Limba - Romana Sem 1

FJ_1_LR_1
FILOSOFIE SI JURNALISM Limba romana
MULTIPLE CHOICE
1) Disciplina care studiază producerea, transmiterea şi receptarea sunetelor, adică materialul

din care vocabularul şi structura gramaticală îşi construiesc elementele, se numeşte:
1 sintaxă;
2 lexicologie;
3 fonetică;
4 morfologie
5 nici una dintre opŃiuni nu e corectă.
2) Fonologia studiază sunetele din punct de vedere:
1 funcŃional, punând accent pe relaŃiile pe care acestea le contractează între ele;

2 abstract, ca generalizare simbolică a tuturor variantelor posibile de pronunŃare a unui
sunet de către vocea umană;
3) Prin aparatul fono-articulator se înŃelege:
1 un instrument electronic sau electromagnetic (pick-up, magnetofon) de reproducere a

sunetelor;
2 componentele anatomice care ajută la producerea sunetelor umane;
3 partea inferioară a emiŃător-receptorului aflat în aparatul telefonic;
4) Ca sunetele produse de aparatul fono-articulator să devină inteligibile, acesta trebuie să se

afle în contact nemijlocit cu:
1 orice instrument/aparat de reproducere a sunetelor vocii umane;

2 aparatul auditiv;
3 textul scris ori tipărit;
5) În laringe se află:
1 faringele;
2 coardele vocale;
3 membrana timpanică;
4 canalul auditiv extern;
1
6) Care dintre următoarele componente aparŃin „ aparatului auditiv” ?
1 laringele;
2 coardele vocale ;
3 alveolele dentare ;
4 membrana timpanică;
7) Fonemul este unitatea funcŃională minimă a limbii, care diferenŃiază:
1 propoziŃiile între ele;

2 frazele între ele;
3 etimologiile cuvintelor;
4 cuvintele între ele;
8) Ce sunt literele?
1 corespondentele grafice ale sunetului, indiferent de sursa producerii lui;

2 simboluri grafice fără nici o legătură cu sunetele vorbirii;
3 corespondente grafice ale sunetului numit fonem;
9) Sunetul produs de vocea umană are următoarea calitate:
1 înălŃime;
2 distanŃă
3 perioadă;
4 lărgime;
10) FrecvenŃa vibraŃiilor undei sonore exprimă calitatea numită:
1 distanŃă;
2 înălŃime;
3 lărgime;
4 perioadă;
11) Sistemul fonologic al limbii române cuprinde:
1 propoziŃii şi fraze;
2 vocale şi consoane;
3 literele limbii române;
2
12) Vocalele sunt:
1 sunete pure;
2 simboluri grafice fără nici o legătură cu sunetele vorbirii;
3 un amestec de zgomote;
13) Fenomenul prin care vorbitorul schimbă (inversează) cuvântul crastavete pronunŃându-l
castravete (aceasta a devenit pronunŃia acceptată) se numeşte:
1 epiteză;
2 afereză;
3 apocopă;
4 eliziune;
5 metateză.
14) Cum se numesc emisiile de sunete pure amestecate cu zgomote ?
1 consoane;
2 vocale,
3 litere;
4 diftongi;
5 triftongi.
15) În limba româna sunt:
1 7 vocale;
2 24 vocale;
3 3 vocale;
4 8 vocale;
16) Câte semne grafice pentru vocale există în alfabetul limbii române?
1 7;
2 8;
3 31;
4 30;
17) Consoanele se pot clasifica după:
1 locul de articulare;
2 durata pronunŃării lor;
3 clasa gramaticală căreia aparŃine cuvântul;
4 etimologie;
3
18) În funcŃie de modul de articulare, consoanele p şi b sunt:
1 labiodentale;
2 sonante;
3 oclusive;
19) Sunetele care se produc prin aplicarea organelor articulatorii în acelaşi loc (anatomic) se
numesc:
1 similare,
2 simetrice;
3 omonime,
4 omorgane
20) Deoarece pot forma singure silabă, vocalele a, ă, î sunt considerate totdeauna:
1 deschise;
2 anterioare;
3 labiale;
4 plenisone,
21) PronunŃarea consoanelor bilabiale se face cu:
1 laringele;
2 vârful limbii aşezat pe alveolele dentare;
3 prin utilizarea suplimentară a foselor nazale;
4 cu buzele;
22) În funcŃie de sonoritate (participarea sau neparticiparea coardelor vocale şi gradul de

alterare a undei sonore) consoanele m şi n se numesc:
1 constrictive;
2 palatale;
3 velare;
4 nazale
4
23) Consoanelor l şi r sunt numite şi :
1 nazale;
2 africate
3 lichide
4 bilabiale
24) Semivocalele se pronunŃă precum vocalele, dar sunt:
1 mai lungi ca durată;

