Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ca 1 2016 Site PDF
Ca 1 2016 Site PDF
ro
12 14 23 28
3 Editorial 8 Diaspora 18 Teologie 31 De la inimă la inimă
Ștefan Tomoiagă Benone Lupu Zoltán Szallós Marius Munteanu
Anul XCIII, ianuarie 2016. Publicaţia oficială a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România.
Apare lunar, sub coordonarea Comitetului Uniunii.
Director Balla Lorand; Redactor-şef Teodor Huțanu; Consultanţi: Ştefan Tomoiagă, Aurel Neațu, Eduard Călugăru, Florin Istrate, Mihai Maur,
Iosif Paşca, Georgel Pîrlitu, Ernest Szász; Colaboratori speciali: Romică Sîrbu, Dragoș Mușat, Daniel Chirileanu, Florian Ristea; Redactor web
Marian Mihai; Lectura manuscrisului Adrian Neagu; Redactor-corector Livia Ciobanu-Mihai; Corector Elena Buciuman; Tehnoredactor Irina Toncu;
Adresa de corespondenţă: Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae nr. 38-38A, Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190; E-mail curierul@adventist.ro;
Website www.curieruladventist.ro; Imprimare Tipografia Fast Print, Şos. Cernica nr. 101, Pantelimon, jud. Ilfov, Tel. 021/323 00 20; Fax 021/323 00 40
ISSN 1220-6725
MESAJ DE AN NOU
– mesaj din partea noului preşedinte al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România –
F
iecare sfârșit și început de an aduce cu sine eva- prețioase să fie consacrate rugăciunii și studiului
luări, planuri, dar și temeri. Viitorul pare ne- Scripturii. Acestea sunt adevărate momente de aur.
sigur și seamănă cu valurile mării agitate. Dar Vă doresc ca, pe parcursul anului 2016,
unde putem găsi stabilitate și speranță?
Sunt provocat de întrebările din Sfânta Scrip-
să fiți întotdeauna în război cu păcatul și
în pace cu Dumnezeu și cu semenii. ÎMPREUNĂ
tură, dar tot de atâtea ori sunt uimit de răspun- „Încă puţină, foarte puţină vreme, şi SPRE CASĂ
surile ei. „De unde îmi va veni ajutorul” este Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi” (Evrei ŞTEFAN
întrebarea poetului David, din Psalmii 121:1, da-
că vreți, întrebarea anului, iar singurul răspuns
10:37). Credem în iminenta revenire a lui
Isus Hristos pe norii cerului. Ne rugăm și TOMOIAGĂ
care aduce pace, liniște, siguranță îl găsim în ver- așteptăm acel moment de aur pentru pla-
setul 2: „Ajutorul îmi vine de la Domnul.” neta Pământ.
Când te rogi și Dumnezeu răspunde, trăiești „ÎNCĂ PUŢINĂ,
Vouă, credincioșilor, prietenilor, copi-
momente de aur, pline de speranță. De aceea, vă FOARTE PUŢINĂ
ilor și tinerilor, adventiști din România,
doresc ca în anul 2016 să aveți parte de multe mo- VREME, ŞI CEL
vă doresc un An Nou binecuvântat. n
mente de aur. CE VINE VA VENI
Pentru ca în suflet să existe viață spirituală, ŞI NU VA ZĂBOVI”
Ștefan Tomoiagă este președintele Bisericii Adventiste
este nevoie ca de mai multe ori pe zi, momente de Ziua a Șaptea din România. (EVREI 10:37).
Redeşteptare şi Reformă
O redeşteptare spirituală este de aşteptat numai ca răspuns
la rugăciune
tu, familia ta, biserica ta, semenii tăi „Cea mai mare şi mai urgentă dintre toate nevoile noastre
este renaşterea adevăratei evlavii printre noi. Căutarea acestei
„Sunaţi din trâmbiţă în Sion! Sunaţi în gura mare pe munte- redeşteptări ar trebui să fie lucrarea noastră cea dintâi. Este
le Meu cel sfânt, ca să tremure toți locuitorii țării. Căci vine ziua necesar un efort stăruitor pentru a obţine binecuvântarea Dom-
Domnului, este aproape!” nului, nu pentru că Dumnezeu nu este dornic să Îşi reverse bine-
„Dar chiar acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată cuvântarea asupra noastră, ci pentru că noi nu suntem pregătiţi
inima, cu post, cu plânset și bocet! Sfâșiați-vă inimile, nu hainele, să o primim. Tatăl nostru ceresc doreşte mult mai mult să le dea
și întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru! Căci El este milostiv Duhul Său Sfânt celor care Îl cer decât doresc părinţii pământeşti
şi plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate, și-I să le ofere daruri bune copiilor lor.
pare rău de relele pe care le trimite.” Totuşi lucrarea noastră este aceea de a îndeplini condiţiile
„Sunaţi cu trâmbiţa în Sion! Vestiţi un post, chemaţi o adu- prin care Dumnezeu a făgăduit să ne acorde binecuvântarea Sa –
nare de sărbătoare! Strângeți poporul, țineți o adunare sfântă! mărturisirea păcatelor, umilinţă, pocăinţă şi rugăciune stăruitoa-
Aduceți pe bătrâni, strângeţi copiii şi chiar pruncii de la ţâţă! Să re. O redeşteptare spirituală este de aşteptat numai ca răspuns
iasă mirele din cămara lui și mireasa din odaia ei! Preoții, slujitorii la rugăciune. Atâta vreme cât sunt lipsiţi de Duhul Sfânt al lui
Domnului, să plângă între tindă şi altar şi să zică: «Doamne, îndu- Dumnezeu, oamenii nu pot să preţuiască predicarea Cuvântului,
ră-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o face de dar când puterea Duhului le atinge inima, cuvântările prezenta-
batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri: 'Unde te nu vor fi lipsite de efect.” (Ellen White, Solii alese, cartea. 1,
este Dumnezeul lor?'»” (Ioel 2:1,12,13,15-17). p. 111)
Redeșteptare
Mesaj de AN NOU « Curierul Adventist
și reformă 3
info curier
Convenția Națională a Departamentului Misiunea Femeii » » » » » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
D
epartamentul Misiunea Femeii al
Bisericii Adventiste din România a
desfășurat cel de-al doilea nivel al
Programului de Leadership, conceput la
nivelul Conferinței Generale, în cadrul
Convenției Naționale de la Porumbacu,
în perioada 6–8 noiembrie 2015. În acord
cu mottoul ales – „Fii o lumină! Isus
revine!” – seminarele prezentate au în-
drumat participantele spre redeșteptare
autentică în viața personală, în familie
și apoi în biserică, rezultatul fiind impli-
carea în misiunea de a vesti Evanghelia
pretutindeni, folosind toate mijloacele
posibile: slujirea prin rugăciune, lucra-
rea în grupe mici, programe evanghe-
listice, recâștigarea foștilor membri,
vizitare, ucenicia noilor membri, men-
torarea adolescenților, consiliere etc. muzicală: Irina Pica, Corina Spătariu. venției, invitându-L pe Isus să lumine-
Invitați speciali: Denise Hochstra sser, Rugăciunea noastră este ca cele 100 ze prin viața și slujirea lor multe inimi
director al Departamentului Misiunea de femei, lideri ai Departamentului prețioase.
Femeii, Diviziunea Inter-Europeană; Misiunea Femeii la nivelul bisericilor
Beatrice Lospa, Eliza Spătărelu, Ca- din toate zonele Uniunii, să continue Teodora Goran, director al Departamentului
melia Ban, Stela Manda. Pentru partea bucuria experimentată în cadrul con Misiunea Femeii, Uniunea de Conferințe.
