DOUA

BIBLIOTECI DE MANASTIRI

GHIGHIU SI ARGES
INTALA

ASTAZI LA ACADEMIA ROMINA

CATALOG SI EXTRASE
DE

N. IORGA

BUCURESTI
Institutul de Arte Grafice fi Editurd «Minerva»
1904

www.dacoromanica.ro
DOUA BIBIAOTECI
DE

MANASTIRI

www.dacoromanica.ro
 DOUA
BIBLIOTECI DE MAN ASTIRI

GHIGHIU SI ARGES
iNTAIA

ASTAZI LA ACADEMIA ROMINA

CATALOG SI EXTRASE

DE.

N. IORGA

BUCURETT
Institutul .de Arte Grafice fi. Editiwci «Minerva»
1904

www.dacoromanica.ro
 OGi
POPES CU BAJENARU
Atija?...oirc&27:
V 0 LOPi4aesceig-fil.± . gPC f: ES
NE ....... ANUL ..../
I.

MANUSCRIPTELE SCHITULUI
GHIGHIU
Lingo Ploiesti, de unde to duce o buna
sosea, se afla pe sesul bogat, in vederea mun-
celelor impadurite, schitul Ghighiul, caruia
i se zice si manastire, si cu drept cuvint.
Frumoasa biserica e incunjurata de pasnice
cladiri gospodaresti, cu coperemintul de sin-
drila suptire, bine asezata. In fata e o curte
de intrare, cu arbori batrini, innalti. In fund,
unde curge limpede un aizvor al tilmadui-
rii», se Insira pomil roditori si via se milt
die pe haragi. Un gard trainic. dincolo
de case numai pe o mica intindere mai sint
ogoare manastiresti incunjura colonia de
batrini ; unul dintre cel mai vechi de zile,
infiisurat in peteci de saiac, ca o scoarta de
trunchia secular, da drumul, ca portar ve-
ghetor ce este, rarilor visitatori.

o Numele se aerie yi Ghighen. E luat dupl al

tirgulul bulgar cu acest nume (vechiul Oescus,
°tang, la DunAre).

ni

www.dacoromanica.ro
 -6
Ghighiul, a cairn biserica e prefacuta in
timpuri de tot noun, n'are un trecut insem-
nat. N'a fost aid vre-un ctitor vestit ; in
camarutele caselor gindilite n'a lucrat nici
un carturar cunoscut ; de aid n'a pornit
nici-o opera literal* nici un manuscript
frumos. Dar cercetatoril culturii monaca]e
din secolul al xviti-lea stir ca a existat un
schimb literar necontenit intre deosebitele
manastiri, ca a fost o circulatie vioaie a ma-
nuscriptelor invatatoare si moralisatoare.
Activitatea desfasurata is Neamt a indem-
nat astfel la lucru pe parintil din Cernica,
si am gasit chiar manuscripte nemtene in
aceasta din urma manastire. Tot asa calugari
veniti din centre manastiresti mai marl,
mai luminate si mai harnice, au adus la
Ghighiu card, tiparite si scrise cu mina,
une on de o insemnatate deosebita. Cele mai
multe an fost daruite pe la 1830 ; celelalte
an venit in deosebite timpuri de la persoane
deosebite.
in Novembre 1903, cele mai importante
tiparituri si manuscripte de la Ghighiu aft
intrat in stapinirea Academiei Romine.
Cu acest prilej am redactat catalogul ur-
matOr ;

www.dacoromanica.ro
 Tip ftrituri
'n1
1. lndreptarea Legit din 1652. Pang, acum
7
(v. Bianu si Hodos, Bibliografia romineasert
veche, p. 203) se cunosteaft trei exemplare.
Acest al patrulea e destul de bine pastrat.
insemnari manuscripte, n'am gasit nici-una.
2. Penticostaria grec din Venetia, 1681.
'Ex TO5 KOManyjvoo KamotouCvou
epdeil els Vi iv Every p.ovirjv to MapTC1votvEou.
Adeca : «din ale lui Constantin Cantacuzino,
si s'a daruitsfintei manastiri a Marginenilor».
Marginenil sint manastirea Cantacuzinilor.
Acel ce a facut dania Penticostariulur e al
doilea cu acest nume : Stolnicul, scriitorul,
ale carat opere le-am reunit in : Operele lui
Constantin Cantacuzino, la 1901. V. si An. Ac.
Rom., XX, pp. 217, 240 (unde se mai daft, in
facsimile, doua iscalituri ale lui) si ibid.,
XXI, p. 63 si urm. Din iscalitura de aid., cu
totul asemenea cu acele din manuscriptele
grecesti de la Viena, se vede ca si aceste
din urma fusese tot ale Stolnicului : cite la
1681, data tipariril Penticostariulur, Constan-
tin Cantacuzino Postelnicul nu mai era, de
mult, in viata.

www.dacoromanica.ro
 -8
3. Hp0CMovIciptov To5 Orriou b'poos To5 "fic-
Ocovoc (Proschinitariull Sfintula Munte), Sna-
gov, 1701. Din aceasta carte nu se afla
pang acum nici-un exemplar in vre-o Bi-
blioteca romitneascil (Bianu si Hodos, pp.
422-3). Montfaucon nu reprodusese, in Palaeo-
graphia graeca, si Prefata, care e de un in-
teres deosebit pentru noi, fiindca da unele
lamuriri nouri, asupra Mitropolitului mun-
tean Teodosie.
In prefata aceasta, dedicatit Mitropoli-
tului, se lauda, supt iscrtlitura. lui loan
Comnen, autorul, pastorirea de peste trel-
zeci de ani (ink) Tour Tpvixona ifiSri xp6.-
vow) a lui Teodosie : voµiµWs TS xat Oso-
cptlitic tspaTsimoox &V 7tpea6oTtxt xat a:L-
S-1111ov: iroXtal. Pe linga aceasta, Mitropoli-
tul sprijine in deosebi si Sf. Munte, 6zoti
aoxv6cetcs xoti. iar".ccv To -OvoiliCst. ncapiaa..
Urmeaza lamurirea foarte interesanth cal si
Teodosie a stat multi& vreme, deprinzindu-
se la arrest, in manastirile de acolo : 1th TO
vec EScaTpccl) E xat va kpoinp.vecoeil &7CI Xp6:-
vow IToXXo5c acswriTm6.4 sic airrO, tth
tizep6aXXonactv xcepTepEctv, iv ilauxiq. So-
borul nu 1-ar fi lasat si piece de acolo, data
nu 1-ar fi asteptat in tarn o chemare pits-
toreascg, asa de insemnati: 'Airb To Orotov
obS& ii0EXE Tb ofooXov 7COTe tiMtpuvOt, ay

1 Manual pentru pelerini, hagil.

www.dacoromanica.ro
diTet it6tvta csocpeoc &ninon= coil beat npo-
voux SEv +peke 51)9 etvomakecna btatesv, etc
T/) vat T ixxstptall ,rok apart vaimw Tic
a7CW'Clir7 iq prporavoc door.,xc
El, Comnen, a fost adus a scrie Intaia
pentru ca existaii astfel de opere pentru
Ierusalim si Sinai, si, Inca, mai multe, iar
pentru Atos, nu. Apoi, &este, dorinta unor
prieteni. Data e Bucuresti, Main 1701.
Urmeaza versuri de lauda.pentru Sf. ante
(la inceput fusese altele pentru lauda lui
Brincoveanu).
Biografia lui Teodosie am dat-o in vol.
I din 1st. lit. row. in sec. al XVIII-lea. Mal
v. 'astazi si Iorga, audiT qi doe., V, p. 487,
no 25 (o scrisoare a lui din Tismana, 1674).
Pentru Joan Comnenul, v. locurile din ace-
iasi carte aratate in nota.
Urmeaza o gravura infatisind. pe Dum-
oozed Tatal intre Fin si Precista, si o a,
doua Prefata catre pelerini OreptririrctO.
Pe dosul hartil e iscalit un biv Vel Clucer
Zabrescu. Urmeaza : «la leatu 1801 s'aii
nascutu intaia fiica a dumnealul coconului Co I

Tomiti Cretulescu biv Vel Stolnic, in zilele

prea-luminatului nostru Domn Alicsandru-
Vod[a] Muruzi, Vineri, foarte da dimineata,
la 9 ciasuri, Aprilie 12».
4. Aoytmatzt atamani.),[7., tiparitain Sep-
tembre 1703 de Antim din Ivir. E opera
lui Sevastos Chimenitul (Kymenites). V.

www.dacoromanica.ro
 10

Bianu si Hodos, pp. 450-1. E al treilea exem:

plar cunoscut.
La sfirsit: 1733, p.xou 17, Owilactilev To
zapov (itpkiov iv r p.2yry.X67ro)tv Tics
Moozo6i.oc;, atac %aid.= 30. 'Avzovtoc (spot
pboctxoq '16[71]pErtiq, Adeca : «1733, Maid
17, am cumparat cartea de fate in marele
oras al Moscoviei, drept 30 de copeici.
Antonie calugarul din Ivir». Interesul aces-
tel notite sta intr'aceia ca tipariturile 'gre-
cest1 de la not patrundeari pang in Moscova
si ca dupa treizeci de ani un «Ivirit» cum-
Ora frumoasa tiparitura a lui Antim din
Ivir.
5. IIkavovoc roXtzgwv 24 icepi amain°
pEekot, I Cambridge, 1713. Poarta dourt ci-
tatil din Cicerone si iscaliturile : «Stephani
Bergleri». 'Ex viw TOI) Mrzwilk Tom[6].
'LOU KOW6TUvrtvoirokbrou. La p. 81 nota se
adauge: aet haec alia Muretus ad indium».
La p. 236: «respicit ad Cadmebs»./ Si la
sfirsit, note.
Mihail Roset Constantinopolitanul, care
a pus numele sail aid, e unul din fratil
Roset sail CuparestiI, dintre cari eel mai
insemnat a fost Iordachi. Stefan Bergler,
de lOc din Brasov, a fost un vestit elenist,
pe care Nicolae Mavrocordat 1-a adus In
tarn ca sa-i traduca in latineste opera de
capetenie ilept Kaevicavtaw. V. pentru a-
mindoi, 1st. lit. rom., tabla.

www.dacoromanica.ro
i 11

6. Efrem Sirul, Venetia 1720. Pe foaia,

de la inceput: 1784, OETVCSIL6pino 17, inflpev.
o 8caecaxakos pm sic tb avarikt.. Atolp.av--
..riic Ntortic %cteaptvos -71X6ov sic Boone-
pion' Noev.p(At) 1. Adeca : «1784, Septem- .

