli financiare
(ct.663+664+665+667+668+688) 46 571755 2654823
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL
(rd.41+44+46) 47 1314175 3634479
REZULTATUL FINANCIAR
Profit (rd.40-47) 48 0 0
Pierdere (rd.47-40) 49 379468 2735305
14.REZULTATUL CURENT
Profit (rd.31+48) 50 4802367 5365549
Pierdere (rd.32+49) 51 0 0
15.Venituri extraordinare (ct.771) 52 0 0
16.Cheltuieli extraordinare (ct.671) 53 0 0
17.REZULTATUL EXTRAORDINAR
Profit (rd.52-53) 54 0 0
Pierdere (rd.53-52) 55 0 0
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 27591441 45560545
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 22789074 40194996
REZULATUL BRUT
Profit (rd.56-57) 58 4802367 5365549
66
Pierdere (rd.57-56) 59 0 0
18.IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691-791) 60 640409 596789
19.Alte cheltuieli cu impozite care nu
apar in elementele de mai sus (ct.698) 61 0 0
20.REZULATUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR
Profit 62 4161958 4768760
Pierdere 63 0 0
21.Rezultatul pe actiune
de baza 64 0 0
diluat 65 0 0

67
 CAPITOLUL IV

4.1 Degajarea informatiei contabile prin situatiile

financiare la SC GALAXIA PRODPAN S.A.

Prezentarea S.C. GALAXIA PRODPAN S.A.

S.C. GALAXIA PRODPAN S.A. are sediul in localitatea

Urziceni, strada Buzaului, nr. 80, cod 8230, judetul Ialomita.
Obiectul de activitate al firmei este reprezentat de:
 productia de cereale pentru asigurarea partiala a
necesarului de materie prima;
 achizitia de materie prima de la terti (persoane fizice si
juridice);
 productia de produse de panificatie;
 comercializarea en gros si en detail a produselor proprii
atat pe piata interna cat si pe piata externa.

Activitatile care se organizeaza si se executa la S.C.

GALAXIA PRODPAN S.A. se structureaza pe sisteme de activitati
(subsisteme de activitati), tinand cont de complementaritate,
relatii omogene, specializate dupa cum urmeaza: general,
cercetare, dezvoltare, productie, comercial, financiar-contabil,
personal.
Prin domeniile de activitati intelegem ansamblul
activitatilor orientate asupra exercitarii uneia sau mai multor
tehnici in vederea realizarii unor obiective derivate, rezultate din
obiectivele generale ale societatii:

 un prim domeniu de activitate este cel general, care

cuprinde:
- orientarea generala a societatii din punct de
vedere economic, tehnic si social (prognoza si
planificarea generala);
- documentarea, informarea tehnica si economica
a salariatilor.
 domeniul de cercetare-dezvoltare cu:
- stabilirea strategiilor de dezvoltare ale societatii;
- cercetarea-proiectarea si dezvoltarea:
- produselor;
- tehnologiilor;
- capacitatilor (retehnologizare, capacitati noi);

68
 - metodelor si tehnicilor de conducere, de
organizare a productiei si a muncii, etc.
 domeniul de productie cu utilizarea rationala a
mijloacelor de productie in vederea realizarii unei
productii la nivel cantitativ si calitativ solicitat pe piata
libera
 domeniul comercial cu:
- dezvoltarea pietei de desfacere;
- asigurarea mijloacelor de productie;
- vanzarea productiei;
- modernizarea transporturilor;
- reprezentarea si apararea intereselor societatii.
 domeniul financiar-contabil cu:
- asigurarea si gospodarirea mijloacelor financiare
ale societatii;
- elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli si
contului de profit si pierdere – preturi si tarife;
- contabilitate;
- analiza economica;
- controlul financiar intern;
- calcul si informare asupra rezultatelor.
 domeniul personal si protectie sociala care se ocupa cu
conducerea si administrarea personalului:
- recrutare (selectionarea, orientarea, incadrarea
si integrarea salariatilor);
- pregatirea, formarea si perfectionarea
salariatilor;
- salarizarea personalului;
- protectia si securitatea muncii, prevenirea si
stingerea incendiilor;
- relatii cu publicul, sindicatul si salariatii
societatii;
- protocol.