2 mai scurte;
3 tot atât de lungi (ca durată), dar nu pot forma singure silabă;
4 nici una dintre opŃiuni nu e corectă
25) Diftongii sunt segmente vocalice complexe formate din:
1 două vocale;
2 două consoane;
3 o vocală şi o semivocală;
4 două semivocale;
26) Diftongii pot fi:
1 în hiat;
2 ascendenŃi;
3 accentuaŃi pe consoană;
4 echidistanŃi;
27) În cuvântul fiu avem un diftong:
1 ascendent („urcător”);
2 echidistant;
3 în hiat;
4 descendent („coborâtor”);
28) În cuvântul aer avem un diftong:
1 ascendent;
2 echidistant;
3 descendent;
4 simetric
5
29) Cuvântul teamă conŃine:
1 un diftong descendent („coborâtor”);

2 un hiat;
3 un triftong;
4 un diftong ascendent („urcător”);
30) Triftongii sunt segmente vocalice complexe formate din :
1 trei vocale;
2 două vocale şi o semivocală;
3 trei semivocale;
4 două semivocale şi o vocală;
31) Ce tip de triftong avem în cuvântul aripioară ?
1 VSS;
2 SSV;
3 SVS,
32) Ce tip de triftong avem în cuvântul leoaică ?
1 VSS;
2 SSV;
3 SVS,
33) Întâlnirea (sau alăturarea) a două vocale aparŃinând unor silabe diferite, fapt ce determină,
fie transformarea vocalelor în diftong, fie dispariŃia uneia dintre ele, se numeşte:
1 radical;
2 diftong;
3 alternanŃă vocalică;
4 hiat;
34) DispariŃia (căderea) vocalei finale a unui cuvânt înaintea altui cuvânt care începe cu o
vocală se numeşte:
1 hiat;
2 despărŃire în silabe;
3 diftongare;
4 eliziune;
6
35) PronunŃarea mai rapidă a grupurilor de sunete cu un redate grafic cu-n reprezintă
fenomenul numit :
1 hiat;
2 despărŃire în silabe;;
3 diftongare;
4 eliziune;
36) Căderea unei vocale între două silabe se numeşte:
1 sincopă;
2 epenteză;
3 haplologie;
4 disimilare;
5 metateză
37) Schimbarea ordinii unor sunete din cuvânt (de obicei inversarea acestora) se numeşte :
1 epiteză;
2 afereză;
3 apocopă
4 eliziune
5 metateză
38) Afereza constă în dispariŃia, uneori, a vocalei:
1 iniŃiale;
2 finale;
39) Proteza este introducerea unei vocale:
1 la începutul cuvântului care începe cu o consoană;

2 la începutul cuvântului care începe cu o vocală;
3 la sfârşitul cuvântului care începe cu o consoană;
4 la sfârşitul cuvântului care începe cu o vocală;
40) PronunŃarea alămâie în loc de lămâie este caracteristică fenomenului denumit :
1 anaptixă;
2 epenteză;
3 epiteză;
4 proteză;
7
41) Epenteza constă în:
1 introducerea, între alte două sunete, a unui sunet nou, inexistent anterior în cuvânt;
2 extragerea (dispariŃia) a unuia dintre sunetele unui cuvânt;
3 suprimarea unei silabe care se repetă în cuvânt;
42) Segmentul fonic alcătuit dintr-unul sau mai multe foneme pronunŃate printr-un singur efort
expirator se numeşte:
1 cuvânt;
2 triftong;
3 enunŃ
4 silabă
43) Un cuvânt tetrasilabic este format din:
1 o succesiune de trei silabe;

2 două silabe;
3 patru silabe;
44) Câte silabe conŃine cuvântul înregimentare ?
1 patru silabe;
2 cinci silabe;
3 şase silabe;
4 şapte silabe;
45) Există silabe formate dintr-un singur sunet (literă) ?
1 da, dacă este vocală;

