UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ,,ECONOMIE, MARKETING SI TURISM”

„POLITICA VAMALĂ”

Lucrul individual

Grupa: FB1702

Conducător științific

Margareta Bradu- lector superior universitar

Nota

Chișinău , 2018

Cuprins:
Introducere…………………………………………………………………………………3
Capitolul 1: Abordari teoretice asupra conceptului de politică vamală…………...……….4
Capitolul 2: Analiza instrumentelor politicii vamale………………………………….….……….8
Capitolul 3: Probleme existente si prioritati……………………………………….…. ….12
Concluzii………………………………………………………………………….……….15
Bibliografie………………………………………………………………………….…….16
Anexa………………………………………………………………………………….......17

Introducere
2
Actualitatea şi importanţa temei: Intrucit activitatea vamală a oricărui stat este un
element important al sistemului relaţiilor economice externe. Însemnătatea activităţii
vamale, ca parte componentă a economiei Republicii Moldova, se manifestă în primul
rând, prin protejarea intereselor economice a statului. Un rol deosebit de important, îl au
şi funcţiile de organizare şi control vamal, prin intermediul cărora, organele vamale
asigură controlul frontierelor vamale a statului, participă activ la combaterea
infracţiunilor vamale, a terorismului internaţional.
Scopul şi obiectivele: Prin intermediul acestui referat am cercetat mai profund si mai
amplu conceptul de politica vamala. Am realizat un studiu cu referire la metodele de
vamuire, problemele cu care se confrunta vama, dar si relatiile international din care
aceast aface parte.
Sarcinile lucrarii. Analizind minutios aceasta tema, voi expune in acest referat
obiectivele intermediare ale studiului, analizelor, calculelor, imperativul soluţionării
problemelor teoretice şi metodologice.
Obiectul studiului al lucrarii il constituie analiza politicilor vamale din Republica
Moldova si ce impact au asupra dezvoltarii macroeconomice a tarii.
Metodologia de cercetare cuprinde metode stiintifice de cercetare, precum metoda
observatiei, sintezaa, analogia si comparatia.
Baza informationala a lucrarii o constituie datele Biroului National de statistica si legile
normative cu privire la Codul Vamal.
Cuvinte-cheie: activitatea vamala, politica vamala, OMV, export, import, tarif vamal,
taxa vamala, TVA, accize, frontier vamala, sistem vamal,vamuire etc.
Monografii utilizate: Materialele supuse cercetării includ: date statistice ale guvernului,
unele acte legislativ-normative ce reglementează domeniul economic, precum si manuale
de specialitate.
Structura lucrarii: Lucrarea cuprinde o introducere, unde este analizata importanta,
scopurile si actualitatea temei cercetate, 3capitole, ce contin abordari teoretice, analiza si
evidentierea problemelor temei analizate, cit si concluzii, anexa si bibliografie.

