GRILE TEHNICA DENTARA

TEHNOLOGIE METALO-CERAMICĂ

Complement multiplu
1. Componenta metalică a unei lucrări protetice metalo-ceramice poate fi obţinută prin:
a. turnare
b. sinterizare
c. polimerizare
d. galvanizare
e. frezare
Răspuns: a,b,d,e

2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la macheta componentei metalice a unei restaurări
metalo-ceramice sunt adevărate:
a. suprafața machetei va fi cât mai netedă, fără denivelări și rugozități
b. macheta trebuie să prezinte retenţii perlate
c. machetele coroanelor care se aplică pe dinții frontali nu au margine incizală
d. indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice trebuie să asigure o
grosime uniformă masei ceramice
e. faţa ocluzală se acoperă întotdeauna cu ceramică
Răspuns: a,c,d

3. Scheletul metalic al unei restaurări metalo-ceramice poate avea următoarele funcţii:

a. formează oxizii care se leagă chimic de oxizii masei ceramice
b. participă direct la restabilirea fizionomiei
c. reprezintă o fundaţie rigidă pe care se poate ataşa ceramica
d. îi pot fi ataşate sisteme speciale pentru menţinerea, spijinul şi stabilitatea protezelor scheletate
e. asigură profilul corect al restaurării finale
Răspuns: a,c,d,e

4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la conceperea scheletului metalic al unei

restaurări metalo-ceramice sunt false:
a. Cuspizii sau marginile incizale trebuie să fie sprijinite corespunzător de scheletul metalic,
astfel încât grosimea stratului ceramic să nu depăşească 2 mm
b. Contactele centrice ocluzale trebuie să fie situate la nivelul joncţiunii metal-ceramică.
c. Ariile de contact interproximale ale dinţilor anteriori şi ariile meziale ale dinţilor posteriori
sunt restaurate din ceramică din motive estetice.
d. Suprafeţele metalice care vor fi placate cu mase ceramice trebuie să aibă o grosime de maxim
0,5 mm.
e. O suprafaţă ocluzală metalică necesită o şlefuire a dintelui de 1- 1,5 mm, în timp ce o
suprafaţă ceramică necesită un spaţiu de minim 2mm
Răspuns: b,d

5. Următoarele afirmaţii referitoare la confecţionarea machetei scheletului metalic pentru

coroanele metalo-ceramice în zona frontală maxilară sunt adevărate:
a. Extinderea placării cu mase ceramice pe faţa palatinală depinde de localizarea contactelor
ocluzale
b. Extinderea placării cu mase ceramice pe faţa palatinală depinde de spaţiul existent în această
zonă faţă de dinţii antagonişti
c. marginea incizală este restaurată exclusiv din ceramică, dar nu va avea o grosime mai mare de
0,5 mm.
d. Când contactele ocluzale se realizează în jumătatea gingivală a feţei palatinale e de preferat
restaurarea lor pe metal
e. Când contactele ocluzale se realizează în jumătatea gingivală a feţei palatinale e de preferat
restaurarea lor pe mase ceramice
Răspuns: a,b, d

6. Următoarele afirmaţii referitoare la confecţionarea machetei scheletului metalic pentru punţile

metalo-ceramice sunt adevărate:
a. În cazul obţinerii punţii din elemente separate trebuie prevăzut pe scheletul metalic al părţilor
componente localizarea zonelor în care se va face solidarizarea
b. În cazul punţilor din zona anterioară sunt preferate corpurile de punte cu raport cu creasta
edentată tangent la versantul vestibular al crestei.
c. faţa mucozală va fi placată cu mase ceramice
d. Joncţiunea metalo-ceramică este obligatoriu să fie plasată la distanţă de mucoasa crestei
e. În conceperea design-ului scheletului metalic al corpului de punte trebuie ştiut că gradul de
deformare al metalului este invers proporţional cu lungimea scheletului.
Răspuns: a,c,d

7. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tehnicile Inzoma şi Probond sunt adevărate:
a. sunt tehnici de aplicare a maselor ceramice
b. sunt tehnici de confecţionare a machetei scheletului metalic al lucrărilor metalo-ceramice
c. Tehnica Inzoma se referă la modul de aplicare şi condensare a maselor de dentină.
d. Tehnica Inzoma se bazează pe principiul conform căruia ceramica atinge valori maxime ale
rezistenței mecanice, dacă se arde pe un substrat metalic cu suprafețe concave.
e. pentru sistemul Probond componenta metalică a unei coroane mixte metalo-ceramice constă
dintr-o plasă care acoperă bontul în totalitate și care înlocuiește capa clasică.
Răspuns: b,d, e