69
 4.2 SITUATIA PATRIMONIULUI
la data 
- mii lei -
ACTIV Nr. 2000 2001
rd.
A B 1 2
IMOBILIZARI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire si de
cercetare-dezvoltare 01 - 20961
(ct.201+203-2801-2803-290*)
Alte imobilizari (ct. 205+207+
208-2805-2807-2808-290*) 02 - -
Imobilizari necorporale in curs
(ct. 230-293*) 03 31442 -
TOTAL (rd. 01 la 03) 04 31442 20961
IMOBILIZARI CORPORALE
Terenuri (ct. 211-2810-291*) 05 779808 779808
Constructii (ct. 2121-2811-291*) 06 1820092 1796528
Echipamente tehnologice
(ct. 2122-2812-291*) 07 2028258 1977496
Mijloace de transport (ct. 2124-
2812-291*) 08 1669584 1614498
Alte mijloace fixe (ct.2123+2125
+2126-2813-2815-2816-291*) 09 361412 332907
Imobilizari corporale in curs
(ct. 231-293*) 10 29410 29410
TOTAL (rd. 05 la 10) 11 6688564 6530647
IMOBILIZARI FINANCIARE -
TOTAL 12 - -
(ct.261+262+263+267-269*-
296*)
I ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL
(rd. 04+11+12) 13 6720006 6551608
STOCURI
Stocuri de materii prime,
materiale consumabile, obiecte 14 423561 570347
de inventar, baracamente
(ct. 300+301308+321+323-322
328-390-391-392)
Stocuri aflate la terti (ct. 351+
352+354+356+357+358-395) 15 - -
Productie in curs de executie
(ct. 331+332-393) 16 107166 143029
70
 Semifabricate, produse finite,
produse reziduale (ct. 341+345+ 17 3088995 2636622
346348-394)
Animale (ct. 361368-396) 18 - -
Marfuri (ct. 371378-4428***-
397) 19 48798 99598
Ambalaje (ct. 381388-398) 20 531202 855156
TOTAL (rd. 14 la 20) 21 4199722 4304752
ALTE ACTIVE CIRCULANTE
Furnizori – debitori (ct. 409) 22 36307 7320
Clienti si conturi asimilate
(ct. 411+413+416+418-491) 23 892025 740713
Alte creante (ct. 4111****+425+
431**+437**+4428+4382+441**+
4424+4428**+444**+445+446**+ 24 107322 168731
447**+4482+4484+451**+4581+
461+463-495-496)
Decontari cu asociatii privind
capitalul (ct. 456**) 25 - -
Titluri de plasament (ct. 502+
503+505+506+508-590*) 26 - -
Conturi la banci in lei (ct. 5121) 27 26316 15
Conturi la banci, in devize, in
tara (din ct. 5124) 28 1840 188
Conturi la banci, in devize, in
strainatate (din ct. 5124) 29 - -
Casa in lei (ct. 5311) 30 2524 509
Casa in devize (ct. 5314) 31 - -
Acreditive in lei (ct. 5411) 32 - -
Acreditive in devize (ct. 5412) 33 - -
Valori de incasat (ct. 511) 34 - -
Alte valori
(ct. 5125+5126+5187+532+542) 35 14733 69349
TOTAL (rd. 22 la 35) 36 1081067 986825
II ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd. 21+36) 37 5280789 5291577
CONTURI DE REGULARIZARE
SI ASIMILATE
Cheltuieli inregistrate in avans
(ct. 471) 38 36605 27441
Decontari din operatii in curs de