bre 17, m'a luat dascalul la vie. Diamandi

Niotis, din Cattaro (?) Am venit la Bucurestip.
1;1 lia Novembre».
7. Geografia Jul Meletie de Arta, Venetia
1728.
8. Ilapootkvot,1, Venetia, 1742: Pe Vo tit-
lului: r4.446'-up xxca tripcc lativooiptov ino-
oiael rap' illot) Osopayoti Cipxy.av8piTou
'>.:tVICTOD TOO 141'64 Toll .ipottivoo Tcbv Map-
TCtvcavEaw, proxt. T6.1, Etvoic ; adeca : «1762,.
In luna Ianuar, s a cumparat de mine, Teofan
archimandritul, de la Sinai, Cretanul, egume-
nul mantIstiril Margineni ; mitod al Sinail2..
9. Calendar grec in 16. La lista stapini-
torilor, in Moldova apare «Alp,tptoc (sic)
InpiXivrv, 1799» in TaraRomitneascit Ale-
xandru Moruzi, 1799. Vin apoi mid bucati
morale si doua instiintari, pentru posts si
diligenta; Eralcu.q 'note mbliv zt 7cornott
azO Bt6vvotv xzi rote gpxonat si ?alms
zots. xtvef. Curb 1.3t6vvav Tb Xer5p.svov a.s
AvcCbt xal rote gpxnat. Incoace se vede
ca ele merg 'Anti la Sibiiii: La urma de tot,.
o lista a bilciurilor. Cel de la Brasov e-
insemnat pentru Corpus Domini si 4 No-
vembre.
10. «Le Philosophe Mien ou l'art de vivre

www.dacoromanica.ro
 - 12 =
heureux dans la societe, renferme dans un
petit nombre de preceptes les plus epures
de la Morale ; redige par un ancien Bra-
mane. A Vienne en Autriche, chez Mr. Jo-
seph de Baumeister, docteur en droit et
proprietaire d'une typographie.» Are in feta
si o traducere greceasca. Sus pe foaia de .

title: 200 flaxstpviltoo rip.-qtrrj. E cunos-

cuta carte a lui Chesterfield, cum o spune
si autorul Prefetei : 6 zuraipaTog toMS ava-
icythaxonatv "Davit. La sfirsit incercare
de scrisoare francesa : «J'ai apris qu'au-
jourd'hui le prince est elle a la chasse :
je lui souhaite une bonne yenaisonne, et it
aportera du gibier: nous en serons touts char-
Ines, mais je crois que, avec ce froid qui fait
apresent, it ne sera pas uu grand chose».
Proprietarul cartilor scrie si frantuzeste nu-
mele boieriel sale : «Paharnic».
11. ley& ivo; x7i irevrfcjxoyza tinotwri-
timtcrreiiv, Lipsca, 1773. E importanta prin
faptul ca e inchinata lui Grigore Alexandru
Ghica-Voda.
12. tionthztov ;rapt Opeo(paT,Ea;, dupa
Teodor Gazi, de Gordios. Tiparit din non
de loan ix 4)1 pwiiv tiov A ivuv supt ingri-
jirea lui Tome Mande casi, Lipsca, Breitkopf,
1777. Dedicat de loan only axXavarpotiTotc
stlotc. p.scHvezic, fiii lui Grigore Alexandru-
Voda Ghica, Dimitrie si Alexandru. Gazi e
cel mai masiv autor de gramatica din epoca
fanariota. Gordios, Anastase, era din Agra-

www.dacoromanica.ro
 18

phai, si traise la inceputul sec. al XVIII-lea

(v. Daponte, in Erbiceanu, Cron. urea, p.
130). 0 scrisoare a lui Ioan chiar e resu-
mata in Studir vi doc., V. p. 161, no. 112.
Pentru alt Mandakassi, v. Iken, Leukothca,
II, pp. 166-7.
Beizadelele Dimitrachi si Aleco sint sin-
guril fil al lui Grigore-Voda pomeniti deo-
sebit, in socotelile Vistieriei pe 1776 (Iorga,
Documente financiare fi economice, I, p. 52).
Scarlat si Marioara, copil midi Inca, sint
totdeauna mentionati impreuna (ibid.). In
1777, apar, la un loc, cele trei beizadele si
Domnitile Elenco, Ruxanda si Marioara :
tuna a luat pe Nicolae Bals (v. socotelile
pe' 1777, 1. c., p. 167). Scarlat fusese adus, cu
Marioara, din Constantinopol la 1775, si in
acelasi an Dimitrachi de la Petersburg (so-
coteli pe 1776, 1. c., p. 55 ; Tanoviceanu, in
An. Ac. Rom., XX, sect. lit., p. 2). Cf. Genea-
logia Cantacuzinilor, p. 404. loan din Agra-
phai, autorul cartil de fata, se afla si el
«lanachi Dasealu»in socotelile pe 1777 (p.
164). El urmase Jul Teodor Dascalul, au-
torul unei gramatiel romanesti (1st. lit. rom.,
II, pp. 274-5). As identifica pe acest Teodor
cu dascalul Teodor din Bucuresti, supt Ma-
vrogheni (ibid., pp. 22, 101, 108), si chiar cu
lexicograful romin-latin pomenit de Klein
p. 283). Alt dascal al beizadelelor lui

www.dacoromanica.ro
 14

Ghica a fost celebrul Nichifor Theotokis

(Sulzer, Gesch. des trans. Daziens, III, p. 48).
13. Calendar grec in 16 (far& inceput
t Spell pana la p. 95). Vine intaia o descriere a
Austriei, o geografie generala si o Insemnare
a postelor. Se vele a fi din anul 1787, fiindca
arata acest an ca ultima data pentru statistice.
14. Telemaque, tradus In greceste de Dimi-
trie Panaiot Govdela, I, Buda, Tipografia
Universitatil, 1801. Dedicat lui Constantin-
Voda Ipsilanti. Prefata e datata Pesta 1801,
Mart 20. Cf. Ist. lit. rom., II, p. 52: Cartea
figureaza in cataloagele bibliografice gre-
cesti, dar pana acum Biblioteca Academies
nu avea nici un exemplar. Gobdelas a fost
apol directorul scolii grecesti din Iasi.
15. Ppap.p.ovrott rs rxXXosils 8taXiwcoo
de Grigore Ventoti, editie noun, dedicata
fratilor Zosima de Spiridon BXotvfil J. Toti
4). 43. Venetia, Nic. Glykys, 1802.
tnsemnari manuscripte : cIzvod de banil
ce am lust de la jupanu: 5 leis am luat o-
grament. 1 galban am luat pentru cizme
,(clubote).
Izvod pentru lucru ce am lucrat la jupanu
loan Cuzlouschi. intai la Brincoveanu pan'a
nu face condraht, a doilea am facut asta-
ment la casa verde pahaita lahul (sic) si am
tras strihuri la... la Grigorascu Ghica, figura
la sufit. La sala la Mihaita am facut arca-
dile, galeriile si postumenturile la sufit, ga-

www.dacoromanica.ro
 15

leriia la casa verde ; am facut asupra por-

tii figura, la sala am facut cristil ; ea am
ispravit gadinita, dinpreuna cu arcadii...
In luna lui Iuli am lucrat icoana lui Pa-
ter Cvardiian. Miercuri, Jol, Viner[i], Sam-
bath' ; in zi Intel a lui Avgust, Luni, am in-
ceput la lucr[u]l rifled.
let p.
Blaivas 4
Berliner [b]lead 15
Tinbra 20
Mini d 24
Minraj ghelb 6
Mineral grin , 16
Aur pigment 7
Terpin tin suptire 4
Vitriiol 5
Copal 20. >,

Pentru vechea zugraveala la nol, v. art.

mien despre Heger-4 in Literature fi art ro-
mind pe 1899-1900.
16. einvatatura foarte folositoare pentru
facerea ravaselor sail scrisoarelor, instantii-
lor, contracturilor, dietilor sail testamentu-
rilor si dares titulelor fiestecaruia Stat, si
altele. Sibii, in tipografiia a lui Ioann Bart.
1808.» Modelele poarta data de la 1781 in-
nainte. Ele ad o mare insemnatate ca limba.
17. Entxsiot tijc Xoyoqc, tradus dupit Fran-
cesco Suave, de Grigore ierodiaconul, Cons-
tanta, Meliotul; Venetia, 1804. Litre prenume-

www.dacoromanica.ro
 -- 16
rand; Viena : Manase Eliadi, «Baron de Lan-
gefeld 1». Iasi : Veniamin episcop de Roman;
beizadea Scarlet Ghica, Post. Dimitrie Manu,
Log. Costachi Ghica, Spat. Dimitrie Saul,
Comisul Costachi Conachi, Constantin Carp,
dr. Eustatie, Anastase dascalul din Arta,
Stefan Christu dascal, Grigore dascalul din
Greta, egumenii de Cetatuia si G.data, egu-
menul de Rachitoasa.
18.«Pentrubiruinta asupra soprotivnicilorit
Ecteniile.» Cuprinde rugaciuni de tot felul.
La urma o Tabla, infatiind datele naste-
rii membrilor familiei imperiale rusesti.
«Nasterea Imparatestil Mariri, suirea in
Scaunuld imparatescu, coronatie cu toata bu-
curiia si iarasil a Mariiloril Sale nasteri si
zile victoriialcice, care sa arata in ce land
si in ce zi si cu ce teremonie bisericiasca
sa se faca in liturghie si dupa liturghie.»
Supt Alexandra Mil. E deci din vremea ocu-
patiei rusesti de la 1806-12.
19. «Slujba la pomenirea celui intre sf[i]nti
parintelui nostru Nifon patriarhul Tarigra-
dului, carea acum s'ail talmacit dupre ellinie
pre limba rumineasca prin osirdiia si chiel-
tuiala smeritului episcop al Argesului, chir
Iosif, la anii de la Hs. 1806. Sibii, in tipo-
1 Eliad e cunoscutul pascal, fost in Bucurestl. Ba-
ronul e un Grec de la not care se nemtise sill cum-
prase un titlu. V. art. mien S1, hill oaspefr al princi-
palelor, in Literature fi arta romina pe 1900-1.