2 da, dacă este consoană;
3 nu, dacă este vocală;
4 nici una dintre opŃiuni nu este corectă.
46) Există silabe formate exclusiv din consoane ?
1 da, o consoană;
2 nu;
3 minimum două consoane;
4 da, minimum trei consoane.
8
47) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?
1 jer-tfă ;
2 je-rtfă;
3 jert-fă;
48) În cazul cuvintelor conŃinând unul din grupurile de sunete/litere lpt, mpt, mpŃ, ncş, ncŃ, ncv,
ndr, rct, rtf, stm despărŃirea în silabe se face:
1 între prima şi a două consoană;

2 despărŃirea este aleatorie;
3 aceste grupuri nu se despart niciodată;
4 între a două şi a treia consoană ;
1 i-ne-gal ;
2 in-eg-al;
3 i-neg-al;
4 in-e-gal ;
1 bi-no- clu ;
2 bi-noc-lu;
3 bin-o-clu;
4 bi-nocl-u ;
1 ca-i-să
2 cai-să;
3 cais-ă;
4 ca-isă;
1 chi-nte-sen-Ńă ;
2 chi-ntes-en-Ńă;;
3 chin-te-sen-Ńă ;
4 chint-e-sen-Ńă
9
1 i-nun-da-Ńie ;
2 in-un-da-Ńie ;
3 in-un-da-Ńi-e;
4 i-nu-nda-Ńi-e;
1 a-nor-ga-nic ;
2 an-org-an-ic ;
3 an-or-ga-nic ;
4 a-norg-a-nic ;
1 se-if ;
2 seif ;
3 sei-f ;
1 su-bli-nia ;
2 su-bli-ni-a ;
3 sub-li-nia;
4 sub-li-ni-a
1 sub-re-tă ;
2 su-bret-ă ;
3 su-bre-tă;
4 su-bretă;
1 si-nop-tic ;
2 sin-o-ptic ;
3 sin-opt-ic;
4 sin-op-tic ;
10
1 ma-u-sol-eu ;
2 mau-sol-eu ;
3 ma-u-so-le-u ;
4 mau-so-leu ;
1 port-a-vi-on ;
2 por-tav-i-on ;
3 port-av-ion ;
4 po-rta-vi-on ;
61) Care dintre următoarele, nu este semn de punctuaŃie ?
1 punctul;
2 virgula;
3 cratima;
4 apostroful.
62) Care dintre următorul nu este semn ortografic ?
1 liniuŃa de unire;
2 apostroful;
3 semnul exclamării,
63) Semnele de punctuaŃie au rolul de a marca în scris pauzele, intonaŃia şi :
1 întreruperea cursului vorbirii;

2 etimologia cuvintelor;
3 valoarea fonetică a sunetelor, sensul propriu al sunetelor.
64) Cuvintele internaŃionale sunt cele:
1 utilizate numai în regiunile de contact cu vorbitorii altor limbi;

2 cuvinte vechi care se regăsesc la popoarele de unde au fost împrumutate;
3 cuvinte (neologisme)care se pronunŃă aproape identic în mai multe limbi;
4 cuvinte folosite numai de cei ce „vorbesc” la televizor.
11
65) Cuvântul filosofie este:
1 neologism;
2 arhaism;
3 regionalism;
4 element de argou.
66) Cuvântul hatman este:
1 neologism;
2 arhaism;
3 regionalism;
4 element de argou.
67) Prin abreviere se înŃelege:
1 un cuvânt derivat cu sufixe;

2 un cuvânt compus aglutinat;
3 scurtarea unui cuvânt;
4 articularea unui cuvânt.
68) Subiectul se desparte totdeauna prin virgulă de:
1 predicat;
2 apoziŃie explicativă, complement direct;
3 complement indirect.
69) Semnul de punctuaŃie folosit pentru a marca intonaŃia propoziŃiilor sau frazelor interogative
este:
1 punctul;
2 semnul exclamării;
3 virgula,

