Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Simboluri internaţionale utilizate în electrotehnică
REZISTOARE ELECTRICE . Marcarea rezistoarelor .
CLASIFICARE REZISTOARE ELECTRICE:
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ:
Negru 0 0 x1
Maro 1 1 x 10
Rosu 2 2 x 100
Portocaliu 3 3 x 1,000
Galben 4 4 x 10,000
Verde 5 5 x 100,000
Albastru 6 6 x 10^6
Violet 7 7 x 10^7
Gri 8 8 x 10^8
Alb 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
OBS:
1) pentru toleranţa de 20% există, practic, doar trei inele colorate marcate pe rezistor.
2) citirea se face începând cu banda cea mai apropiată de unul dintre terminale.
rezistor
82 Ω, banda 1 [ gri ] -> 8
banda 2 [roşu] -> 2
toleranta
banda 3 [negru] -> x1 => valoarea 82x1 = 82 ohm
5% banda 4 [auriu] -> toleranta 5%
Negru 0 0 0 x1
Maro 1 1 1 x 10 1%
Roşu 2 2 2 x 100 2%
Portocaliu 3 3 3 x 1,000
Galben 4 4 4 x 10,000
Alb 9 9 9 x 10^9
Auriu x 0.1 5%
Cifra 1-> 1
Cifra 2-> 0
Cifra 3-> x =10
R=10x10=100Ω
CLASIFICARE A CONDENSATOARELOR:
După natura dielectricului există: -condensatoare cu dielectric – gazos (vid, aer, gaz)
- lichid (ulei)
- solid – anorganic (mică, sticlă, ceramică)
- organic (hârtie, lac,)
după construcţie, există: condensatoare fixe
- variabile
- semireglabile
REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ
a CONDENSATOARELOR:
MARCAREA CONDENSATOARELOR:
Un alt cod ce poate fi întâlnit este cel de 3 cifre şi o literă. Primele două cifre reprezită digiţii
valorii nominale, a doua multiplicatorul faţă de 1 pF, iar litera toleranţa.
474J Valoare 47, multiplicator 104, toleranţă 5%=470nF, toleranţă 5%
- o bandă largă argintie(de două ori mai largă decât celelalte benzi) la unul din capete indică
faptul că este o bobină pentru industria militară
(-Identificator militar; -Primuldigit; -Al doilea digit; (sau punctul zecimal dacă culoarea este auriu); -Multiplicator(sau al doilea digit
dacăculoarea precendetă este auriu); -Toleranţa)
Bobinele marcate cu patru benzi nu mai au bandă de culoare argintie. Acestea pot fi uşor
confundate cu rezistorii marcaţi în codul culorilor. Totuşi am putea să le deosebim după culoarea
corpului componentei. De exemplu dacă avem verde fluorescent putem spune că este vorba de o
bobină. Oricum, pentru a nu exista dubii trebuie să verificăm partnumberul.
Codul culorilor este identic cu cel folosit la rezistori. Valoarea care rezultă în urma descifrării
codului culorilor este exprimată în microhenry. Formula folosită are următoarea structură: D D M + T
(numai pentru 4 culori). Exemplu:
420 µH + 10%
23 µH + 5%
Formator: ing Secan Viorel
M1- Noţiuni generale folosite în electrotehnică: marcare rezistoare, condensatori, bobine, cabluri,etc. 11
Simboluri internaţionale utilizate în electrotehnică
Culoarea Digit Multiplicatorul Toleranţa
Negru 0 Fără zerouri
Maro 1 1 Zerou + 1%
Roşu 2 2 Zerouri + 2%
Portocaliu 3 3 Zerouri
Galben 4 4 Zerouri
Verde 5 5 Zerouri + .5%
Albastru 6 6 Zerouri + .25%
Violet 7 7 Zerouri + .1%
Gri 8 8 Zerouri
Alb 9 9 Zerouri
Argintiu + 10 %
Auriu + 5%
Valorile mici ale bobinelor (sub 10 µH) au o bandă aurie în zona digiţilor. Culoarea aurie în
zona digiţilor înseamnă punct zecimal. În cazul bobinelor de valori mici, a treia bandă nu este un
multiplicator. Formula DDM+ T nu se aplică. Exemple de codificare :
Citirea valorii bobinelor marcate în codul culorilor se face de la stânga la dreapta, ţinând piesa astfel
încât culoarea cea mai apropiată de margine să fie în partea stângă.
