Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În seara de 13 decembrie , de Sfânta Lucia băieţii încep confecţionarea unui scaun mic
( kisszek) care va fii finalizat în ajunul crăciunului . Fetele nemăritate pleacă la slujba de la
miezul nopţii din Ajunul Crăciunului cu acest scăunel . La ieşirea din biserică la sfârşitul
slujbei se urcau pe acest scăunel şi îşi vedeau peţitul ( viitorul soţ )
Tot de Sfânta Lucia se pregăteau pogăcelele cu unsoare în care erau ascunse bani , si
cel care găsea banul se spunea că va avea noroc tot anul următor .
Cu o săptămână înainte de crăciun când se făcea pita de casă, bunica casei din aluatul
d e pâine făcea nişte gube pe care le usca în tipsie după ce s-a copt pâinea in cuptor. Aceste
gube erau păstrate în străistuţe până în ajunul crăciunului , când se fierbeau , se strecurau şi
apoi erau învelite în mac sau nuca, şi erau servite în ajun.
De regulă la prânz se punea pe masă un măr, nuci , usturoi si miere. Mărul era împărţit
în câţi membrii avea familia , simbolizând unitatea familiei, nucă primea fiecare membru şi
un căţel de usturoi care se servea cu miere.
După aperitivul amintit mai sus se servea supa de fasole uscată , care era fără carne, şi
răntaş cu unt. Şi apoi se serveau gubele. Toate astea fiind servite numai cu miere.
Până ce familia cu copii erau plecaţi la slujbă , bunica împodobea bradul , şi punea
cadourile sub brad. Cadourile erau mai mult simbolice , şi copiii atunci îşi primeau
îmbrăcămintea de iarnă.
Următoarea masă era voie să fie servită numai după ce au venit de la slujba de la
miezul nopţii , serveau cârnaţul si cărdăboşul copt în cuptor , zis a ingeraşului.