www.dacoromanica.ro
 = 17

grafia lui Ioann Bart (rupt anul : [180] 6). «in

Prefata se arata ca, «in trecutii ani, cind
igumeniia la acest sf[a]nt limas prea-cuviosul
raposatul chir Parthenie arhimandritul», a
cerut de la Atos, de la Dionisiat, unde se
afla partea din moaste ce lipseste la Arges,
si i s'a trimes, «atit slujba elineaste, cit si
istoriia vietii pre limba cea proasta gre-
clasca». Iosif o afla tradusa si o indreapta
numai «la cuvinte In limba rumineasca».
Din Viata face numai o prescurtare, un
«sinaxar pre scurt». Apoi tipareste lucrarea
cu binecuvintarea Mitropolitului Dositei:
Nifon merits a fi mai mult cinstit de Ro-
mini, «ea unul ce au stat luminatoriii si das-
cal al nostru, si in vremi ca acealea cind si
in locurile intru care mai nainte an stra-
lucit oameni in bunatati si sf[i]nti, era prea
imputinat numarul unora ca acestora». Viata
e o prescurtare a celei romanesti din com_
pilatia lui Stoica Ludescu. Pentru legatu
rile lui Iosif, cel d'intaid episcop al Arge-
sului, cu Ardealul, v. 1st. lit. rom., II, pp. 289,
328, 868, 377. 41%

20. Naos Aacsuptc, tioc za kop.oXoTt.--

7tay v,apos, tiparit de dascalul Eufronie Ra-
fail, zis Popovitz, din Kozane in Macedonia.
Tipografia Universitatii, 1808.
21. Colectie de carticele relative la su-
biecte religioase. Una (cu pagina deoseait-
bita) incepe asa : «Ale prea-inteleptului si
2

www.dacoromanica.ro
 18 ---

bine-credinciosului Mitropolit al Cazanului

chir Nichifor Theotoke de la Cherchira, pra-
voslavnicul raspuns, scris si tiparit in Hal,
in leat 1775. Iar acum s'aii dat in stihuri,
spre folosul de obste al pravoslavnicilor.
Pentru dajghinarea cea noao din Transil-
vaniia, ce sa numeste a Unirii, si tine sint
dajghinatoril si pricinuitoril de dajghinare
a Bisericii. Si pentru iscoditoriul al acestil
unirl, Decamil Titrigradeanul, sail defaimare
asupra acestil uniri.» Autorul ar fi aflat cde
la cinstiti barbati tarigradeni bine cunos-
cuti Jul Decamil», pacatele acestui «nerusi-
nat improtivitor si nascocitor al dajghinaril
cel noao, la leat 1763». Se spune ca el fuge
la cZemona [Semlin]supt masca de negutator»,
unde invata colt poate, rumineste si sirbeste,
ca sa se fats izgonitor celor credinciosi».
cAm vazut mormintul intru acel loc, a lui De-
camil; asupra caruia mormint este pus un bi-
nis rosu, pe care este o truce de aur, cu-
slat, si baston deosebit... Am vazut cu ochil
aceasta minastire [de la cPoci»].» Se adauge
o a treia carticica, pastrata fragmentar.
Aceasta da note la versurile contra Unirii din
Ardeal, caci cartea precedent& cuprinde ver-
surf polemice bisericesti, traduse. Sint cu-
sute impreuna, cartea greaca original& si
traducerea romaneasca. Cea d'intaiii are de
autor pe Theotokis, asupra caruia v. si 1st.

www.dacoromanica.ro
 19

lit. rota. De Camillis a fost episcop unit de

Muncaci si Maramures. Nitscut in Chios, el
a murit in 1706. V. Nil les, Symbolae ad il-
lustrandam historians Ecelesiae orientalis in ter-
ris S. Stephani, p. my. Manastirea «Pool»
e Maria-Pocs a Ungurilor.
Pe Vo ultimei pagini din traducere :
«Numele ravnitorilor omenescului si ores-
tinescului folos.
Trupuri.
Preosfintiia Sa Imbunatatitul parintile
Episcopul Rimnicului, chir Neofit, 100.
Cuviosiia Sa parintele protopopul chir
Nicolai Trasnea, 100.
Dumnealui Cam[inarul] tefitnicti., 25.
Dumnealui Ctiminarul Pavel Petrescul, 20.
Dumnealui Stolnicu Rtiducanul Clincea-
nul, 50.
Dumnealui Sardaru Dimitrache Toplicea-
nul, 50.
invittati fratil dumnealor, chir Costandin
si Gheorghie, Urzestii, 25.»
Traducerea s'a tiparit intre 1824 si 1840,
eft timp Neofit, Mitropolitul de la 1840, a
functionat la Minnie. Stolnicul Clinceanu a
avut tipografie In Bucuresti supt Domnii
Ion Caragett, Alecu Sutu si Grigore Dimi-
trie Ghica. Inspiratorul traduceril e, de si-
gur, Mitropolitul Grigore, un om de o strict%
ortodoxie, care traduse si tipari si o carte
contra Armenilor (Dovedire in potriva eresu-

fIl

www.dacoromanica.ro
 20

10' Armenilor), in 1824 (cf. si Hurmuzaki,

X, p. 280). .
22. laropix NcuroXiovtoc 11pcircoo, c6-
zoxpcitropoq cCov FecXXwv, tradusg, din italie-
neqte de Spiridon Vladi (BXavrii), Venetia,
Nic. Glykys, 1808. V. si no. 15.
23. Nichifor Ca list Xantopul, ed. iv Tii)
el; 26 Mockt.ouvraa6txavt iXXlvvet,q) Toro-
wapiti), iv kV. 1812.
Interesant prin locul de tiparire, la Con-
stantinopol, in Mahmud-Pap-Han.
24. isogonic, p.e0o8txt itrexcriic tins
olzonv.ivTic... wapdc Otovuaiou llo oo Tot')
ezvralot5 (profesor de stunts si medicine, la
(;towbv axoXetov din Atena), Venetia, 1818.
Intre prenumeranti, Ioan Callimachi Mare-
Talmaciii (10 exemplare), beizadea Constan-
tin Moruzi (10), beizadeit, Nicolae Moruzi,
Dragomanul Flotei (6), beizadeit Dimitrie
Moruzi (s), Alexandru, Dimitrie, Ioachim si
Panaiotachi Moruzi (la un loc, 8), Post. Sta-
vrachi Aristarch CAp(crcapxoc), Post. Ia-
covachi Rizu (3), Post. Costachi Hurm[uza-
chi], Serdarul N. Logadi, Constantin Sutu,
Gramaticul (ipaimi.cancbc) Manuil Cretanul
(K pals 1), Medelnicerul Gheorghe Anagnosti,
Constantin si Alexandru Samurcaq (Eatioop-
thols),Nicolae Cantacuzino (KomaxooCrivoc).
Din Galati (iv falcvcCE(p): Grigore Cretanul

Tipograf In Ia.§1. V. lug. id. rum., II, p. 60.

www.dacoromanica.ro
 21

Grigore ilpvcatativoc BOVC0777.Catqaci si un

mare numar de alti Greci.
25. `H °span-sum1i tli80a00.. xn.pa... K.
Aspoi, Odesa, 1833. Prenumeranti: Chisinail
(Maria Ipsilanti, Alex. Moruzi, Bala Mo-
ruzi, Anne la Sandu, Gh. Carp Spat., Gh.
Lalopulo Serdar, Nic. Spiru Sluger, Pana-
iot Harit Serdar, Dimitrie Vasilie, Stihi
Pah., Atanasie Cutianati, Statisteus Pitar,
Pulheria Soroceanu, dascalii Const. Atanasi-
adi, Const. Maori, Panaioti Carydias, N. D.
Phormanos; Akkerman (numal Greci), Ismail
(tot asa), Braila (idem). Interesant pentru
publicul cetitor din Ba§arabia.
26. «inceputurile limbel latine, acomodat
pentru tinerimea shoalilor din printipatul
Moldovel, de Nicolai Draghinici, profesor de
alghebre si limba latina in clasurile cole-
ghiale din Academia Mihailana, editia a
doua, Esii, in Tipografia Albinei, 1840.»In:
teresanta 'carte de scoala.
27. Geografie de «un iubitor de neamul
rominesc». Buda, Tip. Universitatii, 1814-5
Asupra cartii, v. 1st. lit. rom., II, pp. 329-30. 1,t

www.dacoromanica.ro
 II. Manuscripte.
1. Pe intaia foaie : «Trei dioptre (cum al"
zice oglinde de lume vazatoare)».
Titlu : «Dioptra, carea se eliama oglinda
Safi inchipuirea cea adevarata a vietil ome-
nesti in lume, den multe dumnezeesti Scrip-
turf si parintest[I] dogmate tocmita si pe
limba sloveneasca schimbata si scrisa de
destoinicul parintele Vitalie egumenul de
la Dubna : sa-I fie lui pomeana de vecie, _
ear pre limba romaneasca adusa de cutpak
dascalul, si izvoditi». Jos: «Athanasie ermo-
nah». Pe lemnul legaturii : Athanasie iermo-
nah, Teat 719.., sf[i]ntul arhanghel.»
La sfirsit (sec. al XVIII-lea): Carte «veche
din limba sloveneasca intoarsa in cea ru-
mineasca de un dascal cu numele Staico.»
Urmeaza o bucata de manuscript anterior,
cu litere marl (un Rasofor). inceput : «le sa-
rata. Sa intreab[a].
Dara rabda-vel toati greutatea si scarba
vietii calugaresti pentru imparatiia Cerului.
Sa raspunzl :
Ed adivaratii,ajutandu-nilDumnezeii,c[in]-
stite parinte. Dupa aiasta egumenului...» Opt
pagini.

