Turismul reprezintă ansamblul relaţiilor şi fenomenelor
ce rezultă din deplasarea şi sejurul temporar al persoanelor care călătoresc cu scopul bine definit de a se destinde şi recrea.Turismul internaţional reprezintă deplasarea şi călătoria unor persoane în afara graniţelor pt recreere,destindere,cunoaştere.S- a dezvoltat pe seama evoluţiei social-economice generale,a democratizării relaţiilor dintre state,a ridicării nivelului de civilizaţie.Activitatea în acest domeniu a început din perioada interbelică prin înfiinţarea Uniunii Internaţionale a Organizaţiei Oficiale de Turism (UIOOT-1925) cu sediul la Geneva.Ulterior ea a devenit Oraganizaţia Mondială a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid. Cele mai ridicate fluxuri internaţionale (80% din sosiri) se realizează în Europa de Vest,America de Nord,noile ţări industrializate ale Asiei. Cererea turistică internaţională se caracterizează prin mari inegalităţi şi printr-o orientare preponderentă către ţările dezvoltate.Ţările în curs de dezvoltare sunt în progres la acest capitol,ele reprezentând o treime. De asemenea se remarcă tendinţa de creştere a sosirilor,dar cu o evoluţie diferită.Astfel,între anii 1975-1997,sosirile au crescut de peste 3 ori în Asia de Est şi zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sud ce a înregistrat o creştere de doar 3 procente (0.70% - 0.73 %).Ţările europene deţineau în 1997 60.4 % din sosirile turiştilor internaţionali.Pe Glob sosirile au crescut de la 222 mil.(1975) la 455 mil.(1990) şi la 475 mil.(1997).
Asia de Est şi Sud-Est
Aici sunt noile ţări turistice:Japonia,China-RAS Hong Kong (RAS-Regiunea administrativ specială),Singapore,Thailanda,Malaysia, Rep. Coreea,Prov.Taiwan (China) şi Indonezia.Principalele motivaţii turistice sunt:turismul de afaceri (către ţările industrializate),turismul de loisir (către staţiunile balneare),turismul comercial (către China- RAS Hong Kong, Singapore). La cererea turistică primează Japonia,Rep.Coreea,Taiwan care însumează 61 mil.sosiri în 1997,adică 12 % din total.În perioada 1980-1997 nr sosirilor a crescut de 3 ori. Prima ţară emiţătoare din zonă este Japonia (15.3 % din total-1997) urmată de Singapore (8.9 %). Turismul intra-regional deţine 75.9 % din fluxurile turistice internaţionale.Încasările au cunoscut o creştere rapidă spre deosebire de sosiri (8.3 %-1980 – 15.4 %-1997). Principalele destinaţii sunt China şi Hong Kong.Ţările din zona Pacificului înregistrează 4.3 % în Polinezia,Melanezia şi Micronezia şi 6 % în Australia şi Noua Zeelandă. În Singapore,Thailanda,Indonezia,Malaysia,Rep.Coreea (40 %-procentul de primire) se înregistrează cele mai mari creşteri ale capacităţii hoteliere.China-Hong Kong şi Prov.Taiwan au un procent de 38 % la primire.De asemenea aici s-au format lanţuri hoteliere precum hotelurile Mandarin,Shanrila,Peninsula. Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international reprezinta un numar de particularitati, susceptibile sa-l faca si mai important intr-un viitor apropiat.
Motivatiile turistice pentru tarile Asiei sunt in
acelasi timp turismul de afaceri( cel catre tarile industrializate) si turismul de loisir( cel catre siturile balneare), la care se adauga turismul comercial al dezvoltarii cu prioritate catre Hong Kong si Singapore. Aceasta diversificare a motivatiilor pentru sejururi turistice contribuie la o mai mica vulnerabilitate a fluxurilor turistice din zona. Frecventa turistica in zona tarilor din Asia de Est si Pacific este bazata pe utilizarea infrastructurilor de primire si cazare de inalta calitate si tehnicitate.
In sfarsit, Japonia, Republica Coreea si
provincia Taiwan constituie un potential considerabil de cerere turistica, in conditiile in care anumite tari emitatoare din regiune inregistreaza un numar total tot mai limitat la plecarilor in strainatate, aceasta si ca urmare a duratei tot mai mai scurte a perioadelor de vacanta.
Cu peste 61 milioane de sosiri de turisti
internationali in anul 1992, tarile Asiei de Est si ale Pacificului reprezinta peste 12 % din totalul mondial.
