Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

1. Calculul unor limite de şiruri folosind integrala Riemann

Fie f:[a,b] R o funcţie integrabilă pe [a,b]. Din definiţia integralei Riemann

rezultă că:
()  n  ( x0 ,..., xn ) cu   D[a , b] ; lim  n  0 şi orice sistem de puncte
n 
intermediare  i [ xi  1 , xi ]; i  1, n , şirul sumelor Riemann
n
  ( f ,  i )   f ( i )( xi  xi 1 ) este convergent şi tinde la numărul
n
k 1
b
I=  f ( x )dx
a
Deci:
n b
lim  f ( i )( xi  xi  1 )   f ( x )dx . (1.)
n  i  1 a
ba
Alegem xi=a+i ; i{1,...,n} şi i=xi, atunci relaţia (1.) devine
n
n  b  a b  a b
lim  f  a  i    f ( x )dx (2.)
n  i  1  n  n a
Dacă a=0 şi b=1 relaţia (2.) devine
1
n
1 i
lim  f     f ( x )dx . (3.)
i 1 n n 0
n 

Exemple:
Exemplul 1.1. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
1 1 1
an    ...  .
n 1 n  2 2n
Soluţie:
n 1 n 1 1 1 dx
lim an  lim   lim    ln(1  x )  ln 2 .
n  n  i  1n  i n  i  1n i 01  x
1
n
Exemplul 1.2. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
1 1 1
an    ... 
3n 2  12 3n 2  2 2 3n 2  n 2
Soluţie:
1
n
1 n
1 1 dx
lim an  lim   lim  0 
n  n
k 1 3n 2  k 2 n k 1 n k
 
2
0 x 2
 3
3  
n

 
1
 ln x  x 2  3  ln 3  ln 3  ln 3.
0
Exemplul 1.3. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
1
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

an 
n 2 
1 n 1
1 e  2n e 2  ...  nn e n 
k
 1 n n k 1  n k n  1 x x 1
Soluţie: lim an  lim  2  k e   lim  e   xe dx  e ( x  1)  1
n  n   n k  1  n  n  k  1 n  0 0

Exemplul 1.4. Să se calculeze limita şirului cu termenul general

 1  2  n
an   1   1   ...  1  
 n n n n  n n
 1  2  n
Soluţie: Fie L= lim  1   1   ...  1  
n   n n n n  n n
Prin logaritmare rezultă
  1   2  n 
ln L  lim ln 1    ln 1    ...  ln 1  ;
n 
  n n  n n  n n
ln(1  x )
Dearece lim 1 
x0 x
 1  2  n
ln 1   ln 1   ln 1  
 n n  n n  n n
lim  lim  ...  lim 1 
n  1 n  2 n  n
n n n n n n
 1  2  n
ln 1    ln 1    ...  ln 1  
 n n  n n  n n
lim 1
n  1 2 n
  ... 
n n n n n n
Cum
 1 2 n 1 n k 1 2
lim    ...    lim    xdx  
n   n n n n n n  n   n k 1 n 0 3
2 2
2
ln L   L= e 3  lim an  e 3 .
3 n 
Exemplul 1.5. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
       2    n  
an  cos    cos    ...  cos  
3n   6 3n   6 3n   6 3n  
Soluţie:
       2    n  
lim an  lim cos    cos    ...  cos   
n  n  3n 
  6 3n   6 3n   6 3n  
 .

 n   k  2 1 1
 lim  cos     cos xdx  sin x 2  1  
n  3n k  1  6 3n   2 2
6
6

2
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

Exemplul 1.6. Să se calculeze limita şirului cu termenul general

1  2 n 
an   tg  tg  ...  tg 
n  3n 3n 3n 
Soluţie:
1  2 n  1 n k
lim an  lim  tg  tg  ...  tg   lim  tg 
n  n  n  3n 3n 3n  n  n k  1 n
 .
3  k 3 3
n 3 1 3
 lim  tg
  tgxdx   ln  ln 2
 n  3n k 1 3n  0  2 
Exemplul 1.7. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
1  2  3  ...  n
an 
n
1 1 n k 1 2
n  n  n

