Portofoliu Cu Jocuri PDF

PORTOFOLI
U
JOCURI
DIDACTICE
Pentru
activităţile
Din învăţămîntul
preşcolar
Cuprins:
1. Jocuri din folclorul copiilor.
2. Frămîntări de limbă.
3. Saluri de dimineaţă.
4. Numărător.
5. Pauze de relaxare.
6. Jocuri pentru degeţele.
7. Jocuri didactice la arta plastică.
8. Jocuri didactice la literatura artistică.
9. Jocuri didactice la matematică.
10. Jocuri didactice la dezvoltarea
limbajului.
11. Jocuri didactice la cunoaşterea mediului.
12. Jocuri didactice la educaţia fizică.
13. Jocuri de rol.
14. Jocuri didactice la alfabetizare.
15. Jocuri didactice la educaţia pentru
societate.
16. Jocuri didactice la educaţia pentru
sănătate.
17. Jocuri de autocunoastere, de prezentare si
de
cunoastere interpersonala
18. Jocuri de cooperare si de comunicare
19. Jocuri de creativitate si de confectionare
20. Jocuri de energizare si de spargere a ghetii
21. Jocuri de afirmare
22. Jocuri de incredere
23. Jocuri dinamice
24. Diverse jocuri pentru copii.
JOCURI
DIDACTICE
Din folclorul
copiilor
Jocuri din folclorul copiilor

(Folclor de dădăcire a copiilor mici)
De dezmierdare
Mititica,
frumușica,
Păpușica,
Cine acolo-i mititică,
Cine acolo-i singurică?
Sau
Puiul mamei, puișor,
Crește mama scump odor:
Puiul mamei, puișor,
Puicănașul mamei.
Țăpușele
(Cineva dintre cei mari lovește încet palmele copilului una de alta și
zice: )
Țăpușele,
Țăpușele,
Mititele,
Frumușele.
Copăcel
(Când copilul începe a se ține ,,copăcel,, a face primii pași, unul mare
se dă puțin înaintea micuțului și îl cheamă spre el, rostind: )
Copăcel,
Copăcel,
Că ți-oi da carne de miel
Și-o costiță de purcel.
Hop, țup, țup,țup.
Hai, hai, copăcel.
Sau:
Măricel, măricel,
Fă un pas mititel,
Fă doi pași,
Fă doi pași,
Dragul mamei copilaș.
Sau:
Vin-la tata, măi Dumitre.
Să-ți dee tata plăcinte:
Două reci, una fierbinte.
Vin la tata, măi Dumitre.
De-a huța
(Copilul ce stă pe piciorul vârstnicului, este ținut de mânuțe, ca să nu
cadă, și dat ,,huța,, în sus și-n jos, zicându-se în tactul mișcărilo: )
Huța, huța, cu căruța
Pân-la lelea Măriuța
Și unde-a fi drumul greu,
Oi pune și calul meu.
Sau:
Huța, huța, cu căruța
Pân-la lelea Măriuța
Și-napoi cu săniuța,
Sanie cu patru cai,
Pân-la badea Nicolai.
Sau:
Hopa, hopa cu căruța
Pân-la lelea Măriuța:
Măriuța nu-i acasă,
Numai fata cea frumoasă.
Nu mai plânge
(Un copil care plănge, e liniștit astfel de unul mai mare: )
Trei plăcinte-ntr-o tavă,
Nu-i mai plănge, ci-i mânca:
Lapte dulce-ntr-un uscio,
Nu mai plănge, măi fecior!
Fața
(pentru învățarea noțiunilor de ,,ochi,, , ,,gură,, etc)
Aista-i ochiul-dedeochiul,
Asta-i gura-balagura,
Aista-i nasul- fărtănașul,
Asta-i geana-coțofana,
Asta-i fruntea-tăvăluc,
Hap de țuluc1
( La ultimul vers copilul e apula de părul din frunte. El răde.)
Sau
Închide ferestrele ( i se pune mâna pe ochi)
Trage obloanele ( gene )
Închide ușa (gura)
Răsuceste cheia.(nasul)
Jocul degetelor
Aista-i urs,
Aista-i ursoaică,
Aista-i lup,
Aista-i lupoiacă,
Aista-i vulpoaică,
Are coada lungă,
Vine să te-mpungă.
Leapșa pe lopată
(De obicei mama ia căpșorul copilului cu amândouă mâinile-ca pe un
boț de aluat-, îl leagănă ușurel și zice: )
Leapța, leapșa pe lopată
Și-nc-o dată și-nc-o dată.
Înc-o dată, uite-acuș!
Huștiuliuc! În cuptotuș!
„Lună nouă” – pentru belşug

Lună, lună nouă
Taie pâinea-n două
Şi dă-ne şi nnouă.
Ţie jumătate,
Nouă sănătate
La vară bucate!
„Căldăruşă plină”- pentru belşug
Căldăruşă plină
Haidem în grădină,
Unde am o floare
Ce-o să crească mare
Dacă e stropită
Şi e îngrijită .
„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Treci ploaie călătoare
Că te-ajunge soarele
Şi-ţi taie picioarele!
Cu un mai, cu un pai,
Cu sabia lui Mihai!
Variantă
Du-te ploaie călătoare
Că te prinde sfântul soare.
Şi îţi ia picioarele
Cu un pai, cu un mai
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mălai.
Cărămidă nouă,
Dă doamne să plouă!
Cărămidă rea
Dă Doamne să stea!
Cântece (descântece) pentru soare”

Soare, soare, ieşi afară
Să-ţi dau floare de cicoare
Uite, soarele-a ieşit
Şi cicoarea a-nflorit!
Variantă
Soare, soare, ieşi din închisoare
Că vin două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din flori de tei.
Variantă
Negurice , rice
Fugi de pe colnice
C-o să vină soarele
Să-ţi taie picioarele!
„Melc, melc, codobelc”

Melc, melc, codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă
Şi bea apă caldă.
Şi te du la Dunăre
Şi bea apă tulbure.
Şi te suie pe buştean
Şi mănâncă leuştean.
Să vină fetiţele
Să-ţi vadă corniţele
Şi să spele rufele
Să le –ntindă pe nuiele
Să latre câinii la ele!
„ Melcul supărat!”
Vine melcul supărat,
O furnică l-a pişcat.
Şi cum vine pâş, pâş, pâş
Întâlneşte-un cărăbuş.
Melcul strigă-n gura mare,
- Nu te mai prăji la soare
Dă-te-ncolo, nu-mi sta-n drum,
Că te iau în coarne-acum!
,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

Mămăruţă – Ruţă / Suie-mă-n căruţă,
Şi mă du la vale /pe mine călare,
Variantă
Mămăruţă-Ruţă / Fetiţă pestriţă
Încotro ai zbura / Acolo m-oi mărita!
„Cântecul ariciului”
Măi arici, arici, arici,
Măi arici pogonici,
Mergi la moară / De te-nsoară
Şi ia fata lui Cicoară.
Cu papuci din coji de nuci,
Şi cercei de nouă lei.
Cu mărgele de surcele
Cu cercei de brebenei
Cu mărgele viorele!
„Cântecul cocoşului”
Şi era un Moş / Şi-avea un cocoş.
A, ce mai cocoş! / Cum cânta la Moş!
Ia cântă cocoşule!/Săi şi joacă , moşule.
Şi era o vulpe /Şi-a mâncat cocoşul
A, ce mai cocoş!
Şi era un câine/şi-a mâncat pe vulpe
Vulpea pe cocoş /A, ce mai cocoş!
Şi era un lup /Şi-a mâncat pe câine,
Câinele pe vulpe/ Vulpea pe cocoş,
A, ce mai cocoş!
„Barza”
- Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă
- Barză, barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc !
Dă-mi-o mie să mă joc!
Variantă
- Barză, barză
Ce-ai în cioc?
- Un boboc!
- Dar în guşă?
- O căpuşă!
- Vino la noi după uşă!
„Iepuraş drăgălaş”
Iepuraş, drăgălaş,
A fugit peste imaş.
Şi s-a dus, acolo sus,
Într-o tufă s-a ascuns.
Dar Codău, câine rău,
L-a stârnit din cuibul său,
Şi-a plecat, speriat
În cel codru-ntunecat!
„ Podul de piatră”
Podul de piatră / S-a dărâmat
C-a venit apa şi l-a luat .
Vom face altul / Pe mal în jos
Altul mai trainic / Şi mai frumos !
„Iepuraş drăgălaş”
- Iepuraş drăgălaş
Undea-i fost?
- La oraş.
- Un te duci?
- În pădure!
- Ce mănânci?
- Fragi şi mure.
- Unde dormi?
- În culcuş.
- Cum te cheamă?
- Marinuş!
„Ineluş – cerceluş”
Ineluş – cerceluş
Eu te voi ascunde acuş !
Uite-aci, ba… aici,
Binişor eu te-oi piti!
Hop, hop, te-am ascuns,
Ţine bine pumnul strâns.
Ineluş – cerceluş,
Eu te voi găsi acuş !
Eşti aici, ori nu eşti ?
Dacă ieşi,… îţi spun poveşti!
Hop, hop, te-am găsit,
Uite-aicea ai sclipit!
„ Vine ursul necăjit”

Vine ursul necăjit
Cu un dinte ruginit.
- Dă-mi fetiţ-o cheile,
Să deschid odăile.
- Vai de mine şi de mine
Cheile nu sunt la mine!
Sunt la mama-Bucureşti
La palatele domneşti!
„ Unde te duci măi arici”

- Unde te duci măi arici?
- În pădurea de urzici.
- Ce să cauţi tu arici ?
- Muşuroiul de furnici.
- Vreau să vin şi eu arici.
- Tu copile stai aici,
Că te pierzi printre urzici!
- Rici – Rici, măi arici,
Ace ai, nu ai arnici!
1. Degeţele mititele / Ne jucăm cu ele.

Ne jucăm cu părul / Sugem biberonul
Stăm ca mexicanii / Facem ca motanii.
Floare de nu mă uita / Stai pe loc şi nu mişca !
Unu, doi , trei

Baba la bordei!
Curăţă ardei
Pentru Moş Andrei.
Moş Andrei s-a dus la piaţă
Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă
Şi s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie,
Alifie n-a găsit / Şi pe uşă a ieşit!
Negustorul a strigat:
- Vrei bomboane?
- Nu mi-e foame!
- Vrei halva ?
- Asta , da!
Nea Alecu, nea Alecu

Tunde oaia şi berbecul
Şi berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Şi cocoşul fără vină
Rupe creasta la găină.
Şi găina fără creastă ,
Sparge oul la fereastră.
Nea Alecu supărat,
Toată ziua n-a mâncat!
……………………………
Bate palma – palma dreaptă
Şi piciorul mi-l lovesc,
Bate palma – palma stângă,
Şi-apoi jocul isprăvesc!
Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câte-un sirop!
În fiecare seară,
Mănâncă –o banană!
La orice cotitură,
Mănâncă o prăjitură!
Bucureşti oraş frumos
Te duci cu trenul,
Vii pe jos,
Găseşti o floare mirositoare,
O iei în mână şi o miroşi,
O duci în casă
Şi-o pui pe masă,
Masa este puţin şuie
Şi-i bătută-n 10 cuie!
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10!
Suntem două prietene,
2000 de secole
Fără întrerupere.
Stângu’ – dreptu’, stângu’ - dreptu’
Faţă –faţă, spate – spate,
Nimeni nu ne mai desparte!
Ala – bala, portocala,
Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la grădiniţă.
Cioc – boc, măi bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta căminului.
Cioc – boc, măi bondoc
Stai pe loc!
Ieşi fetiţă la portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frânghie,
Cu pană de ciocârlie.
Cu căruţa Radului,
Cu caii-mpăratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!
Folclor de dădăcire
Copăcel,
Copăcel,
Copăcel,
Că ți-oi da carne de miel,
Și-o costiță de purcel!
Hop, țup, țupu, țup, hop.
Hai, hai, copăcel!
Faţa
• Unul dintre adulţi spune versurile ce urmează, arătînd și locurile
respective:
Barbă-bărbie, Sprîncene-coțofene,
Gură-gurălie, Frunte-vălătuc,
Nas-năsălie, Haț de țuluc!
Ochi-bazaochi,
• Cînd zice „haţ de ţuluc”, îl apucă de părul din frunte, iar copilul rîde.
Închid ferestrele
• Copilul rîde satisfăcut, cînd i se spune:
Închid ferestrele (i se pune mîna pe pleoape).
Pun obloanele (genele), închid ușa (gura).
Pun lăcata (bărbia).
Sucesc cheia (ușor i se sucește nasul).
Degetele
• Pentru a-l liniști pe copilul care s-a lovit și plînge, unul dintre adulţi îi
ia
o mînuţă și, arătîndu-i pe rînd toate degetele, spune:
Aista-i urs, Aista-i vulpoaică,
Aista-i ursoaică, Are coadă lungă,
Aista-i lup, Vine să te-mpungă!
Aista-i lupoaică,
• Se îndreaptă mînuţa spre el, parcă vrînd să-l împungă, și i se zice:
„Buu-
u!” Copilul uită de durere și începe să rîdă.
Memoraţi formulele de dădăcire, apoi exersaţi-le, în perechi.
Formule de invocație către fenomenele

naturii
Către nori
• Cînd vor să se împrăștie norii și să iasă soarele, copiii zic:
Fugi, nour, fugi,
Că te-ajunge soarele
Și-ți taie picioarele
C-un mai,
C-un pai,
Cu trei fire de susai!
Către soare
• Cînd e arșiţă și-i prea cald, copiii i s se adresează soarelui:
Du-te, soare,
Vino, umbră!
Către luna nouă
• Seara, cînd copiii observă că a apărut luna nouă, sar în sus și cîntă
bucuroși:
Lună nouă, Ție – jumătate,
Lună nouă, Nouă – jumătate,
Taie ceru-n două La vară – bucate!
Și ne dă și nouă: La toți – sănătate!
Către luna plină
Lună plină. Na-ți curea
Lună plină, Să faci șa;
Cobori la noi în grădină, Na-ți brîu,
Că ești mîndră și frumoasă, Să-ți faci frîu;
Ești a nopților crăiasă; Na-ți piele,
Cal ai – și n-ai, Să-ți faci căpețele!
Frîu și căpețele n-ai.
Memoraţi formulele de invocaţie
Formule de invocație.
Poezii despre animale, păsări, plante
S-a suit mîța-n taxi
Do, re, mi, fa, sol, la, si,
S-a suit mîța-n taxi.
Cînd a dat să facă-un cot,
A căzut cu fața-n glod
Ș-a-nceput a mieuna,
Că nu știe regula.
Iepurașul
Iepurașul cu coadă scurtă
A venit la noi la nuntă,
S-a-așezat în capul mesei
Ș-a mîncat jemna miresei.
Mirele s-a supărat,
De urechi l-a apucat,
I-a făcut o-nvîrtitură
Drept în oala cu friptură.
Către melc
• Copiii îi cîntă melcului, crezînd că astfel îl fac să-și scoată corniţele:
Melc, melc, Și bea apă limpede;
Codobelc, Și te suie pe butoi
Scoate coarne bourești Și mănîncă usturoi;
Și te du la baltă Și te suie pe uluci
Și bea apă caldă; Și mănîncă mere dulci;
Și te du la Dunăre Și te suie pe-un buștean
Și bea apă tulbure; Și mănîncă leuștean;
Și te du la mare Mănîncă și pătrunjel –
Și bea apă tare; Scoate coarne de vițel!
Și te du la munte
Către urzică
Urzică,
Burzică,
Nu mă mușca,
Că te-oi tăia,
N-a fi vina mea!
Către susai
• Susaiul, înainte de a fi mîncat, se curăţă de coajă și frecîndu-i-se
tulpina
în palme, ca să-și piardă amărăciunea, se spune:
Susai, Fă-te dulce,
Susai, Că te tai,
Fă-te dulce, Dulce ca mierea,
Ce mai stai? Nu amar ca fierea!
Rață, rățișoară
– Rață, rață, rățișoară, Parcă-i zi de sărbătoare?
Ce te plimbi pe ulicioară: – Dă-te, dragă, la o parte,
Tipa, tipa, legănat, Nu mă duc așa departe,
Așa frumos încălțat; Numai pînă-n deal la moară,
Cu papucii gălbiori, Că mi-i gușulița goală!
Alungarea ciorilor
• Pentru alungarea ciorilor din vii se spuneau următoarele versuri:
Uie! Pîngărei! Și cîrlana n-are mițe!
Șapte fete la ghiței! Șapte fete pe-o căchiță!
La Nadol, la Frecăței! Și căchița n-are vîrf!
Și ghițeii n-au mamă! Șapte fete pe-un sovîrf!
Șapte fete și-o cîrlană! Și sovîrful s-a plecat!
Uie! Uie! Șapte fete s-a-necat!
Uie! Uie! Uie!
(Versurile sînt culese de la Dumitra Enciu, anul nașterii 1919, c. Cîșlița-
Prut)
Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Am poznit o făcută
Într-o zi am căprit prăpăditele. M-am cărărit pe-o dusă și am pădurit
într-o ajunsă. Acolo am bordeit un văzut. M-am bordeit la dus, m-am
ferestrit pe-o uitată… Am bordeit în văzut trei fete plăcinteau făcute.
Văzutele m-au fetit, m-au bordeit în chemată și m-au scăunit pe un
pus. Am plăcintit o mîncată și nu m-am plăcintit săturatul. Am mai
plăcintit
o mîncată și săturatul tot nu m-am pîntecit. Atunci m-am cotruțit
pe lîngă dată și am plăcintit o furată. Am sînit-o pus și mi-am pelit
fripta.
M-au fetit văzutele și m-au gurit peste pălită de mi-au dințit dîrdîiții.
Neputînd
uși pe nimerită, am feresit pe ieșită. Din grabă am feresit stricata
și am poznit o făcută.
M-a trimis cana cu astă mamă
M-a trimis cana
Cu astă mamă,
Să-mi dai oleacă de rău,
Că tare i-i brahă la inimă;
Șapte zace de cînd zile,
N-a pus gură în fărîmă!
1. Transcrie proproziţiile primului alineat după felul cum le-ai înţeles.
2. Încearcă să scrii 2-3 propoziţii de-a-ntoarselea.
Călimara
La acest joc pot participa nu mai mult de trei copii. Fiecare pune pe
masă (scăunel) cîte o mînă cu degetele desfăcute. Unul dintre copii
spune
cuvintele:
(Varianta I) Într-o călimară
Este o cerneală.
Ce fel de cerneală
Este-n călimara ta?
Pe care deget nimerește degetul celui care spune cuvinte, acel copil
trebuie să-și aleagă repede culoarea pe care o are pe una dintre
hăinuțele
sale (o culoare pe care n-o au ceilalți) și spune culoarea (de exemplu:
albastră).
Dacă nimeni nu spune: „La mine-i albastră!”, atunci el își ascunde
un deget, iar dacă a mai spus cineva această culoare, atunci acel copil
își ascunde degetul și spune mai departe versurile-numărătoare. Jocul
se
termină atunci cînd cineva reușește să-și ascundă primul toate
degetele.
Acel copil e numit învingător.
(Varianta II) Unilica, duduica,
Pe iordan, peste pan,
Tușa, păpușa,
Pliosc căldărușa,
Bob!
(Culeasă de la Dumitru Mării, anul nașterii 1902)
Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră
Grupul de copii își alege doi căpitani, adică doi copii de aceeași vîrstă.
Aceștia la rîndul lor își aleg fiecare, neauziți de ceilalți, denumirea
echipei
(denumiri de lucruri: cireașă și vișină, cană și pahar etc.), apoi se
apucă de
mîini, le ridică sus ca să treacă copiii pe sub mîinile lor, care ar
semnifica
un pod, spunînd cuvintele:
Podul de piatră s-a dărîmat.

A venit o apă și l-a luat.
Vom face altul mai trainic
Mai nou pentru popor.
Ceilalți copii spun aceste cuvinte, trecînd pe sub „pod” ținîndu-se de
mîini. Acel copil care nimerește la cuvîntul „popor” sub mîinile
căpitanilor
este prins și dus mai departe de ceilalți copii, fiind întrebat: „Ce vrei:
vișină sau cireașă?” Copilul își alege ce dorește. După ce toți copiii au
nimerit
sub podul dărîmat și și-au ales lucrul preferat, se aranjează în echipe,
în frunte cu căpitanii. Echipele se așază față în față, căpitanii se apucă
de mîini și se trag pînă cînd unul dintre căpitani trece linia celuilalt.
Învinge
acea echipă care reușește să treacă după linia sa cealaltă echipă.
Dorul Mărioarelor, surioarelor

Se aleg doi doritori din grupul de copii. Aceștia se apucă de mîini
(mîinile
încrucișate) și se așază în fața celorlalți care sînt aranjați într-un rînd.
Aceştia de asemenea se țin de mîini și interpretează o melodie la
dorință
sau spun doar cuvintele (cei doi), mișcîndu-se înainte (doi pași) şi
înapoi
(doi pași):
– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Dorul Mărioarelor, surioarelor.
Ceilalți răspund la fel, cîntînd și mișcîndu-se:
– Treceți și v-alegeți care cum vă place,
Ceilalţi doi aleg un copil și iarăși cîntă și se mișcă:
– Dar nouă ne place (un nume), treci încoace,
Așa se repetă pînă cînd sînt aleși toți copiii.
(Un grup mare se poate împărți în două grupuri mai mici ca să nu
dureze jocul prea mult și să fie plictisitor.)
Povestea
1. Citește atent povestea.
Iapa, mînzul și lupul
Într-o vară, iapa a plecat de dimineață cu mînzul la păscut. În drum
s-a întîlnit cu un lup bătrîn. Lupul o întreabă pe iapă dacă nu vinde
mînzul.
Atunci iapa i-a răspuns că-l vinde.
– Dar cît costă? întrebă lupul…
– Uite, că e scris pe copita piciorului drept de dinapoi.
Iapa a ridicat piciorul, dar lupul nu vedea nimic scris. Și-i zise:
– Nu se vede nimic.
Iapa răspunsese:
– Dă-te mai aproape, că e scris mărunțel, cumetre, și cum dumneata
ești bătrîn, ți-i tare greu să vezi.
Lupul se apropie, da iapa – sfîr! un picior drept în capul lupului și îl
cîrligă cu picioarele în sus. Iapa și mînzul au mers mai departe, iar
lupul
a rămas cu buzele umflate.
JOCURI
DIDACTICE
Frămîntări de
limbă
FRĂMÎNTĂRI DE LIMBĂ
Raţa
Raţa strigă: mac, mac, mac,

Astăzi vreau să stau pe lac
Cu bobocii mei cei mici
Ca să-noate: plici, plici, plici.
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici
Ce frumos este aici!
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici...
Gîştele
Un gâscan şi cu o gâscă
Încercau să prind-o muscă,
Însă musca a zburat
Iar ei rău s-au supărat.
Ga, ga, ga şi ga, ga, ga,
Unde-i musculiţa mea?
Ga, ga, ga...
Cocoşul
Pe un gard stă cocoţat
Un cocoş cam pintenat
Şi tot strigă cu-cu-rigu,
Vă anunţ că vine frigu’
Cu-cu-rigu, cu-cu-rigu
Grivei
Lângă cuşca lui Grivei
Au venit căţei vreo trei
Tot lătrând în gura mare
Căutând ceva mâncare,
Iar Grivei prietenos
Împarte cu ei un os
Ham, ham, ham, ham, ham, ham,
Uite câţi prieteni am!
Ham, ham, ham...
Pisicuţa
Pisicuţa „Miau”, miau, miau
Se juca drăguţa
Şi dădea mereu de-a dura
Ghemul cu lăbuţa.
Miau-miorlau, miau-miorlau,
Ghemul vreau să-l iau!
Miau-miorlau...
Mickey-Mouse
Mickey Mouse şoricelul
Se tot joacă frumuşelul
Nu ştie că după-o sticlă
Îl pândeşte o pisică
chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ,
Ce bine este aici
Dar mi-e frică de pisici
Chiţ, chiţ, chiţ...
Raţa
Rata raghita piscuparnita
cu cinci puisori negrisori, albisori toti cu rata raghita
piscuparnita
Capra
Capra calca-n piatra,
Piatra crapa-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru.
Un mos cu un cos
Un mos cu un cos,
In cos – un cocos.
Mosul cu cosul,
Cosul cu cocosul.
Vulturul
Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.
Fluturele
Fluturele sta pe floare
Floarea flutura in vant
Ca fluturele pe floare.
Tic Pitic
Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare intr-un plic:
“Inghetata de fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindca printr-un siretlic
A mancat-o Cipilic.”
Ala Bala Portocala

Ala Bala Portocala
Iesi Gheorghita la portita,
Ca te-asteapta Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu caruta Radului,
Cu caii-mparatului,
In marginea satului,
Dorobant, clant!
Chit Chirit
Chit Chirit pe doua ghete
Avea doua etichete
Pe cea stanga scrie GHEATA,
Pe cea dreapta DESCHEIATA.
Spun
Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun,
Eu îţi spun numai să-mi spui
Ceea ce nu ţi-am spus eu.
Ou
Găinuşa nouă,
Ouă ouă nouă.
Prepelita
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Dar mai pestriţă decît
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe.
Tamplarul
In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar, care
din intamplare auzise de intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus
sa vada, ce i s-a intamplat tamplarului in tamplarie si din intamplare s-
a lovit cu tampla de tampla tamplarului.
Stan
Stan sta-n castan ca stanca. (Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca
Stan.)
Titiridva tidva
Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi
titiridvitura titiridvei tidvei…
Tot am zis..
Tot am zis si-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice.
Pila
Pimpirel cu pila lunga si-a pilit pila pe punga. Punga-n pila, pila-n
punga, Pimpirel cu pila lunga.
Marar
Rar morar fara marar, morarita si mai rar.
Oaia
Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
Tei
Retevei de tei pe miriste de mei sau
Ciritei de tei pe miriste de mei.
Barza
O barza breaza face zarva pe o varza.
Muste
Mustele musca muscata.
Sase
Sase sasi in sase saci.
A, a, a,
Multe vorbe incep cu a
Apa, ata, alun, ac
Albinita si abac.
b) Baba, baba oarba,

Unde-ti este roaba
Roaba ici-colea
Ia-te dupa ea.
c) Cling, cling, cling

Cling, cling, cling
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vant
Si pe toate cate sunt,
Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Se-ntetesc si se unesc
Intr-un cant sarbatoresc.
d) Dan, Ducu si cu Dinu
Dau de doua ori pe zi
Dura, dura prin gradina
Doua mingi portocalii.
e) Capra cara cosuri grele

Cu verdeturi stranse-n ele
Dar le duce cu rabdare
Sa dea iezilor mancare.
f) Fas, fas, fas,

Ce fosneste prin frunzis
Si se-ascunde pe furis?
g) Gaste, gaste,
Ga, ga, ga,
Vreti la balta?
Da, da, da.
h) Hora mare, hora mare,

Hai sa o jucam,
Haideti toti cu veselie,
Haideti sa cantam.
i) Ceata lui pitigoi

Trece mandra prin zavoi
Toti sunt luptatori de soi
Dai intr-unul tipa doi.
j) Langa apa Jijiei

Ne-am jucat mereu toti trei
Jana, Jucu si cu mine
Ne-am jucat atat de bine!
Jijia tot vajaia:
J! J! J! Jijia.
l) La, la, la, la, la, la,

Canta fetele asa
La, la, la, la, la, la,
Si flacaii tot asa,
La, la, la.
m) Mama, mama mare
Mereu, mereu are,
Mere, pere bune,
Mure si alune.
n) Nenea Nica si cu Nicu

N-au vazut nici un pitic,
Numai nenea Nicolae
A vazut pe unul mic.
o) O, e gura mea cand strig

O, e roata, e covrig,
O, e chipul oului
Si e gras de felul lui.
p) Pic, pic, pic,

Ploaia canta-n geam peltic
Astazi ploua... nu-i nimic.
r) Rica nu stia sa zica

Rau, ratusca, ramurica
Dar de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie cum sa zica
Rau, ratusca ramurica.
s) S: ne este foarte drag

S e-n soare si in steag
Strugure, sanie, sapa,
Toate vor cu “S” sa-nceapa.
s) Mos, mos, cocolos

Vino iute da-mi un cos
Sa pun in el un cocos,
Mos, mos, cocolos.
t) Tata taie lemnul tare

Trunchiul este biruit
Toata curtea s-a albit
De atatea aschioare.
t)Tarca topaie
Top, Top
Tinand capul teapan sus.
u) U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Trenu-i pregatit in gara
Ca sa plece azi prin tara
El e gata de plecare
Si fluiera tot mai tare
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Peste cateva minute
Trenul trece iute, iute
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Cand in gara a sosit
Rotile si le-a oprit
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Jocul nostru s-a sfarsit
Fiecare-i multumit.
v) V: e veverita care
Vara vine la plimbare
Verde, verde codrisorul
N-o vaneaza vanatorul.
z) Zum, zum, zum,

Zum, zum, zum,
Zumzet vesel de albine
Zumzaie pe camp
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum.
1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

caricaturizat de către caricaturistul caricaturizat de către caricaturist.
2. Cupă cu capac, capac cu cupă. (de 10 ori)
3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)
4. Capra sare piatra, piatra crapă-n patru, crapa-i-ar capul caprei in

patru precum a crăpat piatra în patru.
5. La tîmplar în tîmplărie s-a-ntîmplat o întîmplare căci tîmplarul din

întîmplare s-a lovit la tîmplă tare.
6.Vânturai vara mãlai, vânturunga punga lungã.