8. Referitor la turnarea aliajelor, care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. Tija de turnare trebuie plasată în zona cea mai subţire a machetei.
b. Macheta trebuie plasată în zona caldă a tiparului.
c. Rezervorul de aliaj trebuie plasat în zona rece a tiparului.
d. Masa de ambalat trebuie să realizeze priza completă înainte de a introduce tiparul în cuptor.
e. Trebuie utilizată zona reductoare a flăcării produse de arderea gazelor pentru topirea aliajului.
Răspuns: d,e

9. Pentru realizarea unor lucrări protetice metalo-ceramice se pot utiliza:

a. aliaje nobile
b. aliaje pe bază de Ni-Cr
c. aliaje pe bază de Co-Cr
d. aliaje pe bază de Cu
e. aliaje pe bază de Ti
Răspuns: a,b,c,e.

10. Care din următoarele proprietăţi trebuie să le îndeplinească aliajele destinate lucrărilor
metalo-ceramice:
a. să aibă un interval de topire egal cu temperatura de ardere a maselor ceramice
b. coeficientul de dilatare termică să nu fie mai mare decât al maselor ceramice
c. să aibă un prag ridicat de deformare plastică
d. să aibă rezistenţă la coroziune
e. să aibă un modul de elasticitate scăzut.
Răspuns: b,c,d

11. În etapa de prelucrare a suprafeţelor metalice ce vor fi acoperite cu ceramică:

a. este obligatorie măsurarea periodică cu ajutorul micrometrului a grosimii metalului
b. se realizează o suprafaţă uşor rugoasă
c. se realizează o suprafaţă netedă, lustruită
d. finisarea suprafeţei se face în mai multe direcţii
e. finisarea suprafeţei se face într-o singură direcţie
Răspuns: a,b, e

12. În etapa de prelucrare a suprafeţelor unei lucrări metalo-ceramice care vor rămâne metalice :
a. se folosesc freze grosiere şi fine
b.se folosesc rotiţe de cauciuc
c. O finisare excesivă a suprafeţelor metalice după aplicarea maselor ceramice poate duce la o
expunere a masei de opac la limita metal-ceramică
d. la final, suprafeţele trebuie să aibă un aspect neted
e. la final, suprafeţele trebuie să aibă un aspect satinat.
Răspuns: a, b, c, d

13. În etapa de prelucrare a scheletului unei punţi metalo-ceramice:

a. după secţionarea tijelor de turnare se probează scheletul pe model
b. se vor adapta iniţial elementele de agregare individual pe bontul mobilizabil
c. după ce toate coroanele au fost adaptate separat se încearcă aşezarea întregii lucrări pe un
model fix.
d. odată puntea aşezată pe model, se apasă uşor alternativ pe fiecare coroană pentru a vedea
dacă restaurarea se adaptează corect
e. structura metalică se poate secţiona utilizând un disc ultra-fin la nivelul unei zone de
conexiune şi apoi suda în poziţie corectă
Răspuns: b,c,d,e

14. Condiţionarea prin oxidare a componentei metalice a unei lucrări metalo-ceramice:

a. asigură o legătură strânsă între placajul ceramic şi suprafaţa metalică
b. se realizează prin aducerea în stare de incandescenţă a scheletului metalic
c. se realizează în prezenţa aerului
d. se realizează în vid.
e. poate fi evitată prin utilizarea agenţilor de legătură – ceramic bonding agents
Răspuns: a, b, c, e

15. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la turnarea scheletelor metalice ale lucrărilor
metalo – ceramice sunt adevărate:
a. aliajele nobile nu pot fi utilizate pentru că nu oxidează
b. In cazul aliajelor nenobile este posibilă arderea de mase ceramice conventionale (temperatura
de ardere 900-980o C).
c. pentru turnarea titanului sunt necesare instalatii speciale, cu mediu protejat.
d. se pot obţine piese protetice precise de 0,1 mm grosime.
e. la temperatura de ardere a maselor ceramice low-fusing(650-700o C), scheletul metalic este
supus unor deformari termice mari.
Răspuns: b,c