Bobine SMD:
Bobinele de tip SMD au forma asemănătoare cu cea a condensatorilor cu tantal, dar spre
deosebire de aceştia nu au polaritate şi nu este indicată tensiunea maximă la care pot funcţiona.
Valoarea bobinelor este trecută pe corpul acestora sub forma unor coduri formate din cifre şi litere.
Formula care se aplică aici are forma: D D M + T. Exemple de codificare:
Observaţie: Dacă litera “R” apare în codificare, ea reprezintă punctul zecimal şi nu este multiplicator.
Exemple:
În tabelul 4.1. sunt redate principalele semne convenţionale şi simboluri grafice pentru
scheme electrice, conform standardelor în vigoare.
Paratrăznet
SR EN 60617 – 707 – 22 – 03
Descărcător
SR EN 60617 – 707 – 21 – 07
Siguranţă fuzibilă –
întreruptor
SR EN 60617 – 707 – 21 – 08
Siguranţă fuzibilă –
separator
SR EN 60617 – 707 – 21 – 09
Siguranţă fuzibilă –
întreruptor – separator
(separator de sarcină)
SR EN 60617 – 707 – 21 – 01
SR EN 60617 – 707 – 15 – 21
Dispozitiv de comandă al
unui releu termic
SR EN 60617 – 707 – 09 – 03
SR EN 60617 – 707 – 15 – 08
Întreruptor – separator,
separator de sarcină
SR EN 60617 – 707 – 15 – 09
Întreruptor – separator
(separator de sarcină) cu
deschidere automată
provocată de un releu de
măsură sau un declanşator
încorporat
Contact principal de
închidere al unui contactor
Contactor cu declanşare
automată provocată printr-
un releu de măsură
încorporat
Întreruptor de putere
Disjunctor
SR EN 60617 – 707 – 07 – 01
Întreruptor cu comandă
manuală, simbol general
SR EN 60617–707 – 05 – 02 (04)
Contact de închidere
temporizat când
dispozitivul care conţine
contactul nu mai este
activat (cu temporizare la
închidere)
Simbol
Excitaţie:
a – independentă;
b – serie;
c – derivaţie; d - mixtă
Prin definiţie, un conductor este format dintr-un singur fir, izolat sau nu, în vreme ce prin
cablu se inţelege un ansamblu de două sau mai multe fire izolate între ele, care sunt izolate de
exterior printr-o îmbrăcăminte comună, numită manta, din material textil, PVC sau alt material
izolator.
Deci un cablu contine mai mulţi conductori izolaţi între ei sub un inveliş comun.
Veţi intalni adesea denumirea de conductoare in loc de conductori sau de cable în loc de cabluri, ceea ce
în “argoul” electricienilor reprezintă de fapt acelaşi lucru. Pe parcursul materialului vom folosi una sau
alta dintre cele doua denumiri si o vom face pentru a va familiariza cu notiunile respective.
Pentru a nu repeta mereu sintagma “conductori si cabluri” ne vom referi numai la conductori, cu
mentiunea ca ceea ce vom explica despre ei este valabil si pentru cabluri (diferentele fiind expuse
explicit). In cele ce urmeaza vom discuta doar despre cele mai uzuale folosite in gospodarie.
Conductorii monofilari (sau blank sau rigizi) sunt dintr-un singur fir masiv, iar cei multifilari (sau litati
sau flexibili) sunt alcatuiti din mai multe fire subtiri (lite) puse impreuna si izolate impreuna. Cand
vorbim despe sectiunea conductorului ne referim doar la sectiunea partii conductoare (metalului) fara a
lua in considerare si izolatia.
La conductorul multifilar se considera sectiunea manunchiului de lite care alcatuiesc partea
conductoare. Cand vorbim despre sectiunea unui cablu, ne referim la sectiunea unui singur conductor,
toate fiind egale intre ele.
Exista o singura exceptie, si anume cablurile trifazate peste 25 mmp cu conductor de nul, care nul este
mai subtire si are o sectiune mentionata separat (vezi codificare).Conductorii pot fi de semnal (suporta
tensiuni pana in 50V), de comanda (pana la 100V), de alimentare (pana la 1.000V) sau de putere (peste
1.000V). Se clasifica de asemenea dupa utilizare: conductori de uz general, de telefonie, pentru antene,
pentru minerit etc. In cazul in care campul magnetic generat de curentul care trece printr-un cablu poate
produce interferente (cablul se afla in vecinatatea unor cabluri de semnal) se folosesc cabluri armate,
adica intre mantaua izolatoare exterioara si izolatiile conductorilor ce alcatuiesc cablul se pune din
fabricatie o folie sau o plasa metalica.
