Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. SENZATIILE
II. PERCEPTIILE
III. REPREZENTARILE
SENZATIILE
Obiective:
1. Definire si caracterizare
2. Sensibilitatea. Analizatorul ca mecanism al senzatiei
3. Calitatile/proprietatile senzatiilor
4. Principalele modalitati senzoriale
5. Legile sensibilitatii (senzatiei)
6. Importanta senzatiilor
Prima si cea mai simpla forma de comunicare informationala a omului cu lumea expterioara si cu propriul Eu
fizic (mediul intern al organismului, diferite segmente ale corpului, infatisarea exterioara in ansamblu) este receptia
senzoriala, al carei prim "produs" psihic este SENZATIA. Numai cu ajutorul simturilor putem inregistra si
constientiza prezenta si actiunea variatilor stimuli externi, a starilor mediului intern al organismului, a proprietatilor
fizice ale propriului corp. Semnalizarea prin senzatii sta la baza structurii atit a cunoasterii externe, cit si a cunoasterii
de sine.
Sintetizind, vom spune ca cea mai simpla legatura informationala a omului cu realitatea este realizata prin
intermediul senzatiilor. Toate celelalte raporturi mai complexe (n.a: cu realitatea) nu se pot constitui fara a
avea o baza senzoriala.
Definitie:
Senzatiile sunt procesele psihice elementare prin care se semnalizeaza, separat, in forma
imaginilor simple si primare, insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii
directe a stimulilor asupra organelor de simt (analizatori).
Din definitia de mai sus, putem extrage caracteristicile fundamentale ale senzatiilor:
1. Continutul informational al senzatiei → senzatiile reflecta insusirile concrete, exterioare, fenomenale,
accidentale, neesentiale ale obiectelor si fenomenelor, dar cu mare valoare adaptativa pentru organism.
2. Senzatia contine si nefurnizeaza informatii despre proprietati/insusiri izolate, separate ale stimulilor
(obiecte si fenomene), aceasta datorita specializarii organelor de simt (a analizatorilor). Reflectarea
obiectului in senzatie are, deci, un caracter fragmentar, unidimensional, nepermitindu-ne identificarea
lui.
3. Reflectarea insusirilor este nemijlocita, directa (vezi definitie - "in cond. actiunii directe a stimulilor as.
analizatorilor")
4. Forma de reflectare ideal-subiectiva este imaginea simpla si primara pentru ca ea repr. rezultatul imediat
al actiunii stimulului as. analizatorului si nu apare decit in aceste conditii.
La om, senzatia dobindeste atributul constientizarii, producerea si manifestarea ei fiind insotite de punerea
in functiune a unor operatori logici de analiza-evaluare, discernere-delimitare (intre stimul si modelul lui
informational), de raportare designativa (imaginea subiectiva interna se raporteaza la stimulul extern care a provocat-
o, atentia subiectului orientindu-se astfel catre aceasta). Atributul constientizarii senzatiei nu este un dat, ci se
elaboreaza si dezvolta treptat in ontogeneza, intre 0 si 3 ani.
1
In psihologie, problema senzatiei a starnit puternice controverse intre asociationism si gestaltism.
Asociationismul absolutiza individualitatea senzatiei si o punea la temelia intregii vieti psihice, pe cind
gestaltismul nega existenta ei.
Intr-adevar, in realitate, insusirile si proprietatile stimulilor (obiecte si fenomene) nu exista in stare izolata, ci
numai intr-un context obiectual; nu avem insusiri in sine, ci insusiri ale unui obiect sau altuia. De aceea, la omul adult,
in conditii normale, asupra simturilor noastre actioneaza obiecte concrete integrale si ele se reflecta ca atare prin
intermediul perceptiei.
Senzatia, in forma ei pura, nu se poate obtine decit in conditii speciale de laborator, unde avemn posibilitatea
sa izolam anumite insusiri si sa le prezentam distinct ca stimuli (exemplu: diferentierea unui sunet dupa inaltime -
mentinem inverianta intensitatea si variem frecventa; diferentierea nuantelor de culoare - mentinem tonul cromatic, de
ex. rosu, si variem luminozitatea: foarte inchis, inchis, deschis, foarte deschis).
Senzatia dispune de o serie de proprietati pe baza carora le putem identifica, compara, analiza, interpreta.