2 studiază literele, nu sunetele;
12
71) Partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la aranjarea, îmbinarea cuvintelor în
propoziŃii şi a propoziŃiilor în fraze se numeşte:
1 fonetică;
2 sintaxă;
3 lexicologie;
4 morfologie;
72) Totalitatea cuvintelor unei limbi reprezintă:
1 masa vocabularului;
2 fondul principal lexical;
3 lexicul,
4 vocabularul esenŃial ;
73) Cum se mai numeşte fondul principal lexical?
1 masa vocabularului;
2 vocabular fundamental;
3 vocabular profesional;
4 vocabular pasiv.
74) Care este forma corectă ?
1 filologă;
2 filoloagă
3 nici una din opŃiuni nu e corectă.
75) Limba literară reprezintă:
1 limbajul răufăcătorilor;
2 orice exprimare într-o limbă deoarece ca să vorbim folosim literele;
3 aspectul cel mai îngrijit al limbii unui popor ;
4 limbajul din familie.
76) Regionalismele sunt cuvinte:
1 utilizate în alte epoci;

2 cuvinte folosite numai în anumite zone ale Ńării;
3 cuvinte nou pătrunse în limbă;
4 împrumuturi culte din alte literaturi (regiuni) ale popoarelor de pe globul terestru;
13
77) Ce semnificaŃie are cuvântul echimoză ?
1 floare exotică;
2 soŃie a locuitorilor Ńinuturilor polare;
3 fotografie le minut;
4 pată vineŃie pe piele;
78) Ce reprezintă din punct de vedere logic sintagma entuziasm înflăcărat?
1 metaforă;
2 licenŃă poetică;
3 silogism;
4 solecism;
5 pleonasm.
79) A estorca înseamnă:
1 a toca mărunt;
2 a scoate cu greutate un obiect înŃepenit;
3 a toarce electric lâna;
4 a obŃine lucruri prin forŃă;
80) Care este pluralul cuvântului paşă?
1 paşadii;
2 paşe;
3 paşi,
81) Cum este corect:
1 concluzie intestinală
2 ocluzie intestinală;
82) Forma corectă a următorului cuvânt este:
1 proroc;
2 prooroc;
3 prouăroc;
14
83) Fatuitate înseamnă:
1 gratitudine;
2 ingratitudine;
3 resemnare;
4 îngâmfare;
84) Cuvântul potică din cunoscutul cântec popular maramureşan Sileacă irema me [Săracă
inima mea] este un termen:
1 literar;
2 argotic,
3 tehnic,
4 regionalism;
85) Cuvântul potică din cunoscutul cântec popular maramureşan Sileacă irema me [Săracă
inima mea] înseamnă:
1 farmacie;
2 potecă;
3 poteră,
86) Fiasco înseamnă:
1 victorie;
2 egalitate,
3 furt;
4 reuşită;
5 dezastru.
87) Ce semnificaŃie are sintagma lupte intestine ?
1 frământări în interiorul unei grupări;

2 durere de stomac;
3 zgomot făcut de intestine din cauza lipsei alimentelor;
88) Care este forma corectă a cuvântului următor?
1 repercusiune;
2 repercursiune;
3 rebercursiune;
15
89) Care este pluralul cuvântului piuă ?
1 pii;
2 piuliŃe;
3 pive;
90) Ce sens are cuvântul condescendent ?
1 politicos cu cei subordonaŃii;

2 politicos cu superiorii;
3 ironic cu subordonaŃii;
4 nici una dintre opŃiuni nu e corectă
91) Cum se scrie corect cuvântul compus următor?
1 primministru;
2 prim-ministru;
3 prim ministru.;
92) Fondul principal lexical cuprinde aproximativ:
1 15. 000 cuvinte

2 150 cuvinte;
3 150.000 cuvinte;
4 1500 cuvinte.
93) Care dintre forme este cea corectă?
1 genuflexiuni;
2 genoflexiouni;
94) Care dintre forme este cea corectă?
1 imbolio;
2 imbrolio;
3 imbroglio;
4 inbroglio
5 nici una din opŃiuni nu e corectă.
16
95) Ce semnificaŃie are cuvântul imbroglio ?
1 de varză;
2 condiment pentru paste;
3 încurcătură;
96) Expresia nesăbuită imprudenŃă reprezintă un:
1 anacolut;
2 parabolă;
3 solecism;
4 pleonasm;
97) Care este forma corectă a numelui:
1 Şecspir;
2 Sachispir;
3 Shakespeare;
4 Shakspeare;
98) Partea gramaticii ( a structurii gramaticale a) unei limbi care cuprinde reguli privitoare la
forma cuvintelor şi la modificarea acestora în vorbire se numeşte:
1 sintaxă;
2 lexicologie;
3 morfologie;
4 fonetică;
99) Ortografia este un sistem de reguli precise, fixe şi unitare, care constau în explicarea valorii
semnelor (cuvintelor):
1 vorbite;
2 scrise;
3 sintactice
17
100) Disciplina care studiază producerea, transmiterea şi receptarea sunetelor, adică materialul
din care vocabularul şi structura gramaticală îşi construiesc elementele, se numeşte:
1 sintaxă;
2 lexicologie;
3 fonetică;
4 morfologie