Soluţie: lim an  lim 1  2  ...  n  lim  
n   n k 1 n
  xdx  .
0 3
Exemplul 1.8. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
1  2
an  n  12  n 2  2 2  ...  2n 2 
2  
n
Soluţie:
2
1  1 i 1
lim an  lim  2 n 2  i 2  lim 1      1  x 2 dx 
n  n  i  1n n  n  n 0

 
1
1 2 1
2 
2
 x x  1  ln x  x  1 2 
 0

2

 ln 2  1 .
2

Exemplul 1.9. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
  1 2 n 
an   sin  sin  ...  sin 
n n n n
n  k  
Soluţie: lim an  lim  sin   sin xdx   cos x 0  2
n  n  k  1 n n 0

2. Comparaţie între calculul limitelor unor şiruri de numere cu

ajutorul integralei Riemann şi cu ajutorul teoremelor de aflare a
limitelor de şiruri

În cele ce urmează vom arăta avantajul şi dezavantajul aplicării metodei de

calculare a limitelor unor şiruri de numere cu ajutorul integralei Riemann faţă de
metodele clasice. Pentru aceasta vom raţiona comparativ pe câteva exemple.

3
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

Exemplul 2.1. Să se calculeze limita şirului cu termenul general

n
n!
an 
n
Soluţie: metoda I (folosind teoremele de calculare a limitelor de şiruri). Amintim
aici un rezultat cunoscut din teoria limitelor de şiruri. Fie şirul de numere (an)n N cu
a
an>0, ()n N. Dacă lim n  1    0 atunci lim n an   .
n  a n n 

n!
Revenind la şirul din exemplul 2.1. notăm bn  n ,
n
n n
b (n  1)! n n 1
avem: n  1    .
bn (n  1) n  1 n! (n  1) n  1
n
1  
 n
Trecând la limită rezultă:
b 1 1
lim n  1  lim n

n  bn n   1 e
1  
 n
n
n! 1 n! 1
lim bn  lim
n  n adică lim  .
n  n  n n e n  n e
metoda II (folosind integrala Riemann). Putem scrie:
n
n! n! 1 2 n 1n
an  n n n ...
n n nn n n
n 1 k
1 n k  ln
Logaritmând obţinem: ln an   ln  an  e k 1 n n , unde trecând la limită, găsim:
n k 1 n
1
n 1 k 
 
lim   ln   
n  k 1 n
 ln xdx
1
n 
lim an  e  e 1  .
 e0
n  e
Exemplul 2.2. Să se găsească limita şirului cu termenul general
n ( n  1)( n  2)...( 2n)
an 
n
Soluţie: metoda I (folosind teoremele asupra şirurilor)
n ( n  1)( n  2)...( 2n) (n  1)(n  2)...(2n)
an  n
n nn
(n  1)(n  2)...(2n) (n  2)(n  3)...(2n)(2n  1)(2n  2)
Notăm bn   bn 1  
nn  n  1 n 1
bn  1 (n  2)(n  3)...(2n)(2n  1)(2n  2) nn
 , de
bn (n  1) n  1 (n  1)(n  2)...(2n)

4
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

2
4
bn  1 n 1 bn  1 4 4
unde   lim   lim n bn  
bn 1 1
n n  bn e n  e
1 1 

n n
n ( n  1)( n  2)...( 2n) 4
lim an  lim  .
n  n  n e
metoda II (folosind integrala Riemann)
n ( n  1)( n  2)...( 2n) n  1 n  2 2n
an  n ... de unde prin logaritmare rezultă
n n n n
1 n nk 1 n  k
ln an   ln   ln 1   ;
n k 1 n n k 1  n
trecând la limită se obţine
1
n 1
 k 4
lim  ln  1 
 
 ln(1 x ) dx
4 ln
k 1 n n
lim an  e n 
 e0  . e e
n  e
Exemplul 2.3. Să se calculeze limita şirului cu termenul general
 1 2 n 
an   cos2  cos2  ...  cos2 
n 2n 2n 2n 
Soluţie: metoda I (folosind teoremele asupra şirurilor). Vom stabili mai întâi
formula:
n (n  1)
n sin cos
 cos( k )  2 2 .
k 1 
sin
2
Din relaţiile:
 1  3 
sin cos  sin  sin 
2 2 2 2
 1  5 3 
sin cos 2  sin  sin 
2 2 2 2 
. ..
 1  (2n  1) (2n  1) 
sin cos n  sin  sin 
2 2 2 2
Prin adunare rezultă:
 n n (n  1)
sin  cos( k )  sin cos ,
2 k 1 2 2
n (n  1)
n sin cos
 cos( k )  2 2 . Atunci:
k 1 
sin
2