71
 clarificare (ct. 473**) 39 - -
Diferente de conversie – activ
(ct. 476) 40 - -
CONTURI DE REGULARIZARE
III SI ASIMILATE – TOTAL 41 36605 27441
(rd. 38 la 40)
IV PRIME PRIVIND RAMBURSA-
REA OBLIGATIUNILOR (ct. 169) 42 - -
TOTAL ACTIV
(rd.13+37+41+42) 43 12037400 11870626

PASIV Nr. 2000 2001

Rd.
A B 1 2
Capital social, din care: 52 6606600 6606600
capital subscris varsat (ct.1012) 53 6606600 6606600
Patrimoniul regiei (ct. 1015.01) 54 - -
Contul intreprinzatorului
individual (ct. 108) 55 - -
Prime legate de capital (ct. 104) 56 - -
Diferente din reevaluare – sold
creditor (ct. 105) 57 - -
Diferente din reevaluare – sold
debitor (ct. 105) 58 - -
Rezerve (ct. 106) 59 - -
REZULTATUL REPORTAT
Profitul nerepartizat (ct. 107) 60 - -
Pierderea neacoperita (ct. 107) 61 43683 -
REZULTATUL EXERCITIULUI
Profit (ct. 121) 62 - 2545376
Pierdere (ct. 121) 63 43683 -
Repartizarea profitului (ct. 129) 64 335365 500577
Alte fonduri (ct. 118) 65 308555 473368
Subventii pentru investitii
(ct. 131) 66 - -
Provizioane reglementate(ct.141) 67 - -
CAPITALURI PROPRII –TOTAL
I (rd. 52+54 la 57-58+59+60-61+ 68 6633410 4088433
62-63-64+65 la 67)
Patrimoniul public (ct. 1015.02) 69 - -
CAPITALURI – TOTAL
(rd. 68+69) 70 6633410 4088433

72
II PROVIZIOANE PENTRU RIS-
CURI SI CHELTUIELI (ct. 151) 71 - -
Imprumuturi si datorii asimilate
(ct. 161+162+166+167+168+ 72 3766056 4538442
512***+5129****+5186+519)
Furnizori si conturi asimilate
(ct. 401+403+404+405+408) 73 603119 756988
Clienti – creditori (ct. 419) 74 21731 24177
Alte datorii (ct. 112+421+423+
424+426+427+4281+431***+
437***+4381+441***+4423+ 75 983150 2436923
4428***+444***+446***+447***+
4481+4483+4485+451***+455+
456***+457+4582+462+509)
III DATORII – TOTAL (rd. 72 la 75) 76 5374056 7754530
CONTURI DE REGULARIZARE
SI ASIMILATE
Venituri inregistrate in avans
(ct. 472) 77 29934 25663
Decontari din operatii in curs de
clarificare (ct. 473***) 78 - -
Diferente de conversie – pasiv
(ct. 477) 79 - -
IV CONTURI DE REGULARIZARE
SI ASIMILATE – TOTAL 80 29934 25663
(rd. 77 la 79)
TOTAL PASIV
(rd. 70+71+76+80) 81 12037400 11870626

*) Conturi de repartiza dupa natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective
***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Conturile respective se utilizeaza numai de cooperativele de
credit

73
 4.3 REZULTATE FINANCIARE
la data 
- mii lei -
Denumirea indicatorilor Nr 2000 2001
.
Rd
.
A B 1 2
Venituri din vanzarea
marfurilor (ct. 707) 01 259949 569611
Productia vanduta (ct.701+
702+703+704+705+706+708) 02 5371938 5928843
Cifra de afaceri (rd. 01+02) 03 5631887 6498454
Venituri din productia stocata
– solduri creditoare (ct. 711) 04 2162599 400053
Venituri din productia stocata
– solduri debitoare (ct. 711) 05 - -
Venituri din productia de
imobilizari (ct. 721+722) 06 - -
Productia exercitiului
(rd. 02+04-05+06) 07 534537 6328896
Venituri din subventii de
exploatare (ct. 741) 08 37316 116149
Alte venituri din exploatare
(ct. 754+758) 09 - 4796
Venituri din provizioane
privind activitatea de 10 - -
exploatare (ct. 781)
VENITURI DIN
I EXPLOATARE - TOTAL 11 7831802 7019452
(rd. 03+04-05+06+08 la 10)
Cheltuieli privind marfurile
(ct. 607) 12 222268 436259
Cheltuieli cu materii prime
(ct. 600) 13 2464046 1995201
Cheltuieli cu materiale
consumabile (ct. 601) 14 1252073 1427089
Cheltuieli cu energia si apa
(ct. 605) 15 153256 158252
Alte cheltuieli materiale
(ct. 602+603+604+606+608) 16 225400 473140
Cheltuieli materiale – total
(rd. 13 la 16) 17 4094775 4053682