Adunarea Generală Extraordinară a Uniunii Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România »»»»»
Î
n noul an, Centrul Medical Premed Stilul de viață sănătos cuprinde, pe Adresa: Strada Prelungirea Ghencea
vă urează sănătate în toate! de o parte, alimentația corectă, odihna, nr. 27, sector 6, Bucureşti
Sănătatea este darul cel mai de preț al exercițiul fizic, echilibrul psihic şi, pe Telefon : 0314-311-890;0752-588-812
Cerului, pe care îl prețuim la adevărata de altă parte, organizarea unui mediu E-mail: contact@premed.ro
www.premed.ro
valoare abia atunci când l-am pierdut. sanogen în care să trăim şi în care să ne
Medicina modernă poate trata cele desfăşurăm activitatea. O bună calitate
mai multe dintre afecțiuni, chiar poate a vieții este reprezentată însă şi de vizi-
prelungi viața, însă procesul vindecării tele medicale periodice, de consultații Centrul Medical Premed le oferă
este un act divin, prea puțin înțeles de de specialitate şi de investigații anuale, pacienţilor servicii primare şi specifice
ştiință. chiar dacă, aparent, nu avem nicio pro- de diagnostic, tratament şi recuperare
blemă de sănătate. medicală pentru toate vârstele. Cabi-
Centrul Medical Premed – un pro- netele în care puteți primi consultații,
iect al Bisericii Adventiste de Ziua a tratamente şi sfaturi pentru un stil de
Şaptea din zona Muntenia – urmează viață sănătos sunt următoarele:
exemplul celorlalte instituții ale Siste- medicină de familie
mul Medical Adventist la nivel mon-
dial, instituții care abordează holistic pediatrie
sănătatea şi boala, însoțind pacientul recuperare medicală, cu cabinete
în tratarea afecțiunilor şi în preveni- de fizioterapie cu echipament per-
rea complicațiilor, oferind suport psi- formant şi cu o sală de kinetotera-
hologic, social şi spiritual şi realizând pie modern utilată
Constantin Dinu, medic primar medicină internă, doctor concomitent educație pentru un stil de medicină internă şi gastroentero-
în ştiinţe medicale viață sănătos. logie, cu posibilitatea de diagnos-
Echipa medicală a clinicii Premed tic ecografic
este formată din cadre medicale şi
specialişti dedicaţi profesiei, care ur- chirurgie generală
măresc permanenta perfecţionare şi neurologie
interconexiunea de domenii medicale
pentru asigurarea unui act medical cu ORL şi audiologie
cele mai bune rezultate. stomatologie.
lie 1948. Fie în poziție de conducere ca fiindu-le binecuvântată cu patru copii (Articolul integral poate fi citit
prezbiter al comunității, fie ca simplu și doi nepoți. online la curierul@adventist.ro)
FRANȚA
R
epublica Franceză este una dintre cele mai contabilizate din lipsă de informații. Știm însă cu
vechi și mai importante țări din vestul Euro- siguranță că prima revistă oficială a adventiștilor
pei, fiind a cincea putere economică a lumii, din Europa, publicată imediat după sosirea lui
dar și cea mai căutată destinație turistică din Andrews în Elveția, a fost în limba franceză. Chiar
toată lumea. Are o populație ce depășește 64 de dacă adventismul nu a pătruns aici cu ușurință,
milioane de locuitori și un teritoriu de 643 801 în 1901 se va organiza prima biserică adventistă
km2, din care 551 550 km2 reprezintă teritoriul din Paris, iar în 1902, raportul statistic vorbea de
„metropolitan” situat pe continentul european, 10 biserici organizate și 130 de membri.
iar restul, teritorii din alte părți ale lumii. În 1922 a fost înființată editura adventistă, iar
Se estimează că trei cincimi din populație 25 de ani mai târziu, a fost transmisă prima emi-
aparțin Bisericii Romano-Catolice. Așa cum se siune radio în limba franceză. Pentru susținerea
știe, creștinismul are o tradiție foarte veche aici, programelor radio, în 1948, a fost înființată pri-
Clovis, regele francilor creștinându-se împreună ma școală biblică prin corespondență.
cu supușii săi în noaptea de Crăciun a anului 498. Azi, în Franța, sunt aproape 14 000 de membri,
Sosirea unui număr mare de imigranți în ultimii care se închină în fiecare Sabat în 122 de biserici și
ani a făcut ca Franța să aibă în prezent una dintre 24 de grupe. Numeroasele proiecte misionare or-
cele mai mari comunități musulmane din Europa, ganizate pentru grupe specifice vârstei și preocu-
peste 5 milioane de credincioși. Pe lângă aceștia, părilor, acțiunile de binefacere, implicarea activă
mai sunt aproape 700 000 de mozaici, tot atâția în situațiile dramatice apărute recent sunt mărtu-
protestanți și un număr semnificativ de atei. rii despre o Biserică Adventistă vie și dornică de a
Este posibil ca mesajul adventist să fi fost vesti Evanghelia pe limba celor din jurul ei.
predicat pe teritoriul Franței de astăzi de către
Czechowski, dar efectele acțiunilor lui nu pot fi Adrian Neagu, șef de redacție, Editura Viață și Sănătate.
B
iserica Adventistă Română din Roma, Italia, asume această responsabilitate. În anul 1995, se
se naşte odată cu sosirea primilor emigranţi, organizează comunitatea, care pentru un timp se
care vin în Italia imediat după Revoluţia din întâlneşte în spaţiul comunităţii fraţilor evanghe-
România. În anii 1990, sosesc fraţii Natu Daniel, lişti – Esercito della salvezza.
Bărbulescu Stelian, Plăcintă Petru. La scurt timp, Numărul continuă să crească, tot mai multe
se alătură şi alţii şi formează un mic grup în bi- persoane se alătură bisericii, încep să fie organi-
serica din strada Lungotevere Michelangelo. În zate diverse activităţi şi biserica îşi mută sediul
anul 1992, erau circa 20 de persoane. Trei ani mai în Templul Valdenz din Roma. A fost o perioadă
târziu, grupul creşte la 70 de persoane. frumoasă, cu ieşiri misionare, activităţi publice şi
Odată cu mărirea grupului, apare şi nevoia programe speciale. Numărul creşte, ajungând la
unui loc şi a unui timp special de părtăşie în lim- circa 400 de persoane. Cu ajutorul Uniunii Italie-
ba română. Aşa sunt organizate primele progra- ne, în anul 2005, este construită o biserică proprie.
me în limba română sâmbătă după-amiaza. Încep La biserica română se adaugă alte 100 de persoa-
să fie invitaţi prieteni şi cunoscuţi care se alătură ne, între care şi diferiţi italieni, care au bucuria să
grupului. Apar primele cerinţe de botez şi, oda- participe împreună la serviciile de cult. În total
tă cu aceasta, nevoia unui pastor de naţionalitate erau circa 500 de persoane. Având un local pro-
română. Fratele Samuel Negrea este invitat să-şi priu, biserica a început să se dezvolte din plin.
CU AMBASADA
ROMÂNIEI
COLABORĂM
LA DIVERSE
PROIECTE
CARE PRIVESC
COMUNITATEA
ROMÂNEASCĂ:
VIZITE LA
SPITALE,
ASISTENŢĂ LA
DOMICILIU,
INTERVENŢII
UMANITARE
ŞI DIFERITE
CONCERTE.