16. În compoziţia maselor ceramice dentare întâlnim:

a. caolin
b. feldspat
c. cuarţ
d. ceromeri
e.polimetacrilat de metil
Răspuns: a, b, c
17. Referitor la clasificarea maselor ceramice în funcţie de punctul de fuziune:
a. Masele ceramice cu punct înalt de fuziune (1288-1371 0C) se folosesc pentru dinţii de porţelan
din proteze
b. Masele ceramice cu punct mediu de fuziune (1093-1260 0C) se folosesc cu precădere pentru
producerea lucrărilor integral ceramice
c. Masele ceramice cu punct mediu de fuziune (1093-1260 0C) se folosesc cu precădere pentru
realizarea restaurărilor metalo-ceramice
d. Masele ceramice cu punct scăzut de fuziune (871-1066 0C) se folosesc cu precădere pentru
producerea lucrărilor integral ceramice
e. Masele ceramice cu punct scăzut de fuziune (871-1066 0C) se folosesc cu precădere pentru
realizarea restaurărilor metalo-ceramice
Răspuns: a, b, e

18. Masele ceramice opace:

a. au un indice de refracţie mic
b. maschează culoarea substructurii metalice
c. stau la baza realizării nuanţei dorite
d. stabilesc legătura metalo-ceramică
e. necesită aplicarea în strat de minim 0,4 mm.
Răspuns: b,c,d.

19. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la masele ceramice sunt adevărate:
a. volumul cel mai mare al viitoarei reconstrucţii coronare va fi realizată din mase pentru dentină
b. volumul cel mai mare al viitoarei reconstrucţii coronare va fi realizată din mase pentru smalţ
c. În majoritatea kiturilor ceramice există mase pentru dentină separate pentru fiecare nuanţă, în
timp ce mai multe nuanţe pot avea aceeaşi masă pentru smalţ.
d. În majoritatea kiturilor ceramice există mase pentru smalţ separate pentru fiecare nuanţă, în
timp ce mai multe nuanţe pot avea aceeaşi masă pentru dentină.
e. masele translucide oferă transluciditate asemănătoare smalţului natural, fără a altera nuanţa de
bază peste care se aplică.
Răspuns: a, c, e

20. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coloranţi şi glazuri sunt false:
a. coloranţii sunt obţinuţi prin amestecul oxizilor metalici cu sticle cu punct scăzut de fuziune
b. coloranţii sunt utilizaţi pentru realizarea de modificări interne ale culorii restaurării
c coloranţii conţin mai puţin siliciu şi aluminiu şi mai mult oxid de sodiu şi potasiu.
d. glazurile sunt în general mase ceramice cu punct crescut de fuziune
e. după ardere glazurile ajută la recrearea aspectului extern lucios al dinţilor naturali
Răspuns: b,d

21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la codarea coloristică a pulberilor ceramice sunt
adevărate:
a. convenţional masele ceramice pentru dentină sunt colorate în albastru
b. convenţional masele ceramice pentru smalţ sunt colorate în roz
c. coloranţii organici pot afecta nuanţa restaurării finale
d. coloranţii organici pot fi procuraţi separat şi adăugaţi pentru a crea o gamă largă de efecte
coloristice
e. se pot utiliza etichete coloristice pentru a evidenţia modificările şi zonele cu anumite nuanţe în
timpul procesului de construire a restaurării ceramice
Răspuns: d,e
22. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile mecanice ale maselor ceramice
dentare de placare sunt adevărate:
a. Rezistenţa la presiune pentru masele ceramice dentare, este mult inferioară forţelor
masticatorii
b. Rezistenţa la presiune pentru masele ceramice dentare, este mult superioară forţelor
masticatorii
c. Ceramica dentară este un material casant
d. Duritatea maselor ceramice folosite în practica stomatologică este destul de mare, depăşind
duritatea smalţului dentar.
e. Duritatea maselor ceramice folosite în practica stomatologică este destul de mică fiind
inferioară durităţii smalţului dentar.
Răspuns: b,c,d

23. Legătura metalo-ceramică se poate realiza prin:

a. macroretenții asemănătoare solzilor de pește
b. forțe Van der Waals intermoleculare
c. un strat hibrid de oxizi metalici şi oxizi ceramici
d. utilizarea silanilor
e. utilizarea agenţilor de legătură
Răspuns: b,c,e

24. O bună condensare a porţelanului înseamnă :

a. orice metoda in urma careia particulele de portelan nears sunt strans legate intre ele
(condensate)
b. creşterea rezistenţei restaurării
c. o restaurare mai estetică
d. o reducere a gradului de contractie la ardere
e. riscul unei desprinderi a masei ceramice de pe scheletul metalic
Răspuns: a,b, c, d

25. Metodele de condensare a porţelanului sunt reprezentate de:

a. actiunea capilara
b. silanizare
c. vibrare
d. aditia de pudra uscata
e. fulare
Răspuns: a,c, d