74
 Cheltuieli cu lucrari si servicii
executate de terti
(ct.611+612+613+614+621+ 18 197949 198782
622+623+624+625+626+ 627
+ 628)
Cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate (ct. 635) 19 60389 47617
Cheltuieli cu remuneratiile
personalului (ct. 641) 20 1459793 2126017
Cheltuieli privind asigurarile
si protectia sociala (ct. 645) 21 443884 654740
Cheltuieli cu personalul –
total (rd. 20+21) 22 1903677 2780757
Alte cheltuieli de exoloatare
(ct. 654+658) 23 10736 20631
Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele (ct. 681) 24 11408 200490
CHELTUIELI PENTRU
II EXPLOATARE – TOTAL 25 6701202 7738218
(rd.12+17 la 19+22 la 24)
REZULTATUL DIN
A EXPLOATARE
Profit (rd. 11-25) 26 1130600 -
Pierdere (rd. 25-11) 27 - 718766
Venituri din participatii, alte
imobilizari financiare si
creante imobilizate 28 - -
(ct.761+762+763)
Venituri din titluri de - -
plasament (ct. 764) 29
Venituri din diferente de curs
valutar (ct. 765) 30 7840 12102
Venituri din dobanzi
(ct. 766) 31 37025 26
Alte venituri financiare
(ct. 767+768) 32 - 15
Venituri din provizioane
(ct. 786) 33 - -
VENITURI FINANCIARE –
III TOTAL 34 44865 12143
(rd. 28 la 33)
Pierderi din creante legate de
participatii (ct. 663) 35 - -

75
 Cheltuieli privind titlurile de
plasament cedate (ct. 664) 36 - -
Cheltuieli din diferente de
curs valutar (ct. 665) 37 1254 1389
Cheltuieli privind dobanzile
(ct. 666) 38 1077608 1834706
Alte cheltuieli financiare
(ct. 667+668) 39 - -
Cheltuieli cu amortizarile si - -
provizioanele (ct. 686) 40
IV CHELTUIELI FINANCIARE –
TOTAL 41 1078862 1836095
(rd. 35 la 40)
REZULTATUL FINANCIAR
B Profit (rd. 34-41) 42 - -
Pierdere (rd. 41-34) 43 1033997 1823952
REZULTATUL CURENT AL
C EXERCITIULUI
Profit (rd. 11+34-25-41) 44 96604 -
Pierdere (rd. 25+41-11-34) 45 - 2542718
V VENITURI EXCEPTIONALE –
TOTAL 46 3871 2531
(ct. 771+772+787)
CHELTUIELI
VI EXCEPTIONALE – TOTAL 47 36377 5189
(ct. 671+672+687)
REZULTAT EXCEPTIONAL
D Profit (rd. 46-47) 48 - -
Pierdere (rd. 47-46) 49 32506 2098
VII VENITURI TOTALE
(rd. 11+34+46) 50 7880538 7034126
VIII CHELTUIELI TOTALE
(rd. 25+41+47) 51 7816440 9579502
REZULTATUL BRUT AL
E EXERCITIULUI
Profit (rd. 50-51) 52 64097 -
Pierdere (rd. 47-46) 53 - 2549376
Impozitul pe profit (ct. 691) 54 19414 -
REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI
F Profit (rd. 52-54) 55 44683 -
Pierdere (rd. 53+54)
(rd. 54-52) 56 - 2549376

