i= ^ t iir » a d e f o t b a l " U m r e a ^ _ P e i Baza m ilita ră d in O h io p e n tru v iito a re le

con vo rb iri de pace p rivin d Bosnia

Cantonament O şllre aproape incredibilă: majoritatea fotbaliştilor de Ia echipa Unirea Dej «e află internaţi în
stare gravă la spital! Cauza acestor internări în masă o constituie o tosiinfecţie alimentară survenită
după partida de sîmbâtă de la Baia Mare. Cazul se află în cercetare, dar pînă atunci Unirea Dej a
Rompres. Baza Wright - Patterson din Ohio a forţelor aeriene
americane a fost aleasă ca loc de desfăşurare a convorbirilor de pace
în problema bosniacă, care ar urma sâ aibă loc luna aceasta, a anunţat
m aaa
depus un memoriu la federaţie, solicitînd ţmlnarea partidei de sîmbâtă cu Gloria Reşiţa. Cererea
Ie-a fost aprobată, astfel că meciul amintit se va desfăşura în data de 1 noiembrie. Vom reveni mîine
cu alte noutăţi. (M.H.)
Departamentul de Stat al SUA, citat de Reuter. S-a explicat că locul
a fost ales deoarece dispune de cele mai bune combinaţii de facilităţi
jje n ţn ijiJ a c ^ a ^ c e s ţe ji^ o c ie r ^ iă ^ e J n c h e i^ i^ jiu c c e s ^ ^ ^ ^ ^ ^

«fc S U M A R
+ Agenda/2
ţ Rozaviaturilor13 Vreme în-general frumoasă cu
4 Paginajudefidui/4 cerul variabil. Vînt slab din
♦ Artă-cuIfură/5 sectorul vestic. Temperatura
♦ Administraţialocală/6 maximă 15 - 17 grade Celsius.
♦ PublicUatcl7-17 .'
Local ceaţă dimineaţa. Ieri, la ora
♦ Sport/l2 12, la Cluj-Napoca se înregistrau
♦ Paginacutiheri/13 16 grade C, iar presiunea
♦ Economia/]4 - . atmosferică era de 742 mm Hg.
♦ Eveniment/l5 A N U L V II N R . 1 5 0 3
V IN E R I
(Meteorolog de . serviciu
♦ Ultimaoră/16 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
2 0 O C T O M B R IE 1 9 9 5
Pavai C.) .. , '
1 6 P A G IN I 3 0 0 LEI

P e n t r u a in tr a în NATO “Grevataxelor”:
P arad oxu rile intră si! studentii
s ă ră c ie i
este d is p u s ă medicinist!
*

ILIE/CALIAN
sa oncensc Cu intrarea, Ieri, a
stomatologilor ţl, astâzi, a
medlclnlştllor, greva
nvitatul emisiunii de ieri dimineaţa a redac­ - declară Anthony Cragg, secretar-general adjunct al NATO

I ţiei Actualităţi de la Radio Bucureşti, direc­

torul Institutului pentru Calitatea Vieţii, a
făcut o afirmaţie îngrijorătoare: 75% din români
trăiesc în sărăcie...
Aflat într-un turneu prin • avut cu reprezentanţii Organizaţiei Nord-Atlantice accepte
ţările est-europene aspirante Comisiilor parlamentare, este un proces evolutiv” şi că responsabilităţile, riscurile
şi toate^

; Dacă e aşa, înseamnă că e o adevărată
tragedie naţională. Totuşi, un sîmbure de
îndoială mă obligă să-mi pun cîteva întrebări ş i.
să-i rog şi pc cititori să mediteze asupra lor.
Din 1990 încoace, a crescut foarte mult
numărul automobilelor personale: “Dacii” “re­
cuperate” din ţările vecine, hîrburi vestice de
toate mărcile (deterininînd Guvernul sâ stopeze i.
aducerea în ţară a celor mai vechi de opt ani),
dar şi unele elegante şi “la prima mînă”. Pe ce
bani se v o r fi cumpărat ele şi: sînt săraci
posesorii lor? : Camere ale Parlamentului, apărare şi politică externă," de toate drepturile ce decurg din
‘ Din 1990 încoace în toate oraşele prosperă
societăţile de televiziune prin cablu, care n-ar
putea exista fără puzderia de televizoare color
de producţie vestică, îndeosebi Or fi chiar săraci
posesorii acestor televizoare?
•Funcţionează studiouri private de radio, care
sînt ascultate mai cu seamă cu aparate de radio
de import .
■ S-au cumpărat cantităţi impresionante de
frigidere, congelatoare, maşini de spălat,
aspiratoarele producţie vestică (fără a mai vorbi
de cele româneşti). Li se adaugă biciclete cu 20
de viteze, cuptoare cu microunde, felurite
aparate electrocasnice, munţi de pachete de
ţigări, gume de mestecat şi băuturi - toate străine,
aduse cu bani buni. Cei care le-au cumpărat să
fie oare săraci?
Adică toţi care beneficiază de ele să intre în
categoria celor 25% din populaţie care depăşeşte
nivelul sărăciei?!
S-ar putea să fie aşa.
Dar atunci cum ne explicăm faptul că dintre
numeroşii săraci nu se prea găsesc oameni care
să se angajeze sezonier să lucreze cîmpul pe care
ţăranii bătrini îl lasă nclucrat pentru că le lipsesc subliniind interesul crescut ăl ~ semnul prieteniei ce nu cunoaşte
puterile?
' Deunăzi, un pensionar din cartierul meu se
plîngea că e prea mică pensia. I-am sugerat să
Ia integrarea în NATO, An­ secretarul general adjunct al “cine şi cînd vor fi aleşi membri şi costurile pe care un astfel
studenţilor clujeni devine
generală.___________
După ezitările lor obişnuite,
viitorii medici stomatologi se*
thony Cragg, secretar - ge­ NATO a ţinut să spună că ai NATO este subiectul unei de statut le presupun pentru alătură colegilor din “Babeş-
neral adjunct al acestei orga­ perspectivele de extindere a decizii viitoare”, decizii care se că noi atunci cînd acceptăm Bolyai” şi U.T.C:N.,-prmzîn-
nizaţii, a făcut o vizită de nici Organizaţiei Nord-Atlantice vor lua pe baza evaluării pro­ noi membri vrem să ştim în du-şi la piept hîrtiuţe cu “Gre­
24 de ore la Bucureşti. Mier­ rezultă din recentul studiu de greselor democratice şi a refor­ detaliu cu ce intenţionează să vist” şi părăsind amfiteatrele.
curi, Cragg a avut convorbiri lărgire a organizaţiei elaborat la mei economice, a transparenţei contribuie în organizaţie’ Acţiunea s-a desfăşurat disci­
cu Teodor Meleşcanu, Bruxelles, precum şi din şi stabilităţii, precum şi ţinîndu- Vorbind despre studiul de plinat, cu acordul majorităţii
m inistrul de externe, cu punctul 10 al Tratatului de la se cont de relaţiile ţărilor ^extindere a alianţei, Anthony profesorilor şi cu participarea
Gheorghe Tinca,,ministrul Washington; în co nferinţa^ aspirante cu vefiinii. “Cred", a Cragg a arătat că “aceasta nu cvasitotalităţii studenţilor. -
apărării şi cu membrii Comi- presă susţinută de Anthony declarat acesta^căprincipiul exclude posibilitatea ca Ieri, la ora 11, curtea
siilor de politică externă şi de , Cragg după întîlnirea cu de bază al extinderii NATO este statele aspirante la integrarea Rectoratului U.M.F. s-a umplut
apărare ale celori două- parlamentarii comisiilor die ca toţi noii membri să se bucure în structurile nord-atlantice' de stomatologi .gălăgioşi şi
Gabriela OGNEAN veseli, aşteptînd ca reprezen­
In discuţiile pc carc Ic-a domnia-sa a afirmat că “lărgirea ;acest statut, dar,derasemenea să (continuareînpag.al6-a) tanţii lor să aibă o discuţie cn
conducerea Universităţii, care
n-a fost de găsit. ,
ce nu cunoaşte graniţe Caius CHIOREAN
(continuare înpag. a 16-a).
Oaspeţii au fost salutaţi cu
cordialitate de către d-nul inspector Ieri, dimineaţă; la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj a fo st
general Victor Drăgoi, de domnii prim ită delegaţia Serviciului de Ajutor Maltez din oraşul german
îl
inspectori şcolari Alexandru Bugariu Metelen,, condusă de domnul Herman Huging, însoţit de mai lî
şi Constantin Corega. La primire au vechile noastre cunoştinţe Renate Selker, Claudia Paszkiet,
mai fost de faţă d-nul prof. Septimiu Manuela Selker şi Guido P aszkiet- cu toţii prieteni statornici ai
României şi ai Clujului, graţiei "toi ales, relaţiilor d e strînsă
Oprea -. directorul Liceului “G.
prietenie şi colaborare p e care le cultivă cu Liceul “C. Coşbuc ”
Coşbuc” şi d-na prof. Ioana Tarta, de
din municipiul nostru.
la acelaşi liceu, iniţiatoarea
legăturilor cu M.H.D. Metelen şi
d-na inspector de personal Mariana exprimînd, totodată, calde mulţumiri i-a animat pe cei din “Camp Malta”;
Măcelaru. pentru modul în care au fost primiţi voluntarii germani îşi petrec, în mod
A fost prezentată oaspeţilor elevii clujeni şi profesorii care i-au curent, concediile activînd în cadrul
situaţia privind predarea limbii ger­ însoţit în “Câmp Malta” din Metelen, taberei, organizînd activităţi educa­
mane în liceele şi şcolile generale din în timpul vacanţei de vară. Copiii tive, culturale şi sportive cu copiii. ■
judeţ, domnul prof. Victor Drăgoi din întreaga lume îşi dau mîna, sub Tot ei organizează transportul
Michaela BOCU
-elevilor faţă de studiul acestei limbi, graniţe! - aceasta a fost deviza care . (continuare în pag. a 16-a)

(continuare în pag. a 16-a)

Colocviul
se angajeze să distribuie dimineaţa ziarul nostru, Magazinul
de produse
profesorilor electronice -
electrocasnice
de limbă franceză - ”AM(C"
vinde
Vineri şi sîmbătă, la Casa tineretului din Cluj- TELEVIZOARE
Napoca se desfăşoară Colocviul internaţional
pw m m m H z "Formarea iniţială şi continuă a profesorilor de
ROYAL
limbă franceză în Europa Centrală şi Orientală", în 12rate - C e ne facem , soro? S-a scumpit
organizat de Federaţia internaţională a profesorilor benzina!
lunare -N ic i o problem ă! Apelăm la „.folclor!
de limbă franceză - Comisia pentru Europa
Vom circula p e - cozi de măturăm
Centrală şi Orientală. Participă profesori de limbă
Fotografut: Ion PETCU
franceză din mai multe ţări din zona respectivă. _ P ? a U" irl1 1 6 (.,*3*00

A D E m n O L '
g g o (SEejH
ţMarturlsesc
*unjmtj&jipr§
.iertâreapăcateloW
•Azi: Calendarul ortodox: SCMare
Mc. Artcmie, Duxul şi Matroana;
Calendarulgreco-catolic: Sf. Artemiu,
m (+ îri&c360-363); Calendarulcatolic:
Sf. Irina din Portugalia, fc. m._____
• PREFECTURA,COfJSILIUL
JUDEŢEAN: 19-64.16;
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30
•PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90
• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60
• PRIMĂRIA ClMPIA TURZII:36-80-
• 01
• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48
• PRIMĂRIA GHERLA: 24-i9-26 î-*
POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 »l s
•.11-15-10
POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ- ^
• NAPOCA: 13-49-76
• POUŢIA DEJ: 21-21-21
• POUŢIA TURDA: 31-21-21 -
POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22
• POUŢIA HUEDIN: 25-15-38
• POLIŢIA GHERLA: 24-14.14
POMPIERII: 981
APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:
■ 11-24.71
• SALVAREA: 961
• SALVAREACFR: 19-85.91
• INTERNAŢIONAL! 971
INTERURBAN: 991
• INFORMAŢII: 931
• DERANJAMENTE: 921
• ORAEXACTĂ: 958
■REGIA AUTONOMĂ DE
TERMOFICARE
• DISPECERAT: 11-87-48
REGIA AUTONOMĂ DE APĂ
■CANAL. DISPECERAT: 11-63-02
S.C'SALPREST' S.A. DISPECERAT:
.19-55-22 '
COMENZI SPECIALE PENTRU
TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12
int 132 '
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA
frinc^ridcdirecta
trauri accelerate, rapide ţi lntercity
• BAIA MARE,SATU MARE (prin
Dq): 15,05
•BISTRIŢANASAUD: 15,43
•BRAŞOV(prinDcj): 0,28
•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04;
4,55; 9,53; 14,17; 21,52
(prin Sibm-Piatra Olt): 11,42
(prin Petroşani -Craiova): 10,00
•BUDAPESTA: 0,28; 16,14;
•CALAŢI (prinPkiicşti-Bnziu): 9,33
•IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;
•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00
•SATUMARE: 4,04.
•SIBIU: 15,30 - Budapesta tn zilele de marţii vineri fl
•SIGHETUMARMAŢIEI: 6,11
•TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19;
22,49;Zj,08;(prin0radca): 15,16
•TÎRGUMUREŞ: 16,13; 20,19
•INFORMAŢII GARA: 952
AGENŢII DE VOIAJCFR
HNFORMAŢII: 11-22-12 (intern)
11-24-75 (internaţional)
Vineri, 20 octombrie
5.00 Matinal Uniplus Radio;
5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;
5.15 Horoscop; 5.25 Sport;-5.35
Program TV; 5.55 Piaţa si
economia de piaţă; 6.35 Agenaa
zilei; 6.40 Actualitatea mondeni;
7.15 Horoscop; 7.25 Revista
presei; 7.30 Calendar; 8.10
Poliţia municipiului în direct;
8.15 Pompierii în direct; 8.30
întreruperea emisiei; 12 Reluarea
emisiei; 13.30 Cinefil; 14.30
Overdose; 16.05 Marlboro Music
Eurochart 100; 17.05 ...
Marlboro Music Eurochart 100;
18.30 întreruperea emisiei;
21.05 Marlboro Music
Eurochart 100; 22.05 ...
Marlboro Music Eurochart 100;
23.30 Talk-Show. (emisiune
bilunară).
Program informativ. BBC
Londra "iS; 14; 18; 21.
t
• Mfine: Calendarulortodox: Cuv.
Mărt Visarion, Sofronie şi Sf! Oprea;
Sf. Preoţi Mărt. loan din Galeş şi
MoiseMăcinicdin Sibiel; Calendarul
greco-catolic: Sf. Ilarion cel Mare, cuv-
(+371); Calendarulcatolic: Ss. Ursula
. şi ins. m.; Celina.
îi felicităm pe toţi cei care,
împărtăşind taina Botezului, poartă unul
din numele sacre pomenite mai sus.
ORARULCURSELOR
TAROM
Plecări din Bucureşti:
7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă
vineri inclusiv
Plecări din Cluj-Napoca:
8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă
vineri inclusiv
Sîmbătă:
Plecare din Bucureşti: 13.00
Plecare din Cluj-Napoca: 14.30
Tariful: 35.000 lei
Telefon TAROM Cluj: 19.49.87
B te U R S E w U T O !
CURSE INTERJUDEŢENE
din Autogara II
(C lu j-N a p o c a - S ibiu: 5 ,4 5 ; 14,00.
i C lu j-N ap o c a - T îrg u M u re ş : 6 ,3 0 ,1 4 ,0 0 .
»Q u j- N a p o c a - B a ia M a rc : 6,30; 17,00
( Q u j - N a p o c a - A b r u d : (*00; 14,15.
i G u j-N a p o c a - Z a lă u : 6 ,3 0 ( n u c ir c u lă
d u m in ic a ); 12,30; 14,30; 18,30.
Q u j- N a p o c a - G îr b ă u - Z a lă u : 6 ,4 0
Q u j- N a p o c a - Jib o u : 7 ,0 0 , 14,00 ( p r in
G îr b o u ); 1 6 ,3 0 (p r in H id a ) .
Q u j- N a p o c a • Ş im le u l S ilv a n ie i: 8 ,3 0 ,
1 6 ,0 0
• Q u j - N a p o c a - A i u d : 12,00.
• Q u j - N a p o c a - A l b a - I u li a : 1 3,00.
Q u j-N a p o c a - B istriţa : 1 5 ^ 3 0 (d rcu lă v in eri,
s îm b ă tă , du m in ică, lu n i) .
iQ u j - N a p o c a - B r a d : 1 6,00.
iQ u j-N a p o c a - C îin p e n i: 13,15.
# G u j - N a p o c a - M e d ia ş : 1 4,30, '
Q u j- N a p o c a - R e g h in : 16,30.
Q u j - N a p o c a -T îr n ă v e n i: 15,15.
• Q u j - N a p o c a - T îr g u L ă p u ş : 15,25.
• Q u j - N a p o c a - T o p l i ţ a : 14,15.
• C lu j- N a p o c a * D e j: 1 3 ,3 0 ( p r i n M o c iu );
14.00 ( p r in T io c ). . .
• Q u j-N a p o c a - H u e d i n : 13,15 ( p r in C ă p u ţ),
14.00 ( p r in S u to r) i -
• Q u j-N a p o c a - Ţ u r d â 5 ,3 0 ,6 ,3 0 ; 6 ^ 0 ; 7,20;
S,15; 9,30; 10,30; 1 1 ,3 0 ,1 2 ,3 0 ; 13,20;
14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 1 6 ^ )0 ,1 7 ,0 0 ,
18,00, 18,30, 19,00; 20 ,0 0 , 2 1 ,0 0 , 22 ,3 0 .
Cursele judeţene pleacă
din Autogara I
CURSE I N T E R N A Ţ I O N A L E
din Autogara II:
f Ckij-Nipocâ • Budapesta, cn plecare
din Cluj-Napoca In zilele de hmi, joi fl
vineri la ora 7,Op fi înapoierea din
slrabiti |i ora 11,00
ţ ChiJ-Nspocs- Oradea • Debrecen -
MUkolc, co plecare din Cluj-Napoca In
ziua de miercuri ora 7 fl înapoierea din
MUkolc tn zfus deţjoi ora 11.
INFORMAŢII
A u to g a ra l: 14-84-26
A u to g ara !!: 13-44-88
A RndioSonic
FM 6 8 t T /AHx
Vineri, 20 octombrie
6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,
sport, meteo, utilitare, muzică) (Mircea
Tătar); 9,00-11,00 Emisiune fa limba
maghiară “Clujule, te salutăm” -
emisiune magazin (ştiri, informaţii
rutiere, sport, meteo, preţurile pieţei)
(Pasztor Krisztina), "Nostalgii” -
emisiune pentru vîista a Dl-a (Sebesi
Imre); 11,00-13,00 Super Sonic (Dj.
DreamsJ; 13,00 -14,00 Fiţi pc fază
(”Ziua’ la Sonic, ştiri, sport,
actualităţi clujene) (Vasile Truţa);
14.00-15,00 CD Sonic (Călin
Andrei); 15,00-16,00 Soul Of Radio
Sonic (Dj. Titus); 16,00-17,00
Clopote tubularc (muzică spccială)
(Marius Aciu); 17,00-20,00 Sonic 33
(ştiri, sport, utilitare, muzică) (Geta
Todoruţ); 20,00-21,00 Nostalgic Top
Sonic (Daniel Boroştean); 21,00-23,00
Emisiune în limba maghiară “Clujul
astăzi” (ştiri, actualităţi clujcnc, sport)
(Antal Oreotya); Unul pc iaţă, unul..:
umor, muzică, concura cu ascultătorii;
23.00-24,00 Moţul Curcanului
(emisiune concurs) (Adrian Barbu);
24.00-8,00 (nnduri dc noaplc (Răzvan
Moldovan).
A G E N D A
M inisterul Justiţiei.
Penitenciarul Gherla
Toţi tinerii care au depus cereri
p entru încadrare directă la
Penitenciarul Gherla se. vor
prezenta în ziua de 24.10.1995
ora. 8,00 la sediul unităţii din
Gherla, strada A. Mureşanu nr.
4 în vederea testării psihologice.
Neprezentarea la data şi ora
fixată atrage după sine pierderea
dreptului de a participa la con-
■ B.C.U. "Lucian Blaga"
(strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8
- 13,45; 14,30 - 2 1,sîmbătă: 8-14,
duminica: închis.
■ B iblioteca ju deţeană
"OCTAVIAN GOGA"
SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA
COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1),
ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-
17,45; sîmbătă şi duminica - închis.
FILIALE (Zorilor, Mănăştur,
Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni,
miercuri,joi: 14-19,45;marţi,vineri;
9-14,45; sîmbătă si duminică-închis.
SALA DE LECTURĂ (str. M.
Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie
1995,ORAR: hmi-vineri: 11-17,45;
sîmbătă. si duminică - închis.
MEDIATECĂ (Str. M.
Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni,
miercuri: 14-19,45;marţi,joi,vineri:
9-14,45;sîmbătă: 9-13,45;duminica
-închis.
■ Biblioteca Academiei (strada
Kogălniceanu 12 -14). Orar; luni -
sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45;
duminică: închis
■ Biblioteca Germană (strada
Universităţii 7-9): hmi- închis; marţi
- 10-13;miercuri- 15-18;joi-10-13;
vineriînchis. ' ;
■ Biblioteca Americană (Strada
Universităţii 7-9). Orar luni - vineri
12-16 - Cartoon NetWork 9,30 Buletin Rockula-RTL; 2; 13,15 Desene
■ Biblioteca Britanică (strada
AvramIancu 1l).Oran luni,miercuri:
14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 —14;
sîmbătă şi duminică: închis
■ Biblioteca "Heltai" (strada
Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18;
sîmbătă:9- 13;duminică: închis
■ Biblioteca Clubului Studen­
ţesc Creşti n (strada Kogălniceanu 7
-9). Orar: marţi: 18- 19;joi 19-20.
~ ■ Biblioteca Centrului Ciil-
turalFrancez(strâda Kogălniceanu
12-14). Orar: luni, marţi, miercuri,
joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi
dnminicăînchis.
■ Biblioteca Centrului Cul­
tural German wHennannOberth’'
(str. Memorandumului 18). Orar luni,
marţi,miercuri,joi: orele 16-20.
■ Biblioteca "ValeriuBologa"
a Universităţii de Medicină şi
Fartnacie(Str. AvramIancu31);Oran
luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,
duminică: închis.
iMuzeulNaţionalde Artă (Piaţa
Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni
şi marţi: închis ■
■ Muzeul Naţional de Artă,
Secţia "Donaţii"(stradaICBrătianu
22). Orar: miercuri - duminică 10-
17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a
T ransilvaniei (strada C. Daicoviciu
2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16;
luni închis. - GINECOLOGIE*ONCOI_Og h
■ M uzeul E tnografic al
Transilvaniei (strada Memo­
randumului 21). Marţi - duminică: 9
-17; luni: închis
■ Galeriile "Bastion" (Piaţa
Ştefan cel Marc 5). Luni - vineri: 9-
17; sîmbătă şi duminică: închis
■ Muzeul memorial “Emil
Isac” (strada Emil Isac 23). Orar:
micrcuri-duminică 13-17«tumşi marţi
închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între
orele 9-15; sîmbătă şi duminică între
orele 10-14.
■ Parcul etnografic ”Romtilus
Vuia” zilnic 9-16, Juni închis.
vineri, 20 octombrie 1995 ( 2
Viaţa parlamentară; 19,00 Film se­ Concertul Orchestrei N a ţio n a le
rial: ”Edera”; 19,55 La zi în Radio; 21,00 TVM. Mesager; 2 1 , 3 0
agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Din viaţa romilor; 22,00 H y p e rio n ;
Concurs de creaţie şi interpretare 23,00 Oameni care au fost...; 2 3 , 3 0
’k p t t i i t o r "Crizantema de Aur”; 21,50 Film Film serial: "Santa Barbara” ; 0 , 1 5
artistic: "Instinct de ucigaş”; 23,30 Bucuriile muzicii. -
Actualităţi; 23,50 MTV; 0,50 Film TV R CLUJ-NAPOCA: 1 4 ,5 5
' Vineri, 20 octombrie
P ro g ram u l 1: 7,00 TVM. artistic: "Maestrul meu, Chuck Jurnal - actualităţi. "A şteap tâ-m ă,
N orris” :
Telematinal; 8,30 La prima oră; dor, că viu!”: Festivalul N u n ţ i l o r
9.20 Film serial: "Santa Barbara”; P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; - Baia Mare ’95. Conexiu_n *:
9,20 Ora de muzică; 10,05 Interviu cu scriitorul Mircea V a i d a
10,50 Curcubeu; 11,50 MTV;
12.20 i Film serial: "Iubiri Documentar; 11,30 Desene animate; Voevod despre promovarea c u l t a 11*
amăgitoare”; 13,10 - 1001 audiţii; 12,00 Cafeneaua literară;: 13,45 române în străinătate. Cinci m i n u t e
14,00 Actualităti; 14,10 TVR Iaşi; Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; despre asigurări şi rea sig u rări -
Redacţia nu îşi asum »
14,55 TVR Cluj-Napoca; 15,45 14,10 Varietăţi internaţionale; 14,55
Agenda consumatorului; ,16,05. Convieţuiri; 15,55 Desene animate; responsabilitatea fn le g ă tu ră c u
-16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”; eventuale modificări in terv en ite -m
Actualităţi; 16,15 - Lege: şi
fărădelege; 16,30 Emisiune în limba 17,05 Bursa invenţiilor; 18,15 Film programul, anunţat-.'
germană; 17,30 Pro Patria; 18,30 serial: "Iubiri amăgitoare"; 19,00
Program uli^televizium lori^prinl^cablu
-matinal; 11,15 Buletin informativ; Remington Steele -PRO 7 ;
1130 Film Rockula-RTL 2; 13,15 Dispreţul -RETE 4; 15,55 F c l i c i t
A l - Documentare, seriale; 15,15 R EIE 4; 16,40 Doar noi d o i - R f
Vineri, 20 octombrie 1995 Familia Robinson -CANALE 5; DUE; 18,25 Preţul unei v i e t i - R E T
8.00 Program pentru tineret; 8,45 15,45 Show- C asa C astagna - 4; 20,00 Teletext; 20,10 E x p l o z i i
Seriale-RETE 4; 13,00 Seriale-. CANALE 5; 17,00 Cartoon Net­ m agazin-RTL; 21,15 L u p u l ^
RETE 4; 13,30 Adam contra Eva- Work; 18,30 A 1- Observator-Stiri; mare-PRO 7; 23,15 Suma - P R O ţ
RETE4; 14,45 Seriale-CANALE 1930 Buletin informativ; 19,45 A 01,20 Invasion force-PR O 7 .
5 şi RETE 4; 16,15 Frica de a iubi 1- Reportaje, muzică, serial; 21,00
' TVC+ .
-RETE 4; 18,05 Diverse - prehiare- Buletin informativ; 21,15 Lupul de 15,15 Deschiderea e d iţie i; 1 5
MediaPro; 20,00 Desene animate - mare-PRO 7; 23,15 Sîrma -PRO 7; Tefeshopping; 1 5 ^ 5 D a n sîn d îti ritţ
CN;20,50 Întîlnire pe întuneric- 1.20 A l-F ilm . de rock-n’rol; 16,50 D e s e n e a i
RETE4; 21,30 O fetiţă de protejat1, PORTAL 2 mate; 17,05 Dance c l u b ; 1 ~7JS
-RETE 4; 0,00 Două sînt în plus - 9,45 Buletin informativ; 10,00 A Lumina călăuzitoare; 1 8 , 2 0 D i
ITALIA 1. 1- film ; 11,30 A 1- M uzică, memoria cîntecului fra n c e z ; 1 8 J
! . ANTENA 1 d ivertism ent; 11,50 B uletin Din hnuea afacerilor;' 19,05 D e s e i
18.00 Ştiri- Reportaje- Interviuri;' informativ; 12,00 A 1- Film; 13,30 animate; 19,30 Capcana p e r ic u lo a s
18,10 Dance club; 18,30 Lumina A l - Reportaje; 13,50 B uletin 20,30 Observator; 2 1 ,3 5 P r e ţ
călăuzitoare-serial; 19,30 Ediţie informativ; 14,00 Program Tele 7 tăcerii; 23,10 America’s t o p ttt
specială; 20,00 Din hunea afacerilor; abc - Documentare, desene ani­ 23,45 T obele s u d u l u i ; 1 J
20,15 D esene anim ate; 20,30 m ate, p o st m erid ian , seriale, închiderea programului.
C apcana pericu lo asă; 21,30 reportaje, film, telejurnal, muzică;
O bservator; 22,30 F ete în 21.20 Buletin informativ; 2130 O
închisoare-film; 23,55 Implicare fetiţă de protejat -RETE 4; 23,30 'W - . 'M X
profundă-film. M usca-RETE 4. ... . “" V ®
Vineri, 20 o c to m b rie
^WBSI pEXPORT
o -rIMPORT l , S .C .TV
t a S.R.L. *.
C A B L U sx" L 10,00 Ştiri şi a c tu a lită ţi lo c i
AM; 10,10 întoarcerea lu i I r o m ’
- codat; 19,00 Ştiri şi a c t u a l i t ă ţ i i ;
' Vineri, 20 octombrie 1995 Vineri, 20 octombrie 1995 cale PM ; 20,00 Cartea j u n g i ;
PORTAL 1 ■ TVC ■ : • desene animate; 20,11 N e v e s t i
7,45 Buletin informativ; 8,00 " 10,00 Cannon -SAT 1; 11,30 Hollywood-ului - c o d a t ; 0 0 ,f ;
Hugn se excită prim ul — s c y ;
informativ; 9,45 A l - Divertisment anim ate - SUPER RTL; ,13,55 codat ■ [
Programul Radio Cluj Inele
Sîm bătă, 21 octom brie: 6,00 Microfonul ascultătorului; 16,00
Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi
muzică^ Revista presei transilvane.
Emisiunea în limba maghiară; 18,00
Bilete de papagal; 20,00 Din grădina vanilat
cu flori multe. Muzică populară la De ce aveţi nevoie: 3 ___ _
D ialogurile dim ineţii. De la
cerere. - s- ■ 150 g zahăr pudră, 200 g u n i
corespondenţii noştri. Astăzi despre pacheţele zahăr vanilat, 3 0 0 3 f i i i
Duminică, 22 octombrie: 8,00
ieri; 8,00 Em isiunea în lim ba Din grădina cu flori multe. Muzică M od de p r e g ă t i r e : Si
maghiară; 10,00 Buletin de ştiri; populară la cerere. 10,00 Matineu încorporează untul cu fa in a , a p o a l
10,05 Dor călător prin Transilvania; adaugă zahărul' g ă l b e n u ş u r i
duminical; 14,00 Emisiunea în limba zahărul vanilat şi se fiăm întă r e p e t
11.00 R adio-conexiuni -
maghiară; 18,00 Buletin de ştiri; un aluat. Se dă la rece a p r o x i m a t
transm isiuni directe de la 18,05 A propos; 20,00 Din grădina o oră, după care se întinde o f o i -
campionatul Diviziei A la fotbal; cu flori multe. Muzică populară la groasă de 5-6 mm şi se ta ie ro n d e l
13.00 Radiojurnal; 13,15 cerere; 21,55 Buletin dc ştiri. cu paharul de apă, apoi se d e c u p e a »
mijlocul cu degetaruL I n e l e l e t
aşează în tava presărată c u f a i n ă , !
ung cu albuş bătut şi se p r e s a r ă >
TURDA zahăr tos. Se coc la foc p o t r i v i t tir?
Fox - Batman Forever -SUA - de 15 minute. G t sînt încă f i e r b i f
premieră; Tineretului - Războiul se presară cu zahăr v a n ila t.
S ă p tă m în ă
2 0 -2 6 o c to m b r ie . iubirii - India- premieră.
R epublica - Elisa - Franţa -
CÎM PIA TU RZII POLICLINICA.
premieră ( 9; 11,30; 14; 16,30; 19)
Muncitoresc - Numele de cod: IIMTERSERVISAJVS
Răzbunare- SUA - prem ieră;
Victoria - Confesiune - România - str. Pasca] y nr.5, cart G hfţw jjften?
Noaptea în care nu ne-am întîlnit-
prem ieră (1 1 ;~13; 15; 17; 19)
SUA- premieră. INTERNE • C A R D IO L O G II
M ărăşti - sala A - Pisica neagră
D EJ NEUROLOGIE • P S IH IA T R U
atacă-IIongKong (13; 15; 17; 19); ENDOCRINOLOGIE -
Arta r Cavalerul mesei rotunde
sala B - Pe viată si pe moarte - REUMATOLOGIE •
-SUA - premieră; Don Juan de
IIong-Kong (13^30; 15,30; 17,30) ECOGRAIIF.-AIXRGOIx X î h
Favorit - Şi soarta poate fi învinsă Marco -SUA - premieră. DERMATOLOGIE *
- India- premieră (11; 13,30; 16; GHERLA CHIRURGIE • O R T O P E D IE
O.R.L. • O FTA LM O LO G IE
18,30;); 20 oct.’95 - Berlin, Berlin Pacea - Casper -SUA -premieră;
- Germania (19). Între lege şi destin - India -premieră.
PEDIATRIE • U R O L O G IE
ACUPUNCTURA
16-56-15, orar 8-13; duminică, 22 LABORATOR .
r iiA R M Â G ili® octombrie: Farmacia nr. 2 ”Pcrla”,
str. Gh.Doja nr. 37, telefon: 19-48-
(Biochimie <■Bacteriologic
Imunologie *Paraatologie
54, orar 8-20, Farmacia nr. 1 P-ţa Teste SIDA)
F arm acii de serviciu: Unirii nr. 37, telefon 11-10-49, orar ZILNIC, inctMivDUMnVTCA
sîmbătă,21 octombrie: Farmacia 8-14. orele 7 - 2 1
Medic de gardă: orele 21 » 7
nr; 2 "Perla”, str. Gh.Doja nr. 37, Farmacii cu serviciu permanent: ' Rezervare, consultaţii l a teL
telefon; 19-48-54, orar 8-20, Farmacia "Corafarm ”, str. Ion 41.41.63
Farmacia nr. 1 P-ţa Unirii nr. 37, M eşter nr. 4, telefon 17.51.05,
telefon 11-10-49, orar 8-14, Farm acia "V adocom ", str.
Farmacia nr. 27 Mercur, Aleea Marincscu nr. 7, tel. 19.64.62 - sufletul nostru la ^*s P o z i ţ i a
Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, dumneavoastră. T e le f o n u l ’t i e
Garda de noapte: Farmacia nr.
orar 8-13, Farmacia nr. 57, Cart. 2 ”Pcrla”, str. Gh.D oja nr. 37, noapte,' telefonul d c s u f l e t
Mănăştur, Compl. UNION, telefon telefon: 19-48-54, orar 20-8. M l,41.63 - între ofdc 2 0 - 2 4 . j
 ADEVARUL
vineri, 20 octombrie 1995 ROZA VÎNTURILOR d e C lu j
Administraţia americană pledează pentru trimiterea ”Sa negociem) dar nu cu orice preţn
unui contingent militar în Bosnia
(Reuter, AFP) Administraţia ocean de la războiul din G olf din M inistrul apărării, şi şeful readucă arsenalul ca parte a unui (R ezum atul in te rv iu lu i a c o rd a t de L. T okes
Clinton a încercat să înlăture temerile 1991, oficialităţile au afirm at că Comitetului mixt al şefilor de Stat acord de pace. postului de televiziune D una, p u b lic a t în ” Uj
Congresului privind trimiterea unui operaţiunea va implica participarea Major, generalul JotmShalikashvili, Cei trei consilieri ai preşedintelui
contingent m ilitar în Bosnia, a 20.000 de m ilitari am ericani au confirmat planurile de a echipa şi au afirmat că în Bosnia sînt în joc
■MaKyarorszaK*1 din 10 o cto m b rie 1995)
afirmînd că deşi misiunea este într- extrem de bine antrenaţi, va costa 1,5 antrena armata'federaţiei croato- iţiterese americane vitale, în special R eporter : Domnule episcop, teritoriu este o problemă intemă a
adevăr riscantă, forţa americană va m iliarde de dolari, va presupune musulmane din Bosnia după' necesitatea de a împiedica extinderea zilele trecute aţi criticat deosebit de României, a militarilor români,
fi ”cea mai amplă, mai dură şi mai reactivarea a circa 3.000 de rezervişti semnarea acordului de pace, războiului la scara întregii Europe şi vehement politica Ungariei faţă de Sună foarte frumos, dar trebuie
importantă din teren”. Preşedintele şi se va limita lâ un an. ”Daeă vom indiferent ce vor decide să'facă menţinerea rolului conducător ăl România. Nu sînteţi de acord cu ţinut cont şi de politica faţă de
Clinton a avertizat că nu este fi atacaţi de cineva, vor suporta ceilalţi aliaţi, dacă aceasta se ya •Statelor Unite în cadrul NATO. acel punct de vedere al diplomaţiei naţionalităţi,
obligatoriu să ceară autorizaţia imediat consecinţele. Contingentul im pune pentru a m enţine u n / >Shaiikashvili a respins sugestia ca ungare potrivit căruia faţă de Ro- . R.: Dumneavoastră nu criticaţi
legislativului pentru a trimite trupe american va fi cel mai numeros, mai echilibru între acestea şi forţelesîrbe. Europa să furnizeze mai multe trupe mânia nu pot fi folosite mijloace numai guvernul ungar, ci aţi făcut
în Bosnia, dar m ajoriiatea dur şi mai important din regiune”, a Dar secretarul de stat american, pentru forţa NATO, preconizată la diplomatice dure, cum ar fi de apel la UDMR să declare o situaţie
republicană din Congres ar putea afirm at m inistrul am erican al Warren Christopher, a apreciat că nu 60.000 de militari, afirmînd că este exemplu, presiunile. Aţi putut fi de criză in învăţămînt, ceea ce pînă
bloca operaţiunea neaprobînd apărării, W illiam P erry, în faţa există o discrepanţă între aceste forţe nevoie de un contingent american convins de argumentele diplomaţiei la urmă nu s-a realizat; mai mult,
■fondurile necesare. comisiei. Această afirmaţie i-a incitat în momentul de faţă. Oficialităţile au numeros pentru a fi siguri ”că este ungare? un om politic din domeniul învăţă-
Pledînd în favoarea propunerii pe unii membri ai Senatului care au precizat că ar prefera ca destul de puternic pentru a-şi purta L. Tokes: Imediat după apariţia mîntului a afirmat că nu se poate
administraţiei privind cea mai mare subliniat că nu este vorba de dezechilibrul să fie corectat, singur de grijă, fără să depindă de criticilor mele, ministrul de externe, preda într-o permanentă situaţie de
desfăşurare de trupe americane peste impunerea păcii, ci de menţinerea ei. determinînd forţa superioară să-şi nimeni”. Laszlo Kovacs, a dat o declaraţie criza.
la New York şi, vrind-nevrînd, a L.T.: Nu putem renunţa la aceas­