Capitolul 1
3
 Abordari teoretice asupra conceptului de politică vamală
Activitatea vamală îşi are începuturile din cele mai vechi timpuri, şi este inseparabil legată de
apariţia, dezvoltarea şi reglementarea schimburilor comerciale între diferite comunităţi umane.
Istoria politicii şi a activităţi vamale, au ca origine ideile social-politice redate în concepţiile
ştiinţifice ale marilor filosofi şi învăţaţi, de la acele vremuri din trecut.
Trecerea economiei naţionale la relaţiile de piaţă, globalizarea şi regionalizarea economiei
mondiale în ansamblu, creşterea intensă a schimburilor comerciale internaţionale, sporirea
traficului de călători, care traversează frontiera vamală, implementarea tehnologiilor
informaţionale moderne, au generat schimbări esenţiale în organizarea şi administrarea activităţii
vamale.
Politica vamală este principala componentă a politicii comerciale care se bazează pe aplicarea
instrumentelor tarifare, în funcţie de politica economică a guvernelor, de acordurile comerciale şi
conjunctura economiei mondiale. Aceasta cuprinde ansаmblul opеrаţiunilor dеsfăşurаtе în
domeniul vаmаl şi rеglеmеntatе prin lеgi sаu аltе аctе normаtivе, fiind dеsfăşurаtе dе orgаnе
compеtеntе, cu pаrticipаrеа importаtorilor, еxportаtorilor, аvînd drеpt scop rеаlizаrеа
opеrаţiunilor dе import еxport în аcord cu obligаţiilе instituitе fаţă dе stаt.
In opinia cercetătorului rus Erşov A. „politica vamala sau activitatea vamală reprezintă nişte
relaţii, care se formează în sistemul relaţiilor economice externe, unul din principalele elemente
ale relaţiilor internaţionale la nivel mondial, regional şi naţional. Aceste relaţii vamale sunt
caracterizate în primul rând de politica vamală, reglementările internaţionale, acordurile
comerciale externe, regulile şi condiţiile deplasării peste frontiera vamală a mărfurilor şi
transporturilor, a fluxurilor financiare şi informaţionale, precum şi măsurile tarifare şi netarifare
generale de reglementare, controlul exportului.”1
Sistemul vamal al Republicii Moldova isi are inceputurile imediat dupa proclamarea
independentei si suveranitatii tarii noastre la 4 septembrie 1991, compuse la acel moment din
vama Ungheni, vama Leuseni si vama interna Chisinau. In anul 1992 birourile vamale Ungheni
si Leuseni au fost reorganizate si create 4 birouri vamale noi la frontier cu Romania: Sculeni,
Giurgiulesti, Costesti si Cahul. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit
membru cu drepturi depline a Organizatiei Mondiale a Vamilor.
Pe parcursul ultimilor ani de activitate, organelle vamale au inregistrat o dezvoltare continua si
stabile, perfectionindu-si formele de activitate, insusind tehnologii modern applicate pe plan
international. In puctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor
vamale cu o infrastructura contemporana, au fost create conditii optime, care permit organizarea
muncii angajatilor vamali la un nivel calitativsi superior. S-a imbunatatit baza materiala a
sistemului vamal, iar subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnica si utilaj special.
Conform Codului vamal adoptat la 20.07.2000, care stabileşte principiile juridice, economice şi
organizatorice ale activităţii vamale şi este orientat spre apărarea suveranităţii şi securităţii
economice a Republicii Moldova, „activitatea vamală se constituie din promovarea politicii
vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de
transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de

1
Ершов А.Д. Международные таможенные отношения. Санкт-Петербург. 2000. стр.3

4
import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de
promovare a politicii vamale” .2
Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor vamale, de
aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi
profesionalism.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se
modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:
 vămuirea;
 perfectarea declaraţiilor vamale;
 controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;
 controlul corporal;
 controlul evidenţei contabile;
 perceperea drepturilor de import şi de export;
 alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.

Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un anumit

regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se
efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de
activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Pina la
efectuarea vamuirii, agentul economic trebuie sa efectueze operatiuni prealabile pentru a accelera
traficul de marfuri. Aceste operatiuni prevad inregistrarea agentului economic ca subiect al
activitatii economice externe, obtinerea certificatelor si licentelor necesare desfasurarii activitatii
acestuia, instiintareorganului vamal despre trecerea frontierei, plasarea marfurilor in depozitele
provizorii, prelevarea probelor si mostrelor marfurilor.
În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-
le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de
import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Luînd în considerare aşezarea
geografică a Republicii Moldova, tranzitul mărfurilor şi al persoanelor trebuie să reprezinte o
modalitate de atragerea a interesului agenţilor economici străini în Republica Moldova, precum
şi să asigure un aport însemnat la încasările la bugetul de stat.
Scopurile economice ale activităţii vamale se realizează prin perceperea plăţilor vamale la
trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală – taxa vamală, TVA,
accize, proceduri vamale, taxe pentru păstrarea mărfurilor, a altor plăţi vamale prevăzute de
legislaţie.
Scopurile de reglementare se realizează prin fixarea taxelor vamale, la mărfurile, care traversează
frontiera vamală, introducerea interdicţiilor la importul şi exportul de mărfuri, cotarea şi
licenţierea la scoaterea sau introducerea pe teritoriul vamal al unor categorii de mărfuri.
Activitatea de reglementare vamală se înfăptuieşte din considerente de politică economică,
îndeplinirea angajamentelor şi obligaţiunilor internaţionale ale Republicii Moldova, asigurarea
securităţii economice a statului, apărarea pieţii interne a ţării şi a producătorilor autohtoni de
factorii nocivi din afară, în calitate de măsură de răspuns la acţiunile discriminatorii sau de altă