76
 Bilant diferential la 31 decembrie 2001
- mii lei -
ELEMENTE BILANTIERE 2001 2000 VARIATIA
Elemente de activ
Cheltuieli de constituire si
de cercetare - dezvoltare 20961 0 20961
Imobilizari necorporale in
curs 0 31442 -31442
Terenuri 779808 779808 0
Constructii 1796528 1820092 -23564
Echipamente tehnologice 1977496 2028258 -50762
Mijloace de transport 1614498 1669584 -55086
Alte mijloace fixe 332907 361412 -28505
Imobilizari corporale in
curs 29410 29410 0
Stocuri de materii prime,
materiale consumabile, 570347 423561 146786
obiecte de inventar,
baracamente
Productie in curs de
executie 143029 107166 35863
Semifabricate, produse
finite, produse reziduale 2636622 3088995 -452373
Marfuri 99598 48798 50800
Ambalaje 855156 531202 323954
Furnizori - debitori 7320 36307 -28987
Clienti si conturi asimilate 740713 892025 -151312
Alte creante 168731 107322 61409
Conturi la banci in lei 15 26316 -26301
Conturi la banci, in devize,
in tara 188 1840 -1652
Casa in lei 509 2524 -2015
Alte valori 69349 14733 54616
Cheltuieli inregistrate in
avans 27441 36605 -9164
TOTAL ACTIV 11870626 12037400 -166774
Elemente de pasiv
Capital social 6606600 6606600 0
Pierdere neacoperita 0 43683 -43683
Profit 2545376 0 2545376
Pierdere 0 43683 -43683
Repartizare profitului 500577 335365 165212
Alte fonduri 473368 308555 164813

77
Imprumuturi si datorii
asimilate 4538442 3766056 772386
Furnizori si conturi
asimilate 756988 603119 153869
Clienti – creditori 24177 21731 2446
Alte datorii 2436923 983150 1453773
Venituri inregistrate in
avans 25663 29934 -4271
TOTAL PASIV 11870626 12037400 -166774

Contul de profit si pierdere al anului 2001

- mii lei -
ELEMENTE SUME
Venituri din vanzarea marfurilor 569611
Productia vanduta 5928843
Cifra de afaceri 6498454
Venituri din productia stocata-sold creditor 400053
Productia exercitiului 6328896
Venituri din subventii de exploatare 116149
Alte venituri de exploatare 4796
Cheltuieli privind marfurile 436259
Cheltuieli cu materiile prime 1995201
Cheltuieli cu materiale consumabile 1427089
Cheltuieli cu energia si apa 158252
Alte cheltuieli materiale 473140
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 198782
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 47617
Cheltuieli cu remuneratiile personalului 2126017
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 654740
Alte cheltuieli de exploatare 20631
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 200490
Rezultat din exploatare -718766
Venituri din diferente de curs valutar 12102
Venituri din dobanzi 26
Alte venituri financiare 15
Cheltuieli din diferente de curs valutar 1389
Cheltuieli privind dobanzile 1834706
Rezultatul financiar 1823952
Venituri exceptionale 2531
Cheltuieli exceptionale 5189
Rezultatul exceptional 2098

78
Rezultatul brut -2549376
Impozitul pe profit 0
Rezultatul net -2549379

Pornind de la continutul contului de profit si pierdere al

intreprinderii pentru care se efectueaza analiza, vom intocmi
tabloul fluxurilor de trezorerie, in conformitate cu IAS7.
Informatii suplimentare:

 din veniturile inregistrate in avans (cont 472), doar

12.646.000 lei reprezinta avansuri incasate de la terti,
restul de 13.017.000 lei reprezinta venituri de realizat,
aferente perioadelor exercitiilor viitoare;
 achizitiile de imobilizari sunt in valoare de 31.017.000 lei;
 pe perioada analizata nu s-au contractat credite pe termen
lung;
 rambursarile de credite pe termen lung sunt in valoare de
11.000.000 lei.