Naţiunile Unite în curs de schimbare, in momentul în dat impresia că eu aş fi împotriva tă situaţie pînă cînd legea amintită
negocierilor, a dialogului şi aş iiu va fi revocată sau articolele

care marchează a SO-a aniversare reprezenta linia duri Nici nu poate criticate nu vor fi modificate. Con­
fi vorba că aş avea ceva împotriva sider drept obiectiv minim acel
dialogului, sînt angajat faţă de proiect al vicepreşedintelui secţiei
(Reuter) t a 50 de ani de la înfiin­ războaiele se duc tot mai miilt în creat noi expresii, ca "teatrul folosind aproximativ 63.000 de mili­
ţare, Organizaţia Naţiunilor Unite se cadrai statelor mai degrabă decît absurdului” şi "tirania majorităţii”, tari, observatori şi forţe poliţieneşti. negocieri şi din acest punct de de învăţămînt de a găsi mai întîi
află în curs de schimbare, căutînd noi dincolo de frontierele lor. pentru a descrie atmosfera din cadrul Autorizarea de către Consiliul de vedere bineînţeles că actualul gu- cadre pentru toate locurile neocu-
căi pentru a face faţă sfidărilor O problemă deosebit de contro­ Adunării Generale. Securitate la sfîrşitul anului 1990 a vem ungar este demn de stimă, dar pate, de a tinde spre o îmbunătăţire
secolului al XXI-lea după ce a scăpat versată este aceea care priveşte mo­ O importantă activitate încununată recurgerii la forţă pentru a expulza disponibilitatea faţă de negocieri nu calitativă. Dupâ atîtea experienţe
' i e lanţurile războiului rece. dalitatea de lărgite a Consiliului de de succes a fost desfăşurată de orga­ trupele irakiene din Kuweit a condus trebuie confundată cu menţinerea trebuie să ne fie evident că, în
' Şefi de stat şi de guvern din peste Securitate format din 15 state, ai cărui nisme ale ONU care s-au ocupat de Ia declaraţii potrivit cărora ONU a cu orice preţ a relaţiilor evocînd ultimă instanţă şi în ansamblu,
160 de ţări se vor reuni la sediul ONU membri permanenţi - Statele Unite, probleme globale ca alimentaţia, ajuns în sfîrşit să îşi îndeplinească vechile raporturi internaţionaliste, politica din domeniul învăţămîn-
cu ocazia unei reuniuni care începe Rusia, Marea Britanie, China şi Fran- agricultura, sănătatea, aviaţia civilă, adevărata misiune şi să funcţioneze R .: Dumneavoastră criticaţi şi tului, denumită cea a paşijor mici,
la 22 octombrie pentru a celebra ţa - sînt principalii învingători în cel mediul ambiant, educaţia şi dezvol­ aşa cum au dorit fondatorii ei. Dar se legenda foarte bine întreţinută a nu dă nici un rezultat. în ce ne
aniversarea organismului de-al doilea război mondial, dar carc tarea. Dar chiar şi aceste organisme neglija faptul că Statele Unite, şi nu colaborării militare româno-ungare, priveşte, această lege a învâţămîn-
internaţional, a evalua realizările sale nu include asemenea giganţi nu au fost întotdeauna imune la Naţiunile Unite au fost forţa motrice considerată a fi un'succes. tului este rea aşa cum este. Şi nu
şi a schiţa viitorul ei. economici ca Germania şi Japonia. prejudiciile războiului rece. din spatele operaţiunii ”Furtună în L.T.: Este un fapt binecunoscut noi oferim soluţii mai dure sau mai.
Dacă ONU vrea însă să supravie- Ţările în curs de dezvoltare doresc şi Un exemplu care ilustrează capa­ deşert”, iar invaziile peste frontiere că au fost amplasate formaţiuni . blînde, ori modele de soluţionare
ţniască, trebuie să găsească mai întîi ele să aibă.un euvînt mai greu tn citatea Naţiunilor Unite de a se adapta nu constituie - cel puţin în acest mo­ militare şi poliţieneşti în localităţi' a crizei, ci situaţia ne obligă: cînd
o soluţie la cîea mai gravă criză finan- luarea deciziilor organismului de vremurilor este conceptul de menţi­ ment - genul de problemă care să nu numai în Secuime, ci şi din eşti pus la zid, te întrebi ce altema-
cian din istoria ei, generată de incapa- securitate suprem al ONU. nere a păcii, in prezent uţia dintre îngrijoreze organismul internaţional. Partium - Satu Mate, Cărei, Salon- ; tivă îţi cauţi, ce fel de soluţii se pot
chalea unor membri - îndeosebi State- Decolonizarea, una dintre princi- activităţile sale cele mai mediatizate, Dc asemenea, Rusia a fost mai ta. Este evident că, pe de o parte, găsi, cînd nu există nici o posibi-
fe Unite şi Rusia - de a plăti cotizaţiile palele realizări ale ONU, a avut drept el eclipsează activitatea importantă cooperantă faţă de Occident în cea de- acest lucru se face pentru a timora litate de compromis,
replate şi restanţele în finanţarea rezultat o majoritate crescîndă de state din domenii ca dezvoltarea şi dreptu­ a doua etapă a războiului rece decît populaţia, iar pe de altă parte, , Iar în UDMR se, afirmă tot mai
operaţiunilor de menţinere a păcii, din lumea a treia, pe care Moscova, deposedările de terenuri şi diferitele mult părerea că trebuie să se
rile omului, dar nu este nici măcar ulterior. . _
cifrate Ia peste trei miliarde dolari, imună la orice dezmembrare a pro- în fosta Iugoslavie, Ruanda, Haiti donaţii de clădiri efectuate în judeţe elaboreze o nouă strategie de admi-
menţionat în Carta ONU şi .trebuie să
Una dintre problemele cruciale ale priului imperiu, a fost adesea capabilă fie(improvizat în funcţie de necesi­ şi alfe-zone: de conflict accentul s-a arată: forţele, militare şi de poliţie nistrare a crizei şi tindem în mod
actualei reuniuni a Adunării Generale să le folosească împotriva Occiden- tăţile de a recurge la el. Un total de pus pe conflictul etnic sau dezmem­ sînt aduse în aceste zone pentru a special către autonomie culturală
este cea a reformei: cum să se proce- tutui. "Controlul avariilor” a devenit 38 de operaţiuni care au implicat un brarea aşa-numitelor "state eşuate”. mări sau echilibra ponderea romă-. în învăţămînt, deci trebuie urmate
deze ca organizaţia să funcţioneze cel mai bun lucru pe care Statele personal cifrat la peste 750.000 de Statele membre ale ONU au găsit mai nilor. Mi se pare tristă declaraţia cîteva obiective de politică pe
mtr-o epocă în care numărul de mem- Unite şi aliaţii lor puteau spera să îl oameni au fost desfăşurate începînd puţine motive de intervenţie în ministrului ungar al apărării, G. . termen hing şi nu să stingem focul
bri ă crcscut de la 51 la 185, iar realizeze, iar reprezentanţii SUA au din 1948, iar 16 sînt încă In curs, absenţa unor interese strategice Keleti, potrivit căreia amplasarea pe moment prin îmbunătăţiri
formaţiunilor militare pc propriul Calitative. :
stringente.
H e lm u t K o h l in te n ţio n e a z ă s ă fă u r e a s c ă
E u r o p a s e c o l u l u i a l X X I* le a
Jeanne Calment, decana de vîrstă
(AFP) S ig u r de sprijinul de el, am intind că acum cin ci ani lipsea din discursurile sale.
a omenirii, sau misterele longevităţi^
neclintit al opiniei publice din ţara nim eni nu şi-ar fl imaginat că un Cancelarul unificării germane,
sa, cancelarul german Helmut Kohl război civ il atît de crud era pe Helmut Kohl, care a fost şi unul (AFP) Jeanne Calment, care deţine recordul absolut al a declarat AFP dr. Michel Allard, specialist in problemele
a afirmat; că intenţionează ca, punctul de a face ravagii în Balcani, longevităţii umane la cei 120 de ani şi 238 zile (la 17 octom-' centenarilor. -
dintre principalii artizani ai tratatului
împreună cu partidul său creştin brie), este întruchiparea unei planete misterioase, cea a ~Jeanne Calment, care a trecut prin douărăzboaie mondiale,
în faţa celor 1.000 de delegaţi, de la Maastricht, intenţionează să
centenarilor din ce în ce mai numeroşi, carestîmesccuriozita- l-a cunoscut pe Van Gogit "cu urechea lui”, dasistat la
^democrat (U C D ), "să făurească reprezentînd 662.000 de aderenţi,' ducă Ia bun sfîrşit visul său privind tea cercetătorilor. Recordul era pînă acum atribuitjaponezului naşterea cinematografiei şi la primii paşi pe Lună, este urmată
viitorul Europei” secolului al XXI- Kohl nu a spus dacă intenţioneză să o Europă unită şi fără frontiere, pe Shigechiyo Izumi, dispărut tnfebruarie 1986 la vîrsta de 120 îndeaproape de o generaţie de "venerabili ".în Franţa,
lea. - . , conducă în continuare Germania şi care l-a urmărit încă din anii ’50, dede ani şi 237 denie, dnd Jeanne sărbătorea 111 anL Excepţio­ centenarii erau îh număr de200 în 1953, sînt în număr de 6.000
"Dragii mei prieteni, vreau ca în , după anul 1998, data viitoarelor pe cînd era student. nala longevitate a decanei de vîrstă a umanităţii, născută în astăzi şi vorfi în număr de 150.000 în 2050.
următorii arii să-mi consacru alegeri generale, intenţie pe care i- Dar el nu este pregătit pentru toate
Provence, laArles, la 21 februarie 1875, arefără îndoială o Prelungirea duratei vieţii umane datorează mult '
existenţa p o litică pentru a face o atribuie persoane din anturajul său. concesiile. anumită legătură cu ereditatea. Tatăl său şi mama sa au trăit îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, igienă şi progreselor
ireversibilă opera de. unificare D ar nim eni nu se poate îndoi de "Dragi prieteni din Europa, nu într-adevăr pînă la o vîrstă destul de avansată pentru acea medicinii. Acum un secol, un copil din doi dispărea înainte
europeană", a afirm at K ohl în dorinţa sa de a conduce personal este vorba de isterie germană cînd epocă, 94 şi 86 de ani. Şi, manifestare a unui patrimoniu ge­ de a atinge vîrsta de lb ani. Astăzi, se cîştigă un an de speranţă
discursul rostit la Congresul UCD dezbaterile'din timpul importantei subliniem că criteriile de stabilitatenetic favorabil, ea are numeroşi strămoşi care au trăit în de viaţă la fiecare patru ani, iar aceasta scapă geneticii.
desfăşurat în perioada 16-18 conferinţe interguvemamentale din secolul alXVIII-lea şi alXVII-lea cu mult peste medie. Specialiştii' consideră că centenarii au o rezistenţă
trebuie respectate cu orice preţ şi că
Contrar centenarilor legendari care trăiau în Anzi, Caucaz, excepţională la maladii şi o bună facultate de adaptare la
octombrie la Karlsruhe. 1996 destinată revizuirii tratatului de în nici un caz nu putem dispune de ■China sau Iran, cercetătorii dispun de dovezi de necombătut întîmplările vieţii. Dar “este inexact să se creadă că nu sînt
"întotdeauna am fost de părere că la Maastricht Pe de altă parte el nu ele aşa cum vrem”, a afirmat Kohl (arhive civile şi religioase) în cazul Jeannei Calment. Cazul niciodată bolnavi; ei depăşesc însă maladia şi apoi o uită",
problema unificării Europei este o . a consacrat nici un euvînt "cuplului pentru a justifica poziţia strictă a ei este într-adevăr "unic" şi "omologat” de o comisie de afirmă dr. Allard. Cît priveşte teoria unei reţete miraculoase,
chestiune de război sau dc pace franco-german, motorul Europei”* guvernului său faţă de crearea experţi internaţionali pentru studierea longevităţii maximale "sanitar corecte", pentru a deveni centenar (să bei puţin, să
pentru secolul al XXI-lea”, a afirmat expresie care pînă nu de m ult nu monedei unice în 1999. cu sediul la Cambridge, prezidată de istoricul Peter Laslett, nu fumezi, să consumi alimente "sănătoase” etc) ea nu pare
a fi perfect stabilită.
Abstinenţa nu este o regulă de aur pentru toţi: Jeanne a
R e u n iu n e a la n iv e l în a lt Ib e r o -la tln o -a m e r lc a n ă a c o n d a m n a te x p e r ie n ţe le n u c le a r e început să fumeze după împlinirea a 100 de ani, iar Emile,
bărbatul cel mai vîrstnic din Franţa a fumat cu înverşunare
(Reuter, AFP) într-o dcclaraţie dată publicităţii Iatino-âmericane au cerut totodată să se pună capăt octombrie că nu crede că eforturile diplomatice depuse
pipă pînă la moartea sa, la vîrsta de 110 ani.
la inchcierca reuniunii Ia nivel înalt de două zile, care experienţelor nucleare, condamnînd indirect experienţele' de grupul ţărilor ibero-latino-amcricane vor putea crea în şapte cazuri din opt. centenar este o femeie, poate
a avut loc în staţiunea de ski Barilochc din Argentina, efectuate de Franţa şi China. Spania şi Portugalia au o breşă în embargoul paralizant pe care l-a numit protejată de hormonii săi. în schimb, bărbaţii ating un secol
21 dc state ibcricc şi latino-amcricanc şi-au manifestat prezentat o cerere de ultimă oră dc a sc înlocui referirile "superblocadă”. Castro a declarat că va continua de existenţă adeseori într-o starefizică şi mentală mai bună.
părerea de rău faţă dc toate demersurile care limitează directe la Franţa şi China dintr-un proiect anterior prin- procesul de deschidere a economiei Cubei pentru a "în perfectăformă”pînă la aproximativ,! lOtni, înainte
comerţul internaţional. Congresmenii americani tr-o condamnare mai generală a experienţelor în Pacific. atrage investiţii pentru ţara sa lipsită de lichidităţi. de a intra într-o instituţie specializată, Jeanne Calment, deşi
dezbat în prezent o propunere făcută de senatorul ,în ceea cc priveşte Cuba, documentul final - foarte ”Dar nu vom renunţa la idealurile noastre”, a declarat oarecum ruptă de realitate, surdă, oarbă şi în imposibilitate
Jcsse Ilclms, republican dc Carolina de Nord, care concis faţă dc documcntul prevăzut iniţial - a adoptat ziariştilor liderul în vîrstă dc 68 dc ani, carc conducc de a se mişca, ea şi-a păstrat capacităţile de judecată şi şi-
ar întări embargoul instituit de 34 dc ani împotriva o poziţie similară celui dc anul trecut, aşa cum au relevat Cuba încă de la revoluţia marxistă pc care a condu- a conservat impertinenţa. întrebată la 120 de ani cum este,
tţ Cubei comunisto prin penalizarea firmelor străine carc observatorii. Potrivit unor diplomaţi, Cuba însăşi a cerut s-o în 1959. Documcntul final mai face referiri şi la în viziunea ei, viitorul, ea a răspuns: "Foartescurt".
fee comerţ cu Havana. Criticarea embargoului SUA numai o înlesnire a elauzei privind embargoul SUA, "noul avînt al relaţiilor dintre America Latină şi
a constituit o surpriză, după cc delegaţii au afirmat tcmîndu-se că orice ccrcrc dc a i sc pune capăt va fi Uniunea Europeană” carc sc va concretiza în luna AGENŢIANAŢIONALADEPRESĂ în a c e a stă p a g in ă
anterior că nu vor menţiona nici Statele Unite şi nici primită cu tot atît de energice apeluri pentru dcmocrati- deccmbric, la Madrid, prin semnarea unui acord p u b lic ăm m ateriale
Cuba, din cauza lipsei unui consens. zare şi respectarea drepturilor om ului pe insulă. interregional de cooperare între UE şi MERCOSUR” furnizate de Agenţia
Liderii din Spania şi Portugalia şi fostele lor colonii Preşedintele cubanez Fidel Castro a declarat la 15 (Uruguay, Brazilia, Argentina şi Paraguay). N aţională de P resă
RO M PRES.
1■■■•■ *____ ,i -----
■i l'M I I |
li.
 ADEVARUL
UÎ
Un monument care a înfruntat vitregiile
istoriehCastelul de la Ciucea astăzi muzeu
mult vizitat.
Din punct de vedere istoric, Ciucea are o vîrstă
ce coboară în antichitate. Ea a aparţinut de cetatea
Bologa (Sebeşwar), vechimea ei fiind mai mare decît
prima atestare documentară din 24 mai 1384.
- După această dată continuă să fie menţionată în
diferite documente de-a lungul vremii. Astfel, în 15
decembrie 1460 sînt pomenite trei moşii care au
trecut din stăpînirea lui loan'Voievodul de Ciucea
(Iohanni Voievodae de Czycze), a lui loan Arcaşul
(Igartho) şi a fiilor săi Mihai şi Bota din Ciucea, în
stăpînirea familiei Banffi de Losoncz. • '
In proprietatea ei sînt amintite şi nume de iobagi
români din Ciucea: Dan şi Lazăr. După anul 1460
a ajuns la Ciucea renumitul Pavel Chinezul, ajutor
de morar aici. El a fost întîlnit în pelerinajul său de
Matei Corvin, care l-a angajat în armată; unde a
dobîndit prin vitejia lui titlul de voievod al Banatului.
în anii 1782-1784, la Ciucea şi Vînători a locuit
Horea (Nicola Ursu), conducătorul răscoalei din
1784. De aici a făcut el mai multe drumuri la Viena
şi a construit biserica de lemn din Cizer (jud. Sălaj)
în apropiere de Ciucea. Amintesc, despre el unele
numiri de locuri, cum ar fi Cioroiul Horii, Valea
Horii şi Fîntîna Horii.
Lâ 1848, conducătorul revoluţionarilor maghiari
Iosif Bem, general polonez, a stat o luna la Ciucea
pentru că a întîmpinat rezistenţă aici la graniţă din
Primăria comunei Ciucea, fo st local de şcoală în 1948.
P A G IN A JU D E Ţ U L U I vineri, 20 octombrie 1995 ( i)
V EC H E VATRA
Hi ^
^ D E IS T O R IE R O M Â N E A SC A
aducîndu-şi contribuţia la zestrea colectivă, prin evoluţia ei contribuind la dezvoltarea
poporului r o m â n de-a lungul secolelor în spaţiul transilvănean. _
Ciucea este aşezată în partea de nord-vest a judeţului Cluj pe cursul superior al Crişului
Repede. Se întinde pe o suprafaţă de 111 km2, cu satele aparţinătoare comunei: Negreni,
B ucea, Vînâtori şi Preluccle. ; '
Prin localitate trece calea feraTa Cluj-Oradea, dată în folosinţă la 7 septem brie 1870
precum şi şoseaua asfaltată E60 care leagă Clujul de Oradea. D e aici porneşte un drum
spre Zalău prin Bucium i, cu o ramificaţie prin Cizer, un altul spre Ş im leul-Silvăniei
cu o ram ificaţie pe la Crasna. Cele mai apropiate oraşe sînt: H uedin (22 km ), Cluj-
N apoca (72 km), A leşd (40 km), Oradea (78 km );ZaIău (48 km ), Ş im leu l-S ilvan iei
( 4 6 km). - -■
C ele mai m ari înălţimi ce se găsesc în comună şi în apropierea e i sînt: Ţ îcla - 1 0 7 8
m, Măgura Priei - 997 m, Măgura - 915 m, Păltiniş - 842 . în rest, dealurile-variază,
între 5 00-800 m.
^partea armatelor austriece şi române. Gheorghe Popa, Dămian Roşu au trecut atunci în
La memorabila ădunare de. la 1 Decembrie 1918, la România, 7 familii nu s-au mai întors. Dintre cei rămaşi,..,
Alba lulia a participat o delegaţie care reprezenta Simion Popa din Ciucea a organizat grupuri de cetăţeni
localitatea. Din această delegaţie au făcuţ parte, printre români pe care le trecea peşte graniţă cu riscul de a fi
alţii, învăţătorul Petru Brudaşca, preotul Iuliu Truţia şi prins de către grănicerii maghiari.
cetăţeanul Teodor Mocanu din căturiîil Calea.Lată. . în localitatea Ciucea au existat 35 de familii de evrei
Primăvara lui 1919 a adus asupra satului Ciucea cu peste 150 de membri, care au ajuns victim ele m
nemeritate suferinţe: trei tineri au fost împuşcaţi de Diktatului de la Viena, fiind ridicaţi şi deportaţi în
honvezi. Erau Qheorghe Popa a Uţoachi, în etate de 25 lagărele morţii; ■
Monument ridicat în cinstea eroilor şi
ani, Toader Buze a lui Gligor, de 21 ani, şi Petru Vlaicu în octombrie 1944, în retragerea lor hitleristii si
martirilor din Ciucea, a celor ce şi-au
a lui Ilie, de 24 ani. Moartea lor a fost relatată de preotul horthyştii au aruncat în aer şi distrus următoarele
sacrificat viaţa apărînd străvechiul pămînt
paroh din acea perioadă, Iuliu Truţia, care şi el şi-a salvat obiective: trei gospodării distruse complet, 6 avariate
românesc. ,
viaţa ascunzîndu-se. De asemeni, în Arhivele militare grav, iar cincisprezece avariate uşor. Primăria şi biserica
secrete'din Ardeal.sînt relatate atrocităţile săvîrşite pe au fost şi ele avariate. Şcoala şi dispensarul uman au
dealul Părince în 15 aprilie 1919 , dimineaţa, de către fost distruse complet De asemenea, au fost distruse două din jurul anului 1900), fabrica de vată dm Ciucea
Garda Roşie de la Budapesta asupra celor 18 soldaţi din poduri la C.F.R. şi un pod pe şoseaua Crasnei, iar înfiinţată în 1924. ;
armata regală română (regimentul 11 Şiret). Au fost' drumul Ciucea-Tusa a devenit impracticabil. Comuna are o reţea comercială alcătuită din 29
omorîţi în chinuri groaznice, folosind metode dintre cele Cinstind memoria celor căzuţi în lupta împotriva u nităţi,'dintre carc'16 aparţin cooperaţiei şi 13
mai oribile, arăţate de martori oculari, Petru Brudaşca fasciştilor, între care Simion Raita, Aurel Brudaşca, loan sectorului privat. Activitatea comercială e înlesnită
şi Sabin Truţia. • v • ‘ Brudaşca, Damian Popa, D um itru Bolba şi alţii, de faptul că Ciucea este aşezată pe şosea şi calea
Pentru neaplicarea corectă a reformei agrare din 1921, autorităţile au ridicat .un monument în centrul localităţii leraţă (fiind important nod de cale ferată). '
Ciucea, împreună cu 10 comune din apropierea ei au pe c'are scrie “în memoria eroilor din comuna Ciucea Comuna are o reţea şcolară compusă din 6 unităţi
purtat un lung proces împotriva moşierilor M. Tischler căzuţi în lupta de eliberare a patriei noastre de sub jugul preşcolare, 4 unităţi cu clasele I-IV şi 4 unităţi cu
şi A. Burger. fascismului hitlerist”, 1944-1945. clisele I-VIII, în care îşi desfăşoară activitatea un
în 1920, poetul Octavian Goga, impresionat d e ! După al doilea război mondial, localitatea Ciucea a număr de 48 de cadre didactice.
frumuseţea acestei aşezări, a cumpărat casele de la evoluat spre ceea ce este azi. Fiind zonă de munte, aici Activitatea culturală se desfăşoară în 3 cămine
văduva lui Ady Endre şi pe locul acelâ, începînd din nu s-a făcut colectivizare, ţăranii rămînînd în posesia culturale. In reşedinţa de comună există o biblioteca
1921 şi pînă în 1922, a ridicat castelul care astăzi este pămîntului ce,l-au avut, cu excepţia unor păduri, păşuni .cu peste 8.000 de volume şi o instituţie de interes
muzeu. Aici au avut loc multe întruniri ale unor fruntaşi, care li s-au luat de autorităţile comuniste cu forţa. naţional, muzeul O. Goga, vizitat anual de zeci de
ai vieţii politice din România. ■ în urma reformei administrativ teritoriale din 1968, mii de turişti din ţară şi străinătate. 11 •
Cea mai mare dezvoltare a localităţii Ciucea e comuna Ciucea a primit în subordinea sa şi satele Prin.poziţia sa, mediul geografic deosebit de
Semnalată între anii 1925-1930, cînd a fost reşedinţa N egreni, Bucea şi P relucele, care pînă atunci atrăgător şi obiectivele turistice de interes major,
de plasă pentru 15 comune din jur. V . aparţinuseră comunei Negreni, tot din judeţul Cluj. localitatea figurează în toate ghid.urile şi hărţile j
La recensămîntul din 1930 se constată câ Ciucea avea' Potrivit ultimului recensămînt populaţia comunei turistice ca zonă vizitată, frecventată şi dorită de mulţi y
427 gospodării propriu-zise în 357 clădiri cu 1777 , număra 4857 locuitori (Ciucea 1419, Negreni 1882, iubitori de istorie, drumeţie şi frumuseţe.
: locuitori şi 34 unităţi industriale, precum şi o filială a Bucea 845, Vînători 565, Prelucele 146) cu 1497 . îh ultima vreme, clujeni şi orădeni au început să-
băncii Albina ce funcţiona din 1925. gospodării. . . ' . ' şi cum pere mici parcele de păm înt unde-şi
După Diktatul de la Viena (30 august 1940), Ciucea în domeniul industriei, pe raza comunei funcţionează amenajează locuri de agrement, deoarece au fconstatal
a trecut sub ocupaţia maghiară. Peste 50 de familii, două unităţi: Societatea Comercială “GLORIA” S.A. că localnicii sînt ospitalieri, harnici şi cinstiţi.
printre care a lui Andrei A lbu, Gheorghe Bo'ca, Bucea cu peste 500 de muncitori, (vechimea ei datează Prof. loan CADIŞ
Staţia C.F.R. Ciucea, locul de tranzit pentru sutele de
Noul local al dispensarului uman.
călători care vin sau pleacă zilnic din localitate.
-1
 ADEVARUL
Q^: vineri, 20 octombrie T995* ARTA - CULTURĂ d e C lu i