 2
Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XV din 20.07.2000 // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2000, nr.160-162/1201 din 23.12.2000, art.2

5
natură ale altor state, care afectează interesele economice ale Republicii Moldova. Dar stabilirea
oricăror măsuri protecţioniste se înfăptuiesc de către organele vamale numai cu condiţia
corespunderii lor cu legislaţia în vigoare şi a Acordurilor internaţionale din domeniul comerţului
exterior, la care Republica Moldova este parte.
Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura compatibilitatea
legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderării Republicii Moldova la
Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor,
adoptată la Bruxelles la 14 iunie 1983. La această convenţie au aderat circa 140 de ţări, iar
criteriul de clasificare a mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea mărfurilor.
O altă modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a poziţiei tarifare a mărfii
este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea mărfurilor. Existenţa
laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de mărfuri, la optimizarea controlului
vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii vamale.
Implementarea acestor măsuri ar contribui şi la determinarea corectă a originii mărfii. Originea
mărfii este importantă in cadrul aplicării măsurilor tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din
ţările cu care Republica Moldova are incheiat acord privind crearea zonei de comerţ liber (statele
membre ale CSI şi Romania) şi care sint insoţite de certificate de origine, sint scutite de la
achitarea taxei vamale (mărimea acesteia variind intre 0%-15% din valoarea in vamă a mărfii).
La vamuirea marfurilor provenite din tranzactiile economice externe, organelle vamale accepta
spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentării de către agenţii economici a unui şir
de documente. Lista documentelor necesare a fi prezentate organului vamal este aprobată prin
Ordinul Departamentului Vamal nr.276-O din 24.10.20023. Dintre aceste documente menţionăm
doar cele mai principale:
a) contractul in baza căruia au fost livrate mărfurile;
b) documentele de transport
c) documentele comerciale (acte oficiale ce conţin informaţia despre costul mărfurilor deplasate
(specificarea lor). In calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi comerciale, proformele
acestora, precum şi alte documente folosite in comerţul exterior);
d) licenţe;
e) autorizaţii;
f) certificate de conformitate;
g) certificate de origine.

Perfectarea declaraţiei vamale in detaliu constă din 4 etape:

1) intocmirea,
2) acceptarea,
3)inregistrarea
4) validarea.
Parcurgerea acestor etape, care sint foarte complexe şi destul de anevoioase constituie o piedică
in accelerarea şi facilitarea traficului de mărfuri. Totodată, Codul Vamal prevede că, dacă
declarantul nu poate, din motive obiective, să depună o declarative completă, organul vamal este
in drept să-i primească o declaraţie temporara sau incompletă, dacă ea conţine date principale

3
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.162-165 din 06.12.2002
6
necesare vămuirii. De aceea, apare necesitatea elaborării regulamentului cu privire la forma şi
modalitatea de utilizare a declaraţiei temporare sau incomplete.

O altă etapă a operaţiunilor vamale constă in efectuarea controlului vamal. Controlul vamal
constă in indeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a
existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile; controlul
mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de
anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor
norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală10. Controlul vamal se efectuează in
zonele de control vamal create atit la frontieră, cit şi in interiorul republicii. La frontier republicii
in zona de control vamal işi exercită funcţiile organele vamale, trupele de grăniceri, instituţia
bancară care este abilitată cu dreptul de a incasa drepturile de import şi de export, precum şi
serviciile auxiliare de control (Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul
transporturilor auto, Inspectoratul ecologic, Inspectoratul sanitar).