Numarul de sosiri de turisti internationali s-a
marit de aproape 3 ori in perioada 1980-1992, trecand de la 20,9 milioane la 61,3 milioane. Ponderea sosirilor de turisti din tarile Asiei de Sud-Est si ale Pacificului, fata de totalul mondial a crescut in aceeasi perioada de la 7,28 % la 12,73 %, La finele anului 1991, Japonia era prima tara emitoare de turisti din regiune, cu 15,34 % din sosirile totale, uramat de Singapore cu 8,91 % si de SUA cu 6,62 %.
Se poate observa ca turismul intra-regional
detine o pondere de 75,9 % din fluxurile turistice internationale in zona Asiei de Est si a Pacificului.
Incasarile din turism au cunoscut in ultimii 10 ani o
crestere mai rapida decat sosirile de turisti internationali. Acesta evolutie este rezultatul cresterii calitatii prestatiilor turistice in noile tari ale Asiei, ceea ce a asigurat imbunatatirea raportului calitate- pret si atragerea clientelei turistice din partea superioara a gamei. Intre 1980-1992, incasarile din turism ale tarilor din aceasta zona, fata de totalul mondial, aproape si-a dublat ponderea( de la 8,30 % la 15,40 %); valoarea lor a crescut de la 8,4 miliarde $ SUA la 45,6 miliarde $ SUA.
Ea este rezultatul pozitiei unui numar mare de tari din
aceasta regiune in segmentul de varf al turismului international. La aceasta se aduga un raport foarte bun calitate-pret, care plaseaza aceste tari in pozitie de lider in competitia internationala.
In privinta destinatiilor turistice, Asia de Est si Sud-
Est au ponderea cea mai mare.
Tarile din Pacific ocupa un loc destul de scazut, cu 4,3
% din sosiri in Polinezia, Melanezia si Micronezia si 6 % in Australia si Noua Zeelanda.
Cu toate acestea, noile tari turistice din Asia de Sud-
Est contribuie intr-o masura mai mare la succesul turismului in aceasta regiune. Aceste tari care sunt clasate si ca noi tari industrializate, exportatoare de produse manufacturate catre piata mondiala, dispun de capacitati suficiente pentru a finanta propria lor dezvoltare turistica( lanturi hoteliere leader mondial prin calitatea produselor lor cu hotelurile Mandarin, Shangrila sau Peninsula).
Succesul dezvoltarii turistice al acestor tari se
bazeaza pe competitivitatea produselor lor, asociata cu un raport calitate-pret corect stabilit si acoperit prin servicii corespunzatoare pretului pretins si platit.
Pentru principalele tari primitoare, China, Hong Kong
si Taiwan-ul reprezinta 38% din totalul sosirilor in aceasta regiune. Noile tari turistice, Singapore, Thailanda, Indonezia, Malayesia si Rep. Coreea reprezinta 40 %. In cadrul tarilor din Asia, cei mai mari tour operatori sunt in Japonia. Inclinatia japonezilor de a calatori peste hotare in grupuri si prin incusiv tour se datoreaza unei multitudini de factori:
§ limitarea zborurilor charter in interes turistic;
§ mentinerea unor preturi relativ inalte la calatoriile
companiilor aeriene regulate din Japonia;
§ bariera lingvistica intampinata de japonezii care
calatoresc in strainatate etc.
Principalii tour operatori japonezi sunt: Japan
Creative Tours; Jet Tours; Japan Travel Bureaux; Nippon Travel Agency si Kinki Nippon Tourist Ltd.
Asocierea tour operatorilor japonezi cu lanturile
hoteliere si liniile aeriene este mai limitata ca in Europa.
Turismul va genera venituri de 4.600 miliarde de dolari (2.900
miliarde de euro) pentru regiunea Asia Pacific, pana in 2010, in pofida pericolului ca economia SUA sa intre in recesiune, potrivit unui studiu publicat miercuri, transmite AP.
Documentul, elaborat de Asociatia de Turism Asia Pacific
(PATA), arata ca avansul semnificativ, in continuare, al sectorului turistic va ajuta aceasta regiune in conditiile instabilitatii pietelor financiare si a unui avans lent al economiei Statelor Unite, scrie AP.
Sosirile de turisti in regiune vor creste, potrivit estimarilor, cu o
medie anuala de 7,51 la suta, peste estimarile anterioare care indicau o majorare cu 6 procente a ratei de crestere in perioada 2007 – 2009, precizeaza AP.
De altfel, Asia se va situa pe primul loc in lume in conditiile in
care isi va adjudeca 75 la suta din sosirile internationale la nivel mondial la sfarsitul decadei, in crestere de la 64 la suta, in prezent.