www.dacoromanica.ro
 23

Aceasta traducere, din secolul al XVII-lea,

e cu totul necunoscuta. Numele, dat in crip-
tograma, al dascalului nu pare a fi Staico,
precum spune notita. Dar tot supt numele
lui Staico e data lucrarea in manuscriptul
de la Cernica, no. 211 (v. Catalogul, extras
din Bis. ortodoxii,1901, p. 26 ; cf. si no 213).
2. Incipit : alloemvrie 4 dnil s'ati inceput
a sa scrie ; leat 7194 [1686].
Cuvant de viiata sv[a]ntulul si prea-cu-
viosului parintelul nostru Efrem Harapul,
bl[a]gosloveaste, Parinte.» La urma :
tu-s'ati in luna lul Martie in 17 zile, leat
7194». E cunoscutul Efrem Sirul».
3. «Pentru schimbarea sf[i]ntelor praz-.
nice care santa preste an, Intru carele sa lu-
creaza dumnezeestile taini, si pentru alte
sf[i]nte taini ale Besearecil facem dove-
dire, precum le-at schimosit si li -au stricat
Romani! si altI papistasi.»Sec. al XVII-lea.
4. Carte de cIntarl. Sec. al XVIII-lea.
5. «Cartea ce sa chiiama CriniI Tarinil,
sail flori prea-frumoase, care s'aii adunatti
din d[u]mnezeiasca Scripture pentru min-
tuirea sufleteasca, si s'aii asazat prin oste-
neala oarecaruia barbatii bine-credinciosii.»
Sec. al XVIII-lea. E o carte foarte ras-
pindita, din care manuscripte se afla. Intre
cele de la Cernica (v. Catalogul lor, extras
din Bis. ortodoxil pe 1901, no 82, p.. 13).
6. «Cuvintii-Innainte la cartea fericitulul

www.dacoromanica.ro
 94

Nilii de Sorsca (ce iaste alcatuita de cu-

viosul intre monasi staritul Vasilie).»Sec. al
XVIII- lea. tn legatura e prinsa o carte de
preotie de la Filaret de Rimnic (ex. din 3 Fe-
bruar 1785 si 4 Julie 1789 ; tiparite). Un alt ma-
nuscript al acestel traducers, facute de Va-
sile de la Poiana-Marului, in Manuscriptele
man. Cernica, no. 13, p. 6 ; no. 50, p. 12.
7. Efrem Sirul.Sec. al XVIII-lea. Alt
manuscript in Manuscriptele man. Cernica, no
85, p. 14; no 184, p. 25. V. si mai sus, no 2.
8. «Cugetari ale d[u]mnezeescului si sfin-
titului Avgustinii.» Sec. al XVIII-lea.
9. cinvatatura sf[a]nta a d[u]mnezeestii si
sf[i]ntei liturghii, talcuire si cercare acelora
caril vor sa sa hirotoniseasca, cu intrebari
si cu raspunsuri.» In fata, o admirabila ilus-
tratie, pe care e scris: «Examenul celor ce
vor sa sa pr[e]oteasca dupa ispovedanie». E
adeca un Rasofor. Sec. al XVIII-lea.
10. «Catihismoi, adeca inchietura Credintil
crestinesti a sabornicestii Biserici a Rasa-
ritului, cu multe dovediri adevarate din
Sf[a]nta Scripture, cu intrebari si raspun-
sari, precum cu cuviinta iaste tuturor pra-
voslavnicilor.» Sec. al XVIII-lea.
. 11. Carte de cintarl. lncipit: «Dumineca
si la praznicile ceale domnesti si ale Nas-
catoarel de D[u]mnezeii si la innainte praz-
nuirii si dupa praznuirea lor, inceape in-

www.dacoromanica.ro
 25

tiia data, irmosul, apoi a doao data zice,

etc.» Sec. al XVIII-lea.
12. Carte de cintari greceasca. Sec. al
XVIII-lea.
13. Carte de cintari greceasca. Sec. al
XVIII-lea. Hirtie orientala.
14. «Pateric adeca otecinic.» Frumos
manuscript din sec. al XVIII-lea. In legatura,
scrisori de hirotonire de la Filaret de Rimnic.
15. «Prologul cartii raiului non, ce sa
numeaste Limonariont, adeca gradinita.
Adeca Vietile sf[i]ntilor cu fapte bune si de
D[u]mn[e]zeii iubiti Parinti, ce sa cuprinda
inteaciasta si vorbele si-invataturile ceale
de sufletii folositoare ale cuviosilorii si de
Hristos iubitori parintilor si fratilora.»
Sec. al XVIII-lea.
16. «Cuvinta a celui dintru Sfinti parinte-
lui nostru Chiril arhiepiscopul Alexandrii,
cuvint pentru esirea sufletului si pentru a
doaa venire.» Apol : «Viata lui Ioanichie eel
Mare». Sec. al XVIII-lea.
17. «De Viiata S[fin]tei M[u]cinitil Ecate-
Gail lui Costandin imp aratului.» Apol ale
Sf. Efrem si Vasilie cel Non. -- Sec. al
XVIII -lea. La inceput : «Si am scriis ea
Mihai feciorul lui Ion Tamfa]sas[cu], carele
an invatat la dascalul Costandin of Sf[an]tii.
Ghorghie Veche. Cnd. Logf. Mihaia Tam.
Ioanti Poky.»
18. «A sf[a]ntului parintelui nostru Andrei

www.dacoromanica.ro
 26 =
arhiep[i]scopul Chesariel Cappadochiei Tal-
cuire la Apocalipsisti a Sf[d]ntului Ap[o]s-
Ltoilii si e[van]gh[e]listului lui Hs. Ioannii
B[o]goslovul, de pe ellenia pre slovenescii
dialects scoasa si bine alcatuita de cuvio-
suit preot Lavrentie Zizaniia ; iara acum,
in zilele prea-luminatului Domns, Io Cos-
tandina Basarabd Voevodt, cu voia si cu
porundca preasfintitului chiru Theodosie Mi-
tropolitul Ungrovlahiel, de pe slovenie pre
rumanie asezatii in anuld de la Zidirea Lu-
mil 7212, iara de la Hs. 1704.»
La sfirsitul Prefetei : «Al Bl[a]goscestiel
Tale pohtitoriti de vecinicile bunatitti: Ta-
rasie ieromonahul, carele am facut aciastm
predislovie sloveneasca, iar de Sf[i]ntiia Sa
parintele Damaschin ep[i]iscopul Buzdului
s'ati scos pre rumanie.
[La urmd Stihurl dupa sums capetelor
ce sa afla in Apocalipsisii.

Multamitd lui D[u]mnezed celui in Troita

[slavit,
Cel ce ni -au invrednicit de am ajunsu si la
[sdvirsit.
Fie numele lui in veaci binecuvtintatti,
Ca cu darul lui cel prisositoriii pre not
indemnatti,
Si cu a sa prea-inrialtd si buna voire
Ni -au ajutat de am scris a Apocalipsului
Tdlcuire.

www.dacoromanica.ro
 27

Priimeaste, cetitoriule, si fa osteninta,

Indulceaste-te de aceste cuvinte ce-s cu u-
[milinta,
Ca aciasta talcuire pre suflet 11 yeseleaste,
Creaste-1 si spre roduri bune it intareaste.
II intoarce spre umilire si-I da indraznire
Ca sit nu sit teama de a lui Veliarit Impro-
[tivire.
Drojdiile rautatil, ceale reale si strivite,
Le risipeaste, le face ca zaharul indulcite,
Ca aduce omului ravna si aducere aminte
A sa parasi de rautatile ceale scarnave de
[mai nainte.
De venirea lui Antihristii si de sfarsit pe
. [large scrie,
Ca s[a] se fereasca eel lamuriti si buni de
[a lui maestrie.
Spune si de goana lui cia cumplita si grea-
[lele ritzboae,
Ca inima cia tare ca fierul sa o prefaca si
[sa o moae.
Munca pacatosilor in multe locuri o arata,
Cariivor luo a rasplatire pentru a for rea fapta,
Iarii veseliia si bucuriia dreptilor pe large
is'ad povestitil,
Ace lor ce an adus roduri de pocainta si s'ad
rostenita ;
Si zice ca sa vor desfata intru bucuriia 'cea
[neinserata,
In cetatea Ier[u]s[a]limului ceresca, cia
[prea-innalta,

www.dacoromanica.ro
 28

Carea pan scum nu ochiul an vitzut san

[urechia an auzit,
Ci nici la inima omului hick nu s'aii suit.
Uncle raciala, intunerecul si scarba lipseaste,
Ca Hristos, soarele dreptatil, pre to 11 in-
[calzeste,
Ca cu privirea indestularil lui cia d[u]m-
[nezeiasca
Pre cei iubiti lui si alesi in veci va sa -1
[veseliasca.
Fa m[i]ld, H[ristoa]se, pentru a ta multi in-
[durare,
Ca sa ne ferim cei invaluit intru ispite de
[alunecare.
Da -ne ca vremea cia scurta intru bunatati
[sa o savirsim
Si de binele cel vecinic ne rugam sa nu ne
[lipsim,
Ci cu indurarea si m[i]lostivirea ta cia multa
Zdro b ea ste fiddle vrajmasilor ce cu not lupta.
Fie iadul dracilor si paginilor spre mostenire,
Tara noao raiul, bucurie, veselie si fericire.
SO, mijlocitoare si ceia ce ti -au nascut pre
[tine, H[ristoa]se,
Imparateasa Ceriului, maica luminil, cia cu
[raze luminoase.
Silea ste,grAb este,roa git pre fiiu] tail neincetat
Ca sa ne invredniceascA pre nol raiului celui
[desfatat.
Amind.

www.dacoromanica.ro
 - 29

Al tuturor mic ascultatoria si sluga ple-

cata smerit, nevreadnic cu sarcina pacatelor
incarcata.
'canna Dm. et. (cupet ?)». Damaschin,
episcop de Buzau, e cunoscut prin activitatea
sa de tipograf, pe care, pe rind, ail laudat-o
scriitoril ce venira dupa dinsul in secolul
al XVIII-lea (v. 1st. lit. roan., I, p. 526 ; II, pp.
292, 328, nota 3 ; p. 410), puindu-1 in frun-
tea talmacitorilor din epoca sa. Unele din
aceste traducer' le-a dat la lumina urmasul
sari la episcopia Rimnicului, Vladica Clement.
18. «Viata lui Petru celui Mare.» La ca-
pat : «1784, Noem. 2, Bras[ov], Than Zacio-
pea.» La inceput : «15593. 23 Dech. 1790.
Prdpozitiile inparatesti la dieta date. Fiind-
ca nol, dupa moartea prea s:d oarecand
Domnului al 2-lea Iosif al Ram[ului] imparat,
iprocl». La urma, data de 3 Decembre 1790 si
iscalitura Imparatulul Leopold. De sigur
e Viata lui Petru cel Mare tradusa din ru-
seste de dascalul Radu Tempea, cunoscutul
gramatic. Pentru alt manuscript, din 1788,
v. Stadia fi doc., VII, p. 46, nota 3, no. 4.
19.«Orbirea celor tineri.» Sec. al XVIII-lea
(sfirsit). Urmeaza: «Cele doao cal, sfatul rau-
tatii si al bunatatil». Pe p.,1 : «Ithica, iero-
politica, sad filosofiia invatatoare de obi-
ceaiuri, cu simvolurf, si intaiu cu chipuri lu-
mina* spre indreptarea si folosuld celor
Liner' s'aa alcatuit si s'ati tiparit cu chiel-

II I

www.dacoromanica.ro
 30

tuiala sfintel mAn[A]stiri Pecersca, in,chiar

anul 1712». Versuri :

1.

0 tanarule, iubeste ceale desartate,

T'al legat ochil si al pus crucea dupa spate,
Ratacit-al calea ta, te'nneci prin negura,
Iar demonil la tine casca a for gura.

