Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pregatirea de Geniu
Pregatirea de Geniu
„Pregătirea de geniu”
1
2
spaţiu închis poate exploda;
- temperatura de explozie 300°C.
Trotilul se foloseşte sub formă de cartuş (cilindric), calupuri (paralelipipedic) de
diferite greutăţi şi ca încărcături explozive pentru minele antiblindate, antipersonal, etc, sau
în unele categorii de muniţii (fig. 1).
Fig. 1. - A- cartuş de 0,075 kg; B - cartuş 0,100 kg; C - calup de 0,100 kg; D - calup de
0,200 kg; E - calup de 0,400 kg. Trotilul se mai fabrică şi în calupuri
de 0.500 kg şi 1,000 kg.
Încărcătură de exploziv împreună cu capsa pirotehnică, fitilul ordinar, fitilul detonat şi
mijloacele de aprindere (chibrituri obişnuite, chibrituri speciale, aprinzătoare
pirotehnice) formează un sistem pirotehnic:
a) capsa pirotehnică (fig. 2) are rolul de a iniţia explozia unei încărcături de
exploziv, aprinderea capsei se realizează prin intermediul fitilului ordinar sau detonat.
2
3
Fig. 3. Fitil ordinar (colac de 8 m). 1 - înveliş exterior; 2 - vână de pulbere; 3 -
fir director.
Viteza de ardere a fitilului ordinar în aer este aproximativ lcm/s; In apă, viteza de
ardere este mai mare şi arde la o adâncime de maxim 5m.
Înainte de întrebuinţare, fitilul ordinar se examinează la exterior să nu prezinte
crăpături, frânturi, urme de umezeală, de desfacere a învelişului şi alte degradări, se taie şi
se elimină capătul cerut pe o lungime de 5m şi se verifică viteza de ardere la o bucată cu
lungimea de 60cm (timpul de ardere trebuie să fie 60-70sec).
Notă: Când fitilul ordinar se întrebuinţează la temperaturi scăzute, se va evita îndoirea
acestora deoarece se poate produce întreruperea vanei de pulbere sau ruperea fitilului,
arderea nemai transmiţându-se spre capsă.
c) Fitilul detonat (fig. 4.) are rolul de a iniţia explozia simultană a mai multor
încărcături explozive.
Notă: Când se taie fitilul detonat colacul se derulează astfel ca de la locul tăierii până la
cel nederulat să fie min. 10 cm.
Pentru iniţierea exploziei pe cale pirotehnică a trotilului se realizează în prealabil
amorsa, adică o capsă pirotehnică sesizată (strânsă) la o bucată de fitil ordinar sau detonat.
Pentru confecţionarea unei amorse se execută următoarele operaţiuni:
- se examinează şi se verifică viteza de ardere a fitilului ordinar;
- se taie bucata de fitil stabilită (min. 50cm);
- se scoate din ambalaj o capsă pirotehnică şi se examinează starea acesteia;
- se controlează prezenţa pulberii la capătul fitilului (tăiat în unghi drept) după
care se introduce în capsă până la căpăcel, fară a se forţa sau roti;
- se sertizează capsa folosind cleştele de sertizat, prin strângere progresivă.
3
4
După forma lor încărcăturile pot fi:
- concentrate;
- alungite;
- sub forma de figuri geometrice.
După poziţia lor faţă de obiectivul de distrus, acestea pot fi:
- exterioare;
- interioare;
- încastrate.
Explozivul se poate utiliza în următoarele scopuri:
- distrugeri in lemn (fig. 5 6 7).
5
6
Fig. 10. Distrugerea unui tanc: 1. încărcătură de exploziv aşezată la motor; 2..
6
7
încărcătură la baza turelei; 3. încărcătură la şenilă; 4. încărcătură în ţeava tunului
Fig. 11. Distrugerea unui tun: 1. încărcătură de exploziv aşezată în ţeava tunului;
2. încărcătură de exploziv aşezată în camera proiectilului; 3. încărcătură de exploziv
aşezată la închizător.
Fig. 12. Distrugerea unei nave fluviale: 1. încărcătură aşezată pe arborele port
elice; 2. încărcătură la motor; 3. încărcătură pe fundul navei.