7.Am o scroafã cu nouã purcei: suri, muri, sug cât pot, fuga în tufã.
8.Am o mâtã motosicã, cãpãtãnosicã; a fãcut cinci matisei,
cãpãtãnosei, ca si mã-sa mitoasã-i, cãpãtãnoasã-i.
9.Am o puicã lainicã, chiscopainicã, si face niste puisori, lainici,

bãlainici, chiscopainici, ca si mã-sa lainicã, bãlainicã, chiscopainicã.
10.Danilã îi dã lui Nilã dalta datã de Daniela ca sã dãltuiascã-n dale

dalii dantelate.
11.Cel ce stie cã nu stie nimic, stie mai mult decât cel ce nu stie nimic.
12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de

dincolo de drum.
13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.
14.În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar,

care, din întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplatã tâmplarului, s-a
dus sã vadã ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplãrie si, din
întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului si a tâmpit. (Cititi
asa cum scrie:-)
15.Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucur s-a
întors bucuros din Bucuresti.
16.Papucarul papucãreste papucii papucãresei, dar papucãreasa nu

poate papucãri papucii pãpucarului.
17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am sã zic c-am zis c-oi zice!
18.E pestritã prepelita pestritã, dar mai pestriti sunt puii prepelitei
pestrite din neamul prepelitelor pestrite.
19.Pe cap un capac, pe capac un ac.
20.Dã-mi un pic de pic sã pic pe picãtura de pe plic.
21.Capra neagrã-n piatrã calcã, piatra-n patru laturi crapã.
22.Chit Chichit stãtea-ntr-o ladã

Lungã, lungã, latã, latã
Si-astepta din zori sã poatã
Pe la noapte sã o roadã.
23.Tam tam-tam Hipopotam

S-a-ngrãsat un kilogram
De la pâine cu salam
Tam Tam-tam cel dolofan
A spart cana si-un borcan.
24.Ursu-Let si Ursu-Flet
Au mâncare-n sãculet
Ursu-Let a scos budinci
Ursu-Flet a scos vreo cinci
Ouã fierte si fierbinti.
25.Zece broaste-n baltã zac

Si adunã apã-n sac.
Dacã balta o sã sece
Sã rãmânã saci vreo zece.
26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã.
27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.
28.Fãnicã fierbe fasole fãrã foc, fiindcã focul face fum.
29.Sase sasi în sase saci.
30.Ursul urseste;
Creanga trosneste;
Toporul pocneste;
Gãina cotcodãceste.
31.Baba, baba Iarnã

A-nceput sã cearnã;
Rece, foarte rece
Prin vãzduh petrece.
Albã foarte albã,
Ca o salbã dalbã,
Moale se prãvale
Pânã colea-n vale.
32.Ciubotarul
Are o ciubotãrie
Unde ciubotãreste
Ciubote si ciubãtele.
33.Hangiul si hangita
Au un han cât un an!
34.O gãinã porumbacã

În porumbar s-a urcat,
În porumbar, porumbaca
Tot porumbul a mâncat.
35.Am o vâjâietoare care vâjâie ca un avion vâjâietor. Vâjâie tare

vâjâietoarea, dar mai tare vâjâie avionul vâjâietor.
36.Eu mã joc
În cojoc,
Dar deodatã aud: poc!
Mi s-a rupt cojocul,
Se vede mijlocul!
37.Cãrãmidarul cãrãmidãreste pe cãrãmidãreasã, dar cãrãmidãreasa

nu poate cãrãmidãri pe cãrãmidar.
38.În trecut, un trecãtor cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacãt, sã

treacã printr-o trecãtoare neîntrecutã pânã atunci decât de o
trecãtoare cam trecutã.
39.Un bãiat cu minte nu minte ci, cu minte cumineste celui care minte.
40.Stanca sare punând sare în sarmale.

Cred c-ai spus c-ai doi cai.
Eu l-as certa dacã l-as sti las.
41.Ricã reusea sã zicã: râu, rãtuscã, rãmuricã.
42.Brad si Bard au vãzut un leopard.

Are-o plasã si nu-I pasã.
Acele fete au pus acele-n pernite.
43.Bob breaz barlobreaz

Din boii barlobrezenilor
Nu e anevoie de a zice:
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenior;
Ci e nevoie de a dezbarlobrezi
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenilor.
PAUZE DE RELAXARE
LA PĂDURE
1. Cînd am fost noi la pădure,
Am cules şi fragi şi mure :
Uite-aşa, uite-aşa !
2. Am văzut un fluturaş ,
Zbura vesel pe imaş :
Uite-aşa , uite-aşa !
3. Am văzut şi-un iepuraş ,

Zburda vesel pe imaş :
4. Mai văzui o broască mică,

Sărea sprintenel de frică :
ÎNVIORAREA
Pliosc ! pliosc ! Batem toţi ,
Toţi din pălmuşoare
Trop ! trop ! Mai vioi,

Tropăiţi mai tare.
Şliop ! şliop ! Mingea-n sus

Aruncaţi la soare .
Unu-doi , unu-doi
Hai la înviorare !
PAUZE DE RELAXARE
CARUSELUL
Soarele , soarele ( braţele lateral )
Romaniţa cerului ( braţele sus ) ( 2 –ori )
Se-nvîrteşte , se-nvîrteşte ( rotire braţelor )
Roata caruselului.
PĂSĂRICA
În copac pe o crenguţă
Vrăbiuţa se dă huţa, ( mîinele lateral )
Şi tot sare, şi tot sare,
Să ajungă pîn-la soare. ( sărituri pe ambele picioare )
SOLDĂŢEII
Mîinile am ridicat- (mîinile în părţi )
Unu-doi ! unu-doi ! ( mîinile în sus )
Şi din palme batem-
Unu , doi , trei ! ( lovim din palme 3 ori )
Apoi capul înturnăm
Unu-doi ! unu-doi ! ( la stînga la dreapta )
Spatele îl îndreptăm-
Unu, doi trei ! ( 3 înclinări pe spate )
Trop, trop ! mai vioi
Batem din picioare ! ( lovim cu picioarele )
Jos-sus, jos-sus
Eu voi creşte mare ! ( aşezări )
PAUZĂ DE RELAXARE
UITE- AŞA
Prin pădure-am fost colea,
Iarba vălura.
Uite-aşa, uite-aşa,
Iarba vălura.
Roua multă strălucea,
Tata iarba o cosea,
Iarba o cosea.
Nu şedea nici mama mea,
Mure-n coş ea culegea,
Mure culegea.
VRĂBIUŢA
În copac, pe o crenguţă,
Vrăbiuţa se dă huţa
Şi tot dă di aripioare
Vrea şi ea să crească mare
Şi tot sare, şi tot sare-
Să ajungă pîn-la soare !
URSUL ŞI VULPEA
Ursul merge,
Drum n-alege.
Pas greoi-
Unu, doi .
Vulpea cea şireată
Vine la poiată
Merge- ncetişor
Pasul i-i uşor.
PAUZE DE RELAXARE
FLUTURAŞII
Zburau fluturaşi,
Micuţi , drăgălaşi,
Să mănînce, să mănînce
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, drăgălaşi,
Să beie, să beie
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, drăgălaşi,
Să doarmă, să doarmă
Ei s-au aşezat.
PLOIŢA
Ploaia cade, cade, cade:
Pic-pic-pic ,
Pic-pic-pic .
Nouraşul scade , scade
Mic-mic-mic ,
Mic –mic-mic .
Cerul-a plîns , a plîns , plîns :
Vai-vai-vai ,
Vai-vai-vai .
Curcubeul a surîs-
Rai-rai-rai ,
Rai-rai-rai .
VOIE BUNĂ
Sar într-un picior prin clasă-
Unu, doi, trei !
Pot sări şi peste case-
Patru , cinci, şase !
Sar cu stîngul sar cu dreptul,
Şapte, opt, nouă !
Sănătate voie bună ,
Vă doresc şi vouă !
PAUZE DE RELAXARE
URSUL
În pădure , moş Martin
Stă la umbră moţăind ( dă din cap )
Şi bea apă din ulcior-
Ce căldură: -Mor-mor-mor ! ( înclinări )
Ursul miere căuta ,
Toţi copacii apleca ( ridică mîinile în sus )
Tot mergînd el prin pădure, ( mersul ursului )
În sfîrşit a dat de mure !
Şi de bucurie mare
A început în sus să sară :
Uite-aşa , uite-aşa ! ( sărituri în sus )
IEPURAŞUL
Iepuraşu-n cărăruşă
Stă şi dă din urechiuşe ,
Uite-aşa , uite-aşa.
Stă şi dă din urechiuşe
Iepurelui frig îi este

Labele îşi încălzeşte
Uite-aşa , uite-aşa.
Labele îşi încălzeşte .
Iepuraşul a îngheţat
Şi-a pornit la alergat :
Uite-aşa , uite-aşa .
Şi-a pornit la alergat.
PAUZE DE RELAXARE
MEZINUL
Degetul cel mititel
Plînge supărat ,
Inelarul nu înţelege
Ce s-a întîmplat.
Mijlociul dus pe gînduri
Nu-i dă ascultare.
Cel arătător întreabă :
- Poate vrei mîncare ?
Iar cel mare tot o fugă,
Vine cu o fărmitură ,
Şi îi spune: Na mănîncă ,
Dar să taci din gură .
ZILELE SĂPTĂMÎNII
Luni de dimineaţă
Băsmăluţa o spălăm.
Marţi de dimineaţă
Băsmăluţa o scurgem.
Miercuri dimineaţă
Băsmăluţa o scurgem.
Joi de dimineaţă
Băsmăluţa o strîngem.
Vineri dimineaţă
Băsmăluţa mirosim.
Sîmbăt de dimineaţă
Băsmăluţa o călcăm
Duminică dimineaţă
La plimbare noi plecăm-
Băsmăluţa fluturăm.
PAUZE DE RELAXARE
„ DA sau NU ”
Făr-a sta pe gînduri mult ,

Să-mi răspundeţi singurei :
„Da” sau „Nu” . Aţi priceput ?
Deci începem: unu , doi , , trei .
Aţi băut cafea vreodată ?
Aţi mîncat şi îngheţată ?
Sus la lună , aţi zburat ?
Dar pe munte v-aţi urcat ?
Bună-i supa de urzici ?
Mai sunteţi încă voi mici ?
Dar vă temeţi de injecţii ?
Poate staţi cuminţi la lecţii ?
Aţi văzut vreo dreaptă strîmbă ?
Ştiţi ca să cîntaţi la drîmbă ?
Dar aveţi şi mulţi prieteni ?
Bun . Dar nu v-am plictisit ?
Căci poezia s-a sfîrşit .
PALMELE
Lovim palmele uşor
1-2-3 ; 1-2-3 ,
Lovim palmele cu spor
1-2-3 -, 1-2-3 .
Eu strîng pumnii şi-i desfac

Degetelor fac pe plac
1-2 ; 1-2 ,
Toţi suntem acum vioi .
La pian acum cîntăm

Degetele împreunăm
La-la-la ; la-la-la ,
Exersăm mereu aşa .
PAUZE DE RELAXARE
CÎNTECUL DEGETELOR
Ne jucăm , ne jucăm
Cu degetul mare ne jucăm
Cînd degetul mare a obosit .
Mijlociul a şi sosit .
Cu arătătorul noi ne jucăm
Cînd arătătorul a obosit ,
Mijlociul a şi sosit .
Cu mijlociul noi ne jucăm
Cînd mijlociul a obosit ,
Inelarul a şi sosit .
Cu inelarul noi ne jucăm
Cînd inelarul a obosit ,
Degetul mic a şi sosit .
Cu degetul mic noi ne jucăm .
Cînd degetul mic a obosit ,
Palmele au şi sosit .
Cu palmele noi ne jucăm
Palmele au obosit ,
Şi cu toţi ne-am odihnit .
PAUZE DE RELAXARE
ODIHNA MÎNUŢELOR
Eu de scris am ostenit
Tot corpul mi-a obosit ,
Mîinele am scuturat ,
Că-ci de scris s-au săturat .
Deşi picioarele n-au făcut nimic

Dar de stat am amorţit ,
Puţin le voi mişca
Şi iar de scris mă voi apuca .
GIMNASTICA VESELĂ
Cocoşeii pintenaţi
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripile
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi săltaţi uşor

Pe un picior , pe alt picior ,
La trei mai ciuguliţi

În pirostrii să-mi fiţi ,
La patru vă ridicaţi
Şi la loc vă aşezaţi .
PAUZE DE RELAXARE
MÎINILE OBOSITE
Mîna mea cam mult a scris
Acum las-o să se joace ,
Să se strîngă-n pumn niţel
Şi-apoi să înşface .
Să se ascundă după spate

Şi apoi să se fluture
Ea de joc s-a săturat
Şi de scris s-a apucat .
IARNA
Uite zboară-un fulguşor
Se-nvîrteşte încetişor
Şi se uită-n ochi la tine
Iamă-n braţe măi copile !
Paltonaşele-mbrăcăm
Chiar şi cizmuliţele
S-a făcut mai friguşor
Iarna vine repejor .
Hainele ni se-nălbesc
Obrăjorii se-nroşesc
Bate vîntul , las-să bată
Megem cu toţi laolaltă .
PAUZE DE RELAXARE
PĂSĂRILE DOMESTICE
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr un pui
Puişorul zice : pui-pui-pui
Puişorul meu
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o găină
Găina zice : cot-co-dac
Puişorul zice : pui-pui-pui-pui
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o raţă
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o gîscă .
Gîsca zice : ga-ga-ga
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
IMITĂ ANIMALELE
Merge calul pe păşune
Tropa- tropa –trop
Şi broscuţa sare-ntruna
Ţopa – ţopa – ţop
Frunzele plutesc în vînt
Fîş – fîş – fîş
Copacii se înclină lin
Miş – miş – miş
Şi albina zboară- ntruna
Zum- zum –zum
Harnică ca – ntotdeauna .
PAUZE DE RELAXARE
CUM ÎŞI STRIGĂ PUIŞORII

Raţa lunecă pe lac
Şi tot strigă : mac-mac-mac !
Gîsca zice altceva :

Ga-ga-ga ! şi ga-ga-ga !
Ursul vine – ncetişor

Vorbind singur : mor- mor- mor !
Cîntă de răsună cucu

Cîntă – ntruna : cu –cu ! cu –cu !
Sus , pe , deal nu ştiu de ce

Capra strigă : be- he- he !
Vaca vine- acasă – acu

De la poartă strigă : mu- u- u !
Sus pe gardul lui bunicu

Un crestat cu pene roşii
Strigă tare : Cucurigu !
Porcul caută – un cartof

Şi s-aude : Groh- groh –groh !
Pupăza rîde de lup

Şi îi strigă : pu-pu-pup !
Iar cumătrul Măgărilă

Cu urechile pe spate ,
De-l apucă veselia
Strigă , frate : i- a , i- a , i-a !
PAUZE DE RELAXARE
CUM VORBESC ANIMALELE

Mîţa zice : miau- miau !
Unde-i brînza ca s-o iau ?
Grivei zice : ham –ham !
Cum aş roade-un os dar n-am
Vaca zice : mu –mu –mu !
Nu-mi văd viţeluşul , nu !
Iapa zice : i-ha-ha !
Vino mînzişor , nu sta !
Oaia zice : be- he –hea !
Cum aţi tuns voi lîna mea !
Raţa zice : mac –mac – mac !
Bine e să- noţi pe lac !
Gîsca zice : ga- ga- ga !
Pîn-la rîu cum aş zbura !
Puii zic : piu –pui –piu !
Nu ne chinuiţi copii !
LUAŢI SEAMA BINE
Luaţi seama bine
În picioare drepţi
Ochii toţi la mine
Mîinele la piept .
Rf : 1-2-3 , 1-2-3
1-2-3 aşa copii .
Luaţi seama bine

Cum v-am arătat :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în lat .
Luaţi seama bine

După cum v-am spus :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în sus .
SALUT DE DIMINEAŢĂ
Dimineaţa a sosit ,
Toţi copiii au venit .
În cerc să ne adunăm
Pe covor să ne aşezăm ,
Cu toţii să ne salutăm :
Bună dimineaţa , dragi pitici
Mă bucur că sunteţi aici .
A – nceput o nouă zi .
Bună dimineaţa copii !
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
Mulţi băieţi multe fetiţe
Au venit la grădiniţă
Dă- mi mînuţa să-ţi văd faţa
Bună dimineaţa !
Cînd suntem toţi împreună
Energia – n noi se adună
Să fim fraţi cu hărnicia
Şi prietenia .
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
În fiecare dimineaţă
S-avem gîndul bun pe faţă
Către soare să privim .
Iubire să dăruim .
De gînd rău să ne ferim ,
S-adunăm doar bucurie .
Şi-n lume s-o răspîndim !
Şi- atunci orice copil ,
În fiecare dimineaţă ,
Are gîndul bun pe faţă .
_-_-_-_- Azi începem onouă zi

Bine am venit copii
Suntem veseli , sănătoşi
Şi la fel de curioşi .
NUMĂRĂTOARE
Unu se juca cu doi
Prin poiana din zăvoi .
Trei s-a întîlnit cu patru
Stau la vorbă pe o piatră
După cinci un şase vine
Să stea –n rînd după masline
Şapte şi cu opt la masă
Beau cafea la nouă - acasă
Numai zero stă chitic
Fiindcă zero e nimic .
Cu un unu cum se ştie ,
A legat prietenie
Şi nui bate nici o mie .
NUMĂRĂTOARE
Lună , lună nouă
Uite flori cu rouă
Una , două , trei
Rupe cîte vrei .
Luna le miroase
Spune că-s frumoase .
Ah le-ar rupe ea
N-are cui le da .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei
Dulce-i merea din ştiubei
Patru , cinci , şase
Dar şi cea din gavanoase
Şapte , opt , nouă
Dacă vreţi vă dau şi vouă .
Mai rămne zece
Cine mă intrece ?
NUMĂRĂTOARE
Ionică bostănică
Face casa c-o surcică
Vine mîţa şi i-o strică .
Că n-am unde mă culca
Hai acum şi ne-o juca .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi
Tata ară în zăvoi ,
Trei , patru
Arătura este gata ,
Cinci , şase
Seamănă , sămînţă aleasă ,
Şapte , opt
Grîul de acum e copt ,
Nouă , zece
Tata cu combainul trece
Dintr-o zare-n altă zare
S-avem pîine în hambare .
NUMĂRĂTOARE
Una ile , două ile
Cărămida , carandaş ,
Prinde badea iepuraşi
Pe la moara dudului
Trece fata turcului
Cu cojoc de motoc ,
Cu blăniţă dar de mîţă ,
Ieşi afară tu fetiţă ( bădiţă )
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei , strîngem flori de tei .
Patru , cinci , şase , florile miroase .
Şapte , opt , nouă , zece pomi cu rouă .
Jocuri cu degetele
Mărul
Cinci degeţele voinice (se va arăta mâna cu degeţele
răsfirate)
Mărul vor să îl ridice
Primul deget nu îl poate
Al doilea spune: Ce greutate!
Singur al treilea nu poate
Al patrulea are dureri de spate. (simularea durerilor de
spate)
Al cincilea şi cel mai mic
Spune: Nu pot să-l ridic!
Cu toate cinci împreună
Mărul de jos îl adună. (simularea culegerii mărului)
1-2-3-4-5 marinari
1-2-3-4-5 marinari vor merge toţi odată
1-2-3-4-5 marinari să vadă lumea toată
Degetul mare
Face de mâncare (se simulează cu degetul mare
mestecarea în mâncare)
Degetul arătător
E maşinistul pe vapor
Mijlociul voinicel
Ţine cârma singurel
Inelarul este căpitan de frunte
Iar cel mic e marinar pe punte.
Meserii
Ale mele degeţele
Azi sunt foarte hărnicele
Cel mare e bucătar,
Face plăcinte cu mărar. (se simulează făcutul plăcintelor
cu degetul mare)
Arătătorul e dirijor,
Dirijează întregul cor (se simulază dirijarea cu arătătorul)
Mijlociul e ţăran,
Duce văcuţa pe maidan. (se simulează ducerea văcuţei de
sfoară cu mijlociul)
Inelarul e zidar
Construieşte cu nisip şi var. (se simulează construirea unui zid
cu arătătorul)
Nu, oh nu! Strigă cel mic
Eu nu pot să fac nimic.
Pauze dinamice pentru mîini şi

degeţele
„Hopa-hop”
Am cinci degete la mîină, Ăsta-i degetul cel mare
Hopa-hop, hopa-hop, Hopa-hop, hopa-hop,
Niciodată n-au hodină, Dă la iepuri de mîncare,
Hopa-hop, hopa-hop. Hopa-hop, hopa-hop.
Ăsta e arătătorul, Ăsta este mijlociul,

Cară apă cu ulciorul, Este frate cu geamgiul,
Ăsta este inelarul, Ăsta-i degetul cel mic,

Este frate cu tîmplarul, S-a culcat şi el un pic,
Copiii arată degetele de la mîina dreaptă. La rostirea cuvintelor „hopa-
hop” bat din picioare. Arată pe rînd cîte un deget şi imită acţiunile indi-
cate în versuri.
„Să ne jucăm cu degetele!”

Hai să arătăm degetul cel mic
Şi cu el să ne jucăm un pic!
Hai să arătăm care-i inelar,
Să-i aducem un inel în dar.
Hai să arătăm care-i mijlociu,
Să vedem cît este de zglobiu.
Hai să arătăm arătătorul
Şi să-l rotim cu binişorul.
Hai să arătăm degetul cel mare
Şi să-l facem semn de întrebare.
Hai să arătăm palmele curate
Şi uşor să le lovim, pînă nu le obosim.
„Degeţelele”
Merg patru degete pe cărare
Unu cîte unu
Şi tot strigă-n gura mare
Că lipseşte unu
Ele nici n-au observat
Cînd toate s-au arătat.
Copiii şed în bănci. Cu patru degete imită mersul pe cărare. Apoi ascu-
nd cîte un deget şi rostesc: merg 3 degete pe cărare; merg 2 degete
pe cărare; merge un deget pe cărare. După această exersare scot
toate de-getele şi continuă mişcarea.
„Familia” „Degeţelele”
Iată bunicul, / Degetul acesta-i bunicul
Iată bunica, / Da acesta-i bunica
Iată tăticul, / Acesta-i tăticul
Iată mămica / Da acesta-i mămica
Iată odrasla mea dragă, / Acesta-i odorul micuţ
Iată familia-ntreagă. / Şi îl cheamă ... /numele/
Copiii arată pe rînd cîte un deget. Încep de la degetul mare. Arătîndu-l,

face mişcări uşoare cu el. La sfîrşit închide pumnişorul şi îl deschide
rostind: „Iată familia întreagă” sau „Şi îl cheamă...”
„Boc-boc”
Boc-boc-boc
Ploaia în umbrelă bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în asfalt tot bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în cîmpie bate:
- Pot să intru?
- Da! Se poate!
Copiii stau în picioare lîngă mese şi bat cu degetele în masă, imitînd
bo-cănitul ploii. În continuare bat cu picioarele pe podea şi imită
bocăni-tul ploii în asfalt. Apoi bat cu degetele pe masă, mai încet,
imitînd ploia în cîmpie şi la rostirea cuvintelor: „Da! Se poate!” se
aşează încet la mese.
„Ne jucăm cu mîinele”
Noi am scris frumos / Am întins mînuţa dreaptă
Şi am pus stiloul jos / O rotim încet o dată
Să se odihnească-un pic / Apoi stînga tot aşa
Că stiloul este mic / Să vedem dacă-i putea.
Clipe de răgaz el cere / Ne iutăm la dreapta
Ca să scrie cu plăcere / Şi apoi la stînga
/ Ne aşezăm, ne-am odihnit
/ Toţi vom scrie îngrijit.
Copiii stau în picioare lîngă mese. Întind mîinele în faţă şi fac mişcări
cu degetele. Apoi întind lateral mîina dreaptă şi o rotesc. Procedează
la fel cu mîina stîngă. O dată cu rotirea mîinii întorc capul la dreapta şi
la stînga.
„Odihna mînuţelor”
Eu de scris am ostenit, / Am întins mînuţa dreaptă,
Tot corpul mi-a obosit. / Am făcut o mare faptă,
Mîinele am scuturat, / Apoi stînga tot aşa
Căci de scris s-au săturat. / Şi te-ascult pe dumneata.
Deşi piciorele n-au făcut nimic, / Te ridici încetişor,

Dar de stat au amorţit. / Te roteşti pe un picior,
Puţin le voi mişca / Îţi priveşti colega ta,
Şi iar de scris mă voi apuca. / Baţi din palme uite-aşa.
Sus mîimele curate,

Apoi pe piept lăsate,
Apoi în părţi duse
Şi iar pe piept puse
De trei ori repetă aşa
Unu, doi, trei, patru
Unu, doi, trei, patru.
Elevii stau în picioare lîngă mese şi execută mişcările sugerate de text.
„Mînuţele”
Hopa, hopa, hopa

Mînuţele sunt sus
Hopa, hopa, hopa
Le dăm încet în jos
Hopa, hopa, hopa
Adie-un vîntişor
Hopa, hopa, hopa
Ne aşezăm încetişor.
Copiii stau în picioare. Ridică mîinele în faţă şi fac mişcări cu degetele.