1Festivalul interiudeţean ( Toamna muzicală clujeană ) aduce în prim plan poetica lui Chris- Cărţile clujenilor
tian Morgenstem; savoarea şi amara
ironie', grotescul şi trag icu l se Bazil Gruia,
'J o c u l f e c io r e s c
Concertul formaţiei ”ARS NOVA n
îmbină, se întrepătrund, se suplinesc-
d in ARS NOVA, formaţie muzicală
şi uneori ajung să se,6onfunde
Prima; au d iţie- a celor ”3 linii de forţă dispuse conjunct între (foarte inspirată interpretarea lui
Mixaje în timp
de primă mărime în peisajul muzical /îymnopedies” pentru clarinet, fagot , doi corni şi două trompete, Anton Tauf). Instrumentele urmăresc Printr-o nefericită întîmplare,
T r a n s ilv a n ia Mixaje în timp, de curînd apăruta
românesc şi european, nu putea lipsi, şi pian de Jack Fortner (California) "C risalida” de Cornel Ţăranii’ firu l gîndurilor exprim ate prin
în organizarea Inspectorat; evident, din această ediţie jubiliară; porneşte probabil, de la anticele (p.a.) este.o piesă complexă sub cuvinte, le continuă sau anticipează, carte a poetului Bazil Gruia (Edi­
tului pentru Cultură Cluj şi â a "Toamnei muzicale cluj eane”. dansuri greceşti : în ■ ce/e raport timbral şi aTtehnicilor de într-un dialog perpetuu.1 tura Didactică şi Pedagogică,
Centrului de Valorificare a A nsam blul condus de (gymnopediile), şi se constituie din scriitură, construită-paradoxal-pe Fragmentul din "Zalm oxe” de 1995) a devenit şi ultima. Iată,
Creaţiei Populare, sîmbătă şi compozitorul CORNEL ŢÂRANU a acumulări succesive în bază principiul concerto grosso-ului Liviu Glodeanu a încheiat, într-o aşadar acest volum, primit recent.
duminică (21-22 octombrie),va cu o dedicaţie din partea auto­
deschis programul serii de miercuri, intervalului de secundă mare. baroc, al opoziţiei solist (admirabil 'frumoasă" formă de arc concertul
avea loc la Cluj-Napoca a rului, a devenit o legătură de su­
18 octombrie, printr-un emoţionant Pianului fiindu-i încredinţat un rol clarinetistul Ioan Goilă!) şi tutti ”Ars Novei”, constituindu-se, într-un flet, care mă uneşte ”prin timp" cu
XVI-a ediţie âT estivalului şi delicat gest de cinstire a memoriei cvasi solistic, am avut din nou (pian, percuţie, trompetă, corn, alt om agiu adus de astă dată
interjudeţean de folclor Jocul poetul pe care l-am cunoscut în­
M aestrului Şcolii clujene de revelaţia tuşeului atît de plastic, de trom bon şi bandă magnetică), poetului-filosof, cel de la a cărui deaproape şi l-am vizitat de atîtea
fecioresc din Transilvania, cu com poziţie, Sigism und Toduţă, "rostit”, al dnei Ninuca Oşanu Pop, Caracterul improvizatoric al scriiturii naştere se împlinesc în acest an 100
participarea unor ansambluri şi ori în atelierul său de creaţie,"şi în
interpretînd din creaţia sa "Egloga aproape nevenindu-ne a crede că instrumentului solist (clarinet în de ani - Lucian Blaga. P atetic, consecinţă, cronica de faţă, pe
formaţii de jocuri fecioreşti
şi Trenia” în aranjamentul lui Cornel ' acele subtilităţi timbrale în atîtea concert, saxofon în prima versiune) tulburător, răscolitor, Anton Tauf a care o dedic volumului respectiv,
tradiţionale, solişti şi grupuri de
Ţăranii, pentru flaut solo, cvintet de gradaţii de piano au fost posibile pe provenea din ancorarea sa într-un interpretat acest fragment aparţinînd- devine vrînd-nevrînd şi un necro­
dansatori din toate judeţele
coarde şi harpă. Lucrarea, concepută destul de fadul "Kawai”. ' ethos de sorginte folclorică, uneori, unui compozitor intrat deja între log, un cald şi sfios omagiu adus
transilvănene.
ca un întreg com pus din două , 0 nouă primă audiţie Iannis cu inflexiuni de bocet. "clasicii” celei de a dqua jumătăţi a "celui mai bătrîn tînăr poet al
Scopul manifestării îl consti­
secţiuni (flaut solo - tutti), a Xenakis'-”Mnamas Xapin" pentru Ultim a primă audiţie a serii secolului nostru, Liviii Glodeanu. Clujului”, cum era numit îndeo­
tuie valorificarea şi perpetuarea sebi. Născut la 5 ianuarie 1909, la
unuia dintre cele mai frumoase, beneficiat de interpretarea de două trompete şi doi corni, ”in me- "Dialoguri” de Miriam Marbe, pentru
Gsteiulde Mureş, poetul a debutat
atractive^ şi spectaculoase ge­ excepţie a maestrului Gavril Costea. moriam Lutoslavski”, a însemnat noi clarinet, pian, percuţie şi recitator, C ristin a M o n ic a BO TA
cu volumul în ţara toamnei
nuri coregrafice - jocul fecio­ (1929),pentru ca, să nu mai scrie
resc -, cu întreaga sa bogăţie în decît tîrziu, după 1968. De la volu­
V e n e ţ*i a. : 4 5 d e a n i
formă şi conţinut, tocmai dato­
rită valorii sale artistice şi Spec­
Expoziţia Z iu a L ic e u lu i " G e o r g e B a r iţiu "
.. mul Arderea etapelor, d se dedică
■cufervoare scrisului şi devenise,
d e la în fiin ţa re a
taculare/Acompaniamentul în anii din urmă, unul dintre cei
muzical va fi asigurat de forma-
ţii reduse (trio), specifice zone- M a r ia P o p , : Anul trecut, în 19 octombrie,
L iceul "G eorge ^Bariţiu” a
concursurilor de istorie, de creaţie
literară şi publicistică, precum ş i:
A d u n ă r ii G e n e ra le mai prolifici scriitori, publicînd
aproape înfiecare an un volum de
JJ lor folclorice din Transilvania. a S o c ie tă ţii E u ro p e n e d e versuri. In paralel, el s-â dedicat
sărbătorit 75 de ani de la ai întrecerilor sportive. Foştii elevi
Programul/estivalului este înfiinţarea, ca prim liceu românesc şi profesori s-au întreţinut apoi cu un rar devotament întreţinerii
C u ltu ră
următorul: sîmbătă, 21 octom­ nealterate a memoriei lui Blaga în
la Cluj. Conducerea liceului a ”pe ateliere”, cu elevii de azi, La Veneţia a avut loc aniversarea
brie, la ora 17,00 vor avea loc timp, poet pe care l-a cunoscut de
hotărît ca în fiecare an ziuă de 19 împărtăşindu-le mîndria de a fi a 45 de ani de la înfiinţarea Adunărij
lucrările simpozionului intitu­ aproape, şi căruia i-a purtat o
octombrie să fie ziua liceului. ”bariţist” şi exprimîndu-şi dorinţa Generale a Societăţii Europene de admiraţie neţărmuită. Volumele
lat: "Funcţia jocului fecioresc
în ciclul coregrafic de la hora Festivităţile de ieri; desfăşurate de a sprijini, potrivit posibilităţilor Cultură, la care au participat distinşi sale de documente" L. Blaga au
satului” (la sediul din str. în,prezenţa unor foşti elevi ş i , fiecăruia, dezvoltarea liceului. oameni de artă şr ştiitiţă din 23 de ţări intrat deja în rîndul lucrărilor de
profesori âi liceului, marchează Surpriză pentru elevi şi europene, precum şi invitaţi din SUA, referinţă desprepoet, fiindfolosite,
Pâvlov nrr 25 al Centrului de
începutul unei posibile tradiţii. în conducerea liceului, care sînt. Canada şi America Latină. în mod curent, de toţi istoricii
Valorificare a creaţiei Popu­
faţa oaspeţilor - dintre care unii au inform aţi doar pe această cale: Marţi, afost ales şi noul Consiliu literari. Pe această linie, ajlată la,
lare); duminică’, 22 octombrie,
evocat personalitatea lui George redactorii şefi ai publicaţiilor Executiv al acestei Adunări, din care confluenţa dintre memorialistică
de la ora 12,00 - parada portului
face parte şi academicianul Mihnea şi travaliul documentar, se situează
popular, cu plecare din Piaţa B ariţiu, m om ente d in istoria "Adevărul de Cluj” şi "Informaţia
Gheorghiu, preşedintele Centrului şi ultima lui carte Mixaje ut timp,
Avram Iancu; în aceeaşi zi, de liceului şi spiritul "bariţist” - elevii - Cluj”, absolvenţi ai acestui liceu,
la ora 15,00 - spectacol folclo­
• Pledoarie au susţinut un program artistic se angajează să sprijine activitatea
naţional român. La colocviu au asistat conţinînd amintiri şi documente
şi membri ai Institutului Român de despre o serie de scriitori şi perso­
ric susţinut de formaţiile parti­ pentru meşteşugul (cîntece şi p o ezii în română, literar-p u b licistică a elevilor Cultură şi Cercetare Umanistică de la nalităţi ale vieţii noastre literare,
cipante, pe scena Casei de Cul­ franceză, engleză şi italiană). Tot liceuliii, care editează, în serie Veneţia. Adunarea s-a încheiat cu un
tură S tudenţeşti din Cluj- tradiţional* eu această ocazie ş-au acordat nouă, vechea publicaţie "Zorile", concert oferit de pianistul român Dan
între care figurează Octavian
Goga, L Blaga, Tudor Ârghezi, L
Napoca. prem ii pentru cîştigătorii ■Să fie într-un ceas bun! Grigore, care s-a bucurat de un succes Rebreariu, Nicu Steinhardt, Pavel
M .B O C U deosebit. (Rompres) Dan, Şerban Cioculescu. Pefie­
care i-a surprins într-opostură sau
Deschisă, zilele trecute, la Muzeul Etnografic al Transil­ şi a zilei, ele reprezintă izvorul paletei cromatice care într-un moment deosebit: cu Pavel
vaniei âin Cluj-Napoca, expoziţia de ”Scoarţe maramure­ impresionează prin rafinament şi rezistă în timp. Motivele Film Dan a fost coleg de şcoală, pe
şene” a Măriei Pop se, înscrie într-o frumoasă tradiţie a cunoscute în arta populară roşânească sînt prezente în
muzeului, privind salvarea şi restituirea meşteşugurilor. lucrul făcut de mîna Măriei Pop; de la floarea de cîmp şi C o d u l m ir a l o n c a re i Şerban Cioculescu Uvizita acasă,
iar lui Tudor Ârghezi i-a dus un
tradiţionale. Şi aceasta, în condiţiile în care anumite pînă la astre, ne întîlnim cu întregul registru de forme ale mesaj din partea lui Blaga. Cea
disponibilităţi ale omului modem dispar, în momentul în vieţii noastre spirituale. Este universul cu care ne-am Povestea regelui Arthur şi a cava­ Gielgud, care completează în chip
mai emoţionantă parte o repre­
care el a renunţat să maifacă ceea cefăcea în mod tradiţio- obişnuit din copilărie, prin aerul pe care-l respirăm aici lerilor săi fără de fiică şi de prihană miraculos distribuţia. Regizorul a
zintă însă epistolarul de tinereţe
nai. Pierzînd treptat dexteritatea mîinii şi a minţii, acesta în spaţiul carpatic, florile care ne dau mireasma cu care vine de demult, din întunecatul şi avut’ la dispoziţie şi un scenariu
-zodia "primeloriubiri"-născut
perpetuează, conştient.sau nit, starea de a nu şti - sublinia ne-am obişnuit (...). Undeva lîngă Maramureşul românesc puritanul Ev Mediu. Despre foarte bun, semnat de W illiâm
între poetul Octavian Gogă şi dăs­
m cuvîntul rostit la vernisaj domnul Tiberiu Graur, directo- este locul în care acul compasului marchează centrul "Cavalerii mesei Rotunde” s-a scris N icholson, care a "brodat" pe
căliţa Aurelia Rusu din Bontâieni,
nil Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Este însă remarca- geografic al Europei. Şi ca printr-o minune a spiritului enorm şi iată că legenda ajunge pînă m arginea unei poveşti foarte epistolar de o inefabilă candoare,
bil faptul că, ■interesul pe plan internaţional faţă de creaţiei, aici în zona de mijloc a spaţiului european, s-au la noi şi se transformă în film. Un documentate. într-un euvînt avem în care se citeşte “cu sufletul la gu-
' meşteşugul tradiţional şi virtuţile lui educative este în născut modele inegalabile ale armoniei, frumosului, bunului film romantic despre dragoste, vitejie faţă un film foarte bun care ştie să
continuă creştere. Dovadă în acest sens o constituie succesul , simţ. Arta Măriei Pop este o confirmare a afirmaţiei noastre, rif ”, ca un adevărat document de
şi virtute, un film făcut pentru toate exploateze toate împrejurările pentru epocă. Distonează în volum o sin­
şi aprecierea unanimă de care se bucură peste hotare arta un model de dăruire, de dragoste pentru pămînt, cer şi a ne servi o poveste frumoasă şi
vîrstele, dincolo de orice rigori gură secvenţă: cea a urîtului suflet
Măriei Pop, a altor artişti care practică meşteşugul pentru om (Din excelentul pliant al expoziţiei, apărut sub romantică. Sexul şi violenţa, pe care
impuse sau prejudecăţi. al poetului Mihai Beniuc, cel care
tradiţional. îngrijirea dnei Simona Munteanu).
”... Nu este cazul să căutăm logică dintre culorile naturii In povestea tragică şi eternă a unui le întîlnim atît de des în film ele l-a denigrat şi ponegrit pe marele
Una dintre cele mai frumoase înfrăţiri cu natura - în
ş specialitatea Măriei Pop, aceea de biolog. Credem că este cromatică, geometrie, arta ţesutului şi utilizaea motivelor triunghi al- dragostei, trei vieţi se am ericane vor lip si aici eu , Blaga, a cărui mînă ar fi trebuit
o legătură. Observaţiile personale, viaţa în mediul amintit - expoziţia Măriei Pop e rodul unei activităţi susţinute de întîlnesc la Camelot, citadela de aur. desăvîrşire. Este un film despre s-o sărute. Dar leprele cu suflet
ca şi informaţiile învăţate ăufăcut casă bună, au întregit studiere afloră tincturiale din Maramureş şi de transpunere Iată ce spune chiar perfeptul rege ro stu l om ului pus în faţa u n o r vîndut sînt şi ingrate!
experienţa de artist atunci cînd vorbim desprefascinanta în practică a elementelor acesteia, materializată în scoarţe Arthur despre situaţia nouă în care principii uneori dure, dar perfecte, Dormi în pace, poete Bazil
combinaţie de culori smulsă cu ştiinţă din darurile naturii, şi'covoare. Mai aproape de fiecare dintre noi, culorile. este supus, cea de a-şi înţelege inima, în puritatea lor, şi de multe ori avem Gruia, ultimul tău volum ne va mai
Floarea, frunza, tulpina, rădăcina, scoarţa de copac sau pămîntului, culorile toamnei iradiază cuforţa artă autentice, nu numai raţiunea: "Pentru prima nevoie de o asemenea poveste bună însoţi multă vreme pe străzile
fructul... toate acestea culese la vremea potrivită a anului , • M ic h a e la BOCU dată în viaţa mea am dorit ceea ce cei de depănat la şura sobei. •; . Clujului, deopotrivă cu amitirea ta
mai înţelepţi spun că nu durează. Filmul rulează la cinematograful dragă!
Ceea ce nu poate fi promis sau făcut "Republica". M irce a P O P A
să zăbovească mâi mult ca lumina D o rin SER G H IE
zilei. Nu vreau să mor fără să-i simt
căldura pe faţa mea". Fără duşmani
şi fără frică, Lancelot (Richard Gere)
este luptătorul perfect. El vine în
Camelot nu pentru glorie sau titlul
de cavaler, deşi le obţine pe
amîndouă, ci pentru dragostea unei
femei pe care nu o poate avea, ea
fiind promisă regelui Arthur - lady
G uinevere d e'L eo n e sse (Julia
Ormond). Regele Arthur, un bărbat
plin de calităţi, care întruchipează
tipul stâpînului perfect, cu o
cumpănă miraculoasă între raţiune
şi suflet este jucat de marele Sean
Coflnety. . .
. Regizorul Jerry Zucker are însă la
dispoziţie şi alfi actori aleşi pe
sprinceană: Ben Cross şi Sir John
 ADEVARUL A D M IN IS T R A T I E L O C A L Ă ™ eri» 20 oct° mbrie 1995 (Q
de C lu j

T U R B A - c l e p s i d r ă a r e a l i t ă ţ i l o r c o t i d i e n e

A fi astăzi primar, înseamnă un act de mare J

responsabilitate civică, socială, politică v
C * In te r v iu cu dl prof. lo a n Bem bea, prim arul Turzii *
noi locuri de muncă, Iară intervenţia
- Turda a fost şi este un debitului: s-a construit un prag dc Deşi din punct de vedere statului. în prezent, toate unităţile
municipiu cu o multitudine de fund la Corneşti, un bazin de 2500 organizatoric în pieţele din Turda economice ale municipiului sînt pe
probleme care îşi aşteaptă într-un mc şi o nouă staţie de pompare. Au mai există multe de făcut, lista SC-urilor propuse de guvern
timp cît mai scurt rezolvarea. fost reactivate noi puţuri. aprovizionarea lor cu produse agro- pentru privatizare.
Avînd în vedere declinul economiei alimentare este însă bună. Cererea
româneşti ca şi frămîntările social- şi oferta reglează preţurile care sînt
C ă ld u r ă î n a p a r t a m e n t e Locuinţele *o a ltă p rio rita te
politice de după Revolufie, cum acceptabile, zicem noi
consideraţi legislatura din 1992- ”,Statornicie turdeana” sau ... cum arată şi azi o construcţie
-în această direcţie ce s-a - Domnule primar, vă rugăm sâ
1996 şi, mai ales, funcţia de P îin e a c e a d e to a te z ile le începută cu an i în urmă. • t.
realizat, domnuje primar? încheiem cu ultima întrebare: Ce
primar?
- Actuala legislatură este una
-Două din cele mai mari centrale
La nivel local au fost luate
preocupări există la. nivelul 4
termice'au fost modernizate, au fost Consiliului local, pentru a asigura
dintre cele mai dificile şi, în acest măsurile ce s-au impus în vederea
instalate cazane noi, performante cît mai multe locuinţe cetăţenilor
context, acceptarea candidaturii de asigurării necesarului de pîine de cea
care asigură în condiţii foarte bune municipiului?
primar reprezintă'un act de mare mai bună calitate pentru întreaga
atît încălzirea apartamentelor cît şi - A existat la nivelul am intit şi
responsabilitate.civică, socială, populaţie. în acest sens au fost
apa caldă menajeră necesară. există preocupare pentru rezolvarea,
politică. Din motivele arătate mai încurajaţi şi sprijiniţi investitorii
Acţiunea de m odernizare a în limita posibilităţilor, a acestei A
sus, oamenii cer, vor ca totul să se p articulari în construirea unor
centralelor termice continuă prin probleme sociale de o stringentă
’ facă cît mai urgent, chiar dacă brutării şi în asigurarea unor spaţii
RATCFL. Cu un cuvînt, şi în acest actualitate.
.... Inracest•context
, •
amintesc
limitele bugetului sînt cu mult sub comerciale pentru desfacerea pîinii. «t <■
>
domeniu al energiei term ice că, prin investiţii, construcţia de
posibilităţi, y ’ Fabrica de pîine din Turda s-a
populaţia simte o îm bunătăţire locuinţe s-a dezvoltat foarte lent.
- Care au fost problemele, (inînd desprins de aceea din Cluj-Napoca,
substanţială. P rin contribuţia bănească a
cont de specificul municipiului, de devenind o societate comercială
cetăţenilor a fost terminat Blocul O
realităţile social economice, de independentă. In prezent, există 10
şi se află spre finalizare O -l cu un
'starea de spirit a populaţiei, pe T r a n s p o r t u l î n c o in u n brutării particulare care produc pîine
număr de 47 apartamente. Pentru
care le-aţi inclus în programul de şi produse de panificaţie. Concurenţa
tinerii căsătoriţi se lucrează la pro­
lucru al prim arului în actuala îşi spune cuvîntul şi în privinţa Slabă mişcarea la lucrările pentru p o d u l peste Arieş. |
In transportul în comun, trebuie să iectarea unor locuinţe subvenţionate
calităţii şi a preţurilor. Populaţia, p - p
legislatură şi/dacă se poate, cîte recunosc, au fost probleme şi mai de stat (cca 80 apartamente).
deci, are numai de cîştigat.
din ele au fost rezolvate şi cum? sînt. Acestea au creat o stare de Şi în acest dom eniu a fc^t
- Ne-am propus, pe baza unui nemulţumire generală a populaţiei. încurajată iniţiativa liberă de *« "ftZ * i <'
program realist, să rezolvăm o serie Pentru a mai diminua din dificultăţi; Î n t r e ţ»i n e r e a d r u m u r i lo r construire a caselor în regie proprie.
de probleme dintre care amintesc: s-a extins .taxim etria. Pentru Au fost scoasc la licitaţie pentru w. \ ţ .
ş i a c u r ă ţe n ie i
m ajoritatea, lo cuitorilor, nu s-a concesionare 50 parcele de maxim
dovedit a fî o soluţie viabilă, ţinînd 300 mp din terenul Consiliului local V- I» j „t , , - -t.— •*
A p ă p o ta b ilă - i a n iv e lu l - Buget ui local, după cîte am şi s-a mai acordat teren pentru * « J i r '- , . v~-‘— ^
cont de preţurile care se practică.'Am
făcut dem ersurile necesare şi cu înţeles, este sub neccsar. Totuşi, construcţii colective MAN.
c e r in ţe lo r p o p u la ţie i
sprijinul Consiliului local judeţean cum v-aţi descurcat cu întreţinerea Pe termen lung, s-au mai acordat ■*- ^ v» , u ’ i *
au fost cumpărate din Franţa 20 de străzilor şi păstrarea curăţeniei, localităţii noastre posibilităţi de t - •* *.V ’ v* t ' < H -â'* ’ -
. în ultimii 15-20 ani, apa potabilă domnule primar?
autobuze modeme. dezvoltare urbanistică modernă şi iP u ‘ ' - '■ A
a fost insuficientă, motiv pentru care - Drămuind cu grijă fondurile de
Am extins transportul în comun şi confortabilă. Cu ocazia punerii în
distribuirea ei s-a făcut după un
pentru comunele suburbane, bogate la buget. Aşa îneît, din puţinul pe posesie a unor terenuri pe baza Legii
program, din an în an tot mai auster.
din punct de. vedere agricol, pentru care l-am avut, am reuşit să Fondului Funciar, la propunerea
Era deci normal ca pe agenda de
a asigura o mai bună aprovizionare întreţinem şi drumurile (reparaţiile primarului, Consiliul local a aprobat
lucru a prim arului (PUNR), a pieţelor cu produse agro- .s-au rezumat la aplicarea de plombe elaborarea unui plan urbanistic zonal Un aspect de comerţ civilizat în Turda*.
rezolvarea alimentării cu apă să alimentare. .Pentru început, şi mai puţin la psfaltări) şi, pe cît prin care să fie sistem atizat şi
constituie obiectivul nr. 1, nu? transportul în comun a fost extins în posibil, curăţenia. Avem spaţii verzi parcelat un teren agricol din imediata
încă din 1992, a fost comandat un zonele Mihai Viteazul, Corneşti, şi rondouri de flori destul de bine apropiere a cartierului Oprişani III
- proiect de alim entare cu apă a Moldoveneşti, Cheia iâr.apoi şi în întreţinute, ceea ce asigură urbei un în vederea construirii de case
municipiului. Institutul . .din localităţile Luna, Luncani, Viişoara. aspect plăcut. -- proprietate particulară. -
Bucureşti, specializat în alimentările Avem o seră proprie de material Institutul de proiectări din Cluj-
cu apă, a găsit soluţia de-a aduce ap ă. dendro-floricol, mult diversificat în Napoca a întocmit planul noului
R e o rg a n iz a re a p ieţelor* urma Expoziţiei "Flora 1995” pe r* V w
din afluenţii Arieşului începînd de cartier cuprinzînd peste 500 de
la Poşaga. Proiectul a căzut Pe lîngă ş i ap ro v iz io n are a p o p u la ţie i care am organizat-o în municipiu şi parcele avînd o suprafaţă între 600
faptul că era foarte costisitor (40 de care s-a bucurat de un deosebit v- 1000 mp. Au primit parcele, locuri
succes. Se află în curs de realizare de casă şi grădini, la cerere, toţi
miliarde lei), mai prezenta şi Cele două pieţe din Turda erau (prin -investiţii) un parc pe o
următorul dezavantaj: nu asigura un invadate de gherete, care de care mai cetăţenii care au avut adeverinţe de
suprafaţă de 2 ha. teren agricol în zona Oprişani şi
debit suficient de apă pe tot parcursul inestetice, amplasate haotic. Au fost
anului, iar traseul de aducţiune era întocm ite proiecte, pentru Poiana. S-au creat condiţii similare
foarte»,dificil. în plus, necesita reorganizarea pieţei centrale şi- R a ta şom ajului a d ep ăşit 17% de introducere în urbanistică a încă
obţinerea acceptului mai multor pentru amenajarea unei pieţe noi în 272 parcele în zona Poiana. Au fost
OprişanilII. - Găsiţi vreo motivaţie a acestei deja eliberate autorizaţii de
cetăţeni proprietari de teren.
construcţii pentru 17 case pe terenuri, _ ş i altul, în debandadă tolerată, cînd p e trotuarele
-în această situaţie? Prin noile proiecte s-au creat spaţii creşteri? cartierului Oprişani p o ţi cumpăra de toate.
parcelate şi punerea în posesie prin
-O societate româno-franceză com erciale diversificate în . - Una arhicunoscută: reducerea
Legea Fondului Funciar, în zona
”Tmiting” a întocmit un alt studiu de construcţii cochete, m oderne, consistentă a perim etrului de
Poiana şi Oprişani.
fezabilitate de alimentare cu apă predominînd sticla şi aluminiul. Piaţa 'activitate -în toate unităţile
Consider că realizarea acestui
pentru potabilizarea apei Arieşului centrală, după terminarea.reţelelor economice din municipiu. cartier, ce se va finaliza pe durata
prin tratarea cu ozon. Procedeul este de. apă şi canalizare (pe cale de - Pentru eliminarea, cît de cit, a
acestui flagel, pc plan local ce s-a mai multor decenii', este cel mai
modem şi eficient. Consiliul local a finalizare) va fi asfaltată. Va fi o preţios lucru conceput şi realizat în
întreprins?
aprobat accst proiect, care se poate piaţă modernă, ordonată şi mai ales actuala legislaţie. Va fi un cartier cu
bine aprovizionată; - Sprijin şi încurajarea privatizării
materializa în 24 dc luni şi costă 14,6 casc frumoase, cu grădini şi spaţii
Pentru piaţa din O prişani III, mai ales în domeniul productiv şi
miliarde Ici. verzi, cu străzi comode ce vor purta
lucrările de amenajare au rămas în comercial Au fost concesionate, prin
Cu sprijinul parlam entarilor ' numele unor scriitori ce fac cinste
urmă datorită canalizării. în cel mult licitaţie publică, numeroase terenuri
PUNR a fost emisă o Hotărîre de limbii române şi poporului nostru:
două luni şi această piaţă va fi pentru prestări dc servicii, spaţii
Guvern care a aprobat această asfaltată. S-ar creat o piaţă dc mărfuri com erciale, locuinţe. După Liviu Rebreanu, Lucian Blaga,
investiţie. Lucrarea a înccput, iar industriale în fostul cinematograf dc evidenţele Casei dc Comerţ şi Octavian.Goga, Mihail Sadoveanu,
finalizarea ci va conduce la vară. Piaţa funcţionează, dar sc parc Industrie raportat la numărul Tudor Arghezi, Nicolae Labiş.Ion
rezolvarea definitivă a apei potabile că beneficiarul va fi Regia populaţiei, municipiul Turda este pe Agârbiceanu, Marin Preda ş.a.
în municipiu. Autonomă dc Difuzare şi Exploatare primul loc în judeţ şi printre primele
Pînă la terminarea instalaţiei de a Film elor carc şi-a revendicat pc ţară în privinţa numărului de
P a g i n a ; r ea I iz a tâ
tratare cu ozon a apei din Arieş, terenul. Există un proces în accst societăţi comcciaic privatizate. ele l o n C O R D O S tn faţa co m p le xu lu i agroalimentar din p ia ţa Rapsodiei, pe
s-au făcut alte lucrări pentru sporirea sens. - Inccrcăm în accst fel crcarca de * F o to il Ş P E T C O ^ jo s e m a i mult gunoi decît în tomberoane. _____
 \

