Sunteți pe pagina 1din 19

HRANĂ pentru ZEI

(aforisme, maxime, butade, reflecții)


* * *
1. Simplitatea este cea mai complexă viziune cu care poți pătrunde
esența lucrurilor, fără să te încurci în balastul apucăturilor omenești,
este capacitatea de a vedea cu ochii minții și de a simți cu inima ceea
ce face ca lucrurile să se întâmple. Ceea ce pentru un
inițiat este simplu, pentru un profan poate fi foarte complicat sau chiar
imposibil. Simplitatea înseamnă esență, rigoare, echilibru, omenie,
înseamnă să te bucuri de toate darurile pe care deja le ai, înseamnă să
înțelegi, să apreciezi, să iubești și să aperi tot ceea ce este bun, frumos
și nobil, înseamnă să trăiești bucuria de a dărui, de a vibra în ritmul
naturii și al Cosmosului și de a fi în armonie cu ele. Vă invit în Bucovina,
să cunoașteți oameni simpli !
* * *
2. Homo humanus. Omul poate crește exact atât cât îl pot înalța
sentimentele și faptele de care este capabil.
* * *
3. Filosofia poetică este știința artei, dar și arta științei de a fi OM.
* * *
4. Conștiința morală este harul inimii de a pătrunde lucrurile cu ochii
minții și de a transmite căldura sufletului.
* * *
5. Arta este sacră. Numai artistul, care se închină în fața artei și se dăruiește ei,
primește harul artistic și numai acela este capabil să transmită iubitorilor de
frumos trăirea estetică și să producă regăsirea sinelui divin, acea purificare a
sufletului numită catharsis.
* * *

6. RAFINAMENTUL este arta de a iubi în alții transfigurarea propriei noastre


personalități.
* * *
7. Revoltă electorală:
-Ne-am săturat de fapte! Vrem promisiuni!
* * *
8. Ador Poezia, oriunde s-ar afla: în muzică, în pictură, în sculptură, în
arhitectură, în dans, în teatru, în film, în sport, în arta culinară, în
exprimarea lapidară, în ludicul iubirii, al vieții, al naturii și al Cosmosului.
* * *
9. Arta este copilul din noi, care ne face să ne minunăm de lume cu ochii lui.
* * *
10. Noblețea e o floare, pe care o cultivă numai un grădinar de suflete.
* * *
11. Calea evoluției e pavată cu capete pătrate.
* * *
12. Bogatul sărac e tipul prea plin de golul care-l face mare.
* * *
13. Neghiobie. Am fost atât de capabil, încât n-am ratat nici o ocazie de a mă
împiedica de mine.
* * *
14. Idealul viermilor este să le mănânce aripile celor care pot să zboare.
* * *
15. Ferește-mi, Doamne,
mintea de cenușa vulcanului din mine!
* * *
16. În creația artistică ori ești cel mai despotic critic al tău ori alegi varianta
democratică, în care dreptul de a te face de râs face parte din Drepturile
Omului.
* * *
17. Stimați posesori de arme nucleare, vă rog să aveți răbdare ! Pământul se va
distruge și fără ajutorul vostru !
* * *
18. Bucurați-vă de cumpătare! Sunt lipsuri care fericesc și bogății care
nenorocesc.
* * *
19. Nimeni nu întârzie la tren. De regulă, trenul pleacă mai devreme.
* * *
20. În catrenul
“E unul care cântă mai bine decât mine,
Cu-atât mai bine țării și lui cu-atât mai bine!
Apuce înainte, ajungă cât de sus,
La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus!”,
dedicat lui Eminescu, boierul Alecsandri îi dă , prin pioșenie, o lecție de noblețe
micimii obraznice.
.* * *
21. Hedonism. Femeia devine cu atât mai bogată, cu cât se dăruiește mai mult.
* * *
22. Farmecul feminin înțelepțește prostul și tâmpește inteligentul.
* * *
23. Este monstruos să construim o societate cu înțelepți, cărora le plângi de milă
și cu proști, care îți râd în nas.
* * *
24. Nanoeseul poetic este un element complex de gimnastică a minții, cu o
coregrafie ideatică executată pe muzica interioară a inimii.
* * *
25. În afaceri, dacă renunți la profesionalism pentru prietenie, îți faci numai
dușmani.
* * *
26. Pasiune. Sunt oameni care îmbătrânesc urât și oameni care înnebunesc
frumos.
* * *
27. Clasicul este un modern de modă veche.
* * *
28. Cel mai sărac om din lume este avarul, oricâte bogății ar avea, iar cel mai
bogat om este cel care se bucură dăruind, oricâte neajunsuri ar avea.
* * *
29. O faptă bună te întinerește, iar una rea te îmbătrânește.
* * *
30. Rafinamentul surâde, iar mitocănia te împunge cu privirea.
* * *
31. A scrie versuri fară muzicalitate este ca și cum un afon ar cânta la un
instrument dezacordat.
* * *
32. Anahoretul este un inițiat, care s-a eliberat de sub tirania plăcerii comune,
sublimând-o.
* * *
33. Divinitate înseamnă Iubire, Creație și Compasiune, de aceea Dumnezeu
suferă când destinul se răzbună pe omul îndumnezeit.
* * *
34. Rocker. Când mă îmbăt criță și mi se face rău, ascult o manea, ca să vomit.
* * *
35. Dacă nu credeți că lemnul, piatra și marmura plâng, vă invit să vizitați
atelierul unui sculptor fără talent.
* * *
36. “După noi potopul!” – spun epigonii, sperând să-și spele astfel caracterul.
* * *
37. Ingratul scuipă ce a lins și linge ce a scuipat.
* * *
38. Nu da tăcerea prea tare, că încep să aud voci!
* * *
39. Inchiziție. Când vorbele omoară certitudini, tăcerea naște îndoieli.
* * *
40. Când vine din partea unui mediocru, lauda te coboară, iar critica te ridică.
* * *
41. La restaurant. Vă rog să prăjiți mai bine puiul pe care mi l-ați servit, că-mi
ciugulește din salată!
* * *
42. Paroxism. Cu tine nu mai pot trăi, iți jur, iar fără tine, nici atât!
* * *
43. Înger și demon. Amestec de păcat și har, femeia este răul necesar, ce-ți
luminează nopțile, întunecându-ți zilele.
* * *
44. Grafomanul este un om capabil să înghesuie între coperți tot golul său dintre
urechi.
* * *
45. La o bancă serioasă, datoriile vechi se prescriu, iar cele noi se învechesc.
* * *
46. Când sentimentul a murit, jurământul conjugal ne unește să târâm la groapă
hoitul iubirii noastre.
* * *
47. Plăcerea poate fi păcat / și asta e hulit sub soare, / dar când iubești cu
adevărat, / păcatu-i binecuvântare. /
* * *
48. Ca profesor, le-am repetat atât de mult studenților mei, c-aproape-am
învățat și eu.