Apoi întind lateral mîna dreaptă şi o rotesc. Prosedează la fel cu mîna
stîngă. O dată cu rotirea mîinii întorc capul la dreapta şi la stînga.
„Bughi-vughi”
Mîna dreaptă s-o întindem
Şi puţin s-o scuturăm
Şi pe stînga să vezi bine
Tot aşa o antrenăm.
Dansul nostru bughi-vughi

E uşor să-l învăţăm
Ne rotim frumos în cercuri
Hai cu toţii să-l dansăm.
Mîna dreaptă înainte,

Apoi dă-o înapoi
Şi o flutură puţin
Bughi-vughi noi dansăm
Nici un pic pe loc nu stăm.
Din pălmuţe să batem

Cu toţii aşa: poc-poc-poc!
Bughi-vughi! O-key!
Bughi-vughi! O-Key!
Copiii stau lîngă mese. Întind mîna dreaptă înainte şi o scutură puţin,
apoi aceleaşi mişcări le execută cu mîna stîngă. În continuare, se
rotesc încetişor şi bat din palme. În final dansează „Bughi-vughi” cu
picioare-le îndoite în genunchi şi mîinele îndoite în coate. La rostirea
cuvintelor „O-key!” ridică mînuţele în sus.
„Gimnastica veselă”
Mîinile am ridicat
Sus-jos, sus-jos.
Şi din palme batem
Unu-doi, unu-doi.
Apoi capul îndreptăm
Unu-doi, unu-doi
Apoi spatele-aplecăm
Unu-doi, unu-doi
Tropa, tropa, mai vioi
Batem din picioare,
Jos-sus, jos-sus
Noi vom creşte mare.
******
Cucoşei pintenaţi,
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripele
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi săltaţi uşor
Pe un picior, pe alt picior,
La trei mai ciuguliţi
În pirostrii să-mi fiţi
La patru vă ridicaţi
Şi la loc vă aşezaţi.
******
Te aşezi în pirostrii / Picioruşelor dansaţi
Şi sari:unu,doi , trei / Hora adunaţi
Mai apoi te-ai ridicat / Dreapta – unu
În bancă te-ai aşezat / Stînga – doi
Şi de scris te-ai apucat. / Şi la carte-n toi!
Copiii stau în picioare lîngă bănci, şi rostind versurile, execută conco-

mitent mişcările sugerate de text.
„Albinuţa cu desagi”
- Cum pornesc albinele - Cum se-ntorc albinele
În zori spre zăvoi? Din lunci, din grădini?
- Cu desagii goi! - Cu desagii plini!
-Cum se duc măicuţele - Cum se-ntorc măicuţele

La ai lor copii? De pe la copii?
-Ca şi albinuţele, -Cu inima plină
Cu desagii plini! De dulce lumină.
-Cum vin albinuţele
Seara din cîmpii?
Cu desaga plină
De nectar-lumină.
Educatoarea sau un copil pun întrebarea, iar copiii răspund la ea şi

concomitent, realizează anumite acţiuni: imită zborul albinelor; ridică
mîinile pe umeri, se apleacă puţin, păşind greu pe loc, parcă ar duce
un sac greu; merg vesel cu pasul pe loc, cu corpul drept, cu pumnişorii
strînşi, de parcă ar duce ceva. Finalizează cu imitarea zborului albine-
lor.
„Vrăbiuţa”
În copac pe o crenguţă
Vrăbiuţa se dă huţa
Şi tot dă din aripioare
Vrea şi ea să crească mare.
Şi tot sare, şi tot sare
Ca s-ajungă pîn-la soare.
Copiii arată spre „o crenguţă”, legănîndu-se lin. Întind mîinile lateral,

imită zborul vrăbiuţelor şi arată sus cît de mari vor să crească, sărind
de pe un picior pe altul.
„Ursul”
Ursul merge prin pădure / Unde să găsească miere?
Mor, mor, mor! / Mor, mor, mor!
Prin tufişuri greu călcănd / Nu cumva este flămînd?
Ţop, ţop, ţop! / Vai, vai, vai!
Copiii păşesc cu pas greoi pe loc. Cu mîinele „feresc” tufişul, „caută”

mierea. Dau din cap, apoi se clatină cu tot corpul, semn de compătimi-
re.
„Iepuraşul friguros”
Iepuraşul cel pufos
Mişcă urechişele
Iată-aşa, iată-aşa
Mişcă urechiuşele.
Iepuraşul a-ngheţat
La lăbuţe lui i-e frig
Hlop-hlop, hlop-hlop
La lăbuţe lui i-e frig.
Pentru a se încălzi
Iepuraşul va sări
Ţopa-ţopa, ţopa-ţopa
Iepuraşul va sări.
Variantă:
Iepuraşu-n cărăruşă Iepuraşului i-i frig
Stă şi dă din picioruşe Labele îşi încălzeşte
Uite-aşa, uite-aşa! Uite-aşa, iute-aşa!
Iepuraşul a îngheţat
Şi-a pornit la alergat
Uite-aşa, uite-aşa!
Copiii arată urechiuşele şi le mişcă uşor, arată mînuţele şi bat din pal-me. Cu
mîinelenla frunte, în semn de urechi, semiaplecaţi execută sări-turi pe ambele
picioare.
„Uite-aşa”
Zburdă iedul pe muncel Şi-am văzut un elefant
Uite-aşa de mititel. Uite-aşa era de-nalt.
Cu zburdalnicul ieduţ Merge tare-ncetinel
Uite-aşa eu sar în sus. Şi eu pot să merg ca el.
- Uite-aşa, uite-aşa -Uite-aşa, iute-aşa
-Uite-aşa eu sar în sus. –Uite-aşa eu merg ca el.
Copiii sar de pe un picior pe altul, arată cît de mic este ieduţul. Apoi sar pe ambele
picioare. Arată cît de înalt este elefantul. Fac paşi greoi pe loc, înclinînd tot corpul.
„Merge, fuge”
Merge, merge, melcul cel încet.
Fuge, fuge, vîntul prin făget.
Merge, merge, elefantul greu,
Fuge, fuge, iepuraşul meu.
Merge, merge, leneşul abia,
Fuge, fuge albinuţa mea.
Copiii merg pe loc cu pas încetinit, apoi grăbesc pasul pînă la fuga pe loc. Cu
mîinile ridicate în sus imită bătaia vîntului. Micşorează pasul, se cotilesc greu pe
loc, exprimînd mişcarea elefantului, apoi cu ambele pi-cioare, execută săriturile
iepuraşului. Apleacă mîinile în jos, împreună cu umerii, abia fac cîte un pas şi iarăşi
intensifică mişcările picioarelor şi braţelor pentru a exprima hărnicia albunuţelor.
GIMNASTICA DE INVIORARE
Daca vreau sa cresc voinic,

Fac gimnastica de mic.
Merg in pas alergator,
Sar apoi intr-un picior,
Ma opresc,respir usor,
Intind bratele sa zbor.
Toata lumea e a mea
Cand m-asez jos la podea.
Asta-i doar un inceput
Ia priviti cat am crescut !
POEZIE DE DIMINEATA
Dimineta ne-am trezit
La gradinita ne-am intalnit
Cu totii sa salutam :
-Buna dimineata ,dragi pitici!
Ma bucur ca sunteti aici!
A-nceput o noua zi
-Buna dimineata copii!
MÎNA-joc linistitor
Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana)
Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap)
Mana bate,mana tace,(bat in masa cu pumnisorii,ascult pumnul)
Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute)
Daca vrei in sus sa zbori
Fa-ti degetele pocnitori
Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori,sarim in sus)
JOCURI DE DEGETE-linistitor
Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute)
Si vine pisica miaunica:
( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard)
Miau ,miau,miau.miau,miau,(mieunat languros,merge pe gard)
Dar iata vine-un soricel :
chit,chit,chit,chit,chit,(trece repede ,pe gard)
Dar iata vine-un urias :
Bum,bum,bum,bum,bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul)
Si darama garduletul!
Dar iata vine-un piticut,(aratatorul de la mana dreapta,desenat chipul)
C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta)
Cioc,cioc,cioc,cioc,cioc(ciocanesc fiecare deget,care se ridica)
Si repara garduletul!
ZICERE DE DIMINEATA
In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata ,(trecem palmele peste fata)
Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc,privim in sus)
Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
De gand rau, sa ne ferim (mana alunga gandul rau )
S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le
desfacem)
Si-n lume s-o raspandim!(sarim in sus cu bratele desfacute)
Si-atunci orisice copil,
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).
BUNA DIMINEATA!
Buna dimineata cer frumos!
(ridic mana spre cer)
Buna dimineata soare luminos!
(mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant Care-alergi pe pamant !
(imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti!
(mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari
mici)
Buna dimineata pietre tari!
(palmele bat podeaua)
Buna dimineata animale mici si mari!
(animale mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)
JOCURI
DIDACTICE
La literatura
artistică
GHICI CE-I
( ghici ce operă literară am audiat
)
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre
genurile şi
speciile literare cunoscute: poezie, poveste,
povestire.
Dezvoltarea priceperilor de sinteză şi
analiză, a deprinderii
de a reproduce expresiv un fragment sau
un text literar
cunoscut. Formarea limbajului coerent, a
premizelor gîndirii
logice.
Regulile: Textul poate fi spus în întregime ori numai

un fragment.
Răspunsurile se prezintă în tăcere prin
demonstrarea
semnelor respective.
Material didactic : Semne simboluri: cerculeţe de

culoare roşie,
verde şi albastră ( cîte 3 pentru fiecare copil ) ori tabele
pe care e reprezentat Făt- Frumos ori o căsuţă din
poveşti ( pe picioare de găină ), acest semn reprezintă
povestea, fetiţă ce recită poezia şi Guguţă ori un băieţel
ce citeşte o carte – povestirea.
Desfăşurarea jocului :
Pedagogul explică regulile, le spune copiilor, că el ( ori
un copil ) o să spună, o să recite ori o să povestească
texte de diferite specii, iar el trebuie să ghicească, ce li
s-a spus. Răspunsul trebuie prezentat prin semne
convenţionale, ridicînd tabela respectivă ( de ex: pentru
poezie- un cerculeţ albastru, pentru poveste- roşu, iar
pentru povestire- galben ). Învingătorii se consideră copiii,
care în timpul jocului n-au comis nici o greşeală.
TABLOURI VII
( recunoaşte personajul şi numeşte
povestea )
Scopurile : Dezvoltarea priceperii de a recunoaşte
eroul ( personajul
literar) principal după exterior şi
cuvintele personsjelor
prezentate prin intermediul înscenării
unor fragmente.
Regulile : Prezentatorii rolurilor se aleg după dorinţă.

Învingători
sunt consideraţi copiii, care au
recunoscut mai multe
personaje.
Material didactic: Căciuliţe - măşti, elemente ale

costumelor
diferitelor personaje.
Desfăşurarea jocului : Prin intermediul unei numărători

se alege juriul
( 3-4 copii ), ei vor determina cine sînt învingătorii. În faţa grupei
vor fi invitaţi copiii doritori să prezinte unele personaje din
textele cunoscute. Fiecare din prezentatori va îmbrăca căciuliţa
mască, unele elemente ale costumului respectiv şi ieşind în faţa
colegilor va prezenta personajul. De ex: personajele cunoscute
din poveştile lui I. Creangă „ Capra cu trei iezi ” , „Ursul păcălit
de vulpe ”, „ Punguţa cu doi bani ”, „ Fata babei şi fata
moşneagului ”.
Capra : ( cu o desagă în spate, cu un smoc de iarbă în mînă
se apropie de uşă, bate şi cîntă cîntecul din povestea „ Capra
cu trei iezi ”.
Cucoşul : ( merge ţanţoş, dă din aripi, cîntă ) : Cucurigu, boieri
mari, daţi
punguţa cu doi bani !
Moşneagul : ( păşeşte legănat, ducînd în mîini o vulpe- jucărie ).
Ce frumoasă
caţaveică am să-i fac nevestei mele din blana acestui
vulpoi.
Fata babei : ( se laudă , ţinînd în mîini un coş cu gheme ).
Priviţi, priviţi cu
Toţii cît de harnică sunt eu. Vedeţi, cîte gheme am
făcut la
şezătoare? Iar fata moşneagului n-a lucrat defel,
nimic n-a făcut.
Ursul : ( apare supărat cu un cîrlig în mînă ). Unde-i oare
vulpoaica cea hîtră,
care m-a pus să stau o noapte întreagă cu coada-n
iaz? Las-că acuş
mă răzbun eu !
Găina : ( merge ţanţoş, ducînd în mîini un talger cu o
margine ). Cot-co-dac!
Cot-co-dac! Babă, nu te supăra, o mărgică eu ţi-oi da!
Fata moşneagului ( apare înconjurată de diferite animale ). Copii,
copii! Veniţi
la mama să vă lăe!
Vulpea : ( se preface că mănîncă peşte ). Vai ce peşte gustos
am căpătat eu !
GHICI DENUMIREA
Scopurile: Consolidarea priceperii de a recunoaşte
cartea după
descriere, dupăilustraţia de pe copertă şi a
priceperii de
a descrie o carte.
Regulile : Copiii trebuie să ghicească denumirea cărţii

pe baza
descrierii efectuate de către educatoare ori
colegi .
Învingători sînt consideraţi copiii, care au
ghicit
denumirile mai multor cărţi.
Material didactic: Cărţi pentru copii prevăzute de

programă.
Desfăşurarea jocului : Educatoarea le aminteşte copiilor
despre excursia făcută la bibliotecă şi le explică jocul. Cînd am
fost la bibliotecă,
noi am văzut pe poliţe multe cărţi cunoscute. Am şi desene, ce
reprezentau eroii noştri îndrăgiţi. Aceste desene erau executate
de diferiţi pictori. Amintiţi-vă şi numiţi vre-o cîteva cărţi pe care
le-aţi văzut la bibliotecă. Copiii numesc vre-o 5-6 cărţi.
Educatoarea: Vreţi să organizăm jocul nostru preferat „ Ghici
denumirea ” ?
Ascultaţi atunci cu atenţie şi răspundeţi la cîteva
întrebări
ghicitori, pe care le-am alcătuit pentru voi cu
această ocazie.
1. La bibliotecă am văzut o carte, în care erau multe poezii
despre natură. În
această carte erau numai poezii pentru copii, scrise de M.
Eminescu. Pe
copertă erau desenaţi cîţiva copaci, ce-şi plecau cu tristeţe
crengile la
pămînt, iar de pe crengi se desprindeau frunzele vestejite,
ruginite. Cum se
numeşte această carte? ( Răspunsul corect: Această carte se
numeşte „ Ce te
legeni ...”
2. Pe o poliţă am găsit cartea lui I. Creangă, în care autorul ne
povesteşte despre păţania unui urs. Pe copertă era desenat
un urs, şezînd cu coada într-o băltoacă îngheţată. Ghiciţi, ce
carte era aceasta? ( „Ursul păcălit de vulpe” )
3. În vitrina de la intrarea în bibliotecă era o carte frumos
ilustrată despre
eroul nostru îndrăgit – Guguţă. Cum se numeşte această carte
şi de cine este scrisă? ( „ Guguţă şi prietenii săi ”, de Spiridon
Vangheli )
4. Alături de cartea lui Spiridon Vangheli mai era o carte, pe
care voi o răsfoiţi cu plăcere în fiecare zi. Pe copertă e
desenată litera „ A ” mare. Prin această literă trec ca printr-o
poartă un băieţel şi o fetiţă. Autorul cărţii chiar la începutul
ei ne povăţuieşte: „ Învaţă de mititel şi ţi-a fi mai uşurel.....”
Ghiciţi, cum se numeşte cartea şi cine-i autorul ei ?
( „ Albinuţa” G. Vieru )
GHICI PERSONAJUL LA CARE M-AM

GÎNDIT
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre textele
studiate.
Dezvoltarea priceperii de a descrie un
personaj literar;
a imaginaţiei şi a vorbirii expresive.
Regulile: Pentru descriere se aleg personaje din

poveştile
cunoscute de către toţi copiii.
Descrierea trebuie să fie
corectă, personajul trebuie caracterizat
multilateral. „
Atotştiutorul” are dreptul să se apropie de
copii ( să
intre în odaie ) numai atunci, cînd e
chemat.
Material didactic : Diferite cărţi cu poveştile

cunoscute ori tablouri
pe care sunt reprezentaţi eroii din
textele îndrăgite.
Copiii se aşează pe scăunelele aranjate în semicerc,
educatoarea în faţa lor pe un scaun înalt. Cu ajutorul
unei numărători se alege copilul „atotştiutor ” El iese din
odaie sau se ascunde într-un colţ după paravan. În lipsa
lui educatoarea se înţelege cu copiii, ce personaj şi din
care poveste ( povestire ) v-or descrie şi hotărăsc ce o să
spună despre dînsul. Apoi îl invită pe „ atotştiutor ” care,
la rîndul său, îşi alege ( numeşte ) colegul ce trebuie să
descrie personajul. După ce ghiceşte, „ atotştiutorul ”
trece la loc, iar copiii aleg altul şi jocul continuă ( se
repetă de 5-7 ori ).
Notă : Copiii v-or descrie următoarele personaje:

Păcală, Capra,
Ursul, Guguţă, Scufiţa Roşie .
CĂLĂTORIE ÎN ŢARA
POVEŞTILOR
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor despre poveştile
cunoscute;
dezvoltarea imaginaţiei, a atenţiei auditive,
a memoriei,
a priceperii de a repovesti un fragment
din povestea
cunoscută; formarea vorbirii expresive, a
limbajului
coerent.
Regulile : Conducătorul jocului îi include pe jucători în

situaţia
dintr-o poveste cunoscută, numeşte eroii,
repovesteşte o
situaţie. Copiii recunosc eroii, povestea.
Doritorul
repovesteşte un fragment. Învinge acel
copil, care şi-a
amintit mai multe poveşti. Povestitorul
poate folosi şi
materiale ilustrative.
Material didactic : Căciuliţe – măşti, elemente ale

costumelor eroilor din poveşti, ilustraţii pe care sunt
reprezentate diferite
scene din poveşti, cărţi ilustrate.
Desfăşurarea jocului:
Copiii se aranjează în rînd unul după altul. La cuvintele
educatoarei „ plecăm în ţara poveştilor ” – merg unul după altul,
se gîndesc la o poveste oarecare. La cuvîntul „ am ajuns ” se
aşază pe scăunelele aranjate în semicerc. Cu ajutorul unei
numărători se alege conducătorul jocului. El trebuie să-şi
amintească o poveste şi să-i includă pe jucători în situaţia
poveştii date ( să numească eroii, locul unde s-a petrecut
acţiunea ). De ex: Am ajuns în pădure, e vară, cald, o zi senină.
Văd o capră, care stă de vorbă cu ieduţii ei. Ce poveste este?
Cine vrea să povestească un fragment din această poveste. Jocul
se repetă de 5-6 ori. De fiecare dată ei se ridică de pe
scăunelele şi pleacă în călătorie. Copiii pot povesti şi alte
fragmente:
1. Văd pe malul unui iaz. Apa îi îngheţată.
Pe drum, departe se vede un car cu boi,
ce se îndepărtează de iaz, la marginea
drumului stă o vulpe, care înfulecă peşte,
iar lîngă ea stă un urs. Oare, despre ce
discută ei?
2. Văd o masă. Lîngă ea 3 scaune: unul
mare, altul mijlociu, al treilea mic. Pe
masă 3 căni, una mare, alta mijlocie, iar
a treia micuţă. La masă stă o fetiţă
rătăcită, o cheamă Maşa. În care poveste
am poposit? Cum se numeşte ea? Ce s-a
întîmplat cu Maşa în casa urşilor?
CONTINUĂ
POVESTEA
Scopurile: Dezvoltarea priceperii de a povesti
expresiv un text, a
atenţiei audive, a vorbirii expresive.
Consilidarea
cunoştinţelor despre poveştile cunoscute.
Regulile: Dreptul de a continua povestea are numai

acel copil,
care a fost ales prin numărătoare, care
are în mînă o
carte ori un tablou de obiect pe care e
reprezentat eroul
din poveste. La începutul jocului copiii
hotărăsc
împreună cu educatoarea, ce poveşti vor
povesti.
Material didactic: Ilustraţii, tabele pe care sînt

reprezentaţi unii eroi din poveşti, cărţi cu poveşti
cunoscute.
Drsfăşurarea jocului:
Varianta I - Copiii se aşează pe scăunele ori pe covor.
Educatoarea lîngă ei. Cu ajutorul unei numărători se
alege o carte dorinţă şi începe a povesti textul. După ce
repovesteşte un fragment, transmite cartea altui copil.
Acesta, la rîndul său, continuă să spună povestea, un
fragment sau pînă la sfîrşit. La dorinţă el, de asemenea,
poate transmite cartea altui copil, care continuă
povestea.
Varianta II - În loc de carte se folosesc ilustraţii la text
ori tablouri, pe care sînt reprezentate unele personaje
din poveştile cunoscute de copii.
GHICI, GHICITOAREA MEA

Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre ghicitori
ca specia
literară. Dezvoltarea gîndirii logice, a
priceperii de a
clasifica.
Regulile: Copilul care ghiceşte capătă dreptul de a

spune
următoarea ghicitoare. Nu se poate de
propus ghicitori
la întîmplare. Se spun numai la tema
aleasă.
Material didactic: Jucării ( obiecte în miniatură ) ori

tablouri de obiect din diferite grupe ( animale, păsări,
obiecte de uz casnic ).
Copiii împreună cu educatoarea hotărăsc pe care teme
vor spune ghicitori ( de ex: animale domestice, păsări
natură, obiecte de uz casnic ). Educatoarea îşi alege un
obiect ori un tablou, îl demonstrează copiilor, spune
prima ghicitoare. Copilul care ghiceşte îi ia locul,
demonstrează obiectul- răspuns, apoi spune ghicitoarea
sa, trece şi se aşează pe scăunel. În locul lui vine alt
copil, care ghiceşte ghicitoarea, demonstrează răspunsul,
apoi propune colegilor ghicitoarea sa. Jocul continuă 4-7
minute. În grupa medie se spun ghicitori la 1-2 teme, iar
în grupele mari la 3-4 teme.
GHICIŢI, CE V-AM
SPUS
( Ştim noi oare folclorul? )
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre
speciile mici
ale folclorului: ghicitoare, proverb,
numărătoare,
frămîntare de limbă, dezvoltarea
priceperii de a le
recunoaşte şi a le deosebi.
Regulile: Prin intermediul unei numărători se alege

juriul ( 3-4 copii ). Doritorul trebuie să spună numai o
operă ( o ghicitoare, un proverb ). Copiii răspund
demonstrînd semnele ( tablourile ) respective ( conform
înţelegerii convenţionale de la începutul jocului )
Material didactic: Tablouri de obiect ( 4-6 ) pe

care sunt reprezentate figuri simboluri: o fetiţă faţa
căreia exprimă nedumerire ( ghicitoare ), un moş bătrîn
cu barbă, musteţi, cu căciulă ori pălărie pe cap ( proverb
), un băieţel Guguţă ce arată limba ( frămîntări de
limbă ), doi copii, stînd faţă în faţă, unul din ei ţine
mîna întinsă spre celălalt ( numărătoare ). Diferite semne
– simboluri: floricele de diferite culori, figuri geometrice
de aceeaşi culoare, de exemplu:
Un cerculeţ – proverb, un triunghi – ghicitoare, un pătrat –
numărătoare, un dreptunghi – frămîntări de limbă.
Jucătorii stabilesc regulile jocului. Cu ajutorul unei
numărători aleg juriul. Educatorul împarte semnele
convenţionale ( fiecărui copil cîte 4 ). La propunerea
educatorului copilul doritor vine lîngă masă şi spune un
text, cînd termină de spus ceilalţi în tăcere arată
răspunsul. Învingătorii sunt apreciaţi de către juriu. Sunt
consideraţi învingători acei copii, care au demonstrat mai
multe răspunsuri corecte.
PĂCĂLICĂ ORI SCHIMBĂ