102) Prin aparatul fono-articulator se înŃelege:
1 un instrument electronic sau electromagnetic (pick-up, magnetofon) de reproducere a

sunetelor;
2 componentele anatomice care ajută la producerea sunetelor umane;
3 partea inferioară a emiŃător-receptorului aflat în aparatul telefonic;
103) Sistemul fonologic al limbii române cuprinde:
1 propoziŃii şi fraze;
2 vocale, consoane, diftongi şi triftongi;
3 literele limbii române;
104) Fenomenul prin care vorbitorul schimbă (inversează) cuvântul crastavete pronunŃându-l
castravete (aceasta a devenit pronunŃia acceptată) se numeşte: a) epiteză;
1 afereză;
2 apocopă.
3 eliziune
4 metateză;
5 nici una dintre opŃiuni nu e corectă..
105) Cum se numesc emisiile de sunete pure amestecate cu zgomote ?
1 consoane;
2 vocale;
3 litere;
4 diftongi;
5 triftongi.
18
106) Câte semne grafice pentru vocale există în alfabetul limbii române?
1 7;
2 8;
3 31;
4 30;
107) În funcŃie de locul de articulare, consoanele p şi b sunt:
1 labiodentale;
2 sonante;
3 oclusive;
4 nici una dintre opŃiuni nu e corectă..
108) Sunetele care se produc prin aplicarea organelor articulatorii în acelaşi loc (anatomic) se
numesc:
1 similare;
2 simetrice;
3 omonime
4 omorgane
109) Diftongii sunt segmente vocalice complexe formate din:
1 două vocale;
2 două consoane;
3 o vocală şi o semivocală;
4 două semivocale;
110) Diftongii pot fi:
1 în hiat;
2 ascendenŃi;
3 accentuaŃi pe consoană;
4 echidistanŃi;
111) În cuvântul fiu avem un diftong:
1 ascendent;
2 echidistant;
3 în hiat;
4 descendent;
19
112) În cuvântul aer avem un diftong:
1 ascendent;
2 echidistant;
3 descendent;
4 simetric;
5 nici una dintre opŃiuni nu e corect
113) Cuvântul teamă conŃine:
1 un diftong descendent;
2 un hiat;
3 un triftong;
4 un diftong ascendent;
114) Triftongii sunt segmente vocalice complexe formate din:
1 trei vocale;
2 două vocale şi o semivocală;
3 două semivocale şi o vocală;
4 trei semivocale;
115) Ce tip de triftong avem în cuvântul aripioară ?
1 VSS;
2 SSV;
3 SVS;
116) Întâlnirea (sau alăturarea) a două vocale aparŃinând unor silabe diferite se numeşte:
1 radical;
2 diftong;
3 alternanŃă vocalică;
4 hiat;
117) DispariŃia (căderea) vocalei finale a unui cuvânt înaintea altui cuvânt care începe cu o
vocală se numeşte:
1 hiat;
2 despărŃire în silabe;
3 diftongare;
4 eliziune;
20
118) Proteza este introducerea unei vocale:
1 la începutul cuvântului care începe cu o consoană;

2 la începutul cuvântului care începe cu o vocală;
3 la sfârşitul cuvântului care începe cu o consoană;
4 la sfârşitul cuvântului care începe cu o vocală;
119) PronunŃarea alămâie în loc de lămâie este caracteristică fenomenului denumit:
1 anaptixă;
2 epenteză;
3 epiteză;
4 proteză;
120) Un cuvânt tetrasilabic este format din:
1 o succesiune de trei silabe;

2 două silabe;
3 patru silabe;
1 ac-ru ;
2 a- cru ;
3 nu se desparte în silabe;
122) DespărŃirea în silabe de mai sus corespunde:
1 unei reguli;
2 unei excepŃii de la regulă.
1 jer-tfă ;
2 je-rtfă;
3 jert-fă;
21
124) În cazul cuvintelor conŃinând unul din grupurile de sunete/litere lpt, mpt, mpŃ, ncş, ncŃ, ncv,
ndr, rct, rtf, stm despărŃirea în silabe se face:
1 între prima şi a două consoană;