Etape de urmat pentru calculul tabloului fluxurilor de

trezorerie

Etapa 1: determinarea variatiei nete a lichiditatilor

variatia fluxurilor de trezorerie = -24.648
Etapa 2: determinarea fluxului net de trezorerie aferent
activitatii de exploatare:
- conform metodei indirecte: 135.619
- conform metodei directe: 18.085

Metoda directa:

+ incasari primite de la clienti +6.654.235

- plati fata de personal si de furnizori -6.414.886
- dobanzi si dividende platite -153.016
- impozit pe profit -
- alte plati generate de activitatea de exploatare -68.248
 elemente extraordinare -
Flux net de trezorerie aferent activitatii +18.085
de exploatare

Etapa 3: determinarea fluxului net de trezorerie aferent

activitatii de investii: -31.733
79
 Fluxul de trezorerie al activitatii de investitii:

- achizitia de filiale cu scaderea trezoreriei -

+ cesiuni de filiale -
- achizitia de imobilizari -31.733
- achizitii de plasamente -
+ incasari generate de cesiunea de imobilizari -
+ incasari generate de cesiunea de plasamente -
+ dobanzi incasate si dividende primite -
Flux net de trezorerie aferent activitatii -31.733
de investitii

Etapa 4: determinarea fluxului net de trezorerie aferent

activitatii de finantare: -11.00

Fluxul de trezorerie al activitatii de finantare:

+ cresteri de capital sub forma de disponibilitati -

- rambursari de capital sub forma de disponibilitati -11.000
+ contractare de imprumuturi -
- rambursari de imprumuturi -
- rambursari de datorii generate de contracte de locatie -
Flux net de trezorerie aferent activitatii -11.000
de finantare

Variatia neta a lichiditatilor si a echivalentelor de

lichiditati le vom calcula insumand cele trei valori ale fluxurilor
de trezorerie:

Exploatare +18.085
Investitie -31.733
Finantare -11.000
Variatia trezoreriei -24.648

Pentru ca nu s-au constatat variatii ale cursului de

schimb, variatia lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati nu
vor fi corectate.

80
 4.4 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

- mii lei -
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Valori
+ incasari primite de la clienti +6.654.235
- plati fata de personal si de furnizori -6.414.886
- dobanzi si dividende platite -153.016
- impozit pe profit -
- alte plati generate de activitatea de exploatare -68.248
 elemente extraordinare -
(A) Flux net de trezorerie aferent activitatii
de exploatare +18.085
ACTIVITATEA DE INVESTITII
- achizitia de filiale cu scaderea trezoreriei -
+ cesiuni de filiale -
- achizitia de imobilizari -31.733
- achizitii de plasamente -
+ incasari generate de cesiunea de imobilizari -
+ incasari generate de cesiunea de plasamente -
+ dobanzi incasate si dividende primite -
(B) Flux net de trezorerie aferent activitatii
de investitii -31.733
ACTIVITATEA DE FINANTARE
+ cresteri de capital sub forma de disponibilitati -
- rambursari de capital sub forma de
disponibilitati -11.000
+ contractare de imprumuturi -
- rambursari de imprumuturi -
- rambursari de datorii generate de contracte de
locatie -
(C) Flux net de trezorerie aferent activitatii
de finantare -11.000
VARIATIA NETA A TREZORERIEI (A+B+C) -24.648

Dimensiuni ale analizei financiare dezvoltate pe baza interpretarii

informatiilor din tabloul fluxurilor de trezorerie

Activitatea de exploatare a unei intreprinderi se

desfasoara in urmatoarele fluxuri:
 reale de marfuri, materiale si servicii;
 monetare.