7
 Capitolul 2
Analiza instrumentelor politicii vamale
Politica vamala este realizata cu ajutorul reglementarilor adoptate de stat care vizeaza intrarea
sau iesirea in/din tara a marfurilor si care implica: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a
marfurilor mijloacelor de transport, indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale
(sau impunerea vamala).
Instrumentele principale cu ajutorul carora se realizeaza politica vamala sunt: tarifele vamale,
legile vamale, codurile vamale si regulamentele vamale.
In cadrul politicii vamale, impunerea vamala a jucat si continua sa joace rolul principal. Ea
indeplineste trei functiuni:
a) de natura fiscala (taxele vamale sunt sursa de venit la bugetul de stat);
b) de natura protectionista (protejeaza economia nationala de concurenta straina);
c) de negociere (statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale -
reciproce/nereciproce - care pot stimula schimburile comerciale).
1. Taxele vamale
Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand
acestea trec granitele vamale ale tarii respective.
Criterii de clasificare, dupa:
· scopul impunerii: cu caracter fiscal si protectionist;
· obiectul impunerii: de import, export, tranzit;
· modul de percepere: ad-valorem, specifice, mixte;
· modul de stabilire: autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune.
2. Tarife vamale
Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale,
precum si taxa (taxele) vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Tariful
vamal cuprinde si produsele scutite de impunere vamala la importul lor pe teritoriul vamal al tarii
respective. Teritoriul vamal este spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim
vamal si o anumita legislatie vamala.
Conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară.
Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării
tarifare şi netarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a
schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan intern şi extern.

8
In aceasta lucrare am analizat tarifele vamale de import ale Republicii Moldova4, Uniunii
Europene si a CSI pentru diferite produse.
Produse Uniunea Europeana Republica Moldova CSI
Lapte cu 1% grasime 13.8€ pentru 100kg 10% 15%
Ciuperci 12.8% 15% 10%
Clementine 28€ pentru 100kg 10% 5%, dar nu mai mult
de 0.015€ pentru 1kg
Tigari 26% 3€ pentru 1000bucati 17%, dar nu mai mult
de 1.7€ pentru
1000bucati
Vin Pina la 13% alcool- 0.5€ per litru 12.5%
9.9€ pentru 1litru
De la 13%-15% alc.-
12.1€ per litru
Articole de 10% 15% 11%
imbracaminte din
blana naturala
Articole din fier, scutire 0% 5%
zinc, magneziu,
aluminiu, staniu
Hirtie 3% 10% 5%
Aspiratoare 1.7€ per bucata 8% 5%
Motoare electrice 3% 5% 11%

Din datele expuse mai sus observam ca tarile din Uniunea Europeana au taxe vamale de import,
pentru unele produse, precum articole din metale sau blana, mai mici decit RM sau tarile CSI.
Astfel, constatăm că nivelul taxelor de import este determinat de raportul cerere și ofertă din țara
importatoare, dar și de coordonatele politicii economice și fiscale pe care această țară o
promoveaza. Menționăm că acest tip de taxe, fiind cele mai răspândite din categoriile de taxe
vamale, au o aplicare foarte largă inclusiv în Republica Moldova.
Aplicarea taxelor de import în Republica Moldova este influențată de utilizarea lor în diferite
scopuri, printre care putem evidenția formarea veniturilor în stat și protecția producătorului
autohton. Aplicarea pe larg a taxelor de import în țara noastă denotă faptul că statul se bazează,
în mare parte, pe produsele străine. Acest lucru nu este deloc benefic și este o dovadă că statul nu
are producție internă care ar acoperi o mare parte din cererea pe piața internă.
In 2017, importul din tarile CSI a constituit o suma de 1 206 060,00 mii $, cu 17,4% mai mare
decât în anul 2016, care echivalează cu o cotă de 25,0% în total importuri., iar din tarile member
a UE 2 389 113,27 mii $, cu 21,1% mai mult față de anul 2016, deținând o pondere de 49,4% în
total importuri.
La fel, in 2017, spre tarile mebre a CSI au fost exportate bunuri in valoarea de 462 906,30 mii$,
pe cind in tarile member a UE bunuri si servicii in valoare de 1 596 903,60 mii$, deținând o cotă
de 65,8% în total exporturi (anexa, tabel 1).