C
ând Isus a afirmat: „Adevărat, adevărat vă origini precreştine, însă în creştinism provine din
spun, că cine crede în Mine are viaţa veşnică” epoca medievală. Prin contrast, Biblia este foar-
(Ioan 6:47), audienţa n-a înţeles exact la ce se te discretă la acest capitol. Nu prea ştim multe
referea Învățătorul din Galileea. Deşi conceptul despre viaţa de apoi, dar ce ştim e că, deşi Biblia
vieţii veşnice era destul de obscur în iudaism, to- menţionează această perspectivă, nu vulgarizează
tuşi, în mentalitatea vremii, viaţa veşnică însem- subiectul prin amănunte şi detalii senzaţionale. În
na o existenţă materială sau spirituală dincolo de secolul I, iudaismul trata subiectul pe baza acestui
viaţa aceasta, însă condiţionată de un sistem de dihotomism, de aici şi parabola fantastică a boga-
acumulare a meritelor personale. „Oricine se va tului şi a săracului Lazăr despre polaritatea vieţii
trudi în preziua Sabatului (vinerea) va şi mânca de apoi: raiul şi iadul. Însă mesajul lui Isus este
în ziua Sabatului, însă cine nu se va trudi în ziua altul: viaţa veşnică nu trebuie percepută ca enti-
pregătirii, de unde va mânca în Sabat?” (Talmud tate separată, în afara acesteia. Viaţa veşnică este
Bavli, Avodah Zarah 3a). Deşi referinţa este mult efectiv o prelungire a vieţii de aici (Luca 16:11,12;
mai târzie, indică obligativitatea efortului, Saba- Matei 25:14-30).
tul fiind comparat cu Olam Ha-Ba, adică viaţa de Biblia vorbeşte de singularitatea vieţii: Dum-
CONCEPTUL
apoi. Mesajul este explicit: nici muncă fără Sabat, nezeu a oferit la început darul vieţii, însă pre-
VIEŢII VEŞNICE
nici Sabat fără muncă! Cu alte cuvinte, viaţa veş- lungirea ei în eternitate era condiţionată de
ERA DESTUL
nică nu se primeşte, se câştigă prin muncă cinsti- responsabilitate (Geneza 2 şi 3). Poziţionarea
DE OBSCUR
tă. Însă Isus a insistat în multe circumstanţe că El centrală a pomului vieţii valorifică şi mai mult
ÎN IUDAISM,
este viaţa (Ioan 14:6) şi că o oferă tuturor, nu pe această idee: viaţa este condiţionată şi se poate
TOTUŞI, ÎN
baza meritelor personale, ci a credinţei. Însă ce a prelungi doar dacă treci testul responsabilităţii.
MENTALITATEA
intenţionat Isus să exprime când a afirmat că intri Adam şi-a pierdut dreptul la viaţă prin inciden-
VREMII, VIAŢA
chiar acum în viaţa veşnică? tul de la pomul cunoştinţei binelui şi răului, prin
VEŞNICĂ
În Evanghelia după Luca, în capitolele 15 şi urmare, viaţa primită iniţial nu s-a mai prelungit,
ÎNSEMNA O
16, ni se prezintă în esenţă un singur segment, ce ci s-a consumat exact ca o baterie cu durată limi-
EXISTENŢĂ
vizează un discurs ţinut de Isus într-un anumit tată de viaţă. După 900 de ani, Adam a încetat să
MATERIALĂ SAU
context. Dacă în capitolul precedent (14) Isus fu- mai existe, iar toţi urmaşii săi sunt angrenaţi în
SPIRITUALĂ
sese invitat la masă de elita religioasă a partidei aceeaşi dinamică a vieţii. Avem o singură viaţă la
DINCOLO
fariseilor, acum Isus răspunde invitaţiei de a sta dispoziţie, însă aceasta ar putea fi prelungită prin
DE VIAŢA
la masă şi cu „crema” păcătoşilor, adică vameşii. cel de-al doilea Adam, adică Isus (1 Corinteni
ACEASTA, ÎNSĂ
Isus are în vedere cele trei categorii: vameşii, fari- 15:45-55). Prin primul Adam, putem trăi limitat,
CONDIŢIONATĂ
seii şi ucenicii. Cele trei parabole principale, fiul prin cel de-al doilea, veşnic.
DE UN SISTEM
DE ACUMULARE
risipitor, ispravnicul necredincios şi bogatul nemi- Omul a încercat dintotdeauna să depăşească
A MERITELOR
lostiv, sunt de fapt mesajele lui Isus pentru aceste această problemă a traversării istoriei spre punc-
PERSONALE.
categorii: vameşii erau preocupaţi de viaţa aceas- tul unde toate lucrurile se vor rezolva într-o ma-
ta, ucenicii de viaţa viitoare, iar fariseii încercau re sinteză finală. Cel puţin conceptual, încercăm
un compromis între cele două. În esenţă, Isus ţine să ne prelungim în viaţa de apoi bucuriile, să ne
un discurs despre limitele şi condiţionarea vieţii. atenuăm neîmplinirile, să ne eliminăm necazu-
Însă despre ce viaţă e vorba? rile, să ne proiectăm peisaje, obiecte şi obiceiuri
Într-o anumită măsură, suntem predispuşi care aparţin mediului terestru, să ne inventăm o
să gândim într-o schemă bipolară în care diho- nouă naraţiune. Fiecărei culturi, fiecărei epoci îi
tomia, viaţă pământească/viaţă cerească, este uti- corespunde un discurs specific despre o realitate
lizată pentru a sectoriza realitatea. Schema are transcedentală, care se lasă anticipată şi actuali-
MISIUNEA: BISERICA ŞI TU
Î
n vreme ce oamenii de astăzi pot fi confuzi în Medaliatul cu aur Eric Liddell a renunţat la
legătură cu misiunea bisericii, ucenicii lui Hris- sport pentru a sluji 20 de ani ca misionar în Chi-
tos ştiau foarte clar care este aceasta. Dintr-o na şi a murit într-un lagăr de prizonieri. El a spus:
închisoare romană, Pavel îi îndeamnă pe efeseni „Toţi suntem misionari. Oriunde mergem, fie îi
să se poarte „într-un chip vrednic de chemarea” aducem pe oameni mai aproape de Hristos, fie îi
lor (Efeseni 4:1), care, aşa cum Petru explica, este îndepărtăm de El.”2
să vestească „puterile minunate ale Celui ce v-a
chemat din întuneric la lumina Sa minunată” Fără misiune, fără viață
(1 Petru 2:9). Acest concept al misiunii personale este de
Lorean Mead a scris că, în modelul apostolic fapt o chestiune personală de viaţă sau de moarte.
de biserică, misiunea se desfăşura chiar la uşa de „Aceeaşi dorinţă înfocată de a-i salva pe păcătoşi
la intrare a locuinţei credinciosului, chiar şi în care a marcat viaţa Mântuitorului va caracteriza şi
cartiere ostile. Dar când biserica a apostat, creş- viaţa adevăratului Său urmaş. Creştinul este îm-
tinismul a fost confundat cu Imperiul Roman. A pins de o dorinţă de nedescris de a câştiga suflete
CREŞTINUL
fi cetăţean al imperiului era acelaşi lucru cu a fi pentru Hristos. Aceia care nu simt deloc acest dor
ESTE ÎMPINS
membru al bisericii, pentru că misiunea bisericii ar trebui să se îngrijoreze cu privire la propria lor
DE O DORINŢĂ
devenise responsabilitatea experţilor, fie a cleru- mântuire. Să se roage să primească duhul slujirii.”3
DE NEDESCRIS
lui care se deplasa în toată ţara, fie a soldaţilor Recunoştinţa pentru sacrificiul lui Hristos îi
DE A CÂŞTIGA care luptau în cruciade.1 face pe păcătoşii salvaţi să pună pe primul loc
SUFLETE PENTRU Este timpul să revenim la o participare perso- salvarea de suflete. Uneori ne gândim că a câşti-
HRISTOS. ACEIA nală la misiunea bisericii. ga suflete nu este darul nostru spiritual. Dar, de
CARE NU SIMT vreme ce Hristos le-a spus urmaşilor Săi să dea
DELOC ACEASTĂ Personală mărturie (Faptele 1:7,8), nicăieri în Noul Testa-
DORINŢĂ AR Misiunea bisericii este întotdeauna personală ment mărturisirea nu apare ca un dar special al
TREBUI SĂ SE – afacerile mele, timpul meu, de dragul lui Isus. Duhului. Mărturisirea presupune a împărtăşi alt-
ÎNGRIJOREZE Misiunea este atât de rară printre creştinii de as- cuiva ceea ce am văzut şi am auzit. Nu este un dar
CU PRIVIRE LA tăzi, încât pentru mulţi credinţa este doar o religie special. Este rezultatul unei experienţe personale
PROPRIA LOR de la periferia vieţii. Le permite să creadă în evo- – mai simplă decât am crede, totuşi mai dificilă
SALVARE.
luţie pe parcursul săptămânii, în vreme ce în Sa- decât ne-am aştepta.