2,

0 cale lata serie, cu for! asternuta :

Pre is merge cel desfranat si cu trufa multO.
Alta cale prea 'ngusta, de maracinl plink
Pre care dreptii sue veasell la lumina.

3.

Sfatul cel ran an adus pagube marl foarte,

Cum stall tamplat si'n Edem ojale de moarte;
Iar sfatul cel bun lucra slava si viiata,
Cum la Cartea Faceril pe stramos Invata.

4.

Cel ce ceriul, pamantul si iadul domneaste,

Pre eel bunt' si pre eel rill, pre to miluiaste,
Ca de la toff voiaste multdmind sa-1 slavim,
Dreptatea, adevarul, pre vecini sa iubim.

www.dacoromanica.ro
 -- 31

b.
Tare iaste credinta cia cu fapte bune,
Precum evanghelistul luminat ne spune:
Credinta de vei avea macar cit un grauntil,
Poti si'n mare sa arunci pre cei mai silnici
[munti.
6.
Celorn ce pre Dumnezeil din sufietti iubescii,
Toate bunatatile pururea le sporescii,
Ca cu drip' catre ceri mintea sa innalta,
Ca sa scape de vanatori, de curs& si de lata.

7.
'Avraam patriiarhul, de la Dumnezeil
Lud porunca sa junghie pre iubit fiiul sail,
Dar pentru Isaacil si tot jertfa s'att randuit
Fiiuln tatalul cerescil, mieluselul eel iubit.

8.
Minunata porunca cu grije prea mare :
Sa iubim pre Dumnezeii, Sirah ne da tare.
Celor neascultatori greale munci le pane,
Iara celor tematori multe daruri bune.
9.
Silnica e dragostea si tare credinta ;
Legate cu nadejdia an toata putinta :
Cand dinpreuna, sant za, coif, anghira;
De sageti si de arme pimicil nu sa mira.

www.dacoromanica.ro
 32

10.
Frumoasa e podoaba scumpa, luminata,
Tara urata iaste haina intinata :
Darul e stralucire, pacatul stricare.
Voesti a fi far de foe, an diamant tare.
11
Tovitii al lui Tovie plecand la Gavail,
Lue povata pre sf[a]ntul arhanghel Rafail :
Pre acesta sa luam si not la cetatea de sus,
Sa ne fie, povata la dulcele Isus.

12.
Niel spre dreapta sa lasam, nier spre stanga
[parte
Mintea si ochil nostri spre lucruri desarte :
Melciul merge cat de 'ncet, calea dreapta tine
Far de necaz ajunge la varf si margine.
13.
Pescariul cu undita in ape vaneaza,
Ostenitii pentru tine prea mult priveghiaza;
Cu'nvataturi si slujbe to scoate din munca
Slujitoril biser[i]cesti, si la ceri te-arunca.
14.
In tot chipul pre parinti carii to -au nascut,
Macar bunt, macar rai, dupa cum i-al avutii,
Cu dragoste sa-1 cinstesti, ca si acesti doi frat!
Ce dauta parintil sal, de foe sant aparati.

www.dacoromanica.ro
 33

15.
Bisear[i]caluiSolomon Dumnezeii umbreaste,
intrlinsa poruncile legii sa ceteaste,
Ca pre parinti si dascali Dumnezeii a toate,
Fiii zice sa le dea cinste pan la moarte.
16.
Dragostea, inceluinda, minunat omoara,
Scarba ca sj dragostea la moarte pogoara.
In ce chip si pre Eghel inneca-1 in mare :
Multi avura in lume aceasta tamplare.

17.
Tatal are fecloril sal cind bl[a]g[o]sloveaste,
Caia for cu bun noroc, sporind, o intareaste,
Tar blestemul maica-sa o destemeiaza:
Gandeste la aciasta site lumineaza.
18.
Preaslavit era tatal, maica, lumina.*
Ci'ntru tot norodul sail nici urma sa arata ;
Pre amandoi dinpreuna moartea i -au surpatu
Si slava cu fecloril In pamint s'ati surpatu. ,
19.
Domnulii cu 'ntelepciune stapanirea asaza,
Ca binele si raul tuturoril sa vaza,
Deci stapaniril nu fit cu ceva protivnicii,
Caci ca Dathan,Aviron mortiivel fi vreadnicu.
3

www.dacoromanica.ro
 34 =
20.
Cu pronie Dumnezeti imparte stapaniri
Celor drept si lul plecat stapani cu blade
Iar celor rai da stapani neajunsl de minte,
Norodului aducand dovezi insutite.

21.
Cel ce slujesc mult6ra, multe-au si turde,
Si nu numai pre al sal, ci pre toti tin rude,
Fiestecui slujaste : pentru toti ostenesca,
Ca cocoral In straje, pre tog ii odihnescii.
22.
Feciorul cel dezmirdat, neduplecat si ran,
Ce-1 iubeaste maica-sa, dragii si tatani-saft, -

Ce iaste cu mintea prost si nimic procopsit

E ca un cal neinvatat ce sta in grajthi

23.
Ca sit castigl bun narav si bune 'rivataturi,
Ca s[a] pierzi varvariia si alte cusuri,
Mergi la scoala cia mare, la Academie (sic),
Sa 'nveti stiinta si alta buna politie.
24.
Marea numim viiata si cu reapezi maluri.
Ci nu toti bine innoata prin grealele value,
Iar cel ce citeaste cart!, prea lesne innoata,
Ca stie vanturile in ce chip sa poarta.

www.dacoromanica.ro
 35

25.
Frumoasa e voroava, cuvioasa foarte,
Unde cu tacearea to a indrepta poate :
La chipul lul Earpocrat, cu mintea sa
[privesti,
Ca'nvata, cu tacearea on -ce al sa-t ispravestl.

26.

Dragi sant tinereatele, sant si luminate,

Cana an rusinare si alte bune fapte:
Pretutindenea sa slavesca cu podoabe marl,
Ca'n coroanele craestl scumpil margaritarl.

27.

Vreamea acopere toate, vreamea piarde

[toate,
Vreamea stria, cate sant, vremea aduce
[moarte,
Tar numal adevarul in veaci mosteneaste
Vremile descopere si toate pazeaste.

28. .

Adevarul sa graestl, uraste mincluna,

Gura §i cu inima sa-t fie tot una :

Ce e, iar ce nu, nu; putred sa nu vorbestl,

Ca, de vet fi statornic, bun nume-t doban-
[desti.
111

www.dacoromanica.ro
 -- 36

29.

Celor rai si salbatici Domnul ne invata

Bland cu pace sa graim in dos si de fata,
Ca un magnis ce trage hierul catra sine,
Aibi si to blandeatele arma langa tine.
30.

Somnul e chipul mortil si scarbelor muma.

Iar trezvirea e arma si scapare bursa,
Somnul, leania, dulciata pre multi an amagit,
Pre Sampson, pre Sisara, cu altii ci-au
[peritii.

31.

De vreame ce al vrajmasi si pornesca sa-ti

[strice,
Nu to mira ca-s cumplit si-s ca niste bice .
Scapa ca by oarecand, supt multa rabdare,
Ca nimeni nu-s far de vrajmasi, cat traescti
[supt soare.

32.

Veasel si foarte groaznic acest simvolit

[cinstita
In ziva cia de apoi lumil va fi ivita :
Sa-I iubim pre eld aids, in crestinesti fapte,
Ca pre duhuri si vrajmas sa-i bata departe.

www.dacoromanica.ro
 37

33.

Copiii ce sa primbla sus in picioroage,

Li sa pare fi nalt si lt va sa-1 roage:
A
Mai fora minte sit vad cel cu firea nalta:
Gandind ca-s mai intelepti, ingamfat find,
[salta 1.

34.

Foculti intru'ntunearect lumina multeaste,

Focul, pucloasa pierzand, our lamureaste ;
Asijderea dragostea toata e lumina:
incalzeaste, curata, de pace e plina.

35.

Cetatea stand de-asupra muntilorii, departe,

Sa veade de n'are basti sail turnuri innalte,
Dar, cu to pace avand, nimini nu o strict'. :
De tirani, de alti silnici n'are nitro frica.

36.

Inprotiva oglindil tot chipul sa veade,

Macar drept, macar strambii, dark cui vel
[creade?
Asa sant destoarte jelbile omenesti,
lar to cu dragoste pre top sa-1 odihnesti.
1 Aid suprim patru versurI grey..

www.dacoromanica.ro
 :38 =
37.
De esti bogatil sail saracii, macar in ce
[vreame,
IulDeaste pre priiateni cu aceaste seamne,
Nici viiata, nici moartea sa nu to desparta
De prietesugul lora, cum leagia invata.

38.
Prietesugul tocmit iaste si statornicii,
Iar cel nepotrivitil slab si amagealnicii,
Ca oala cu caldarea ce tocmire are ?
Cel saracii cu cel bogat mica asamanare!

39.
Pre fiiul plugariului sarpele omorand,
Iar tatal cu sacurea coada lui crampotind,
Ramasa samnu de vrajba;deci,vorbind.de pace,
far sarpele raspunsa : sa nu crez c'am face.
40.
De si musca sarpele si chitul inghite,
Dinteacestea doftoril sa feed neoprite,
Asa si de la vrajmasi, totdeuna vine
Folos pentru multe trebi, si ne grijim bine.

41.
Betivii, (nice varsta, iar mai mult eel tineri,
Fum, ameteli poarta'n cap, sant cruzi ca
neste fieri :

www.dacoromanica.ro
 39 --
Go li de slave si stricat, gros si far& minte,
Limbuti, trufasi, cu artag, la sfezi mai fier-
[binte.

42.

Cinstita e vorba si patul nespurcata :

De va putea cineva sa traiasca curate,
Ingerilora intocma, si ca frumosii crini
Ce petrecii cu frumseata prin iutii maracini.

43.

De te-ar ruga featele, de-ar plange de tine,

Fugi ca de niste sireni si glasuri streine,
Ca multi oameni de sireni sa inghit pre mare:
Asa'n lame prin dulceti multi yin la pierzare.

44.

Nu strunele pot da glas, nici aduc cantari,

Ci tocmirea strunelor slob6d dulci rasunari,
Si obstirea intru sfaturi nu va fi tocmita,
De n'or avea dragoste si vorba unita.