5
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

 n  k    n   k   
lim an  lim   cos2     lim   1  cos    
n  n   n k  1  2n   n   2n k  1   n  
  1 
sin cos 1  
  n  k    2  n 2  .
 lim    cos     lim 
n   2 2n k  1  n   2 n   2
sin
2n

2n
metoda II (folosind integrala Riemann)
 n  k 
an   cos2  
n k 1  n
 
n k  2 
lim an  2 lim  2 cos2  2
  2  cos xdx 
n  n  k  1 n  n 2 0 2
Exemplul 2.4. Să se găsească limita şirului cu termenul general
2 2 2
1  n  p  n  p  1  2n  p  
an   a    a    ...   a   
n  n   n   n  
Soluţie: metoda I
Vom utiliza formulele cunoscute:
n n(n  1) n 2 n(n  1)(2n  1)
k  ; k 
k 1 2 k 1 6
2
1 n p  k  1 n p  2 2(a  1) k2 
an    a  1  n     a  1  k  2
n kp n  n kp n n 
1 2(a  1) n  p 1 n p 2
 (a  1) 2 (n  2 p  1)   k   k 
n n2 k  p n3 k  p
1 2(a  1) ( p  n  p)(n  2 p  1)
 (a  1) 2 (n  2 p  1)  
n n2 2
2n 3  (1  6 p)n 2  (6 p 2  2 p  1)n 4 p 2 (1  p)
 
6n 3 6n 3
Deci:
 2 p  1  2 p  1
an  (a  1) 2  1    (a  1) 1  
 n   n 
1 1  6 p 6 p 2  2 p  1 4 p 2 (1  p) 
 2    
6 n n2 n3 
Trecând la limită găsim:
7
lim an  a 2  3a  .
n  3

6
Calculul limitelor de şiruri Virgil-Mihail Zaharia

metoda II
 1 p  1  2
k   1 n p  k 
lim an  lim   (a  1)     lim   (a  1)    
n  n   n k  1  n   n   n k  p  n 

 1 2 2
n  k    1 n  k  
 lim   (a  1)     lim   (a  1)    
n   n k  n  p  1 
 n   n   n k  1  n  

3 1 3 3
1
   a  1  x 
2
dx 
 a  1  x

 a  2   a  1
 a 2  3a 
7
0 3 3 3
0

Exemplul 2.5. Să se găsească limita şirului cu termenul general

1k  2 k  ...  n k
an 
n k 1
Soluţie: metoda I
Amintim teorema lui Cesaro-Stolz:
Fie (an)n N şi (bn)n N două şiruri de numere. Dacă:
10 şirul (bn) n N este monoton şi nemărginit;
a  an
20 lim n  1 l
n  bn  1  bn

a
atunci avem: lim n  l .
n  bn
Considerăm an=1k+2k+...+nk şi bn=nk+1. Avem:
an  1  an (n  1) k (n  1) k
  
bn  1  bn (n  1) k  1  n k  1 [(n  1)  n] k (n  1) k  s n s

s 1
k k
k 1  1
n 1   1  
 n  n
 k s
 k s
k
k s 1 s
k  1
n 1   n  1  
s 1  n s 1 n
k
 1
1  
an  1  an  n 1
Deci: lim  lim k s
 .
n  bn  1  bn n  k  1 k 1
 1  
s 1 n
metoda II
k 1
1k  2 k  ...  n k 1  s
n 1 x k 1 1
lim an  lim  lim      x k dx   .
n  n  n k 1 n   s 1 n  n  0 k  1 k  1
0

Digitally signed by Virgil-Mihail Zaharia