Se pare că oricine mărturiseşte. Fanii unei
bat sunt adventişti, sau să vizioneze filme pe care
echipe de fotbal îşi mărturisesc dezamăgirea pen-
niciodată nu ar îndrăzni să le vizioneze în biserică
tru înfrângerea suferită. Unii îşi folosesc buzele,
pentru distracţie. Religia permite o anumită ipo-
cuvintele şi tonul vocii. Alţii îşi folosesc telefoa-
crizie, o dihotomie între cuvintele din biserică şi
nele mobile pentru a le scrie prietenilor. Alţii nu
comportamentul de pe stradă. Mulţi o văd ca pe
un fenomen tradiţional fără nicio relevanţă pen-
tru viaţa personală a cuiva. Poate că ajută o per-
soană să se simtă mai împăcată cu sine în raport
cu ceea ce este adevărat, bun sau demn.
Numai un creştinism în care Isus reprezintă
centrul vieţii va face o diferenţă, fie pentru creş-
tin, fie pentru ceilalţi prieteni sau cunoştinţe ale
lui. Isus salvează; instituţiile religioase nu pot.
D
eşi creştinii au fost arhivari remarcabili când a lui format din doi sau trei adunaţi în numele Lui
fost vorba să păstreze învăţăturile primite din (Matei 18:20). Prin înălţarea la cer, Isus nu pără-
partea Domnului Isus, totuşi suma cuvintelor sea biserica; în schimb, Cuvântul care Se întrupa-
atribuite Lui poate fi citită în doar treizeci de mi- se Se replica din nou în Cuvânt şi Se oferea, prin
nute. În condiţiile acestea, cum se poate explica Duhul Sfânt, gurii mărturisitoare a bisericii.
faptul că rostirile Lui au devenit fermentul unei Când Pavel îi persecuta pe credincioşi, Mân-
creşteri nebănuite şi catalizatorul ţintelor şi pa- tuitorul l-a întâlnit pe drumul Damascului şi l-a
radigmelor noii credinţe timp de milenii? Ce i-a întrebat mustrător: „Pentru ce Mă prigoneşti?”
motivat pe oameni să aleagă să urmeze îndem- Domnul Isus nu l-a întrebat pentru ce îi persecu-
nurile Marii Trimiteri şi apoi să fie mâncaţi de lei tă pe credincioşi, ci pe Sine. Isus Se identifica de-
în amfiteatrele romane sau arşi de vii pe ruguri- plin cu biserica acelor timpuri. Dar şi credincioşii
le pieţelor medievale? Care detaliu al mesajului respectivi căutau imitarea Lui până la identifica-
despre un Învăţător străin, crucificat la jumătatea re. Cristologia lor devenise mai degrabă cristoză3,
vieţii şi apoi înviat, să fi putut captura imaginaţia imersiune în Hristos, cristologie întrupată, osmo-
unei întregi civilizaţii, ce nu oferea spaţiu de ad- ză cristică. Aici trebuie căutată însemnătatea nu-
ÎN FAPTELE miraţie străinului sau răstignitului? Cu siguranţă, melui de „creştini” luat de urmaşii lui Hristos în
APOSTOLILOR, energia catapultării uluitoare a mişcării creştine Antiohia. Ei doreau reeditarea vieţii lui Isus.
NARAŢIUNEA trebuie să fi avut şi o altă resursă. Unii1 o identi- Naraţiunile despre mărturiile şi profilul per-
CRISTOLOGICĂ fică în faptele Domnului Isus, nu ca minuni, ci ca sonajelor proeminente din cartea Faptele aposto-
DEVINE tipar de vieţuire pentru urmaşi. Şablonul menţi- lilor sunt şi ele cristomorfe. Misiunea apostolilor
ECLESIOLOGIE onat poate reprezenta o parte a răspunsului, însă nu se limita la proclamarea cuvintelor lui Isus, ci
ÎNTRUPATĂ – el trebuie întregit de rolul avut de Duhul Sfânt includea relatări imitative ale acţiunilor de vinde-
POVESTEA VIEŢII în însufleţirea bisericii primare. Cartea Faptele care, exorcizare şi chiar înviere din morţi. Cu alte
LUI ISUS SE apostolilor consemnează detalii importante în le- cuvinte, apostolii, mai mult decât făpturi umane,
COMPLETEAZĂ gătură cu aceste două aspecte. erau fapte ale lui Isus, verbe vizuale ale mesajului
CU ACEEA
salvării Sale. Spre exemplu, atunci când Petru l-a
A APOSTOLILOR
Faptele lui Isus în biserica primară înviat pe Enea, i-a spus direct: „Enea, Isus Hristos
ÎN CARE EL
Luca aminteşte la începutul Faptelor apostoli- te vindecă; scoală-te şi fă-ţi patul!” (Faptele 9:34),
SE REGĂSEA.
lor că, în evanghelia care o precede, a vorbit des- ca şi cum Isus era prezent acolo.
pre „tot ceea ce a început Isus să facă şi să înveţe” Un alt exemplu este legat de învierea tânărului
(Faptele 1:1). Acest „început” al faptelor şi cuvin- Eutih, care pare o replică a învierii fiicei lui Iair,
telor Domnului Isus din cea dintâi carte pare să din Luca 8:40-56. În ambele situaţii, persoana de-
sugereze continuarea lor în a doua carte. Însă, opt cedată e tânără, iar cel ce o readuce la viaţă spune
versete mai jos (Faptele 1:9), Luca menţionează asistenţei din jur să nu se teamă, pentru că duhul
că Isus S-a înălţat la cer. A fost această înălţare de viaţă este în ea. În ambele ocazii, atingerea ce-
a Mântuitorului „răpirea cristologiei”2, urmată de lui decedat precede învierea. Amândouă naraţiu-
absenţa şi inactivitatea lui Isus în restul cărţii? Ex- nile fac referire la acţiunea mâncării după înviere.
plorarea arătărilor Sale, a cuvântărilor referitoare La rândul lor, portretele lui Ştefan, Pavel şi Pe-
la El, a replicărilor narative ale lui Isus în persoa- tru par stilizări imitative ale respingerii, suferinţei
na apostolilor şi diaconilor conduc la o concluzie şi persecuţiei lui Isus. Aceste acţiuni şi evenimente
diferită. cristomorfice unesc Evanghelia lui Luca cu Fapte-
Isus Hristos a rămas ontologic cu biserica, le apostolilor într-o reproducere organică a unui
conform făgăduinţei că va fi în mijlocul grupu- tipar mesianic. Rugăciunea lui Ştefan: „Doamne
tic. Ea este mireasa lui Hristos, bucurându-se de fuzia şi ezitarea lui Petru de a se amesteca iniţial
frumuseţea logodnei, în aşteptarea fericirii nun- cu neamurile (Faptele 10) poate fi şi ea exempli-
ţii. Isus Hristos şi Duhul Sfânt, prezenţi în bise- ficată în această înşiruire. La fel şi separarea din-
rică, ne ajută nu doar să credem în dragostea lui tre Pavel și Barnaba (Faptele 15), în urma unui
Dumnezeu, ci să îi simţim atingerea arzătoare, ca conciliu al armoniei din Ierusalim. În mod sur-
ucenicii cărora le ardeau inimile pe drumul spre prinzător, în Faptele 16:7 apare pentru prima dată
Emaus, când li se vorbea din Scripturi. interdicţia, restrângerea pe care Duhul Sfânt o fa-
În experimentele fizice, în mod obişnuit, re- ce ucenicilor în faţa dorinţei de a merge în Bitinia.