81
 La randul lor, aceste fluxuri pot fi: fluxuri de intrare sau
fluxuri de iesiri. La nivel de fluxuri reale legatura dintre intrari si
iesiri este asigurata de stocuri, la nivelul fluxurilor monetare
legatura este asigurata de trezorerie.
Prin definitie trezoreria este considerate a fi masa de
disponibilitati utila in variatia platilor si incasarilor, ea trebuind
sa faca fata permanent scadentelor.
Astfel, analiza bilantiera pune in evidenta cateva forme de
exprimare a indicatorilor de trezorerie. Deci:
Trezoreria la scadenta consta in comparatia dintre mijloacele de
plata disponibile pe termen scurt (disponibilitatile sub forma
clienti, diversi debitori, efecte de primit) si exigibilitatilor pe
termen scurt (furnizori, creditori diversi, efecte de platit).
Trezoreria este privita ca raport intre:

Valori realizate pe termen scurt + Disponibilitati

Exigibilitati pe termen scurt

Analiza pe aceasta baza mai poate fi efectuata si prin

comparatiile laterale ale posturilor de aceeasi natura:
Clienti……………………………….……...Furnizori
Alti debitori…………………………….….Alti creditori
Imprumuturi acordate pe o……………Imprumuturi primite pe
perioada mai mica de un an o perioada mai mica de
un an

Efectele de primit au inregistrat urmatoarele valori:

20.513.000 lei in 2001
18.490.000 lei in 2000

Efectele de platit au inregistrat urmatoarele valori:

27.147.000 lei in 2001
24.435.000 lei in 2000

In 2000:
892.025+68.578+14.490+45.413 1.024.506
603.119+11.256+24.435 = 638.810 = 1,60

In 2001:
740.713+103.668+20.513+70.016 934.955
756.988+9.853+27.147 = 793.988 = 1,17

82
 1.6
1.6
1.4
1.2 1.17
1
0.8
2000
0.6
2001
0.4
0.2
0

Chiar daca acest raport inregistreaza inca valori peste 1,

indicand o situatie favorabila, observam ca situatia
intreprinderii s-a inrautatit datorita datoriilor foarte mari
intreprinse.

Trezoreria la vedere:

Disponibilitati pe termne scurt

Exigibilitati pe termen scurt

In 2000: 979.093 / 638.810 = 1, 53;

In 2001: 864.894 / 793.988 = 1, 08.

2001
1
2000

0 0.5 1 1.5 2

Trezoreria previzionala, compara la inceputul unei

perioade fluxul monetare previzional de intrare si fluxul
monetare previzional de iesire:

83
 Valori realiz.+ disponi.+ alte incasari + val. realiz
Trezoreria = pe termen sc. bilitati ale perioadei dupa exp
previzionala exigibilitati + alte plati prevazute – exigibilitati
pe termen sc ale per. expirarea
per.

Rata lichiditatii = Active circulante ;

curente Datorii curente

Este o rata care prezinta un risc mai ridicat, deoarece

transformarea stocurilor de bani necesita timp. Pentru a
prezenta o situatie favorabila trebuie sa se inregistreze valori mai
mari sau cel putin egale cu doi.

In 2000: 5.317.394 / 5.060.392 = 1, 05;

In 2001: 5.319.018 / 7.449.577 = 0, 72.

Deoarece valorile inregistrate se situeaza mult sub

valoarea doi, activele curente nu pot acoperi datoriile pe termen
scurt si se observa ca firma devine prea indatorata, rata
lichiditatii curente fiind in 2001 de 0, 72.