A O e V M ftU l.
(7 ) vineri, 20 octombrie 1995 P U B L IC I T A T E cfe C l a j

Ai O SANSÂ. N -O P IE R D E !
Obţinerea unui cîstig sigur După 1 octombrie "Adevărulde Cluj”!
e visulfiecăruia într-o lume a
traiului de la o zi la alia . poţi deveni ‘Z itişitin ,
D a r cine îşi poate îndeplini acţionar la Fondul fretttfuc fasUe yuâtanile!
acest vis ? 7 Proprietăţii Private 'Ua şterv c&ufat
7 Cine îţi poate oferi un cîstig fo c ttttU fie n tr u c c&
fără ca tu să-ţi asumi nici un ~ I "Banat-Crisana" nu ÎHtotde6ut*tei>
risc ? v •■ eâte de <zc&td
Dilema ta are o rezolvare : soluţia care Arad, cec "Dua.
Calea Victoriei 33-35
F r Tel..057-2344(j5 '
Tel/Fax 064/19.34.00 EVITA RISCUL ! Fax 057 -250165

REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ

; > APĂ CANAL F IR M A E M IL T R A N S
, cu sediul Tn Cluj-Napoca str. 21 Decembrie 1989 nr.79, organizează E X C U R S I I L A
oferă spre vînzare, la preţ convenabil următoarele materiale:
'71 - cot panţel
■huse piele port radio
780 buc.
90 buc. .
V B U D A P E S T A cu vizitarea ambelor
- bon comandă chitanţă ' 220 blocuri pieţe en-grbs MARŢI şi VINERI de la ora 16,
Relaţii suplimentare la tel. 142877; 111372 - la preţui de 24.000 lei. .
— - • int. 108 sau 112 ' Pentru şomeri şi pensionari preţul este 22.000 lei.
'■ ________ [541367] Informaţii şi înscrieri la telefon 1 7 5 5 6 7 ,
între orele 8 -1 2 şi 1 5 -2 1 . <[241361]

Nu citiţi dacă nu vi interesează b a n i i ! M IS T E R F

Oferta valabilă pînă la sfîrşitul lui noiembrie 1995.
F a r m e c Cluj v ă o f e r ă to t c o n fo rtu l n e c e s a r unei
că lăto rii, prin n o u a g a m ă d e p r o d u s e b ă rb ă te ş ti .
" MISTER F v o y a g e
T ru s a " MISTER F v o y a g e '' - p a rfu m , rafin am en t,
Pentru două copiatoare p ro s p e ţim e , to t c e -şi p o a t e d o ri u n b ă r b a t a d e v ă r a t ! .

OFERTĂ SPECIALA!
EP 1050 cumpărate, primiţi gratis o Numai în perioada 23-28 oct. produsele
" MISTER F. voyage "
IMPRIMANTĂ LASER MINOLTA se pot cumpăra cu adaos comercial zero
de la standul Farmec din Magazinul Central
şi de la Magazinul Farmec din str. Bucureşti, o
Nu ezitaţi, în perioada menţionată Farmec ?
Preţ. special vă mai pregăteşte şi alte surprize plăcute. £
*400 CLUJ- NAPOCA, Slr. H. Barbusse 16, T e l.0 6 4 -1 32 06 6; 194232; Fax.064-1944 68
<§> C O PIA TO R EP 10 5 0 , model 1995 2 .3 0 0 U S D inclusiv
15 eopii/min, A3/A3, zaom 50-200 % tr e i ani g a ra n ţie *

Daci vă decidefi să eumpărafi numai un copiator EP 1050 primiţi

suplimentar un APARAT FOTO MINOLTA ?00M 38-60 mm gratis. REGIAAUTONOMA S o c ie ta t e C o m e rc ia lă

F IN A N C IA R Ă P E

M IN O L T A R O M A N I A S R L
DE TERMOFICARE A C Ţ IU N I.

.1
Cluj-Napoca oferă posibilitatea
• B-dul 21 Decembrie 19B9 nr.79 persoanelor fizice să
investească pe bază de
FilialaCluj angajează de urgenţă prin concurs
CONTRACT
Str. Deva nr 1-7, 3400 Cluj FOCHIŞTI cu contract pe perioadă ÎN AFACERI
determinată. SIGURE
Tel: 064/19.93.33 Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziug de
Se oferă 1 0 % dobîhdă
Fax: 064/19.90.36 2 5 octombrie 1995, ora 10. pe lună la investiţiile îh lei.
M IN O L T A Informaţii suplimentare la telefon 1 5 2 2 6 5 . Investiţie minimă
(762931) 5 milioane lei.
* f ir i T.V.A., eu m tn c t S+M
Relaţii la tel. 414147.
 AS3EVARUL PUBLICITATE vineri, 20 octombrie 1995 (jj)
c/e C /u /

FUNDAŢIA CULTURAL
1
ECOLOGICĂ MARAMUREŞ
Tribunalul Judeţean Cluj
' p rin ;■J ::V
începerea înscrierilor
anunţă

în vederea examenului E xecutor id Ju d e c ă to re sc Clqj

SOCIETATEA COMERCIALA
" T E i î A P i A " S .A .
^ Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.124
Organizează la data de 30.10.1995, orele 10,
licitaţie pentru întocmirea S T U D IU L U I DE
EVALUARE în conformitatecu prevederile Legii nr.77/
1994. Ofertele se depun în plic închis şi sigilat la sediul
societăţii - Director Economic - pînă la 26.10.1995.
Relaţii suplimentare latelefon415222/int.l04 sau 415536.
SOCIETATEA COMERCIALA
" T E R A P I A " s .A .
Cluj-Napoca
Str. Fabricii nr.124
în temeiul Legii 77/1994, s e c o n s titu ie
A s o c ia ţia s a la r ia ţilo r ş i '
m em brilor co m lu c erii în vederea
■ dobîndirii de acţiuni contra numerar din cota
de 51% din capitalul social.
Potrivit art.3 din Lege pot face parte din Asociaţie:
- salariaţii societăţii;
- membrii conducerii societăţii;
- foştii salariaţi plecaţi din societatedin motive neimputabile
lor; 5. f n r.S -5 în c e p în d cu d a t a d e
-pensionarii care au avut ultimul loc de muncă în societate.
Cei interesaţi pot depune cerere de subscriere de acţiuni
pînă la 30.10.1995 la Compartimentul Relaţii-Informare -
dl. Goia Nicolae. Relaţii suplimentare la telefon 415222/
int.203.
■ ■ -r-' - (242790)
S .C . " U N IV E R S T " S .A .
(CASA TINERETULUI) Cluj
organizează următoarele cursuri, cu durata de 3 luni:
1. OSPĂTARI - BARMANI
2. BUCĂTARI - PATISERI
3. CROITORIE pentru femei
început de serie; înscrieri 23 octombrie 1995 ora 17.
Informaţii: ZILNIC orele 8-21, Clădirea II.
de admitere la facultăţile
o r g a n iz e a z ă w n z a r e a p r i n lid t a p e
de D REPT s i M A N A G EM EN T
p u b lic ă a u r m ă t o a r e l o r b u n u r i din
Examenul va avea loc în data de 23 octombrie p a t r im o n iu ! S C A V I C O L A C L U J S A ,
1995. Relaţii suplimentare la sediul
în d a t ă d e 8 n o v . 1 9 3 5 , o r a "IO în
din Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.131,
telefon 156370. [241370) A p a h id a , la s e d iu l F e r m e i n r . 3 :
-semiremorcă frigorifică;
-compresor;
RENEL - FILIALA DE REŢELE - atelier întreţinere, mai puţin terenul;
ELECTRICE CLUJ - clădire administrativă (hala de sortare);
cu sediul în str. Memorandumului nr.27, -filtru sanitar+instalaţii sanitare;
organizează CONCURS în data de 2 noiembrie -coteţde porci;
1995 ora 9 pentru ocuparea unui post de - 2 apartamente în comuna Apahida,
JURISCONSULT
Sînt admişi la concurs absolvenţi ai Facultăţii de i a r l a o r a *13 d in a c e e a ş i d a t ă 8 n o v . 1 3 3 5 s e
Drept, din promoţia 1995 curs de zi. o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e la a e d i u l S C A V IC O L A
Relaţii suplimentare Ia telefon 1 9 5 7 2 1 /2 7 3 . CLUJ SA , s tr . B o r z e ş ti n r .2 8 p e n tr u
(24 279 5) u r m ă to a r e le b u n u r i:
-autoturism ARO 243;
- 6 buc. gherete din beton pentru
. D IR E C Ţ IA S A N IT A R A desfacerea ouălor.
a JUDEŢULUI CLUJ ... * '
L ic ita ţia s e o rg a n iz e a z ă s p re
a d u c e Ia c u n o ş tin ţă c e lo r in te r e s a ţi c ă d e s p ă g u b ir e a c r e d i t o r u lu i B a n c a
A g r ic o lă S A .
ia concursul dc rezidentiat
9 P e n t r u in f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e v ă p u t e ţ i
d in 2 9 s e p t. 1 9 9 5 s e f a c e la D ir e c ţia
a d r e s a la a e d iu lS C A V IC O L A C L U J S A , te le fo n
S a n ita r ă a J u d . C luj, s t r . C lin ic ilo r
1 1 2 9 8 1 , 1 1 2 3 4 8 , 1 9 5 8 5 1 s a u la E x e c u tâ n d
1 9 o c to m b r ie 1 9 9 5 . J u d e c ă to r e s c te le fo n 1 1 2 8 3 0 .
(2 4 2 7 9 % )
(242750) Tribunalul Cluj
*
ExecutorJudecătoresc
r so co m T R IC O M L U X
Şi S C C A IN C . F L O R A {
Cluj-Napoca ' |
ANGAJEAZĂ:PREGĂTITOR - CUSĂTOR |
FEŢE ÎNCĂLŢĂMINTE (femei). I
Informaţii la telefon 161677 sau 194391. |
Adresa: Cluj-Napoca, str. Padin f.n. - Piaţa Flora |
Doriţi ca produsele unităţii d-voastră
[242793] J
săfie prezentateîn reclame executate
computerizat?
A d re s a ţi- v ă , c u în c r e d e r e , s e c to ru lu i

Ş O F E R I! s.c R E D O X S.S.L | P U B L I C I T A T E a l z i a r u l u i n o s t r u s*i v e tti f i

EXEC U TĂ p e n tr u d u s: | s e r v it ire p ro ş a b il.
\ Societate comercială • CURĂŢARE RUGINĂ şi TARTRU din radiatoare - I C A L IT A T E , P R O M P T IT U D IN E ş i
■ angajează V, 500 lei/l soluţie |
• Manoperă - 1000 lei ■ R A P ID IT A T E în e x e c u ţia c o m e n z ilo r s în t
: 2 IN G IN E R I
• ÎNCARCĂ ANTIGEL ANTICOROSIV (nu rugineşte; !
: E L E C T R O N I S T ! cu minimum 2 ani se schimbă lâ 3 ani] - 4000 lei/l J a tr ib u te le s e rv ic iilo r n o a s tr e !
■
■
1
experienţă.
Manoperă - 1000 lei ■ Vă aşteptăm ZILNIC,începînd de LUNI
Preţurile includ TVA. I
■ Se va def ■ e curriculum vitae pînă în data de Vizitaţi-ne pe str. Palaghia Roşu nr.4 [Someşeni - I şi pînă VINERI, între orele 8-16 la
■ 27.10.19 la sediul din str. C.Brâncusi 147 vis-â-vis de Complex D0RA). Program 8 - 18, inclusiv |
■ et.3 orele 8-1B. (242792)
‘ sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.
sîmbătă şi duminica. [242796] ^ |
 S&nE\fMHVk
9) vineri, 20 octombrie 1995 PUBLICITATE

Fiecare motor a re
■m m *
uleiul să u p re fe ra t!

/ ^is fa c e cele mai exigente cerinţej

ale.motoarelSr moderne, oferind avantajul
uneileconoinu Ee
t1 ,
carburant,
ivi convenabile.

Televizorul color stereo A®/ cu

diagonala de 72 cm: Sistemul complet de garanţie NEI:
■înaltă tehnologie ■3 ani tubul cinescop
• calitate excelentă a imaginii •2 ani componentele
■confortul oferit de un ecran mai mare ■ 1 on service gratuit
■ambianja unui sunet stereo
7f Service asigurat în toată tara!
MSI CREDIT este valabil pentru toatâ gama de produse NBS. _ ** ** CgCSOOQOffO *
Vizitaji cel mai apropiat distribuitor NEI. m m D O D Q © [T []Q sij0® ÎD S]D
* i m t
i m VĂ COLOREAZĂ VIAŢA! NEi CREDIT! (761141) * *
angajează: INGINER ELECTRONIST r AUTO (bărbat)
INGINER MEC AN IC AUTO (bărbat)
AGENT VÎNZĂRI - bărbat, cunoscător al limbilor
engleză şi germană ;TeI. 19^8-00." (241348)