Cablurile de semnal sunt de o larga varietate, putand avea in componenta pana la 21 de conductori si
chiar mai multe, izolate intre ele pe perechi uneori torsadate, sau prevazute cu mantale protectoare ( de
genul cabluri in interiorul cablului principal). In genere la cablurile multifilare multiple (peste 5
conductori) conductorii sunt izolati cu culori diferite sau sunt numerotati din loc in loc pentru o
identificare rapida.
Sfat : Racordurile de forţă (se realizează numai de personal autorizat) de la reţea spre consumatorul
individual se realizează cu cabluri de secţiune de forma unui sector de cerc până în cofretul exterior, iar
de acolo se foloseşte cablu monofilar trifazat cu fir de nul şi până la tabloul general din locuinţă.
Cablul se izolează de stâlpii de susţinere cu izolatori de porţelan. Se respectă regulile de protecţie contra
fulgerelor (vezi numarul anterior).
Pentru distanţe lungi se recomandă folosirea de cablu special cu fir de oţel încastrat in camaşa (izolaţia
exterioarăa), pentru sustinerea greutăţii.
Cablul îngropat se trage prin ţevi (metalice sau de plastic) cu izolaţie normală, sau direct (cu izolaţie
specială).
- montajul în amonte
în care ampermetrul măsoară exact curentul ce trece prin rezistor.
În cazul montajului aval, valoarea exactă a rezistenţei Rx se va calcula cu ajutorul relaţiei:
U
R =
x U (4.4)
I−
r v
În cazul montajului amonte, valoarea exactă a rezistenţei Rx se va calcula cu relaţia:
U − ra I
Rx= (4.5)
I
Notând R’x=U/I, eroarea relativă este dată de relaţiile:
a) montajul aval
'
R −R = R
εr= x x x
R R +R x x v
b) montajul amonte:
'
R −R = r
εr= x x a
R R x x
Se observă că în cazul montajului aval eroarea relativă este cu atât mai mică cu cât rezistenţa de măsurat
este mai mică faţa de rezistenţa interioară a voltmetrului, iar în cazul montajului amonte eroarea relativă
este cu atât mai mică cu cât rezistenţa de măsurat este mai mare faţă de rezistenţa interioară a
ampermetrului. În concluzie, montajul aval se utilizează la măsurarea rezistenţelor mici, iar montajul
amonte la măsurarea rezistenţelor mari.
Ohmmetrul serie: are o sursă de tensiune continuă (o baterie uscată de 1,5 ÷ 4,5V), conectată în
interiorul aparatului, în serie cu un rezistor RV de rezistenţă variabilă. Rezistenţa RV se reglează astfel
încât la închiderea întrerupătorului K, adică la scurtcircuitarea rezistenţei necunoscute RX, acul indicator
al instrumentului să arate indicaţie maximă.
Cazul deviaţiei maxime a acului indicator îi corespunde rezistenţei RX=0, iar deviaţiei zero îi va
corespunde o rezistenţăRX= ∞ . Scara ohmmetrului va fi etalonată în sens invers faţă de aparate.
Etalonarea se face în ohmi sau kiloohmi obişnuite. Aceste ohmmetre au scara neuniformă. Pentru
efectuarea unei măsurători se scurtcircuitează bornele A şi B şi se reglează R V până când acul indică
deviaţie maximă, adică valoarea zero pe scara ohmmetrului.
Se scoate apoi legătura de scurtcircuitare, se conectează rezistorul a cărui rezistenţă RX trebuie măsurată
şi se citeşte valoarea arătată de acul indicator pe scara ohmmetrului . Aceste ohmmetre se utilizează
pentru măsurători mai puţin precise, eroarea relativă fiind de 1 ÷ 2 %.
Deviaţia acului indicator este în funcţie de mărimea tensiunii electromotoare a bateriei, care scade cu
timpul. Funcţionarea ca ohmmetre serie a aparatelor universale de măsură (avometre) se obţine prin
trecerea comutatorului pe poziţie corespunzătoare de alegere a parametrului măsurat.