45,

Ramasita de paine Domnul bunului dar

Zis-au ucenicilorii, dupa mild si har
Nimica sa nu piiara, ci tot sa adune :
Pentru chivernisire, da invataturi bune.

www.dacoromanica.ro
 40

46.
Sf[a]ntul Apostol Pavel la Efeseani scrie :
Iubirea de argint e idololatrie.
Iubitoriul de argint Jude s'aii samanat
Si lui Crezus cel lacom, al Midii Imparat.
47.
Pasarariul la campuri pre pasari vaneaza,
Asa si rapitorif nu andestuleaza
A despuia pre saraci : pun prea multe trude;
Ci la strasnicul judet toate vor raspunde.
48.
incepand copiii midi sa deprinza umbletu,
Cad incoace si 'ncolea, ca nu pot umbla dreptu,
Asa pate si scumpul, ca, uncle n'aft ganditt,
In desert avearea lui, altil Wit chieltuitil.
49.
Bogatiia tot curge : din dat is puteare ;
Din mana lui Dumnezeii niciodata piiare.
Apa, cu cat iai din rill, nimica nu scade ;
Niel avearea ce o dal mild la noroade.
50.
Tare e priceaperea sf[ainta si cinstita,'
Pana and zavistiia nu iaste inmultita,
§i stalpul, pan sta drept, sta bine, ueclatit,
Ca si din povara lui petreace intarita.

www.dacoromanica.ro
 41

51.
Privind sarcina altOra, a noastra nu vedem,
Clevetim tot pre altii si de streini rat-16m,
Dam pricing la tot omul, s[i] celor departe ;
Iar negotul eel hiclean it purtam in spate.
52.
Caderile altuia doresti sa le vez1 :
Razbol dracesc e acesta cu fealiuri de mreji.
De nevoia altuia nimica sa to bucurl,
Ca focul lamureaste aurul spre lucruri.

53:
A scoate atapocul din ochii altora
N'am pregeta a face si ar placea mult6ra,
Dar Intaiii sa cuvine barna ce o purtam
Din ochiI nostril eel orbi afara sa o dam.
54.
Ahiorlul (sic) Olofern, laudand sfanta leage,
Porunci ca supt Vethuld de copaci sa-1 leage;
Ce si acelii mare dux luo foarte grea plata,
Prin mana Iudithel cea prea-Inteleapta.

55.
Foal de coada vulpilorii Sampson. aii legato,
Foc iaste barbatul rile de dracul invatatii :
Acela holde-au ars, campil cu bucate ;
Iar acesta, cu para, cetatl si palate.

www.dacoromanica.ro
 42

56.
Orice bine am face sail once rautate,
Sail de pret mica sail mare, de aceastea toate
Stiinta fie tuturorti ca, precum le lucram,
Si acum si la judet cu iale ne-aratam,
57.
Naintea ingerului, Ioan cel prea-sfanta
Cade jos la picioare, iar elii, de la pamant
Sus radicandu-1, zice: Tovaras im esti :
Cu acest mod pre Dumnezeti s& cade sa-1
[cinstesti.

58.
Vezi naintea lui Isus un voinicti indracitil
Si, cumplit patimind, sufletul slat spasitti,
Ci mai cumplit patimescii si mai multa truda
Iubitorii de cinste pentru slava cruda.
59.
Scurta iasta viiata si desertaciune,
Nina de lacraml si foc si de-amaraciune;
Mai slab& e viiata decit niste basics,
Ce prin Levi din gura slobod pruncii cel mici.

60.
Pasarea alchionulti in mare departe
Cuibti face pentru pacea, in valuri prea-
[nnalte

www.dacoromanica.ro
 43

Asa si cunostiinta cea prea-luminata

Far' de grije in scarbe Taste aparata.

61.

Cela ce va sit iubeasca dreptii si adevarata

Pre Domnulii, in frica lui sa fie desteptatd,
Ca frica Domnului dragoste doreaste,
Cum si vantul din carbuni barubara scor-
[neaste. ,

62.

Pre tart si pre cel tineri moartea biruiaste,

Pre stapani si pre batrani nimic ocoleaste,
Precum si lui Evshilei, de broasca tastoasa
Ci-o slobozi un vultur, capul ii sparsa.

63.

Tot lucrul cumpana si vreme iubeaste,

Tot lucrul pa potriva spre bine sporeaste ;
Ca masura si vreamea trebue la toate,
Ca aceastea podobesc stapaniri si fapte.

64

Vasul tau de-1 vet pazi cu fapte curate,

Umplea-l-vei de scumpeturi si de aromate :
Fi-va in mana Domnului lacas D[u]hrilui
[Slant,
lara de va fi spurcat, spart va fi pre pamant.

www.dacoromanica.ro
 44 =

65.
Macar ceni-ar vrea fapte bune sa sa 'nveata,
Cate Ina sit 'nciapa cu bune blandeate :

Pasarea cu zburatul de jos sa innalta,

Si eel ce calca pe treapte, a sui sa'nvata.
66.
Ci[ne] mergea pe o tale, sa mearga nainte,
La fardelegi innapoi sa nu is aminte
Mniarea dreptulni Lot din Sodoma esi,
Iar, deaca cauta innapol, bolovan sa sfarsi.
La urma : eIzvodul carpi Ithica, Ieropoli-
tica, din moshovitica limba s'afi talmacit de
Arhim[an]dritul Ghenadie, proig[u]m[enul],
Coziian, anul 1747 [si cu cifre arabe]».
20. cLeastvita adeca Scara, ce cuprinde in
sine viata sf[a]ntului, prea-cuviosuluf parin-
telui nostru Joanna... S'ati scrisii in zilele
prea-luminatului Domn Io Alexandru Ioanit
Ipsilant Voevodu, Hindu Mitropolit Ungro-
vlahiei third Grigorie, cu toata chieltuiala
prea-sflutit Mitropolitu alit Miralichiel, chirio
chirp Filaretii, la anulii 1779, Maid 24,Va-
silie Mihailovici. Pentru Filaret al Mirelor,
v. 1st. lit. rout., II, pp. 22, 376. 0 Lestvitti sari
Pateric de felul acesta am adus la Academie
de la manastirea din Cimpulung.
21. Incipit: «Dogma pentru intraria suflete-
lor Anti I or in la casele ceresti, cele ce au esitit

www.dacoromanica.ro
 45

din trupuri si s'aii Impart licitu mariril ce-

rest! mai nainte de veniria lul Hs. cia de a
doao.» Foarte frumoasa zugraveala initiala,
represintind si «Porta de Moscva o. In mij-
lo cul, el titlul: « Piatra ore dintii a fiilor sf[i]ntel
Bisericil eel pravoslavnice, spre intarirea
zidiril eel d[u]hovnicesti si spre piedeca
celor ce sa impiedeca de piiatra zmintelii,
cum sa se indrepteze». La urma <,Dascalul
Radul Duma cant : b : Brasovului ; 787, Oct.
29». Pentru acest cintaret al bisericii din
Brasov, v. 1st. lit. rom., II, pp. 324, 410 nota 1.
22. Carte de cintari. Sec. al XIX-lea.
23. Pomelnic. Sec. al XIX-lea.
24. Carte de cintarl grea ca.Sec. al XIX-lea.
I 25. Carte de ciu taxi greaca.Se c. al XIX-lea.
26. «Pateric al celui intru s[fi]nti parin-
telui nostru Grigorie Dialog..., scrise de din-
sul in limba latineasca, iara de fericitul Za-
hariia papa Romil sari tilmacit in limba
elineasca. Si mai pre nrma intro cea pe
prost greceasca s'aii tilmacit de Chesarie
Dapondi, cel din ostrovul Scopelon, spre
trebuinta de obste si pentru folosul celor
ce vor ceti. Lira acum in limba rumineasca,
s'ad tilmacit in chinoviia sfli]ntel minastiri
Cald[a]rusan[1]; 1805, Octomvrie.
[La urma :1
Sat prescrisii de Theodosie ier[o]m[ona]h,
[in 1834].»
Pentru Patericul lui Chesarie Daponte,

www.dacoromanica.ro
 46

v. Ist. lit. rout., I, p. 446 (editie din 1777).

Traducatorur e, fara indoiala, viitorul Mi-
tropolit Grigore, de dupa 1821. Ibid., p. 395.
27. Moliftenic din... Se cuprinde o Insemnare
din 1804 pentru legatura din no a cartii.
«lush' la acest leatu s'ati intamplatu pentru
pacatele noastre de an ninsu pe struguri si
in [toam]na an cules oamenii viile, ca era
jumatate neculese».
28. «Prologul cartii Raiului Not, ce sa
numeaste Limonarion san Grading.»Sec. al
XV1II-lea.Insemnare la inceput : «Aelasta
carte este a mea, Gheorghie Duma; 1804,
Aprilie 4». Scrie numele sail si latineste si
greceste. Pentru carte, v. mai sus, no 15.
Duma arata sa fie un Brasovean, din familia
lui Radu Duma, scriitorul.
29. «Marturie pentru Sf[g]ntul Gotten), ale
lui Meletie, alit Athinelor.»
La urma : «1820».
30.<Epistolie crestin eased.» Sec.al XIXlea.
Insemnare : «La 1829, Noemvriu 14, dimi-
neata, la 10 1/2 ciasuri spre ziva, s'ati facut
cutremur mare, de s'al descheiat casele
nostre din tote incheeturile lor, cazand sa
soba la hodae lui Arghir 1...»
31. Carte de rugaciuni. Scrisa in 1826.
32. darn slava Tatalui si a Fiiului si a

1 Acest cutremur e pomenit si in memoriul d-lui

tefInescu (An. Ac Rom., XXIV).

www.dacoromanica.ro
 47

Sf[i]utului D[u]h, a unuia D[u]rn[ne]zea,

Carte sfatuitoare pentru pazirea retort chief
simtiri a nalucirii si a inimil, si pentru aceia
care sint indulcirile ceale duhovnicesti si
chiar ale mintii. S'ati adaos Inca lingo aces-
tea si minunea ce s'aii facutii, a lipsiril sail
intunecaril soarelui pe vremea rastignirii
D[o]mnului, Inca si forma inimil omului,
alcatuite de prea-invatatul dascahl al Bisea-
ricil Rasaritului chiru Nicodimn monahul din
Sf[a]ntul Munte, si tiparita greaceste la anul
1801 prin osirdica cheltuiala a prea-sf[i]n-
titului Mitropolit, mai nainte al Euripul[u]i,
iara pre urma al Ipirului, chiriu chiru Ie-
rothel Naauln, pentru carele s'ati si alca-
tuit. lard acuma s'aii tilmacit si s'aii tipa-
rit in limba romineasca spre folosul de obste
in zilele bun-credinciosului si de Hs. iubi-
toriului Domnului nostru Sanduhl Sturza
Voevod, cu blagosloveniia Prea-Sf[i]ntitului
arhiepiscop si Mitropolit alai Moldavi el, chiriu
chirp Veniamint, print oserdiia prea-cuvio-
sului arhimandrit si staretd al sf[i]ntelord
monastiri Neamtului si Secului, chilli Do-
metiiana, in sf[a]nta monastire Neamtul,
lntru a satipografie, anu11826,1una lui Main.»
33. Cintari grecesti. La urma :

Suflete al mill, mareste

Pre cela ce veciniceste
Cantare duhovniceasca

www.dacoromanica.ro
 48

Cu mireazma ingereasca.
Vecinicului monarh mare
Canto -i taro incetare:
«Slava si marire tie
In tot veacul fie, fie.
Osana, sfint esti tu, sfint,
In ceriti, si pre pamint».