4
Tariful vamal integrat al Republicii Moldova
9
Pentru exportul mărfurilor au fost utilizate în mare parte doar mijloace de transport rutiere, după
care transportul maritim, feroviar și în cel din urmă aerian. S-au majorat exportul de legume,
fructe, cereal, imbracaminte, bauturi etc.
Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a determinat
acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2406,3 mil. dolari
SUA, cu 430,5 mil. dolari SUA mai mare față de cel înregistrat în anul 2016. Cu țările Uniunii
Europene balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 792,2 mil. dolari SUA, iar cu țările
CSI - de 743,2 mil. dolari SUA. (anexa, tabel2)
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a fost de 50,2%, comparativ cu
50,9% în anul 2016.
Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri și produse în valoare de 222,7 mil. dolari
SUA, de 2,5 ori mai mult în raport cu anul 2016. Creșterea a fost condiționată, în principal, de
majorarea importurilor de autoturisme (de 3,0 ori), cărora le-a revenit 89,5% din importurile
realizate de persoanele fizice.
Un obiectiv central realizat de către Serviciul vamal este asigurarea încasării depline a plăților
vamale la bugetul de stat. Cifra de control stabilită pentru anul 2017 constituie 19,910 mlrd lei,
ceea ce reprezintă cu 2,873 mlrd lei (16,2%) mai mult decât în anul 2016, când cifra de control
constituia 16,477 mlrd lei.
Pentru anul 2017, volumul colectărilor la bugetul de stat se cifrează la 20 mlrd 373 mln lei, fiind
atestată o creștere cu 2 mlrd 896 mln lei (+cca 17%) mai mult față de anul 2016, când cifra
încasată la bugetul de stat constituia 17,447 mlrd lei.
Din totalul veniturilor încasate pentru anul 2017, cea mai mare pondere o constituie Taxa pe
valoare adăugată – 13 226 mlrd lei (64,9%), Accize – 5 586 mlrd lei (27,4%), Taxa vamală – 1
068 mlrd lei (5,24%), Proceduri vamale – 458 mln lei (2,3%), (tabel3, anexa).
Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra produselor
cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de la o ţară
la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile spirtoase tari,
vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video aparatura,
autoturismele ş.a. Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat. Suma
accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor. Reieşind din cotele
sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.
Exemple de marfuri supuse accizelor:
Denumirea marfii Unitatea de masura Cota accizelor Cota accizelor
2018 2019
Caviar lei 25% 25%

Bere fabricata din litru 2.50lei 2.50lei

malt
Cidru de mere si litru 2.63lei 2.76 lei
pere
Ţigarete care conţin 1000 bucăţi/ 410 lei + 12%, dar 460 lei + 12%, dar
tutun valoarea în lei nu mai puţin de 540 nu mai puţin de 610
lei lei

10
 Motorină tonă 2092 lei 2280 lei

Pentanol (alcool tonă 4961 lei 5414 lei

amelic)
Azot tonă 3156 lei 3314 lei

În scopul încasării a plăților vamale, precum și în vederea asigurării unei concurențe loiale în
rândul agenților economici, organul vamal, în baza principiilor de analiză a riscurilor, intervine
peste valoarea declarată. Pentru perioada anului 2017, suma majorării valorii în vamă a constituit
1 640,8 mlrd lei, fiind înregistrată o creștere de 658,75 mln lei (+ 67%) față de anul 2016, când
suma majorării valorii mărfurilor a constituit 982,05 mln lei. Respectiv, au fost încasate
suplimentar la bugetul de stat drepturi de import în valoare de 457,69 mln lei sau cu 134 mln lei
mai mult față de anul 2016, când această cifră reprezenta 322,79 mln (+42%).