26. Aplicarea opacului ceramic pe structura metalică:

a. se realizează de obicei în 3 straturi
b. se face de obicei cu o bagheta de sticla sau cu o pensula de portelan
c. Exista tendinta unor opace de a se fisura la ardere cand sunt aplicate in strat prea gros
d. se face pe o suprafaţă metalică cât mai bine uscată
e.începe prin aplicarea opacului pe portiunea cea mai convexa a suprafeţei restaurării
Răspuns: b,c, e

27. Realizarea amestecului de porţelan de dentină:

a. se face cu o bagheta de sticlă
b. se face cu o spatula metalică
c. dacă porţelanul de pe placuţa de sticlă începe să se usuce trebuie umezit cu lichid special
d. dacă porţelanul de pe placuţa de sticlă începe să se usuce trebuie umezit cu apă distilată
e. trebuie evitata orice posibilitate de a ingloba aer in amestec
Răspuns: a,d, e
28. Procesul de ardere a maselor ceramice pentru dentină şi smalţ:
a. este precedat de o preîncălzire la gura cuptorului de cel puţin 5 minute
b. se realizează în aer
c. se realizează în condiţii de vid
d. majoritatea portelanurilor au un aspect de coaja de portocala atunci cand sunt arse corect.
e. majoritatea portelanurilor au un aspect mat atunci cand sunt arse corect.
Răspuns : a,c,d

29. Glazurarea ceramicii:

a. se poate face prin autoglazurare (glazurare naturală)
b. se poate face prin supraglazurare
c. se poate face prin subglazurare
d. oferă luciul natural necesar restaurării
e. este urmată de o finisare mecanică a suprafeţei ceramice
Răspuns: a,b, d, e

30. Aplicarea şi arderea machiajelor ceramice:

a. primul pas în aplicarea machiajului constă în umezirea suprafeţei porţelanului cu apă distilată
b. primul pas în aplicarea machiajului constă în umezirea suprafeţei porţelanului cu mediul lichid
oferit de producător
c. pulberile de machiaj se aplică cu ajutorul unor pensule
d. înainte de ardere restaurarea cu pulberile de machiaj aplicate se lasă în gura cuptorului pentru
uscare
e. arderea machiajelor ceramice se face la temperaturi mai mari decât temperatura de ardere
obişnuită.
Răspuns: b,c,d

31. Glazurarea naturală sau autoglazurarea:

a. este procesul prin care restaurarea este arsă la o temperatură care este de obicei mai
mică decât temperatura de ardere obişnuită.
b. este procesul prin care restaurarea este arsă la o temperatură care este de obicei egală cu sau
chiar uşor mai mare decât temperatura de ardere obişnuită.
c. cu cât temperatura este mai mare, cu atât suprafaţa va fi mai netedă.
d. cu cât temperatura este mai mică, cu atât suprafaţa va fi mai netedă.
e. cu cât restaurarea este menţinută mai mult la acea temperatură, cu atât se va obţine o suprafaţă
mai netedă.
Răspuns: b,c,e

32. Corecţiile de porţelan se pot realiza:

a. înainte de glazurarea porţelanului
b. se pot îngloba în procesul de glazurare
c. după ce procedeul de glazurare a luat sfârşit
d. prin utilizarea unui porţelan de adiţie cu temperatură de topire joasă
e. prin utilizarea unui porţelan de adiţie cu temperatură de topire înaltă
Răspuns: a,b,c,d

33. Apariţia porozităţilor în placajul ceramic se poate evita prin:

a. îndepărtarea prin şlefuire la turaţii înalte a porozităţilor şi impurităţilor de pe suprafaţa
scheletului metalic
b. evitarea formării incluziunilor de aer în cursul depunerilor straturilor de mase ceramice
c. aplicarea opacului într-un singur strat
d. arderea straturilor de masă ceramică la temperaturi mai mici decât cele prescrise
e. arderea straturilor de masă ceramică la temperaturi mai mari decât cele prescrise
Răspuns: a,b
34. Eşecurile cromatice ale restaurărilor metalo-ceramice pot fi cauzate de:
a. aplicarea masei de opac în strat prea gros
b. existenţa unei preparaţii vestibulare prea accentuate
c. existenţa unor straturi ceramice prea subţiri în zona cervicală
d. nerespectarea nuanţelor uşor mai închise din zonele proximale
e. arderi de corectură mai numeroase
Răspuns: a, c,d, e

35. Apariţia de fisuri, fracturi şi dehiscenţe în masa ceramică poate fi determinată de:
a. lipsa de compatibilitate dintre aliaje şi masele ceramice
b. utilizarea unei mase dentinare prea uscată
c. răcirea lentă după arderi
d. inserarea cu presiune a lucrării pe model
e. prelucrarea cu un instrumentar rotativ puţin abraziv
Răspuns: a,b, d,e