CUVÎNTUL
Scopurile: Dezvoltarea auzului fonematic, a
receptivităţii faţă de
conţinutul unui text poetic, a priceperii
de a schimba
unul şi acelaş cuvînt în aşa fel ca el să
rimeze cu
cuvîntul de la sfîrşitul versului precedent
( rimă
împerecheată ).
Regulile: Cuvîntul trebuie modificat în aşa fel, ca el

să se
potrivească cu cel de la sfîrşitul versului
precedent.
Învinge copilul, care n-a comis nici o
greşeală. Pentru a
prezenta copiilor modele de răspunsuri
corecte
educatoarea recită primele două versuri
corecte
modificînd singură cuvîntul.
Material didactic: O carte de versuri şi una de

proză
( pentru comparare ).
Desfăşurarea jocului
Educatoarea explică jocul. Cu ajutorul unei numărători se
alege copilul – „ poet ”. El trece în faţa colegilor şi,
ascultînd textul poeziei recitat de către educatoare,
modifică de fiecare dată cuvîntul
„ Păcală ” în aşa fel ca el să rimeze şi poezia să sune
frumos.
Am şi eu un unchi – Păcală
Moş Păcală – Potricală,
Unchiul are o soţie
Şi îi zice Păcălia.
Şi mai are trei fetiţe
Şi le cheamă.... ( Păcăliţe )
Are nişte măhăleni
Şi le zice ...... ( Păcăleni )
Are unchiul o pisică
Şi o cheamă ........ ( Păcălica ).
Şi mai are un motan,
El îl strigă ...... (Păcălan ).
Iar coteiul ghiduş
El îi zice ...... ( Păcăluş ).
Toţi trăiesc, precum gîndeşti.
În sătucul...... ( Păcăleşti ).
Şi eu tot de-acolo vin,
Căci v-am păcălit puţin.
GHICI CUVÎNTUL
POTRIVIT
( sau cuvîntul ce rimează
)
Scopurile: Dezvoltarea auzului poetic, a gîndirii logice,
formarea priceperii
de a găsi cuvinte ce se potrivesc după felul
cum sună şi după
sensul propoziţiei.
Regulile: Copilul invitat are dreptul de a spune numai un

singur cuvînt,
adică de a răspunde numai o dată propunînd un
cuvînt ce
rimează şi se potriveşte după sens. Învingător e
considerat
copilul, care a dat mai multe răspunsuri
corecte.
Material didactic: Cărţi ilustrate de versuri şi

poveşti.
Cu ajutorul unei numărători se va alege „ poetul ”. El va fi
invitat lîngă masa educatoarei. Pedagogul va recita poeziile lui G.
Vieru propuse mai jos sau poeziile altor poeţi în versul al doilea
ori în versul al patrulea, înainte de ultimul cuvînt se va face o
pauză, copilul trebuie să ghicească cuvîntul potrivit, cuvîntul care
rimează. Cel care greşeşte pierde dreptul de a continua jocul. În
locul lui vine alt „ poet ” ales, de asemenea, prin numărătoare.
CINE-I ?.....
1. Dulce – dulce cum e poama, 2. Cu ciocanul, cu
lopata,
Cine coace pîinea ? ............... Cine tot
lucrează ? .......
( mama )
( tata )
3. Cine îmblă ca furnica
Şi bătrînă e ? ................
( bunica )
GHICI CULOAREA......
1. Am un măr de la moşu, 2. Melcul printre ierbi
se pierde,
Mărul este .......( roşu ) ! Iarba este
.........( verde )!
3. Spicul are multe boabe, 4. Ce frumoasă-i

bolta noastră,
Spicul este ........( galben )! Bolta e
.............( albastră )!
5. Mama o cămaşă-mi dete, 6. Dragă mi-i bunica

mie,
Nu fac tumbe eu prin nalbă, Dar şi ea din
ochi mă pierde!
Ca să nu rămînă pete, Mi – a luat o
pălărie,
Doar cămaşa mea e .... ( albă ). Pălăria este
.......( verde ).
7. Pantaloni îmi dete tata, 8. Iar pentru a fi

mai multă pace,
N-o să-i rup eu prin jugaştri, Un steguleţ îmi
dete moşul,
Pantaloni aşa mai cată Steguleţul mult
îmi place,
Pantalonii sînt ......( albaştri ). Steguleţul meu e
..... ( roşu ).
REPETĂ FĂRĂ SĂ
GREŞEŞTI
( spune repede )
Scopurile: Formarea pronunţării corecte, a auzului
fonematic, a atenţiei auditive. Dezvoltarea priceperii de a
reţine conţinutul unei frămîntări de limbă, de a o repeta
fără a comite greşeli la pronunţare.
Regulile: Fiecare doritor trebuie să repete o

frămîntare de limbă de trei ori. Învingători vor fi
consideraţi copiii care au spus repede, expresiv, fără a
comite greşeli la pronunţare.
Material didactic: Cartea „ Păcălici ”, „ Apă vie ”.
Copiii se aşează pe scăunele aranjate în semicerc.
Educatoarea, iar mai apoi şi unii copii spun cîte o
frămîntare de limbă. Doritorii vin pe rînd lîngă
educatoare şi repetă de trei ori frămîntarea de limbă
propusă. Acela care greşeşte trece la loc. Iar cine spune
de trei ori se consideră învingători. În joc pot fi folosite
diferite frămîntări de limbă populare.
Trăistuţa cu poveşti
Obiective:
Vereficarea cunoştinţelor copiilor despre poveştile lui
I.Creangă. Dezvoltarea gustului pentru lectură. Dezvoltarea
capacităţii de a face o caracteristică eroilor din poveşti.
Materiale:
Trăistuţa cu ilustraţii din poveşti.
Din timp este pregătită trăistuţa cu ilustraţii din poveştile lui
I.Crea-ngă: „Capra cu trei iezi”, „Punguţa cu doi bani”, „Ursul
păcălit de vulpe”, „Fata babei şi fata moşneagului”, etc. Sunt
invitaţi doi copii – unul va scoate ilustraţia din trăistuţă, iar al
doilea va trebui să răspun-dă la întrebări:
- Din ce poveste face parte ilustraţia?
- Cine a scris-o?
- Ce moment al poveştii reprezintă?
- Care eroi sunt pozitivi? Prin ce tea captivat?, etc.
Cîştigător este considerat copilul care a răspuns corect la
toate între-bările puse de coleg sau educator.
Povestea în cerc
Obiective:
Exersarea copiilor în reproducerea operelor literare, în
alegerea intonaţiei. Educarea simţului de răspundere, stimă
faţă de colegi.
În faţă sunt invitaţi 5-6 copii. Ei se aranjează în cerc.
Educătoarea le prezintă o ilustrată dintr-o poveste, povestire.
Primul începe să poves-tească, al doilea trebuie să continue,
etc. Toţi împreună trebuie să rep-roducă opera literară. Dacă
un copil se gîndeşte prea mult, el iese din joc şi activitatea lui
nu este apreciată. Sunt menţionaţi copiii ce au re-uşit repede
şi citeţ să repovestească opera.
Variantă:
Jocul poate fi organizat în baza audierii la casetofon a unui
epizod dintr-o poveste, povestire, iar copiii vor continua-o.
Varianta II:
Copiii au la dispoziţie seturi de jucării pentru teatrele de
masă pen-tru poveştile cunoscute deja. La solicitare aleg
povestea, împart rolu-rile şi pe rînd prezintă povestea.
Cadourile
Obiective:
Activizarea comunicării verbale. Formarea abilităţilor de a
descrie, a argumenta ceva, de a utiliza antonime, sinonime.
Dezvoltarea capaci-tăţii de a dialoga, folosind formule de
politeţie.
Regula jocului:
Răspunsurile să fie cît mai argumentate, mai frumoase.
Educatoarea comunică copiilor că astăzi e ziua de naştere a
lui Ciu-boţel. Sunt întrebaţi dacă pot sau nu merge cu toţii la
sărbătoare. Se comentează ambele variante de răspunsuri:
„Nu” – de ce?; „Da” – de ce? Se opresc la prima variantă (Nu,
avem nevoie de cadouri).
Se improvizează un magazin. Educatoarea îşi asumă rolul de
vînză-toare. Copilului, care doreşte să procure ceva, i se oferă
cu totul altce-va, deaceea jucătorul în cauză e pus în situaţia
de a descrie cît mai amănunţit jucăria (cadoul) pe care şi-o
doreşte. Educatoarea – vînză-toare poate să-i adreseze
diverse întrebări provocatoare.
Exemplu: -„Doresc să-i fac cadou prietenului meu (vreau să-i
dăruiesc lui Ciuboţel ..., etc.) o pereche de ciubote. Aveţi
cizme albe?” Vînzătoarea precizează cine este acesta Ciuboţel
şi de ce dore-şte anumite cizme albe. De ce întreabă de
ciubote, dar cere cizme. Îi dă o pereche de sandale. Copilul
iarăşi vine cu o explicaţie-precizare. Educatoarea-vînzătoare
trebuie să găsească cît cele mai ingenioase modificări,
întrebări, situaţii. Astfel, răspunsurile jucătorilor vor fi mai
variate, argumentate, convingătoare.
Dacă cumpărătorii utilizează limbajul non-verbal (gestică,
etc.) se cere ca acestea să fie însoţite şi de limbajul verbal.
Limbajul copiilor cît şi completările făcute de educatoare
sunt diferite în raport cu vărsta copiilior.
Povestea anotimpurilor
Obiective - consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre
poveştile cunoscute, integrarea lor în anotimpul corespunzător
desfăşurării acţiunii, consolidarea deprinderilor de exprimare orală
corectă, stimularea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral:
Sarcina didactică : Descrierea ilustraţiilor ce reprezintă aspecte

semnificative ale celor patru anotimpuri, precizarea povesţii şi a
personajelor, relatarea conţinutului imaginii, stabilirea legăturii dintre
conţinutul ilustraţiei şi anotimp, recunoaşterea unor elemente speifice
anotimpurilor.
Mijloace de învăţământ: imagini sugestive ale poveştilor în care

acţiunea se petrece în cele patru anotimpuri(„Rilă Iepurilă şi cărăbuşul
cu aripioarele de aur”, „Puiul”, „Ciripel cel lacom”, „Nuieluşa de alun”),
imagini reprezentând fiecare anotimp în care s-au strecurat elemente
specifice altor anotimpuri, bileţele cu ghicitori pentru fiecare echipă,
fise de evaluare, coş, simboluri pentru fiecare echipă (frunze, brăduţi,
ghiocei, cireşe), panou, carioci, buline colorate în maro, alb, verde şi
galben, pătrate din hârtie albă pentru proba 2, stimulente.
jocul se va desfăşura pe echipe şi pentru aceasta se va aranja
mobilierul corespunzător, se vor pregăti materialele necesare, se vor
crea toate condiţiile pentru competiţie. După familiarizarea
preşcolarilor cu tema şi obiectivele activităţii se va prezenta sarcina
didactică şi regulile jocului: într-un coş se află un număr egal de buline
de 4 culori: maro, albe, verzi şi galbene; copiii vor extrage buline şi în
funcţie de acestea se vor împărţi în patru echipe egale:
1. Toamna - maro
2. Ierna - alb
3. Primăvara - verde
4. Vara - galben
Fiecare echipă se va aşeza la câte o masă. Educatoarea va avea
pregătite pentru fiecare echipă câte patru probe specifice anotimpului
pe care aceasta îl reprezintă. Pe rând, toate echipele vor răspunde la
câte o probă.
Pentru fiecare răspuns corect fiecare echipă va primi un simbol
caracteristic anotimpului pe care îl reprezintă (frunze, brăduţi, ghiocei,
cireşe).La final se vor aduna simbolurile strânse de fiecare echipă şi se
va declara câştigătoare echipa care a adunat cele mai multe simboluri.
Se va desfăşura un joc de probă pentru a verifica dacă copiii au înţeles
sarcina. Pentru aceasta voi adresa întrebarea “Care sunt anotimpurile
anului?” Voi numi un copil să răspundă şi dacă acesta va da răspunsul
corect îi voi acorda , doar ca exemplu, un punct. Jocul va începe cu
prima probă care va fi efectuată, pe rând, de toate cele patru echipe,
apoi, se va continua la fel ce restul probelor. Voi aduna punctajul
obţinut de fiecare echipă şi voi desemna echipa câştigătoare.
Meşteriţa
Obiective:Dezvoltarea competentei de a recita expresiv o
poezie,de a vorbi cu intonatie,de a intelege continutul
emotive si de idei al textului.
Reguli:Dreptul de a recita il are copilul care e ales de

colegi.Invingator e considerat acela care recita mai expresiv.
Materiale:Obiecte-jucarii:foarfece,ac,rochita,ciorapi.
Desfasurarea jocului
Se allege “Mesterita”.Ea se apropie de masuta pe care sint
aranjate obiectele necesare si recita,redind prin voce
sentimental de mindrie al eroinei principale din text.
O fetita: Am o foarfeca si-un ac.
Si de toate stiu sa fac.
Stiu sa-mi cos un buzunar
Si ciorapul sa-mi repar.
Un baiat: Nu credeti?Va pare mica?
Ea-si coase totul singurica!
Ghici denumirea
Obiective: Consolidarea priceperii de a descrie,de a
recunoaste cartea dupa desriere sau imaginile
de pe coperta.Educarea dragostei de carte,de lectura.
Reguli:Copii trebuie sa ghiceasca denumirea cartii in baza

descrierii pe care o face educatoarea.
Materiale:Carti illustrate pentru copii.
Educatoarea descrie,iar copii asculta atenti.De exemplu:
Pe coperta unei carti era desenata o vulpe cu o gramada de
peste in jurul ei,iar in colt un urs.Cum se numeste cartea?
(Raspunsul correct:Aceasta carte se numeste”Ursul pacalit de
vulpe”).
Cine aseaza primul imaginile?
(4-5 ani)
Scopuri:
Verificarea insusirii continutului povestii:” Capra cu trei
iezi”,de Ion Creanga.
Consolidarea deprinderii de a povesti coherent un
fragment dintr-o poveste.
Sarcina didactica:
Ordonarea cronologica a momentelor principale din
poveste si reproducerea coerenta a unui fragment din
poveste.
Material didactic:
Imagini cu secvente din povesti cunoscute.
Desfasurarea jocului:
Jocul se poate desfasura cel mai bine la sectorul
“Biblioteca”.Educatoarea cere copiilor sa ordoneze
chronologic imaginile cu momentele principale ale
povestii”Capra cu trei iezi”.Primul care termina de aranjat isi
allege o imagine si relateaza fragmentul prezentat.
Cine este?(4-5 ani)
Scopuri:
Consolidarea deprinderii de a formula raspunsuri la
intrebarile educatoarei,utilizind structure gramaticale corecte.
Verificarea cunostintelor copiilor despre denumirea
corecta a animalelor domestic si a puilor lor.
Sarcina didactica:
Formularea unor propozitii corecte din punct de vedere
grammatical.
Material didactic:
Jetoane cu animale si puii lor
Educatoarea ofera copiilor jetoane cu animale domestic si cu
puii acestora.Copii privesc jetoanele si raspund la intrebarea:
- Cine este puiul vacii?(al calului,al oii,al caprei).(Puiul vacii
este vitelul).
JOCURI
DIDACTICE
La Cunoaşterea
mediului
SĂCULEŢUL CU SURPIZE!
SCOP:
 Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal;
 Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu
ajutorul acestora;
 Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC:
Elevul chemat alege un obiect din săculeţ, îl pipăie şi fără să se uite îl
numeşte, apoi îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce
trebuie folosit. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu
obiectul respectiv( acolo unde este cazul).
ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului, ghicirea,
imitarea acţiunilor, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de
uz personal: pahar, periuţă de dinţi, pieptene, oglindă, prosop, săpun,
savonieră, batistă, şerveţel, perie de haine, perie de ghete.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Elevii
chemaţi vor veni în faţa clasei, şi fără să se uite introduc mâna în
săculeţ şi spun: ,,Eu am găsit o periuţă de dinţi’’. O va scoate din
săculeţ, o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii
acesteia (cum trebuie utilizat, când şi de ce este bine să-l folosim într-
un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Dacă răspunsul
este bun va fi aplaudat, iar dacă nu este corect, va fi chemat alt elev
pentru a da răspunsul bun.
SĂ PROTEJĂM NATURA
Scopul:Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de
comportare specifice asigurării şi protejării naturii.
 Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării
pe o temă dată.
 Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc
antonime.
 Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec
cunoscut.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora
asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
 Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în
propoziţii.
 Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Răspunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt corectate de
colegi.
Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect.
Grupa va fi împărţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze pe care
trebuie să le aşeze pe panou după următoarele criterii:
- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a
mediului(sădirea pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri
special amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de
deteriorare a mediului:(tăiere pomilor, foc în pădure, aruncarea
gunoaielor pe jos).
După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă
dacă au fost corect aşezate. Câştigă echipa care nu a făcut nici o
greşeală .
VARIANTĂ:
Elevii au două albume:
1. Să ocrotim natura.
2. Nu distrugeţi natura.
Anterior planificării şi desfăşurării jocului, elevii au drept sarcină de a
decupa acasă din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului
asupra mediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care
crede că se potriveşte, motivând alegerea.
În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se
vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va
formula propoziţii cu cele două antonime.
Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în
situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra
mediului: una
benefică şi alta dăunătoare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – rău etc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este
evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: ,,Frumoasă-i strada
noastră ’’.
UNDE TRĂIEŞTE FIECARE

VIEŢUITOARE
SCOPUL:
 Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură;
 Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite
vieţuitoare şi
formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
 coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în
sus a
hârtiei
 cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale,
păsări etc.)
Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se
aşează pe catedră. Un elev vine la catedră, ia un cartonaş, îl priveşte şi
denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine, apoi se aşează în
dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului
respectiv. Se întoarce către clasă şi formulează propoziţia. Se face
aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două)
pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru
formularea propoziţiilor).
Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi
locul ei de trai au dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund
bine, li se mai acordă doar un punct.
După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea
de către învăţător.
POŢI SĂ RASPUNZI
CORECT?
SCOP:
 Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă,
aer, pământ).
 Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului
înconjurător.
 Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.
 Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă, aer, pământ.
 Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de
viaţă respectiv.
 Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC:
Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă, aer,
pământ;siluete de animale, imagini reprezentând acţiuni realizate de
elevi, câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.
În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe un
rând şi aleg de pe masă câte un jeton cu un animal, îl denumesc şi îl
aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Învăţătoarea
alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o
corecteze. După gruparea animalelor, elevii privesc tablourile
încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii
(poluează mediul). Ex: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este
mult fum. În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine
ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. Elevii precizează dacă
imaginea dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea
naturii ridică bila albă, dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila
neagră. În locul imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite
acţiuni, fie de către învăţătoare, fie de către elevi. În final se
desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii, iar apoi elevii vor
sădi în curtea şcolii flori, adună hârtii.
CERCUL NATURII
SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante
şi animale.
SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul

înconjurător, a locului
pe care îl ocupă;
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane

corespunzătoare,
întrecere, aplauze, reguli.
REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre

plante şi animale pe care le reprezintă.
MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante, animale.
Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar
fi: lup, grâu,vierme, pasăre, şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb,
bufniţă, insectă, oameni. Aceste etichete se prind de piept. Elevii se
vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe
care le reprezintă. Elevul care are ecusonul ,,iarba’’ se va uni cu elevul
care are ecusonul ,,cerb’’, care se va prinde apoi de mână cu elevul
care are ecusonul ,,oameni’’, etc. În final toţi elevii se vor prinde de
mâini formând cercul naturii.
USCAT, AER, APĂ
SCOP:
 Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul
lor de viaţă.
ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, întrecere, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC:o minge mică
PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o
încăpere.
Jucătorii se aşează în cerc, în poziţia şezând, iar conducătorul jocului în
mijlocul cercului; de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată
şi unul din cuvintele: uscat, aer, apă.
Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care
trăieşte în mediul respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va
răspunde delfinul.
Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în
mediul respectiv primesc câte un punct penalizare.
CINE ŞTIE
CÂŞTIGĂ
SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre:
 Elementele necesare vieţii plantelor, animalelor şi omului (apă,
aer, soare);
 Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa
animalelor şi a omului;
 Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei,
secetă,
furtuni, dispariţia unor animale etc.).
ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de
joc;
 Copiii lucrează pe două echipe.
REGULI DE JOC:
 Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care
formulează răspunsul.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,
problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive)
cu:
Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii
(câte unul pentru fiecare echipă); Păduri incendiate, defrişări; Ape
poluate şi peşti morţi sau alte animale(păsări, mamnifere etc.);
Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul, maşini care elimină
gaze de eşapament; Aspecte din natură în timpul secetei; Poluarea
naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea
excursioniştilor); Strângerea materialelor refolosibile (hârtie, plastic).
În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite
materiale care să contribuie la realizarea scopului propus. Jocul se
desfăşoară pe două echipe, sub forma de întrecere. Învăţătorul îşi
fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şi
materialul folosit, aceleaşi pentru ambele echipe. După rezolvarea
fiecărei sarcini, echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse,
imaginate de învăţătoare. La sfârşit este câştigătoare echipa care a
însumat mai multe stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul
ecologiei:,,Delfinii’’ şi ,,Balenele’’ etc.)şi vor premii care constă în cărţi
cu conţinut ecologic(,,Doxi’’, ,,Planeta Albastră’’, insigne etc.
AŞA DA! AŞA NU!

SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA!
AŞA NU! Prin ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru
AŞA NU!
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile:
Îngrijesc animalele şi plantele.
Chinuiesc animalele.
Mă joc frumos cu animalele.
Respect animalele şi plantele.
Distrug plantele.
Ocrotesc plantele şi animalele.
Rup florile îndrăgite din parc.
Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.
POLUAREA RÂULUI
DESFASURAREA JOCULUI:
5- 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Apoi, 5
sau 6 elevi vor reprezenta peştii, imitând mişcările peştilor prin apă. În
apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise
numele unor deşeuri sau poluanţi:,,gunoaie’’, ,,chimicale’’,
,,detergenţi’’, ,,sticle’’, ,,ambalaje’’, etc. ÎN momentul când poluanţii
intră în apă, peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească,
ghemuindu-se la pământ. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie,
iar ,,peştii’’ îşi revin şi încep să înoate iar prin apă.
COLECŢIONARII
NATURALIŞTI
PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei, pe grupe formate din 5-7
jucători.
MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10
cm.
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante
şi animale din diferite specii. O specie aleasă va figura pe câte 4
cartoane, pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal din
specia respectivă.
Jucătorii se numerotează, şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart
câte 4 la fiecare, cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.
Ţinând cartoanele în mână, în formă de evantai, jucătorii vor
observa subiectele de pe cartoane, hotărând să colecţioneze o specie
sau alta şi păstrând acest lucru secret. Cartoanele care fac obiectul
colecţiei vor fi puse jos, pe masă în faţa jucătorului, acesta rămânând
în mână cu subiectele care nu-l interesează.
Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet
(cartonul de deasupra), dacă acesta completează colecţia sa îl va opri
depunând un alt carton în dreapta sa.
Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează, îl poate pune pe el în
dreapta jos.
Jocul continuă cu jucătorul numărul 2, adică cel din dreapta numărului
1, care trebuie să ridice o carte. De data aceasta el poate ridica fie o
carte din pachet, fie cartea dată jos de jucătorul numărul 1.
ŞTAFETA GUNOIULUI
Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5
m se aşează câte un coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea
şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte, pe care să o
arunce în coşul de gunoi. La comanda start, elevii aleargă spre coşurile
de gunoi, aruncă deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă, dând ştafeta
următorului elev. Câştigă echipa care termină mai repede, aruncând
toate gunoaiele în coş.
,,ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC
SCOPUL:
 Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător;
 Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor;
SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului;
REGULI DE JOC: elevii vor ,,înfia’’ un copac şi vor trebui să îl
îngrijească;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, mişcarea.
MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hârtie, carneţel,
aparat foto.
Când ieşiţi la plimbare, invitaţi copiii să ,,înfieze’’ un copac (din parc
sau de pe stradă). Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi
mediul înconjurător. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un
copac al lui într-un domeniu public, dar că omul se poate ,,împrieteni’’
cu un copac şi poate să-l îngrijească.
Ce răspunderi ar putea avea cineva care ,,deţine’’ un pom? În primul
rând trebuie să cunoască foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul
creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna; sau toamna, adunaţi
frunzele căzute pe jos şi presaţi-le, studiaţi florile şi fructele, primăvara
şi vara.
Când ieşiţi la plimbare, fiecare copil trebuie să aducă apă într-o
sticlă, cu care va uda copacul. Copiii mai mari pot să facă un calendar
al copacului, în care pot nota înălţimea, perioada când înfloreşte,
mirosul pe care îl răspândesc florile, forma fructelor etc.
În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului
împreună cu copacul ,,înfiat’’.
Cu timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele
de botanică ale copilului.
ÎN EXCURSIE LA PADURE
SCOP:
 Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător;
 Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti;
 Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc,
dezvoltarea
spiritului de echipă şi de competiţie;
 Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate;
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii ,,capcane
- surprize’’ şi vor trebui să facă ce li se cere. –Dacă sarcinile au fost
îndeplinite, se vor deplasa mai departe în adâncul pădurii, până la un
alt indiciu. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile, este
penalizată sau va primi un supliment de ,,muncă’’,iar cea ai căror
membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe
traseu, ajungând prima la ,,Cabana Pădurarului’’.
ELEMENTE DE JOC: competiţia, situaţiile surpriză, ghicirea, mişcarea,
aplauze, stimulente.
MATERIAL DIDACTIC: cărţi, buline, o trăistuţă, hârtie, ambalaje ouă
Kinder, cuib de păsări natural, coş de nuiele în care se află alimentele,
o carte de imagini despre ocrotirea naturii, pături, casetofon, pubelă
pentru resturi alimentare, tacâmuri şi veselă unică folosinţă,
recompense.
Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie, iar a
doua echipă buline de culoare verde. Se dă startul şi, căutând, copiii
pornesc spre pădure, pe cărarea şerpuită dintre copaci. Ei sunt invitaţi
să observe vegetaţia unor copaci, adăposturile unor animale, un
muşuroi de furnici, să culeagă floricele, să asculte susurul unui pârâiaş
ce străbate pădurea, să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în
apă, s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Copiii sar apoi peste un
pârâiaş, observă cum ,,doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi, deodată,
observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. În ea se
descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu anumite sarcini
(întrebări la care trebuie să răspundă ):
Echipa 1 : - Cum este solul?
- Cum este iarba?
- Cum este aerul?
Echipa 2 : - Cum sunt copacii?
- Cum sunt păsările?
- Cum este apa din pârâu?
După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ), se
consemnează răspunsurile, vom vorbi de animale şi păsările din
pădure, cu ce se hrănesc, ce foloase aduc, câteva curiozităţi, apoi vom
continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. Aici într-un
cuib de păsărele care a căzut, probabil dintr-un copac înalt descoperim
printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).
Deschizând fiecare ou, pe rând, aflăm întrebările:
Echipa 1 : - De ce mor plantele?
- Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea?
- De ce nu este voie să se defrişeze pădurea?
- De ce trebuie să păstrăm acest loc curat?
Echipa 2 : - Cum este apa Dunării faţă de a pârâului?
- Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii?
- Cum este malul Dunării?
- Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi
vieţuitoarele?
Înaintează echipa care ,,s-a descurcat’’ cel mai bine. Pentru că timpul
trece, se propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa
unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. Nu departe se vede ,,casa
pădurarului’’, o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Odată ajunşi la
acest popas, copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite un coş mare
de nuiele. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză, din coş se
vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc
discuţii pe marginea temei ,,Să ocrotim natura!’’. În acest sens, ei îşi
vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune resturile alimentare
(pungi, flacoane de plastic, şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-
o pubelă aflată în apropiere, pe care scrie ,,Păstraţi curăţenia!’’. Li se
prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior, care reprezintă
diferite modele de comportamente. Răsfoind filă cu filă, vor răspunde
prin ,,aşa da’’ şi prin ,,aşa nu’’ la întrebarea: ,, - Cum credeţi că este
corect? Şi cum nu ?’’
Echipa 1 : - imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu
stropitoarea;
- oameni care taie şi defrişează copacii;
- un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele
într-un copac;
- un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.
Echipa 2 : - un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel;
- un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori;
- un cetăţean care aruncă hârtia jos;
- o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.
Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele.
Echipa câştigătoare va primii cărţi drept premiu.
ALEARGĂ-N CASA
NUMITĂ
Scopul: Sistematizarea cunoștințelor despre grosimea, forma
tulpinii,culoarea
frunzelor,forma și felul fructelor,semințelor;
 a-i exersa pe copii în memorixarea denumirilor de copaci,
 a contribui la dezvoltarea rapidității în gîndire și atenție.
Sarcina didactică:A găsi obiectul după denumire.
Elemente de joc:Alergarea la copacul numit.
Reguli de joc:Lîngă unul și acelaș copac nu se permite a sta mult.

Desfășurarea jocului:
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea le propune copiilor să
numească copaci cunoscuți de ei.
b)Anunțarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește,cu
ajutorul unei numărători,un „vînător”,iar ceilalți vor fi „iepurași”.
„Iepurașii” trebuie să se ascundă de„ vînător” în căsuța numită de
educator,însă nu se permite să stai mult în această căsuță,trebuie să
alergi de la o căsuță la alta.De exemplu,dacă căsuța numită e stejarul,
„iepurașii” au voie să fugă de la un stejar la altul, „iepurașul” care e
prins de „vînător” devine singur „vînător”,iar „vînătorul” trece la
„iepurași”.La repetarea jocului se schimbă denumirea copacului,a
„căsuței”.
c)Încheierea jocului:Educatoarea face analiza jocului,aprecierea
celor mai buni „vînători” și celor mai atenți „iepurași”.
CAUTĂ MAMA ȘI
PUIUL!
Scopul:Fixarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile unor
animale(aspectul
exterior),la modul lor de viață,la foloasele aduse de ele și
la denumirea
puilor;
 precizarea noțiunii de animal domestic și sălbatic;dezvoltarea
atenției,memoriei și perspicacității.
Sarcina didactică:Recunoașterea animalelor după

descriere;denumirea
corectă a puilor lor.
Reguli de joc:Copilul,care ghicește mai repede animalul după

descrierea făcută de către educatoare,caută imaginea care-l reprezintă
și o afișează pe flanelograf.La întrebarea:„Care este puiul?”,un alt copil
selecționează imaginea corespunzătoare,o denumește și o așază în
dreptul imaginii animalului matur.
Materiale:Un set de ilustrații reprezentînd puii lor;flanelograf.
Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea jocului și
printr-o convorbire generalizatoare despre animale.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:În cadrul jocului educatoarea va
descrie sumar cîte un animal,insistînd asupra înfățișării lui și asupra
foloaselor pe care le aduce.După descrierea unui animal,copilul care
ghicește mai repede vine la masa educatorului,alege ilustrația
corespunzătoare descrierii,o arată copiilor și o afișează,întrebînd:„Care
este puiul?”.Un copil care se aunță sau care este solicitat de către
educatoare,vine la rîndul lui în dreptul animalului descris.
c)Complicarea jocului:În funcție de nivelul grupei,copiii pot fi
antrenați să descrie animalul după ce au ales imaginea cu animalul
dorit,să spună din ce grupă face parte(domestice sau sălbatice),să
spună cum se numește puiul său și ce foloase aduce omului.
d)Încheierea jocului:Copiii sînt solicitați să recite poezii,ghicitori
despre aceste animale și despre puii lor.
CE A GREȘIT
PICTORUL?
Scopul:Fixarea cunoștințelor despre aspectele caracteristice ale
animalelor
sălbatice cunoscute(iepurele,vulpea,lupul,veverița,ursul);
 dezvoltarea spiritului de observație și a capacității de
analiză,sinteză și comparație;
 perfecționarea deprinderilor de a acționa rapid la îndeplinirea
sarcinilor,de a colabora cu ceilalți membri ai echipei din care
fac parte.
Sarcina didactică:Căutarea și descoperirea greșelii de pe

imagine,găsirea imaginii corecte.
Elemente de joc:Recitarea poeziilor,ghicirea ghicitorilor.