2 despărŃirea este aleatorie;
3 aceste grupuri nu se despart niciodată;
4 între a două şi a treia consoană;
1 i-de-e ;
2 id-e-e ;
3 ide-e ;
126) A estorca înseamnă:
1 a toca mărunt;
2 a scoate cu greutate un obiect înŃepenit;
3 a obŃine lucruri prin forŃă, ameninŃări, şantaj;
4 nici una dintre variate nu e corectă.
127) Cuvântul filosofie este:
1 neologism;
2 arhaism;
3 regionalism;
4 element de argou.
128) Cuvântul hatman este:
1 neologism;
2 arhaism;
3 regionalism;
4 element de argou.
YES/NO
1) Există cuvinte formate dintr-o singură silabă ?
2) Există cuvinte formate dintr-o singură silabă ?
22

Limba - Romana Sem 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba - Romana Sem 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FJ_1_LR_1

FILOSOFIE SI JURNALISM Limba romana

1) Disciplina care studiază producerea, transmiterea şi receptarea sunetelor, adică materialul

2) Fonologia studiază sunetele din punct de vedere:

1 funcŃional, punând accent pe relaŃiile pe care acestea le contractează între ele;

3) Prin aparatul fono-articulator se înŃelege:

1 un instrument electronic sau electromagnetic (pick-up, magnetofon) de reproducere a

4) Ca sunetele produse de aparatul fono-articulator să devină inteligibile, acesta trebuie să se

1 orice instrument/aparat de reproducere a sunetelor vocii umane;

7) Fonemul este unitatea funcŃională minimă a limbii, care diferenŃiază:

1 propoziŃiile între ele;

1 corespondentele grafice ale sunetului, indiferent de sursa producerii lui;

9) Sunetul produs de vocea umană are următoarea calitate:

10) FrecvenŃa vibraŃiilor undei sonore exprimă calitatea numită:

11) Sistemul fonologic al limbii române cuprinde:

14) Cum se numesc emisiile de sunete pure amestecate cu zgomote ?

15) În limba româna sunt:

17) Consoanele se pot clasifica după:

21) PronunŃarea consoanelor bilabiale se face cu:

22) În funcŃie de sonoritate (participarea sau neparticiparea coardelor vocale şi gradul de

24) Semivocalele se pronunŃă precum vocalele, dar sunt:

1 mai lungi ca durată;

25) Diftongii sunt segmente vocalice complexe formate din:

26) Diftongii pot fi:

27) În cuvântul fiu avem un diftong:

28) În cuvântul aer avem un diftong:

1 un diftong descendent („coborâtor”);

30) Triftongii sunt segmente vocalice complexe formate din :

31) Ce tip de triftong avem în cuvântul aripioară ?

32) Ce tip de triftong avem în cuvântul leoaică ?

36) Căderea unei vocale între două silabe se numeşte:

38) Afereza constă în dispariŃia, uneori, a vocalei:

39) Proteza este introducerea unei vocale:

1 la începutul cuvântului care începe cu o consoană;

40) PronunŃarea alămâie în loc de lămâie este caracteristică fenomenului denumit :

43) Un cuvânt tetrasilabic este format din:

1 o succesiune de trei silabe;

44) Câte silabe conŃine cuvântul înregimentare ?

45) Există silabe formate dintr-un singur sunet (literă) ?

1 da, dacă este vocală;

46) Există silabe formate exclusiv din consoane ?

1 între prima şi a două consoană;

49) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

50) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

51) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

52) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

54) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

55) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

56) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

57) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

58) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

60) Care dintre variante reprezintă despărŃirea corectă în silabe ?

61) Care dintre următoarele, nu este semn de punctuaŃie ?

62) Care dintre următorul nu este semn ortografic ?

63) Semnele de punctuaŃie au rolul de a marca în scris pauzele, intonaŃia şi :

1 întreruperea cursului vorbirii;

64) Cuvintele internaŃionale sunt cele:

1 utilizate numai în regiunile de contact cu vorbitorii altor limbi;

66) Cuvântul hatman este:

67) Prin abreviere se înŃelege:

1 un cuvânt derivat cu sufixe;

68) Subiectul se desparte totdeauna prin virgulă de:

70) Fonologia studiază sunetele din punct de vedere: