NOU NĂSCUTUL

Conf. dr Amalia Fagarasan

Perioada neonatală reprezintă intervalul cuprins între

momentul naşterii şi ziua a 28-a postnatală.

Nou-născutul este copilul din primele 28 zile de viaţă.

Primele 7 zile de viata reprezintă perioada neonatală

precoce

Următoarele zile până în ziua 28-a reprezintă perioada

neonatală tardivă.
NOU NASCUT LA TERMEN

 NOU NASCUTUL CARE PROVINE DINTR-O SARCINA CU

O VÂRSTĂ GESTATIONALĂ 38-42 SAPTAMANI

 GREUTATE 2500- 4000 g.

 PERIOADA NEONATALĂ
Tranziția de la viața intrauterină implică:

 Întreruperea circulației placentare

 Trecerea de la circulația de tip fetal circulatie
postnatala
 Adaparea functiei respiratorii
 Adaptarea funcției hepatice și digestive
 Adaptarea funcției renale
 Adaptarea imunității și a funcției endocrine
Circulatia fetala
Adaptarea nou-născutului la viaţa
extrauterină
Oxigenul este esenţial supravieţuirii.
 Înainte de naştere oxigenarea produsului de concepţie
este asigurată de placentă.
 Intrauterin plămânul nu este o sursă de oxigen şi nici o
cale de eliminare a CO2 . El este expansionat, dar
alveolele sunt pline cu lichid pulmonar iar vasele
pulmonare sunt contractate.
 Cea mai mare cantitate de sânge din circulaţia
placentară trece prin canalul arterial din ventriculul
drept în aortă şi apoi în circulaţia sistemică, numai o
mică parte (10%) ajungând în plămânul fetal.
Adaptarea nou-născutului la viaţa
extrauterină
 După naştere, în câteva secunde, plămânii se umplu cu aer,
iar vasele pulmonare se dilată perfuzând alveolele.
Trei modificări fiziologice majore se produc la naştere:
 - lichidul pulmonar este rezorbit (2/3) în circulaţia
sistematică venoasă şi limfatică şi eliminat mecanic prin
comprimarea toracelui (1/3 – în cazul naşterilor vaginale),
oxigenul umplând alveolele şi difuzând ulterior din alveolă
în sânge;
 - clamparea vaselor ombilicale are consecinţă creşterea
tensiunii arteriale sistemice;
 - vasodilataţia vaselor pulmonare face ca fluxul sanguin
pulmonar să crească, concomitent creşte concentraţia
oxigenului în organism.
CLASIFICARE NN IN FUNCTIE VG

 NN la termen : VG 38- 42 SAPT

 NN PREMATUR : VG < 37 SAPT

 NN POSTMATUR : VG > 42 SAPT

CLASIFICAREA
După greutatea la naştere:

 nou-născut macrosom cu greutatea peste 4000g

 nou-născut cu G normală între 2500-4000g
 nou-născut cu G mică sub 2500g
 nou-născut cu G foarte mică: sub 1500g
 nou-născut cu G extrem de mică: sub 1000g
Clasificarea nou-născutului după
raportarea greutății la VG:

Nn cu G normală pentru VG=AGA (apropiate for

gestional age)

Nn cu G mică pentru VG= SGA (small for gestional age)

Nn cu G mare pentru VG= LGA (large for gestional age)

Clasificarea nou-născutului
După raportarea greutăţii la VG:
 Curbele de creştere intrauterină şi percentilele se referă la
creşterea greutăţii, lungimii şi perimetrului cranian.
 Valorile standard au fost obţinute prin studii efectuate pe grupe
de copii cu VG cunoscută şi condiţii geografice similare
(curbele variază de la o regiune geografică la alta).
 Pe aceste curbe de creştere între percentilul 10 şi 90 se
încadrează nou-născuţii normali pentru VG.
 Deasupra percentilului 90 se situează copiii cu greutate mare
pentru VG
 sub percentilul 10 se situează copiii cu greutate mică
pentru VG.
Curbele Lubchenco pentru
greutatea la naştere
EVALUAREA VÂRSTEI GESTAŢIONALE
1.Criterii obstetricale
 data ultimei menstruaţii: se adaugă 7 zile de la prima
zi a ultimei menstruaţii şi se poate calcula data
probabilă a naşterii scăzând 3 luni dintr-un an.
 primele mişcări fetale: săptămâna 18-20
 măsurarea înălţimii fundului uterin (la niv omblicului
la 28 sapt si apendicelui xifoid la 40sapt).
 criterii ecografice: aprecierea diametrului biparietal, a
lungimii femurului, a perimetrului cranian şi
abdominal, estimarea greutăţii.
EVALUAREA VÂRSTEI GESTAŢIONALE
2. Criterii neonatale
 criterii morfologice
 criterii neurologice
 Acestea sunt însumate intr-o serie de scoruri
(Finström, Dubowitz, Ballard) care evaluează vârsta
gestaţională cu o acurateţe de ± 2 săptămâni.
Scorul Ballard
 Evaluarea maturităţii fizice se bazează mai ales pe
examinarea tegumentelor, urechii, glandei mamare şi
a organelor genitale.