7
8
8
9
9
10
10
Fig. Distrugerea unui rezervor de benzină:- 1 încărcătură de exploziv
Minele antitanc sînt destinate pentru minarea terenului cu scopul de a scoate din funcţiune
tancurile şi altă tehnică de luptă a inamicului. Ele se împart în mine antişenile, care acţionează numai
prin apăsarea şenilei (roţii) şi defectează echipamentul de rulare al maşinii, şi mine antipodea, care
acţionează asupra întregii proiecţii a tancului şi distrug nu numai elementele echipamentului de rulare
al maşinii, dar şi grupul motor, lovesc şi echipajele. Asemenea mine sînt de luptă şi de exerciţiu.
Minele antitanc de exerciţiu se deosebesc de cele de luptă prin încărcătura inertă, au pe corp o dungă
albă şi inscripţia „De exerciţiu”.
Cele mai răspîndite mine antitanc sînt minele: TMD-B, TM-57, TM-62. Minele model TM-62 se
produc cu corpurile din diferite materiale şi au marcajul corespunzător: TM-62 D, TM-62 P etc.
Caracteristicile principale ale minelor sînt prezentate în tab. II-1.
Tabelul II-1
Minele antitanc
Minele
Datele de bază
TMD-B TM-57
Masa totală a minei, kg 9–9,7 9
Masa încărcăturii de explozie,
4,8 – 6,7 6,5
kg
Materialul corpului Lemn Metal
MV-57, MVZ-
Focoasele utilizate MV-5
57
Efortul de acţionare necesar, kg 200–500 200–500
În teren minele se plantează în diferite poziţii, în funcţie de anotimp, sol sau la suprafaţă, sau
adîncite în pămînt (zăpadă) fiind mascate. La plantarea minelor în pămînt vegetal se taie o brazdă de
iarbă cu dimensiunea puţin mai mare decît lăţimea (diametrul) minei şi se răstoarnă spre partea
inamicului. Capacul (plăcuţa de apărare) al minei sau focosul în teren tare trebuie să se ridice deasupra
suprafeţei cu
2–3 cm, iar în teren moale mina se plantează la acelaşi nivel (fig. II-1, a,b).
În sectoarele de teren mlăştinos sub mină se pun scînduri, nuiele etc. Iarna minele se plantează pe
suprafaţa solului, iar dacă există un strat de zăpadă mai adînc de 40 cm – pe stratul compact de zăpadă,
Pentru plantarea minei PMD-6M trebuie de săpat o adîncitură după mărimea minei, astfel încît
mina plantată să se înalţe deasupra suprafeţei solului cu 1–2 cm; de pus mina cu capacul deschis în
adîncitură; de înşurubat capsa specială în corpul focosului; de introdus focosul în gaura peretelui din
faţă al corpului minei, astfel încît capsa detonantă să între în locaşul de aprindere al calupului (umeraşii
siguranţei în formă de T a focosului trebuie să se afle în partea de jos şi să se proptească în peretele
corpului minei); ţinînd corpul minei, trebuie de scos cuiul de siguranţă din focosul MUV-2 sau ştiftul
de siguranţă din MUV; de închis capacul minei, fără a apăsa pe umeraşii cuiului focosului; de mascat
mina cu precauţie, fără a apăsa pe capacul ei.
Mina antiinfanterie cu acţiune la apăsare PMN (fig. II-7) este, de asemenea, explozivă. Pregătirea
ei pentru plantare include verificarea stării bune a elementului de metal, amorsarea minei cu capsă (se
deşurubează buşonul, se pune capsa şi se înşurubează bine buşonul).
Modul de plantare a acestei mine este identic cu cel al PMD-6M.
Minele plantate se maschează cu un strat de pămînt de 1–2 cm, iarna, cînd stratul de zăpada nu
depăşeşte 10 cm, ele se plantează pe sol, iar cînd grosimea stratului e mai mare – pe zăpada îndesată,
mascîndu-se cu zăpadă (stratul nu mai gros de 6 cm). Deplantarea şi neutralizarea minelor PMD-6M şi
PMN este interzisă. Ele se distrug pe locurile plantării prin explodarea încărcăturii de explozie sau prin
alte procedee.
Mina POMZ-2 face parte din minele cu schije. La explodare corpul ei se sparge într-un număr
mare de schije, care nimicesc forţa vie a inamicului.
Plantarea acestor mine se execută cu una sau două ramuri de tiranţi de sîrmă. În primul caz (fig.
