Sunteți pe pagina 1din 1

CURIOZITI DESPRE LEGUME

Legum nume dat unor vegetale ( fasole, ceap, cartofi ) cultivate pentru hrana omului,
zarzavat
n anotimpul toamna legumele se cultiv, se pregtesc pentru cmri, li se iau seminele.
Prile componente ale legumelor:
rdcina, tulpina, frunze, flori, fruct, semine.
Rdcina este organul care fixeaz planta n pmnt, absoarbe hrana ( apa i srurile
minerale ) din pmnt, conduce hrana prin vasele plantei.
Tulpina se afl n continuarea rdcinii i pe ea se gsesc frunze, muguri, ramuri i la
unele plante, noduri.
Frunza a fost denumit buctria plantei pentru c n frunz hrana ( apa i srurile
minerale ) este preparat pentru a-i servi plantei i a fi asimilat de aceasta.
Floarea este partea plantei care conin organele de reproducere ( nmulire ).
Cteva precauii n consumul legumelor.
Consumul de legume impune cteva condiii de ordin igienic: prin intermediul lor se pot
transmite unele boli. Pentru prevenirea acestora este obligatorie splarea atent a
legumelor, sub jet de ap potabil, dar i a fructelor pe care urmeaz s le consumm
sau preparm!
Ce consumm de la legume:
Rdcina: morcov, ptrunjel, elin, ridiche, cartof;
Tulpina: ceap, usturoi;
Frunzele: ceap, usturoi, salat, spanac, varz;
Fructele: roie, vnt, ardei, castravete, fasole, mazre.
Modul de consumare a legumelor: n stare proaspt, preparate n mncare, conservate.
Importana legumelor pentru sntate:
Legumele pot fi consumate crude sau ca preparate culinare, fiind apreciate n alimentaia
omului pentru coninutul lor n minerale, vitamine i alte substane care asigur o
funcionare foarte bun a organismului omenesc. Legumele se spal bine i pot fi
consumate proaspete i sub form de sucuri. Legumele trebuie consumate n toate
anotimpurile i de toate felurile pentru c fiecare conin vitamine i substane utile
pentru organism. Legumele proaspete conin adevrate comori de sruri minerale
( calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, fier, cupru, sulf ) i vitamine foarte
importante pentru meninerea sntii. De exemplu: vitamina C protejeaz organismul
mpotriva rcelii, oboselii; vitamina A ajut la creterea i la stimularea vzului.
Legumele uscate conin la fel de multe vitamine, dar mai puine minerale dect cele
proaspete. Sucurile de legume au o cantitate mai mic de vitamine i minerale n raport
cu legumele proaspete.
tiai c............
Ardeiul i fasolea sunt originare din America. Varza i mazrea sunt originare din rile
din jurul Mrii Mediterane. Vnta este originar din India. Cei mai mari castravei s-au
obinut n Ungaria i msurau 1,70m. lungime. Cea mai veche legum folosit de om a
fost varza, cultivat nc di epoca de piatr. Tulpinile fragede de fasole, zorele, se
rsucesc n jurul suportului, crceii viei de vie se aga de suport ( se rsucesc ). Chiar
dac nu vorbesc, plantele au o via proprie, dac le privim cu atenie tim ce le
doare dac frunzele sunt ofilite ( lsate ), planta sufer din lipsa apei le este sete; dac
frunzele sunt arse, le-a suprat aria soarelui; dac frunzele sunt nnegrite, pot fi
suprate de omizi; fr lumin, cele mai multe plante se nglbenesc i mor.

S-ar putea să vă placă și