 Pentru fiecare variabilă urmărită se acordă un punctaj

de la 0 la 5, care se însumează, obţinându-se scorul
fizic.
Scorul Ballard
 Evaluarea neurologică respectă aceleaşi principii, obţinându-
se scorul neurologic.

 Scorul fizic se însumează cu cel neurologic, obtinându-se

scorul Ballard final, care corespunde unei vârste
gestaţionale.
 0 1 2 3 4 5
Roşie, Netedă, roz, Descuamaresuper Pergamentosă, fisuri Fisuri,
Piele gelatinoasă, vene flă, eritem, vene Fisuri, vene puţine adânci, vene absente piele
transparentă
vizibile slabvizibil zbârcit

Lanugo Absent abundent subtire Suprafaţă mare fără

Zone fără lanugo
lanugo

Creste absent Slabe linii Creste transvers Creste pe 2/3 Creste pe toată
plantare rosii
în reg ant anterioare a plantei suprafaţa plantei

Glanda imperceptibilă Plană, Conturată, areola Areola de 5-10 mm

mamară areolă inviz de 1-2 m Areola de 3-4 mm

Ureche Pavilion Pavilion uşor Pavilion bine Pavilion ferm, cu Cartilaj gros, pavilion
plan,ramâne îndoit, moale, îndoit, moale, dar
revenire instantane ferm
îndoit revine ferm

Organe Scrot gol, fără Testicoli care Testicoli în scrot, Testicoli pendulanţi,
genitale coboară, puţine pliuri prezente
pliuri pliuri pliuri adânci
masculine
Organe Clitoris şi labii Labii mari şi mici Labiile mari Labiile mari acoperă
genitale mici egale, acoperă parţial
proeminente complet labiile mici
feminine proeminente cele mici
Maturitatea neurologică în cadrul
scorului Ballard
Corespondenţa între scorul Ballard şi VG
Scor Ballard Săptămâni V.G
5 26
10 28
15 30
20 32
25 34
30 36
35 38
40 40
45 42
50 44
Scorul Ballard
 Scorul Ballard trebuie evaluat în primele 48 ore după
naştere (preferabil 24 ore), metoda fiind imprecisă în
cazul nou-născutului cu greutate extrem de mică la
naştere şi a nou-născutului bolnav.

 Informaţii suplimentare privind corecta interpretare a

VG pot fi aduse de date clinice, biologice sau
ecografice care se corelează cu VG (mărimea uterului,
estriolul plasmatic şi urinar, diametrul biparietal).
 EVALUAREA NOU NĂSCUTULUI
Lungimea, perimetrul cranian, toracic şi abdominal

 Lungimea (L) 48-54 cm.

 Perimetrul cranian (PC). Valoarea normală la nou-născutul matur

media 34 – 35 cm

 Perimetrul toracic (PT) se măsoară la nivelul mameloanelor.

media 33 -34 cm

 Perimetrul abdominal (PA) 31-32 cm

38 săpt- 42 săpt.

G= 2500-4000g
 Evaluarea nou-născutului începe la sala
de naștere:

 Examenul cordonului ombilical

 Verificarea permeabilitații esofagiene și
anale
 Evaluarea semnelor vitale - vor decide
necesitatea reanimării !!! (tabel nr 4)
 Măsurători: greutate, perimetre,talie,
apreciere VG
Scorul Apgar
2 puncte 1 punct 0 puncte

Coloratia Roz Albastre Palide

tegumentelor

Frecventa > 100/minut < 100/minut Absente

cardiaca

Respiratiile Eficiente Gaspuri Absente

Tonusul Bun Slab Flasc

Reactivitatea Buna Slaba Absenta

Interpretarea scorului Apgar
 Valorile scorului Apgar de 10, 9, 8 indică o stare
clinică bună, iar valorile scorului sub 8 indică tulburări
în adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină.
 Scorul sub 7 poat fi rezultatul imaturităţii,
medicamentelor materne, prezenţei de malformaţii
congenitale.
 Scorul Apgar la 1 minut nu se corelează cu evoluţia
neurologică ulterioară, un scor Apgar mic la 5 minute
se corelează slab cu sechele neurologice.
 ÎNGRIJIREA IMEDIATĂ A NOU NĂSCUTULUI-
STABILIZAREA IMEDIATĂ
 POZIŢIONAREA: după naştere se şterge faţa şi nasul, iar
nou născutul sănătos se aşează într-o poziţie înclinată
pentru a drena mucozităţile din nazofaringe şi trahee.

