http://referate.wyz.

ro/

Formarea norilor
Norii sunt mase de vapori de apă din atmosferă. Ei fac parte din circuitul
apei în natură. Vaporii de apă, evaporaţi din mări şi oceane, sunt prezenţi peste tot
în atmosferă. Formarea norilor are loc prin încălzirea apelor de către soare. Cu cât
temperatura este mai ridicată, cu atât mai mulţi vapori de apă se ridică în aer prin
procesul de evaporare sub formă de vapori invizibili.
Odată cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung în pături superioare ale
atmosferei şi se răcesc, transformându-se în lichid său solid (adică apă sau
gheaţă). Norii sunt formaţi din vapori de apă sau gheaţă sau o combinaţie a
acestora. Când se adună foarte mulţi vapori într-un volum anumit de aer şi se
ajunge ca acesta să fie saturat, apare fenomenul de condensare.
Condensarea este procesul prin care vaporii de apă se transformă în lichid
sau în formă solidă şi are loc atunci când aerul conţinând vapori este răcit şi
devine saturat. Dacă aerul se răceşte şi mai mult, apa din nori se reîntoarce la
suprafaţa Pământului sub formă de precipitaţii: ploaie, lapoviţă, zăpadă,
grindină, rouă sau chiciură.

Răcirea aerului

Răcirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care trece, de
exemplu peste nişte dealuri sau la căderea nopţii, când soarele nu-l mai
încălzeşte. Aerul se dilată datorită presiunii mai joase. În cazul dilatării, aerul
utilizează o parte din căldura deţinută şi temperatura lui scade. Când temperatura
aerului scade suficient, vaporii de apă din aer se condensează devenind mici
picături - norii.
Există patru căi principale prin care se ridică aerul cald, ducând la formarea
norilor:
1. Turbulența - fenomen atmosferic cauzat de schimbări bruşte ale direcţiei
sau vitezei vântului, care produce condiţii favorabile formării norilor
2. Ascensiunea orografică - fenomen atmosferic cauzat de mişcarea aerului
pe deasupra unor forme de relief înalte, cum ar fi dealurile şi munţii. Acest
fenomen produce cei mai frumoşi nori, pâclele, nori în formă de steag, de
lentilă sau rotitori.
3. Convergența - fenomen atmosferic prin care aerul se înalță în aşa numitele
sisteme “depresionare”, când mase de aer rece cald se întâlnesc şi converg
cu mase de aer cald şi umed. Aerul mai rece şi mai dens pătrunde pe
dedesubt şi forţează ridicarea aerului cald, mai uşor. Zona de întâlnire a
maselor de aer se numeşte front atmosferic şi de-a lungul lui se produc ploi
puternice.
4. Convecţia - fenomen atmosferic prin care aerul încălzit de soare deasupra
uscatului se ridică sub forma unui curent ascensional. Meteorologi au

1
 http://referate.wyz.ro/

demonstrat că aceşti curenţi ascensionali pot avea o viteză de până la 100

km/h. Aerul care se ridică prin convecţie în interiorul unui nor se răceşte
cu câte un grad la fiecare 100 m de ridicare, până când are loc condensarea
completă.

Fiecare dintre aceste fenomene, produce nori diferiţi, după formă, mărime
şi culoare, astfel:
 Cirus - zişi “bucla de păr”, nori de mare înălţime, foarte frumoşi, albi, nu
produc ploaie
 Cumulus - “îngrămădiţi”
 Stratus - în straturi
 Cumulonimbus - nori negri, întunecaţi, ce produc ploi torenţiale,
descărcări electrice şi furtuna

Precipitaţiile

Apa din nori atinge Pământul sub diferite forme, cele mai obişnuite fiind
ploaia şi ninsoarea. Practic, picăturile mici de apă din nori nu plutesc, ci se înalță
şi coboară în interiorul norului. Atunci când coboară, se unesc cu alte mici
picături în unele mai mari. Cele mai mari dintre ele sunt atât de grele, încât nu mai
sunt din nou ridicate de aerul ascensional care le-a creat şi cad mai jos spre
Pământ. Dacă diametrul picăturilor este de cca. 1 mm, au şansa de a ajunge pe sol.
Picăturile mai mici de 1 mm în general se transformă din nou în vapori prin
frecarea cu aerul atmosferic şi nu mai ajung pe sol, ci procesul de formare a
norului se reia.
Unele picături sunt “super-răcite” şi se transformă în cristale de gheaţă în
interiorul norilor. Aceste cristale cad pe sol sub formă de ploaie, lapoviţă,
ninsoare sau grindină. Formarea fulgilor de nea sau a boabelor de grindină în nor
se numeşte acumulare.

Ştiaţi că ...

 marinarii care se pierd pe mări se pot orienta spre uscat după nori?
Deasupra insulelor se formează adesea nori încreţiţi.
 Cel mai înalt nor este Cumulonimbus ? Unul ca el poate atinge o
înălţime de 18 km - dublul Everestului şi poate conţine peste o jumătate
de milion de tone de apă!
 Pentru a provoca ploaia artificială, norii sunt bombardaţi din avioane
sau rachete cu cristale de iodură de argint? Apa din nori îngheaţă în
jurul acestora şi cade pe sol sub formă de ploaie sau ninsoare.
 Norii au avut mereu o importanţă deosebită în meteorologie? “Dacă
nori lânoşi străbat cerul, fii sigur că nici o ploaie nu va strica ziua de

2
 http://referate.wyz.ro/

vară”; “Când se văd în zare munţii şi culmile, aversele bruşte şi violente

sunt foarte probabile”; “Cer cenuşiu, cer cenuşiu, niciodată prea ud,
niciodată prea uscat”.
 Locul cu cele mai dese precipitaţii de pe glob este insula Kauai, din
arhipelagul Hawai din Oceanul Pacific? Aici plouă în medie cam 335
de zile pe an, uneori chiar 350 de zile pe an.
 Locul cu cele mai puternice precipitaţii se afla la graniţa dintre India şi
Bangladesh, în Cherrapunji, unde la vremea musonului cad între 10 şi
26 de metri de ploaie anual.
 Locul cu cele mai puţine precipitaţii de pe glob este deșertul Namib, din
Africa. Chiar dacă se află în lungul litoralului Oceanului Atlantic,
influența curentului rece al Bengalei care trece de-a lungul ţărmului,
face că toţi norii să se descarce pe mare sau pe o fâşie îngustă de litoral.
Pe continent nu mai ajunge nici o picătură de ploaie. Vietăţile de aici fie
nu beau niciodată, fie se adapă lingând roua ce se formează în zori pe
pietre şi pe rara vegetaţie din zonă.
 Priviţi de sus, norii par adesea nişte benzi sau valuri? Aceste forme apar
din cauza vânturilor şi sunt numite “căile norilor”.
 În anul 1970 un ciclon tropical (uragan) a bântuit prin Bangladesh, în
insulele din delta Gangelui omorând circa un milion de oameni în
inundaţiile catastrofale datorate ploilor musonice.
 În luna aprilie 1982 tot în Bangladesh, grindina a căzut cu bucăţi de
gheaţă de circa un kilogram care au făcut 92 de victime printre locuitori.
“Boabele de grindină” aveau mărimea unei sticle de lapte!

http://referate.wyz.ro/