ASEMENEA LUI cipientul dă forma conţinutului. Dar atunci când Există chiar şi un posibil conflict de interpretări
ISUS, INDIVIZII ŞI conţinutul este suficient de puternic, iar recipien- cu privire la călăuzirea Duhului Sfânt. Pavel este
COMUNITĂŢILE tul, destul de flexibil, se obţine reversul: recipien- convins că trebuie să meargă la Ierusalim (Fapte-
TREBUIE SĂ tul ia forma conţinutului. E timpul ca biserica să le 19:21; 21:13), deşi nu apare menţiunea expresă
CREASCĂ ÎN ia forma lui Isus şi a Duhului Sfânt. Acest pro- că aceasta se întâmplă prin Duhul Sfânt, în timp
ÎNŢELEPCIUNE ces al mlădierii recipientului din fibră umană nu ce ucenicii din Tir, „prin Duhul Sfânt” (Faptele
ŞI SĂ ÎŞI este un marş în care fiecare pas este întotdeauna 21:4), îi spun să nu se suie la Ierusalim, sentiment
CONSTRUIASCĂ unul spre înainte. Uneori poate părea parcurgerea împărtăşit şi de Luca (Faptele 21:12). Metodolo-
O IDENTITATE unui contur labirintic. În Faptele apostolilor învă- gia Duhului Sfânt adesea a blocat logica umană,
A CREDINŢEI ţăm că, deşi biserica era o comunitate a Duhului demonstrând inabilitatea intelectului finit faţă de
BAZATĂ PE Sfânt, ea nu a fost imună la atacurile Diavolului. omniscienţa și măreţia divină.
ÎNTRUPAREA Episodul cu Anania şi Safira (Faptele 5) este rele- Aceste exemple demonstrează că personajele
LUI ISUS ŞI A vant în direcţia aceasta. Chiar şi alegerea primilor Faptelor apostolilor nu sunt nici eroii propriei
DUHULUI SFÂNT diaconi, oameni plini de Duhul Sfânt, urmare a neprihăniri, nici simple marionete ale suverani-
ÎN MIJLOCUL tratării inadecvate a văduvelor (Faptele 6), conti- tăţii inexorabile a lui Dumnezeu. În mod indivi-
LOR. nuă recunoaşterea imperfecţiunii bisericii. Con- dual, dar şi corporativ, ei rămân supuşi greşelii,
dar având la dispoziţie puterea regeneratoare a
Duhului Sfânt. Asemenea lui Isus, prezentat de
Luca, indivizii şi comunităţile trebuie să crească
în înţelepciune şi să îşi construiască o identitate
a credinţei bazată pe întruparea lui Isus şi a Du-
hului Sfânt în mijlocul lor. Ei trebuie să se în-
credinţeze în mâna Domnului, să trăiască în
nădejdea mântuirii şi să continue să înveţe
şi să facă ceea ce Isus a început. n
1
Gregory J. Riley: „Words and Deeds: Jesus as
Teacher and Jesus as Pattern of Life.” The Harvard
Theological Review, vol. 90, no. 4, (oct. 1997),
pp. 427–436.
2
Se face referire la opinii ale anumitor teologi,
precum C.F.D. Moule, Hans Conzelmann şi Arie
Zwiep, citaţi de Jason J. Ripley (a se vedea nota
nr. 3).
3
Jason J. Ripley, „Those Things That Jesus Had
Begun to Do and Teach”: Narrative Christology
and Incarnational Ecclesiology in Acts, Biblical
Theology Bulletin, vol. 44, nr. 2, pp. 87–99.
4
S. T. Harness, The Holy Spirit´ sempowerment for
evangeslism in the Book of Acts. Doctoral disertation
– Southwestern Baptist Theological Seminary, Texas,
2000.
5
Ibid. p. 7.
6
Ibid. p. 47.
geneza nu poate fi susținută pe baza datelor biblice. nă a celor trei Persoane ale Dumnezeirii, privită
Potrivit acestor date, natura esențială a lui Dumne- în sine însăși, aparte de raporturile Sale față de
zeu este dragostea, fapt pus sub semnul întrebării creație, în general, și față de creaturile Sale, în
de Satana (Isaia 14:12-15; cf. Ezechiel 28:13-17), special. Pe de altă parte, relația interdivină este un
declanșând în felul acesta conflictul cosmic, denu- concept care definește raporturile lui Dumnezeu
mit în mediile adventiste Marea Luptă între Hris- cu entitățile vii și cu cele neînsuflețite ale creației
tos și Diavolul (Apocalipsa 12:7-12).7 Sale. La primul aspect al relației trinitariene, la cel
intradivin, face referire Isus Hristos în afirmația:
„Tată, proslăvește-Mă la Tine Însuți cu slava pe
care o aveam la Tine înainte de a fi lumea”… „ca
să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu;
fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii”
(Ioan 17:5,24; sublinierea noastră). Din punct de
vedere statistic, evanghelistul Ioan ne dă cele mai
multe indicii cu privire la calitatea și la dinamica
acestei relații intratrinitariene a dragostei reci-
proce. Afirmația lui Isus Hristos din Ioan 10:30:
„Eu și Tatăl una suntem” surprinde baza onto-
logică, pe lângă natura dinamică-etică a relației
Lor mutuale. Unitatea dragostei, ca o categorie
onto-spirituală existentă între Tatăl, Fiul și Duhul
Sfânt, este aspectul esențial și dinamic al relației
intradivine, după cum reiese din afirmațiile apos-
tolului Ioan și din cele ale apostolului Pavel (Ioan
17:11, Romani 15:30).
Bazându-ne pe teologia ioanină și pe cea
paulină, putem afirma că ideea de unitate intra-
NATURA Pe de altă parte, concepția ontoagapică este divină este înțeleasă ca realizându-se în modul
ESENȚIALĂ fundamentată biblic. Adică, potrivit Scripturii, tainic al unei întrepătrunderi a dragostei reci-
A FIINȚEI natura esențială a Ființei Dumnezeirii (ontos proce dintre Tatăl și Fiul, potrivit lui Ioan 10:38;
DUMNEZEIRII „existență”, „ființă”) este dragostea agapică. Așa 14:10-11 și 17:21-22: „Tu, Tată, ești în Mine, și
ESTE dar, pentru a înțelege și pentru a explica teologic Eu în Tine.” Acest tip de relație interpenetrativă
DRAGOSTEA relația dintre Persoanele Dumnezeirii, vom porni există între toate Persoanele Dumnezeirii triuni-
AGAPICĂ. de la premisa fundamentală că „Dumnezeu es- ce (Ioan 14:16-17; 15:26; Romani 8:9). Înțelegerea
te dragoste [agapē]” (1 Ioan 4:8,16). Prin această ei va fi totdeauna trunchiată, din cauza naturii
premisă fundamentală, noi afirmăm că dragostea tainice a Dumnezeirii. Totuși următoarele între-
agapică nu este doar un simplu component (sau bări se justifică pe baza revelației Scripturii: Cum
virtute) al caracterului moral al lui Dumnezeu, un trebuie să înțelegem această relație interpenetra-
atribut moral între celelalte atribute divine (milă, tivă? Ce analogie biblică avem la dispoziție care
har, dreptate, bunătate, condescendență etc.). Este să ne deschidă o perspectivă, chiar dacă limitată,
chiar esența Ființei lui Dumnezeu. Ioan scoate în în măsură să ne asiste în înțelegerea și explica-
evidență acest lucru extrem de important despre rea ei? Chestiunea unei reprezentări analogice a
deosebirea dintre Ființa Dumnezeirii și ființa cre- vieții Trinității, prezente în Biblie, a fost discutată
aturilor Sale, prin folosirea a două verbe diferite în detaliu în alte studii publicate anterior în re-
în limba greacă: Dumnezeu este (estin % dragoste vista TheoRhēma.9 Aici ne vom referi la ea doar
(1 Ioan 4:16), în timp ce omul are (ehein % dragos- succint.
te (1 Ioan 4:16) pe care Dumnezeu a așezat-o în el.