Cele mai importante proprietati ale senzatiei sunt:
1. CALITATEA (sau modalitatea - n.a. cum vom intilni la Mihai Golu) exprima dependenta oricarei
senzatii de actiunea unei anumite modalitati de stimuli (luminosi, sonori, mecanici, termici, chimici) si de existenta
unui aparat specializat de realizare (analizatorul vizual, auditiv, cutano-tactil, gustativ, olfactiv, etc). Pe scurt,
calitatea sau modalitatea exprima capacitatea senzatiilor de a fi vizuale, auditive, gustative, olfactive, etc.
2
a) durata de actiune a stimulului asupra organismului - chiar daca nu are o intensitate mare, el poate
produce senzatia prin aplicare repetata. Aceasta actiune repetata trebuie sa se produca crescind progresiv intensitatea
stimulului, altfel (daca scadem) nu se mai produce senzatia.
b) modul de aplicare a stimulului: aplicarea intermitenta e mai buna decit aplicarea continua; simultaneitatea
stimularii receptorilor simetrici (intensitatea senzatiei va fi mai mare daca receptionez cu ambii ochi decit daca
receptionez doar cu unul; la fel la urechi)
c) particularitati anatomo-fiziologice ale senzatiei: marimea suprafetei receptoare; numarul neuronilor pusi
in functiune de mesaj, etc
d) conditiile concrete in care are loc receptia (lumina sau intuneric)
e) gradul de excitabilitate al sistemului nervos: aceeasi cantitate de intensitate a stimulului va avea o
valoare diferita pentru un sistem nervos excitabil fata de un sistem nervos inert;
f) existenta sau nonexistenta unor dominante organice pentru stimulii respectivi:in starea de foame, orice
stimul alimentar are o intensitate foarte mare.
3. DURATA se refera la intinderea in timp a senzatiei. De obicei, senzatia dureaza/persista atita timp cit
actioneaza si stimulul. Totusi, s-a demonstrat experimental k senzatia nu apare imediat ce se declanseaza actiunea
stimulului specific, ci dupa o anumita intirziere numita latenţă. De asemenea, senzatia nici nu dispare imediat ce a
incetat actiunea stimulului, ci mai continua citeva miimi de secunda, fenomen numit postefect sau imagine
consecutiva.
Exista 2 tipuri de imagini consecutive:
- pozitive - care corespund senzatiei originare (un carbune incins invirtit in intuneric da impresia unui cerc
luminos)
- negative - nu corespund senzatiei originare, ci sunt complementare acesteia (privind un patrat rosu si apoi
privind un perete alb, vom vedea verde - aceasta datorita obosirii celulelor pe care se proiecteaza patratul rosu).
Exista deosebiri individuale semnificative in ceea ce priveste duratele latentei si postefectului:
- persoanele caracterizate ca mobile au la ambii indicatori valori scazute;
- persoanele considerate inerte au la ambii indicatori valori crescute.
In clasificarea senzatiilor, au fost utilizate mai multe criterii, insa 2 s-au impus:
1. tipul aparatului specializat pentru receptie (denumindu-se astfel senzatii auditive, vizuale, olfactive,
gustative, cutanate, etc)
2. natura continutului informational - ce tip de insusiri concrete sunt semnalizate prin acea modalitate
senzoriala.
Astfel, s-au distins:
A] senzatii care furnizeaza informatii despre obiectele si fenomenele lumii externe: S vizuale, auditive,
cutanate, olfactive, gustative
B] senzatii care ne furnizeaza informatii despre pozitia si miscarea propriului corp;
C] senzatii care ne informeaza despre modificarile mediului intern: foame,sete,durere.
1. SENZATII VIZUALE sunt rezultatul actiunii undelor elecromagnetice asupra analizatorului vizual.
Ochiul uman s-a adaptat pentru receptionarea undelor din registrul 390-800 milimicroni. Intre aceste limite se
afla toate lungimile de unda corespunzatoare culorilor fundamentale ale spectrului luminii terestre.
3
Undele elecromagnetice se propaga de la sursele naturale de lumina sau de la sursele artificiale sau de la
corpurile luminate. Acestea din urma, datorita structurii lor materiale, absorb o parte a radiatiilor, iar o alta parte o
reflecta. Ultimele stimuleaza ochiul omului, iar acesta vede obiectele colorate intr-o nuanta cromatica corespunzatoare
lungimilor de unda reflectate.
Daca un obiect absoarbe toate undele luminoase, el e vazut ca fiind negru sau apropiat de negru. Daca le
reflecta pe toate, in egala masura, el e vazut alb, iar daca reflecta selectiv, e vazut ca avand una din cele 7 culori ale
spectrului.