11
 Capitolul 3
Probleme existente si prioritati
Problemele majore, legate de tranzitul mărfurilor şi al persoanelor prin regiunea transnistreană,
sunt următoarele:
 regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie
activitatea organelor vamale legitime şi care impun transportatorilor formalităţi
suplimentare şi achitarea unor taxe şi plăţi considerabile;
 reţinerile nejustificate şi nemotivate ale unităţilor de transport;
 lipsa schimbului de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate între organele
constituţionale şi autorităţile autoproclamate;
 nerespectarea de către autorităţile autoproclamate a convenţiilor şi tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Probleme existente
Una din principalele probleme în tranzitul mărfurilor şi al persoanelor este aceea a controlului şi
supravegherii vamale asupra raioanelor de est ale ţării (Transnistria). Organele de stat nu pot
efectua supravegherea operaţiunilor de tranzit prin raioanele de est. Schimbul de informaţii
dintre organele constituţionale şi autorităţile autoproclamate din raioanele de est este practic
inexistent.
Problemele majore, legate de tranzitul mărfurilor şi al persoanelor prin regiunea transnistreană,
sunt următoarele:
 – regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie
activitatea organelor vamale legitime şi care impun transportatorilor formalităţi
suplimentare şi achitarea unor taxe şi plăţi considerabile;
 – reţinerile nejustificate şi nemotivate ale unităţilor de transport;
 – lipsa schimbului de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate între organele
constituţionale şi autorităţile autoproclamate;
 – nerespectarea de către autorităţile autoproclamate a convenţiilor şi tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Alte probleme din domeniul tranzitului mărfurilor şi al persoanelor sunt:
 – lipsa acordurilor bilaterale între administraţiile vamale ale ţărilor limitrofe referitor la
schimbul operativ şi detaliat de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate;
 – slaba coordonare între organele statale împuternicite cu funcţii de control şi de
supraveghere a tranzitului;
 – lipsa în cadrul organelor vamale a unui centru de expertiză a mărfurilor;
 – imperfecţiunea tehnologiei „SMART” şi costul ridicat al sigiliilor electronice
respective;

12
  – lipsa unui sistem informaţional on-line care ar permite schimbul rapid şi sigur între
organele vamale a informaţiei cu privire la tranzit;
 – dezvoltarea insuficientă în punctele de trecere a frontierei de stat a infrastructurii
necesare pentru efectuarea unui control rapid al mărfurilor şi persoanelor aflate în tranzit;
 – insuficienţa mijloacelor şi utilajelor de control necesare pentru depistarea substanţelor
narcotice, toxice, radioactive, etc.
In prezent exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se
efectuează in condiţii, cind organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor
vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu
baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va
contribui la acumularea veniturilor suplimentare in bugetul de stat şi la accelerarea traficului de
mărfuri in comerţul internaţional.

In afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite

determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia.
Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi
voluminos, iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat précis
şi corect poziţia tarifară a mărfii.

O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul de mare, mai
ales dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de exemplu, cele din ţările Uniunii
Europene. Deseori se inregistrează staţionări indelungate a mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Aceste staţionări au loc atit la frontiera republicii, cit şi in interiorul ţării (la terminalele vamale).
In acest sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului recomandat) la o unitate de
transport pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontier republicii. Utilizarea acestor limite de
timp ar contribui la accelerarea operaţiunilor de vămuire şi la facilitarea traficului de mărfuri la
frontiera Republicii Moldova.
Priorităţi pe termen scurt: - simplificarea, accelerarea şi corelarea controlului la frontieră prin
înfiinţarea controlului comun;
- încheierea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi România privind controlul
comun al trecerii frontierei, propus de către partea română, care conţine, practic, toate elementele
necesare în vederea efectuării unui control eficient la trecerea frontierei de stat în conformitate cu
principiile şi standardele europene;
- organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior prin încheierea
şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Direcţia
Generală a Vămilor din România cu privire la cooperare în domeniul schimbului de informaţie
referitoare la comerţul exterior.
Priorităţi pe termen mediu: - îmbunătăţirea cooperării la frontieră între toate autorităţile
naţionale cu atribuţii la frontieră, consolidarea contactelor prin intermediul organizării unor
reuniuni, seminare, acţiuni comune etc.;
- dotarea punctelor de trecere la frontieră cu echipamentul necesar şi instruirea personalului
acestora, în scopul asigurării efectuării controlului comun în condiţii cuvenite;

13
 - crearea cu asistenţa Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate pentru a evita accesul
părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între serviciile vamale ale ambelor state;
-instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al
frontierei prin semnarea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi Ucraina privind
controlul comun al trecerii frontierei de stat (unui Protocol adiţional la Acordul din 1997);
- organizarea, pentru început, a controlului comun doar în 5 puncte de trecere internaţionale a
frontierei pe sectorul transnistrean, prin care trec principalele fluxuri comerciale.
- extinderea ulterioară a efectelor Acordului în cauză asupra celorlalte 7 puncte de trecere
interstatale pe acelaşi sector, solicitarea în acest sens a susţinerii în cadrul UE, OSCE şi OMC;
- adresarea către Uniunea Europeană în scopul obţinerii asistenţei financiare şi tehnicomateriale
pentru crearea infrastructurii punctelor de trecere şi instruirea personalului acestora, 36 ceea ce
este absolut necesar în scopul asigurării realizării controlului comun în condiţii favorabile;
- crearea prin intermediul asistenţei Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate pentru a
evita accesul părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între administraţiile vamale.

14
 Conlcuzie
Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare
continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne,
aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate
noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii
optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior.
S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate
cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea

vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de
specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de
sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie
contingentul de colaboratori, angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas
devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model
de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a
organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a ţării noastre -
Republica Moldova.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, se poate face concluzia, că activitatea vamală
este o activitate a structurilor de stat, şi în primul rând a organelor vamale pentru
promovarea politicii vamale, a reglementării relaţiilor juridico-vamale, generate de
trecerea mărfurilor, persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală,
perceperea drepturilor de import-export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală,
precum şi aplicarea altor forme şi procedee legislative de promovare a politicii vamale.
Tot în această ordine de idei, activitatea vamală este un monopol al statului, adică dreptul
exclusiv al statului privind elaborarea politicii vamale şi realizarea ei. Statului îi revin
funcţiile de administrare a activităţii vamale, prin organele sale de specialitate, special
formate pentru o astfel de activitate. Ideea principală a monopolului statului asupra
activităţii vamale, constă în faptul asigurării reglementării centralizate a schimburilor
comerciale externe. Monopolul în domeniul activităţii vamale rezolvă două probleme:
folosirea largă a legăturilor economice externe pentru rezolvarea problemelor privind
dezvoltarea economiei naţionale şi protejarea economiei de influenţa factorilor negativi
din afară.

15
 Bibliografie
 E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994
 Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
 Erhan I. Organizarea activităţii organelor vamale ale Republicii Moldova. În: Materialele
Conferinţei „Teoria şi practica administrării publice”, ediţia anului 2012. Chişinău, 2012,
p. 214-217.
 Gheorghiu R. Iu. Drept administrativ. Bucureşti: Editura Econimica, 2005. 632 p.
 Ершов А.Д. Международные таможенные отношения. Санкт-Петербург. 2000. стр.3
 Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XV din 20.07.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.160-162/1201 din 23.12.2000, art.2
 Constituia RM 1994
 Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii
Moldova, nr.1525, 29.12.2007

16
 Anexa
Tabel 1
Susrsa: Biroul National de Statistica

Tabel 2
Susrsa: Biroul National de Statistica

17
Figura 3
Sursa: Biroul National de Statistica

Venituri vamale

5%

2%

28%

65%

TVA Accize Taxa vamala Proceduri vamale

18