YES V W
B M W
- AUD I
o? ICS AHT
44.(559971)
SERVICE AUTO Str. Baciu n r.l 8 ™ integraled communication systems S.&. VÎNZĂRI • CumpărapartamenlTeL 15-20-
PIESE Şl CONSUMABILE Tel. 136516 * CUMPĂRĂRI 44.(559972)
PARC AUTO Drar17.30-9.CD0 ™ angajează (cu carte de munca) * Cumpăr urgent garsonieră sau
/'{ ţo m p ăr teren pentru apaitament2camere.TeL 43-82-50
(568088)
ingineri vînzări echipamente de telecomunicaţii construcţii, garsonieră şi » P u n y ă n n g ra ita p a r ta m f a it T g lf f e n
ingineri vînzări aparatură de maşină şi control apartament. TeL 142-907. 11-84-93(568100) ,
agenţi comerciali pentru vînzare autoturisme • .Cumpăr ambalaj de bere.
CUMPĂR GARSONIERĂ,
TeL 15-77-66. (560181)
*APA RTAMENT/ C A SĂ£
^ Condiţii de eligibilitate: • Vindem linii panificaţie
prezenţă agreabilă, aptitudini comerciale, cunoştiinţe de TE R E W ^Te h 43.'20.'32
d ife rite c a p ac ităţi. P rofit
specialitate, disponibilitatea de a aloca timp nelimitat \fin z ă r i-c u m p ă r ă r i im ediat, sigur, de d urata.
problemelor de servici, putere de muncă şi rigurozitate, apartamenle-cose, terenuriprin Facilităţi-iate.TeL068/15-09-88
M H D W W M M W M j, cunoaşterea limbii engleze, autoturism propriu. - P R IM O R O IA L
(567598)
slr.Brajovm-.44, t e i 1 4 7 & 9 7 , o r d e 10-17.
ziar Experienţa constituie un avantaj. ^
de CASADEAM ANET
• Vînd urgent SRL profil
independent str.Paul Chinezu 4, Casă de Amanmet. T e l 41-00-
Vă oferim şansa de a lucra într-o echipă de vînzări (in s p a t e l e L ic .B a r iţ iu ) 41.(567987)
profesionişti, tinărâ, puternic motivată financiar. Calea Turzii n r .i l
IUATEWTIA AGENŢILOR ECONOMICI! A v e ţi n e v o ie d c b a n i?
• Vînd teren cu construcţie
D o r iţi d iscre^ ic^
O ra r 9 - (242643) pentru activitate de producţie.
Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă Pentru informaţii suplimentare şi pentru programarea la
V in u r i, c u m p ă ră ri, TeL 19-12-76. (568039)
ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse: - interviu sunaţi la 064-135113. [7501 g 3 ] s c h im b u r i, în c h irie ri
la c e le m a i • Vînd strung SN 250x500.
* a v a n ta jo a s e p re tu ri. Telefon 13-30-66. (578261)
■ 'RECLAME de prezentare a noilor produse, T e l.1 8 -0 3 -0 9 , * Vînddozatortreicapetesucşiunu
realizate sau achiziţionate din export p re t o r e le 9 - 2 2 , z iln ic .
berc nou. Tel. 14-95-27 între orele '
16-20.(560020)
■ LICITAŢII lOŢE'RĂACUMl
■ CONCURSURI pentru ocuparea unor posturi
p r o m o tio n a l: * Cumpăr acţiuni Ursus30000 Iei ~
Banca Transilvania 28000 lei,
DX2/66 -870 $ Bankeoop20500lei. TeL 19-07-71.
vacante DX2/80 -8 8 2 $
■ INTERMEDIERI 1 3 5 usd DX4/100-945 $
(560035) •
*VîndacţiuniBancaTransilvania
pachet mare33000 lei. Telefonl9-
■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI
‘ETfax':4 3 2 6 8 0 ;f 3 7 5 2 3 07-71.(560036)
■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE * SC Agrofnec Cîmpia-Tumi str.
■ OFERTE DIVERSE SERVICII CASADEAMANET Tudor Vladimircscu nr. 35 vinde la
lidtaţie următoarele tractaarc,maşini
O tfizrim n rtp ru m u lţ
CZotnision m in im ! - agricole,cainion,motorAxo.Licitaţia
V ă a ş te p tă m Z IL N IC , în c e p în d d e L U N I
C H IT M O L T IM E D IA arc loc zilnic la sediul unităţii.
■_______str.Napoca nr.29,
ş i p în ă V IN E R I, I n t r e o r e l e 8 - 1 6 , l a - CD-ROM PANASONIC, ORAR: 9-17 j tcU 99829
(560140)
*Cumpăr ambalaj bcrcSC Andakx
s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 G.
I n fo r m a ţii la TELEFON U L 1 9 7 3 0 * - placa SOUNDMASTER, SC ANROSI COM SRL - str. Islazului nr. 10.(560141)
- boxe. . • Cumpăr vitrină frigorifică
orizontală. TeL 18-05-29.(560163)
P R O M P T IT U D IN E , C A L IT A T E ?i
R A P ID IT A T E s î n t a t r i b u t e l e
instalarea g ra tu ită ! • Vînd Iocuinţâ,teren. Tel 19-
68-83(578449)
*Vînd maşini dc îndoit, falţuit tablă
L. Im , rulat tablă L. 1m, bordurat
- str. Observatorului nr.1, bl OS1, Cluj-Napoca
s e r v i c i i l o r n o a s tr e . tel/fax 064.123125,198263 rp/înRm
• Cumpăr teren pcntruconstructii. tablăL. Im.ComunaFratafamilla
VĂ A ŞTE PTĂ M i TeL 15-20-44.(559970) Moldovan Gheorghe lîngăPoliţic.
V - Magazin MICRO, str. Eroilor nr.32 1 J y
* Cumpăr garsonieră. Tel. 15-20- (560170)
 AD EVĂRU L PUBLICITATE vineri, 20 octombrie 1995
d e C lu j
(568089)
• Vînd maşină dc preparat şi • V înd garsonieră. TeL 16-31-38. (568113) ~ • Vînd Dacia papuc dubă an înmatriculat, m odel 87 cu clim ă şi
îmbuteliatsifon,preţl milion lei.Tel. (560027) • Vîndconstrucţie 80%terminatăpe 1993. TeL 15-77-66. (560183) m otor2000. Informaţii tel. 15-12- • Vînd Renault 5 cu 4 uşi, stjy
43-80-74.(560175) • Cumpăr 2-3 camere. TeL 16-31- CaleaTurai,yala marcaViro.Tell5- 46.(568026) — perfectă, 4 milioane. Tel 14-33-3]
• Vînd SRL mai 1992. Tel. 13-82- 38.(560028) 75-26orele 17-20.(578154) • Vînd urgent Mercedes300D • V înd R enault 5 G TD, 85,(578167) t f
43.(560178) • Vînd apartament patru came re în • Vînd 2 camere Gheorgheni. Str. roşuînmatricuIat,4900DM. TeL înmatriculat 12C J, 2800DM . TeL • Vînd îngrăşăminte chimic;
• Vînd freză dc metal Fuss 22 nouă Grigorescu. TeL 18-65-39.(560076) Bizuşa m \2 , ap. 81, orele 16-18. 43-27-02(568111) 16-11-21.(568046) combină cereale Claas. Tel 19-21.
cu toate accesoriile. TeL 19-22-50. • Vîndapartament 56 mp parterînalt (578178) • V înd Ford O rion înm atriculat 44.(578419)
• Cumpăr apartament 1 cameră. • Vînd Cielo alb, nou. Tel 17-
(560203) + beci, D orobanţilor 102/88. stare foarte bună. TeL 12-40-98 • De vînzare pian mya
• Vîndcasădemarcat. Tel. 16-45- (560099) Ofer 8000 dolari. Tel 19-82-04. 34-25.(578360) (568059) V Cramer. Informaţii teL 17-17.
14(568010) ; • Vînd casă sau schimb în str. (578203) • Vînd camion Liaz izoterm, • Vînd urgenttalonDacia cu tăbliţe 11.(559999)
• Vîndstrungimport Informaţii tel. Harghita nr. 14 Cluj. (560131) • Vînd 2 camere confort 2. Str. fabricaţie 1993, 8 t, 320 CP, şinumere, preţ800.000lei. Negreni
13-06-37(568087) • V înd apartament 3 camere str. Alvema nr. 63, ap. 39,16 milioane. •motor turbo, diesel Tel 16-53- 302, Iuliu. (568082) • Vînd robot telefonic. TeL19-
• Vîndgheretămetalicăamplasată în A urel Vlaicu nr. 27 bl. V 17 ap. 66. (578205) ■' ■ 64 după masa (578438) • Vînd Mercedes Benz;240D (bot 61-45.(567876)
zonaChijana şiDacia 1310,1982,în (560139) • Vînd 2 camere. Tel 19r68-57. decal)înmatriculatcuCIşiirP1996,
• Vînd dacia papuc, an ’88. în stare de funcţionare, 2 .200D M . • Cum păr mărci. TeL 16-06-
stare bună. Tel42-50-09. (578273) • V înd garsonieră str. Cemei 2 ap. (578281) -
• Cumpăr apartament3-4 camere Tel 16-53-64 du p ă m asa. 61(567990)
• Vîndcasăbarcuterasă,prăvălie 112. Tel. 14-57-54.(560142) Tel. 059/41-74-50; 059/13-37-09
în centiu Gherla. Informaţii tel060/ -• Cumpăr apartament cu o cameră, confortlMănăşturconvenabiLparter (578441) dupăorele 16.(568083) • Vînd pătuţ copil, sobă
64-18-89.(578460) sau două camere, ofer maxim 17 sau etaj 4. Tel 16-40-31 între orele Cumpăr Dacia93-94. TeL 16-01- • Vînd”Cobra”accidentată, maşină metalică, uşă de lemn dublă. Td
milioane.PreferCaleaMănăştursau 18-21.(578322) . , v; 92.(559661) decusut, dulap haine.TeL 14-00-59 19-44-54.(578198)
• Vind teren construcţii 18. • Cumpăr garsonieră confort ! Tel • VîndAudi 80an1988înmatriculat (568084)
G h e o rg h e n i. T el. 16-09-91.
OOOmpzonaCaleaTurzii, poziţie • Vînd lapte bivoliţă garantat Tel
(560152) 15-36-73 după ora 17. (578325) Relaţiilatel. 19-49-58.(559875) • VîndRenault 5 benzină 1100 cmc 13-89-48între orele 8-14.(560046
deosebită, utilităţi. Tel 19-99-
• Vîndapartament3 camere,urgent • Vîndapartament3 cameieconfort • VîndD acial310anl991 şiDacia înmatriculat, stare perfectă an 87.TeL
61.(578284) • Vînd pui dog german, preţ 8005
Grigorescu. TeL 18-99-13; 18-69- I etaj 1,2 balcoane. Informaţii str. 1300. Tel. 17-97-52. (559966) 13-01-80; 13-35-28. (568099) » . lei. Tel. 15-34-87. (560147)
• Vîndterenpentruconstruire cabană 08(560153) Mănăşturnr. 99,BL G3, sc. n , ap. 39 • CumpărtalonFordFiesta.TeL 19- • Vînd3 roţi A udi-100185/70R14
zonaFăget Informaţii teL42-50-61. • Cumpăr3 camere decomandate cu • Vîndplanşetăproiectarecuis
după orele 18. (578327) , 63-71.(559995) ' Tubeless extra, baterie standard Ja- formatAO.Tel. 17-02-92. (560186
(559755) , telefon şi garaj. TeL 41-54-48. ■ Vîndapartament3 camereconfort •CumpărbarăfâtăspateRenauIt21 pan 70 A h nouă. Tel. 12-06-50
• Cumpăr peste 5000 mp teren (560155) • Vîndpuidoggermancupedigrc
cu garaj, casă, Opel Record. Str. Nevada. TeL 14-26-52.(560006) (568101) - ;
agricolînapropiere de Cluj, la şosea • V înd apartament confort I e taj 9 din părinţi campioni. TeL 17484
Nirajuluinr. 14,ap. 8. (578350)
sau cu posibilitate de acces Tel. 43- zonă bunăMănăştur. TeL 16-08-09. • V îndurgentdubăPeugeotdiesel • V înd TIR 15 tone IFA W 50 an sau 18-94-88. (560188)
• Vînd casă şi grădină pe Calea 2T înmatriculată. TeL 18-57-90. fabricaţie 1990. TeL 063/21-46-80
20-46între orele 9-16. (560120) • Cumpăracordeoncuoptzeciit
(560161) Turzii. Tel 16-63-88 sau 17-50-05 (560062) sau063/41-03-78.(568107) . başi. TeL 17-30-43.(560193)
• Vînd contract vilă 3 camere • V înd apartament trei camere la (578367); .' • V înd BM W 528i 3500 DM , • Vînd sufragerie de stilFlorentiiîf
• V înd urgent M ercedes 240 D,
în cartierul rezidenţial Bună parter cu intrări separate, bunşipentru , • Vînd garsonieră confort I str. O pelKadett 1600D ,Toyota Hiace EscortX R3 3900 DM . Tel42-06- Tel. 14-57-97. (560204)
Ziua ach ita t 30 % P re ţ privatizare. TeL 16-47-97. (560197) Zorilor nr. 41, Bl. RC3, et. I, ap. 5. dubă 1800 benzină, înmatriculate. 07,8-1019-22.(578183) • V înd pian .vienez nurci
convenabiL Informaţii teL 41- • Cum păr apartam ent 2 camere Vizibil după orele 17. (578409) • C um păftalon O pel Ascona. Tel Bosendorfercuplacădebronz.Tel
Tel. 15-75-70. (560072)
42-15.(560122) decomandate, exclus parter. Ofer 19- • Vînd apartament cu 3 camere
• V îndPeugeot 104 fabricaţie 78 42-52-72 şi 16-3 5-35. (578254) 14-33-31.(568090)
21 milioane. TeL 16-44-52. (560199) finisatîn cartierul Grigorescu. Tel
preţ 2000 DM. Tel. 16-93-58. , • V înd D acia 1310, adusă din • V înd chemare SUA. TeL 15-6S-
• Cumpăr apartament cu 2 • V înd teren A. Mureşanu str. 18-80-67.(578410) Ungaria, stare excepţională, fabricaţic 59.(568103)
(560146)
camere, confort I ocupabil N ottara 18A, 529 m p, preţ fix 25 • V înd garaj 6x4 m din beton • V îndO ltcit 1990. TeL 15-46-05. 1984, sau cumpărtâlon. Tel 11 -01 - • Cumpăr cartea VînatulRomânfc
imediat Ofer 16-17milioanele! milioane.Nusunaţi fără rost Tel. 12- termoizolant, uşor transportabil şi 01;16-33-01.(578408) .
TeL 15-77-66.(560182) (560158) ediţia1969-1990. TeL 17-03-01 orei
15-20 şi 12-19-71 seara. (567694) rampă auto metal. Tel 15-50-90.
• V înd dubă Volksw agen Trans- • Cum păr M ercedes “Bot de cal” 16-20.(568106)
• V îiidcasă4cam ere,2bucătăni, (578411) , ;
• Vînd două grajduri cu sau porter înmatriculata, stare bună, preţ fără talon sau piese “Cobra” cu • Vînd mobilă folosinţă de camei
curte, grădină. Str. Ciocîrliei 41. • Vînd garsonieră. Str. Cemei nr. 5 avantajos. Str. Donathnr’ 51 teL 18- motor defect, cu talon. Telefon 13- în stare bună, ieftină. Informaţii tel
lâră porci şi una magazie, la 18
(567725) ap. 115,vizibildupăora17. (578412) 73-05între orele 19-22. (578434) 18-36-06zilnicdupămasă(56810ţ
km de Cluj. Tel. 15-72-34. 55-50.(560169)
• Vîndapartament c u i cameră str. • Vîndapartament3 camereconfort • Vînd WolkswagenPassat1600cu • Vînd Schnauzeruriaş,cu platai:
(568061) • Cedez legafon. T el 14-07-30.
Muncitorilor nr. 8 ap. 2,zonaPata 1. Str.Cojocnei nr.2,ap.75.(578415)
sau fară certificat M ercedes220D (567885) rate . Str. Republicii nr. 84. (578291
• Cumpăr urgent apartament Zilnic orele 10-20. (567828) • Vîndapartament2 camere confort neînmatriculabil, stare bună, cazan • Vînd masă marc pentru sufîagec
2-3 camere. Ofer pînă la 18 '■ • Vînd/schimb 3 camere. Str. sporit, cuîmbunătăţui,parter, Zorilor. ţuică 1501. TeL 19-44-06.(560173) • C um păr video. O fer 200. şi 6 scaune. Tel 18-9040. (578393
milioane. Plata pe loc. TeL 13- Clăbucetnr. 11 ap. 98,17 milioane Informaţii tel 12-02-72. (578421) 000lei. Tel 12-70-78orele 16-21.
• VîndFordTranzit2,5D, 1, 5T din • V înd pătuţ, sobă cazan, sobs
66-47 seara între orele 20-21. orele 16-18,(567866) ' • V îndcasăm odestă24.000DM, 8712500DM Saab900din812300 (578426) petrol, birou, bibliotecă, chiuveti
(568114) ’ ■ , • Vând grădinari patcopil.Tcl. 16-; 38mp cameră bucătărie. Tel 17-14- DM , planşetă proiectare, rem orcă
• V înd mobilă de sufragerie şi fontă ceram ică. Tel 13-92-75
89-09 seara. (567888) 17.(578423) : - transport, blanăvulpepolarăpoloneză televizoareBeko şi Telecolorpentru (578437).
• Vînd apartament 3 camere • Vînd casă cu grădină compusă di n • Vînd4 camere confortunic 62 mp nr. 44, aparatfoto “Flexaret’’. Tel. piese. Tel. 15-40-00 după amiaza. • Cumpăr cărţi, reviste, postere.c
cu telefon, str. Fabricii nr. 7, BL 2 camere, bucătărie, baie, beci, toate M ănstur, etaj I. Tel 17-14-17. .13-69-77 sau 13-75-43. (560179)
E3, sc. IV, e t I, ap. 100. Vizibil (560180) şi despre Ayrton Scnna. Tel 25-1^
finisate şirenovate. Relaţii la teL 43- (578424) . • V înd dubă Fiat D ucato 1988, • Vîndvideocameră Panasonic nouă 20 sear după ora 18. (578442)
zilnicorele 18-20. Tel 15-77-36. 76-35între orele 8-20 zonă centrală • Vîndapartamentcuocamerăstr. benzină7900 DM. Tel. 41-41-12. 1500dolari. Tel. 15-42-77după 16
(578182) - ■ KngăClujana(567927) Năsăudparter, 19 milioane, telefon (560190)
• Vîndapartament3 camere confort intemaţionaLTel41-00-l 5. (578432)
(560184) SCHIMBURI DE
• Cumpăr urgent garsonieră • Student, vînd mobile, diferite • Vînd aparat de mărit foto Krokus
Detunata, cu banii pe loc. Tel
î dependinţe, telefon. tv cablu. • V înd apartament 4 camere str. obiecte, piese Dacia.’Tel. 12-80-89 color.Tel. 17-02-92.(560185) LOCUINŢĂ
Informaţii teL 14-52-88între orele Padin nr. 9/13, et. 2, ap. 3 8 ,2 băi, (560195)
14-78-53.(578431) ‘ * V înd calculator 286-486 şi .* Schimb apartamenttreicameit
16-20.(568011) balcon, parchetat, pivniţă,TVcabhi. • VîndPontiacFieroGT sport d o u ă. imprimantă. TeL 19-90-76(567915) confort unu la parter cu apartaraeî
• Vînd apartament 3 camere • V înd apartam ent 4 camere în Tel 16-46-01.' (578448j locuri,înmatriculatFiatRegata S75 • VîndPC286monocrom. Cumpăr două cam ere plus diferent»
confort 1 m ă rit, p a r te r , Grigorescu, ultrafinisat, pentru • Vîndapartament3 camere finisat catalizator,neînmatriculată. TeL 11-
corp bibliotecăBonanzamaro închis. Apatamentul se află în cartis
superfinisat, preţ 30 milioane pretenţioşi. Tel. 17-54-73 (568018) central M ărăşti. Tel 11-77-91. 08-55.(560211) Tel. 064/15-00-39 pentru Radu. Mănăştur pe str. Primăverii nr.26bL
negociabiL Telefon 16-53-64 • V îndgarsonierăconfortlurgent (578456) D24ap. 12vizibiltoatăziua.(55995!!
• V înd M ercedes 300 D , an 78, (567974)
după masa. (578440) Relaţii tel. 14-33-68zilnic.(568020) : « V înd 4 camere confort II sau înmatriculatpe 12CJ,stare perfectă
• Vînd videorecorder Panasonic • Schimb apartament2 camere co-
• Vînd teren construcţii, apă, gaz, 3 8 schimb cu 3 camere confort I. Ofer preţ 3 ,6 milioane negociabil; piese camere nefinisate, ofer3 milioaness
• Vînd apartament 3 camere nouTel. 14-14-40(568000)
ari. Informaţii comuna Floreşti str. diferenţă. Tel 17-70-59. (578458) Audi 1005E; maşină de spălatvase • Vînd amplificator 500 W , boxe Padinnr. 32 bl. B2 ap. 1. (560177)
etaj IV Mănăştur Nord. Tel 17- Avramlancu nr.263, Cluj (568033)
55-53.(578443) • Vînd maşină BMW 525E şi automatică preţuri rezonabile. TeL M ega300W 1600DM ,Crossover • Schimb garsonieră confort Ici
• Vîndapaitament3 camere, parter, BMW 528 i an fabricaţie 1985 13-93-03 sau str. Traiannr.61 ap. 4, 200 DM, Elka nou 500. 000 lei. apartament2camere,Infbrmaţii:Cab
• Vînd 3 camere ultrfainisate finisat, telefon. Mărăşti str. Anina nr. s ta re ex cepţională, p re ţ dupăora 15. (567783) Teiefon42-03-40. (568063) Mănăşturnr. 95 bLD8ap. 11 TeL1>
etaj 4 21.000 DMsau 4 camere 17ap. 11.(568051)’ convenabiL Sunaţi la teL 19-98- • V înd V W Passat 1989 vam a • V îndPC 386SX cuim prim antă 09-59orele 18-20. (567937)
nefinisate confort sporit35.000 • Vînd garsonieră str. Detunata nr. 19numaiîntreorelel7-19ziInic plătită 13.500DM. TeL 12-48-58. A 4 puţin folosite. Tei. 12-21-40 • Schimb parte din casă i
DM, zona Pata. Tel 15-67-89. 7 etaj 5 ap. 91 ocupabildupă decesul în Cluj. (559920) (567865) - (568073) Gheorgheni şi un apartament cu•
(578444) proprietarului, în vîrstă de 92 ani. • V înd Opel Ascona 1600 cm c an • Vînd computer Snaider model camere, în curs de finisare pentn
(568053) • Vînd Mercedes 200 benzină 1983 şi Honda Poiena Sport, 1800 GreenmonitorGT64.TeL 16-60-33 casă 4-5camcrecu grădinămareTc!
• Vînd casă cu dependinţe şi • Vîndapartament4camereZorilor 1982 cu motor schimbat cu 5 cmc, an 1983 şi Opel Ascona 1800i (568102) 4146-51.(568035)
grădină mare. Tel 13-39-74. Telefon 12-83-70. (568062) viteze, argintiu 12 CJ3500DM. an 1983 toate fiindneînmatriculate şi
• V îndtelevizorsportPhilipsalb • Schimb 2 camere dependinţe a
(578455) • Cumpăr apartament 2-3 camere. Tel. 41-41 -16 orele 16-20; 12-lapreţuri avantajoase şiRenault20an negru. Tel 17-34-64. (578422) grădină mică proprietate centri
• Cumpăr 2-3 camere zonă bună Tel 12-42-63 (568069) 24-799-16.(560114) 1980, lapreţ2800DM, înmatriculată. Doresc 2 camere bucătărie singuri:
• V înd sobă electrică, boyler,
plata în valută. Tel. 19-60-03. • Vîndapartament 1 cameră central Informaţii teL 19-94-66între orele 9- m anuale, cojoc. Tel. 13-92-79. curte. Tel 17-94-02. (578329)
• Vînd Citroen BX diesel în
(559858) ' TeL 13-08-94.(568072)
stare bună 1986 preţ 4100 DM 18.(567943) (578436)
• Vîndschimbapartament.! camere • Cumpăr garsonieiă.TeL41-41-37
negociabil. Tel. 14-98-53. • VîndM oskwiciIZS(1985).TeL • Vînd calculator 386 şi ladă ÎNCHIRIERI
confort 2 Mănăştur. Tel. 14-59-51 (568077) (560149) fam Brudaşcă Adrian (Negreni) frigorifică. Tel 19-59-13. (578454)
(559867) • Vîndapartament dcoscbitMărăşti (567977) • Vînd sobă de încălzit cu gaz şi * • C aut chirie locuinţâşisp*ţn
• Vînd casă cu grădină în Aghireş 3 camere, parter înaft, balcon. Tel 14- • Cumpărcutie vitezeRenault • V înd autoutilitară înmatriculată aerotermă.Tel. 17-37-82ora 10-21 comerciaL Tel 19-90-09. (578455)
sat TeL 11-19-30.(559958) 00-59.(568085) Trafic benzină 1635 cmc an 85. Toyota HI ACE 2000 cmc an (560151) Dau în chirie locuinţă, sp*P-
• Vînd apartament 4 camcrc ultra • Vînd casă. TeL43-75-80(568091) Tel. 14-10-12 şi 15-09-94. fabricaţie 1987, cu 5 uşi, 3 locuri, • VîndtractorU650rcmorcămonoax comercial şi birou. Tel 19-68*83
finisatstr.Mureşutuinr.42bLTl sc. • V înd garsonieră str. Cojocnei nr. (567972) masă totală2650kg. TeL 24-14-29 phigtoalenoi.TeL 14-33-95.(560157) (578451)_________________
Ilap. 13.Informaţii întrcorele 19-21. 23 bl. C9 et. 2 ap. 40 confort I Gherla (567992) • Vînd cazan pe gazTermoteca. TeL
(559963) (568108) - • Vînd Fiat Tipo diesel, • V înd Dacia Brcak an fabricaţie • Caut de închiriat
057/25-14-55.(560165)
• Cumpăr garsonieră ofer6000000 • Cumpăr urgent garsonieră sau
înm atriculat şi motor Fiat 1987, 55 mii km. TeL 18-78-61. • Vînd presă struguri cu zdrobitor depozit en gros 100-150 rapt*
phis autoturism bun.Tel. 11-43-39 apartament 1 camcră. Ofer 10-14 Regata benzină TeL 18-90-96şi (568001) telefon, gaz. Tel. 13*50*lt
15-91-28.(568013) şi butoi, sobă de încălzitpe gaz cu
(559998) milioane sauvalută.Tel. 14-44-94 • VîndAlfaRomco75turbodiesel aprindere automată. Tel. 14-33-31. (560098) ______
 AD ElfARUL.
| (lj) vineri, 2 0 octombrie 1995 PUBLICITATE c / e Cluj