Nou născutul sănătos are o poziţie de flexie şi ţipă

imediat ce a fost şters.
PENSAREA CORDONULUI
OMBILICAL-se realizează imediat
după naştere (după încetarea
pulsaţiilor mari)
ÎNGRIJIREA IMEDIATĂ A NOU
NĂSCUTULUI
 MENŢINEREA TEMPERATURII-nou născutul va fi şters şi
uscat imediat după naştere, acoperit cu scutece calde, nu
se va îmbăia şi nu se va îndepărta vernix cazeosa.

 STIMULAREA TACTILĂ- se realizează prin ştergerea spatelui

sau flagelarea tălpilor. Dacă nu răspune la stimulii tactili în
15 sec nou născutul va fi plasat sub o sursă de căldură
radiantă şi se va iniţia ventilarea cu presiune pozitivă.

 Se va administra vit K chiar în sala de naştere (pentru

profilaxia bolii hemoragice a nou născutului).
Nou nascut la termen
 Profilaxia oftalmiei gonococice cu solutie de nitrat de Ag 1%,
cate o picatura in fiecare fund de sac conjunctival

Cantarit, masurat (talie, perimetrul cranian si toracic), se vor

controla malformatiile vizibile, apoi va fi imbracat in lenjerie
sterila

Nou nascutul va fi dus in sectia de nou nascuti, unde va fi

examinat din nou de neonatolog in vederea incadrarii lui
corecte si pentru depistarea unei eventuale patologii legate de
malformatiile congenitale vizibile, fracturi obstetricale,
posibilitatea unei boli hemolitice.
Profilaxia rahitismului prin administrarea vitaminei D
incepand cu a 7-a zi de viata, doza recomandata fiind in
medie de 500 U.I. zilnic pe cale orala

Ideala pentru nou nascut este alimentatia naturala; in

cazuri speciale se va recomanda alimentatia mixta sau
artificiala.
 TEGUMENTELE
În prima zi de viaţă tegumentele au o
coloraţie intens eritematoasă – eritrodermia
fiziologică , iar la nivelul plicilor apare o
grasime alb galbuie Vernix caseosa
Vernix caseosa
 TEGUMENTELE
În prima zi de viaţă tegumentele au o coloraţie intens eritematoasă
– eritrodermia fiziologică – datorită vasodilataţiei, iar
din ziua a 2-a tegumentele devin uscate şi debutează
descuamaţia fiziologică (furfuracee sau în lambouri)
predominant la nivelul membrelor.
DESCUAMARE FIZIOLOGICA
TEGUMENTELE NOU NĂSCUTULUI
În primele ore după naştere, până la 3-4 săptămâni
poate fi prezentă ACROCIANOZA (coloraţia cianotică a
extremităţilor) care apare datorită termoreglării
ineficiente .

La naștere există pe spate și umeri LANUGO perișor fin

care dispare în câteva zile- săpt.

La naștere pot exista PETE MONGOLOIDIENE

LANUGO
 TEGUMENTELE

Circulaţia periferică prezintă instabilitate

vasomotorie manifestată prin înroşirea
tegumentelor în timpul plânsului, paloare în
timpul somnului şi asinergia vasomotorilor:
ASPECTUL ARLECHIN când un hemicorp este
palid iar celălalt normal colorat.
TEGUMENTELE
 Tot la nivelul tegumentelor se pot observa
hemangioamele sau petele capilare plane localizate
mai ales la nivelul pleoapelor sau în regiunea
occipitală şi frontală şi care dispar în primul an de
viaţă spontan, fără tratament.
 La nivelul regiunii faciale, pe aripile nasului, bărbie,
frunte şi obraji se pot observa mici chiste sebacee de
culoare albicioasă – milium – care se resorb în câteva
săptămâni.
 Sistemul muscular este slab dezvoltat la naştere.
Tonusul muscular scăzut la naştere este înlocuit de
ulterior de o uşoară hipertonie cu predominenţa
flexorilor.