36. Desprinderea placajului ceramic sau a unor părţi din acesta poate fi evitată prin:
a. utilizarea de aliaje şi mase ceramice compatibile
b. evitarea sablării scheletului metalic înainte de aplicarea opacului
c. arderea maselor ceramice la temperaturi mai mari decât cele indicate
d. machetarea corectă a scheletului metalic
e. prelucrarea cu pietre cu granulaţie mică şi putere medie de abrazie
Răspuns: a,d, e

37. Tehnicile aditive de obţinere a restaurărilor integral ceramice sunt reprezentate de:
a. depunerea de straturi succesive de ceramică
b. infiltrare şi sinterizare
c. turnare
d. frezare
e. injectare (presare) la temperatură scăzută sau înaltă.
Răspuns: a, b, c, e

38.Tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanică:

a. se bazează pe copierea unei machete şi realizarea pur mecanică a piesei protetice
b. dispozitivul de scanare (profilometrul) este reprezentat de o tijă metalică care urmăreşte
conturul machetei realizată din ceară
c. dispozitivul de scanare (profilometrul) este reprezentat de o tijă metalică care urmăreşte
conturul machetei realizată din răşină diacrilică.
d. dispozitivul de frezare constă într-un micromotor cu freze diamantate de diferite forme
e. sunt folosite în vederea realizării de restaurări integral acrilice
Răspuns: a,c, d

Complement simplu
39*. Referitor la scheletele metalice ale lucrărilor metalo-ceramice realizate pe cale galvanică:
a. se realizeaza prin electroformare o capa de aur cu puritate crescuta
b. realizează o adaptare deficitară.
c. nu se pot utiliza aliaje nobile.
d. se utilizează sisteme computerizate
e. au un efect fizionomic scăzut
Răspuns: a

40*. Instrumentul ideal pentru aplicarea maselor ceramice pe scheletul metalic este:
a. o spatulă de plastic
b. o pensulă cu vârful ascuţit
c. o pensulă cu vârful bont
d. un fuloar
e. o spatulă metalică.
Răspuns: b.
41*. Primul pas în ajustarea unei restaurări metalo-ceramice este reprezentat de:
Ajustarea contactelor interproximale şi ocluzale
Conturarea iniţială a suprafeţei vestibulare
Adaptarea pe bontul mobil
Aplicarea porţelanului de corectare
Stabilirea texturii suprafeţei
Răspuns: c.
42*. O supraglazură este:
a. un porţelan care se aplică peste restaurarea metalo-ceramică după glazurarea naturală
b. un porţelan cu punct de topire scăzut care este ars în general la o temperatură cu 20-60C mai
mică decât arderea masei de porţelan.
c. un porţelan cu punct de topire crescut care este ars în general la o temperatură cu 20-60C mai
mare decât arderea masei de porţelan.
d. un porţelan care se arde în vid.
e. un strat fin de porţelan opac care crează natural luciul restaurării.
Răspuns: c
43*. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tehnicile CAD-CAM este falsă:
sunt tehnici aditive
sunt tehnici substractive
se bazează pe o amprentă optică
concepţia formei restaurării este realizată cu ajutorul computerului
frezarea este realizată de către un dispozitiv cu comandă numerică
Răspuns: a
 GRILE TEHNICA DENTARA
MATERIALE DENTARE
1. Următoarele afirmaţii referitoare la culoare şi metodele de determinare a culorii sunt
adevărate:
a. Nuanţa culorii este dată de lungimea de undă a radiaţiei monocromatice
b. Saturaţia culorii este determinată de energia reflectată ori transmisă de corpul luminos
c. Metoda vizuală de determinare a culorii este o metodă obiectivă
d. Caninul are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare
dinţilor naturali
e. Metodele tehnice de determinare a culorii se fac cu ajutorul spectrometrului
Răspuns: a, d, e

2. Forţele ocluzale:
a. sunt mai mici pe partea pe care pacientul prezintă o restaurare comparativ cu partea unde
există dentiţia naturală.
b. sunt mai mari pe partea pe care pacientul prezintă o restaurare comparativ cu partea unde
există dentiţia naturală
c. valoarea lor variază în funcţie de vârsta pacientului
d. valoarea lor variază în funcţie de sexul pacientului
e. valoarea lor variază în funcţie de tipul constituţional
Răspuns: a,c,d, e