• Caut garsonieră de închiriat (567919) s

• îndiiriezspaţiupaitru laborator Mănăştur. Tel. 16-04-83 ora 18- . • Sincere condoleanţe colegei • Salariaţii SUTA Cluj, sunt
<fetehnkâdentarâ.Tetefon 15-6S-8I * Executăm , reparăm şi PIERDERI noastre Estera Zahortea în alătu ri de dL director ing.
20. (560081) . recondiţionămjaluzele din lemn dc
dupăora20.(000100) . ' v ; • Pierdut camet sănătaţe pe nume le clipele grele prin care trece Ia N icolae P ă tru ţ, în aceste
• Caut de închiriat garsonieră tei. Tel 13-03-09(567967)
pierderea mamei dragi,\ din momente grele pricinuite de
• Caut vilă deînchiriat ca spaţiu sau apartam ent două cam ere * Executăm rapid, avantajos Incze Ana. îl declarnul. (560154) decesul fra te lu i d rag .
partea cadrelor didactice de Ia ,
Zorilor, Grigorescu. Tel. 13-91- hidroiz»Iaţii.Tel. 17-90-89(568070) • Am pierdut acte pe numele
Şcoala,“Gh. Şincai” Floreşti Condoleanţe familiei îndoliate.
08-7L(578418) 40. (560164) ‘ * Angajez contabil şi; şofer A ’csBathory Melinda. TeL 13-81- (560189) (568058) -
• Familie serioasă căutăm ur­ profesionist pensionar. TeL 41 -41 - 92.(560191)
Intermediem chirii. Tel. 19-
g e n t c h irie . T el. 1 5 -5 5 -7 0. 37(568078) : • LakatosMariapierdutcodfiscal * Sîntem alături de colega • Sincere condoleanţe
09-28 (568098) _
„• Caut spre închiriere pe termen
(560205) • Executăm/iigtăvelifaţade,finisaje nr.2903706autorizaţienr. 7229/18. noastră Maria şi fiica sa Mirela dom nului V ictor C hihaia,
• Caut de închiriat locuinţă .interioare,lucrări de instalatii.Tel. 01.91.SedeclarănuL(567991) în marea durere pricinuită de contabil şef la SC Central SA,
lung garsonieră, depozit; trans-
(v a lu tă ). T el. 1 6 -5 8 -1 0 . 16-83-47. (568095) • Pierdut doi cîini Ilusky cu ochi pierderea soţului şi tatălui în marea durere pricinuită de
p o rter 1, 5 tone, 2 z ile p e
săptămînă. Tel. 17-1 lr58 zilnic. (567855) • AngajămvîhzătorcuIiceuEco- albaştri. Ofer recompensă. Telefon drag. Colectivul Şantierului 44 pierderea mamei d rag i Biroul
• Caut de închiriat apartament nomic. TeL 14-ll-25oreIe 18-21. 18-90-94.(568049) Cluj. (560200) F in a n c ia r - C o n ta b ilita te .
(560074)
2 cam ere cu telefon, p refer (568112) • SC Ramona SRL anunţă pierderea (568071)
• Dau în chirie spaţiu comercial • ‘ Un ultim om agiu
• Transport marfă 3,5-10 tone cu certificatului deînmatricularenr.J12/
central amenajat. Tel. 18-65-39. Zorilor centru. Tel. 16-43-08; distinsului dr. BOTA EMIL. • Cu durere anunţăm
16-26-86(567868) izoterme autorizate. Tel42-50-09 416/1991. Sedeclaiănul. (578417)
(560075) (578274) Dumnezeu să-l odihnească. încetarea din viaţă a unchiului
• Caut spaţiu de închiriat la • Caut de închiriat apartament •Pierdut legitimaţievăduvă veteran
c u tre i cam ere m o b ila t, cu • SCMictransCluj,str.Universităţii de războipe numeleLacheGherghila. Locatarii din aleea Băiţa nr. 2. TITA IULIU, născut în satul
strad ă , p re fe ra b il Z o rilo r, (560201) FJciu. Înmormîntarea va avea
nr. 8,tel19-82-33angajeazămecanic
Gheorgheni. Tel. 13-35-32,16- telefon. Informaţii tel. 16-94-10 auto,care să ştiesjMhnăşilăcătuşerie. O declar nulă. (578429) Ioc sîmbătă, 21 octombrie, de
12-47.(560198) orele 17-21. (568025) > • A ducem în aceste Ia Capela nouă Mănăştur, ora-
• C onsum C oop C luj str. • Caut chirie garsonieră. Tel. Scoate la licitaţieautocamionetăAro DECESE d u re ro a se m om ente de
320motorBraşov an fabricaţie 1990. 1Z Familia Tita. (568092)
Cehoslovaciei nr. 61, închiriază 18-49 -84 după ora 16. O fer 100. Informaţii zilnic la sediu, orele 9-13 - COMEMORĂRI despărţire, un ultim omagiu
spaţii pentru depozitare. Relaţii 000 lei (568034) (578368) celui care ne-a fost ginere, • . R egretăm p ro fu n d
suplimentare la telefoanele: 14- • Student grec caut de închiriat • Cu durere anunţăm cumnat LUCA EMIL. El va p le c a re a d in tre noi a
garsonieră sau apartam ent în * Angajez urgent persoană
49-66; 13-69-16.(568074) încetarea din viaţă a celui care rămîne veşnic în memoria şi în prietenului nostru drag, ing
• închiriez 1 cameră. Tel. 16- z o n ă C e n tra lă , M ă ră şti, posesoare autoturism . P lata a fost dr. BOTA EMIL fost sufletul nostru. Familia Butur. EMIL LUCA şi sîntem alături
deosebită. Tel14-03-93. (578413)
G h eo rg h en i. T el. 4 1 -0 6 -1 5 . (560212) de M aria şi Mirela, în aceste
31-38. (560029) • Angajămsecretară.Tel19-47-00; inspector la Direcţia Sanitară,
• închiriez pe valută 2 cam ere (568056) 19-47-08; 19-47-01.(578435) înhum area are loc vineri 20 momente grele. Nelu şi Neli
• C au t g a rs o n ie ră sau octombrie ora 12 la Capela ' • Sîntem alături de colegul Albu. (568105)
Zorilor. T el.14-20-58 orele 15-
y i o . (560167) , apartament de închiriat. Ofer • Socictate comercială Agromec Cimitirului centraL Familia n o stru A urel M ureşan, în
Turda str. Petru M aior nr. 4 aceste momente grele prilejuite » Un pios om agiu în
• D au în chirie apartament 4 100-150. 000Iei TeL 19-39-21 oigani2Eazălidtaţiepublicăîndatade îndoliată. (560143)
(568080) de decesul m am ei d ra g i. m em oria celui care a fost
c am ere, m o b ilat, telefo n , în 30 octombrie 1995ora 10 la sediul
• Studenţi greci căutăm de • C u ad încă d u re re Colegii de la ARDAF. (568031) DAVID NICOLAE din Făget-
M ă n ă ş tu r, p e n tru s tu d e n ţi unităţii. Se liciteazătractoare, com-
în c h iria t apartam ent cu 2-3 anunţăm încetarea din viaţă, Timiş, la 6 luni de la deces.
străini. Tel. 12-30-08 orele 20- , bine,maşini agricole şi diverse utilaje . • Sîntem alături de colega
cam ere, - te le fo n . Z o n e le casate. Licitaţiase va repctaînfiecare după o lungă şi grea suferinţă, F iu l Nelu şi nora- Silvia.
22. (5 6 0 2 0 7 ) , noastră Luca Maria, în marea
p re fe ra te: P lo p ilo r, G răd ini a scumpului meu soţ, BAN (578141)
• D au în chirie apartament cen­ zi dchmilaoralO.Rclatii suplimentare durere pricinuită de moartea
tra l m o b ila t, te le f o n Mănăştur, Zorilor. Tel 16-95- la teL 31-60-50 sau 31-51-37. AN D REI, fost ' o p e ra to r
so ţu lu i . d rag . C olectivul • Suntem alături de colega
internaţional, tv cablu, frigider, 66; 12-43-70(568086) (560071)
chimist, la secţia “Hormoni”
Şantierului 42 SCCF, Cluj. n o a stră prof. Rodica
maşină d e spălat, preţ 150 dolari' • Doi studenţi, căutăm gazdă T e ra p ia . D um nezeu să-I
• Repatriat îmi ofer serviciile. TeL (568040) ' Cîmpeanu la marea durere
pe lună, plata anticipat pe un an. co n v en ab ilă. T el 15-60-66. 18-53-08.(560030) o d ih n ească în ' pace! pricinuită de moartea mamei
Tel. 41-11-41. (568052) (578457) Înmormîntarea va avea loc azi, * Sîntem alături de colega d ra g i. Colegii de la CSS
• Meditez limba engleză. Telefon
. • D au în chirie vilă pentru ora 13 de la Capela Veche, noastră Luca Maria, în marea “Viitorul” Cluj. (578420)
18-17-61.(560150)
birouri firm ă în P-ta 14 Iuliei nr. DIVERSE M ă n ă ştu r. Soţia, M a ria . durere pricînuită de moartea
• Studentă meditez franceză. Tel.
8. T e l. 18-18^91; 18-50-16. (568037) ' ■ so ţu lu i d ra g . C olectivul • Suntem alături de colegul
13-27-68.(560159) ,
(568075) ~ • Societate cu capital mixt • Profesoarămeditezavantajos fizică Şantierului 41 SCCF, Cluj. n o stru L ucaciu D anei în
.• Cu mare durere în suflet marea durere pricinuită de
• D au în chirie casă. Tel 43-75- caută spaţii funcţionale pentru orice niveL TeL 12-23-12.(560162) anunţăm trecerea în nefiinţă a (568041)
7 9 .(5 7 8 4 4 5 ) amplasare de jocuri electronice decesul ta tă lu i său. UAP
• Meditez limba franceză. TeL 187 scum pei no astre m am e şi • Aducem un ultim omagiu
• D au în chirie garsonieră, plata zonă centrală sau alte zone cu Filiala, Oficiul Interjudeţean
25-92.(560192) b u n ic ă, DRUHARA celui care a fost ing. LUCA CIuj-Bistriţa-Zalău. (578425)
anticipat 1 an. Tel 17-60-75. v ad com ercial bun. 10-20
• Studentămeditezlimbaenglezăşi 'AMALIA. Fam . O n aca, EMIL. Suntem alături de voi,
(578446) - aparate/sală Oferte Ia teL 19-06-
49 întreorele 10-16,pînă vineri gramatică română. TeL 19-49-99 V iorica, Augustin, G abi şi Maria şi Mirela, în această grea > • Sincere condoleanţe şi
• Student străin caut pentru 20.10.95 inclusiv. (559976) dupăorele 19.(560206) Ioana. (568044) 7 încercare. Fam ilia Danciu întreaga noastră compasiune
închiriat apartament 2-3 camere • Meditez cliimic orice niveL Tel. Gavrilă şi Maria. (568042) colegului n o stru O ltean
• Executăm deratizări TeL 15-46-12.(568038) . • , Cu profundă durere Eugen, la pierderea socrului
mobilat cu telefon. TeL 12-88-56.
(599890) 17-11-88(560004) ' • Meditez chimie. Tel 16-80-79. an u n ţ stingerea din viaţă, * Sîntem alături de familiile său. Sîntem alături de familia
(577935) după o lungă şi grea suferinţă, . Oltean şi Crainic, în aceste îndurerată. Colegii de la SC
• Studentă grecoaică caută * SC angajează confecţionere «Student, medite z matematică, orice â dragului meu soţ, BOANCĂ momente grele, prin care trec. Libertatea SA (578430)
apartament de închiriat cu două şi croitorese. Informaţii teL 19- niveLTell7-5M 3 seara. (578179) PETRU . Soţia M a ria . Sincere condoleanţe. Colegii
41-01 str. Bucureşti n r. 15. ; • Veşnică pomenire, Ia
cameremobilat şicu telefonîn zona • Profesoară, meditez limbaromână Înm orm întarea va avea loc din SC ERS CUG SA.
ttntralâZorilorsauMarâştLTeL 12- (560124) clasele V -V m . Tel 13-30-85. sîmbătă, 21 octombrie 1995, Ia (568043) împlinirea a trei ani de cînd a
72-53.(560032) cimitirul din comuna Apahida. plecat dintre noi cel care a fost
• Angajezvînzătoare.TeL 15- (578303) V
• Asociaţia de locatari din JUCAN VASILE din Frata.
• Studentă, meditez matematică I- Dumnezeu să-l odihnească în
• Student grec caut deînchiriat 53-38.(560210) pace. (568047) C luj-N apoca, P iaţa M ihai Nn te vom uita niciodată.
V in , avantajos. Tel 16-17-20.
apartamentcudouâcamereşitefeJbn Viteazu nr. 6 transmite sincere Familia. (568036)
• Brutărie-angajează cocători (578374) v * Destinul a vrut să ne
zonapreferatâZorilor.Informaţiila condoleanţe familiei Onaca în
frăm întători (bărbaţi). Relaţii • Predau ore tenis de cîmpia preţ p ă ră s e ş ti; în m o rm în ta re a * Timpul care a trecut nu a
td.12-19-47.(560105) durerea cauzată de decesul
zilnic teL 15-34-95 orele 18-22. avantajos. Informaţii la telefon 16- şters lacrimile şi durerea din
d ra g u lu i n o stru C H IR Â m am ei (568045) _
•Cautpentruînchiriatapartarnent (567947) 28-77între orele 12-15.(578447) sufletul meu de cînd m-am
IOAN va avea Ioc sîmbătă, 21
2-3cam«remobflatcutdefi)n,tvcabtu, • Tin evidentă contabilă. Telefon o cto m b rie, orele 1 2 , Ia • Un ultim şi pios omagiu, despărţit în mod nedrept de
• SC Soclu vinde la p reţ de 14^87-70.(578452)
zona Pata. Prefer lux. Platavaluta. achiziţie code/, prenadez, car­ C im itirul C entral. Fam ilia celui care a fost iubitul nostru scumpul meu soţ, AVRAM
Tel12-24-79;41-41-16oreIe 16-20. • Studentă, meditez avantajos îndurerată. (578463) cumnat şi unchi, BOANCA IOAN (NICU) de la a cărui
ton asfalt. T el 19-08-75orele 8-
(560115) matematică. Tell3-93-04.(578453) PETRU. O dihnească-se în dispariţie se împlinesc 6 a n i
18.(578300)
• Caut menajeră, vîrstă pînă • Suntem alături de colega p a c e!C u m n aţii S ia, N icu, Dragă NICULE, cît ai trăit te-
•Caut diirie(valutâ).TeL1S4947. n o a stră p ro feso ara L ucia
D esfiin ţez m ag azin la30anL Tel 12-70-78.(578427) Viorica şi nepoţii Horea, Bianea am iubit, cît voi trăi te voi
(5678S4) ’ Mureşan în aceste momente
alimentar. Cedez spaţiu sau şi Andreea. (568048) plînge. Soţia în veci
1 PcntniBucureşti căutăm menajeră grele. Colectivul Şcolii “Simion
• Douâstudentestrăinecăutămsâ vînd casă marcat, clntar, vitrină, internă pînă în 55 ani, serioasă, fină, nem îngîiatâ M aria Avram.
congelator, mobilier. Tel 16-53- Bărnuţiu”. (560171) • Suntem alături de colega (578256)
îndiiriemapartament3camerezDna fără obligaţii, iubitoare de copii,
64 dupâ masa. (578439) noastră ec. Luca M aria, la
caitralâ,Zorik)r,Pata,Pk)pilor.TeL cunoscătoare a unei limbi străine • Sîntem alături de colega trecerea în nefiinţă a soţului, • Se împlinesc 2 ani de cînd
12-13-26întreordel6-20.(567923) * Căutăm disco-jokey pentru (germană, engleză,'franceză sau
noastră Luca M irela şi de ing. LUCA EM IL. Sincere iubitul nostru soţ, tată şi bunic,
discobarApatridacuaparaturăpentru italiană)pcntni îngrijirea unui copil
•Doifraţicautâapartamentcu2- discotecă. Informaţii teL 23-16-17 dc 4 ani. Se oferă condiţii optime şi familia ei în durerea pricinuită co n d o lean ţe. C olegii d in MNERIE MATEI din satul
3camereraobflat,cutdefoaTdl9- sau23-21-74.(560145) de moartea tatălui său drag Central SCCF. (568050) Bâgaciu nu mai este printre
salariu foarte bun. Trimiteţi cunicu- LUCA EMIL. Condoleanţe
75-74întreorele 18-21.(567994) • Angajăm sccrctară. Relaţii vineri lum vitae la Oficiul Poştal nr. 34 noi, d ar amintirea lui rămîne
familiei îndurerate. Diriginta, • L acrim i şi flo ri pe veşnic vie în inimile noastre.
şi sîmbătă între orele 10- 121aadrcsa Căsuţa Poştală nr.08. (559919) „
►Studentă grecoaică caut să colectivul, clasei XII FC şi mormîntul celui care a fost Soţia Ana, fiicele Melania,
str.Somcşuluinr.46.TcL 19-44-39.
Închiriezapartamentcu2camere (560148) • Doresc să investesc prietenii apropiaţi de la Liceul iu b itu l n o stru soţ şi ta tă , M aria şi Crina, ginerii Vasile,
mobilat, cu telefon. TeL 12-12-23 avantajos, exclus împrumuturi. te o re tic “ N. B ălcescu” . ŞIMONCA VIRGIL, ,1a 1 an Simi şi Vasile. (578259) .
• IIM Cluj reaminteşte deţinători lor
(568067) Tel 17-34-25(578359) (560187) de cînd ne-a părăsit Nu îl vom
de mijloacc dc măsurareprevăzute în • Se împlineşte un an de la
. Grecoaică, caută apartament Anexa 2, a Ordonanţei 20/1992 • Familie modestă, serioasă, caută uita niciodată. Parastasul va
• C olectivul C lin icii avea loc sîmbătă, 21 octombrie, trecerea în nefiinţă a celui care
pentru thiric cu două sau trei obligaţiadealcdccIaralaB.R.II.L. persoană în vîrstă singură pentru
Oftalmologice este alături de la morm înt, în Cim itrul din a fost PUŞCAŞ IOAN.
camere mobilat cu telefon, plata Formularele se distribuie la sediul îngrijire contra locuinţă. Informaţii
familia dr. Stan în aceste clipe M ănăştur. Odihnească-se în Odihnească-se în pace. Fiica
în valută. Tel. 18-70-87 după Inspecţiei str. Năvodari nr.2, Cluj- , str. Someşului nr. 2-12 sc. 2 ,et 6, ap.
grele. (578416) pace. Soţia şi fiica. (578428) ' Maria cu copiii (578462)
ora 17.(559711) Napoca,pînă la data ide23.X. 1995. 9.(578388)
 ADEVARUL. SPO R T vineri, 20 octombrie 1995 (12)
de C lu j
gers 4-1. Practic partida a fost jucată
Fotbal: LIGA CAMPIONILOR între minutele 15 şi 23, cînd Juve a
marcat de trei ori prin Ravanelli,
Conte şi Alessandro Del Piero, trei
M iercuri o zi p lin i (de fapt nocturne) în Lîga'Canipionilor
europeni la fotbal. Opt partide în cele patru grupe. Opt spectacole
goluri rezultate la capătul unor
acţiuni de mare spectacol şi Lumini si umbre
fotbalistice, multe de excelentă calitate. Si parcurgem rezultatele
înregistrate în cele patru grupe.
rafinament (cel al lui Del Piero fiind
o execuţie devenită la el de-acuma intr-un derby
specialitate, lovitură liberă cu efect,
sus la vinclu în stînga portarului). de calitate
Blackburn, a ratat aproape total
• GRUPA A: Nantes - Aalborg
3-1. Formaţia Aalborg a luat locul şansele de a mai lupta pentru locul,
După pauză cîte un gol de ambele
tabere, cel al lui Juve fiind semnat
• „Oacia Felix ACSA ■
formaţiei Dinamo Kiev, exclusă
pentru intenţia de m ituire a
secund în grupă.
Clasamentul
" de buldozerul Ravanelli. ~
Clasamentul
Oţelul Tîrgovlşle 79-74 •
arbitrului. Joc la discreţia formaţiei- 1. Spartak : . 3 3 0 0 7-3 9 1. Juventus 3 3 0 0 10-2 9 A nticipat ca u n u l' fără
franceze: Mare surpriză în al doilea 2. Legia • ’ 3 2 0 1 5-3 6 2. Borussia 3 1114-5 4 menajamente, „dialogul” dintre „U”
meci din grupă : P o rto - 3.Rosemborg 3 1 0 2 5-8 3 3. Steaua : 3 1 0 2 1-4 3 Dacia Felix ACSA şi O ţelul
Panathinaikos 0-1 (gol marcat în 4. Blackburn 3 0 0 3 1-4 0: 4. Glasgow 3 0 1 2 3-7 1 Tîrgbvişte, dintre actuala şi fosta
• min. 41 de Markos şi de reţinut în La 1 noiembrie se vor întîlni: campioană, dintre, dacă vreţi, Horea
inferioritate numerică). Porto a ratat GRUPA C: Borussia Dortmund Steaua -'B orussia şi Glasgow - Pop şi Doru Moise, a fost într-adevăr
nu numai egalarea ci şi victoria - Steaua 1-0. Un succes'la limită Juventus. / cu seîntei, dar nu menite să producă
irosind sumedenie de ocazii de gol, fiindcă Steaua n-a îndrăznit mai GRUPA D: Ajax Amsterdam -
spre disperarea antrenorului Bobby mult. Unicul gol a fost marcat de incendiu, ci să ridice tensiunea lă
Grasshoppers Zurich3-0. Un nou nivelul unui derby de angajament
Robson. ■ Ricken în min. 58, cînd a reluat cu galop de sănătate al campionilor A
Clasamentul . ,
capul balonul centrat de pe stînga,' total, care sîntem siguri a plăcuta Ş i!
europeni. în celălalt meci, Real LA
1. Panathinaikos 2 2 0 0 4-1 6 profitînd de gafa lui Panait şi entuziastului public prezent, în
2. Porto . 3 1 1 1 2-1 4 indecizia, lui Stelea. De subliniat că
Madrid -Ferencvaros Budapesta
număr mare, miercuri seara în sala
* \]
6-1. A devărat festival de goluri .1 \ i
3. Nantes - • 3 1 1 1 4-4 4 autorului golului a expediat în prima înscrise de campiona Spaniei, cu sporturilor „Horia Demian”. A fost
4.Aalborg V 2 0 0 2 1-5 0 repriză (min. 14) balonul în bară, Zaraorano şi Râul neiertători. un meci cu sare şi piper, cum sc Foto: Ion PETCU
Secvenţă din timpul disputei.
respectiv faptul că în min. 41 şutul; Clasamentul ‘V spune, cu de toate: consum fizic la
- GRUPĂ ; 11: R osem borg expediat de Ad. Ilie a/ost respins de: 1. Ajax ;r 3 3 0 0 9^1 9 ‘ limita rezistenţei, tehnică individuală
Throndheim -Spartak Moscova 2- portar în corner iar Doboş a ratat şi colectivă, precizie în aruncările d e , această dispută fără menajamente. înscriind cu dezinvoltură 9 punct
2. Real Madrid 3 2 0 1 8-2 6
4 şi Legia Varşovia - Blackburn egalarea cu două minute înainte de la distanţă-, apărări active, iar pe Prima repriză a dat cîştig de cauză consecutiv, de două ori din aruncăr.
3. Ferencvaros 3 1 0 2 5-11 3 oaspetelor, mai riguroase tactic şi de 3 puncte, aducînd egalitatea ţs
Rowers 1 -0 .'C u această n o u ă ; final. în celălalt meci al grupei: 4. Grasshoppers 3 0 0.3 0-8 0 reversul m edaliei cu m om ente
înfrîngere, campioana A ngliei, Juventus Torino - Glasgow Ran- mai eficiente în jocul colectiv, pe tabelă (min.38 scor 72-72) ridicicc
Romeo V.CÎRTAN (minute) de eclipsă aproape totală în
am bele tabere, toate la un loc cînd replica gazdelor, viguroasă şi la maximum pulsul asistenţei, h '
ea, fiind susţinută mai mult de so­ tr-un final incandescent, fără Maja-
LaCI. ie fotbal-tenis, Monchengladbach: şi-a trimis sportivii fără diurnă, fără
nici un ban de buzunar !!! Fără pre-
onorînd noţiunea de derby al diviziei
feminine. Din capul locului trebuie listele Simion şi Dragoş. Răsturnările lena Moise pe teren (descalificau
de scor nu au lipsit, în min. 17 tabela pentru 5 greşeli personale), o marc 1
ROMÂNIA : ţ argint şi bronz - cedentj)înă în prezent • Transportul
lotului naţional la Monchengladbach
reliefat, tuşa de culoare pe care au
dat-o în tîln irii remarcab ilele şi
indicînd 28:36, pentru ca după şansă; spunem noi, pentru echipa
a fost efectuat de dom nul DAN num ai un m inut să consem năm învingătoare „U”, cu scorul de 79-
•In lotul României p atru muşchetari clujeni: FLORIN PURICE, experimentatele sportive Svetlana egalitatea 36-36 iar la pauză 38-43. 74, clujencele ştiind să expolatez:
.HOTICO, Cluj-Napoca, într-un Sirnion, Ildiko Manasses şi Aurora
DANIEL SĂSĂRMAN, ION GHEORGHIU, CĂTĂLIN ONUŢU, toţi Partea a doua a întîlnirii, mai cu mai m ultă luciditate ultimele
de la ARDAF CLUJ • Ungurii - duca bitiilor «Cehia şi Slovacia peste -moment în care participarea Dragoş ( de la clujence), Magdalena
românească era incertă din lipsa unui captivantă, le-a avut,la pupitru pe m om ente decisive ale partidei
tot • „Adio diu rn i, oriunde te-ai afla !” • Sponsorii clujenilor : Moise şi Mălina Marinache (de la clujence, verva trio-ului Simion, Marcatoare: Simion 23(3x3), Drag®
... mijloc de transport • Sponsorii
ARDAF CLUJ şi PLATINUM EXCHANGE OFFICE • oaspete), care au impresionat prin Dragoş, Manasses, materializîn- 20, Manasses 14(1), Nastor 7, Gutai
clujenilor şi ai lotului naţional se
numesc ARDAF CLUJ (a asigurat şi
dăruire şi reuşite ce merită aplauze. du-se pe tabela de marcaj cu un 7, Muşat 4, Kaminska 4, pentru „lf
Din noii o performanţă de răsunet grupă, după Slovacia, pierde Duelul tactic al celor doi tehnicieni avantaj de 10 puncte (min.33: 65- respectiv Moise 28(3), Marinacls
pentru sportul românesc. Din nou semifinala în faţa Cehiei (0-2), bate cantonamentul lotului României la
Cluj-Napoca ) «i PLATINUM EX­ (m en ţio n aţi la început) s-a 55), lăsînd im presia că jo cu l se 16, Rîjova 9(1), Schiopu 8,-Panteli
prin fotbal-tenis. Ş i din nou prin, în finala mică Elveţia>(2*0); în proba materializat în partituri bine gîndite îndreaptă spre o victorie lejeră a 7(2), Nicolae 6. Impecabil arbitraj
clujeni. Le mai amintesc încă o dată de triplu, România ocupă tot locul II CHANGE OFFICE..
Tuturor sincere fe lic ită ri! şi interpretate, în care şi-au făcut loc studentelor. Nu a fost să fie, inepui-, . lui I.Olaru (Bucureşti), cu scăpărie
numele: Florin PURICE, Daniel în grupă, în urma Cehiei, pierde cu din belşug improvizaţiile, care au zabila Magdalena Moise, profitînd lui R.Bucerzan (Timişoara).
SĂSĂRMAN, Ion GHEORGHIU, 0-2 semifinala în faţa Slovaciei, bate creat momentele de spectacol în de ”înţelegerea”apărării clujene, Mircea Ion RADU
Cătălin ONUŢU (toţi de la ARDAF U ngaria cu 2-0 în finala mică. Demostene SOFRON
CLUJ), al cincilea com ponent al Clasamente finale în cele trei probe:
lotului naţional fiind GHEORGHE simplu: 1. Slovacia, 2. ROMANIA,
CĂLEANU( de la West Petrom 3. Austria, 4.Cehia; dublu: ,1. Cehia, Curs intensiv de instructori de fotbal Merită să faceţi 6 vizită pe la
ARÂD). Ce' a fost la 2 Slovacia, 3. ROMÂNIA, 4, micul magazin aflat în incinta
M onchengladbach, G erm ania, Elveţia; triplu: 1. Cehia, 2. Slovacia, Amănuntele despre cursul din titlu le-am aflat la Asociaţia judeţeană asociaţiei pentru a vă înnoi
octombrie 1995? România: locul II 3. ROMÂNIA, 4. Ungaria. de fotbal. în primul rînd cursul este organizat de Comisia tehnică „arsenalul” cu ce vă lipseşte.
şi medalie de argint în proba de Cîteva detalii: Ungaria, cotată a asociaţiei. în al doilea rîrid, pentru a deveni instructor sportiv de - • Sîmbătă 21 şi duminică 22
simplu prin Ion Gheorghiu; locul ID printre favorite, a avut o comportare foîbal cei dornici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să
şi medalie de bronz în proba de mediocră (locul V la simplu, locul octom brie, la Sinaia are loc
aibă statutul de jucător divizionar (Divizia Naţională, diviziile A şi Convenţia naţională^ tuturor
dublu, prin perechea Purice - V la dublu, locul IV la triplu, departe
Săsărman; locul III şi medalie de. de pretenţiile...) • un jucător surpriză B, foşti jucători ai diviziei C, respectiv să fie jucători activi în actuala distribuitorilor de articole de
formulă a diviziei C); vîrsta maximă admisă este de 40 de ani. c ttid ib v U
bronz în proba de trip lu , prin în team -ul Germaniiei : Marcel p escuit (m anifestare cu
perechea Purice - Săsărman - Onuţu, Răducanu şi fiul său, în probele de înscrierile au început şi se vor. desfăşura'pînă la data de 27 participare internaţională, prin
rezervă Căleanu. simplu, dublu şi triplu (locul VII la octombrie (cei dornici de-a urma cursul să se grăbească, deci), la • Concursul de selecţie pentru prezenţa reprezentanţilor unor
Să le luăm „en detail”: în proba de simplu, locul VIII la dublu şi tot sediul Asociaţiei judeţene de fotbal, str. Eroilor nr. 40, unde pot fi alcătuirea echipei judeţului Cluj cunoscute firme internaţionale
simplu Ion Gheorghiu ocupă locul locul V III la triplu) • cazarea ' (care ne va reprezenta la
obţinute inform aţii suplimentare. Un ultim amănunt: taxa de producătoare de articole de
I în grupă, pierde în finala mare în sportivilor s-ă făcut la un hotel de
participare la curs este de 25.000 lei. Concursul naţional de pescuit pescuit). La lucrările convenţiei
faţa reprezentantului Solvaciei, 0-2; patra stele, „Queens”. No comment!
la dublu, România ocupă locul II în • Federaţia Română deFotbal-Tenis răpitori dotat cu Trofeul „Rapala a fost invitat şi va participa ing.
- Silstar”) a avut loc la sfîrşitul Octavian M oraru, secretarul
^şăptămînii trecute, fireşte pe A.J.P.S.Cluj.
Program competitional • ŞAH. Start în sferturile C.N.-pe
anul 1996 pentru copii şi juniori. De
la ora 9 la sediul DJTS, B-dul Eroilor
• VOLEI. ”U” SM - LPS
”Mihai Viteazul” Zalău (fete), în
sala de sport a Liceului "Unirea”,
„arena” Săcălaia (care va găzdui
şi trofeul amintit, programat la
• Apropo de Trofeul „Rapala
- Silstar”: pînă în prezent şi-au
Sîmbătă, 21 octombrie: NEAMŢ. Şi tot sîmbătă, în divizia B, 40. ora 10; în Sala de sport a Şcolii 10, sfîrşitul săptămînii viitoare, cu anunţat prezenţa la întrecere 59
•BASCHET. De la ora 41, în două întîlniri în-sala de sport a Şcolii Duminica^ 22 octombrie: de la ora 12, CSS Viitorul Conis zilele de sîmbătă 28 şi duminică de concurenţi din 11 judeţe. Şi
Sala sporturilor „Horia Demian”,^ 10 (Zorilor), după următorul program: • HANDBAL. în Sala sporturilor Cluj - LEFS. Bistriţa (m). 29 octombrie). Concursul a fost asta doar pînă marţi. Se aşteaptă
derby clujean masculin în divizia feminin ”U” SM II - CSU TÎRGU "Horia Demian” de la ora 11, partida • FOTBAL. Divizia B "o deplină reuşită iar timpul a fost
A: „U” SM - CARBOCHIM. MUREŞ (ora 10,30); masculin CSS noi confirmări.
masculină ”U” CUG - TRACTORUL programează întîlnirea C.F.R.
aliatul concurenţilor. Iată lista • în ultim ele zile, paznicii
•VOLEI. De la ora 12.00, în VIITORUL CONIS CLUJ - CSU BRAŞOV (divizia A). în cam­ CLUJ - MOTORUL ARAD, pe
divizia A feminină, ”U” SM - ' SOMEŞUL VICTORIA LAPI DEJ stadionul CFR, ora 11. celor care vor alcătui echipa Ioan Cioază şi Petru Lăpuste
pionatul şcolar, de la ora 9,30, CSS
UNIC PETRODAVA PIATRA (ora 12,30). / ' '_ GSI UNIREA CLUJ - CSS ARAD. (DEM. ŞOFRON) judeţului Cluj, drept cîştigat ca şi-au luat foarte în ’serios rolul,
urmare a capturilor reuşite (toţi aducînd Ia asociaţie un vraf de
categoria 54 kg, Clujul a fost reprezentat de Făgăraş Ionel, care în primul membri ai A. J.P.S.): Mircea Cîrje undiţe confiscate de la „pescari
Cronica ringului: meci a obţinut o frumoasă Victorie la puncte în faţa ungurului Sandor
Koczak (Ujpest-Bu’dapesta) cu o decizie de 4-1. în finala cu polonezul'
(Gherla), Gheorghe Fărcaş (Cluj-
Napoca), Ionel Fărăgău (Gherla),
clandestini, adică fără pennis şi
abonament, surprinşi pe lacurile
Kuzmin Siergej (Katovice) pierde la puncte după un meci viu disputat şi Gheorghe Surduc (Cluj-Napoca) Tarniţâ I şi II. Unii dintre
Pugiliştii clujeni la Cupa „ATOM” astfel obţine medalia de argint; • la categoria 63,5 kg, reprezentantul nostru şi Nicolae Suciu (Cluj-Napoca). „păgubaşi” au lăsat „beţele
Herţeg Vasile s-a întrecut pe sine. După ce în primul meci a obţinut o Echipa cuprinde şi două rezerve: baltă” şi au întins-o cu prilejul
în prima decadă a lunii octombrie, orăşelul Paks (Ungaria) a găzduit victorie clară la puncte (decizie 5-0) în faţa localnicului Meszaros Imre Eugen Dărămuş (Gherla) şi Radu controalelor efectuate,' alţii au
un mare turneu internaţional de bo* rezervat seniorilor dotat cu cupa „Atom” (Paks) în finală a făcut o adevărată dem onstraţie de box în faţă Sas (Cluj-Napo'ca), ce vor intra
aflată la a 15-a ediţie, la care au participat un număr de 114 pugilişti din predat ustensilele dar n-au putut
timişoreanului Florian Noje, obţinînd tot o victorie cu 5-0 - adjudeeîn- „în acţiune” în caz de
4 ţări: Lituania, Polonia, România şi Ungaria. România a fost reprezentată să se legitimeze. Oricum tot în
du-şi medalia de aur; • la categoria 71 kg, Mărgineanu Ilie a avut neşansa
de pugilişti din 3 oraşe (Cluj-Napoca, Arad şi Timişoara) în total 13 sportivi neprezentare a titu larilo r pe pagubă au rămas. Alţii s-au
ca sorţii să i-1 aducă în faţă pe campionul Ungariei la această categorie
care în general au avut o frumoasă comportare. Prezenţa sportivilor clujeni motive de îmbolnăvire. legitimat şi vor suferi rigorile
Mizsei Gyorgy, în faţa căruia a cedat la puncte după un meci foarte curajos
la întrecerea amintită a fost posibili datorită sprijinului D.J.T.S. în colaborare care i-a adus aplauzele publicului spectator şi totodată medalia de bronz.' • Cu prilejul vizitei pe la sediul legii în privinţa amenzilor
cu firma „PRODPLUS” care prin reprezentanţii acesteia, director Ion Sportivii clasaţi pe primele locuri au fost recompensaţi de către organizatori A .J.P.S. am p u tu t constata contravenţionale. Vom.m«i
Dezmireanu şi Fârcaş Silviu au sponsorizat deplasarea. Sportivii clujeni •cu frumoase premii. Cupa pusă în joc a fost cucerită în acest an de către bogăţia de noi articole de pescuit, reveni şi cu alt prilej despre
au fost însoţiţi dc antrenorul Francisc Ambrus. Dar iată şi rezultatele obţinute pugiliştii polonezi de la Katovice. Cu această ocazie delegaţia clujeană printre care şi diverse momeli, astfel de „capturi”.
de acestea: • la categoria 51 kg Sorin Moldovan, cu o condiţie fizică precară a făcut invitaţia echipei din Paks să efectueze în această toamnă o întîlnire marfă de calitate superioară,
şi lipsit de voinţă, a cedat la puncte în primul meci în faţa ungurului Farkaş ' la Cluj - Napoca, în compania unei selecţionate judeţene. produse de firme cu renume. Victor PESCARU
Gyorgy (Taifun) cîştigâtor dealtfel al turneului la această categorie; • la Coriolan IUGA
 13) vineri, 20 octombrie 1995 ADEVAROL
M G /N A CU TINERI d e O lu i

rf
C am pionii n oştri
Miniportret: ALEXANDRA TEODOR
j Născută la 26 octombrie 1979,
j elevă acum în clasa a X-a la Liceul
t de Arte Plastice "Romul Ladea”,
| Alexandra Teodoi frecventează
i Cercul de ceramică-sculpţură de la
! Palatul Copiilor din clasa a V-a,
! continuînd o activitate începută în
| clasa a Il-g, la Sibiu. Ca elevă a
| d-lui Alexandru Lupu a participat,
în 1994, la concursul ’TDECAR -
| 2000” de la Turda, unde a obţinut
i premiul I, şi la festivalul ”Pe fir de
| Baladă” de la Tg.' Jiuvpbţinînd de
; data aceasta doar locul II. Sigur,
| dintre toate premiile obţinute ţle-a
| . lungul timpului, cel mai valoros
i pentru Alexandra este acel premiu
; :Ide la Turda: ”în primul rînd pentru
i câ era premiul î şi în al doilea rînd
fiindcă a fost o concurenţă reală”. Cît
priveşte festivalul de la Tg.' Jiu,
consideră că lucrarea celei căreia i
s-a acordat premiul ! ”nu era la
subiect” : în opinia A lexandrei
obţinerea unui premiu depinde de
*^Sai m ulţi factori,, printre care:
' "pregătirea personală, şansa de a
A E R O M O D E L IS M
În 14 octombrie, .la Dej a avut loc concursul de
aeromodele - planoare lansate la pantă (faza a Il-a),
c\i participarea cercurilor de specialitate de la Palatul
Copiilor Cluj-Napoca şi Clubul Copiilor Dej. Locul
”acea frică necontrolată, din cauza
căreia nu poţi dormi noaptea sau nu'
te poţi controla în momentele cheie”
Bineînţeles că există ”o anumită
nerăbdare curioasă”, ”ca în faţa
primi o temă care-ţi place, starea ta 'oricărei curiozităţi, conform firii
de spirit, concurenţa şi, nu în ultimul umane . A fost membră a cercurilor
rînd, obiectivitatea comisiei”. Pentru de chitară, înot. şi foto-turism, îniă
ea pregătirea pentru concurs nu este treptat ă trebuit să renunţe la toate
ceva deosebit fată de re stu l1 acestea din lipsă de timp. La şcoală,
excluzînd ceea ce ţine de
”specialitate” şi care constituie
motivul alegerii Liceului de Arte
Plastice, materiile preferate sînt
✓ ■
lim bile română şi. engleză,
I matematica, istoria, istoria artei ş i...
lista poate continua. Exceptînd
chimia, care-l cam- dă ..y dureri de
cap. Apreciază foarte mult şcoala, ca-
instituţie;' există însă "momente de
oboseală atît fizică, cît şi psihică,
datorate în bună parte programului,
şcolar”. Timpul liber şi-l petrece
încercînâ să nu-1 lase să treacă
degcaba*Dup£ terminarea liceului
vrea să-şi continue studiile începute.
activităţii: Un concurs,este un test; Deviza ci: ”Să valorific ce am şi să
şi cum "porcul nu se îngraşă in dobîndesc ce nu am”. Întrucît peste
ajun”, aşa şi valoarea unui concurent cîteva zile Alexandra împlineşte
nu poate creşte în cele cîteva zile frumoasa vîrstă de 16 ani, noi îi urăm
premergătoare concursului”. Cît de pe acum ”La mulţi arii!” şi cît mai
priveşteemoţiile, nu a avut niciodată multe succese, pe toate planurile!
I a revenit lui Sorin Chişu, urmat de loan Papp - locul/
II şi Ionuţ Podar - locul III, toţi de la Palatul Copiilor
din Cluj-Napoca. : .
Felicitări! ■-
D in lu m e a
î n e x c u r s i e la B ă i s o a r a : 1
m u z ic ii
Studioul "Taurus”, patronat
de dl Adrian Berinde, a luat
fiinţă lâ data de 1,0 mârtie'1992.
De atunci studioul desfăşoară o
activitate continuă, fiind
conceput după o schemă L * * •> * ' l *' * • a
com plet profesională. Este — - - i *
singurul studio profesional din
Transilvania în cadrul căruia se
■ • -v; v
fabrică matriţe şi se produc
spoturi publicitare. Singura
legătură cu străinătatea este
firma Sony, care produce
discurile Compact. Pînăacum la
studio au imprimat: Adrian
Berinde, Altar, Compact C.,
Dangerous Lovers, D.J.Boroş,
Expyde, Farson, Florin
Săsărmari, Kappa, Nicoleta Pop,
Nightloosers, Riff, Semnal M,
Spectrum, Survolaj, Salt (SUA).,
Ura de după uşă, V iorel
Sim ionică, Yellow Cab 66,
4Given, 4 MeDouble. Pînă la
sfîrşitul anului Vor mai înregistra
al doilea disc Adrian Berinde,
formaţiile BMG, Faraon, Kappă,
4G iven, Pasărea C olibri,
Autostop M S, Voices of-Silence.
Ideea organizării unui festival
anual, aici, la Cluj-'Napoca, îi
aparţine d-lui Adrian Berinde,
căruia îi doresc mult succes în
"Tot înainte!”
realizarea acestui proiect.
Fotografii: Eugen OLARIU, Foto Club,
Georgiana CHITŢA Palatul Copiilor Cluj-Napoca