Reguli de joc:Fiecare echipă trebuie să descopere greșeala de pe
imaginea primită și s-o comunice celorlalte echipe,atunci cînd este
solicitată.La semnalul educatoarei,reprezentanții echipei trebuie să
caute imaginea cu animalul corect sau
complet redat.
Material:12-14 ilustrații,format mijlociu,redînd animalele sălbatice

cunoscute,cu unele părți lipsă sau cu unele părți specifice altui
animal.De exemplu:vulpe cu coadă de urs,lup cu coadă de
vulpe,iepuraș cu coarne de cerb,vulpe cu urechi de iepure.Se vor
pregăti și imaginile corecte ale acelorași animale,care au fost
prezentate în formă eronată.Plicuri cu diverse părți decupate ale
corpului animalelor.Flanelograf.
a)Introducerea în activitate se face direct cu anunțarea jocului și
împărțirea grupei de copii în 4-6 echipe,în funcție de numărul
copiilor,astfel încît fiecare echipă să cuprindă 5-6 copii.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte fiecărei
echipe cîte o imagine și stimulează copiii să privească cu atenție
ilustrația primită și să discute asupra greșelii.Echipa care a descoperit
mai repede greșeala se scoală în picioare.Unul din copii comunică
greșeala de pe imagine tuturor copiilor.Apoi întreabă pe rînd celelalte
echipe:„Ce a greșit pictorul?”,solicitîndu-le să comunice.La semnalul
educatoarei,cîte un membru al echipei merge să caute imaginea
corectă,presupunînd că a fost așezată pe un panou cu diverse animale
cunoscute de copii (domestice,sălbatice).
c)Complicarea jocului:Educatoarea împarte la fiecare masă cîte un
plic,în care sînt amestecate diferite oărți ale animalelor cunoscute de
copii.Ei trebuie să selecționeze numai acele părți,care corespund
animalelor sălbatice și să reconstituie apoi corpul acelora,pentru care
au găsit toate părțile.
d)Încheierea jocului:Menționarea echipelor cîștigătoare și premierea
în mod simbolic (o insignă).
CE ANOTIMP
ESTE?
Scopul:A educa deprinderile și priceperile de a atribui anotimpului
de pe tablou textul corespunzător,a dezvolta spiritul de
observație,rapiditatea în gîndire.
Sarcina didactică:A-i învăța pe copii să atribuie unui anotimp
tabloul corespunzător la descrierea naturii în poezie sau în proză;a
dezvolta atenția auditivă,rapiditatea în gîndire.
Reguli de joc:A demonstra tabloul numai după ce copiii au ghicit
ghicitoarea.
Materiale:Tablouri cu cele patru anotimpuri ale anului.
a)Exerciții pregătitoare:Se adresează următoarele întrebări:
-Cîte anotimpuri are anul?
-Care sînt ele?
-Prin ce se caracterizează fiecare?
b)Anunțarea jocului:Jocul nostrum se numește„Ce anotimp este?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului.La educatoare se află textile
scrise pe foițe de hîrtie despre anotimpurile anului.Educatoarea le
amestecă,apo,luînd o foiță,îi întreabă pe copii:„Ce anotimp este?”și
citește ghicitoarea.Copiii ghicesc.Cine primul a ridicat mina și a
ghicit,numește alt copil după dorință și ridică anotimpul cu tabloul dat.
1.„Frunzele au îngălbenit,
Plouă, bate vîntul,
Cine a venit?” (Toamna)
2.„Iese iarba luminoasă,
Rîndunica vine-acasă,
Se-ntîlnesc ca neam izvoare,
Alb e zarzărul de floare.
Cald e soarele-n cîmpie
Ca un an de ciocîrlie”. (Primăvara)
3.„Fulgilor cu blană moale,
Să cădeți mai mult pe vale,
Ca să-mi zboare săniuța
La fuguța,la fuguța”. (Iarna)
4.„Vine călduroasă iarăși.
Ce ne-aduce ea în țară?
Multe flori mirositoare
Fructe,pine pe ogoare.
Cine credeți că e…? (Vara)
d)Complicarea jocului:Educatoarea va descrie în proză anotimpul,iar copiii
vor ghici și vor demonstra tabloul.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte și
împreună să alcătuiască o povestire despre anotimpul prezent.
CE CREȘTE ÎN GRĂDINĂ?
Scopul:Clasificarea plantelor după locul creșterii;dezvoltarea
atenției,exersarea vorbirii active.
Sarcina didactică:A-i învăța pe copii să clasifice obiectele după
principiile:locul creșterii,întrebuințarea;a dezvolta rapiditatea în
gîndire,atenția verbală.
Reguli de joc:A răspunde la întrebările conducătorului numai prin
„da” sau „nu”.
Elemente de joc:Cine greșește,spune o poezie sau o ghicitoare
despre legume.
Materiale:Jetoane cu imaginea legumelor și fructelor.
a)Exerciții pregătitoare:Întroducerea în activitate se face cu ajutorul
ghicitorilor:
1.Așa-i moșul:
În pămînt e roșu,
Iar chica de afară
Îi verde o întreagă vară. (Morcovul)
2.O domniță mult vestită,
Cu multe rochii dechisită,
Cînd alături se așază,
Toată lumea lăcrimează. (Ceapa)
-Ce-s acestea, copii? (legume)
Unde cres ele? (în grădină)
b)Anunțarea jocului: „Astăzi vom verifica cît de bine cunoașteți voi,ce
crește în grădină.Jocul așa și se numește: „Ce crește în grădină?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:„Eu vă denumesc diferite
obiecte,voi fiți atenți.Dacă eu denumesc ceea ce crește în grădină,voi
răspundeți „da” și ridicați repede în sus jetonul cu obiectul
denumit;dacă obiectul ce l-am numit nu crește în grădină,voi
răspundeți „nu”,găsiți jetonul cu acest obiect,dar nu-l ridicați.Cine va
greși-ne va recita o poezie sau o ghicitoare.Eu încep:
-Morcov.
-Da!
-Castraveți.
- Da!
-Sfeclă.
-Da!
-Prune.
-Nu!”
d)Complicarea jocului:Obiectele ce cresc în grădină să fie ridicate sus
cu mîna dreaptă,cele care nu cresc în grădină-cu mîna stîngă.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să memorizeze
împreună ghicitorile despre morcov și ceapă.
CE S-A SCHIMBAT?
Scopul:Sistematizarea cunoștințelor copiilor despre plantele de
cameră;dezvoltarea atenției vizuale,a deprinderii de a se orienta în
spațiu;formarea deprinderilor corecte de joc.
Sarcina didactică:A determina locul inițial al plantei.

Elemente de joc:Copiii găsesc schimbările în aranjarea
plantelor.
Reguli de joc:Să închidă ochii absolut toți copiii,în timp ce

educatoarea schimbă locul plantelor.
Materiale:Pe două mese se aranjează 3-4 plante

asemănătoare,într-o ordine cuvenită,de
exemplu,ficus,mușcată,asparagus,coleus.
a)Exerciții pregătitoare:Organizarea unei convorbiri despre plantele
de cameră:structura,condițiile de trai etc.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Ce s-a schimbat?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea îi roagă pe copii să
privească atent plantele de pe masă,să memorizeze locul
lor,consecutivitatea aranjării:prima-ficus,a doua-mușcată etc.Copiilor li
se propune să închidă ochii,în acest timp educatoarea schimbă cu locul
plantele.Apoi îi roagă pe copii să spună,ce s-a schimbat,și dacă copilul
indicat de educatoare a găsit,el trece și aranjează ghiveciurile cu
plante cum au fost.Pentru repere vizuale în grupele mici se pot aranja
pe o masă alături aceleași plante în consecutivitatea dată,ca copiii să
se poată orienta.
d)Încheierea jocului:Se face analiza și aprecierea,educatoarea
menționează răspunsurile copiilor.
CE VA URMA?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și noapte,despre
activitatea copiilor în diferite perioade ale zilei;dezvoltarea unor
facilități ale memoriei,ca reamintirea;dezvoltarea vorbirii cursive.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și

noapte,despre activitatea copiilor în diferite perioade ale zilei.
Reguli de joc:A denumi în ordinea cuvenită activitatea copiilor la

grădiniță pe parcursul unei zile.
Elemente de joc:Cine greșește,se așează pe ultimul

scăunel.Transmiterea petricicăi aceluia,care trebuie să răspundă.
Materiale:O petricică.
a)Exerciții pregătitoare:Introducerea în activitate se face cu ajutorul
momentului de surpriză:„În ospeție la noi a venit Martinică,el vrea să
știe cu ce se ocupă copii la grădiniță de dimineața pînă seara.”
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul „Ce va urma?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului.Copiii se așează în
semicerc.Educatoarea le explică copiilor regulile de joc:„Copii,țineți
minte,am vorbit la activitate despre aceea,ce fac copiii la grădiniță în
decurs de o zi.Acum vom verifica cum ați însușit aceasta.Vom povesti
pe rînd despre aceea,cu ce încep copii ziua la grădiniță și cu ce o
încheie.Cine va greși-trece pe scaunul din urmă,iar ceilalți se mișcă
înainte”.
Educatoarea începe:„Am venit la grădiniță.Ne-am jucat pe teren.Apoi
ce va urma?Îi transmite petricica unui copil.Acela răspunde:„Am făcut
gimnastică.După gimnastică ce va urma?”-și transmite petricica altui
copil.Jocul se repetă pînă la descrierea plecării copiilor acasă.
d)Indicații:Folosirea petricicăi sau a altui obiect îi face pe copii să fie
atenți,pentru că nu răspunde cine vrea,ci acela căruia i se dă petricica.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le mulțumește copiilor din partea lui
Martinică și-i laudă pe copiii care au răspuns corect.
CE-AI GĂSIT?
Scopul:Recunoașterea și denumirea animalelor-jucării din sala de
grupă,diferențiindu-le după însușirile lor;exersarea atenției,memoriei și
gîndirii;dezvoltarea vorbirii.
Sarcina didactică:Să denumească corect grupurile de obiecte

găsite.
Elemente de joc:Prinderea mingii,descoperirea grupurilor de

obiecte;mișcare;închiderea și deschiderea ochilor și ghicirea.
Reguli de joc:Copilul care primește mingea,o aruncă din nou

educatoarei,descoperă grupul de obiecte și îl denumește.
Materiale:O minge,șase grupuri de jucării-animale(jucării din sala

de grupă)acoperite separat.
a)Exerciții pregătitoare:Se prezintă mingea și se pun cîteva întrebări:
-Ce este aceasta?(o minge)
-Ce facem cu mingea?(ne jucăm)
-Cu ce alte jucării ne jucăm?(căței,pisici,iepurași,ursuleți etc.)
În acest timp educatoarea descoperă cîteva din grupurile
acoperite,arătîndu-le copiilor.
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste jucării ascunse și cu mingea vom
desfășura jocul „Ce-ai găsit”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea aruncă mingea
unui copil,acesta o prinde, o aruncă din nou educatoarei,apoi merge la
masă și descoperă un grup de jucării,îl privește și la întrebarea
educatoarei „Ce-ai găsit?”,răspunde:„Eu am găsit grupul
iepurașilor”.Jocul se desfășoară pînă sînt descoperite toate jucăriille-
animale.
d)Complicarea jocului:Jucăriile sînt așezate în sistem liniar,în fața
copiilor.La primul semnal copii închid ochii.În acest timp educatoarea
ascunde grupul veverițelor.La al doilea semnal,copiii deschid
ochii,privesc cu atenție jucăriile și copilul,căruia educatoarea îi aruncă
mingea,spune ce-a dispărut.Educatoarea aduce grupul de animale la
locul unde era și continuă jocul.
e)Încheierea jocului:Educatoares le propune copiilor să aranjeze
jucăriile pe polițe,la locul lor permanent,și împreună ies pe teren la
plimbare.
CÎND ARE LOC

ACEASTA?
Scopul:Întărirea cunoștințelor despre anotimpuri,dezvoltarea
vorbirii cursive,atenției,reținerii de sine.
Sarcina didactică:De a întări cunoștințele copiilor despre
anotimpurile anului,a-i familiariza cu fenomenele caracteristice fiecărui
anotimp,a dezvolta vorbirea cursivă,atenția,creația imaginativă.
Elemente de joc:Ghicirea și compunerea ghicitorilor,învîrtirea
săgeții.
Reguli de joc:Povestește despre ilustrata sa și ghicește acela,pe
care-l indică săgeata.Ilustrata n-o arată nimănui,pînă n-o ghicesc.
Materiale:Cîte 2-3 ilustrate pentru fiecare anotimp(peisaje de
iarnă,lucrul copiilor iarna,primăvara,toamna,vara).
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea va începe activitatea printr-o
convorbire introductivă despre anotimpuri.
-Cîte anotimpuri area anul?
Prin ce se caracterizează iarna?Vara?Primăvara?Tomna?Care-s
semnele caracteristice?
Cine știe poezii,cîntece despre anotimpuri?
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom povesti despre anotimpurile anului
și vom ghici „Cînd are loc aceasta?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
„Copii,astăzi noi ne vom juca astfel:priviți eu am în mîini multe
ilustrate.Eu nu vi le arăt și voi nu le arătați unul altuia atunci cînd le voi
împărți.Noi vom ghici ce ce-i desenat pe ilustrată.
Priviți!Pe masă este o săgeată,un ac de ceasornic.Acela,în direcția
căruia se va opri acul,ne va povesti ce-i desenat pe ilustrata sa,iar apoi
acul ne va indica copilul,care va ghici ce anotimp e la primul pe
desen.Fiți cu toții atenți să nu greșiți.
Educatoarea le împarte copiilor ilustrate,fiecăruia cîte una.Învîrtește
acul ceasornicului.
-Vlad ne va povesti despre ilustrata sa.
După ce copilul a terminat de povestit,educatoarea mai învîrtește o
dată acul.
-Corina va ghici ce anotimp e,cînd are loc aceasta?
După răspuns,primul arată desenul copiilor și copii se conving dacă
răspunsul e corect sau nu.Jocul se prelungește,pînă copiii povestesc
despre ilustratele sale.
d)Complicarea jocului:Educatoarea le poate indica copiilor numărul
de propoziții,pe care copilul trebuie să le alcătuiască după ilustrata sa
(5-6 propoziții).
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte
și să alcătuiască individual cîte o povestire despre anotimpul în care se
află,educatoarea le va înregistra în scris într-un caiet și vor alcătui o
carte despre acest anotimp.
CINE AȘAZĂ MAI

BINE?
Scopul:Alcătuirea grupurilor de obiecte de același fel;stimularea
gîndirii,corectitudinii,promtitudinii,independenței și rapidității.
Sarcina didactică:Separarea,gruparea și denumirea corectă a

grupurilor de obiecte de același fel.
Elemente de
joc:Mînuirea,mișcarea,surpriza,întrecerea,închiderea și deschiderea
ochilor,aplauze.
Reguli de joc:Copiii separă și grupează obiectele de același fel

conform exemplarului primit.Ei acționează independent prin întrecere
și denumesc pe rînd grupurile de obiecte formate.
Materiale:Cinci-șase feluri de obiecte(castane,boabe de

fasole,sîmburi de prune,conuri,nuci),un coș și un șervețel pentru
acoperit coșul.
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea prezintă copiilor coșul cu obiecte
și le spune: „Dimineața,venind la grădiniță,m-am întîlnit pe cărărușă cu
un iepuraș și mi-a transmis acest coșuleț pentru voi,dar eu nu știu ce
se află în el.Doriți să aflăm?”Trezim atenția copiilor și curiozitatea lor
prin gesturile și mimica folosită în timp ce obiectele din coș sînt
răsturnate pe covor,în fața lor.
„-Vai,ce de-a obiecte!Oare cu ce scop mi le-a dat iepurașul?Voi știți
copii?Dar eu știu,el mi le-a dat,ca noi să ne jucăm cu ele.”
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste obiecte noi ne vom juca în jocul „Cine
așază mai bine?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii numiți de educatoare(5-
6,după numărul de obiecte)vor primi cîte unul din obiectele
existente,se vor așeza cu fața spre ceilalți copii și spre obiectele de pe
covor,iar la cuvintele: „Cine așază mai bine?”ei vor grupa obiectele de
același fel și pe rînd le vor denumi.De exemplu:„Eu am așezat nucile
bine”etc.Așezarea se face prin întrecere și cei care așază repede și
bine sînt aplaudați.Repetarea jocului rămîne la atitudinea educatoarei.
d)Complicarea jocului:Copiii-participanți nu vor mai primi cîte un
obiect ca reper vizual,ci,la cerința verbală a educatoarei,vor efectua
acțiunea,tot pri întrecere.
e)Încheierea jocului:Copiii vor primi cîte un obiect și la cerința
educatoarei „Castanele-în coșuleț,nucile-în săculeț,boabele de fasole-în
farfurie etc.”vor strînge obiectele folosite în joc.
CINE GĂSEȘTE CEL MAI SCURT

DRUM
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre exteriorul și
denumirea copacilor,tufarilor,semnele lor distinctive.
Sarcina didactică:A descrie copacul și a-l găsi după desriere.

Reguli de joc:A descrie copacul- reper,fără a-l denumi.
Elemente de joc:Căutarea după descriere.
Desfășurarea
activității:
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea le reamintește copiilor regulile
de comportare în locurile necunoscute,să nu rupă crengi,să nu
mănînce pomușoare etc.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom călători și jocul se numește „Cine
găsește cel mai scurt drum?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Cu ajutorul unei numărători se
aleg doi conducători ai jocului,care vor indica direcția călătoriei și le
vor explica celorlalți copii,unde vor pleca și cum vor găsi drumul (cel
mai scurt).Primul conducător alege 3-4 plante bine cunoscute copiilor
pentru repere vizuale,le descrie,nu le denumește,le explică unde și
încotro să se întoarcă.Toți ceilalți după desriere determină reperele,le
denumesc și caută după ele drumul.În acelaș mod le explică și al
doilea conducător,numai că el alege alt drum și alte repere vizuale
(plante,copaci,tufari).Copiii se împart în două subgrupe-una pleacă
după descrierea primului conducător,cealaltă-după desrierea
conducătorului al doilea.Se stabilește,care echipă a ajuns prima la locul
determinat și cine-i conducătorul călătoriei.
d)Încheierea jocului:Educatoarea efectuează analiza jocului,felicită
copiii,care primii au găsit locul călătoriei și menționează agerimea
conducătorului,care a descris drumul cel mai scurt.
CINE GĂSEȘTE MAI REPEDE
STEJARUL,
MESTEACĂNUL,NUCUL
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre
copaci:stejar,mesteacăn,nuc;A dezvolta reacția la cuvînt,a-i exersa pe
copii în memorizarea denumirilor de copaci,a contribui la dezvoltarea
rapidității în gîndire și acțiune.
Sarcina didactică:A găsi copacul după denumire.

Elemente de joc:Alergarea spre copacul denumit(concurența
„Cine găsește mai repede copacul”).
Reguli de joc:A alerga la copacul denumit se permite numai după

semnalul educatoarei:„Aleargă”.
a)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Cine găsește mai
repede copacul”.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește copacul
bine cunoscut copiilor,avînd semne evidente,și-i roagă să găsească
stejarul:„Cine găsește mai repede stejarul?Un-doi-trei-aleargă”.Copiii
trebuie să găsească copacul și să alerge la orce stejar,care crește în
apropiere.
c)Încheierea jocului:Educatoarea întreabă:
„-Ce copaci cresc prin apropiere?
-După ce ați recunoscut stejarul?
-Dar nucul cum l-ați recunoscut?
-Mai sînt și alfel de copaci?”.
CINE ȘTIE- CÎȘTIGĂ
Scopul:Consolidarea cunoștințelor copiilor,însușite pe parcursul
anului.
Sarcina didactică:Recunoașterea obiectelor prin descrierea

făcută pe baza ghicitorilor.
Elemente de joc:Aplauze,găsirea grupurilor de obiecte,ghicirea

ghicitorilor.
Reguli de joc:Copilul numit caută grupul de obiecte

indicat.Ghicitorile sînt adresate întregii grupe,dar răspunde numai
copilu numit,dacă ghicește corect-primește un cerculeț roșu.
Materiale:Grupuri de jucării conținînd

animale(iepurași,veverițe,pești etc.)
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:„Copii
,astăzi vom desfășura jocul „Cine știe- cîștigă”.Acest joc ne cere să fim
atenți,pentru a putea răspunde corect,deoarece este vorba de un
concurs și cine știe să răspundă mai bine-cîștigă.
b)Explicarea jocului:„Eu am așezat în diferite locuri ale sălii grupuri
de jucării.Voi,copii,trebuie să ascultați atent ghicitoarea pe care o voi
citi eu,să ghiciți despre cine este ghicitoarea,iar apoi acela pe care îl
voi numi eu ne vor demonstra unde sînt ascunși prietenii
animalului,despre care s- a vorbit în ghicitoare.Cine știe să răspundă
corect,cîștigă un cerculeț,tot un cerculeț cîștigă și acel copil,care ne
demonstrază unde-s ascunși prietenii.La sfîrșitul jocului,acel care a
adiționat mai multe cerculețe devine învingător și enumit „Știe-tot”.
c)Desfășurarea jocului: „Cine știe să ghicească-cîștigă”:
1)Cine cel dintîi ghicește
Cîte cozi are un pește? (una)
Dacă copilul numit de educatoare a ghicit,toți copiii spun în cor:„Ai
ghicit,ai ghicit,acum vei fi răsplătit”.Educatoarea îi înmînează un
cerculeț acestui copil și-l numește pe altul,pentru a găsi prietenii
ascunși.La fel,dacă acest copil a găsit grupul de jucării-pești
ascunși,toți copii spun în cor:„Ai ghicit,ai ghicit,acum vei fi
răsplătit”.Copilului i se înmînează un cerc și se citește următoarea
ghicitoare.
2)„Melcul blînd și lipicios,
Ghici cîte cornițe a scos? (două)
3)„Fluturașul cel plăpînd
Aripi cîte-o fi avînd?” (patru)
d)Încheierea jocului:Se fac totalurile,cine a cîștigat după numărul de
cerculețe adițioanate.Cîștigătorului i se înmînează un jeton,pe care e
scris „Știe-tot”.
CINE TRĂIEȘTE ÎN
CĂSUȚĂ?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre animale,a-i exercita
în pronunțarea corectă a sunetelor.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre

animale,a educa deprinderea de a pronunța corect sunetele.
Reguli de joc:Răspund la întrebarea „Cine trăiește în

căsuță?”doar acei copii,care șed în căsuță(copii emit sunetelor
animalelor pe care le reprezintă).
Materiale:Măștile păsărilor și animalelor cunoscute de

copii:găina,gîsca,pisica,oaia,capra, vaca etc.
a)Exerciții recapitulative:Se pun cîteva întrebări:
-Ce animale domestice cunoașteți?
-Ce păsări domestice cunoașteți?
-De ce se numesc domestice?
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul „Cine trăiește în
căsuță?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
Educatoarea împarte copiii în cîteva subgrupe(patru-cinci).Copiii au pe
cap măștile animalelor și păsărilor domestice cunoscute.
Fiecare subgrupă își construiește din scăunele o casă de formă
pătrată.Educatoarea le spune copiilor,că ei se vor afla în căsuță și vor
striga ca animalul,a cărui mască o poartă.Apoi educatoarea repetă cu
fiecare subgrupă sunetele necesare.După aceasta el trece pe la fiecare
căsuță,bate la ușă și întreabă:„Boc-boc-boc!Cine trăiește în căsuța
aceasta?”Copiii răspund:Mu-mu,me-me-e-e,be-e-e,ga-ga-ga,cot-co-
dac.
Educatoarea trebuie să ghicească,cine trăiește în căsuță.
d)Complicarea jocului:Cînd copiii au însușit regulile de joc,ei trebuie
să bată în ușa căsuței și să ghicească,cine trăiește-n ea.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă să se
joace.adică:„Animalele și păsările iese pe toloacă și zburdă”.
COMESTIBIL-
NECOMESTIBIL
Scopul:A le reaminti copiilor,că fructele și legumele se cultivă
pentru hrană.La unele e comestibilă partea exterioară,la altele-
rădăcinile.
Sarcina didactică:A alege plantele ce se folosesc în

alimentație.
Reguli de joc:Copilul mai întîi adresează întrebarea celuilalt

copil,apoi denumește planta.
Materiale:Pe masă sînt fructe și legume cu rădăcina

comestibilă(morcov,sfeclă,ridiche,ceapă,usturoi) și cu vîrfurile
comestibile(varza,roșii,mazăre,castraveți).
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea adresează copiilor următoarele
întrebări:
„-Ce plante comestibile cunoașteți?
-Denumiți plantele,a căror rădăcină o folosim în alimentație.
-Denumiți plantele cu vîrfurile comestibile”.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Comestibil-
Necomestibil”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii sînt aranjați în
semicerc,educatoarea îi roagă să închidă ochii.De pe masa plină cu
legume alege una și o ascunde sub șervețel.La semnalul educatoarei
„gata”,copilul deschide ochii.Pedagogul îi adresează următoarea
întrebare:„Ce-i comestibil la această legumă vîrful sau rădăcina?”.Dacă
copilul a ghicit,el devine conducătorul jocului și îl cheamă pe altul să
ghicească.În caz dacă copilul n-a ghicit,lui i se dă un cerculeț,la sfîrșitul
joculu ipentru fiecare cerculeț-greșeală el va recita o poezie sau va
spune o ghicitoare.
d)Încheierea jocului:Copiii își răscumpără cerculețele prin recitarea
poeziilor,numărătorilor,ghicitorilor.
DE LA GRĂUNCIOR-LA
CHIFLĂ
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre
mașinile agricole,despre etapele de lucru ale plugarului în orice
anotimp.A educa perseverența,deprinderea de a respecta
corectitudinea în joc.
Reguli de joc:A acoperi căsuțele din cîmpul de joc cu acele

jetoane,pe care sînt reprezentate mașinile agricole folosite de plugar în
anotimpul reprezentat pe tabloul dat.Echipele încep să acționeze
numai la semnalul conducătorului.Cîștigă acea echipă,care corect și
repede a încis căsuțele cîmpului de joc.Fiecare victorie se înseamnă cu
un steguleț.La repetarea jocului copiii schimbă tablourile,iar jetoanele
se amestecă.
Materiale:Trei tablouri mari:1)grîu,2)spic,3)chiflă;altele trei cu

reprezentarea lanului de grîu primăvara,alta-vara și a treia-
toamna,jetoane cu imaginea mașinilor agricole folosite la semănatul
grîului,treieratul lui și mașinile de făcut pîine.
a)Întroducerea în activitate se face cu o convorbire despre munca
plugarului.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „De la grăuncior-la
ghiflă.”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte copii în trei
subgrupe: I.-„Grăunciorul”,II.-„Spicușorul”,III.-„Chifla”.În fiecare echipă
sînt cîte 2-3 copii.Apoi copiii aleg unul din tablouri cu diferite
subiecte:lanul de grîu primăvara,vara,toamna.Se aleg pentru fiecare
subiect jetoane cu reprezentarea mașinilor agricole folosite la
semănat,la treierat,la producerea pîinii.Pe aceste tablouri cu subiect
sînt căsuțe goale pe cîmpul de joc.La semnalul educatoarei,fiecare
echipă își alege repede din toate jetoanele numai acele jetoane,de
care are nevoie pe cîmpul său de lucru.De exemplu,echipa
„Grăunciorul” va alege astfel de mașini și inventar
ca:tractorul,plugul,borona,semănătoarea etc.Celelalte echipe-mașinile
corespunzătoare subiectului de pe tablou.Va cîștiga echipa,care va
acoperi mai repede căsuțele de pe cîmpul de lucru.Conducătorul duce
evidența îndeplinirii însărcinărilor.
d)Complicarea jocului:Pentru dezvoltarea atenției copiilor se pot
introduce jetoane cu imaginea mașinilor de felul:troleibuz,mașini
mici,macara etc.Aceste jetoane se introduc pe neobservate și la
repetarea jocului,nu de la început.
e)Încheierea jocului:Se felicită echipele cîștigătoare și se înmînează
stegulețe.
DESCRIE ȘI NOI VOM