3. Modulul de elasticitate a unui material:

a. este denumit şi modulul lui Young
b. este determinat de natura materialului
c. cu cât este mai mare cu atât materialul este mai rigid.
d. Scade odată cu creşterea temperaturii
e. Scade odată cu scăderea temperaturii
Răspuns: a, b, c, d

4. Următoarele afirmaţii legate de rezistenţa la oboseală a unui material sunt adevărate:

a. Oboseala este definită ca ruperea progresivă sub influenţa unei sarcini repetate
b. Fracturile determinate de oboseală se dezvoltă din mici fisuri şi se propagă printre
cristalele materialului
c. Caracteristicile oboselii sunt întotdeauna strâns legate de celelalte proprietăţi mecanice
d. Fluctuaţiile de pH reduc valorile rezistenţei la oboseală a unui material
e. Umiditatea creşte rezistenţa la oboseală a unui material
Răspuns: a, b, d

5. Următoarele materiale dentare pot determina reacţii alergice:

a. masele ceramice
b. metacrilatul de metil
c. aliajele pe bază de Ni-Cr
d. aliajele pe bază de titan
e. unele materiale de amprentă (polieteri-Impregum)
Răspuns: b, c, e

6. Materialele de amprentare trebuie să îndeplinească anumite condiţii esenţiale:

a. plasticitate
b. elasticitate şi rezistenţă mecanică
c. fidelitate
d. preţ scăzut
e. stabilitate dimensională
Răspuns: a, b, c, e

7. Care dintre următoarele materiale de amprentă sunt elastice în faza finală – ireversibilă:
a. masele termoplastice
b. pastele oxid de zinc eugenol
c. hidrocoloizii ireversibili
d. siliconii
e. polieterii
Răspuns: c, d, e

8. Pentru amprenta finală în vederea obţinerii unei proteze totale se pot folosi:
a. masele bucoplastice
b. pastele oxid de zinc eugenol
c. hidrocoloizii reversibili
d. hidrocoloizii ireversibili
e. siliconii
Răspuns: a, b, e

9. Amprentele cu elastomeri de sinteză prezintă următoarele avantaje:

a. realizarea unor amprente cu fidelitate superioarǎ
b. stabilitatea volumetricǎ este mai mare faţǎ de hidrocoloizii ireversibili.
c. în amprentele cu elastomeri de sintezǎ se pot turna mai multe modele
d. sunt rigide după priză
e. se pot igieniza cu soluţii dezinfectante uzuale ( cu excepţia polieterilor)
Răspuns: a, b, c, e

a. 10. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la condiţiile impuse materialelor pentru
confecţionarea modelelor este adevărată:
b. să prezinte rezistenţă la abrazie
c. să nu prezinte modificări volumetrice
d. să prezinte stabilitate chimică
e. un material posedă o plasticitate cu atât mai mică cu cât este mai fluid
f. un material posedă o plasticitate cu atât mai mare cu cât este mai fluid
Răspuns: a, b, c, e

11. Care din următoarele tipuri de gipsuri după clasificarea ISO pot fi folosite pentru
confecţionarea modelelor:
a. tipul I
b. tipul II
c. tipul III
d. tipul IV
e. tipul V
Răspuns: b, c, d, e

12. Timpul de priză al gipsurilor:

a. scade cu proporţia de apă
b. creşte cu proporţia de apă
c. este influenţat de timpul de spatulare
d. scade cu scăderea dimensiunii particulelor
e. creşte cu scăderea dimensiunii particulelor
Răspuns: b, c, d
13. Următoarele afirmaţii referitoare la momentul confecţionării unui model din gips sunt
adevărate:
a. hidrocoloizii ireversibili impun turnarea cât mai rapidă a modelului
b. hidrocoloizii ireversibili pot aştepta până la 24 ore pentru turnarea modelului
c. siliconii de condensare impun turnarea cât mai rapidă a modelului
d. siliconii de condensare pot aştepta până la 24 ore pentru turnarea modelului
e. amprentele cu siliconi de condensare trebuie depozitate 30 de minute la temperatura camerei
înainte de turnare
Răspuns: a, d, e

14. Ce metode pot fi utilizate pentru obţinerea modelelor din materiale metalice:
a. turnarea
b. galvanoplastia
c. sinterizarea
d. ambutisarea
e. pulverizarea
Răspuns: b, e

15. Ce materiale pot fi utilizate pentru confecţionarea machetelor:

a. gipsuri
b. ceruri
c. răşini acrilice simple
d. răşini compozite
e. mase ceramice
Răspuns: b, c, d