Orice senzatie vizuala se caracterizeaza prin citeva proprietati de baza:
a) tonul cromatic -dat de lungimea de unda corespunzatoare. El diferentiaza culorile unele de altele.
b) luminozitatea exprima locul pe care-l are aceeasi culoare pe o scala in care cea mai luminoasa culoare e
albul, iar cea mai putin luminoasa e negrul.
c) saturatia exprima puritatea culorii
In viata si activitatea, culorile au rol de semnalizare (semnalizeaza existenta unor obiecte, procese, reguli,
etc). Ele pot dobindi semnificatii elaborate socio-cultural (negrul culoare de doliu la noi)
2. SENZATII AUDITIVE - excitantul (stimulul) care detrmina aparitia lor sunt undele sonore.
Caracteristicile excitantului (undelor sonore) se exprima in caracteristicile senzatiilor auditive:
a) frecventa vibratiilor (nr. de vibratii/secunda) va determina inaltimea sunetului
b) amplitudinea undei (gradul de deplasare a undei fata de pozitia de echilibru) va da intensitatea
c) forma undei (determinata de natura undei sonore) se va exprima in timbrul dupa care se poate identifica
sursa acestui sunet.
Sunetele impreuna cu alti factori se folosesc in psihoterapie.
5. SENZATII GUSTATIVE reflecta calitatile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea
bucala. Se deosebesc intre ele prin intensitate si calitate. exista m.m. senzatii de gust, dar 4 sunt fundamentale: sarat
(provocat de clorura de sodiu), amar (chinina), dulce (zaharina), acru (acidul acetic). Din combinarea acestora, in
proportii variate, rezulta toate celelalte gusturi.
Servesc la cunoasterea insusirilor substantelor, la apararea fata de cele nocive si la reglarea
comportamentului alimentar. Si ele au o tonalitate aff. poz sau neg.
4
C] Senzatii care ne informeaza despre modificarile mediului intern :
5. LEGILE SENSIBILITATII
A] LEGI PSIHOFIZICE:
Cele 3 legi psihofizice sunt reunite sub denumirea de LEGEA INTENSITATII SENZATIEI.
B] LEGILE PSIHOFIZIOLOGICE:
5
Aceasta modificare se realizeaza in 2 sensuri:
a) ascendent - nivelul sensibilitatii creste ca urmare a actiunii timp relativ indelungat - 20-30 min - unui
stimul de intensitate f. slaba (ex: sederea la intuneric timp de 30 min duce la cresterea de citeva mii de ori a
sensibilitatii luminoase)
b) descendent - nivelul sensibilitatii scade ca urmare a actiunii relativ indelungate a unui stimul de mare
intensitate (ex: intr-o zi de iarna cind a nins si totul e orbitor de alb/luminos).
Adaptarea se realizeaza gradat. De ex, adaptarea la intuneric se real mai rapid in primele 10-15 min, apoi mai
lenl, durind 3-4 ore; adaptarea la lumina - dupa 4-5min. Adaptarea olfactiva se real in 1-3min, iar cea cutanata dupa 3
sec. Adaptarea auditiva se real. mai greu.
Adaptarea apare ca proces de reglare a functionarii analizatorilor, coordonat central, de la niv. scoartei
cerebrale.
5. LEGEA SINESTEZIEI - un stimul, desi e aplicat pe o anumita modalitate senzoriala, poate produce
efecte proprii unui alt analizator fara ca acesta sa fi fost stimulat.
Exemple: stimulii auditivi produc efecte vizuale (cromatice) - auditie colorata; stimulii vizuali produc efecte
auditive (vedere sonora); stimulii vizuali produc efecte tactile (culori moi); stimulii auditivi produc efecte gustative
(sunete dulci).
Acest fenomen se datoreaza tot interactiunii functionale a analizatorilor. De asemenea, se pare k sinestezia ar
sta la baza talentului artistic.
6. LEGEA SEMNIFICATIEI se receptioneaza mai bine, mai usor, stimulii semnificativi pentru subiect.
In ac. lege, nu atit intensitatea stimulului conteaza, cit valoarea, semnificatia stimulului pentru subiect.Astfel, un stimul
slab ca intensitate, dar semnificativ pt. subiect e mai bine receptionat decit un stimul puternic dar nesemnificativ.Ex:
descoperirea persoanei dragi in gara; soaptele mamei vor fi mai bine auzite decit vorbitul normal al unei persoane
straine, etc.
C] LEGI SOCIO-CULTURALE:
6
7