• F a x T • F a x T* F a x T » F a x T 1I pentru
Curs de tehnici
de comunicare -
D in 16 pînă în 20 octombrie a.c., la
Bistriţa Năsăud se desfăşoară un curs.
de tehnici.de.com unicare destinat
ONG-urilor de tinerel, organizat de
M inisterul Tineretului şi Sportului.
Din municipiul Cluj-Napoca participă
patru tineri (un elev şi trei studenţi)
care şi-au manifestat interesul pentru
organizarea unor întîlniri Cu colegii
lor, pe problem e de com unicare
interumană.
Ciclul de eonferihţe pe teme-
agroturistice . -
în a c e a sta lună, în com unele
judeţului Cluj, se desfaşoară un ciclu
de conferinţe pe teme agroturistice,
care,vor continua pe întreg parcursul
lunii noiembrie. Organizatori: Direcţia
Judeţeană pentru T ineret şi Sport
(DJTS) şi Junim ea "V atra
Românească”. ’ . ■ prezentate.'
Conferinţa Naţională
a organizaţiilor de tineret
din România
La 21 octom brie a.c. va avea loc
Conferinţa naţională a organizaţiilor
de tineret din România, prilej cu care
se va analiza proiectul de lege
promovat dc Senat p riv ito r la
patrimoniul fundaţiilor pentru tineret.
Din ju d eţu l Cluj sîn t'in v itaţi să
participe c îte doi reprezen tan ţi ai
fiecărei org anizaţii de tin eret
existente.. Cei interesaţi sînt rugaţi să
ia rapid legătura cu organizatorii, la
telefoanele: 01-4107002; 014107072
sau 01-4107027.
s şi anim aţie pentru integrare socială.
Viaţa asociativă
a ONG-urilor
Cinci tineri clujeni vor participa,
între 27 şi 29 octombric, în judeţul
Rihor, la. un schim b -dc experienţă Cursuri de limbi străine
privind viaţa asociativă a ONG-urilor,
organizat dc Ministerul Turismului şi pentru Tineret al DJTS organizează
Sportului. Program ul în tîln irii va cursuri de franceză .ji engleză pcnlru
cuprinde un curs de m anagem ent începători şi avansaţi. În scrieri şi
asociativ şi legislaţie pentru tineret şi informaţii: la sediul DJTS, B-dul Eroilor
discuţii privind rolul ONG-urilor,dc nr.40, et. III (tel. 19-85-66). ':
150 berberi şi 17 vaci
ospăţul în cinstea
tineret în societatea civilă,
Aniversare
A sociaţia G enerală a Studenţilor I
Europeni(AEGEE), Antena Cluj - în |
colaborare cu DJTS - organizează,Ta ■
30 octombrie a.c.,aniversarea a 5 ani î
de la înfiinţarea sa. Cu acest prilej va I
avea loc şi o m asă rotundă cu tem a |
"Tinerii şi politica în anul preelectoral ■
tOQs". v
1995”
■ 'r : - ■■■-. '
C O M M O D ’95
O caravană de inform are-educare |
pe problem e igien ico -m ed icale şi ■
civice se va desfăşură la Cluj-Napoca ■
în p erioad a 6-20 n o iem b rie ,. în |
organizarea Biroului pentru Tineret al I
DJTS şi ODT Maris. Acţiunea va avea ■
loc la p atru licee clu jen e (Ş co ală ■
N orm ală "G h.Lazăr”, "E conom ic”, |
"Şincai” şi "Bariţiu”) şi va Cuprinde |
cursuri susţinute de m em brii ODT ■
M aris şi discuţii pe marginea tem elor ■
, 1
Tinerii împotriva fascismului
M işcarea Tinerilor pentru Pace, în
colaborare cii DJTS, va organiza la
Cluj-Napoca, între 8 şi 10 noiembrie,
"Z ile le in tern aţio n ale de lu p tă
îm p o triv a
. anisem itism ului”
fascism ului şi
Seminar de animaţie socială
în o rg an izarea M in iste ru lu i
Tineretului şi Sportului, în perioada
8-12 noiem brie se va desfăşura, la
P ă ltin iş, un sem inar de a n im aţie
socială pentru tineret. A ccsta va fi
structurat pc trei ateliere: anim aţie
socio-culturală, animaţie de timp liber
D in C luj-N apo ca vor p artic ip a
lid erii C lub ului E co lo g ic
"T ran silv a n ia ” şi Jun im ii "V atra
Roinâncascâ”. . -
Începînd cu 1 noiembrie a.c., Biroul
A atins recordul
şi a a ju n s ... la spital
. lui Saddam Hussein ’ 7 30.000 de cetăţeni din Alba Iulia au
J •' Un industriaş irakian a oferit un - tribunalul din Edinburgh deoarece RSA redeschiderea v în ăto rii de aşteptat duminică aproape trei ore
; ospăţ de proporţii, pentru care au fost i-a aplicat o lovitură cu. capul unui rinoceri şi intenţia de relansare a pentru a fi martorii urnii senzaţional
sacrificaţi 150 berbeci,şi 17 vaci, în adversar, informează AFP, citată de pieţei de fildeş, cunoscuta actriţă a record naţional realizat de cascadorul
LaeDrăghici. Totul fusese pregătit
semn de sprijin pentru preşedintele , ROMPRES. Ferguson i-a aplicat o declarat că va face tot ce-i stă în
pentru saltul temerar cu un
.Saddam Hussein, al căruijnandat a lovitură cu capul Iui John McStay, puteri pentru a se opune acestei
autovehicul.Dacia 1300 special
fost reînnoit prin referendumul de un jucător al formaţiei Raith Rovers, acţiuni. .
echipai, peste două autocamioane TIR
duminică, relatează ROMPRES, care în aprilie 1994, în perioada în care ■ P o triv it AFP, -c ita tă de
cu o lungime de 28 metri, Sub
citează AFP. Locuitorii Bagdadului,,: evolua sub culorile Jui Glasgow ROMPRES, în parcul Kruger sînt privirile curioase mai întîi, stupefiate
•
dur afectaţi de sancţiunile impuse Rangers. Federaţia scoţiană l-a omprîţi anual sute de elefanţi sub apoi - scrie ROMPRES - saltul aerian
I Irakului de ONU, s-au adunat cu suspendat timp de 12 etape, pretextul evitării unei înm ulţiri al automobilului de pe platforma cu
I însufleţire în jurul meselor aşezate pedeapsă care a rămas în suspans necontrolate a acestora, acţiune o înălţjme de 4,5 metri a depăşit toate
într-o piaţă din cartierul Saydiye, pînă la anunţarea verdictului;- de-a d r e p tu l/n e fa s tă pentru calculele şi s-a încheiat mult mai
televiziunea irakiană oferind o serie T ransferat în anul 1993 de la îm prejurim ile celei mai. m ari -•departe de locul amenajat, pe asfaltul
de imagini de la "eveniment”. Dundee U n ited la Glasgow Rangers 'rezervaţii din Africa de Sud. v noii şosele de centură a municipiului.
”Am oferit această masă în semn pentru suma record de 4 milioane lire
Lungimea saltului a fost de 63,7 metri
de recunoştinţă faţă de preşedintele sterline, Ferguson â fost achiziţionat Un dar pentru fetiţa şi reprezintă un record "senzaţional,
Saddam Hussein. Averea mi-am de Everton la sfîrşitul anului 1994. Iui A rafat ' de valoare mondială"^ Cascadorul Lae -
. Lea Rabin,1soţia primului ministru Drăghici, autorul acestei performanţe,
realizat-o în timpul mandatului său”,
a declarat industriaşul Alaa Kadi. După Funar, Brigitte israelian, Yitzak Rabin, i-a oferit în şi coechipierul său, Mirceş Buta, au
Bardot îi scrie lui Mandela dar fetiţei liderului palestinian ajuns la Spitalul judeţean din Alba-
Condam nat la trei luni Recent, Brigitte Bardot a adresat Yasser Arafat, Zawha, un porumbel Iulia pentru un control medical de
dc închisoare fermă o scrisoare preşedintelui sud-african de argint, simbol al păcii, informează rutină, spre dezamăgirea publicului
F otbalistul scoţian Duncan Nelson "Mandela, pentru a denunţa ROMPRES care citează AFP. "Fie pregătit să-i ovaţioneze.
| F erguson, atacantul formaţiei vînătoareâ de rinoceri albi şi ca fetiţa dv.- să fie legănată de pace”
! engleze Evertori, a fost condamnat om orîrea elefanţilor în parcul - stă scris pe obiectul de argint ce va
I la trei luni închisoare fermă de către Kruger. Reproşîndu-i preşedintelui decora leagănul micuţei Zawha.
|
■
rw
I
I C E SE IIM TIM PLA C IN D A l D E F E C T E tw
La bagaje, pentru că îri urma plîngerilor depuse. de fizicului său dezagreabil, a fost în cele mai prestigioase universităţi din
| pasagerii trenului. cele din urmă admis într-un institut ţară. '
miroseau prea tare
■ Un grup de 28 de’aborigeni ”Putca să deranjeze de învăţămînt superior, ca urmare a ... Şi ”prca înalt”
* intervenţiei sale la M in isteru l
australieni au fost forţaţi să schimbe clicnţii” . pentru ”Soiuz”.
I Educaţici şi a apelului adresat mass-
locurile din vagonul de persoane în . Barmanul şef al unei berării din ’ Un astronaut american, măsurînd
| cartierul parizian Montparnasse a
mediei dc a-l ajuta. Victimă a unei
care sc aflau cu cele din vagonul de 1,85 metri, a fost eliminat dinţr-un
■ fost amendat cu 5.000 dc franci-
m alform aţii co ngenitale, Y ang
bagaje, din cauza celorlalţi pasageri program de antrenam ent, ce
* Hongwci va studia acum la Şcoala
care s-au plîns de mirosul neplăcut (aproximativ 1000 dolari) pentru că prevedea o şedere de patru luni pc
| a interzis unui handicapat să intre în
Superioară dc E lectricitate şi
emanat de accştia. Furioşi, aborigenii staţia orbitală rusă Mir, în 1997, din
| s-au plîns oficialităţilor că au fost braserie. Barmanul şi-a justificat M ecanică din provincia H enan
■ (ccntrul ţării). cauza staturii sale, informează
trataţi ca nişte animale dc către com portam entul prin faptul că . ROMPRES care citează AFP. Este
■ Tînărului i s-a refuzat admiterea
conductorul trenului, care i-a obligat prezenţa unui handicapat într-un vorba despre astronautul Scott
| cărucior cu rotile, la o oră dc vîrf, la două facultăţi (de fizică şi dc
să părăscască luxosul compartiment Parazynski, care este cu puţin peste
|
în carc aveau bilete, pcnlru vagonul putea să deranjeze clicnţii. El a fost, informatică) din Shanghai, care au înălţimea limită acceptată pentru a
. dc asemeni, condamnat să plătească motivat că malformaţia acestuia îl va
J de bagaje, în aşteptarea eliberării
altui com partim ent, separat dc încă 5000 de franci pentru daune împicdica să ducă o viaţă normală de
. putea încăpea în compartimentul
navei cosmice S’oiuz carc face naveta
I cclelalte. morale pricinuite clientului refuzat. student şi că urîţenia sa i-ar putea între .Pămînt şi staţia Mir.
| influenţa pe colegi. în ciuda
•Compania australiană a căilor "Prea urît Parazynski, un fizician dc 34 dc ani,
■ ferate a recunoscut faptul, dar a handicapului a cărui victimă este,
J susţinut că accsta nu poate fi
pentru facultatc” ... Yang a obţinut rezultate foarte bune sc află dc patru luni la antrenament
Un tînăr chinez, căruia i s-a la examenul de finalizare a studiilor în Rusia. El ar fi fost al cincilca şi
I considerat discriminare rasială
refuzat adm iterea la mai multe secundare, în măsură să-i asigure, ultimul american ce ar evolua la
| întrucît conductorul a acţionat numai
universităţi din ţară din cauza teoretic, admiterea la oricare dintre bordul complexului spaţial Mir, din
mai pînă în septembrie 1997.
 ADEVARUL ECONOMIA vineri, 20 octombrie 1995 14
d e CBui
!titluri riscante, o rată înaltă a cîştigurilor, fără sj
Viitorii acţionari trebuie să cunoască expună în mod excesiv. Mai reţinem, numai cu tiut
inventar, că portofoliul poate fi asigurat impoft
P R O B L E M A R IS C U L U I P E P IA Ţ A D E C A P IT A L riscurilor şi prin alte procedee, cum ar fi coreţ ^
In literatura economică, conceptul de risc semnifică valoare cumulează şi poartă cu sine, riscurile care riscul la care este expusă ea este ridicat şi cursul de piaţă scadenţelor diferitelor plasamente cu riscul lor«-
probabilitatea de producere a unui proces sau a unui ameninţă şrinsoţesc orice procese. în plus, piaţa de al titlurilor emise de această firmă va fl instabil. Chiar venitului minim cu riscul înalt al unor active defc
ansamblude procese, In urma cărora se obţine un ciştig capital cunoaşte riscuri specifice ofertanţilor de fonduri dacă în urma unor calcule de acest fel aflăm că, spre Astfel se poate obţine ceea ce marii investitori dort
ori o pierdere. însă în mod obişnuit, riscului i se atribuie precum şi utilizatorilor lor. Cel care investeşte, spre exemplu, investiţia în stocul de acţiuni al unei societăţi cef mai'mult: „ îmbinarea sentimentului de sigura
semnificaţia de probabilitate ca un evenim ent exemplu, poate suferi de pe urma înţîrzierii restituirii comerciale este de două ori mai puţin riscantă decît cu neliniştea participării la jo c ”.
nefavorabil să aibă loc. Evenimentul este considerat plasamentului său, a diminuării puterii de cumpărare media, sau că riscul este de patru ori mai mare decît P etru PRUNEA
astfel, dacă producerea lui afectează oportunităţile a capitalului propriu ori prin creşterea ratei dobinzilor media, nu trebuie respins un astfel de plasament.
acţionate in aşa măsură îneît rata profitului obţinut ul­ bancare.
terior înregistrează căderi semnificative/
, - Dacă toate activele financiare sînt mai mult sau mai
Un investitor autorizat sau bine consiliat ştie că puţin riscante* o investiţie de capital este mai chibzuită
Credincioşi forţei Leului!
Această perspectivă asupra problemei în discuţie lasă plasamentul său expus unui risc economic general, dacă se materializează într-un portofoliu de titluri.
loc unei dezvoltări inexacte şi unei percepţii deformate determinat de factori care influenţează conjunctura pe Aceasta reprezintă un pachet alcătuit din mai multe ife ra A fa k
asupra realităţii economice în sensul ca'minimizarea ori piaţa naţională, şi un risc, numit nesistematic, provenit plasamente diferite. Riscul unui portofoliu de titluri esţe,
absenţa riscului ar putea asigura o rată stabilă şi înaltă din condiţiile interne firmei emitente. Aceste condiţii cel puţin teoretic,'mai mic decît riscul implicat de fiecare
a cîştigului. Dacă putem accepta ideea că aversiunea sînt reprezentate de variabilitatea cererii faţă de activ în parte. Fapt sesizat şi acceptat mai ales cînd m O O T S A
- faţă de risc-cste dovada unui comportament raţional produsele ei, de calitatea activităţii de marketing activele respective sînt afectate în direcţii opuse de C lu j - Napoca
pentru marea majoritate a oamenilor, un agent economic concretizată în capacitatea firmei de adaptare la noile anumite evenimente viitoare. - ; Str. Univeriitiţul
autentic ştie că între măsura riscului asociat unei coordonate ale pieţei, de variabilitatea preţurilor de Studii sistematice făcute p e piaţa de capital au T el/Fax 064/ 19 25«
investiţii, sau în limbaj comun, al unei afaceri, şi nivelul' aprovizionare, dar şi de competenţa managerială , demonstrat că riscul unui portofoliu este cu atît mai
ratei cîştigului rezultat în urma ei, este o legătură directă. reflectată în oportunitatea deciziilor luate. O influenţă - scăzut cir cît structura sa este mai diversificat! Dar tot Cumpărări - vânzări
Adică un investitor corelează rata probabilă a profitului deloc neglijabilă asupra rezultatelor activităţii unei ele au arătat că oricît de diversificat ar fi portofoliul, la libera negociere:
cu riscul aferent respectivului plasament îneît ajunge societăţi comerciale, ca şi asupra imaginii sale, o are riscul lui nu scade sub o anumita limită. Acest paradox . ac|iunl, certificate dc
să accepte un risc mai mare dacă estimează un cîstig gradul de îndatorare care se manifestă sub forma riscului se explică prin aceea că .managementul portofoliului acţionar.obllgaţiuiiL
mai ridicat şi invers. Astfel că în realitate orice rată a financiar. ('-■'■ r poate elimina riscnl neiistematic, dar nu poate suprima .Asigurăm:
. plasamente de titluri patn
venitului obţinut poate fi, şi trebuie, privită ca o Dacă investitorul dispune de puţine mijloace de riscul cauzat de contextul economic general.,
oferte publice; preschimbi
compensaţie pentru un anumit risc economic a s u m a t’ influenţare â conjuncturii economice generale, el poate In legătură cu această ultimă categorie de risc, merită certificate de proprietm
Dacă riscul este un însoţitor permanent, al activităţii în schimb măsura mărimea riscului determinat de ea. să facem precizarea că şi el se poate diminua prin tn acţiuni; documentaţii i
economice în general, el nu poate ocoli nici operaţiunile Pentru aceasta, el, investitorul, calculează corelaţia realizarea unui portofoliu diversificat cu titluri străine, capitalizare, cota|U la Buni 51[1
j>e piaţa de capital. /. liniară existentă între evoluţia medie a profiturilor pe îndeosebi ale corporaţiilor transnaţionale. Administrăm la cerere: _
Produsele care se tranzacţionează pe această piaţă, ramura sau piaţa din care face parte firma respectivă, Prin urmare, o conducere abilă a unui portofoliu de . portofolii de ralori nobiHnvJ
conturi şi gestiuni la tam ’
hîrtiile de valoare, se află în relaţii de corespondenţă : şi evoluţia profitului societăţii în discuţie. în cazul în active, realizată de o persoană specializată în astfel de t -
şi de determinare cu rezultatele obţinute în procesele care modificarea profitului firmei se corelează puternic operaţiuni; sau de o instituţie de profil cum este S.C.
producătoare de bunuri şi servicii Ca atare, titlurile de cu modificările Înregistrate tn conjunctura generală, "BROKER” S.A., poate obţine, printr-o combinaţie de
V ă eliberăm de grija riscului!

Prezentam m odificările şi impozite şi taxe locale se acorf

completările aduse Legii nr.27/
1994 şi Legii nr.34/1994, p ţin
Ordonanţa Guvernului nr.24 din
11 august 1995, a s tfe l:,
LEGEA iNR.34/1994 i bunuri proprii şi în proporţie de 50% de către contribuabilii ale c ă ro r,
în conformitate cu prevederile
art 13 din Lege, Consiliile locale ale
comunelor, oraşelor şi municipiilor
pot acorda de la caz la caz, pentru
motive temeinic justificate eşalonări
la plata în cel mult 12 rate lunare,
amînări de plăţi pînă la sfîrşitul
anului calendaristic, precum şi
reduceri sau sdutiri de majorări de
.întîrziere aferente im pozitului
neachitat. Im pozitul pe venitul
agricol se reduce cu 50% în cazul
contribuabililor invalizi de gradul I
sau Unentra persoanele handicapate
asimilabile gradului I sau II de
invaliditate şi pentru persoanele în
vîrstă de peste 65 de an i Se scutesc
de la plata impozitului pe venitul
agricol veteranii de război, văduvele
de război necăsătorite şi văduvele
necăsătorite ale veteranilor de război
Reducerile şi scutirile se acordă
pentru impozitul pe venitul agricol
aferent terenurilor care reprezintă
M o d ific ă ri ş i c o m p le tă r i a le r e g le m e n tă r ilo r p riv in d proporţional cu perioada rămasă pis
la sfîrşitulanului, începînd cu k fc
următoare celei în care persoane:
i m p o z i t u l p e v e n i t u l a g r i c o l sf i i m p o z i t e l e si i t a x e l e l o c a l e în cauză prezintă actele doveditei'
anuală de fiecare utilaj de 20.000 lei republicat, se scutesc de plata prin care se atestă situaţia respect-
pentru terenurile care reprezintă tractoare sînt în evidenţele organelor Taxa se plăteşte în două rate egale, im pozitelor şi taxelor locale R eam intim şi pe această cai
bunuri comune ale soţilor. Scutirea de poliţie. Pentru remorci de orice prima rată fiind pînă la 30 aprilie, iar reglementate prin Legea nr.27/1994. co n trib u ab ililo r ca în bazi
sau reducerea de impozit pe venitul fel, semiremorci şi rulote aparţinînd' a doua rată pînă la 30 septembrie ale Persoanele fizice - văduve de război prevederilor legale au obligaţia d
agricol se acordă începînd cu luna contribuabililor, taxele anuale se fiecărui an. Aceste taxe se aplică se scutesc de impozitele şi taxele a depune declaraţii de unpunerel
următoare celei în care persoanele stabilesc în funcţie de capacitatea începînd cu data de 01 ianuarie prevăzute la capitolele: Impozitul pe organele fiscale teritoriale pe rasiş
în cauză prezintă actele doveditoare -acestora astfel: 1996. clădiri; Impozitul pe terenuri ocupate cărora îşi au domiciliul, sediul sa;
prin,care se atestă situaţia respectivă., ' • pînă la o tonă, inclusiv - 6.000 Consiliile locale ale comunelor, de clădiri şi alte construcţii; Taxa se află bunurile impozabile sat
Legea nr.27/1994 < Ici/an oraşelor şi muncipiilor p ot acorda pentru şederea în ' staţiunile taxabile - în termen de 30 de n ltt
Impozitul pe clădiri datorat de alţi ,• între 1-3 tone, inclusiv - 20.000 eşalonări, am înări de' p la tă ale balneoclim aterice; Taxa pentru la d a ta d o b în d iriis clădirilor
contribuabili decît persoanele fizice lei/an -. ) - impozitelor şi taxelor, precum şi vizitarea m uzeelor, caselor co n stru cţiilo r, ■ > terenurilor
- se calculează prin aplicarea cotei • între 3-5 tone, inclusiv 30.000 reduceri sau scutiri de majorări de memoriale, monumentelor istorice, m ijloacelor de transport şi alte
de 1% asupra valorii la care sînt lci/an ;■ întîrziere aferente im pozitului de arhitectură şi arheologice, din bunuri supuse obligaţiilor fiscal; si
înscrise clădirile în evidenta acestora • peste 5 tone - 38.000 neachitat - pentru motive justificate. Legea nr.27/1994. V ăduvele de la d ata la care au intervenit
(art.6). Pentru suprafeţele de teren - lei/an . v Im pozitul pe clăd irile şi necăsătorite ale veteranilor de război
neocupate de clăd iri şi alte Contribuabilii persoane fizice construcţiile utilizate în m o d se scutesc de impozitele şi taxele Ioan STAN
construcţii. aferente curţilo r în (care nu deţin • autorizaţii de exclusiv în agricultură ca: grajduri, prevăzute la capitolele II şi III din Şef serviciu constatare,
suprafaţă de p în ă la 1000 mp funcţionare în baza Decretului Lege saivane, padocuri, magazii şi pătule Lege. Facilităţile arătate mai sus se impunere
inclusiv, situate în municipii, oraşe nr.54/1990) care au în proprietate pentru depozitarea, fu rajelo r şi acordă persoanelor fizice menţionate persoane fizice,
şi comune, contribuabilii definiţi cazane de fabricat rachiu, prese de produselor agricole şi alte asemenea în proporţie de 100% pentru bunurile Direcţia Generală
conf. a rt 3 din Lege, sînt scutiţi de ulei, mori pentru cereale şi fierăstraie clădiri şi construcţii se reduce cu p ro p rii şi 50% pentru bunurile a Finanţelor Publice
impozitul pe teren. mecanice pentru lemn, plătesc o taxă 50% pînă la 31 decembrie 1998. comune soţilor, stabilite conform şi Controlului Financiar \
T axa asupra m ijloacelor de anuală de fiecare utilaj de 50.000 lei, / Persoanele fizice, veteranii de prevederilor legale, în cazurile îii de Stat a judeţului Cluj
trasport cu tracţiune mecanică - iar pentru darace, prese sau mori război şi cele prevăzute la a rt 1 din care unul dintre soţi beneficiază de
pentru tractoare - se datorează numai pentru boia de ardei plătesc o taxă D ecretul Lege n r .l 18/1990, facilităţile mentionate, Scutirea de

Una este înfiinţarea de societăţi puţini cetăţeni să se privatizeze £

comerciale private şi alta este
trecerea în proprietate privată a
firmelor cu capital de stat In primul
caz există un interes normal şi anume
de a desfăşura activităţi profitabile.
Cînd treburile nu merg, urmează
reprofilări; vînzări dc societăţi
sau...închiderea porţilor. Adică
încetarca activităţii. Treburile sînt
puţin mai com plicate în cazul
societăţilor cu capital dc stat.
Accstca au fosf supuse, după 1989,
unor presiuni dintre cclc mai
diabolice pentru a putea fi jefuite -
legal sau ilegal -, cu consccinţe
dintre cclc mai grave pentru
cconomia naţională şi condiţiile dc
viaţă ale cctâţcnilor României (a
marii majorităţi). Au fost vîndute pc
doi Ici, adică pc nimica, „active”
rcprczcntînd hale industriale ori
agro-industrialc, magazine, moteluri
şi hoteluri, chiar fabrici întregi
pentru a arăta că extindem sectorul
privat în cconomic. l)e fapt, în cclc
mai multe cazuri am jefu it ţara,
îmbogăţind, peste noapte, pc te miri
cinc. Şi din accst motiv cconomia
românească se-rtfU'dcOk) unde este.
C IN E V A B R U IA Z Ă P R IV A TIZ A R E A gratis” pentru a veni rîndul celor e
bani. Probabil nici în alte sfere i-
Indiscutabil că proprietatea privată cînd se vrea un transfer masiv a esenţiale. De aici tragem, normal, procent din populaţia ţării Motivul este agreată privatizarea pe hîrtii i
generează altă responsabilitate, altă proprietăţii de stat spre fiecare concluzia că cineva (nu neaparat este şi mediatizarea acţiunii care este este dorită cea pe bani, de preferii
motivaţie celor ce administrează, cetăţean m ajor al Rom âniei se persoane fizice, ci forţe politice, total respingătoare. Nu ştiu de ce a de altă culoare decît cei ai noştr.
celor ce decid asupra soartei unei întimplă lucruri foarte curioase. mafiote etc) se împotriveşte acţiunii trebuit să apelăm la firme din Privatizarea în contextul pe câieî
firme decît în cazul proprietăţii de Cu mai mult de lin an şi jumătate sau vrea să o compromită, ori vrea străinătate încă de la privatizarea abordam precum şi restructurări,
stat sau de grup mai mare, cum era în urmă a fost iniţiată legea care ceva ceea ce noi nu realizăm. De ce prin subscripţie publică a primelor economiei, în special a industriei, h
cazul CAP-urilor... Printre primele acum se aplică în domeniu - a oamenii nu s-au înghesuit să-şi ridice societăţi comcrciale dc acum trei ani, pasul pe loc sau dansează tang;
decizii ale conducerii ţării de după privatizării de masă, sau accelerate cupoanere nom inative şi nu Cred, cînd noi puteam face de zece D oar preţu rile fug, contn
Decembrie 1989 a fost aceea a cum zic unii - şi nici acum, cînd manifestă deosebit interes pentru ori mai bine. Cc vedem acum Ia TV, prognozelor şi declaraţiilor înalţi'
dezvoltării sectorului privat în trebuie transformate cupoanele şi subscriere în vederea transformării în ziare, este ceva respingător. dem nitari şi leul slăbeşte tot r»
economie. Nimic rău în asta, dovadă certificatele în acţiuni nu sînt . acestora în acţiuni? Dezinteresul este Probabil că cei ce au încheiat mult Ne obligă cineva la o astfel 4
şi cclc menţionate anterior. Dar acum • rezolvate o mulţime dc formalităţi doar aparent şi sc reduce la un mic tranzacţiile în acest scop doresc ca politică sau ne-o faccm singuri?'
una şi alta. Se parc că frecventei
majorări de preţuri Ia derivata
esenţiale din ţiţei - bcnzinl!
P I A Ţ A C E A E > E T O A T E Z I L E L E m otorină - ne sînt impuse &
Barometru sensibil al fenomenelor carc duc Ia modificări dc preţuri, organism ele fînanciar-baneatf
800-1500, ccapă 500-700, usturoi 1500-2000, morcovi 400-600, pătrunjel
piaţa clujcanâ încă nu reflectă rcccnta majorare a preţurilor la benzină internaţionale de la care ŞJ
1000-1500 sau morcovi şi pătrunjel amestecaţi 800-900, cartofi 700-
şi motorină. Produse sînt destule şi preţurile rămîn, pe ansamblu, cclc împrumutăm şi care „ne îndrum»
800, ţclinâ,1500, vinete 1500, conopidă (multă şi frumoasă) 800-1200,
spre „viitorul dc aur” al socictiţ*
dc acum cîteva zile. Mai mult, unii vînzători fac grămezi din produsele fasole verde 1200-1500, fasole boabe 2000, salată verde căpăţîni 500-
româneşti. Iar astfel de majfi1"
degradate, nevandabilc, şi-i lasă pc cci, după aspect, dc condiţie modestă 800 bucala, verdeţuri ameştecate 100-200, ouă 150-180. Bogat şi sectorul
determ ină, în timp, o crcştct*
să-şi aleagă după plac (oricum, mai bine decît din scotocitul pubelelor, de fructe: pere 600-1000, mere 500-800, gutui 800-1200, struguri dc generală a preţurilor dc vînzare s
al ghcnclor cu gunoi). Mulţi ardei şi gogoşari, primii cu 1200-1500 lei masă, altoiţi 1200-1300, struguri Isabcla 700-1000, castanc 1250-1500, amănuntul cu consccinţcIc de rige^
kg, ceilalţi cu 1200-1800. Roşii 1000-1500, gulii 200-400 bucata, sfcclă nuci 1400-2000, banane 1500-1600, lămîi 2000-2500. Preţurile au fost asupra nivelului dc trai.
roşie 400-500 Ici kg, varză albă 250-300, var/ă roşie 800-1200, spanac notate în piaţa Mihai Viteazul, Ia orele amiezii. S PE R A N Ţ A lonGOIA
 ADEVĂRUL
05 ) vineri, 20 octombrie 1995 EVENIMENT d © C in a u