16. Care din următoarele afirmaţii referitoare la cerurile dentare sunt adevărate:
a. cerurile se contractă în momentul creşterii temperaturii
b. cerurile se dilată în momentul creşterii temperaturii
c. majoritatea cerurilor prezintă un coeficient specific de contracţie termică între 220C şi
520C
d. majoritatea cerurilor prezintă un coeficient specific de dilatare termică între 220C şi 520C
e. majoritatea cerurilor prezintă cel puţin doi coeficienţi specifici de dilatare termică între
220C şi 520C
Răspuns: b, e

17. Tensiunile interne de la nivelul machetelor din ceară pot fi reduse prin:
a. încălzirea uniformă a cerii la 500C pentru 15 minute înaintea utilizării
b. folosirea la modelare a unor ceruri calde
c. folosirea la modelare a unor instrumente calde
d. prin folosirea la modelare a unor modele calde
e. degresare cu soluţii alcoolice
Răspuns: a, b, c, d

18. Pentru machetarea macroretenţiilor se pot utiliza:

a. ceruri
b. mase plastice
c. ceromeri
d. cristale solubile
e. cristale insolubile
Răspuns: a, b, d, e

19. Masele de ambalat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a. particulele de pulbere să fie de mici dimensiuni
 b. particulele de pulbere să fie de dimensiuni mari
c. să fie poroase
d. să aibă un coeficient de contracţie cât mai mic
e. să aibă un coeficient de dilatare cât mai mic
Răspuns: a, c

20. În funcţie de tipul de liant conţinut, masele de ambalat se clasifică în:

a. mase de ambalat pe bază de sulfaţi;
b. mase de ambalat pe bază de fosfaţi;
c. mase de ambalat pe bază de carbonaţi;
d. mase de ambalat pe bază de silicaţi;
e. mase de ambalat pe bază de nitraţi;
Răspuns: a, b, d

21. Masele de ambalat pe bază de sulfaţi sunt indicate pentru

a. confecţionarea tiparelor protezelor acrilice
b. confecţionarea tiparelor restaurărilor ceramice
c. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nobile pe bază de aur
d. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nenobile
e. unirea şi fixarea într-o anumită poziţie a pieselor protetice metalice care trebuie lipite
Răspuns: a, c, e

22. Modificarea de volum a masei de ambalat cuprinde:

a. expansiunea de priză
b. contracţia de priză
c. expansiunea higroscopică
d. d.expansiunea termică
e. contracţia termică.
Răspuns: a, c, d, e

23. Următoarele afirmaţii referitoare la comportamentul volumetric al maselor de ambalat sunt

adevărate:
a. expansiunea higroscopică scade odată cu creşterea timpului dintre preparare şi imersia
într-o baie de apă
b. expansiunea higroscopică creşte odată cu creşterea timpului dintre preparare şi imersia
într-o baie de apă
c. un raport lichid/pulbere scăzut determină o expansiune higroscopică mai mare
d. un raport lichid/pulbere crescut determină o expansiune higroscopică mai mare.
e. vechimea masei de ambalat scade expansiunea higroscopică.
Răspuns: a, d, e

24. Pentru sablarea suprafeţelor metalice se utilizează:

a. corund
b. cuarţ
c. polimetacrilat de metil
d. ormoceri
e. ceromeri
Răspuns: a, b, c

25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la polimetacrilaţii de metil sunt adevărate:
a. pulberea conţine monomerul, iar lichidul polimerul
b. pulberea conţine polimerul, iar lichidul monomerul
c. pot fi termopolimerizabili
d. pot fi autopolimerizabili
 e. pot fi fotopolimerizabili
Răspuns: b, c, d

26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formarea pastei de acrilat sunt adevărate:
a. timpul de formare al pastei scade odată cu creşterea temperaturii mediului ambiant
b. timpul de formare al pastei creşte odată cu creşterea temperaturii mediului ambiant
c. timpul de formare al pastei creşte proporţional cu mărimea particulelor din pulbere
d. timpul de formare a pastei scade cu creşterea cantităţii de pulbere.
e. timpul de formare a pastei creşte cu creşterea cantităţii de pulbere.
Răspuns: a, c, d

27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile polimetacrilatului de metil sunt
adevărate:
a. este constituit în general din lanţuri macromoleculare polimerizate liniar
b. este constituit în general din lanţuri macromoleculare polimerizate reticular
c. contracţia de polimerizare este generată de metacrilatul de metal
d. rezistenţa la abrazie este redusă
e. rezistenţa la abrazie este crescută
Răspuns: a, c, d

28. Dinţii artificiali din răşini acrilice:

a. se confecţionează în laboratorul de tehnică dentară
b. se confecţionează industrial
c. sunt livraţi în garnituri
d. realizează o legătură slabă cu baza protezei
e. realizează o legătură bună cu baza protezei
Răspuns: a, b, c, e