Noaptea faro pregetare

Sa to aeon.' sa cinti cintare,
In seara si'n dimineata
Cit vei fi intro viiata.
Ca David psalmi de sfintire
Canty in zi sfanta: «Marire,
Slavic si marire tie,
Osana sfint esti tu, sfint».
Pre cela ce sa mareste,
De serdfimi sa slaveste
intoemeste-I armonie,
Cintandu-I cu melodies
Zi-i: amparat esti tu pre lume,
Dumnezeu este-al tau nume,
Slava si marire tie
Osana, dint esti tu, sfint».
El in Israil e mare,
Cinta -i in Sion cintare.
Ca Solomon lui zideste
Temp lu in sine-ti si-1 slaveste.
El este minunat foarte:

www.dacoromanica.ro
 49 ---:

Zi-i : Sfinte fail de moarte,

Slava, si marire tie,
Osana....»

Ca Aron intru sfintire,

Sa innalti tu lui marire,
Ca prunci din Vithaniia,
Lui Emanoil Mesiia
Sit cinti tu noun cintare,
Cit vei fi vin cu suflare :
«Slava si marire tie,
Osana...»

El lui Moisi in Sinaia, ,

Prin rugul ce-1 ardia vapaia,
S'aii aratat cu marire,
Plin de-asa Dumnezeire.
Lui sa cade, sa cuvine
, Al lui nume sa-1 cinti bine:
«Slava si marire tie,
Osana....»

El pre Faraon in mare .

Si pre Amalie eel tare

L-an batut cu-a sa marire,
De-aii still* a for pomenire;
Lui sit cade, sit cuvine
Ca sa-1 elute fiestecine: 1 4

«Slava si marire tie,

In tot veacul fie, fie,
In cerin si pre pamint.i
4

www.dacoromanica.ro
 50

Acest tomos, ce sa numeste Anthologhie

musiceasca, este al Sfintii Sale parintelui
Ghermano ieromonah, de la schitul Ghi-
ghen in sud Prahova, si s'au scris de mine
Ion[i]ta Stoicescu log[o]fetelu, dascalu scoa-
li de musichie of orasul Ploesti, in feri-
cite si luminate zilele prea-innaltatulul nos-
tru D[o]mn Grigorie Dimitrie Ghica Voe-
vod, intru al saselea an al Domniei Sale,
avind si arhiepastor pa preasfintitul si de
Dumnezeii alesul Mitropolit a toata Ungro-
vlahiia, chiriu chir Grigorie. in leat 828, Ghe-
narie 10, s'au ispravit.
[Nota ultima :]
Libertatea ail fost in leatul 1848, ince-
pindu-se din lung lui Maia 9, si au tinut
pawl la Avg. 13, and, la intrarea armii tur-
test[ in capitala Bucuresti, ail stricat toate
lucrarile libertasilor, facindu-se nu mica var-
sare de singe la intiia intimpinare a osti-
ril otomane si cu militiia tariff, in casar-
mil. Iar cei mai marl incepatori al acestii
rasvratirl au fost loan Illiadii si Iancu (sic)
Magheru, caril indata dup A intrarea armii pro-
tectriti, au trecut in Transsilvaniia, iar iz-
butirea Rusilor asupra Unguraniel au fost
la leat 1849, la Iunie, si la Avgust s'au in-
tors cu izbandh in Tara-Rumineasca. Si pen-
tru as sa s[a] tie minte sa insemneaza 1849.
Theofilact.»

www.dacoromanica.ro
 51 =
34. «Rinduiala la facerea rasoforulul.» Pe
la 1830.
«Rinduiala la facerea Rasoforulul.» «S'aii
scris in anulii 1831, luna lui Noemvrie 18
de Theodosie ieromonah, Ghighiu.» Pecete
cu fum: «Silevestru st[a]r[et] sch[i]t G[hi]-
gh[iu] ; 1831».
36. Carte de cintari greaca. Scrisa in
1831.
37. «Tocmirea de sfintirea bisericii a sfin-
tiril cel mid.» Scrisa la 16 April 1834.
38. Carte de cintari greceasca.
39. Prohodul adormiril Mace' lui D[u]m-
nezea, romaneste. Scris la «1866, Noem. 23»
la Caldarusani, de Ghimnasie shim[ona]h
Reproduce versurile Jul Pralea si toata
cartea lui Macarie, in perfecta chirilicii din
sec. al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTELE MANASTIRII
DE ARGE$.
Din biblioteca episcopiei de Arges se
stie ce harnic ciirturar a fost Int Mill Vitt-
dicit de aici, Iosif, care fu legatura dintre
invittatil clerulul muntean de la inceputul
secolulul al lux-lea si ciirturarit de peste
muntr, din biblioteca Seminariului din Arges,
an ramas numal prea putine manuscripte.
Petrecind citeva ceasuri In palatul nod clii-
dit linga manastirea reparata, am putut re-
dacta urmatorul catalog, care semnaleaztt
raritati sail tipuri noun de traducers reli-
gioase :
1.Evanghelie greacil din secolul al XIV-Iea,
pe pergament, in 12. Cuprinde Evanghelia
lui Mate si o parte din a lui loan. Lega-
tura are insemniiri cirilice neinteligibile
2. Incipit: «Cuvintare inainte a tipari-
toriului cartii acestiia greceaste, prea-ferici-
tului, prea-dumnezeestului si prea-intelep-
tulul chiru chirp Efreamit, patriiarhul[u]i
sfli Intel cetati a IerusalimuluI si a toata
Palestina».E «Efrem Sirul» (sail Arapul),

www.dacoromanica.ro
 -51
3. «Al acelui dintru sfinti parintelui nos-
tru Andrei Ierusalimunului, arhiepiscopului
Critului, cuvintil la nasterea Prea-Sfintei
stapinii noastre Nascatoarei de Dumnezeti si
purdrea-Fecloarei Mariel.»Sec.al XVIIIlea.
4. «A dol stared d[u]ho[v]nicesti ce sihastria
in chinoviia ce era in Titian lfi Goziii si
carea sa zicea a avvei Serida, Triniiteri si
Rtispunsuri print" igumenul carele si le slujiia
lord, in ale carora numele sinta Varsanufie
si Ioannii...» Sec. al XVIII-lea.
5. Incipit : «A Sf[i]ntului Grig[o]rie Si-
naitul innainte-cuvintare asupra cartii aces-
tiia». E Grigore Sinaitul.Sec. al XVIII-lea.
6. Incipit «Cintarea lui Moisi, peasna
:

irmos».
7. Carte de cintari din sec. al XVIII-lea.
8. Incipit : «Luna lni Avgust in 11 zile».
(Vietile Sfintilor). Sec. al XVIII-lea.
9. «Pasunea oilor celor cuvintatoare.»
Sec. al XVIII-lea.
9. Pomelnicul sfintei manastiri Mitropo-
liia de aid din Bucuresti (pant% la Mihai
Racovita).
10. Cuvinte la serbatori (fara inceput).
Sec. al XVIII-lea.La sfirsit. cu ros: «la leat
802, la Oc. 14 zile, s'aA cutremurat pamintul
foarte tare, la 7 ciasuri din zi. Ipac s'aa
clatit leat 803, Martie 21, la un eras din
noapte, nu tare.» -- Cf. Manuscriptele mart.
Cernica, p. 20.

www.dacoromanica.ro
 --= 55

11. Evanghelie. Sec. al XVIII-lea.

12. «Polonosnita.» Sec. al XVIII-lea.
13. Psaltichie din sec. al XVIII-lea. La
urma : «Aciasta carte musichiceasc[a], ce cu-
prinde intr'insa orinduiala sfintei leturghii.
s'aii scris pentru a mea trebuinta de mine
smeritul intre ieromonahi Ghelasie cintaret,
aflindu-ma cu siderea in sfinta episcopie
Arges, dupa treacerea de 2 aril de la vini-
rea cintaretilor den Tarigrad in Bucuresti,
asijderea si de la venirea mea in Arges
pana in vreamea cind am scris, leat 1820,
pastorind cuvintatoarea turma intiiul epis-
cop al mai sus numitului Scaun, chiriu chiru
Iosif, carele intru acest an s'aii mutat la
veacinicile lacasuri, in luna lui Octomvrie 27,
Miercuri, la 2 ceasuri din zi. La leat 1821,
Noem. 5, in zi (?) Simbata, s'aii cutremurat pa-
mintul. Fiind en atuncea in piscopiia Arges,
cintam la strand tocma in vreamea vaho-
dului. 1823, Ianuarie 28, in zi Duminica, la
2 ceasuri din noapte, s'aii cutremurat pa-
mintul. Tot inteacestas an, Aprilie 25, Mier-
curl, in saptamina luminata,eram in Mar-
gineni, s'ail cutremurat pamintul dupa ye-
cernie. inteacestas an, Avgust 1, Mercuri,
s'aii cutremurat pamintul.»
La inceput, urari pentru Alexandru-Voda
Ghica si episcopul Ilarion de Arges.Pentru
moartea Vladicai Iosif, v. 1st. lit. rom., II,
p. 379.