GHICI
Scopul:A consolida și a sistematiza cunoștinșele copiilor despre
fructe și legume;adezvolta vorbirea cursivă și deprinderea de a formula
propoziții,apoi o povestire;a le forma deprinderi corecte de joc.
Sarcina didactică:A descrie obiectele și a le găsi după

descriere.
Reguli de joc:A descrie obiectul amănunțit și clar,în ordinea

cuvenită.
Materiale:Fructe și legume așezate pe masă.
a)Exerciții pregătitoare:Se stabilește ordinea descrierii
obiectului,forma,mărimea,culoarea,gustul.
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul,,Descrie și noi vom
ghici”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copilul ce conduce jocul iese
după ușă,ceilalți copii alcătuiesc descrierea unei legume sau a unui
fruct.Cînd conducătorul se întoarce,unul din copii povestește,descrie
semnele caracteristice fructului în cauză,pe care trebuie sa-l găsească
și să-l denumească conducătorul.
d)Încheierea jocului:Educatoare îi servește pe copii cu fructe și
legume.
JOCURI
DIDACTICE
La
matematică
CARE ESTE CULOAREA

TA
Scopul: recunoasterea si numirea corecta a culorilor.
Obiective operationale : sa identifice si sa denumeasca
culorile: rosu, alb, galben, albastru, verde, portocaliu, violet.
Resurse didactice: globuri decupate din hârtie glasata în

culorile învatate, plicuri cu globuri decupate, un brad.
Cadrul didactic va ridica un glob din hârtie, ca sa fie vazut de toti
copiii. Este numit un copil sa raspunda ce culoare are globul. Se va
proceda la fel cu toate globurile de hârtie. Apoi li se cere copiilor sa
ridice si ei globurile care au aceeasi culoare ca al globului ridicat de
propunator. Se va numi un elev care alege din globurile lui, unul la fel
cu al propunatorului, moti- vând de ce l-a ales, (este la fel).
În cea de-a doua modalitate, cadrul didactic va spune doar culoarea
(rosie) fara sa arate un glob. Copiii care au globuri cu aceasta culoare
(rosie) le vor ridica. Copilul numit va spune, motiva,de ce a ridicat
globul de culoare rosie: "Eu am ridicat globul rosu pentru ca ati spus
rosu".
În încheierea jocului, copiii împreuna cu conducatorul jocului vor
împodobi un brad. În timpul acesta copiii vor spune ce culoare pun în
brad, propunatorul va avea grija ca toate globurile sa fie plasate dupa
culoare. Va agata el mai întâi un glob, copiii care au globuri de ace-
easi culoare, le vor pune în brad. Dupa ce bradul este împodobit, copiii
fac o hora în jurul lui, cântând sau spunând versurile:
"Bradul îl împodobim
Cu globuri frumoase,
Unul, doi, prindeti-va si voi
Ne sucim, ne învârtim
si deloc nu obosim,
Bradul îl împodobim".
BALOANE COLORATE
Scopul: consolidarea reprezentarilor cromatice.
Obiective operationale: sa grupeze baloanele si sforile dupa

criteriul culoare.
Resurse didactice: baloane (albastre, rosii, verzi, galbene),
sfori în aceleasi culori.
Cadrul didactic aranjeaza baloanele, într-un colt al clasei, legate
laolalta ca la vânzatorii de baloane facând urmatoarea observatie:
"Sunt oare toate la fel baloanele?"; "Unele sunt identi-
ce si altele deosebite".
Dupa ce propunatorul distribuie câte un balon fiecarui copil, cere
copiilor sa puna în acelasi loc, împreuna toate baloanele care sunt de
aceeasi culoare. Copiii sunt ajutati sa constate ca s-au obtinut patru
grupuri de baloane fiecare de una si aceeasi culoare.
Propunatorul atrage atentia ca sforile sunt asortate cu baloanele.
Fiecare copil este îndemnat sa caute sfoara care corespunde balonului
sau si apoi s-o înnoade. Dupa ce au fost astfel constituite cele 4
grupuri de baloane, se indica numele culorii fiecarui grup de baloane.
Acest grup este albastru, acela rosu, celalalt este verde, etc., iar sforile
acestui grup sunt si ele albastre, rosii etc. Jocul poate fi complicat si
cu alte sarcini. Propunatorul cere copiilor sa aseze lân- ga grupul
baloanelor albastre, rosii, etc. obiecte, jucarii care au culoarea
respectiva.
Într-o alta ora copiii deseneaza si picteaza baloane, cauta culoarea
albastra pentru baloane albastre, culoarea galbena pentru baloane
galbene etc. Baloanele colorate se decupeaza. Se distribuie apoi
fiecarui copil câte o foaie pe care au fost desenate numai sforile
colorate. Copiii vor atasa sforii baloane de culoare corespunzatoare,
vor lipi baloanele.
GĂSEŞTE-MI
FRĂŢIORII
Scopul: denumirea si identificarea figurilor geometrice.
Resurse didactice: trusa "Logi I", trusa "Logi II".
La început elevii vor denumi figurile geometrice prezentate de
propunator, apoi vor arata figurile geometrice cerute .
Cadrul didactic va lua o figura geometrica din trusa "Logi I", va cere
elevilor sa o denumeasca si sa-i gaseasca "fratiorii", sa aleaga din
trusa lor figurile geometrice care au aceeasi forma ca a lui. Daca figura
geometrica prezentata va fi un patrat, atunci elevii vor alege toate
patratele din trusa lor, indiferent de culoare si marime. Dupa fiecare
grupare piesele vor fi pu-se înapoi în trusa.
Jocul se poate juca si sub forma de competitie, câstigator este
jucatorul care în cel mai scurt timp gaseste toti "fratiorii". De
asemenea jocul se poate complica cerând elevilor sa grupeze figurile
geometrice utilizând pe lânga criteriul forma si criteriul culoare.
TURNUL CUBURILOR
Scopul: dezvoltarea acuitatii senzoriale si a memoriei, folosirea
corespunzatoare a termenilor: "mare", "mai mare", "potrivit",
"nepotrivit", "sus", "jos", "dreapta", "stânga".
Resurse didactice: 5 cuburi din carton de marimi diferite - cu
suprafetele 9, 16, 25, 36, 49 cm îmbinate prin lipire, suprafetele fiind
diferit colorate (rosu, alb, negru, galben, albastru, verde). Ordinea
culorilor este aceeasi la cele 5 cuburi.
La desfasurarea jocului participa 2-3 copii, fiecare având material
individual. Jocul se desfasoara sub forma de întrecere. Se dau copiilor
urmatoarele sarcini:
- Sa aseze cuburile în ordinea crescatoare sau descrescatoare
marimii, respectând si culorile.
De exemplu, sus sa fie toate albastre sau în fata sa fie toate
suprafetele galbene.
- Se pune în fata copiilor un cub,ei trebuie sa ghiceasca ce culoare
este ascunsa (deoarece se vad numai 5 suprafete). La început copilul
se poate ajuta de un al doilea cub (pentru comparatie), dar mai târziu,
va rezolva sarcina numai pe baza de memorie.
Se pot folosi noua cuburi din carton de aceeasi marime, la care, de
asemenea, ordinea culorilor este aceeasi, dar unele suprafete sunt
împartite în diferite figuri geometrice colorate în diferite culori, încât
copiii pot combina alcatuind diferite modele decorative (mozaic).
ALEGE CUM ÎŢI

PLACE
Scop:
Verificarea număratului până la2.
Raportarea numărului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă,
mărime şi culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă, mărime sau culoare şi
numărarea obiectelor din fiecare grupă constituită.
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor răspunde întrebărilor
educatoarei.
Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va
fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, cărţi, ceşcuţe, popice,

bile, mingiuţe etc.
Desfăşurarea
jocului:
Un personaj îndrăgit de copii (iepuraş, ursuleţ, păpuşă) soseşte în clasă
şi aduce copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preşcolarii să-1
ajute să separe jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să
precizeze numărul obiectelor din fiecare grupă.
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentând diverse obiecte.
Preşcolarii vor avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei
în ordinea solicitată.
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care
sunt două obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE
Scop:
Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile spaţiale.
Sarcina didactică:
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri de obiecte faţă
de un reper dat.
Regulile jocului:
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi precizează poziţia
spaţială ocupată. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
Material didactic: diferite jucării.
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite împreună cu întreaga grupă
de copii. Copiii închid ochii, iar educatoarea aşază jucăriile sau grupele
de jucării în diferite locuri din clasă. Copiii trebuie să caute jucăriile.
Când le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv.
Exemplu: Eu am găsit maşinuţa pe raft.
Eu am găsit paharul în dulap.
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte, copiii formulează răspunsuri cum
ar fi:
Eu am găsit grupa de păpuşi lângă televizor.
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă.
Variantă :
Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le aşeze în diferite poziţii
spaţiale indicate de educatoare.
Variantă :
Un copil numit de educatoare aşază o grupă de obiecte într-un anumit
loc din clasă, iar restul copiilor vor preciza locul unde este aşezată.
CERCURI COLORATE
Scop:
Formarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri după culoare.
Verificarea reprezentărilor copiilor despre culorile de bază.
Sarcina didactică:
Diferenţierea cercurilor după culoare.
Reguli de joc:
La semnalul educatoarei, preşcolarii grupează cercurile după culoare în
cele trei cutii aduse.
Material didactic: pentru fiecare copil şase cercuri colorate, trei

cutii colorate î n roşu, galben şi albastru, clopoţel, trei turnuri în
aceleaşi culori ca cercurile.
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii, galbene şi albastre.
Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor după culoare în cele trei
cutii astfel: în cutia roşie cercurile roşii, în cutia galbenă cercurile
galbene şi în cutia albastră cercurile albastre. Preşcolarii încep să
lucreze la semnalul educatoarei (un clopoţel, o bătaie în tobă etc). La
sfârşit, preşcolarii verbalizează acţiunea.
Exemplu: Eu am aşezat cercurile roşii în cutia roşie.
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele formate: grupa
cercurilor roşii, grupa cercurilor galbene şi grupa cercurilor albastre.
Variantă:
Educatoarea aduce în faţa copiilor mai multe cercuri colorate (din
carton decupate la mijloc). Preşcolarii au sarcina de a introduce
cercurile de aceeaşi culoare pe un suport formând un turn colorat.
Acţiunea se verbalizează.
Exemplu: Eu aşez (arunc)cercul roşu la turnul roşu.
CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA
A MEA?
Scop:
Formarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după dimensiune.
Formarea reprezentării despre noţiunile: mare - mic, lung - scurt, gros -
subţire.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor şi a dimensiunilor
acestora (gros -subţire, mare - mic, lung - scurt).
Regulile jocului:
Preşcolarii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa
identificată de copii trebuie confirmată de către personajul prezent.
Material didactic: grupe de obiecte de diferite mărimi, grosimi,

culori, clopoţel.
Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea piticului
"Barbă-Cot" venit să-i ajute la activitate.Preşcolarii primesc mai multe
obiecte (sau jetoane) pe care le denumesc, iar la semnalul educatoarei
(sunetul unui clopoţel) constituie grupele după criteriul dat (mărime,
grosime sau lungime). La întrebarea: Cine are o grupă la fel ca a mea?,
preşcolarii caută o grupă echivalentă cu cea a educatoarei, o identifică
şi i-o dă piticului "Barbă-Cot" care le confirmă dacă au lucrat corect sau
nu.
Variantă:
Rezolvarea unor fişe de lucru individuale având ca sarcină constituirea
de grupe de obiecte după criteriul dat. Piticul va aprecia corectitudinea
realizării fişelor.
TRĂISTUŢA CU
SURPRIZE
Scop:
Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor
geometrice (formă, mărime, culoare).
Sarcina didactică:
Recunoaşterea, pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor.
Regulile jocului:
Un copil legat la ochi alege o piesă din trăistuţă, o pipăie şi precizează
forma şi mărimea acesteia.
Material didactic: o trăistuţă, piese geometrice (cercuri,

pătrate şi triunghiuri).
Desfăşurarea locului:
Educatoarea prezintă trăistuţa cu surprize în care sunt piese
geometrice. Preşcolarii sunt solicitaţi de educatoare să participe la joc
prin versurile:
Să vină acum la mine,
Un copil ce ştie bine,
Atingând o piesă doar
Forma să o spună clar.
Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ,
alege o piesă, o pipăie şi precizează forma şi mărimea piesei
geometrice.Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia corectitudinea
răspunsului.In final, copilul va preciza şi culoarea piesei.
Variantă:
Pe masa educatoarei sunt şi alte piese geometrice. După ce copilul
ghiceşte forma şi mărimea piesei din trăistuţă, un alt copil va alege de
pe masa educatoarei alte trei piese de aceeaşi formă cu cea din
săculeţ şi formează o grupă.
Exemplu: Eu am format o grupă de cercuri pentru că şi piesa din
săculeţ era tot cerc.
MICII GOSPODARI-FACEM
ORDINE!
Scop:
Consolidarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după criteriul
lungimii.
Folosirea corectă a limbajului matematic.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor după criteriul lungimii.
Regulile jocului:
Preşcolarii vor identifica grupele care există pe masă. Fiecare grupă va
fi separată în două subgrupe după criteriul lungimii. Răspunsurile
copiilor vor fi apreciate printr-un ecuson.
Material didactic: grupe diferite (flori, beţişoare, creioane etc),

ecusoane cu figuri triste şi vesele, fişe.
Preşcolarii vor intui mai întâi materialul prezentat de educatoare şi îl
vor grupa după formă (grupa florilor, beţişoarelor, creioanelor etc).Câte
doi copii vor aranja pe rând elementele fiecărei grupe după criteriul
lungimii.
Exemplu: Aşezaţi în prima vază florile cu coada lungă, iar în cea de-a
doua pe cele cu coada scurtă.
Copilul care rezolvă corect sarcina va primi un ecuson reprezentând un
copil cu faţa veselă. In caz contrar, copilul va avea faţa tristă.
Variantă:
După ce obiectele au fost grupate după criteriul lungimii, educatoarea
va cere copiilor să închidă ochii şi va ascunde una din grupele nou
formate. Preşcolarii vor ghici grupa care este ascunsă. Este foarte
important ca educatoarea să asigure vizibilitate maximă pentru toţi
preşcolarii asupra materialului didactic.
In final, preşcolarii vor rezolva o fişă a cărei sarcină va fi să formeze
grupe după criteriul lungimii.
SĂ CONSTRUIM UN CARTIER
NOU
Scop:
Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după criteriile
date.
Consolidarea deprinderii de a compara două grupe global sau prin
punere în corespondenţă.
Sarcina didactică:
Gruparea obiectelor date în funcţie de anumite criterii; separarea unui
element sau a mai multor elemente din grupe.
Regulile jocului:
Unul dintre copiii care a primit şapca va veni să rezolve sarcina dată.
Şeful de şantier desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.
Material didactic: macheta sau panoul pe care se va realiza

cartierul care are trasate deja străzi şi spaţii verzi; elemente detaşabile
sau siluete ce reprezintă: copaci, case, bănci, blocuri, flori (de diferite
forme şi mărimi), truse lego, şapcă.
Copilul care primeşte şapca este constructorul şantierului şi trebuie să
realizeze sarcina încredinţată. După ce o realizează se verifică de către
şeful de şantier corectitudinea execuţiei.
Exemple:
Construieşte un grup de case cu un etaj. (Copiii vor aşeza cel puţin
patru case realizate din piese Lego.)
Aşază arborii mici cu coroană rotundă.
Aşază o grupă de blocuri galbene în locul indicat.
Aşază grupa de case cu două etaje în perechi cu cele cu un etaj.
Aşază băncile maro în faţa blocurilor.
Compară grupele de bănci şi precizează care grupă are mai multe
obiecte.
Toate răspunsurile se premiază cu ecusoane.
Variantă:
Copiii vor lucra în echipe. Ei primesc jetoane reprezentând: căsuţe,
autobuze, semne de circulaţie etc.Fiecare echipă va avea de realizat o
sarcină:
Lipeşte tot atâtea căsuţe câte curţi sunt desenate pe panou.Aşază câte
un autobuz în fiecare staţie.Numără tot atâtea semne de circulaţie
câte arată cifra arătată de educatoare şi aşază-le pe machetă
DANSUL FETIŢELOR ŞI AL
BĂIEŢILOR
Scopul: Alternarea obiectelor dupa un anumit criteriu, repetarea
modelului in situatii variate, recunoasterea si denumirea jucariilor
Sarcina didactică: Sa sorteze si sa ordoneze obiecte dupa

criteriul dat; Sa denumeasca jucarii.
Regulile jocului: Educatoarea cheama copiii la hora pe

versurile: « Rand pe rand sa ne asezam O hora ca sa jucam: O fetita,
un baiat Asa hora am format', astfel copiii se alterneaza.
Material didactic : jucarii din sala de grupa, cosulete, flori,

frunze, fluturi colorati,
Prima parte : La inceputul jocului vine in grupa un copil mai mare si
propune sa joace impreuna o hora. Astfel, cheama pe rand cate o
fetita, un baiat etc. si impreuna joaca o hora dupa o melodie
cunoscuta. Apoi se aseaza la scaunele tot alternandu-se: o fetita, un
baiat.
Se prezinta apoi copiilor papusi imbracate in costume nationale, fete si
baieti. Copiii chemati trebuie sa aranjeze hora papusilor dupa modelul
horei copiilor.
A doua parte : Copiii primesc cosulete cu flori si frunze pentru a le
alterna, fluturi galbeni si fluturi albastri etc.
Repetarea se face dupa modelul educatoarei, intre grupe de copii, intre
un copil si
restul colectivului.
In incheierea jocului, copiii ies din sala de grupa unul dupa altul: o fata,
un baiat etc.
DE CÎTE ORI TE-AM

STRIGAT
Scopul: Determinarea cantitatii prin analizatorul auditiv;
consolidarea numaratului in limitele 1-3; dezvoltarea memoriei auditive
si vizuale.
Sarcina didactica : Sa perceapa cantitatea pe baza

analizatorului auditiv.
Material didactic : bagheta fermecata, buline, cosulet, planse.
Un copil ales de bagheta fermecata va veni in fata clasei si va sta cu
fata la perete. Bagheta fermecata va striga copilul pe nume o data sau
de doua ori. Dupa ce este strigat, copilul va scoate dintr-un cosulet
atatea buline de cate ori a fost strigat. Raspunsurile corecte se
aplauda.
Varianta I
Un copil desemnat de bagheta magica va striga copilul ce sta cu fata
la perete de atatea ori cate baloane ii arata educatoarea.
Varianta a II
Se prezinta copiilor o imagine reprezentand un copil care deseneaza si
doi copii care construiesc. Se acopera apoi imaginea, adresandu-se
intrebarea: «Cati copii desenau ? Dar cati construiau?». La fel se
procedeaza cu doua - trei imagini diferite.
JOCUL CULORILOR
Scopul: dezvoltarea capacitatii de discriminare a culorilor;
stimularea imaginatiei copiilor.
Sarcina didactica: Sa asocieze corect culorile cu lucrurile

(obiectele cunoscute).
Regulile jocului: Copilul imbracat in haine de culoarea fatetei

cubului va colora obiectul cunoscut in culoarea corespunzatoare.
Material didactic : cub cu fatete diferit colorate, carioca,

imagini ale unor obiecte, betisoare
Copiii sunt imbracati in culori diferite: rosu, galben, alb, verde,
albastru, portocaliu. Educatoarea rostogoleste un cub cu fatete diferit
colorate. Va veni in fata clasei un copil imbracat in culoarea fatetei de
deasupra. Alege carioca de aceeasi culoare si coloreaza la flanelograf
obiectul ce poate fi la fel.
Exemplu : pentru verde copiii pot colora un bradut, o frunza etc.
Varianta I
Educatoarea este pictor si vrea sa picteze diferite obiecte (floare, mar,
fluture). Culorile de care se va folosi vor fi copiii.
Exemplu: pentru o floare, are nevoie de 2 copii - unul costumat in verde
si unul in galben. Cel imbracat in verde va sta intins, cel imbracat in
galben va sta ghemuit pentru a imita forma florii.
Varianta a II
Copiii sunt impartiti in doua grupe. Primesc betisoare colorate. Vor construi
din betisoarele colorate obiecte cunoscute, respectand culorile lor reale,
(floare, copac etc).
La evaluare copiii au primit creioane colorate si cate o fisa in vederea
completarii. Sarcina a fost urmatoarea : alege culoarea preferata si
deseneaza poate fi la fel.
UNDE S-AU ASCUNS

JUCĂRIILE
Scopul: - Dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu
- Cultivarea atentiei si a spiritului de observatie
Sarcina didactica: - sa perceapa pozitiile spatiale ale unor

obiecte sau grupe de obiecte
- sa denumeasca pozitii spatiale simple, precum: "sus" , "jos" , "pe" ,
"sub" , "in" .
Regulile de joc: Sarcinile jocului sunt propuse de ratoiul Donald,
care da semnalul de incepere si finalizare a jocului. Copiii trebuie sa
denumeasca locul unde se afla grupa de obiecte.
Materiale: ratoiul Donald, jucarii, clopotel, maimutica.
Ratoiul Donald le aduce copiilor mai multe jucarii pentru a se juca. Se
grupeaza jucariile dupa forma si marime. La clinchetul clopotelului,
copiii inchid ochii, timp in care o grupa de jucarii se aseaza intr-o
anumita pozitie spatiala - La urmatorul semnal sonor copiii deschid
ochii si observand unde 's-au ascuns' jucariile vor denumi pozitia
spatiala respectiva.
Variantă
Se prezinta o imagine ce poate fi intitulata 'In parc'; contine aparate de
joaca, banci, copaci. Ca element surpriza al imaginii este o maimutica
ce poate fi detasabila (cu magnet). Se recita versurile:
'Maimutica jucausa
In miscari este ghidusa
Se da huta, se ascunde,
Unde-i, unde?', timp in care copiii au ochii inchisi si educatoarea
schimba locul maimutei in imagine, astfel incat, copiii sa denumeasca
pozitia spatiala pe care maimuta o ocupa.
CAPRA CU TREI IEZI

Scopul: consolidarea cunostintelor despre numeralul ordinal in
limitele 1-3
Sarcina didactica: sa utilizeze numeralul ordinal descoperind

pozitia
pe care o ocupa obiectul denumit intr-un numar de obiecte.
Reguli de joc: Jocul se desfasoara sub forma de teatru de
papusi. Copiii trebuie sa stabileasca, folosind numeralul ordinal, care
ied - 'al catelea' a plecat sa deschida usa.
Materialul didactic: papusi, iezi si masti.
Jocul se va desfasura sub forma de teatru de papusi. Iezii sunt asezati
in sir in fata caprei. Primul ied este cel mare, al doilea cel mijlociu si al
treilea iedul cel mic. Capra pleaca dupa mancare si soseste lupul care
bate la usa. Copiii sunt intrebati: 'Al catelea ied a plecat?' Raspunsul
dat va fi: 'Primul ied a plecat'. La indemnul fratilor iedul cel mare nu
deschide usa si se intoarce la locul lui in sir. Analog se procedeaza si cu
ceilalti iezi.
Variantă
Se cheama trei copii care primesc masca de ied. Ei vor fi asezati in sir
ita spre ceilalti copii. Educatoarea va numi iedul care sa plece si sa se
aseze in pozitia spatiala indicata de ea. Exemplu: 'Iedul cel mijlociu sa
se aseze sub masa'. 'Al catelea ied s-a asezat sub masa?' 'Al doilea
ied.' Aceste jocuri s-au desfasurat cu succes. Spre multumirea mea,
copiii fata au demonstrat ca pot fi atenti si mai mult de 4-5 minute cat
ar fi putut sa-si concentreze atentia la alte activitati. Un rol important l-
au avut prezenta personajelor din poveste si desene animate care au
fost mai aproape de ei prin participarea la joc.
CE AI GĂSIT
SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala
de grupă ; diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor
(formă , mărime); deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte ;
dezvoltarea atenţiei , a spiritului de observaţie .
SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de
obiecte .
REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou

educatoarei . El va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va
denumi .
MATERIALE :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de

grupă : maşinuţe , păpuşi , ursuleţi , iepuraşi , cuburi , avioane
,peştişori ) .
VARIANTE DE JOC
I . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel .
Educatoarea aruncă mingea unui copil , acesta o prinde , o aruncă din
nou educatoarei , apoi merge la masa cu material , ridică un şerveţel şi
descoperă o grupă de obiecte , o priveşte cu atenţie şi la întrebarea
educatoarei : „Ce ai găsit?” , răspunde : „ Eu am găsit un grup de
maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai
găsit :mari sau mici?”
La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte .
II . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite .

Se cere copiilor să închidă ochii , la bătaia din palme a educatoarei .
Educatoarea ascunde una din grupele de obiecte . La alt semnal , copiii
deschid ochii şi li se atrage atenţia asupra grupurilor de obiecte : „Ce
grupă lipseşte ?” . Copiii sesizează lipsa şi răspund : „Lipseşte grupa de
avioane mici „ . Răspunsurile corecte se aplaudă .
SĂ CULEGEM
FRUCTE
Scop : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al
culorii .
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea corectă a

grupurilor de obiecte după criteriul formei şi al culorii .
ELEMENTE DE JOC : surpriza , mânuirea materialului

,închiderea şi deschiderea ochilor , întrecerea .
REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele
indicate prin imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .
Fructele culese sunt aşezate în coş , copilul verbalizează acţiunea
îndeplinită .
MATERIALE : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din

crengi) : mărul are mere roşii şi verzi , părul are pere verzi şi
galbene ;două coşuleţe (unul cu imaginea unei pere , celălalt cu
imaginea unui mere) ;patru lădiţe .
VARIANTE DE JOC
Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ .Ei vor
culege din pomi fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş
(mere sau pere) .După ce au cules vor veni în faţa copiilor şi vor
spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ ; „Eu am cules o mulţime de
pere”.
Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . Li se spune că
trebuie să le sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară.
Pentru aceasta au nevoie de două lădiţe .Sunt numiţi doi copii care să
sorteze, unul merele roşii , unul merele verzi , fiecare în câte o lădiţă.
Sortarea se face prin întrecere , apoi fiecare verbalizează acţiunea :”Eu
am format mulţimea de mere verzi „ ; „Eu am format mulţimea de
mere roşii „.
La fel se procedează şi cu perele .
Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. La
semnalul educatoarei copiii închid ochii . În acest timp se ascunde una
din lădiţe . La alt semnal , copiii deschid ochii , sesizând lipsa unei
lădiţe. Un copil numit de educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte
mulţimea merelor roşii „
SĂ ADUNĂM
LEGUME
SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al
mărimii .
SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi

mărime , denumirea corectă a grupurilor de obiecte .
REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile

educatoarei ; legumele adunate sunt aşezate în coşuri , copiii
verbalizează acţiunea .
MATERIAL : macheta unei grădini de legume , legume

decupate( morcovi, ardei, vinete , pătlăgele , cartofi ) , toate , mari şi
mici plantate în grădină; cinci coşuleţe , zece lădiţe .
VARIANTE DE JOC
Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină .
Fiecare copil primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume .
Trebuie să adune din grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe
coşuleţ .Copiii adună legumele şi apoi verbalizează acţiunea :”Eu am
adunat mulţimea de ardei .
Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Li se spune că

trebuie să sorteze legumele după mărime . La fiecare coşuleţ vor veni
câte doi copii cu câte o lădiţă. Unul va sorta legumele mici , unul pe
cele mari , după care vor verbaliza acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea
de ardei mari „ , „Eu am sortat mulţimea de ardei mici „. Sortarea se
realizează prin întrecere .
Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . La semnalul

educatoarei copiii vor închide ochii . În acest timp se va ascunde o
lădiţă . La deschiderea ochilor copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte
lădiţa cu vinete mari „.
AL CÂTELEA URSULEŢ S-A
ASCUNS
SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 ; fixarea
locului numerelor în şirul numeric ; exersarea atenţiei , a spiritului de
observaţie , a memoriei ; familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă , în
spate , în , lângă .
SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de

ursuleţ şi a numărului în şirul numeric .
ELEMENTE DE JOC : mişcarea , aplauze , închiderea şi

deschiderea ochilor .
REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al

câtelea ursuleţ s-a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . Vor
inchide şi vor deschide ochii la fluierul educatoarei .
MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad

(acoperit) , trei ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa
copiilor .
Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între
ei .
La fluierul educatoarei , copiii închid ochii , timp în care educatoarea
ascunde un ursuleţ . La următorul fluier copiii deschid ochii .
Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleţ s-a ascuns ?” . Copilul numit
trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a ascuns”. Răspunsurile
corecte vor fi răsplătite cu aplauze .
Se descoperă copacul . Se vor intui poziţiile spaţiale : în , în faţa , în

spatele , lângă copac . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii
din şirul nostru vor ocupa una din aceste poziţii . Ei trebuie să
răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie .La fluierul
educatoarei copiii închid ochii , timp în care educatoarea aşează un
ursuleţ în faţa copacului . La următorul fluier copiii deschid ochii .
Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa
copacului ?” .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleţ s-a aşezat în
faţa copacului „ .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .
Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de

educatoare : „ Aşează primul ursuleţ lângă copac „ ; „Aşează al doilea
ursuleţ în copac „ ; „Aşează al treilea ursuleţ în spatele copacului „
,etc.
JOCUL
ASEMĂNĂRILOR
Scopul jocului: dezvoltarea capacitatii de a discrimina culorile
Sarcina didactica: sa identifice culoarea obiectelor
Continutul jocului: cunostintele referitoare la culoarea

obiectelor
Reguli de joc: Cand Martinel ridica un stegulet de o anumita

culoare, copiii aseaza jucariile avand culoarea indicata pe raftul identic
colorat.
Materiale didactice: jucarii de diferite culori, ursulet, stegulete

colorate, medalioane colorate, trompeta, rafturi colorate amenajate in
sala de grupa.
Ursuletul Martinel are foarte multe jucarii, dar sunt amestecate si
ar vrea sa si le ordoneze. Se prezinta copiilor jucariile ursuletului. In
clasa sunt amenajate niste rafturi diferit colorate (rosu, galben, verde
etc). Copiii vor alege jucariile de culoarea stegule ridicat de Martinel si
le vor aseza pe raftul de aceeasi culori. Verbalizeaza apoi actiunea
efectuata, specificand caracteristicile (culoarea) jucariilor.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un medalion de o anumita culoare. La
semnalul sonor al educatoarei (sufla din trompeta) copiii se grupeaza
in functie de culoarea medalionului.
MAI MULTE JUCĂRII, MAI

PUŢINE
Scopul jocului: denumirea corecta a grupelor de jucarii si
compararea lor pe baza perceptiei globale, utilizand termenii: mai multe,
mai putine. Dezvoltarea spiritului de observatie,stimularea vorbirii,
dezvoltarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia).
Sarcina didactica: sa denumeasca grupe de jucarii, sa compare

grupe de obiecte si sa aprecieze global cantitatea.
Continutul jocului: grupe cu mai multe obiecte, grupe cu mai

putine obiecte.
Regulile jocului: raspunde copilul care primeste mingea.

Material didactic: grupe de jucarii: masini, avioane, tractoare,
papusi,minge, jetoane reprezentand mai multe/mai putine obiecte.
Se prezinta copiilor doua grupe de papusi (I - 6 papusi, a II a - 3
papusi). Se denumesc in mod corespunzator -' o grupa cu papusi multe,
o grupa cu papusi putine'. Se arata copiilor jucariile care pregatite in
diferite locuri in clasa si se stabileste unde sunt mai multe, unde sunt
mai putine.
Se acopera in continuare jucariile asezate in fata copiilor si copilul care
primeste mingea aruncata de educatoare descopera jucariile
ascunse, le denumeste si spune unde sunt mai multe, unde sunt mai
putine. Exemplu: Eu am gasit ursuleti.
Aceasta este grupa cu mai multi ursuleti Aceasta este grupa cu mai putini
ursuleti.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un jeton pe care sunt reprezentate
mai multe sau mai putine jucarii. La semnalul sonor (telefon) al
educatoarei ridica jetonul copiii ce au reprezentate mai multe (sau mai
putine) jucarii.
TRENULEŢUL- AL CÂTĂLEA VAGON

ÎNCĂRCĂM ?
Scop:
Consolidarea deprinderii de a număra în limitele 1-6.
Consolidarea deprinderii de a folosi numeralul ordinal.
Sarcina didactică:
Stabilirea locului unui număr în şirul numeric.
Regulile jocului:
Fiecare copil trebuie să încarce vagonul indicat prin numărul de buline
de pe semnalizatorul conducătorului. Copilul la care a fost aşezat
semnalizatorul trebuie să spună al câtelea vagon a fost încărcat,
menţionând după care vagon urmează şi cu câţi saci a fost încărcat.
Material didactic: un tren cu patru vagoane de marfă (făcut fie

din cutii de chibrit sau desenat pe o foaie de carton cu partea de sus a
vagoanelor decupată); şase saci decupaţi pentru fiecare copil, şase
semnalizatoare cu 1- 6 buline, chipiu pentru conducătorul jocului şi
două semnalizatoare pentru STOP şi START.
Conducătorul jocului va da semnalul de oprire şi de încărcare a
trenului. Pentru aceasta ridică un semnalizator cu buline (cerculeţe).
Copiii vor încărca cu saci vagonul corespunzător numărului de buline
de pe semnalizator.
Exemplu: dacă sunt două buline pe semnalizator va fi încărcat al
doilea vagon cu doi saci. Copilul căruia i-a fost încredinţat
semnalizatorul spune al câtelea vagon este, după al câtelea urmează
şi câţi saci a încărcat în vagon. După încărcarea trenului, toţi copiii
imită mersul acestuia până la semnalul de oprire,.
Variantă:
Trenul încărcat ajunge la destinaţie unde trebuie descărcat.
Descărcarea vagoanelor se realizează în ordinea cerută de
conducătorul de tren.
Exemplu: Descărcaţi al patrulea vagon, vă rog./ Descărcaţi ultimul
vagon, vă rog.
DETECTIVII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor legate de numeraţie.
Consolidarea capacităţii de a raporta cantitatea la număr şi a
numărului la cantitate.
Sesizarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.
Sarcina didactică:
Rezolvarea sarcinilor date.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare corectează greşeala şi primeşte insigna
de detectiv. Dacă copilul răspunde corect este aplaudat, dacă greşeşte
ceilalţi strigă stop şi un alt copil corectează greşeala.
Material didactic: jetoane cu buline, jetoane cu diferite

obiecte, cifre.
Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să rezolve
mai multe sarcini.
Pe un panou sunt aşezate cifre în dezordine. Copiii trebuie să aşeze
cifrele în ordine crescătoare, apoi descrescătoare.
Educatoarea aşază o cifră pe panou, iar copiii afişează vecinii
numărului dat.
Educatoarea aşază două cifre diferite pe panou, iar copiii trebuie să
găsească numerele intermediare.
Exemplu: 2 şi 6. Copiii aşază 3, 4 şi 5.
Educatoarea prezintă copiilor un jeton cu un anumit număr de buline,
iar aceştia vor forma câte o grupă cu tot atâtea obiecte.
Variantă:
Sarcina poate fi complicată prin solicitarea copiilor de a forma grupe cu
un obiect mai mult sau mai puţin decât numărul de buline de pe jeton.
Se prezintă un jeton pe care sunt desenate buline în număr diferit.
Copiii trebuie să ridice cifra corespunzătoare numărului de buline.
Dacă răspunsul copilului este corect, colegii aplaudă. El primeşte de la
educatoare insigna de detectiv.
Dacă răspunsul este greşit, copiii vor spune stop. Se corectează
răspunsul.
Acest joc se poate desfăşura la nivelul oricărei grupe de preşcolari,
respectând concernul de cifre cunoscut.
CONSTRUCTORII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre piesele geometrice.
Sarcina didactică:
Construirea unor obiecte din piese geometrice, precizarea numărului
de piese folosite şi a atributelor acestora.
Regulile jocului:
Copiii au la dispoziţie un număr egal de piese geometrice pentru a
construi diferite modele. Fiecare îşi alege un alt model tară a se imita.
Copilul stabilit de educatoare spune câte piese a folosit şi care sunt
caracteristicile pieselor. Câştigă copilul care a folosit cele mai multe
piese şi pe care le-a prezentat corect.
Material didactic: câte zece piese geometrice pentru fiecare

copil.
Copiii primesc piesele geometrice din care pot realiza orice model
(căsuţă, bloc, robot, un animal, tren, model decorativ etc). După
terminarea construcţiilor, educatoarea solicită câţiva copii să precizeze
numărul pieselor folosite, denumirea lor şi caracteristicile uneia dintre
ele.
Exemplu: Eu am folosit opt piese geometrice: trei cercuri, două
triunghiuri şi un dreptunghi. Dreptunghiul este mare, gros şi are
culoarea albastră.
Câştigă copilul care a folosit mai multe piese, are un model apreciat de
toţi copiii şi a prezentat corect piesele.
Variantă:
Se aşază pe fiecare masă o trusă de piese geometrice. Copiii de la
fiecare masă formează o echipă. Educatoarea cere copiilor să aleagă
din trusă doar anumite figuri geometrice cu ajutorul cărora vor construi
un obiect ales de educatoare.
Exemplu: Construiţi o locomotivă folosind: un pătrat mare, un
dreptunghi mare, două cercuri şi un dreptunghi mic.
Câştigă echipa care a terminat prima.
CU MATEMATICA ÎN LUMEA
POVEŞTILOR
Scop:
Verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la
cantitate.
Consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în
corespondenţă.
Efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere folosind corect
simbolurile matematice: „+", „-" şi „=".
Sarcina didactică:
Raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate;
efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere cu un element.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi
va aşeza cifra corespunzătoare. La cererea educatoarei, va mai forma
o grupă cu tot atâtea elemente câte are cea indicată. Dacă nu rezolvă
sarcina corect, un alt copil va veni să corecteze .
Material didactic: tablouri cu imagini din poveşti, siluetele

personajelor, cifre, grupe diverse legate de poveştile afişate.
Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste, îl intuieşte cu ajutorul
copiilor, apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. In funcţie
de nivelul grupei, se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile
cunoscute.
Exemplu: Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-
Zăpada.
Câţi pitici sunt în imagine?
Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.
Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.
Formaţi o grupă de scăunele în care să fie tot atâtea câte paturi sunt.
Câte personaje sunt? (piticii şi Albă ca Zăpada).
Ultima sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic:
7+1=8.
Variantă:
Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute.
Spre deosebire de prima parte a jocului grupele, cifrele şi exerciţiile
matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Copiii vor trebui să
sesizeze greşelile şi să le corecteze.
BIBLIOTECA
Scop:
Formarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.
Exersarea număratului în limitele 1- 10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi descompunerea unui număr.
Regulile jocului:
Copiii-bibliotecari aşază cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fîe
câte 10. Dacă aşază corect, ei primesc o recompensă. In partea a doua
a jocului, ei trebuie să aşeze un număr de 8,9,10 cărţi pe două rafturi
găsind mai multe variante. Se motivează aşezarea.
Material didactic: cărţi şi jetoane reprezentând cărţi, foi de

hârtie pe care sunt desenate două rafturi de bibliotecă.
Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Ei
deschid pachetul şi descoperă cărţile primite. Acestea trebuie aşezate
în bibliotecă alături de celelalte cărţi. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt
aşezate câte 3, 4, 5 sau 6 cărţi. Copilul care va primi rolul de bi-
bliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte
7,8,9 sau 10 cărţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.
Exemplu: Pe raft erau cinci cărţi, eu am aşezat încă două şi acum
sunt şapte. Copiii numără cărţile de pe raft.La fel se va proceda şi cu
celelalte rafturi.
Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde
educatoarei la o întrebare sau o ghicitoare.
Exemple de întrebări: Cum se numeşte povestea în care ursul îşi
pierde coada? Câţi pitici sunt în povestea Albă ca Zăpada? Denumeşte
trei obiecte care au culoarea galbenă etc.
Variantă:
Fiecare copil primeşte câte zece jetoane reprezentând cărţi şi o foaie
pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. Ei au sarcina de a aşeza
cărţile pe cele două rafturi, apoi să spună cum le-a aşezat.
Exemplu: Eu am aşezat cele zece cărţi astfel: opt cărţi pe primul raft
şi două cărţi pe al doilea raft. împreună sunt zece cărţi. Se verifică prin
numărare.
Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile
CEI MAI BUNI CÂŞTIGĂ!

Scop:
Consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu
una şi două unităţi în limitele 1-10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi rezolvarea problemelor matematice.
Regulile jocului:
Echipele rezolvă pe rând problemele matematice. Dacă copilul
greşeşte este ajutat de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt
recompensate cu aplauze şi buline pentru echipă.
Material didactic: planşe cu probleme ilustrate, jetoane cu

cifre, jetoane cu imagini, un panou pentru afişarea bulinelor fiecărei
echipe, buline.
Grupa este împărţită în două echipe. La început, educatoarea
formulează pe baza materialului ilustrativ probleme pentru fiecare
echipă apoi, problemele vor fi formulate de către copii. Rezolvarea
problemelor se realizează de câte un reprezentant al fiecărei echipe.
Copilul care trebuie să rezolve problema este ajutat de colegii din
echipa lui. Dacă răspunsul este corect echipa primeşte o bulină. Echipa
care adună mai multe buline câştigă concursul. Fiecare echipă rezolvă
problema. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie
exerciţiul problemei.
Exemplu: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. O fetiţă pleacă acasă. Câte
fetiţe se vor juca în continuare cu mingea?
5-1=4.
Variantă:
Educatoarea citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.
Exemplu:
Intr-o curte-s cinci căţei
Pe portiţă pleacă unul
Câţi au mai rămas din ei?
ALEGE CUM ÎŢI

PLACE
Scop:
Verificarea număratului până la2.
Raportarea numărului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă,
mărime şi culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă, mărime sau culoare şi
numărarea obiectelor din fiecare grupă constituită.
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor răspunde întrebărilor
educatoarei.
Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va
fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, cărţi, ceşcuţe, popice,

bile, mingiuţe etc.
Un personaj îndrăgit de copii (iepuraş, ursuleţ, păpuşă) soseşte în clasă
şi aduce copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preşcolarii să-1
ajute să separe jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să
precizeze numărul obiectelor din fiecare grupă.
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentând diverse obiecte.
Preşcolarii vor avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei
în ordinea solicitată.
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care
sunt două obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JOCURI
DIDACTICE
La arta
plastică
„Gîndăcelul”
Obiective: A învăţa copiii să deseneze după descrierea verbală;
dezvoltarea
atenţiei şi agerimei.
Materiale: O planşă cu etapele desenării unui gîndăcel.
La tablă sunt chemaţi 3 copii. Li se cere să deseneze ceea ce le va
spune educatoarea.
Cîştigă copilul care a desenat mai repede şi mai reuşit gîndăcelul.
Vrei să ştii cum Dumitrel

Desenează-un gîndăcel
Ca să faci şi tu ca el?
Fă întîi un mic inel.
Lunguieţ, puţin turtit

După ce l-ai isprăvit,
Scrii în el frumos şi clar
Un „T” mare de tipar.
Sus, deasupra, pe inel,

Un bob nrgru mititel,
Care-i cap de gîndăcel
Cu antenele pe el.
Dar picioare n-are oare?
Cum de nu – şase picioare,
Şi le desenezi frumos:
Două-n sus şi patru-n jos.
„Cine va desena
corect?”
Obiective: Consolidarea reprezentărilor copiilor despre figurile

geometrice
studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de orientare.
Materiale: Tablă, cretă.
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table
portative, o figură geometrică (aceeaşi figură).
Iese din joc copilul care n-a desenat corect figura. Cei care au rămas
în joc, desenează altă figură geometrică. Iarăşi, dacă cineva n-a
desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce rămîne un singur jucător care se consideră în-
vingător.
Cocoşul bătăuş
Scopul: Dezvoltarea imaginaţiei elevilor, dezvoltarea creativităţii
şi fanteziei.
Materiale: Creioane, foaia de album.
Fiecare copil are pe bancă un creion simplu şi o foaie de album.
După ce li s+a explicat elevilor ce este ductul continuu,
educatorul le propune să deseneze, printr-un duct continuu, un
cocoş bătăuş. Pentru aceasta, copilul mai întîi trebuie să-şi
imagineze cum arată un cocoş în momentul cînd este înfuriat.
Învinge copilul, care va îndeplini cel mai repde lucrarea şi va
reda cocoşul bătăuş într-un mod deosebit.
„Peştişorul”
Obiective: A deprinde copiii să deseneze după lectura versurilor.
Dezvoltarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei şi
coordonării
mişcărilor cu auzul.
Materiale: Foi de hîrtie, creioane.
Educatoarea citeşte poezia expresiv. La a doua lectură, copiii vor
executa cele indicate în poezie.
Desenăm foarte uşor
Orice fel de peştişor,
Din două arcuri culcate
Faţă-n faţă aşezate.
La un cap se-ncalecă
Tocmai ca o foarfecă,
Iar în cealaltă parte
Desenăm şi o mărgică
Ochiul peştelui adică,

Iar în scurte linioare
La egală depărtare
Îi fac aripile toate.
Desenăm şi coada-ndată
Cu olinie curată,
Iar din linii ondulate
Desenăm solzii pe spate.
Vezi, că desenezi uşor,

Orice fel de peştişor.
La sfîrşit se va face o expoziţie din cele mai reuşite desene.
„Ghici ce desenez?”
Obiective: Dezvoltarea atenţiei, imaginaţiei şi spiritului de
observaţie.
Materiale: Cretă colorată, tablă sau careoci, foi de album.
Grupa este împărţită în 2-3 echipe. Din fiecare echipă se alege cîte un
reprezentant mai isteţ. Ei sunt rugaţi să deseneze pe tablă/foaia de
hîrtie, la dorinţă, un obiect sau o fiinţă. Ceilalţi copii urmăresc cu ma-
ximă atenţie procesul desenării. Ei trebuie cît mai repede să recunoas-
că imaginea obiectului sau fiinţei care se desenează pe tablă. Copilul
desenează pînă cînd imaginea este ghicită. Se consideră învingătoare
echipa care a ghicit cel mai repede.
„Cine va desena
corect?”
Obiective:Consolidarea reprezentărilor copiilor despre figurile
geometrice
studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de orientare.
Materiale: Tablă, cretă.
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table
portative, o figură geometrică (aceeaşi figură).
Iese din joc copilul ca-re n-a desenat corect figura. Cei care au ră-
mas în joc, desenează altă figură geometrică. Iarăşi, dacă cineva n-a
desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce rămîne un singur jucător care se consideră în-
vingător.
„Ghiceşte culorile”
Obiective: Formarea deprinderilor de specificare a culorilor.
Materiale: Planşe ce conţin culorile fundamentale şi nuanţele lor,

cercul spectral.
Grupa se împarte în două echipe. O echipă se consultă 1-2 minute şi
hotărăsc, care este culoarea ce va fi propusă echipei adversare. De
exemplu: galben. După aceasta, unul din copii enunţă caracteristecele
acestei culori: „Face parte din gama caldă. Aminteşte căldura nisipu-lui
înfierbîntat. La ce culoare m-am gîndit?” dacă echipa adversară a
ghicit, cîştigă un punct. În caz contrar – pierde acest punct, care se
anexează echipei care a adresat întrebarea.
Mai pot fi propuse:
„E o culoare activă, influenţează emoţional, puternic, aminteşte lumina
soarelui (roşu)”;
„Influenţează puternic, se asociază cu para focului (oranj);
„Are însuşirea de a relaxa sistemul nervos, de a calma, e o culoare
domolă, trezeşte sentimentul depărtărilor (verde);
„E o culoare relaxantă, trezeşte sentimentul cerului rece (albastru)
Dacă copiii posedă cunoştinţe trainice, ei numesc atît culoarea, ga-
ma din care face parte (caldă, rece), cît şi poziţia ei în cercul spect-ral.
Cum se obţine o
culoare?
Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor elevilor despre culori şi
nuanţele lor care
se obţin din amestecul culorilor.
Materiale: Album pentru desen, acuarelă, pensulă, vas pentru
apă.
Desfăşurarea:
La joc participă toată clasa. Conducătorul de joc le propune
copiilor să numească mai întîi culorile de bază ale spectrului
( roşu, albastru, galben ). Mai apoi se propune să se amestece
cîte două culori şi să numească culorile obţinute. Va spune că şi
culorile, jucîndu-se una cu alta, au format altă culoare, o culoare
nouă:
 Roşu + galben = oranj.
 Albastru + galben = verde.
 Albastru + roşu = violet.
Apoi se vor aranja aceste culori în spectru, desenînd curcubeul
care apare vara pe cer după ploaie: roşu, oranj, galben, verde,
albastru, violet.
JOCURI
DIDACTICE
La
dezvoltarea
limbajului
Să compunem cuvinte !
Scop : - recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate ,
deprinderea
de a forma cuvinte noi ;
Material didactic : - jetoane mari cu literele alfabetului scrise

cu roşu şi
albastru ;
Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise
cu roşu , alta cele scrise cu albastru . Învăţătorul va spune un cuvânt .
Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul ,
vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe , astfel încât să formeze
cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit .
Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ”
Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T
Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se
reia cu formarea altor cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe
puncte .
Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau
mai
multe ori .
Scrie cuvântul cu litera
indicată !
Scop : - dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect
;
Învăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată . Copiii vor
scrie în caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe
tablă . Se vor scrie litere mici şi mari , indicându – se copiilor să le
folosească corect . Jocul se poate desfăşura şi sub formă de concurs pe
rânduri de bănci .Exemplu: a –arc r – rac
r – rama c – casă
c – cana u – urs
t – tata N – Nina
s – sanie V – Viorel
e – elev d – dulap
m – măr F – Florin
b – balon p – penar
L – Laura o – om
Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va
scrie corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi
câştigător .
Jocul cuvintelor
Scop: - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidităţii în

deprinderea de a
scrie corect
Învăţătorul certe elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl
va da , să scrie în caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare - mic
frumos - urât
vesel - trist
tânăr - bătrân
După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris
mai multe asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai
multe , le citeşte , fiind declarat căştigător .
Repetă fără să greşeşti

Obiective:Formarea pronuntarii corecte,a auzului fonematic,a
atentiei auditive.
 Dezvoltarea priceperii de a retine in memorie continutul
unei framintari de limba,de a o repeat,fara a comite greseli
in pronuntare.
Reguli:Fiecare participant trebuie sa repete o framintare de limba

de trei ori.Invingatori vor fi considerate copii care au spus
repede,expresiv,fara a comite vreo greseala.
Copii se aseaza pe scaunele sau covoras.Educatoarea spune o
framintare de limba si numeste copii care o sa repete de trei ori fara
greseli.Acela care greseste trece la loc.In joc pot fi utilizate diferite
framintari de limba.
Schimbaţi litera (sau
silaba ) !
Scop : - activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , dezvoltarea
capacităţii de
selectare , a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului ;
Sarcina didactică : - formarea de cuvinte cu sens prin
schimbarea unei litere
sau a unei silabe ;
Material didactic : - ilustraţii reprezentând diferite obiecte ,
animale etc .
( casă , ramă , pană , toc ) ;
Desfăşurarea joculuiu :
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se
desfăşoară individual , învăţătorul anunţă că fiecare elev are la
dispoziţie două minute , după care cheamă primul concurent la tablă şi
prezintă o ilustraţie . Elevul o priveşte , o denumeşte , scrie cuvântul
pe tablă şi după aceea , prin schimbarea primei litere va căuta să
formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere , pe care le va
scrie unele sub altele .La semnalul conducătorului de joc , elevul se
opreşte şi face aprecierea . Pentru activizarea tuturor elevilor , pentru
fiecare grup de 3 – 4 elevi care vor lucra la tablă , învăţătorul va alege
o comisie formată din doi membri care va face aprecierea . Pentru
fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct . Vor fi
evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte .
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin
schimbarea primei silabe , apoi a ultimei .
Când jocul se desfăşoară în colectiv , se dau copiilor foi de hârtie .
Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă , apoi timp de 2- 3 minute fiecare
copil va scrie cuvinte formate conform regulei . La semnalul dat de
învăţător , cpopiii vor înceta scrierea cuvintelor . Învăţătorul va cere
primului copil să citească toate cuvintele găsite . Pe măsură ce va citi
se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei .
Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o
linie . Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise , alt copil le
va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi
cuvintele scrise . Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu
cuvinte netăiate .
Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei
sau
ultimei litere sau silabe :
toc lan pană ramă cană
loc lac rană mamă casă
joc laţ cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :
coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor codaş violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie
Cuvîntul interzis
Scop : - activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi
a
imaginaţiei ;
Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns
cuvântul
interzis ;
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca
la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit
cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte
formulări , care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă .
Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul
interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura
jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de
gândire . Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică
pregătire a elevilor dându – se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu
fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care
cer în răspuns un anumit cuvânt .
Cuvântul interzis “ a doua ”

Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .
Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?
Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?
Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care
suntem noi acum .
Cuvântul interzis “ primăvara”

Întrebare : - Când se topeşte zăpada ?
Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ?
Răspuns : - Când se topeşte zăpada .
Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ?
“ Primăvară , primăvară,
Vino iar la noi în ţară ! ”
Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : - Când vin păsările călătoare ?
Răspuns : - Când încep să înflorească pomii .
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La
sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile
corect şi au dat dovadă de multă fantezie .
Cei mai isteţi !