Relație analogică, paradigmatică
Dumnezeu în relația Sa trinitariană8 În Deuteronomul 6:4 se afirmă că „Domnul,
Cele două aspecte ale relațiilor Dumnezeirii Dumnezeul nostru, este singurul (ebraică: ’echad)
ar fi (1) cel intradivin și (2) cel interdivin. Relația Domn” (sublinierea noastră). Ideea pluralității în
intradivină este cea din Dumnezeirea imanentă. Dumnezeire se conține în termenul ’echad, „una”.
„Imanent”, în acest context, denotă relația inter- Ideea pluralității, coroborată cu afirmațiile vetero-
UNITATEA Fiul în viața și în istoria pământenilor, inspirân- Sfânt, Domnul, de viaţă dătătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel
ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit
DRAGOSTEI, CA du-i pe profeți și pe apostoli, aducând la existență
prin proroci. Şi [cred] într-una, sfântă, sobornicească [universală]
O CATEGORIE Scriptura și biserica, susținând-o pe aceasta din şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez, spre iertarea păca-
ONTO- urmă (biserica) în misiunea ei globală, formând telor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va veni. Amin”
SPIRITUALĂ caracterul hristic în credincioși, garantând astfel (sublinierea noastră). Online: http://www.cprf.co.uk/languages/
EXISTENTĂ ÎNTRE biruința finală a lui Dumnezeu și a bisericii sale nicene_romanian.htm. Accesat la 26 martie 2012.
TATĂL, FIUL ȘI
7
Norman Gulley în Systematic Theology: Prolegomena (Berri-
în conflictul cosmic. n en Springs, Mich.: Andrews University Press, 2003), 421–430,
DUHUL SFÂNT, prezintă argumente convingătoare istorico-exegetice şi teologice
ESTE ASPECTUL pentru a susţine valabilitatea aplicării celor două capitole vetero-
1
Articolul de faţă este o adaptare după cel din cartea autorului
ESENȚIAL intitulată Dumnezeu, Scriptura şi Biserica: Tratat de teologie, hris- testamentare, Isaia 14 şi Ezechiel 28, la Lucifer (Satana, Şarpele
ȘI DINAMIC tologie şi spiritualitate (Bucureşti: Editura Universitară, 2013), cel vechi, Balaurul cel mare, Diavolul), îngerul care a declanşat în
pp. 113–120. cer lupta cosmică împotriva lui Dumnezeu (Apocalipsa 12:7-10).
AL RELAȚIEI
2
Autorul a folosit intens materialul argumentativ al studiilor
8
Subdiviziunea aceasta este o reproducere adaptată a studiului
INTRADIVINE. autorului publicat recent: Zoltán Szallós-Farkas, „Perspectiva tri-
din cartea apărută sub îngrijirea lui Colin E. Gunton, ed., The
Cambridge Companion to Christian Doctrine (Cambridge: Cam- nitariană a spiritualităţii conjugale paradigmatice a sexualităţii”,
bridge University Press, 1999), pentru a concepe această secţiune TheoRhēma 7/2(2012): 74–79.
a studiului; vezi Ralph Dell Colle, „The Triune God”, în Cam- 9
Vezi și următoarele referinţe bibliografice: Zoltán Szallós-
bridge Companion. Farkas, „Bazele teologice şi antropologice ale spiritualităţii
3
Colle, 123. sexualităţii umane”, TheoRhēma (2012) 7/1:79-102; Zoltán
4
Ibid., 125-126. Szallós-Farkas, „Dragostea trinitariană în spiritualitatea sexuală
5
Ibid., 126. a omului binitar din Cântarea cântărilor”, TheoRhēma (2013)
6
Textul crezului niceean, în care am scos în relief limbajul onto- 8/1:85–95.
genetic prin accentuarea (scrierea italică a) expresiilor referitoare 10
Davidson, Flame of Yahweh: Sexuality in the Old Testament
la Fiul şi Duhul Sfânt, spune următoarele: „Cred într-unul Dum- (Peabody, Mass.: HendricksonPublishers, 2007), 18, accentuează
nezeu Tatăl, atotputernicul, Făcătorul cerului şi al pământului, al o înţelegere categoric asexuală a naturii ontice a acelui Dumne-
tuturor văzutelor şi nevăzutelor; şi [cred] într-unul Domn Isus zeu care ni Se descoperă în Scripturi ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt,
Christos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a spre deosebire de aspectul ultrasexualizat al divinităţilor religii-
născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu lor politeiste antice, vetero- şi neotestamentare. Davidson, Ibid.,
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă afirmă că Dumnezeul Scripturii, din punct de vedere ontologic,
[homoousios] cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi se află cu totul dincolo de orice distincţie sexuală, masculină sau
oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a coborât din ceruri şi S-a feminină, o distincţie pe care el a creat-o, dar care nu face parte
întrupat de la Duhul Sfânt din Maria fecioara şi S-a făcut om. Şi a din tărâmul ontic al Dumnezeirii biblice.
fost răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi a fost
îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri
şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va veni cu slavă, să judece viii Zoltán Szallós-Farkas este conf. univ. dr. la Institutul Teologic Ad-
şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi [cred] în Duhul ventist, Cernica, România.
T
ermenul de fiscalitate1 îşi are originea în pe- acoperire practică prin faptul că, atât contribuţia
rioada Imperiului Roman, provenind din la- pentru susţinerea serviciului divin public, cât şi
tinescul fiscus, care înseamnă coş sau paner cota destinată susţinerii activităţilor sociale re-
– un obiect folosit în mod obişnuit la acea vreme prezentau câte o zecime din veniturile realizate
pentru a colecta bunuri de la cei cărora le priso- de fiecare membru al comunităţii.
seau, în favoarea celor lipsiţi de resurse.2
Finanţarea cheltuielilor publice şi a unor ac-
Aproape cinci sute de ani mai târ-
ziu, pentru cheltuielile administraţiei FISCALITATE
tivităţi sociale prin intermediul prelevării unei regale, cunoscute sub numele de „drep- BIBLICĂ
părţi din veniturile individuale se practica însă
cu mult mai înainte, fiind anterioară chiar orga-
tul împăratului” sau „dreptul împără DAN
nizării statale. Prima atestare documentară a unui
ţiei”, cuantumul taxelor cuvenite aces-
tuia era tot de 10% (1 Samuel 8:15,17). CONSTANTINESCU
sistem de taxare o regăsim în oraşul Lagash, din Mecanismul fiscal era destul de bi-
Mesopotamia, inscripţiile de pe câteva tăbliţe de ne precizat, cuprinzând reglementări PRINCIPALA LECŢIE
lut vorbind chiar despre o răscoală legată de fis- ce vizau, spre exemplu, despăgubirile A FISCALITĂŢII BIBLICE
calitatea excesivă. pentru bunurile răscumpărate (Leviti- RĂMÂNE: „DAŢI TUTUROR
Taxe împovărătoare întâlnim în anumite pe- cul 27:31) sau procedurile de conversie CE SUNTEŢI DATORI
rioade şi în Egiptul antic, administraţia fiscală de tip bunuri-bani-bunuri (Deutero- SĂ DAŢI: CUI DATORAŢI
având ca personaj principal scribul – preot-func- nomul 14:24,25). BIRUL, DAŢI-I BIRUL;
ţionar ce avea printre alte competenţe şi pe cea de CUI DATORAŢI VAMA,
Aparatul fiscal, desemnând organe-
agent fiscal. Dacă în Grecia antică cetăţenii plă- DAŢI-I VAMA”
le specializate şi împuternicite să pună
teau taxe numai în caz de război, romanii au avut (ROMANI 13:7).