www.dacoromanica.ro
 56

14 Psaltichie din sec. al XVIII-lea.Pe scoar-

ta : «Aflindu-ma sazator in sfinta monastire
Margineanii, in leat 1825, Noem. 2, Luni seam,
Ins noaptea spre Marti, la opt ceasuri de
noapte, s'ail cutremurat pamintul in vreamea
utreniei.» V. n-1 precedent.
15. «inceaperile Metafisicii. Cuvint in-
nainte : impartind eel intelepti pre metafi-
sica in doao, lax* in doao pre fiestecare
parte o suptae....» Dupa introducere ur-
meaza, greceste si romaneste.Primul capitol
incepe : rcavoti 7rep1 TCiA ESTCOVUTOO TG-
u Btaiov. a:. Torouc' OvoiliCoDat Tit
plipict tor) aci)licecoc. Na se potrivesc par-
tile in cele doua limbi. In traducerea ro-
maneasca, se. ceteste : «Partea 1, carea cu-
prinde pre incepaturile intelepciunil e[pi]s-
timelor si ale intelepciunii luraii. Cap. 2.
Pentru tineare, pentru supzacatoriii, pentru
sprezticatoriii, pentru fiinta, insusime si mij-
ions. De la un timp pagina pentru romaneste
nu da decit titlul sus, cu rosu. Tabla alfa-
betica e numai greceasca. Inceputul se-
colului al XVIII-lea.
16. La inceput, frontispiciu, supt care, cu
litere de our : «prea-cinstitului, preasfinti-
tului, parintelui chiriu chir Grigorie, epis-
eopul Raimnecul (sic) si al Noului-Severin,
ca unui adevaratil pastoritt si dupa darul
Sfintului Duhn parinte sufletescii, plecata in-
chinaciune.

www.dacoromanica.ro
 57

...Mi-ai poruncitii mie nevreadnicului sa o

scrip [cartea] de iznoava dupa izvodul eel
vechiti ce an fostil talmacit de pre slovenie
prelimba rumaneasca de Sfintia Sa rapo-
osatul parintele Pamaschin episcopul Raim-
nicului». Iscaleste : «Floru Ierei dasc. slov.».
Apoi ; vine textul din Teofilact. Frumoasa
legatura cu colturi, metalice.
Stiff asupra dascalului Floru de la scoala
domneasca din Bucuresti se daft in Manus-
criptele man. Cernica, p. 14, no. 88. El lucreaza
dupa 1760. Episcopul Grigore incepe a pas-
tori la 1748 (Ist. lit. rom., I, p. 620).
17.cCarte a sf[i]ntului,prea-cuviosului si de
D[u]mn[e]zeil purtatoriului parintelui nostru
Efremti Sirulft, scowl intr'acesta chipil scrisa
dreptd pre limba rumaneasca, in zilele prea-
luminatulni Domini Io Costantin Nicolae
Voevod, Mitropolitfiindd tariff chirp Grigorie.
Cu cheltuiala iubitului de D[u]mn[e]zeii third
Nichifor, arhimandrit nastavnic sf. manastiri
Arges. S'au scris de ribald lui D[u]mn[e]zeil
Costandin, vt. dsc. sly., la anil de l[a] in-
temeiarea Lumii 7270, iar de l[a] Hs. 1761.
Si tine va citi sa zica : Dumnezet sa-1 iarte.»
Constantin vtori dascalul era ajutorul lui
Floru. V. n-1 precedent.
18. La inceput : xai thrs a5v roic 2aXotc
llapeevEop Tpcip.ticatxoti, Toup.eXtyrou, Tpa-
zsCouvrEon, tor) MetaionoWsou, .414

www.dacoromanica.ro
 58

Eovocpcq Tirol; frtrroprecils zaTa refiaw

vzi AXeadapou To&
Adeca : «Si aceasta, pe linga altele, e a
lui Partenie gramaticul, din Rumelia, Tra-
pezuntianul, Metaxopulos. Prescurtare a
mestesugului retoricil pe Intrebarl si ras-
punsuri a lui Alexandru Exaporitul [Mavro-
cordat].» E ca si nis. grec 81 al Academies
Romine.
19. «Micii prinosii si smeritit dine inima
josh-scriseloril Preas[fintitell daruitii ca apa
saraculul,
Ce in putina sa advise,
Si ca darul vaduvei
Care In besearica sa puse,
Nemseaticel si stapinel,
Lumil stihn racnic:
Marie!,
Alii preasfintel Imparatiel Tale snieritft
robs si netreabnica. :
Macarie.» Versuri romanest1 si grecesti si o
Predoslovie. Scriitorul e vestitul traduca-
tor si gramatic Macarie, pentru care v.
Manuscripiele man. Cernica, p. 17, no 125 ; p.
23, no 156 ; p. 24, no 168 ; p. 25, nle 197, 198,
199, 200, 201.
20. «Viiata pe scurt a prea-cuviosului pa-
rintelul Ioan nastavnicul sf[a]ntului munte
al Sinai', care sa numeaste Sholasticos adeca
nevoitoriii», etc. La inceput: formular de
inceput de scrisoare. La lama «Ca se stie

www.dacoromanica.ro
 59

. de cind m'am mutat de la Neatus la (crip-

tograme) la (criptograme) sfintei mit[nd]s-
, tiri Rancaciov; 1777, Julie in 24i. Apoi in-
semnari de china si iarasi criptograme.
La sfirsitul chiar al cartil : Aciasta sfintd
si d[u]mnezeiasca carte ce sa chiiama Scara,
scrisu-s'aii prin osteniala smeritului intru
ieromonasi Antonie iermonaha de la un loc
innainte, si s'ait scris la schitul Cozii, ce sa
chiiama Stinisoara, si, oriciti viii ceti pre
dinsa,zieeti catra cel indurat si mult milostivu
Dumnezed, prin smerenie rugindu-1 ca sa i
sa iarte ale lui multe pacate; luna lui Aprilie
in 26, vleat 1775.»
21. «Sarbatorile prea-putearnicil impara-
tesii de preste an.»
Apol : «Tarnosirea bisaricii, Ins cea mica,
care sa face de preoti, iar nu de arhiered:
am insemnat-o, ca sa nu sa schimbe ; Iul.
29, 1780.
Dimitrachi ierei, prot[opop I of Dolgpl.
(Dolgopol, Cimpulung).
Randuiala tarnosanie ce mid.»
22. «Pateric pe alfavita sad cuvinte si is-
pravile indreptarilord precum ad vietuitd
prea-cuviosil parinti si ad invatatii si pre
altil calif ad poftitd viata calugareasca,
foarte da folos celord ce cord asculta cu
credinta.»
Urmeaza : «A prea-cuviosului pitrintelui
nostru Macarie cel Mare cuvint invittatorid,

www.dacoromanica.ro
 60 =
calugarilorii foarte folositoriu de sufletti»
si «a sf[a]ntului Marco Pustnicul capete ale
celei dumnezeesti si d[u]h[o]vnicesti legi.»
La urma : «1785, s'aii cetit, Mart 23, of
robul lui Dumnezeil Antonie erm[onah].Datu
sfintei manastiri Arges.» Insemnare greaca
din 1789.
23. «Lestvita adeca Scara, care cuprinde
in sine viiata sf[a]ntului prea-cuviosului pa-
rintelui nostru loan, carele an si izvodit
aciasta carte, ceale 30 de cazanil pentru
indreptarea calugarilor si un cuvint de in-
vatatura catra nastavnicu, scrisa acumii la
intiia Domnie a Luminatului Domnii To Mi-
hail Costandin Sutul Voevod, fiindu Mitro-
polit alit Ungrovlahiei chird Grigorie, prin
osirdiia si cheltuiala Sfiintii Sale Parthenie
arhim[an]dritul sfintei man[a]stir[1] Arge-
quint, la anii de l[a] Hs. 1785, Fevruarie 1,
de Ilarion smeritul si nevreadnicul monah
de la sf[a]nta man[alstire Argesul.» Chipul
lui Sf. loan Scararul (in negru). Necom-
plect. Cred ca Ilarion e viitorul episcop
de Arges.
24. «Pentru datoriia crestiniloro, etc.Sec.
al XIXlea. La sfirsit: «Facere preosfintitului
Tihonu, episcopul ce an fost la Voronejt ;
1794. S'aii talmacit de pe moschiciasca de
Dosoftel Calmuschiut, la 1799.»
25. u Aciasta carte a Sfintului Simiona
Noul Bogoslov scrisa iaste de Sf[i]ntiia Sa

www.dacoromanica.ro
 -- 61

parintele Parthenie shimonahii, carele an

fostti igumen la sf[a]nta episcopie Arges cat-
va ani, si an lasat-o ca sa ceteasca parintii
eariy sa vorii afla aicea si pomeneasca,
zicind Dumnezed sa-1 iarte ; si s'aft pristavitii
la lest 1797, Septemvrie 20; iara eft amii
scristi acum, Dechemvrie 20, leat 98. Dor[o]-
then ieromonah.»
26. «Canonul Preasfintei Niiscatoarel de
Dumnezed, ce sa canta Sa[m]bata siara»,
etc. Sec. al XIX-lea.
29. Parte din Vietile Sfintilor (de la Maid).
La sfirsit : «Aciasta sfinta carte s'aii scristi
de Prea Sfintiia Sa parintel[e] eclisiarhul
sfintii episcopii Argesului, ce sa nUmeste
Doroftei, alit sfintei episcopii Arges».
28. «Tilcuire dumnezeescului si sfintitului
marelui canons alit celui intru sfinti parin-
telui nostru Andrei arhiepiscopulti Critului,
Ierusalimleanulti... Tomulti 1. In. Viena, intro
anii Mintuirii noastre 1796, de Marchidona
Pulie.» La sfirsitul cacti; urare pentru Mi-
tropolitul Gherasim, scrisa in Arges, 16
Februar 1804, de ieromonachul Moises Sado-
vanoviciii. Gherasim e Adamovici, episcopal
neunit ardelean. Titlul e de sigur al ori-
ginalului grec. Tipograful e bine cunoscut,
28. «Jud. Arges. Episcopiia Argesului, zi-
dita a fi manastire de rapt. Domn al Tamil-
Ruminesti.p Inventarid din anul 1808.

www.dacoromanica.ro
 -62
29. Efrem al Ierusalimului. Sec. al
XIX-lea. Explicit : .«S'aii ispravit de serial
la anulti 1808, Martie 22».
30. Sus : &x .rciw eon rprropiou apxtp.a.v-
Spigot), 1814. Miv Zeirthp.eptoc i:zwv
iip.ipac : 'AuXaueicc Tot') ymairdu rjs
esotoxou (Acolutia Nasterii Maicei Domnu-
lui). Si alte acolutil. -- Sec. al XVIII-lea.
31. Psaltichie greaca. Iar nota a lui Ghe-
lasie, din 1819. La sfirOt, lista de autoril
cintarilor : Iacob, Hurmuz, Petru Vizantios,
Daniil, Grigorie.
32. Psaltichie greaca, cu o nota din 1821.
33. Psaltichie greaca, Nota in criptograme,
din 1823. Notita : «Ratata la una oca cer-
neala».
34. cDatoriile preotesti, adunate... pentru
trebuinta Seminarului sfintei episcopii Ar-
geq, in anul 1848. Ghelasie arhimandrit.»

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA§1 AUTOR

STUDII BSI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR, 6 VOL.

www.dacoromanica.ro