 Sistemul osos. La naştere sunt osificate diafizele

oaselor lungi, epifiza distală a femurului şi proximală a
tibiei, cuboidul şi astragal.
 Edemul benign al nou-născutului este localizat la
nivelul pleapelor, suprapubian, pe dosul mâinilor şi
picioarelor şi dispare în prima săptămână de viaţă.

 Ţesutul celular subcutanat este bine reprezentat la

nivelul feţei (bula lui Bichat), slab reprezentat pe
torace, membre şi absent la nivelul abdomenului.
 EXTREMITATEA CEFALICĂ
 La nivelul craniului se pot constata modificări plastice datorită
trecerii prin filiera pelvigenitală.

 Craniul poate fi alungit antero-posterior spre deosebire de

naşterile în prezentaţia pelviană, unde este rotund.

 Prezentația craniană cu naștere dificilă la nivelul faţei pot

exista echimoze şi peteşii.
 EXTREMITATEA CEFALICĂ
Dacă naşterea a fost laborioasă, poate fi prezentă bosa sero-
sangvină (infiltraţie serohemoragică a ţesuturilor moi ale
scalpului, care nu respectă suturile şi care apare datorită
presiunii intrauterine asupra scalpului; dispare în câteva zile)
sau cefalhematomul (hemoragie subperiostală care respectă
suturile craniene şi care poate însoţi o fractură osoasă; se
resoarbe în câteva săptămâni şi de obicei nu necesită
tratament).
BOSA SERO-SANGVINĂ- Caput succedaneum - nu
respectă suturile
Cefalhematom (hemoragie
subperiostală)
 EXTREMITATEA CEFALICĂ
La nivelul craniului se decelează FONTANELELE.
Fontanela anterioară (bregmatică) este situată între oasele
parietale şi osul frontal, are formă romboidală, cu diagonalele
între 1-5 cm, dar uneori poate fi abia sesizabilă, punctiformă.
 EXTREMITATEA CEFALICĂ
 Fontanela posterioară (lambdoidă) este cuprinsă între oasele
parietale şi occipital, are formă triunghiulară, are dimensiuni
mici (1-1,5 cm) fiind deschisă la 25% dintre maturi şi la
majoritatea prematurilor.

 Craniotabesul fiziologic poate fi decelat la nivelul oaselor

parietale, nu are semnificaţie patologică şi dispare în câteva
săptămâni
 EXAMENUL OCHILOR
 La nivelul ochilor se pot observa hemoragii subconjuctivale
mai ales în urma naşterilor laborioase.

 Pupilele trebuie să fie egale, simetrice şi să reacţioneze la

lumină.

 Reflexul de clipire apare ca răspuns la percepţia luminii şi

constă din clipire şi extensia capului.
 EXAMENUL OCHILOR

 Mişcările conjugate ale globilor oculari apar imediat după

naştere, dar devin permanente la câteva săptămâni după
naştere, prezenţa nistagmusului şi strabismului pot fi
manifestări obişnuite după naştere.
 Impermeabilitatea canalului lacrimal este relevată de de
secreţia lacrimală continuă şi ochiul umed. Se tratează cu
ajutorul unei sonde care sparge diafragmul care obstruează
canalul lacrimal. Lăcrimarea la plâns apare la 2-4 săptămâni de
la naştere.
 CAVITATEA BUCALĂ
 La nivelul cavităţii bucale se pot depista chisturi (perle) Ebstein
sublingual, care se rezolvă spontan, dinţi (1/4000 nou-născuţi)
care se elimină spontan (necesită extracţie pentru a nu fi
aspiraţi), amigdale foarte mici. Frenulul scurt al limbii care
până nu demult se secţiona, se poate ignora.

 În primele săptămâni de viaţă, nou-născutul salivează puţin.