0.72 200 200

1.05

84
 CONCLUZII

Tabloul de trezorerie utilizat alaturi de celelalte

documente de sinteza ofera informatii ce-I dau posibilitatea
aparatului managerial sa coreleze schimbarile in activul net al
intreprinderii cu cauzele care au condos la obtinerea rezultatelor
nefavorabile ale intreprinderii.
Prin intocmirea cu regularitate a acestor tablouri se
urmareste capacitatea intreprinderii de a determina sumele
viitoare ce vor influienta trezoreria, pentru a se adapta
schimbarilor si a profita in timp util de oportunitati.
Avand in vedere analiza facuta in capitolele anterioare se
observa ca intreprinderea SC GALAXIA PRODPAN SA nu a
obtinut, prin activitatea desfasurata in anul 2001, rezultate
bune. Cu toate ca societatea a contractat credite in vederea
retehnologizarii si a demarat actiuni in acest sens, rezultatele
asteptate nu sunt inca vizibile. Acestea se datoreaza si
conjucturii economice generale din Romania (scaderea puterii de
cumparare a populatiei este corelata cu cresterea stocurilor
intreprinderii), al regimului fiscal nefavorabil intreprinderilor
producatoare si investitiilor, la care se adauga un management
neperformant.
Productivitatii medii scazute i s-a adaugat si o structura
ineficienta a personalului, raportul dintre personalul TESA si
personalul angajat in productie este neobisnuit de mare pentru
nivelul tehnologic al intreprinderii.
Din calculele efectuate in tabloul fluxurilor de trezorerie
se observa ca:
 fluxul de numerar din activitatea de exploatare este de

+18.085.000 lei, ca urmare a diminuarii numerarului prin

cresterea stocurilor, acoperirea pierderilor, cresterea
numarului clientilor creditori ca urmare a blocajelor
financiare din economie;
 fluxul de numerar din activitatea de investitie este de –

31.733.000 lei, datorat achizitiei de imobilizari pentru

retehnologizare;
 fluxul de numerar din activitatea de finantare este de –

11.000.000 lei, ca urmare a rambursarii de capital sub

forma de disponibilitati;
 soldul fluxurilor de numerar aferent altor activitati nu a

influientat fluxul global de numerar.

85
 Prin cumularea celor trei fluxuri de numerar se constata o
scadere a disponibilitatilor de numerar in valoare de 24.648.000
lei.
Datorita profilului de productie a societatii, se pune
problema aducerii fluxurilor de numerar din activitatea de
exploatare la un nivel minim pozitiv, situatie existenta in anul
2001 fiind complet nejustificata pentru o intreprindere
productive. Acest rezultat a fortat intreprinderea sa mareasca
fluxurile de numerar din activitatea de finantare, pe baza
cresterii creditelor si imprumuturilor pe termen scurt, generate
de nevoile curente de lichiditati.
Asa cum se observa din tabloul fluxurilor financiare,
acestea sunt afectate cel mai mult de pierderile obtinute
(2.549.376 mii lei). Pentru a imbunatati situatia fluxurilor de
numerar, principala masura ce se impune a fi luata de
intreprindere este evitarea inregistrarii de pierderi pe perioada
viitoare.
In vederea realizarii acestui scop, societatea are nevoie de
un pachet de masuri de restructurare profunde si radicale:
 apelarea la credite pe termen lung, care ar oferi
intreprinderii posibilitati de finantare cu costuri mult
mai reduse, spre deosebire de creditele pe termen
scurt;
 folosirea utilajelor la capacitatea optima de exploatare;
 eficientizarea procesului de alocare a resurselor
umane si optimizarea procesului de imbinare a
utilizarii muncitorilor permanenti cu cei angajati
sezonieri;
 promovarea activitatii de cercetare a preferintelor de
consum de pe piata, avand in vedere ca dupa 1990 s-
au produs modificari in structura consumului de
produse de panificatie.

Cu toate ca SC GALAXIA PRODPAN SA se incadreaza in

clasa intreprinderilor mijlocii si are o cifra de afaceri destul de
ridicata (6.498.454 mii lei), aceasta nu a intocmit un tablou al
fluxurilor de trezorerie. Asadar, se impune intocmirea unor
astfel de tablouri de flux pentru o mai buna informare a
aparatului decisional, dar si in vederea obligativitatii de
intocmire, ce a survenit in urma procesului de aliniere a
normelor contabile romanesti la cele internationale.

86