Scop: - verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre genul
( numărul )
substantivelor , activizarea vocabularului , consolidarea
deprinderilor
de coordonare a mişcărilor .
Sarcina didactică : - găsire unor substantive de un anumit gen
( număr )
indicat de conducătorul jocului .
Material didactic : - o minge mică sau un obiect ce poate fi
prins uşor de
copii .
Jocul se desfăşoară pe grupe de câte 8 – 10 elevi care vor fi
chemate pe rând în spaţiul din faţa clasei . Grupa va forma un cerc în
jurul învăţătorului. Acesta va explica elevilor că va arunca mingea
către un anumit elev care după ce a prins-o , are la dispoziţie 4
secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen îl
va anunţa învăţătorul .
Jocul începe . Învăţătorul spune :
“ Pentru ca răspunsurile voastre să fie bune , trebuie să prindeţi
mingea , să daţi un exemplu corect , să vă încadraţi în timp şi să-mi
aruncaţi mingea înapoi . Orice neatenţie atrage după sine eliminarea
din joc . Începem cu substantive de genul feminin ” , după care aruncă
imediat mingea către un elev . Dacă răspunsurile acestuia respectă
regulile stabilite , rămâne în joc , iar în caz contrar trece în bancă şi
jocul continuă tot aşa până rămân 2-3 elevi . Se anunţă încetarea , iar
elevii rămaşi în joc trec într-o parte . Se procedează identic şi cu
celelalte grupe , iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au
fost selecţionaţi . Se procedează şi cu ei la fel până rămân 2-3 din ei .
Pe aceştia învăţătorul îi va felicita .
Se recomandă ca după primul joc învăţătorul să încredinţeze
sarcina de conducător pe rând câte unuia din elevii selecţionaţi şi să
schimbe genul substantivelor spuse de către elevi .
Tot în acest mod se poate proceda în alte zile , pentru a cee
copiilor să răspundă cu singularul ( sau pluralul ) substantivelor ori cu
substantive articulate ( sau nearticulate ) .
Cum se spune ?
Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului
prin
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu
cuvinte cu sens
figurativ .
Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp
şi îşi va nota diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai
pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului
sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dau copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă
fără cuvintele din paranteuă şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina
didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare .
( A văzut negru în faţa ochilor . )
Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor ( timpul
va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă , cca 3
minute pentru fiecare exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele
pe foaie , se descoperă exemplele şi jocul începe . Elevii vor copia
exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte
potrivite . După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de
către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru
fiecare exemplu bine completat se acordă un punct , iar cele greşite
sau necompletate nu se punctează . Vor fi evidenţiaţi elevii care au
întrunit maximum de puncte .
Să completăm
propoziţia !
Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii când le
lipseşte subiec-
tul sau predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat .
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele
sau predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu
subiectul sau predicatul potrivit . Cine va completa spaţiile corect şi va
realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat .
Exemplu : ( Cine ? )
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul )
. . . . . . coase haina . ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul )
. . . . . . face mâncare . ( bucătarul )
( Ce face ? )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )
Unde ?
Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare
corectă , dez-
voltarea atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei .
Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea
corectă a prepozi-
ţiilor: pe , în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până ,
spre .
Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12
elevi
( A şi B ).Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date
elevii nu au voie să repete prepoziţia .
Se scriu 6 prepoziţii pe tablă , după care învăţătorul cere unui
elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect ,
aparat , animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A .
Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă
cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un răspuns
bun se acordă grupei 1 punct , se scade unul dacă este greşit . Se
continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A , după care se
totalizează punctele urmând la joc grupa B ( după ce s-au inversat sau
imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi
înlocuită cu alta .
Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : -grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor
putea
formula propoziţii de tipul următor :
Maşina este în garaj .
O maşină se află pe stradă .

Merg cu maşina spre Cluj .
Patru maşini sunt trase lângă garaj .
A trecut cu maşina peste trambulină .
Stau în maşină până vii tu .
Cuvinte perechi
Scop : - activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor
despre sinoni-
me , antonime .
Sarcina didactică : - formarea perechilor de cuvinte cu sens
asemănător , for-
marea perechilor de cuvinte cu sens opus .
Material didactic : - jetoane cu cuvinte scrise .

Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii
să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător ( opus ) . Vor câştiga
elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate
corect .
a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie
prieten - amic steag – drapel orb -
nevăzător
spune - zice filă - foaie avere - bogăţie
b) noapte - zi coboară – urcă mic - mare

alb - negru prieten - duşman pace – război
trist - vesel râde - plânge harnic – leneş
lumină – întuneric flămând – sătul rece - cald
CU CE NE JUCĂM?
SCOP: Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r, ş, ţ, v, j)
integrate în
cuvinte;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi
dezvoltate;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă;
să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical;
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
REGULI DE JOC:
La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”, un copil va alege o
jucărie şi o va denumi.
Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei, apoi vor mima acţiunea de a
se juca.
MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, având în faţa lor jucăriile. La
întrebarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni,
va alege o jucărie şi o va denumi. Se solicită formularea răspunsurilor
printr-o propoziţie completă.
Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. Toţi copiii vor repeta denumirea
jucăriei şi vor imita mersul cu maşina, reproducând sunetul claxonului”
ti, ti, tiii...”
VARIANTĂ:
Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce
credeţi că mă joc?” După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi
jucăria, se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un
tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul
specific: „u, u, u....”
CE ESTE ŞI LA CE
FOLOSEŞTE?
SCOP:
Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau
dezvoltate;
Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe
( substantive comune simple);
Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi
să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte;
să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit;
să precizeze utilitatea obiectului ales.
REGULI DE JOC:
La întrebarea educatoarei „Ce este?”, copilul va numi obiectul;
La întrebarea „La ce foloseşte?”, copilul va preciza utilitatea acestuia;
Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.
MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul

înconjurător în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal, veselă,
îmbrăcăminte etc.).
Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri, amenajate în funcţie de
tema şi conţinutul ales.
Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la
colţul „gospodinei”, pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă
festivă etc.
Un copil alege o jucărie, iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”, o va
denumi. Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”, iar copilul trebuie să
spună care este utilitatea ei. Răspunsurile trebuie formulate în
propoziţii simple sau dezvoltate. Răspunsurile corecte sunt aplaudate
şi recompensate.
VARIANTĂ:
Educatoarea va mima o acţiune specifică, iar copiii vor fi stimulaţi să
indice obiectul folosit şi să denumească acţiunea într-o singură
propoziţie.
Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi, copiii spun:
„Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”.
NE JUCĂM CU STEGULEŢE
SCOP: Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu,
galben,
albastru, verde;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii,
respectând
acordul între substantiv şi adjectiv;
Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii
române.
să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori;
să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv.
REGULI DE JOC:
La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu
cel arătat de ea.
Răspunde numai copilul solicitat.
Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.
Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori, jucării care au

aceleaşi culori, căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori.
Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.
Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un
steguleţ de aceeaşi culoare cu al meu”, „Ce steguleţ aţi ridicat?”
Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul
dvs. Este roşu.”
VARIANTA 1.
Educatoarea arată o jucărie, iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi
culoare cu jucăria, motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat
steguleţul roşu”.
VARIANTA 2.
Educatoarea denumeşte o culoare, iar copiii ridică steguleţul cu
culoarea precizată.
VARIANTA 3.
Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o
anumită culoare. Ei au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii
căsuţei, motivând alegerea: „La căsuţa albastră am pus steguleţul
albastru”, „Toate căsuţele galbene au steguleţe galbene.” „Am luat
steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră.”
SĂ AŞEZĂM
JUCĂRIILE
SCOP:
Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple
şi de a le pronunţa corect;
Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe”
corespunzătoare unor poziţii spaţiale.
Să denumească jucăria aleasă;
Să denumească locul ei în sala de grupă, folosind corect prepoziţiile: în
şi pe;
Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de
vedere gramatical.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor, precum şi a locului
unde vor fi aşezate în grupă.
REGULI DE JOC:
După ce denumesc jucăria, copiii stabilesc locul ei în sala de grupă;
MATERIAL: jucării, o cutie mare.

Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor
denumi şi o vor aşeza în locul ei, verbalizând acţiunea.
Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş.”
„Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft.”
Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.
VARIANTĂ:
Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat
jucăriile. Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe
raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera
jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. Se va urmări
pronunţarea corectă a cuvintelor. La sfârşit vor fi lăsaţi să se joace la
sectorul dorit cu jucăriile preferate.
PĂPUŞA SE SPALĂ
SCOP:
Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte
gramatical;
Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii;
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale
corpului omenesc.
să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc;
să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple;
să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea;
să imite şi ei aceeaşi acţiune.
SARCINA DIDACTICĂ:
Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc;
Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate;
Imitarea unor acţiuni făcute de om.
REGULI DE JOC:
Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni, copiii
precizează acţiunile utilizând verbe potrivite;
După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei.
În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a
verifica cunoştinţele copiilor. Ea va imita spălatul păpuşii, întrebând:
„Ce face păpuşa?”, iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii,
precizând ce parte a corpului spală păpuşa.
Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”.
În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care
se efectuează acţiuni. Copiii precizează acţiunile având grijă să
folosească verbele potrivite.
Exemplu: „Copilul desenează”, „Câinele latră”, „Iepurele fuge”,
„Mama citeşte”.
În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va
întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile, apoi le
vor mima şi ei.
Exemplu: „Ghici ce fac eu?”
„Dumneavoastră vă pieptănaţi”.
Toţi copiii imtă acţiunea.
CE AI SCOS DIN
SĂCULEŢ?
SCOP:
Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă;
Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi;
Formarea deprinderii de a cânta în colectiv.
să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ;
să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată;
să interpreteze un cântec învăţat anterior.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă;
Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime.
REGULI DE JOC:
Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie;
Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi
în locul stabilit;
Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.
MATERIAL DIDACTIC: jucării, un săculeţ, cercuri mari de

diferite culori.
În prima parte, copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi
cere colegilor să-şi aleagă o jucărie.
Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în
spaţii bine delimitate (în cerculeţe); grupa copiilor cu ursuleţi, grupa
copiilor cu maşinuţe, grupa copiilor cu păpuşi.
Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi
albastru şi le cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două
cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari, iar în
cercul roşu jucăriile mici.
În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se
referă la un animal: „Cocoşelul meu isteţ”, „Ursuleţul”.
ARATĂ LOCUL POTRIVIT

Scop:
Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi
încălţăminte;
Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal;
Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.
Obiective operaţionale:
să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de
anotimpul în care este folosit;
să folosească corect numeralul ordinal;
să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de
mărimi, forme şi culori variate.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi
încălţăminte şi aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta;
Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir, utilizând numeralul
ordinal;
Decorarea siluetelor folosind elemente de forme, mărimi şi culori
diferite variate.
Regulile jocului:
Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în
funcţie de sarcina dorită; Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei;
Material didactic: două tablouri reprezentând iarna şi vara;
două siluete de fetiţe şi două de băieţi; obiecte de îmbrăcăminte şi
încălţăminte detaşabile; cifre.
În prima parte a jocului, educatoarea afişează pe un panou cele două
tablouri reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Lângă fiecare se află
câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. Pe rând, câte un copil chemat
de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte
sau de încălţăminte, îl denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care
se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin suprapunere).
VARIANTĂ:
Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de
îmbrăcăminte între anotimpuri.
Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. La semnalul
educatoarei copiii deschid ochii, privesc panoul şi corectează greşeala
motivându-şi acţiunea.
În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de
numeralul ordinal. Se porneşte de la cele patru siluete pe care s-a
lucrat în prima parte. Copiii răspund unor întrebări cum ar fi: „Al
câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc.) „ Ridicaţi cifra care ne
arată al câtelea copil are cizme”.
În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de
îmbrăcăminte pe care trebuie să le decoreze, lipind ornamente din
hârtie glasată, în mod creativ.
POŢI SĂ RĂSPUNZI
CORECT?
SCOP:
Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă, aer,
pământ);
Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului
înconjurător;
Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii;
Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti.
să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă, aer, pământ);
să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura;
să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate;
să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.
SARCINA DIDACTICĂ:
Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă, aer, pământ.
Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă
respectiv;
Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii

de viaţă: apă, aer, pământ; siluete de animale, imagini reprezentând
acţiuni realizate de copii, câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare
copil.
În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe rând
şi aleg de pe masa educatoarei câte un jeton cu un animal, îl
denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.
Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii
trebuie să o corecteze. După gruparea animalelor, copiii privesc
tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii
( poluează mediul).
Exemplu: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.
În a doua parte a jocului, educatoarea arată pe rând câte o imagine ce
reprezintă o acţiune întreprinsă de om. Copiii precizează într-o
propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din
imagine dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea
naturii copiii ridică bila albă, dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila
neagră. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai
adauge la fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt.
Exemplu: „Copilul plantează un pom.”,”Copilul sapă o groapă.”
În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se
pot mima diferite acţiuni, fie de deucatoare, fie de către un copil.
În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Dacă
timpul este frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori, pot
aduna hârtii.
ROATA TOAMNEI
SCOP:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de
toamnă;
Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical;
Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de
educatoare în imagini;
să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte;
să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor
caracteristice;
să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate;
să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri;
Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
Lipirea unor elemente într-un ansamblu.
REGULI DE JOC:
Copiii învârtesc roata, şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la
întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?”...
Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns;
Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de
colegi.
Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi
legume. Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine
educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat
denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din
care face parte.
Exemplu: „ Acesta este un morcov. Morcovul este o legumă.” La
cerinţa educatoarei, „Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”, copiii aleg jetonul
ce reprezintă morcovul. Un alt copil va descrie corect şi coerent fructul
sau leguma respectivă.
VARIANTĂ:
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care
ghicesc despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc
pe un panou. Copilul care aşează primul imaginea este recompensat.
În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe masa educatoarei trei
imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe o foaie
de hârtie, respectând tehnica de lipire învăţată.
SĂCULEŢUL FERMECAT
SCOP:
Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz
personal;
Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire;
Dezvoltarea sensibilităţii tactile;
Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.
să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil;
să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz
personal;
să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi
momentele principale ale acesteia.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal;
Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit
moment al zilei;
Dramatizarea unei poveşti cunoscute.
REGULILE JOCULUI:
Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire;
Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă, ceilalţi
cumpără bilete pentru spectacol.
MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză, perie de păr, de haine,

pieptene, periuţe de dinţi, pastă de dinţi, batistă, prosop. Plicuri cu
jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare
copil.
În prima parte a activităţii, pe masă se află un săculeţ cu diferite
obiecte de uz personal. Pe rând, câte un copil vine şi îşi alege din
săculeţ un obiect şi, fără să-l scoată, doar prin pipăit, îl denumeşte. În
continuare, ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă
jetonul care reprezintă obiectul respectiv. După ce au găsit jetonul
căutat copiii mimează şi modul de folosire.
VARIANTĂ:
Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui
obiect de uz personal, iar un copil vine şi caută în săculeţ, prin pipăit,
obiectul respectiv. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi
obiect, apoi verbalizează acţiunea.
Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.” sau „Eu am
un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.”
Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li
se cere copiilor să le caute. (ex. Pieptene- perie de păr)
În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.
COCOŞUL ŞI GÎSCA
Sarcina didactică: recunoaşterea păsării, denumirea acesteia,
imitarea sunetelor emise, construirea unei propoziţii simple care să se
refere la acţiunea percepută.
Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care

apar pe rând la teatrul de păpuşi. Copilul numit enunţă acţiunea şi o
execută împreună cu întreaga grupă.
Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de
spectacole pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune, astfel încât toţi să aibă
scena în faţa ochilor.
Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în
cadrul teatrului de păpuşi. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu
această ocazie se precizează şi denumirea lor, mai ales pentru gâscă,
pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. După denumirea
celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare corectă a
sunetelor prevăzute c şi g. Educatoarea prezintă modul de articulare:
se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.
În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni
menţionate mai sus. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face
pasărea, după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa
onomatopeea corespunzătoare.
NOTĂ: Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g, vor fi
solicitaţi să încerce articularea, prin poziţia gurii larg deschise, limba
ghemuită în fundul cavităţii bucale, în timp ce, cu degetul mare şi cel
arătător îşi palpează, apăsând uşor regiunea superioară a gâtului.
FOCUL ŞI VÎNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a
sunetelor din componenţa unor cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee

fenomenele despre care se relatează în povestirea educatoarei,
respectând sensul acesteia.
Copiii vor sta fie pe scăunele, fie pe covor în semicerc.
În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi
vânt, cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş, vâjj-
vâjj. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor
denumi fenomenele : foc şi vânt.
În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în
contextul unei poveşti simple. Regula jocului cere copiilor ca atunci
când povestea se întrerupe, ei să reproducă sunetele corespunzătoare
fenomenului enunţat în contextul poveştii. De exemplu: „În casă s-a
făcut frig. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Focul făcea...”.
Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins,
apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bătea
vântul...”. Copiii vor reproduce mişcarea vântului, zgomotul produs de
acesta (vâj-vâj).
Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă
asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor
corespunzătoare.
În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele
discutate mai sus, iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu
acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş”
(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau
„vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra
capului).
În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se
recomandă articularea exgerat conturată prin aducerea buzei
inferioare sub incisivii superiori.
ŞARPELE ŞI
ALBINUŢA
Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.
Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care

alcătuieşte şarpele, execută deplasarea pe un traseu dat imitănd
sunetele emise de şarpe. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca
să-l alunge reproducând zumzăitul acestora.
Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să
sugereze o poiană cu flori. Grupa de copii va fi împărţită în două, o
parte dintre ei vor fi albine, iar restul vor alcătui şarpele. Fiecare din
subgrupe va avea un rol prestabilit, eventual marcat. Educatoarea
conduce jocul indicând deplasarea şarpelui, apoi cea a albinelor.
Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat
dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss.., în timp
ce albinele stau într-o parte a sălii de grupă. La un semnal al
educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora
înaintând spre şarpe. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu
fie înţepat. Jocul se continuă schimbându-se rolurile.
În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă, având în vedere că
alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin
modificările în respiraţie. În acelaşi scop se va doza atent timpul
afectat alergării, evitându-se prelungirea acestuia.
În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z, se
recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare, în cazul în
care copiii articulează incorect, cu limba ieşită printre dinţi consoanele
s-z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea
dinţilor, ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm, limba va fi
plasată jos, în spatele incisivilor inferiori, iar colţurile gurii puternic
trase în părţi.
TRENUL ŞI VÎNTUL
Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.
Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de

copii execută deplasarea pe un traseu, imitând trenul. La alt semnal,
un alt grup ajunge trenul, reproducând vântul.
Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să
sugereze linia ferată. Grupa de copii va fi împărţiă în două.
Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş, ş, ş,
(acţiune însoţită de mişcarea braţelor).
A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul,
alergând cu o viteză mai mare, în timp ce pronunţă j, j, j (braţele
lateral). Jocul continuă schimbând-se rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru
grupe: albinuţele (z, z, z), şarpele (s,s), trenul (ş, ş, ş), vântul (j, j, j).
Nu se va scăpa din vedere faptul că, dacă consoanele s-z necesită
articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile
gurii bine trase în părţi; în articularea consoanelor ş-j dimpotrivă, vârful
limbii este inspre palat şi gura rotunjită.
SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea

onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii, copilul

trebuie să imite glasul animalului respectiv, iar ceilalţi copii trebuie să-l
recunoască şi să-l denumească. La semnalul dat, toţi copiii imită glasul
animalului şi execută mişcări corespunzătoare acestuia.
Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând

câinele, pisica, oaia, calul, găina, cocoşul, raţa, gâsca, vrabia, albina
etc.
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ
(coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se
perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Copiii
vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc.
În desfăşurarea jocului, se va asigura o anumită succesiune în
prezentarea imaginilor sau a jucăriilor, începând cu cele al căror glas
este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al căror glas
(onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Se va
urmări sistematic ca reproducerea să se facă la început individual, apoi
se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care întâmpină
dificultăţi în pronunţarea unor sunete.
În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copiii ascultă
onomatopeea (reprodusă de educatoare, înregistrată pe bandă de
magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc
individual sau în colectiv, după cum li se cere.
SPUNE CE FACE
Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută

mişcarea indicată. La întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe
umăr exprimă verbal acţiunea.
Material didactic: creion, pensulă, măturică, prosop, pieptăne,

perie, pahar, lingură, cuburi, păpuşă, minge etc.
Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele.
Ţinând seama de cunoştinţele copiilor intuirea se face integral, selectiv
sau nu se face deloc. Pentru executarea acţiunilor necesare
desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se
face apel la toţi copiii din grupă. Acţiunea jocului cuprinde câteva
momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare:
chemarea unui copil lângă educatoare;
indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii;
alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii;
executarea acţiunii de către copil;
exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul
atins pe umăr sau numit de educatoare.
AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas.

Formularea corectă a genitivului.
Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un

gest, va da semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme.
Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit.
Copii stau pe scăunele în semicerc. În faţa semicercului se va aşeza la
o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de
educatoare (trimis la culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă, cu
braţele pe masă, cu capul pe braţe şi va simula că doarme. În acest
timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn.
Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor) şi va
atinge pe unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-te..., Mihai...”. Copilul
în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea
adresată în cor: „Al cui glas este?”. În răspunsul său copilul va formula
o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”, „Este glasul Ioanei
Manolescu” etc.
Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului
substantivelor proprii feminine, ţinând seama de tendinţele
preşcolarilor de a extinde forma masculină.
NE JUCĂM CU
BALOANE
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor,

formularea corectă a propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi
adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea

corespunzătoare balonului prezentat de educatoare, le vor ridica şi vor
preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Copiii vor căuta alte
obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi
culoarea acestora.
Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis.
În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a
jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia
ridicat de educatoare. Copiii vor denumi culoarea baloanelor
respective. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane
ne jucăm?”, iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Se
vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?”
pentru a determina şi folosirea singularului.
În partea a doua a jocului, educatoarea ridică un anumit balon, iat
copiii indicaţi caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile
acestora de aceeaşi culoare, formulând corect o propoziţie care să
cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Se va insista
asupra acordului corect între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte:
balon roşu – minge roşie; balon albastru – rochiţă albastră etc.
CINE ESTE ŞI CE
FACE ?
Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor
specifice acestora.
Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul

educatoarei. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe
rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune
posibilă.
Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis.
În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă, educatoarea afişează
silueta unui animal. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf
sau la tablă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea
animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua, de
exemplu:
Cîinele: 1. latră pisica: 1. mianună
2. muşcă 2. prinde şoareci
3. roade oase 3. zgîrie
4. fuge vrăbiuţa: 1. ciripeşte
5. păzeşte casa 2. zboară
Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de

acţiuni (să utilizeze cât mai multe verbe), educatoarea le poate sugera
acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţii-problemă.
CÎND FACEM AŞA ?
Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se

efectuează o anumită acţiune.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din
imaginea la care s-a oprit acul cadranului şi momentul în care se
petrece ea. La întrebarea educatoarei, copilul indicat relatează cele
observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea
lor.
Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material

plastic) – împărţit în două – una din părţi fiind colorată deschis
(eventual un soare deasupra acesteia), iar cealaltă parte fiind de
culoare inchisă. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini
reprezentând acţiuni efectuate de copii: pentru dimineaţă: un copil se
dă jos din pat; se spală la chiuvetă; serveşte micul dejun, pleacă spre
grădiniţă, se joacă etc.; pentru seară: copilul se dezbracă, copilul face
duş, se urcă în pat, doarme. La mijlocul cadranului este un ac indicator
ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.
Pentru a asigura reuşita jocului, se va preciza în introducere
semnificaţia cuvintelor utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi
seara. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp, de
exemplu: la prânz. În desfăşurarea jocului, prin mişcarea acului se vor
alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară.
UNDE S-A OPRIT ROATA

?
Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a
substantivelor la singular şi la plural constituind corect propoziţia.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-

a oprit roata şi să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai
multor obiecte.
Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt

desenate obiecte într-un grup sau într-un singur exemplar. Pe acest
disc este fixat de un ax, un alt disc cu un segment lipsă. Prin învârtirea
acestuia, se descoperă pe rând o singură imagine.
Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.
În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a
propoziţiilor: „Roata s.a oprit la măr”. În funcţie de nivelul de
dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească substantivele
de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine, de exemplu
„Roata s-a oprit la creionul albastru”.
Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect
sau mai multe obiecte după cum indică imaginea de pe disc.

Portofoliu Cu Jocuri PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Cu Jocuri PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PORTOFOLI

Jocuri din folclorul copiilor

„Lună nouă” – pentru belşug

„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Cântece (descântece) pentru soare”

„Melc, melc, codobelc”

,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

„ Vine ursul necăjit”

„ Unde te duci măi arici”

1. Degeţele mititele / Ne jucăm cu ele.

Unu, doi , trei

Nea Alecu, nea Alecu

Formule de invocație către fenomenele

Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră s-a dărîmat.

Dorul Mărioarelor, surioarelor

– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Raţa strigă: mac, mac, mac,

Ala Bala Portocala

b) Baba, baba oarba,

c) Cling, cling, cling

e) Capra cara cosuri grele

f) Fas, fas, fas,

h) Hora mare, hora mare,

i) Ceata lui pitigoi

j) Langa apa Jijiei

l) La, la, la, la, la, la,

n) Nenea Nica si cu Nicu

o) O, e gura mea cand strig

p) Pic, pic, pic,

r) Rica nu stia sa zica

s) S: ne este foarte drag

s) Mos, mos, cocolos

t) Tata taie lemnul tare

z) Zum, zum, zum,

1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

2. Cupă cu capac, capac cu cupă. (de 10 ori)

3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)

4. Capra sare piatra, piatra crapă-n patru, crapa-i-ar capul caprei in

5. La tîmplar în tîmplărie s-a-ntîmplat o întîmplare căci tîmplarul din

6.Vânturai vara mãlai, vânturunga punga lungã.

9.Am o puicã lainicã, chiscopainicã, si face niste puisori, lainici,

10.Danilã îi dã lui Nilã dalta datã de Daniela ca sã dãltuiascã-n dale

12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de

13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.

14.În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar,

16.Papucarul papucãreste papucii papucãresei, dar papucãreasa nu

17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

19.Pe cap un capac, pe capac un ac.

20.Dã-mi un pic de pic sã pic pe picãtura de pe plic.

21.Capra neagrã-n piatrã calcã, piatra-n patru laturi crapã.

22.Chit Chichit stãtea-ntr-o ladã

23.Tam tam-tam Hipopotam

25.Zece broaste-n baltã zac

26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã.

27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.

28.Fãnicã fierbe fasole fãrã foc, fiindcã focul face fum.

29.Sase sasi în sase saci.

31.Baba, baba Iarnã

34.O gãinã porumbacã

35.Am o vâjâietoare care vâjâie ca un avion vâjâietor. Vâjâie tare

37.Cãrãmidarul cãrãmidãreste pe cãrãmidãreasã, dar cãrãmidãreasa