 APARATUL RESPIRATOR
 La nou-născut toracele are formă cilindrică, cu
diametrele antero-posterior şi transvers egale.
Peretele toracic este subţire, cu musculatura slab
dezvoltată. Sternul în carenă poate fi o variantă
normală.
 Glanda mamară are un diametru de 1 cm la
nou-născutul la termen şi poate fi prezentă
asimetria.
 APARATUL RESPIRATOR
 Frecvenţa respiratorie normală este de 40-60
respiraţii/minut. Mişcările respiratorii sunt
datorate contracţiei diafragmului şi mai puţin
muschilor intercostali
 Respiraţie de tip abdominal. La auscultaţie, în
primele 24ore după naştere se pot decela raluri
umede datorate întârzierii în resorbţia lichidului
pulmonar
 APARATUL CARDIO-VASCULAR
 Frecvenţa cardiacă (FC) se stabilizează la sfârşitul
primei săptămâni de viaţă la 160 bătăi/minut, iar
la o lună oscilează între 120-150 bătăi pe minut.ta
80/40mmHg
 În primele zile se pot decela la auscultaţie sufluri
cardiace determinate de persistenţa canalului
arterial sau a orificiului Botalo (se închid anatomic
la vârsta de o lună). Circulaţia periferică este lentă,
cu extremităţi reci, cianotice.
 APARAT DIGESTIV
 Abdomenul proeminent datorită slabei
dezvoltări a musculaturii abdominale.
 Ficatul se palpează la 1-2 cm sub rebordul
costal drept; se pot palpa şi rinichii,
îndeosebi stângul.
 La nivelul abdomenului se evidenţiază
bontul ombilical, care are un segment
cutanat şi unul amniotic
 ADAPTAREA DIGESTIVĂ A NN

La naștere aparatul digestiv este steril, el se

colonizează cu floră abia cu ingerarea primei
mese de lapte de mamă.
La nn există o incoordonare între deglutiție și
perisaltismul esofagian=regurgitații
Digestia și absorbția este bună pentru glucide,
scăzută pentru lipide=aliment ideal laptele
de mamă
 CORDONUL OMBILICAL
 Este alcătuit din 3 vase ombilicale, 2 artere
şi o venă înglobate într-o substanţă
gelatinoasă numita gelatina Wharton.
 Arterele sunt punctiforme, au musculară, în
timp ce vena ombilicală este mai largă, lipsită
de musculară.
 BONTUL OMBILICAL
 Iniţial, porţiunea amniotică are culoare sidefie,
apoi se mumifică timp de o săptămână de la
periferie spre centru şi se elimină în maxim 10-14
zile.
 Uneori după eliminarea bontului ombilical poate
persista un ţesut de granulaţie înainte de
vindecarea plăgii: granulomul ombilical.
BONT OMBILICAL
 Primul scaun al nou-născutului este meconiul şi se
elimină în primele 2-3 zile.
 Are consistenţă vâscoasă, culoare verde-închis, fiind
format din celule epiteliale digestive, bilă, colesterol,
secreţii ale tubului digestiv. Eliminarea meconiului
este favorizată de acţiunea laxativă a colostrului. După
eliminarea meconiului, scaunele sunt de tranziţie,
semilichide, care au şi conţinut lactat, urmând apoi
scaunele de lapte de mamă

APARAT DIGESTIV
APARATUL URO-GENITAL
 La băieţi de regulă testicolii se palpează
în scrot sau pe canalul inghinal. Scrotul
este plicaturat pe toată suprafaţa,
poate fi prezent edemul scrotal sau
hidrocelul. Fimoza este fiziologică iar
spaţiul prepuţiel se formează până la
vârsta de 3 ani.
APARATUL URO-GENITAL
La fetiţe, labiile mari nu acoperă
totdeauna labiile mici şi clitorisul,
iar uneori se remarcă o secreţie
sangvinolentă vaginală- criza
genitală
SISTEMUL NERVOS
 Postura-nn în prezentație craniană are
coloana vertebrală înconvoiată
 Brațele în adducție
 Antebrațele flectate pe brațe
 Coapsele flectate pe bazin
 Gambele flectate pe coapse
 Hipertonie fiziologică
 SISTEMUL NERVOS

 NN este o ființă subcorticală, fiind lipsit de

control cortical.

 Integritatea funcțiilor subcorticale se evalueză cu

REFLEXELE ARHAICE

 Pe măsura mielinizării structurilor nervoase

aceste reflexe diminua până la dispariție
EVALUAREA NN
 Auzul prezent de la naștere (reacționează la
stimuli auditivi prin refelexe acustico-
palpebrale)

 Simțul gustativ prezent de la naștere,

substanțele dulci determină mișcări de
supt, iar substanțele acre și amare
decalmșează grimase.
 NEVOI RELAŢIONALE:

Părinţii sunt întotdeauna bineveniţi fiind un ajutor foarte

important

Se permite participarea părinţiilor la îngrijirea copiilor

Nu li se ascunde nimic legat de copil
Se pune copilul în braţele părinţilor, piele la piele
Li se permite prezenţa zilnic.
PREGATIRE PENTRU EXTERNARE:
EXAMINARE FIZICA
BILET DE IESIRE, FISA MEDICALA
VACCINARE, VITAMINIZARE
URMARIRE SPECIALA