29. Răşinile diacrilice compozite:

a. prezintă o polimerizare reticulată
b. prezintă o polimerizare liniară
c. sunt alcătuite dintr-o fază organică şi alta anorganică
d. au un modul de elasticitate mare
e. au un modul de elasticitate mic.
Răspuns: a, c, d

30. Faza organică a răşinilor diacrilice compozite conţine:

a. monomeri de bază
b. monomeri de diluţie
c. cuarţ
d. silice coloidală
e. sisteme de iniţiere
Răspuns: a, b, e

31. Ceromerii :
a. sunt polimeri cu procent scăzut de umplutură anorganică
b. sunt polimeri cu procent crescut de umplutură anorganică
c. se aplică pe structuri metalice
d. se aplică pe structuri confecţionate dintr-o răşină armată cu fibre de sticlă
e. au o rezistenţă la abrazie asemănătoare ţesuturilor dure dentare
Răspuns: b, d, e
32. Pentru realizarea unei legături metalo – ceramice optime trebuie asigurate următoarele
condiţii:
a. să existe un strat de oxizi la suprafaţa metalului în momentul arderii primului strat de
masă ceramică
b. să se asigure saturarea unei componente a legăturii prin elementele celeilalte componente
c. suprafaţa metalică să fie lucioasă
d. suprafaţa metalică să fie rugoasă
e. suprafaţa metalică să prezinte macroretenţii
Răspuns: a, b, d

33. Conform specificaţiilor ISO în laboratoarele de tehnică dentară se pot utiliza aliaje nenobile
pe bază de:
a. nichel – crom
b. cobalt – crom
c. paladiu
d. titan
e. cupru
Răspuns: a, b, d

34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile aliajelor dentare sunt adevărate:
a. intervalele de topire ale aliajelor nobile au valori mai mici decât cele ale aliajelor
nenobile
b. intervalele de topire ale aliajelor nobile au valori mai mari decât cele ale aliajelor
nenobile
c. densităţile aliajelor nobile au valori mai mici decât cele ale aliajelor nenobile
d. densităţile aliajelor nobile au valori mai mari decât cele ale aliajelor nenobile
e. duritatea aliajelor nobile este mai mică decât cea a aliajelor nenobile
Răspuns: a, d, e

35. Titanul :
a. formează un strat de oxid foarte stabil
b. are un modulul de elasticitate cu valori mici
c. are un punct de topire scăzut
d. are o densitate crescută
e. este utilizat pentru confecţionarea implanturilor dentare
Răspuns: a, b, e

36. Pentru realizarea unei legături metalo-compozite se pot utiliza următoarele mecanisme de
adeziune chimică:
a. oxidarea
b. silanizarea
c. ceramizarea
d. ştanţarea
e. sablarea.
Răspuns: a, b, c
Complement simplu
1. *Reactivitatea mucoasei bucale este:
a. de 50 de ori mai mică decât cea a epiteliului cutanat
b. de 5-12 ori mai mică decât cea a epiteliului cutanat
c. egală cu cea a epiteliului cutanat
d. de 5-12 ori mai mare decât cea a epiteliului cutanat
e. de 50 de ori mai mare decât cea a epiteliului cutanat
Răspuns: b

2*. Gipsurile prezintă în urma reacţiei de priză:

a. contracţie de priză de 10-15 %
b. contracţie de priză de 0,3 – 0,4%
c. nu prezintă modificări volumetrice
d. expansiune de priză de 0,3 – 0,4 %
e. expansiune de priză de 10 – 15%
Răspuns: d

3*.Masele de ambalat pe bază de fosfaţi nu sunt indicate pentru confecţionarea tiparelor în care
se toarnă :
a. aliaje de Co-Cr
b. aliaje de Ni-Cr
c. aliaje de titan
d. aliaje pentru tehnica metalo-ceramică
e. aliaje pe bază de paladiu-argint.
Răspuns: c

4*. Intervalul de topire al aliajelor pe bază de Ni –Cr şi Co – Cr este cuprins intre :

a. 600 – 8500C
b. 850 – 10000C
c. 1000 – 12000C
d. 1200 – 14500C
e. 1500 – 17000C
Raspuns: d

40*. Care dintre următoarele cimenturi poate fi folosit pentru o cimentare provizorie:
ciment oxid de zinc – eugenol
ciment fosfat de zinc
Ciment silicat
Ciment policarboxilat de zinc
Ciment ionomer de sticlă