în mişcare mecanismul fiscal şi să asi-
o fiscalitate atât de complex structurată, încât a ŞI, ÎN PRIMUL RÂND,
gure aplicarea reglementărilor legisla-
constituit o sursă de inspiraţie pentru legislaţia şi „DAŢI DAR CEZARULUI
tive de natură fiscală, este reprezentat CE ESTE AL CEZARULUI
metodologia fiscală a lumii moderne. în textul biblic de profesiile specifice:
Biblia ne vorbeşte de un sistem fiscal la fel de ŞI LUI DUMNEZEU
mai-mare peste dări și biruri (1 Împă- CE ESTE AL LUI
elaborat, iniţiat în perioada formării poporului raţi 4:6; 12:18), mai-marele vameşilor DUMNEZEU”
Israel şi ale cărui componente, aceleaşi pe care se (Luca 19:2), precum şi de leviţi şi casta (LUCA 20:25).
bazează fiscalitatea contemporană, i-a asigurat fi- preoţească (Neemia 10:38, Evrei 7:5).
nanţarea domeniului public şi social timp de un În ceea ce priveşte caracteristicile
mileniu şi jumătate. Mai mult, nivelul redus al fis- sistemului fiscal, exclusivitatea aplică-
calităţii şi stabilitatea reglementărilor constituie rii într-un teritoriu geografic determi-
repere care, pentru marea majoritate a adminis- nat este reflectată în textul din Ezra 4:20 (ţara de
traţiilor naţionale de astăzi, sunt doar deziderate dincolo de Râu), în timp ce suveranitatea fiscală
sau proiecte de viitor. poate fi ilustrată prin decizia împăratului Ahaş-
veroş, care „a pus un bir asupra ţării şi asupra os-
Componente şi caracteristici troavelor mării” (Estera 10:1).
Dintre componentele sistemului fiscal aferent Detalierile cuprinse în Leviticul 27:30-33 şi
culturii ebraice timpurii, reglementările de na- Deuteronomul 14:22-29 sunt exemplificative pen
tură legislativă beneficiază de numeroase detali- tru autonomia tehnică a sistemului fiscal din
eri, ilustrative în acest sens fiind chiar titlurile a vechiul Israel, în sensul că ele includ toate princi-
două pericope din Leviticul 27 şi Deuteronomul piile de stabilire şi încasare a impozitelor şi taxe-
14, numite „Zeciuielile”. Denumirea îşi găseşte o lor necesare pentru punerea sa în aplicare.
1
Sistemul de constituire a resurselor necesare autorităţii publice
prin redistribuirea veniturilor cu ajutorul impozitelor şi taxelor.
2
I. Văcărel, Politici fiscale şi bugetare în România: 1999–2000,
Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 40.
3
E. G. White, Patriarhi şi profeţi, p. 465.
4
Ibidem, p. 462.
D
e peste 22 de ani, acest motto constituie în- demic, să dezvolte şi să implementeze activităţi
demnul care uneşte studenţii adventişti din sociale, educaţionale şi culturale atât în campu-
România în cadrul plăcut al familiei Asociaţiei surile unde studiază, cât şi în societate, în general.
studenţeşti AMiCUS. Astfel, studenţii reuşesc să dobândească abili-
Când vorbim despre AMiCUS, ne tăţi concrete care contribuie la dezvoltarea lor
place să facem trimitere la dicţionarul personală.
limbii latine, unde vedem că amicus în- AMiCUS a pătruns în România în anul 1993,
când un grup de studenţi ieşeni au pus bazele aso-
STUDENȚI seamnă „prieten” sau „iubitor, care ţine
la cineva, devotat, cu sentimente priete- ciaţiei studenţeşti nonguvernamentale, nonprofit
ADVENTIŞTI neşti, prietenos, plăcut…” Însă denumirea şi apolitice. Scopurile de atunci ghidează şi astăzi
MARCEL oficială a Asociaţiei AMiCUS a fost pre-
luată din structura de organizare a bise-
activitatea AMiCUS: întărirea relaţiilor inter
umane fundamentate pe valorile moral-creştine
BRÂNDZANIC ricii pe plan mondial şi constituie de fapt şi pe promovarea unor principii de viaţă sănătoa-
acronimul englezesc „Adventist Ministry se pentru trup, minte şi suflet. Ideea a fost prelua-
to College and University Students” (mi- tă imediat de studenţii din alte centre universitare
AMiCUS URMĂREŞTE siunea adventistă pentru studenţii din co- din toată ţara. Astfel, de-a lungul timpului, acti-
SĂ RĂSPUNDĂ legii şi universităţi). AMiCUS urmăreşte vitatea asociaţiei s-a extins în 18 dintre centrele
NEVOILOR să răspundă nevoilor spirituale, intelec- universitare din ţară: Arad, Brăila, Braşov, Bucu-
SPIRITUALE, tuale şi sociale ale studenţilor adventişti reşti, Cernica, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,
INTELECTUALE din campusurile seculare din întreaga Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Sucea-
ŞI SOCIALE ALE lume. În colaborare cu liderii de la dife- va, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara.
STUDENŢILOR rite niveluri ale bisericii, îşi propune să După această dezvoltare permanentă, consta-
ADVENTIŞTI DIN atingă aceste obiective, oferind un cadru tăm cu bucurie că anul acesta, la nivel naţional,
CAMPUSURILE de părtăşie creştină în care studenţii să se peste 1 000 de studenţi sunt implicaţi ca mem-
SECULARE DIN pregătească pentru a face faţă provocări- bri activi în filialele din care fac parte. În func-
ÎNTREAGA LUME. lor intelectuale care apar în mediul aca- ţie de mărimea, posibilităţile şi specificitatea
A
vorizate), educaţionale (seminare în n MISIUNE n VALORI
şcoli, sesiuni de dezbatere în medi-
Ne propunem să stabilim relaţii
ile studenţeşti, expoziţii de sănătate,
de prietenie în mediile studenţeşti
realizarea de materiale informaţio- şi să oferim oportunităţi în dez- ACCEPTARE
M
nale pentru promovarea unui stil de voltarea personală, având la bază Eşti acceptat aşa cum eşti!
viaţă sănătos) şi culturale (concerte, principii de viaţă sănătoase pentru
concursuri şi cluburi culturale). Prin trup, minte şi suflet. Dorim ca îm-
activităţile desfăşurate, încercăm să preună să venim în întâmpinarea MORALITATE
I
răspundem la nevoile comunităţii şi nevoilor comunităţii prin acţiuni de Trăieşti frumos!
să le oferim voluntarilor un mediu voluntariat şi să Îl descoperim pe
recreativ şi atractiv (tabere, excursii Dumnezeu, pentru a avea o viaţă
în ţară şi în străinătate, seri tematice cu sens.
IMPLICARE
Eşti schimbarea pe care
C
etc.) în care să se dezvolte spiritual,
vrei să o vezi în lume!
profesional şi personal (grupe mici
de studiu+rugăciune+acţiune, mese n VIZIUNE
rotunde, seminare, workshop-uri,
CURAJ
U
cluburi de discuţii, coruri etc.). AMiCUS îşi propune să răspundă
nevoilor sociale, intelectuale şi spi- Ai curajul de a fi diferit!
Având în vedere numărul ma-
re de filiale şi diversitatea activităţii rituale ale studenţilor. Aderăm la
acestora, pe parcursul acestui an, în valorile creştin-morale, pregătind
fiecare lună, la rubrica AMiCUS din studenţii pentru provocările vieţii, UNITATE
S
dezvoltându-le abilităţi sociale şi Lupţi pentru ceilalţi!
această publicaţie, vom putea cu-
manageriale. Le oferim cadrul po-
noaşte mai bine fiecare filială. Astfel,
trivit în care aceştia îşi dezvoltă
vom putea spune în fiecare lună: creativitatea şi îşi pun în practică
„Hai să fim prieteni!” n ideile prin acţiuni derulate în folo-
SĂNĂTATE
Ai grijă de sănătatea ta!
sul comunităţii.