Ieri, la Batalionul de jandarmi din municipiul Cluj- I P j p i Q T P * (~j O C Q IlO

r i Napoca a avut loc lansarea cărţii domnului loan
i Paşi spre Cartea Recordiirilor DULAMA P. Asistenţa a ascultat ~cu interes ani), prezentare în care s-a subliniat interesanta teză
prezentarea domnului profesor Dan FÎNTÎNEANU, cu privire la Transilvania din cartea : ARDEALUL
i fost secretar particular al lui Nicolae IORGA (86 de - PĂMÎNT, CUVÎNT ŞI SUFLET ROMÂNESC
I Numele lui Ştefan SIGMOND (28 ani, născut în
• zodia Racului, absolvent al Liceului de mate-fizică
I 3 Cluj-Napoca, om de afaceri) vă este foarte,'foarte,
| bine cunoscut. în primul rînd, prin riscantele dar Cine trebuie să se supere? 0/IGÂ
I spectaculoasele salturi de la mare înălţime în apele
! lacului Tamiţa. Să vedem însă cum arată o cronologie O asociaţie sau organizaţie care-şi propune „salvarea
96 ZAHĂB m CQZTA
I a acestor salturi; 1988, înălţime de 25 metri, barajul itU m i Z O Q O | r £ l r N mA f f 6
României” de nedreptăţi, abuzuri, înşelăciuni şi alte
| Turceni/Gorj; 1994; 20 mai, înălţime de 30 metri, ‘
asemenea nu-şi poate strecura, printre proceduri, şi
P P K o & f S /W . M m "
i Tamiţa; 1994/4 iunie, înălţime de 41 metri, Tamiţa.
J Anul 1995 aduce noi tentative, dar în cu totul altă acţiuni incorecte, necinstite. Cu Cîteva zile în urmă, pac P* UO0O9NI6O
I direcţie: cel al numărului de ţigări fumate. Să urmărim atrăgeam atenţia cititorilor noştri că Uniunea Naţională r 8 /$ IA f 0 6
I cronologia acestor încercări: 1995, septembrie - 40 pentru Salvarea României din C luj-N apoca, a
« de ţigări; 1995, septembrie - 92 de ţigări; .1995,J transformat acţiunea de depunere a actelor celor păgubiţi
• septembrie - 152 de ţigări, în timpul de 4 minute, 49 de „Driada” - invitaţia fusese lansată şi prin intermediul
| secunde; 1995, octombrie -199 ţigări în 4 minute şi
I 2 secunde; 1995, octombrie - 301 ţigări în 4 minute ' ziarului - într-una de racolare, pur şi simplu, de noi
t.
• şi 14 secunde. Urmează o nouă tentativă, duminică, membri, prin obligarea celor v eniţi cu actele să
1 22 octombrie 1995, orele 12, PiaţaUnirii, numai în completeze şi adeziunea de intrare în U.N.S.R. şi să
| cazul obţinerii tuturor aprobărilor: 400/450 ţigări. în achite cotizaţia. Oricine poate solicita înscrierea de noi
i toate aceste tentative a fumat ţigări „Monte Carlo”. membri, e perfect legal, dar prin anunţarea în clar a '2 %
! 0 altă tentativă: 1995, septembrie, consumul a 25 de acestei intenţii, nu prin înşelarea bunei credinţe. U.N.S.R
I ouă fierte (tari) în 10 minute. Ce urmează: record la
s-a supărat pe noi pentru modul cum i-am calificat
| statul sub duş (recordul actual fiind de 340 de ore
■ fi 40 de minute, record omologat). Şi în toate aceste acţiunea, dar noi trebuie să ne supărăm că, fară voie,
J încercări şi tentative, un singur of, absenţa din ne-am indus cititorii în eroare. Aşteptăm o declaraţie
p I Guiness Book (Cartea recordurilor). de justificare şi scuze din partea U.N .S.R..
| Dem ŞOFRON
*L*.
? > — — - ------- ----------- — — Hăituirea şi lichidarea teroristului El l-a atras pe Khaled în Armata urmă. Tim p de trei zile 800 de
Omor deosebit de grav Khaled Kelkal au fost pe larg relatate salvării islamice şi de partea mişcării jandarmi au scotocit regiunea în lung
de mass - media franceză, unele hezbolăh. Mai multe acţiuni la care şi în lat, ajutaţi şi de două elicoptere
F e m e ie de 73 d e ani u c is ă cu c io c a n u l momente fiind transmise în direct de a participat pe teritoriul francez i-au ale jandarmeriei şi de o „Puma” a
posturile de televiziune. Oferim şi pus autorităţile pe urme. Arestat, a arm atei, echipată cu.cam eră cu
Sentimentul pe care-l trăiesc L ucreţia, născut în 1968, cu fost în bună parte realizată, dar n-a
cititorilor noştri cîteva aspecte, aşa făcut doi ani de închisoare, s-a infraroşii (ca în Vietnam). Rezultat
oamenii în vîrstă şi neajutoraţi este antecedente penale, a aflat în detaliu putu să evite arestarea de către
cum apar ele într-un recent număr- „instruit” o perioadă de vreme în nul! în 29 septembrie dimineaţa,
deneinvidiat. Starea de permanentă locul unde se găsesc şi într-o seară organele de poliţie. Încătuşat la mîini
din „Paris Match”. ■ după ordinul des retragere, o femeie
izloare şi necomunicare le ucide
sufletele. Şi dacă la aceastea se m ai.
a sunat la uşa locuinţei lui Uca. Fără
să-i fie teamă, Uca i-a deschis-o şi
şi cu rechizitoriul solid al Parchetului
a fost condus în faţa completului de
în vîrstă' de 24 de ani, tînărul
Khaled, algerian originar din zona
Terorist a telefonat brigăzii din Vaugneray
că „un bărbat semănînd cu Kelkal se
adăugă pericolul care-i pîndeşte în
situaţia în care deţin valută ori alte
valori importante, avem imaginea
l-a invitat să intre înăuntru. La
început l-a condus în bucătărie, unde
au discutat lucruri banale. Cînd
ju d ecată unde a .recunoscut cu
sinceritate fapta comisă. Fără ezitare,
judecătorii l-au condamnat la 18 ani
oraşului Lyon - Franţa, nu părea, cu
cîtăva vreme în urmă, deosebit de
împuţeai află în zona unei staţii de autobuz”.
U n escadron de pâraşutişti de
preocupat de chestiunile religioase v ________________________ s . intervenţie ai jandarmeriei a tăbărît,
întregului cortegiu al consecinţelor. Lăcătuş Uca era aplecată cu faţă spre închisoare pentru omor deosebit de specifice conaţionalilor săi, mai ales Alegeria şi a revenit, pentru fapte literalmente, în mai puţin de zece
Sentinţa 25 a T ribunalului din era ti ţa aflată pe soba de gătit, prin grav şi 5 ani pentru tîlhărie. de aderarea la fundămentalism. mai mari - cum a fost asasinarea m inute, în apropierea locului
Bistriţa consemnează una din cele surprindere, Petre a scos din geantă Contopind pedepsele, i-au adăugat Embrioni în acest sens totuşi existau, imamului Sahraoui, unde se pare că respectiv. La somaţiile de a se preda,
mai macabre crime care s-a putut un ciocan şi a lovit-o puternic în şi un spor de 2 ani, urmînd să exe­ fiindcă el obişnuia să afirme: „De a fost implicat Amprentele lui s-au Khaled Kelkala scos arma, ceea ce
săvîrşi vreodată în această parte a regiunea capului. Victima a căzut în cute 20 de ani închisoare. Osebit de fiecare-dată cînd arabii au încercat descoperit în luna august a acestui a dus la declanşarea imediată a
ţării. Este vorba de Lăcătuş Uca de nesimţire. Convins că nu mai are asta va restitui un lănţişor cu'cruce, să creeze un stat laic, industrial şi an pe fâşiile din plastic ce legau firele focului asupra lui. Rănit Ia picioare,
73de ani, care domicilia în Bistriţa, resurse fizice ca să se ridice, 27 grame, cercei,‘44 verighete, toate m odern, s-au trezit cu pum ni în electrice ale bombei care nu apucase a început şi el să tragă. Riposta a fost
str. Octavian Goga nr.8 ap. 11. De agresorul a început să scormonească din aur, sau contravaloarea lor în obraz. A început cu Nasser şi a să explodeze pe linia ferată Paris- dură. Jandarmii I-au ucis pe Ioc - ca
mulţi ani, această femeia a rămas prin dulapuri şi sertare. Efortul n-a sumă de 600.000 lei; Cu titlu de continuat cu Saddam Hussein. Doar Lyon. A devenit brusc, „inamicul p e uri porc mistreţ, cum avea să
| singură şi s-a descurcat cum a putut fost zadarnic, pentru că a reuşit să despăgubiri, trebuie să plătească războiul sfînt, forţa islamului ne pot public n r .l ” şi dat în urm ărire comenteze cineva mai tîrziu. Ca şi
’:i în sentinţă este subliniată conduita intre în posesia a 10.000 DM, 1970 4.000.000 tei, 10.000 DM, 900 dolari sălta din umilinţă şi ne pot reda generală. La începutul lui în alte părţi, terorismul a făcut în
| ei demnă, spiritul inventiv, dolari americani, 22,400 forinţi şi SUA, 203.250 lei cheltuieli de puterea pe care am avut-o în Evul septembrie, numele şi portretul Iui Franţa destule victime şi pornirea
| întreprinzător, repulsia pe care o ‘ 3.000.000 lei. Peste m ăsură de spitalizare şi statului 175.000 lei M ediu”. O influenţă hotărîtoare au ap ăru t pe 170.000 de afişe chiar brutală împotriva adepţilor, a
| manifesta faţă d e .trîn to rii şi satisfăcut de ce a găsit, tîlharul a cheltuieli de judecată. Curtea de asupra lui a exercitat-o alt tînăr, difuzate în zonă. îm preună cu; autorilor de acte teroriste îşi găseşte,
I afaceriştii de tot felul. D atorită părăsit locuinţa. Mai tîrziu, a luat Apel din Cluj-Napoca i-a respins Karim Koussa, fost coleg de şcoală, Koussa, et s-a refugiat în pădurea cel p u ţin pentru moment,
I hărniciei şi corectitudinii sale a reuşit hotărîrea să arunce ciocanul în rîul apelul consemnînd în termeni strict- provenit, d intr-o fam ilie ultra- Malval. Unui culegător de ciuperci legitimitatea. 7
j sâ strîngă valori importante care B istriţa, iar cu banii în suşiţi pe juridici; este vorba de omor deosebit religioasă şi care, în plus, îşi făcuse i s-a părut suspectă prezenţa lor, a Să fie atentatul terorist de acum
Ssă-i asigure o existenţă cît de cît nedrept să-şi achite o parte din de grav, sâvîrşit pentru a ascunde ucenicia în islamismul fundamenta- avertizat jandarmii şi „vînătoarea” trei zile, din capitala Franţei, şi o
I tentă. Indivizi fără scrupule, pătaţi datoriile pe care le-a contractat în comiterea tâlhăriei. list în Pakistan şi Bosnia - unde a a început Karim Kou&a a fost rănit „plată a poliţelor pentru moartea lui
| din punct de vedere m oral, se decursul anilor. Această dorinţă a Jurist Ion GHERCIOIU participat la lupte împotriva sîrbilor. şi prins, Kelkal a dispărut însă fără Khaled?
1 interesau însă unde sînt ascunse
bunurile ei, pentru a pregăti o acţiune Poeta si fostul KGB
de sustragere.
Lăcătuş Petre, fiul lui Matei şi U n p ro c e s c a re m o b iliz e a ză , in te le c tu a lita te a ru s ă .
(AFP) Este o poetă tînără, fru­ ziarelor. el însuşi drogul în altă parte un purtător de cuvînt al în Rusia a fost oprită”, a afirmat
Cine ştie unde este. moasă şi care de peste un an se La originea acestui caz s-a aflat un
află la închisoare, Victimă a unui articol despre droguri publicat în
apartamentul inculpatei. Serviciilor federale de securitate.
”Au montat această afacere pentru - ”FSB a deschis dosarul, poliţia şi-a
la rîndul săupoetul Aleksandr
Ciaşenko, secretarul general al
"complot grosolan” al serviciilor februarie 1994,, de revista ”Novi ca Alina să-i denunţe pe copiii perso­ terminat ancheta, iar dosarul a fost Uniunii Scriitorilor.
speciale ruse, potrivit unuia dintre Vremia”. Alina, autoare a două cule­ nalităţilor din lumea artei, a politicii trimis în faţa curţii. Ea trebuie să La fel de angajată, redacţia,
apărătorii săi, o drogată şi geri de versuri, vorbeşte despre sau a afacerilor astfel îneît ea să judece acum”, a adăugat el, apreciind cotidianului ”Izvestia” sublinia re­
vînzătoare de stupefiante, potrivit ''fabricarea de stupefiante în labora- compromită aceste cercuri”, aprecia drept "revoltătoare” atitudinea celor cent: "destinul Alinei ilustrează o
acuzatorilor săi. toarele din Moscova şi Sankt-Peters- poeta luna Moritz. "Poliţia vrea. să care acuză FSB de complot. tendinţă extrem de periculoasă,
într-un moment în care întreaga burg, de utilizarea lor de către copii, arate că este hotărîtă să lupte împo­ • Procesul, care iniţial a pus în cau­ puterea nelimitată a serviciilor
Americă era profund impresionată condamnîndu-i totodată pe poliţiştii triva traficanţilor de droguri. însă ză tineretul, elita şi ”intelighenţia” speciale şi neputinţa justiţiei.
de procesul lui O. J. Simpson, care folosesc m etode dure cu fîindu-i teamă de mafie, ea preferă rusă, s-a transformat în presă în Toate acestea ameninţă drepturile
Rusia şi intelectualii săi erau toxicomanii,Ţâră să ţină cont de atunci să-i atace pe tineri. Cu Alina pledoarie îm potriva FSB şi a om ului din R usia şi reflectă
pasionaţi de peste un an de cazul» problemele lor medicale. au v ru t să dea un exem plu”, a sistemului general. d o rin ţa acestor organe de a
Alinei Vituhnovskaia, simbol - în Opt luni mai tîrziu, Alina, în vîrstă adăugat ea. Uniunea Scriitorilor ruşi a desem­ in stau ra un nou control total
opinia lor - al regresului statului de 22 de ani, este arestată de membri ■ ”Este un joc al serviciilor secrete nat patru reprezentanţi însărcinaţi cu asupra societăţii”.
de drept în ţara lor. ai FSB care găsesc la domiciliul său ruse carc practică aceleaşi metode ca supravegherea procedurii - printre Fragilă, cu pletele ei lungi şi
Zvonuri despre probe fabricate patru doze de droguri de sinteză, şi cele utilizate în ultimii 70 dc ani. care şi celebrul poet A n d rei negre şi ochii profunzi, Alina
de FSB (fostul KGB) şi o anchetă estimate la cîţiva dolari, ca fiind Nimic nu s-a schimbat; ci vor să V osnesenski - şi organizează Vituhnovskaia povestea înainte de
încheiată la repezeală, scriitori plasată imediat în stare de detenţie. arate că încă se află în fruntea Rusiei conferinţe de presă şi manifestaţii. începerea unei audieri cît de im­
luînd cuvîntul în plină audienţă ”0 maşinaţie” - au apreciat repede şi că aici vor rămîne”, a declarat unul "Sarcina noastră în calitate de portant a devenit cazul său în ochii
itn ; pentru a vorbi despre drepturile partizanii săi. Avocaţii, care o apără dintre apărătorii A linei, Karen scriitori este dc a o apăra. Dacă nu celorlalte 11 colege de celulă. ”La
Femeia din imagine este dată în omului, conferinjă de presă impro- benevol, au declarat că procedura Nersisian. o facem astăzi, copiii noştri sc vor fiecare audiere ele cred că voi
urmărire generală. Trifan Mihaela vizată la tribunal în care acuzata este trunchiată şi că mărturiile sînt "Misiunea noastră este de a lupta afla poate mîine în aceeaşi situaţie”, ieşi”, însă de fiecare dată se reîn­
din Gîrbău, este căutată pentru mai vorbeşte printre gratiile rcuştii”: incoerente, dezvăluind totodată împotriva traficului de droguri, prea a declarat doamna Moritz. toarce în închisoarea dc la Butirs-
multe înşelăciuni. Cine poate da procesul Alinei, în acelaşi timp fabricarea unor interceptări puţin contează dacă este vorba dc o "Este vorba acum dc o luptă între kaia, unde continuă să scrie
relaţii este rugat să anunţe la primul romantic şi politic, se regăşeşte în ' telefonice şi afîrmînd că Parchetul poetă în vogă, poate să fie chiar. Uniunea Scriitorilor şi FSB. Cazul poezii. Ea riscă o pedeapsă la 15
post de poliţie. mod regulat pe pagina în tîi a se află ”în mîinile FSB”, care ar fi Mozart sau Salieri”, a afirmat pe dc Alinei arată că revoluţia democratică ani închisoare. Procesul continui
 ULTIMA ORĂ vineri, 20 octombrie 1995
d e O lu flilS l

" G r e v a t a x e l o r " : i n t r ă ş i s t u d e n ţ i i m e d ic in is t)
Amplificarea formare din pag. 1)
întinderea cu care stomatologii au
cooperării declanşat greva-astăzi intră întreaga
Medicină - nu trebuie să creeze
impresia că ea se va stinge mai
universitare repede decît la alte facultăţi.
Studenţii m edicinist!au motive
suplimentare să fie nemulţumiţi.
Pe lîngă faptul că Senatul U.MJ7.
A taşatul pentru cooperare de noi iniţiative de cooperare, a stabilit o valoare a taxelor:
ştiinţifică al Franţei la Bucureşti, precum şi înfiinţarea unei şcoli de universitate cea mai ridicată în Cluj,
C b ra tla n DuhKmci, a avut in vară; organizarea de cursori de a fost luată şi hotărîrea, extrem de
zilele de 12-13 octombrie 1995, vară de scurtă durata, de mod­ nepopulară, de reinstituire a;
kRcctoraîul Universităţii ‘Babeş- ule de studii interdisciplinire obligativităţii cursurilor.
“împotriva sistemului cursurilor
Bolyai’ dia. Cluj-Napoca, discuţii etc. A lături de form ele de
obligatorii au luptat studenţii imediat
cn decanii Facultăţii de fizică - cooperară deja consa-crate,
după Revoluţie. A fost cea mai mare
proCdr. Emil Burzo, Facultăţii de Universitatea ‘Babeş-Bolyai’ se izbîndă a noastră. Nu dorim ca
Chimie şi Inginerie Chimică - va concentra, de asc-menea, facultăţile să redevină Poliţie”, spune
prof dc Sorin Mager, Facultăţii de asupra trecerii Ia linii de studii în - Adriana Balog, şefa anului IV -
Matematică şi Inform atică - franceză, în diferite facultăţi, Stomatologie, unul din purtătorii de
praCdr. Gheorghe Coman, precum folosirii posibilităţilor oferite de euvînt al studenţilor.
De neînţeles este faptul că
şi cu filosofii şi filologii care ‘ legislaţia franceză în materie de
aplică module de studii cotutelă a docto-ranzilor,
francofone. extinderii prezenţei intelectualilor C o m u n ic a t
Sintetizînd rezultatele discu­ francezi în universitate. în curînd, Persoanele fizice şi juridice
ţiilor, împreună cu rectorul rectorul U niversităţii ‘Babeş- care deţin abonamente eliberate
Universităţii 'B abeş-B olyai’, Bolyai’ şi decanul Facultăţii de de RADP Cluj-Napoca pentru
prof.dr. Andrei Marga, ataşatul Biologie, vor vizita mai multe parcările publice, plata cu ora pe
raza municipiului, sînt invitate
francez a menţionat progresul universităţi franceze,-la invitaţia
la Primăria municipiului Cluj-
substanţial făcut de universitatea acestora, pentru a identifica noi Napoca, Direcţia Privatizare,
clujeană în ultimii trei ani, de la posibilităţi de cooperare precisă; pentru luarea în evidenţă.
trei programe de cooperare cu . îrf ziua de 11 decembrie 1995 în caz de neprezentare pînă la
Frânţi, la treisprezece, care func­ ambasadorul Franţei, B ernard data de 31 octom brie 1995
ţionează astăzi. Ataşatul francez Boyer, va susţine o conferinţă la considerăm că renunţaţi la
a discutat cu' Rectoratul lansarea Facultatea de Studii Europene. aceste abonamente. - cel stabilit în S.U.A., să zicem, unde 300 de dolari
Biroul d e p re s ă al Prim ăriei
obligativitatea cursurilor a fo st
reintrodusă într-o facultate la care TT
prezenţa la cursuri este mai ridicată
decît la oricare alt profil.
în afara acestui punct distinct,
%
% /«■
revendicările studenţilor stomatologi
sînt aceleaşi cu ale colegilor din
U niversitate: anularea tax elo r,
•t v
£
recalcularea burselor, utilarea
cabinetelor şi demisia ministrului
învăţămîntului. :
“Studenţii de la Stomatologie nu
cer decît respectarea L egii
învăţămîntului şi a Constituţiei, care ■
sînt încălcate”, mai spune Adriana.
“Vom rămîne. în grevă p în ă la
rezolvarea problemelor”. ‘
— ___
ii
echivalentul în lei a 300 de dolari pe lună la noi se
Paradoxurile sărăciei poate trăi rezonabil. Mi se va spune că nici un ţăran
român nu încasează lunar nici măcar echivalentul
(urmare din pag. 1) j’ > a 100 de dolari. E adevărat. Dar el are porcul, vaca,
la abonaţi din cartier, pentru vreo 30 de Iei comision găina, grădina din care-şi asigură hrana, chirie nn
pe exemplar. La 100 de abonamente ar cîştiga lunar plăteşte, nici autobuzul spre cîmp. O duce prost,
vreo 60.000 lei Mi-a spus că pentru o asemenea sumă desigur, din multe puncte de vedere. Considerîn-
nu merită să se scoale la 5,30 şi să distribuie ziarul du-i săraci pe absolut toţi locuitorii din mediul rural
timp de o oră şi jumătate. I-am sugerat să dubleze şi adăugîndu-i pe şomeri, ajungem, oare, la 75% din
numărul abonamentelor şi în vreo două ore ar cîştiga populaţie?.
Poate că supoziţiile mele sînt greşite. Dar să ne
dublu, adică circa 120.000 lei lucrind două ore, cinci
aruncăm ochii asupra recentului sondaj de opinie j
zile pe săptămînă. Nu s-ă lăsat convins...
realizat exact de Institutul pentru calitatea vieţii, k /
Mă întreb, deci: să fie oare chiar atît de flămînd cererea Fundaţiei Soros. La întrebarea “Cum apreciaţi |
românul? Ce-i drept salamul de Sibiu e scump. Dar veniturile actuale ale familiei dv.?” (aşadar veniturile |
acest “romanische Salami” e un produs de lux... actuale, nu dotările casei etc.), doar 30% afirmă “Nu
Nu am aflat din emisiunea respectivă de la radio ne ajung nici pentru strictul necesar” - aceasta
care au fost criteriile de calculare a sărăciei. Poate însemnînd, desigur, sărăcie. Cînd ni s-au oferit cifre
false: în emisiunea de ieri, sau în sondajul publicat
e un venit care nu se impozitează. Numai că, cu în 7 octombrie? Şi, mai ales, cu ce scop?

P e n tr u , a i n t r a î n N s l T O
»*
Sub semnul prieteniei ce nu cunoaşte graniţe
R b in a ik ia .; e s t e d i s p u s ă
sa o r i c e r i s c
99

declară Anthony Cragg, secretar-general adjunct al NATO1 *

(urmare din pag. 1)
- să.fie induse în organizaţie indi­ şi că “NATO are o relaţie alianţei şi că nimeni din afară nu va
vidual sau în grop”, iar decizia de
acceptare va fi luată “în funcţie de
dosarul fiecărui stat în parte”.
Iii legătură cn relaţiile Rusiei cu
NATO, secretarul -general adjunct
aî Organiza ţier Trata tu 1u i Nord-
AtTantic a menţionat că “Federaţia
Rusă a re u n ro l im portant în
stabilitatea şi securitatea europeană europene este o problemă doar a
transparentă şi foarte apropiată cu influenţa deciziile acesteia”. • r
R usia, mai cu seamă în ceea ce în ce priveşte situaţia României,
priveşte dialogul politic”. Fără să dom nul C ragg a spus că din
am intească ceva în legătură cu discuţiile purtate 'la Bucureşti, a ‘V
opoziţia Rusiei în ceea ce priveşte rezultat clar că “partea română este
extinderea NATO spre Est, Anthony dispusă să accepte orice risc şi să
Cragg a precizat cu ferm itate că respecte toate condiţiile care i se pun
“integrarea statelor est şi central pentru a deveni membru NATO”.

Simbătă, 21 octombrie
Program ai I: 7,00 La prima
oră; 8,50 Şapte note fermecate;
9,50 Film serial; ‘Drumul spre
Avonfea’; 10,40 Pas cu pas; 11,30
V&stele peBcuIei; 12,25 Spirale
prin timp; 12,45 Cuvinte potrivite;
13,10- - 1001 audiţii; 14,00
Actualităţi; 14,10 Ora 25 - Tranzit
TV; 19,15 Tetecnciclopedia; 20,00
Actualităţi; 20,50 Film serial:
‘Suspiciuni’; 21,45 Concursul
‘Crizantema de Aur’; 22,45 Film
serial: ‘Perla neagră’; 23,30
Actualităţi; 23,45 Zodiac astro-
sbow.
Programai 2:7,00 Întîlnirea de
âmbltă; 12,00 MTV; 13,00 TVR
Timişoara; 13,30 Est-meridian
magazin; 15,55 Desene animate;
16,20 Film serial: ‘Pasiuni se­
O aspeţii d in Metelen
v iz ită la In sp e c to ra tu l
şco la r. ■
crete’; 17,05 Spectacolul lumii;
dim ineaţa!; 9,00 Abracadabra!; 16,15 Film serial: ‘Pasiuni secrete’; 22,10 R estituiri la teatru TV: Foto: I. PETCU
17,30 Serata muzicală TV; 20,3010,00 Film serial: ‘Aventurile lui 17.00 M agazin sportiv; 20,00 ‘Livada cu vişini’ de A.P.Cehov;
Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM Skippy’; 10,30 Lumină din lumină; M aeştrii; 21,00 TVM M esager; 0,05 Actualităţi; 0,20 Cultura în (urmare din pag. 1)
Mesager; 21,30 Zilele culturii ger­
11,30 D in album ul celor mai 21,30 Oraşe şi civilizaţii; 22,00 lume; 0,50 Fragil ajutoarelor umanitare spre Român»,
mane în România; 22,00 Film serial Ritmuri muzicale; 22,15 La puterea Programul 2: 13,00 Actuali­ fiind vizate oraşul Cisnădie şi
frumoase melodii populare; 12,00
‘Santa Barbara’; 22,45 Săptă-mîna
Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 a doua; 23,00 Film serial: ‘Santa tăţi; 13,10 Politica între ideal şi municipiul Cluj-Napoca. Cu ocaza
sportivă; 23,15 Interferenţe; 0,15
Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Barbara’; 23,45 Whitney Houston în real; 13,40 Film serial: ‘Shehaweh celui.de al 23-lea (!) transport,
Jazz-Alive magazin; Video-magazin; 17,50 Film serial: concert. - fata din depărtări’; 14,30 Atlas; efectuat în aceste zile, “Maltezii” it
TVR Clnj-Napoca: P r.2: 7,00 ‘StarTrek’;18,45 A doua Românie; 15,00 Film serial: ‘Perla neagră’; adus medicamente, consumabile ş
Întîlnirea de sîmbătă: Film serial:
19.15 Robingo; 20,00 Actualităţi;. Luni, 23 octombrie ' , 15,45 Filmele săptăminii; 15,50 aparatură medicală, precum şic
20,50 Film artistic: ‘Cîntăreţul de
‘A nastasia’. C ulorile toam nei - Desene animate; 16,20 Film serial: au tosanitară pentru Cisnădie.
Programul 1:13,00 Actualităţi;
jazz’; 22,45 Tragerile Loto Special
videoeseu. Desene animate: ‘Sandy 13,10 Ecleziast’95; 14,10 TVR Iaşi; ‘Pasiuni secrete’; 17,05 Măseaua complet echipată; materiale medkak
6/49 şi N oroc; 22,55 Concursul
B ell’. Incursiune în necunoscut. 14,45 TVR Cluj-Napoca; 15,20 TVR de minte; 17,45 Film serial: ‘Iubiri pentru secţia de dializă de b
‘C rizantem a de A ur’; 23,55
Viaţa sportivă. Umor. Cocktail rock. Timişoara; 16,00 Actualităţi; 16,10 am ăgitoare’; 18,30 în faţa Medicala V din Cluj-Napoca şi căiţ
Agenda culturală. C întece care A ctualităţi; 0,15 Film serial: Avanpremieră; 16,25 Turism şi dum neavoastră; 20,00 Arte în limba germană pentru biblioteci
‘Anastasia’; 1,05 Avanpremiera;
rămîn. Film artistic în serial: ‘Pînă agroturism; 17,00 Emisiune în limba vizuale; 20,30 Tribuna de la Liceul “G. Coşbuc”. Acţiuni
1.15 Nocturna lirică.
cînd ne vom revedea’ (II). Rubrica maghiară; 18,30 Desene animate; umanitare, sacrificiul personal il
nonconformiştilor; 21,00 TVM
în limba maghiară. Programul 2: 7,00 - 5X2. Maga­ 19.00 De luni pînă luni; 19,30 Film" Mesager, 2130 Formula 3; 22,00 prietenilor germani nu reprezinţi
zin duminical; 13,00 MTV; 14,10 serial; ‘Fata şi b ăieţii’; 20,00 Film serial: ‘Santa Barbara’; 22,45 altceva decît semne concrete *1*
Duminica, 22 octombrie Film artistic: 'A lo, aterizează A ctualităţi; 20,50 Film serial: Repriza a treia; 0,30 Jazz Alivc în adevăratei colaborări, la dezvoltam
P ro g ram a i 1: 8,00 Bună străbunica!’; 15,50 Desene animate; ‘Baywatch’; 21,45 Transfocator; concert cărcia merită să punem umărul, a
toată convingerea.

ILIE CĂLIAN (redactor şef); REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16

pr<rt SiC nr. 12B/19S1. judecătoria Quj-
Nepoca. tanoinailatâ la Oficiul Registrului Comerţului
fKteţului Oui wb nr. J / 1 2 /3 0 8 /1 0 9 1 din
r vjc* i 204469»»
Telefoane: Publicitate: tel-fkx: 197.304; Contabilitate: 197.307
DAN REBREANU (redactor şef adjunct); Secretariat-redactorşef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681 ;fax: 192.823;
VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct). Secretariat deredacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127şi 197.507
Secretar d e redacţie d e serviciu: N icolae V E R E Ş TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu"
_____________ teL 193642,193097