49. La îndemnul soției, am tot slăbit, până am ajuns iar slăbiciunea ei.
* * *
50. Doctorița-i floare rară: cu privirea mă animă și cu fundul mă omoară.
* * *
51. Bieții musulmani, au câte 5-6 soții, iar pentru noi, ceilalți, chiar și una e prea
mult.
* * *
52. Nu-l întrerupe pe cel care spune o prostie! Permite-i să se facă de râs până la
capăt!
* * *
53. În calea cunoașterii, când ajungi înaintea vremii tale, constați că ești în urmă
cu chiria.
* * *
54. Ferește-te de bunătatea celui rău și de răutatea celui bun.
* * *
55. Uneori, prin ochelarii de soare se vede mai bine bezna din interior!
* * *
56. Fiorul de iubire e zâmbetul din clipa de mânire sau întristarea când ești
fericit.

57. Muza este o fată care îmi excită inspirația, când umblă dezbracată prin
gândurile mele.
* * *
58. Elitism. Oamenii devin cu atât mai mari cu cât lumea lor e mai mică.
* * *
59. Guvernatorul BNR este o legendă în elitele bancare: când semnează o hârtie,
ea își pierde din valoare.
* * *
60. Transcendență. În aventura cunoașterii, am plecat pe drumul către mine și
am ajuns in Univers.
* * *
61. Idiotul util este inconștientul care face rău, cu conștiința că face bine.
* * *
62. Modeling. O modistă este apreciată cel mai mult atunci când se îmbracă în
costumul lui Adam.
* * *
63. Comediantul genial pare om normal doar când face pe nebunul.

64. Omenia mă îndeamnă să ajut oricare disperat, iar demnitatea îmi impune să-
l biciuiesc pe disperatul din mine.
* * *
65. Homo homini lupus. În jungla socială, omul cade pradă sie însuși.
* * *
66. Creație. Creațiile sunt ca și făcute, dacă le-ai descoperit matricea.
Inventatorii de matrici se numesc zei.
* * *
67. Esențe. E mai greu de simplificat, că la complicat e meșter tot prostul.
* * *
68. Omenie și Parvenitism. Un spirit evoluat face exact ceea ce trebuie,
ca să le fie bine la toți, pe când primitivul face totul ca să-i fie bine numai
lui.
* * *
69. Talentul actorului Nucu Stângaciu a crescut atât de mare, că nu mai încape
în nici un rol.
* * *
70. Când sunt prea străin printre ai mei, mă simt înstrăinat de mine.
* * *
71. Un eșec îl luminează pe omul orbit de succes.
* * *
72. La scară cosmică, zgomotul relaxează o liniște apăsătoare.
* * *
73. ITP & WTA. În sportul alb, când nu se aplaudă ironic, se fluieră admirativ.
* * *
74. În era virtuală, depărtările apropie, iar apropierile îndepărtează.
* * *
75. Pasiune, când îmi umbrești gândirea, mi-întinerești iubirea, imbătrânindu-
mi ura.

76. La o conferință, când cuvântarea e mută, tăcerea urlă!


* * *
77. Am emigrat și acum caut cu disperare calea de a mă întoarce la mine însumi.
* * *
78. Ferește-te de dușmănia celor curajoși, dar mai ales, de prietenia celor lași.
* * *
79. Literatura modernistă umple bibliotecile cu cărți și golește sălile de lectură
de cititori.
* * *
80. Dovada valorii e să-ți cunoști limitele și să te lupți cu ele.
* * *
81. Decât inepții gălăgioase, mai bună e tăcerea înțelepciunii.
* * *
82. Proștii harnici pierd muncind, iar inteligenții leneși câștigă stând.
* * *
83. La unii, prin opulența afișată răzbate pustiul interior, în expansiune.
* * *
84. Când viața e prea respingătoare, moartea zâmbește ispititor.
* * *
85. Omul este un animal care tinde să-și domine instinctele.
* * *
86. Ipocrizie. La unii, afișarea unei bunătăți naive ascunde o răutate vicleană.
* * *
87. Seppuku. Indignată de nemernicia mea, rușinea m-a certat violent, până m-a
alungat din mine.
* * *
88. Ghinionistul norocos. C-un suflet plin de spini și flori și-atunci când urci și
când cobori, de pierzi prieteni dușmănoși, câștigi dușmani prietenoși.
* * *
89. Pentru a ajunge demn de respect, trebuie să fii mai exigent cu tine decât cu
alții.
* * *
90. Dacă faci lucrurile cu temei, te poți îndoi de nesiguranța zilei de mâine.
* * *
91. Când iei în serios o persoană neserioasă, ai tot dreptul să te faci de râs.
* * *
92. Dacă vrei să atingi cote înalte, antrenează-te, să nu ai rău de înălțime.
* * *
93. Când ridicarea unei clădiri se începe cu acoperișul, construcția rămâne jos,
iar constructorul rămâne în aer.
* * *
94. Noblețea mă face să mor de rușine, când mă apropii de un om și mă
îndepărtez de mine!
* * *
95. Iubesc poeții prin poezie, ci nu poezia prin poeți.
* * *
96. Asigurarea de sănătate ne garantează că vom muri sănătoși, iar asigurarea
de viață ne garantează că vom trăi foarte bine pe lumea cealaltă.
* * *
97. Bătrânii sunt cei mai fericiți când dau în mintea copiilor.
* * *
98. Cel mai urât lucru posibil este noaptea minții în miezul zilei.

99. Ca să fii poet, trebuie să fii filosof; ca să fii filosof, trebuie să fii poet, iar când
ajungi să le ai pe amândouă, devii înțelept.
* * *
100. În calea succesului sunt adâncuri care te urcă și înălțimi care te coboară.
* * *
101. Ca militar, cele mai răsunătoare victorii le-am repurtat în lupta cu mine
însumi.
* * *
102. Când iubești interesul, nu te mai interesează iubirea.
* * *
103. Neghiobie. Pe lângă hărnicia sa, lenea prostului e o binecuvântare.
* * *
104. În dictatura mediocrilor, geniul e un infractor.
* * *
105. Pentru omul educat, rigoarea actului de cultură nu este o opțiune, ci o
responsabilitate.
* * *
106. O floare de spirit ne golește prea-plinul vorbelor goale și ne umple clipa cu
eternitate.
* * *
107. Pasiunea e o oază în pustiul vieții, iar stingerea pasiunii înseamnă
deșertificarea sufletului.
* * *
108. Înțelepciunea ne îndeamnă să așezăm fiecare lucru pe locul potrivit și
fiecare om pe locul pe care îl merită.
* * *
109. Mintea mediocrului este un grajd în care zboară cai verzi pe pereți.
* * *
110. Criticul cu har este o binecuvântare pentru bunul gust și bunul
simț, iar cel fără har - o catastrofă.
* * *
111. Ludicul, în general, și umorul, în special, reprezintă stadiul superior de
manifestare a inteligenței.
* * *
112. Copii se înțelepțesc, iar bătrânii dau în mintea copiilor.
* * *
113. Puțini nebuni ajung genii, dar prea multe genii ajung la ospiciu.
* * *
114. Geniul topește într-o singură viață gândirea solidă a mai multor generații.
* * *
115. Când nu te bucuri de ce ai, te întristează ce îți lipsește.
* * *
116. Regina științelor. Știința explică, arta sugerează. Filosofia poetică
este considerată regina științelor, pentru că, dintre toate științele, numai
ea apelează la mijloacele de expresie ale artei (poetice, grafice etc.) și
poate să exprime și acele aspecte ale realității care nu pot fi exprimate
de celelalte științe: trăiri, dimensiuni metafizice, categorii estetice, etc.
* * *
117. Dacă te respinge prostul și te atrage deșteptul, porți în tine sămânța
geniului.
* * *
118. Când minciuna ne unește, adevărul ne desparte.
* * *
119. Într-o societate primitivă geniile sunt aneantizate, pentru a putea fi
potențate persoNULITĂȚILE.
* * *
120. Decât o laudă înjositoare, mai bine o zeflemea înălțătoare.
* * *
121. Dacă alegem fără să votăm, e ca și cum am vota fără să alegem.
* * *
122. La oamenii sensibili, tristețile zâmbesc, iar bucuriile lăcrimează.
* * *
123. Socrate. După ce impostura i-a otrăvit sufletul, cupa cu cucută i-a înnobilat
caracterul.
* * *
124. Orgoliul forțează împlinirea unei personalități, cu autoflagelare, pe când
vanitatea este tupeul unei false personalități.
* * *
125. La un joc de poker, vorbele tac, iar tăcerile vorbesc.
* * *
126. În artă, lipsa inițierii stilistice și a transpirației omoară talentul.
* * *
127. În București a fost avariat grav un tren subteran. Ni se ridicase brusc
nivelul de trai.
* * *
128. Decât stăpânul tuturor nemerniciilor, mai bine sclavul propriei pasiuni.
* * *
129. Altruistul vede fericirea cu ochii altora.
* * *
130. Sclavia este fericită numai la sclavul propriei pasiuni.
* * *
131. În timp ce unii se sprijină pe prostie ca să se ridice, alții își folosesc
inteligența doar ca să se târască mai bine.
* * *
132. Doi disperați erau în rahat până la gură, iar când unul dintre ei a strigat
după ajutor, s-au înecat amândoi.
* * *
133. Criticul nihilist nu poate înghiți un talent, decât după ce îl bagă în rahat.
* * *
134. Invidia este răutatea mediocrității.
* * *
135. La o vânătoare de mistreți, ne îmbătăm până devenim mai porci ca ei.
* * *
136. Cel care îl discreditează pe unul care își face datoria, îl va credita pe altul
care nu și-o face!
* * *
137. Culmea imposturii e atunci când bunul simț e confiscat de cei fără caracter.
* * *
138. Arta scrisului respiră prin cuvinte. Excesul de cuvinte sufocă arta.
* * *
139. Și eu vreau să scriu mult, dar, din fericire, nu reușesc.
* * *
140. Banul umple stomacul și golește sufletul.
* * *
141. Munca, educația, arta și cultura constituie medicament pentru orice
societate bolnavă.
* * *
142. În democrație, dreptul de a te face de râs face parte din Drepturile
Omului. În schimb, samuraii preferau să-și facă seppuku, decât să se
”bucure” de acest privilegiu.
* * *
143. Meritocrație sau
dictatura persoNULITĂȚILOR ???
* * *
144. Oameni buni, adunați-vă în oaze ale omeniei, că deșertul ignoranței și al
răutății usucă tot ce este bun, frumos și nobil.
* * *
145. Deși ea nu-l înghițea deloc, el se hrănea cu przența ei, ca un parazit.
* * *
146. A vorbi despre meritocrație constituie delict de subminare a autorității
persoNULITĂȚILOR.
* * *
147. Domnilor critici literari, aveți dreptul la o pauză de odihnă. V-ați
epuizat tăcând.
* * *
148. Accept părerile. Detest păreriștii.
* * *
149. Pământul ne înghite pe toți, dar la unii se cutremură…de scârbă !
* * *
150. Cea mai bună școală te dezvață de proaste apucături și te învăță să fii
Om.
* * *
151. Părerea criticii spune multe, tăcerea ei spune totul.
* * *
152. Cultura este rugul pe care ard caracterele nobile pentru a aduce
lumină în noaptea minții.
* * *
153. Când un profan atinge un geniu, îl murdărește.
* * *
154. În tinerețe, un jurnalist de duzină scrie totul despre nimic, iar după
‘’consacrare’’, scrie nimicuri despre toți netoții.
* * *
155. A face cultură, nu înseamnă doar să fii un intelectual rasat,
depozitarul unor temeinice cunoștințe universale, ci înseamnă să-ți pui
sensibilitatea, intelectul și acele cunoștințe în slujba și în apărarea binelui
general, a păcii, a responsabilității, a adevărului, a meritocrației, a
frumosului, a bunului simț, a solidarității și nobleții umane.
* * *
156. Mediocrii caută să îngenuncheze talentul, pentru că nu sunt capabili
de trăiri estetice, iar asta le produce un complex de inferioritate, care îi
înrăiește.
* * *
157. Pe cât se înalță omenia unui prieten, pe atât se adâncește turbarea lui,
dacă îl trădezi.
* * *
158. Când mansarda este goală, mintea urcă la parter.
* * *
159. “Ciobul din oglinda” lui Mihai Maxim mi-a tăiat respirația.
* * *
160. Numai omul superficial e capabil să distrugă în profunzime.
* * *
161. De-ar da holera-n toți poeții, mulți ar muri nevinovați.
* * *
162. Văpăile nevăzute ale viului încălzesc și țin în viață sufletul
Pământului.
* * *
163. Omul fără caracter nu poate vorbi cu cineva de la egal la egal. Fie te
domină cu aroganța unui satrap, fie te lingușește fără scrupule. În ambele
cazuri caută să parvină.
* * *
164. Ipocritul poartă măști, pentru că nu are obraz.
* * *
165. Ignoranța și nepăsarea îngroapă orice realizare valoroasă, iar
interesul și răutatea o îngroapă și mai adânc.
* * *
166. Lauda nemeritată este înălțimea de la care cade lăudatul în capul
lăudătorului.
* * *
167. Raiul și iadul nu sunt nici în cer nici în mormânt, ci sunt în suflet, iar
poarta lor e mintea noastră.
* * *
168. La femei, fiorul dragostei urcă până în vârful picioarelor.
* * *
169. Există un loc în care spectatorii predau măștile la intrare, pentru ca
acestea să să urce pe scenă și să se joace între ele, iar
la final, spectatorii schimbă măști între ei și se întorc la teatru.
* * *
170. Nepăsarea apasă numai pe nervii bunului simț.
* * *
171. Catastrofa ecologică nu e în pădurile defrișate, ci în faptul că se cultivă
o pădure de grafomani.
* * *
172. Cel care are talent, are obligația să și-l cultive, iar cel lipsit de talent
are tot dreptul să se facă de râs.
* * *
173. Operele de artă se vând bine și în piața de zarzavat, cu condiția să fie
proaspete.
* * *
174. Nanopoetica este știința artei și arta științei de a încifra, interpreta
și aprecia complexitatea estetică a dimensiunilor artei (inițiatică,
psihologică , comunicațională, filosofică, interdisciplinară, figurativ-
sintetică, mitică, ludică, magică, morală ș i curativ-catharctică) la nivelul
esențelor.

* * *
175. Datină de Anul Nou. Să-mi dea D-zeu mie ce-ți doresc eu ție și să-ți dea D-
zeu ție ce-mi dorești tu mie.
* * *
176. Arta cuvântului. Dacă vrei să scrii, mai întâi învață să citești printre
rânduri !
* * *
177. Mama s-a născut pentru a ne vindeca fractura visului.
* * *
178. Dacă nu are și un dram de nebunie, omul nu e în toate mințile. Important e
să știi când, cât și cu cine.
* * *
179. Femeile trcute de 50 de ani sunt cele mai respectate din lume, pentru
că nici vântul nu le mai ridică fusta.
* * *
180. HOMO ERECTUS. Prima înălțare a omului a fost atunci când cobora din
copac.
* * *
181. Mărinimia îl face pe urât adorabil, iar micimea îl face pe frumos
detestabil.
* * *
182. Ca să fie progres, canibalul ar trebui să-și digere propriile apucături.
* * *
183. Poezie și kitsch. În timp ce poetul cu har provoacă magia cuvintelor,
grafomanul lucrează de zor la construcții megalomanice, folosindu-se de
propriul balast literar.
* * *
184. La un spectacol bun intră și statui, dar ies numai oameni.
* * *
185. KATHARSIS.
Ecou interior la zâmbetul mâhnit,
Căderea în abis mă urcă la zenit.
* * *
186. Caracterul frumos este icoana sufletului. Fericiți sunt cei care se
închină la ea.
* * *
187. Cele mai insuportabile târâtoare sunt bipezii.
* * *
188. De când se cultivă incultura generală, îmbinăm neplăcutul cu inutilul.
Trăiască impostura !
* * *
189. Dacă nu are caracter, omul este cel mai nesuferit animal.
* * *
190. Cultura de bar te ajută să o dai în bară în stil barbar.
* * *
191. În gafa antologică “Poezia este repaosul inteligenței”, criticul literar Titu
Maiorescu, ignorând inițierea stilistică și harul, a ajuns vizionar prin
imprudență: astăzi tot prostul scrie poezii.
* * *
192. Când artistul evadează dintr-o realitate sălbatică, arta devine o
călătorie inițiatică, în care omul se regăsește pe sine prin cunoașterea
frumosului și prin bucuria înțelegerii.
* * *
193. Sufletul scoate binele și frumosul din om, iar lipsa sufletului
eliberează fiara din om și îl sluțește.
* * *
194. Mediocrul nu ratează nici o ocazie de a cădea de la inălțimea unui
moment excepțional.
* * *
195. La o provocare artistică, un critic mediocru are darul de a se umple de
ridicol, fie prin mimetism (apare ca erou, după ce a trecut războiul), fie
trâmbițând disprețul prin aroganță și incompetență.
* * *
196. Nu subestimați profanii, pentru că ei sunt capabili să calce în picioare
orice realizare de excepție.
* * *
197. Animalele se înmulțesc, iar oamenii se formează până ajung să se
deformeze.
* * *
198. Simțul rușinii este triumful rațiunii asupra instinctului.
* * *
199. Jocurile de noroc sunt monopol de stat. Prin urmare, numai statul are
dreptul să joace ALBA-NEAGRA cu poporul său.

* * *
200. Iubirea duce la cunoaștere, bucuria înțelegerii duce la compasiune.
* * *
201. Părinții au grijă de noi, așa cum și părinții lor au avut grijă de ei,
pentru că și noi vom avea grijă de părinți ca de copii noștri.
* * *
202. Fii aspru cu tine și blând cu alții și te va iubi toată lumea.
* * *
203. Iluminare. Iubirea este soarele interior care ne luminează conștiința
si ne purifică sufletul.

* * *
.204. Arta și cultura construiesc punți sufletești, ca să aibă ce dărâma
politica.

* * *
205. Boema este poezia vieții împletită cu arta de a trăi în nesiguranța zilei
de mâine.
* * *
206. Bunătatea are chip de mamă.
* * *
207. Unde se naște exemplul forței, moare forța exemplului.
* * *
208. Complexitatea simplificată ține de esența divină a Creației.
* * *
209. Adevărul este ceea ce invocăm atunci când ne convine și ceea ce
ascundem atunci când nu ne convine.
* * *
210. Când ajunge la putere, primitivul devine pericol social.
* * *
211. În timp ce unii oameni nu pot trăi fără să participe la zbuciumul
societății, alții se izolează în propriul zbucium interior. În a treia categorie,
nesimțitul s-a născut obosit.
* * *
212. Bunul simț trece neobservat printre mitocani, însă mitocănia este
biciuită de către oamenii cu bun simț.
* * *
213. Bunul simț înseamnă inteligență intuitivă și empatie, iar mitocănia
înseamnă prostie agresivă.
* * *
214. Un dicton biblic spune că ”celui care are i se va mai da, iar celui care nu
are i se va lua și ce are”, pentru că înțelepciunea nu crește din nimic, iar
nemulțumitorului i se ia darul.
* * *
215. Când ți se închid toate porțile pământești, credința îți deschide porțile
cerului.
* * *
216. Este frumos să-ți ajuți prietenii când le merge rău, că și ei te ajută când îți
merge bine.
* * *
217. E semn de mare înțelepciune să înveți și de la proști.
* * *
218. Țandăra este una din infinitatea de părticele, din care un nefericit norocos
poate reconstitui o inimă.
* * *
219. De când e lumea lume, oamanii evoluați sunt amenințați cu moartea, iar
primitivii cu...eternitatea!
* * *
220. Dacă e să vorbim despre frumusețea tragi-comică a nebuniei, Don Quijote
este simbolul întruchipării ei.
* * *
221. Focul sacru topește ghețarul inimilor mici și purifică sufletele moarte,
înviindu-le.
* * *
222. Din perspectiva timpului cosmic, nașterea este începutul sfârșitului, iar
moartea – un nou început.
* * *
223. Harul divin lucrează prin aleși. Bunăoară, Lazăr a fost înviat de
Isus, iar în altă ordine de idei, arta și cultura domesticesc sălbăticia din
noi.
* * *
224. Cultura înseamnă responsabilizarea simțurilor și a minții în sensul
omeniei și nobleții umane.
* * *
225. Culmea profanării artei se atinge prin ridicarea kitsch-ului la rang
de artă.
* * *
226. Când apar prea mulți „doctori”, societatea se îmbolnăvește.
* * *
227. Capodopera este ceea ce provoacă deznodământul unui spectacol
tragi-comic, în care orbul este pus să aprecieze o lucrare plastică,
surdul să aprecieze o simfonie, ologul să facă balet, mutul să cânte o
arie de operă și analfabetul să citească printre rânduri.
* * *
228. Când a afirmat că ”Toți ne tragem din Mantaua lui Gogol”,
Dostoiewski s-a referit, în special, la vanitatea marilor performeri.
* * *
229. Nu este totul să fii cel mai bun prieten al tău! Mai important e să nu-
ți fii propriul cel mai mare dușman!
* * *
230. Inițiații luminează întunericul, iar profanii întunecă lumina.
* * *
231. Ipocrizie. Omul rău vrea să te ajute numai atunci când nu mai ai
nevoie de ajutorul lui.
* * *
232. Piatra filozofală este esența înțelepciunii și înseamnă intuirea
legităților și a principiilor fundamentale care guvernează Creația
(universul, natura, viața) și găsirea mijloacelor de expresie adecvate
pentru a le exprima sintetic sub forma unui mister ce se revelează
numai celor inițiați.
* * *
233. Omul cu adevărat inteligent, oricât ar fi de rafinat, caută să-și
ascută mereu inteligența; numai prostul le știe pe toate.
* * *
234. Maturizarea este momentul în care îți asumi să crești copilul din
tine.
* * *
235. Metafora este o fereastră magică, un vortex spiritual, care ascute
inteligența și trezește toate simțurile umane, cultivându-le în sensul
cunoașterii și înțelegerii realității, întru frumos și omenie.
* * *
236. Paradoxul umanității: Când minți, îți faci prieteni, iar când ești
sincer, îți faci dușmani.
* * *
237. Bunul gust izvorăște din creier. Tu îl ai ?
* * *
238. Morală înseamnă binecuvântarea virtuții și sancționarea viciului.
* * *
239. Dacă inteligența nu mă ajută să fiu om, prefer să rămân prost !
* * *
240. Fiindcă nu este în stare să se ridice la nivelul geniului, mediocrul
caută să coboare geniul la nivelul său.
* * *
241. Când responsabilitatea bunului simț și a bunului gust învinge
inconștiența nesimțirii, evoluăm. Și invers!
* * *
242. Arta reprezintă gelozia întruchipată. Când nu-i acorzi toată atenția și
nu i te dăruiești în totalitate, ea te înșeală instantaneu. De unde și vorba:
marii artiști nu-și mai aparțin.
* * *
243. La nivelul esențelor, arta devine știință, iar știința devine artă.
* * *
244. În instanță, unii stau strâmb și judecă drept, iar alții stau ”drepți” și
judecă strâmb.
* * *
245. Oamanii cu trăiri înalte, cei inițiați, cei rafinați mă cuceresc, iar de
profani îmi este milă, că nu și-au deschis ochiul minții, pentru a se
bucura de înălțarea sufletească prin spirit.
* * *
246. Când oamenii vor apăra omenia cu aceeași îndârjire cu care apără
animalul din ei, atunci pe pământ vor trăi numai îngeri.
* * *
247. Cea mai mare calamitate socială este iresponsabilul potentat, când
devine idiot util.
* * *
248. Satiricul este actorul inoportun, care joacă rolul nebunului în
societatea sănătoasă.
* * *
249. Iubirea și compasiunea deschid concomitent sufletul, inima și
ochiul minții.
* * *
250. Oameni buni, nu uitați că datoria noastră de a apăra viața pe
pământ și în Cosmos este mai presus de orice interese!
* * *
251. Nimic nu marchează mai precis prezența geniului, ca răutatea în
haită a mediocrilor.
* * *
252. Homo transcendentalis. Noua gândire a fost, este și va fi inițierea în
modul sintetic de gândire, trăire și exprimare, în vederea înțelegerii
esenței lucrurilor, a dimensiunii transcendentale a realității și prezervării
vieții în Univers.
* * *
253. Leonard Bernstein a vorbit despre umorul muzical voluntar, care se
obține prin devierea sensului (strecurarea de „note false” într-o eufonie).
Dacă extrapolăm ideea și o nuanțăm, vom constata că tragi-comicul în
artă, ca și în orice lucru bine făcut, îl „reușesc” ageamii, pentru că ei
omoară arta, pervertesc gustul pentru frumos și profanează ideea de
performanță, în general. Dintre toate artele, poezia de azi dă cei mai
mulți campioni în umor involuntar.
* * *
254. Genialitatea este imorală prin definiție. Moral ar fi ca geniul să
sufere de Sindromul Stockholm și să îi pupe în fund pe toți barbarii cu
pretenții.
* * *
255. Când invidia unui mediocru coboară un geniu de pe soclu, în fapt, îl
înalță și mai sus.
* * *
256. Grafomanul adâncește o temă, până o îngroapă de tot.
* * *
257. Uciderea spiritului înseamnă barbarie, înseamnă crimă împotriva
umanității !
* * *

258. Prea puțină pâine și prea mult circ pentru popor arată sărăcia
spirituală a celor care conduc.
* * *
259. Briliantul literar este o esență de spirit, în care se încifrează
armonia dintre profunzimea mesajului sintetic și complexitatea
veșmântului artistic.
* * *
260. Un ziarist poate să apecieze o operă de artă, numai dacă se uită în
atelierul artistului prin gaura cheii.
* * *
261. Virtuozitatea și virtuozitatea stilistică reprezintă magia artei.
* * *
262. În poemul „Poet și critic”, marele Coșbuc așează pe soclu paroxismul
„bijutierului” antic Polixen, chemat să binecuvânnteze prostul gust. În zilele
noastre, domnii critici literari sunt imuni la schilodirea poeziei, ba mai și profită
de ea, adâncindu-i suferința !
* * *
263. Arta este nedemocratică. Un milion de profani sunt neputincioși pe
lângă harul unui inițiat capabil să încifreze sau să descifreze artistic o
trăire.
* * *
264. Când sunt cuceriți, bărbații își ridică mâinile, iar femeile își ridică
picioarele.
* * *
265. Catharsis este arcul voltaic, creat de iubire și compasiune, prin
regăsirea sinelui divin.
* * *
266. Prezența sufletului înfrumusețează inteligența.
* * *
267. Omul este un compromis între lumină și întuneric, între
îndumnezeire și monstruozitate.
* * *
268. SUPREMA FERICIRE este să trăiești bucuria de a dărui mai departe
din binele și frumosul primite de la divinitate, adică să fii OM.
* * *
269. Lumea este schimbată în bine de oameni cu suflet și cu gândire
sănătoasă și este distrusă de cei fără suflet și cu mintea bolnavă.
* * *
270. Cei mai mari cunoscători ai creațiilor mele sunt unii care și-au lipit
ambele urechi de ușa mea.
* * *
271. Criticul trebuie să stăpânească foarte bine atât instrumentarul
artistic, cât și aparatul hermeneutic, să cultive performanța artistică și
să stârnească nevoia de trăire estetică. Pervertirea gustului pentru
frumos pleacă de la sofiștii moderni, acei culturnici politicianiști, care
ridică kitsch-ul la rang de artă, în dauna valorii autentice.
* * *
272. Responsabilitatea celor care știu că știu este să-i trezească pe cei
care nu știu că știu, să-I îndrume pe cei care știu că nu știu și să-I învețe
pe cei care nu știu că nu știu.
* * *
273. Diagrama umană „THE FOURMAN”
1. - inteligent și harnic – o bucurie de om. Prețuiește-l !
2. - inteligent și leneș - dacă are caracter, ar putea fi un înțelept
conducător. Ascultă-l !
3. – prost și leneș - e ca un pietroi legat de gât. Strunește-l !
4. – prost și harnic – cea mai mare calamitate, pentru că lasă peste tot
urme ale „priceperii” sale. Evită-l !

 * *
274. Cu primitivii trebuie să ne purtăm cu mănuși, pentru că sunt ființe
foarte sensibile, când umblă în costum.
* * *
275. Nu este totul să fii apreciat, mai important e pentru ce și de către
cine !
* * *
276. Umor, bun simț și bun gust. Bunul simț ne ajută să facem diferența
între dezirabil și indezirabil, între situațiile de râs, de plâns ori cele care
te pun pe gânduri sau când trebuie să-ți scoți pălăria. Este dovadă de
nesimțire să ridiculizezi un merit incontestabil, o ființă în necaz etc, iar
lipsa simțului umorului și a simțului estetic, în general, este o lipsă de
bun gust. Ralph Waldo Emerson șarjează snobismul și lipsa de
rafinament prin celebra butadă: „Oamenii nu merită să aibă parte de
scriituri bune, pentru că sunt prea încântați de cele proaste.” G.
Călinescu afirma că „este neserios să fii prea serios!”, Păstorel
Teodoreanu era de părere că „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e
trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil.”, iar un celebru dicton
francez spune că „Umorul este un lucru prea serios, ca să fie lăsat pe
mâna umoriștilor.”
* * *
277. Un profesor ajunge mare, numai dacă este depășit de elevul său.
* * *
278. Coregrafie ideatică. Maestre, ne desfigurezi cu lauda-ți înjositoare,
dar sper c-ai să ne retușezi cu-o zeflemea înălțătoare.
* * *
279. Când se supără cumpătarea, bețivul începe să plângă din tot
stomacul.
* * *
280. Inchiziție. Țipătul sugrumat se aude o veșnicie.
* * *

281. Rolul satirei este să biciuiască și să exorcizeze viciul și neomenia.


* * *
282. Regula și excepția trebuie să fie, în egală măsură, izvoare de
evoluție a societății.
* * *
283. Apreciază corect și binele răufăcător și răul benefic.
* * *
284. Când se nasc prea mulți poeți, moare poezia.
* * *
285. Poezia este expresia unei trăiri, realizată printr-un joc al minții.
* * *
286. La briliantul literar, complexitatea formei (veșmântului artistic)
refractă o lumină călăuzitoare în descifrarea profunzimii mesajului,
nuanțându-l.
* * *
287. Boema este bucuria de a trăiri întru frumos, când ești sclavul
propriei pasiuni.
* * *
288. Florile de spirit sunt pentru a ne bucura sufletul curat și ochiul
minții, ci nu pentru a fi păscute de gloabe literare.
* * *
289. Cu fiecare faptă bună pe care o faci, te mai naști o dată.
* * *
290. În Roma antică, sclavii nebuni și neagresivi de la casele
patricienilor își distrau stăpânii. Azi, stăpânii nebuni și agresivi își
terorizează supușii.
* * *
291. Slugărnicia te înjosește, iar reverența te înalță.
* * *
292. Homo religiosus. Credința în omenie este sfântă.
* * *
312. Nu poți primi harul așa… pur și simplu. Trebuie să fii predestinat și
trebuie să urmezi cu credință toate treptele inițierii pentru a primi
binecuvântarea divină.
* * *
294. Spiritul este manifestarea esenței divine a Creației.
* * *
295. Un clan de maimuțe poate fi ridicat la rang de „civilizație” numai de
către alt clan de maimuțe.
* * *
296. Arta este o călătorie inițiatică înspre sine prin cunoașterea
frumosului, iar frumusețea cunoașterii este dublată de bucuria
înțelegerii și regăsirii sinelui divin.
* * *
298. Dacă prețul evoluției este îndobitocirea omului, care mai e atunci
rostul evoluției ???
* * *
299. Cultura ne responsabilizează să așezăm fiecare lucru pe locul care i
se cuvine și fiecare om pe locul pe care îl merită.
* * *
300. Focul sacru definește omul ales, prin care Divinitatea comunică cu
noi. Focul sacru ne purifică / vindecă / întărește sufletul și ne
domesticește spiritul. Cred că aici este cheia de boltă a înțelegerii
harului.
* * *
301 Saul Steinberg este, de departe, poetul de geniu al esențelor
desenate. Sub masca reverenței, capodopera „Chapeau!” încifrează
dualitatea naturii umane în războiul surd dintre dezirabil și indezirabil.
* * *
302 Educația, arta și cultura au menirea de a-i aminti omului că este și
trebuie să rămână Om.
* * *
303 Confucius a remarcat că „este absurd să răsplătești răul cu bine. Cu
ce mai răsplătești atunci binele?”. Pe de altă parte, „trecându-I mereu cu
vederea, faci din prost un obraznic”, spunea Publilius Syrus. Legea
Talionului (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte) era dreaptă, dar
inumană. La creștini, a întoarce și celălalt obraz, când primești o palmă,
este o învățătură umană, dar nedreaptă. QUI PRODEST ???

* * *
304 Nu știi să prețuiești binele înainte de a cunoaște răul.
* * *
305 Ca să ajungi demn de respect, fii mai exigent cu tine decât cu alții.
* * *
306. Primitivii, care se țin departe de lumea civilizată, merită tot
respectul!
* * *
307. Înnobilat stilistic cu câte o figură de stil pe fiecare vers, briliantul
literar – capodoperă SONETUL LXVI al marelui Will desăvârșește
armonia dintre profunzimea umanismului și rafinamentul poetic în cea
mai cutremurătoare revoltă a bunului simț.
* * *
308. Dacă nu este potențată moral de o dictatură a omeniei, orice
democrație degenerează în junglă socială.
* * *
309. Ș i ră ul ș i binele fac parte dn noi. Trebuie să conș tientiză m asta ș i
să veghem continuu la gestionarea responsabilă a acestei situații prin
muncă , educație, artă ș i cultură .

* * *
310. Compasiunea se naște din înțelegerea esenței tragice a destinului
uman, al vieții - în general - și din identificarea afectivă cu sinele divin.
* * *
311. Profanii transformă poezia în loc de păscut pentru cireada de
gloabe literare.
* * *
312. Pentru profani, arta este un fel de natură moartă.
* * *
313. Decât să te laude un prost, mai bine să te ridiculizeze un deștept.
* * *
314. Perfecționism. Cea mai mare bucurie a scrisului o trăiesc nu atunci
când aștern pe hârtie o creație nouă, ci atunci când am șansa divină să
desăvârșesc o compoziție veche, mai puțin inspirată.
* * *

S-ar putea să vă placă și