PSALMII
1. Completaţi spaţiile libere după codul dat şi veţi descoperi
o dorinţă a lui David, care sperăm să fie şi a voastră!
Cod:
(1=p; 2=r; 3=I; 4=c; 5=e; 6=î; 7=n; 8=v; 9=ă; x=ţ; y=t; z=u; 0=l)
MIELUŞEII
TURMEI 2. Scrieţi în spaţiile punctate din ce capitol
ALINA al cărţii Psalmii fac parte versetele scrise mai jos
şi apoi memoraţi-le! Pentru a verifica dacă aţi completat bine, totalul cifrelor care
CHIRILEANU formează capitolele cărţii este 840.
„FIINDCĂ
a. Mă bucur când mi se zice: „Haidem la Casa Domnului!” ___
MĂ IUBEŞTE”,
ZICE DOMNUL,
b. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi... _
„DE ACEEA
c. Iată ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună! ___
ÎL VOI IZBĂVI;
ÎL VOI OCROTI,
d. Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic. __
CĂCI CUNOAŞTE
NUMELE MEU.”
e. Îmi ridic ochii spre munţi... De unde-mi va veni ajutorul? ___
(PSALMII 91:14)
f. Să te asculte Domnul în ziua necazului, să te ocrotească Numele
Dumnezeului lui Iacov. __
Alina Chirileanu
este director
2. a.122; b.1; c.133; d.23; e.121; f.20; g.124; h.150; i.127; j.19.
asistent în cadrul
Departamentului Răspunsuri: 1. Psalmii 119:125 – pricepere; învăţăturile
Copii, Uniunea de
Conferinţe.
ULTIMA ŞTAFETĂ
L
a data când citiţi aceste rânduri, Adunarea Generală Întâlnirile de Sabat cu dumneavoastră, după săptămâni de
Extraordinară a Uniunii va fi trecut, iar dumneavoas- lucru cu program extenuant, mi-au adus desfătare şi cre-
tră cunoaşteţi deja numele noului preşedinte al Uni- dinţă. Se vedea, probabil, în scurtele mele rapoarte lunare
unii Române. De regulă, în ultima adresare se prezintă de activitate cât de încântat eram de tot ce descopeream
un raport şi se fac urări. Întocmirea unui raport, chiar şi în biserici şi printre credincioşi. Vă
după doar 20 de luni, mă poartă prin registre diferite ale mulţumesc tuturor, surori şi fraţi,
lucrului nostru. M-aş putea opri la cifre, statistici şi dia- pentru străduinţa sinceră şi volun- PAGINA
grame sau aş începe cu o retorică similară filosofiei antice.
Punctul de echilibru pe această coordonată a alternative-
tară spre binele bisericii Domnului
nostru. În faţa binecuvântărilor din PREŞEDINTELUI
lor discursului îl aflăm prin analiza obiectivă şi detaşată a aceste 20 de luni, în care am des- MARIUS
strategiei şi direcţiilor propuse şi prin identificarea inter-
venţiei Providenţei în toate activităţile desfăşurate. Coe-
coperit grija lui Dumnezeu pentru
biserica Sa, „...n-aş îndrăzni să po-
MUNTEANU
ziunea celor două perspective debutează cu recunoştinţa, menesc niciun lucru pe care să nu-l
pentru că ori de câte ori trec prin faţa monumentelor de fi făcut Hristos” (Romani 15:18). „VESTESC
aducere-aminte, mă plec smerit în faţa lui Dumnezeu și-I Recunoaştem că înfăptuirile nu ÎNDURAREA TA
mulţumesc pentru har. Mă oblig înaintea Binefăcătorului sunt potrivite cu dorinţa Domnului ŞI NU ASCUND
să-mi deschid gura şi să vestesc lauda pentru El. pentru aceste vremuri. Simţămân- BUNĂTATEA ŞI
Sunt dator faţă de Dumnezeu pentru: harul de a fi fost tul nevredniciei şi al mărturisirii CREDINCIOŞIA TA
chemat, în aprilie 2014, la o slujire de mare responsabi- neîmplinirilor trebuie să se trans- ÎN ADUNAREA
litate; harul de a fi purtat în rugăciune şi faptă destinele forme în duh de pocăinţă şi mobili- CEA MARE.”
cereşti şi pământeşti a zeci de mii de credincioşi din ţară zare pentru lucru viitor. Momentul (PSALMII 40:9,10)
sau din diaspora; harul de a fi umblat cu rost pe drumurile de faţă este doar un popas în eva-
patriei şi de a fi poposit în bisericile acestei binecuvânta- luarea obiectivelor. Multe dintre
te Uniuni sau în casele credincioşilor; harul de a fi lucrat cele propuse nu pot fi cuantificate decât în termenii ce-
alături de dumneavoastră (slujbaşi şi pastori), împreună rului, devenind preocupare pentru următorul preşedinte.
cu credincioşii pe care îi reprezentaţi; harul de a fi primit Am făcut şi greşeli. Ce să mai spunem când „totul este
din partea conducerii Diviziunii foarte multă încredere şi gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem
prietenie, împreună cu sprijin concret; harul de a găsi în de-a face” (Evrei 4:13)? Fără dorinţa de a învăţa din toa-
colegii mei de la Uniune şi de la Conferinţe şi în membrii te greşelile, nimeni nu va deveni vreodată priceput. A fi
Comitetului Executiv elemente comune de frăţie, colabo- preşedintele Uniunii Române nu este un lucru de apucat.
rare şi chiar prietenie pentru totdeauna şi, nu în ultimul Dar, aşa cum a spus Robert Schuler: „Mai degrabă încerc
rând, harul de a fi avut cel mai aproape de mine familia, să fac ceva uriaş pentru Dumnezeu, chiar dacă pot greşi,
credincioasă Domnului şi plină de înţelegere. decât să nu-mi propun nimic şi să reuşesc.” Greşelile pot
Într-un număr precedent al Curierului, am aruncat o sufoca uneori spiritul cel bun. Încurajarea vine şi prin cu-
privire retrospectivă peste primul an de mandat, ca un răs- vintele lui E. G. White: „Ai făcut greşeli? Nu lăsa ca aces-
puns la întrebarea: „Ce aţi făcut voi acolo, la Uniune?” Re- tea să te descurajeze. Domnul poate îngădui să faci greşeli
memorarea activităţilor şi a deciziilor din această perioadă mici, cu scopul de a te salva de la a face greşeli mai mari.”
L-a scos în evidenţă pe Dumnezeul Atotputernic, nelimi- (E. G. White, In heavenly places, p. 124)
tat de darnic, preocupat personal de dezvoltarea capaci- Anul 2016 a început cu un nou preşedinte la Uniu-
tăţilor noastre misionare şi îngăduitor cu neputinţele sau ne. Îi urez acestui distins coleg să se bucure măcar de tot
greşelile noastre. Vreau să vorbesc însă şi despre oameni şi atâtea binecuvântări câte mi-a oferit şi mie Domnul în
să vă spun, din ceea ce am gustat în acest an, că în timp ce această responsabilitate. Şi tuturor vă urez ca mandatul
unii detestă cuvântul „echipă” şi consideră că acesta se mai 2014–2019 să fie atipic până la capăt, adică să se sfârşeas-
întâlneşte doar în dicţionar, cu grupul de colegi/colege de că înainte de 2019, prin revenirea Domnului. Amin.
la Uniune am format o echipă cu care am realizat mun- Întotdeauna al vostru, Marius Munteanu. n
ca pentru Domnul în acest interval. Nu vreau să închei
acest paragraf fără să vă mulţumesc dumneavoastră, iubiţi Marius Munteanu este director al Departamentului Educație în cadrul
credincioşi, pentru marile bucurii pe care mi le-aţi oferit. Diviziunii Inter-Europene.