II - 8) este necesar:
- de bătut în sol un ţăruş pentru tirant şi de prins de el tirantul cu un capăt (ţăruşul trebuie să se
ridice deasupra solului cu 10–15 cm);
- de întins tirantul în direcţia plantării minei;
- de bătut ţăruşul de instalare, lăsîndu-i deasupra solului 5–7 cm;
- de introdus în corpul minei calupul de buraj cu locaşul de aprindere spre gaura mică;
- de calat mina pe ţăruş pînă la proptire în calupul de substanţă explozivă;
- de prins cîrligul cu arc de tirantul de sîrmă;
- de amorsat focosul cu capsă;
- de introdus focosul în gaura superioară a corpului minei;
- de prins cîrligul cu arc de siguranţa de dare a focului;
- de mascat mina după fondul terenului;
- avînd convingerea că siguranţa de dare a focului se reţine sigur, de scos cuiul de siguranţă
MUV-2 (sau ştiftul MUV).
La plantarea minelor cu două ramuri de tiranţi, mai întîi se întinde bine tirantul cu lungimea de 8
m ce are laţ de sîrmă, cu cîrlig cu arc pe el. Toate celelalte operaţii se fac la fel ca şi la plantarea cu o
singură ramură.
Se interzice neutralizarea minelor POMZ-2 plantate cu focos MUV-2. Ele se distrug pe loc,
aruncînd din adăposturi asupra tiranţilor minelor gheare de pisică speciale cu funii şi trăgîndu-le de pe
loc. Dacă aceste mine sînt plantate cu focos MUV, atunci ele se neutralizează în următoarea
succesiune:
- se apropie operatorul cu precauţie de mină, fără a atinge tirantul;
- se pune pe tija cuiului percutor tubul de siguranţă şi se introduce deasupra ştiftul de siguranţă (o
bucăţică de sîrmă);
- se taie tirantul, se scoate din mină focosul şi se decuplează de la capsă.
Mina OZM-4 (fig. II-9) este o mină săritoare cu schije. Principiul ei de funcţionare este
următorul: la întinderea tirantului se extrage siguranţa de dare a focului şi percutorul sub acţiunea
arcului de acţionare înţeapă capsa de aprindere. Flacăra de foc se transmite prin tub încărcăturii de
azvîrlire; sub acţiunea gazelor mina se aruncă din sol la o înălţime egală cu lungimea cablului de
întindere (0,6 – 0,8 m) şi încărcătura ei explodează, corpul minei se sparge în schije cu care se produc
leziunile.
Plantarea minei se execută în următoarea succesiune:
- se sapă o adîncitură după diamterul minei cu adîncimea de 16-17 cm;
- se plantează mina şi se deşurubează dopul cu cercel;
- se introduce capsa specială în mină cu capsa detonantă în jos;
- se înşurubează dopul la loc pînă la refuz;
- se astupă cu pămînt spaţiul liber în jurul minei şi se îndeasă cu mînerul lopeţii;
- se bate primul ţăruş la o distanţă de 0,5 m de la adîncitură, lăsîndu-i deasupra solului 15–20 cm;
- se prinde cîrligul cu arc al tirantului de sîrmă de cercelul dopului şi se întinde, trecîndu-l prin
tăietura de pe capătul primului ţăruş;
- se bate al doilea ţăruş la o distanţă de 5–6 m de la primul şi se leagă de el capătul tirantului;
- se deşurubează căpăcelul de siguranţă de pe niplu şi se prinde cu cuiul de siguranţă de tija
dopului;
- se înşurubează focosul MUV-2 sau MUV cu tubul de siguranţă şi ştiftul pe niplu;
- se desprinde cîrligul cu arc de cercelul dopului şi se maschează mina;
- se prinde cîrligul cu arc de siguranţa de dare a focului, astfel încît tirantul să aibă burtă, iar
siguranţa de dare a focului să se ţină rezistent în tija percutorului;
- se scoate cu precauţie din focosul MUV-2 cuiul de siguranţă (din focosul MUV – ştiftul de
siguranţă) şi se scoate tubul.
La plantarea minei în teren moale sau afînat sub ea se pune o placă rigidă de mărimea nu mai
mică de 15x15 cm.
Minele OZM-4 plantate cu focoase MUV se neutralizează la fel ca şi POMZ-2. După scoaterea
din locul plantării trebuie scoasă capsa şi înşurubat dopul central. Mina OZM plantată cu focos MUV-2
nu poate fi neutralizată şi se distruge pe loc.
Cîmpurile de mine din mine antiinfanterie cu acţiune la apăsare se plantează, de obicei, pe 2-4
rînduri. Distanţa dintre rînduri şi densitatea plantării minelor în fiecare caz sînt indicate. Cîmpurile de
mine antiinfanterie din mine cu acţiune la tracţiune se plantează, de obicei, pe două rînduri. Distanţa
dintre rînduri şi mine se indică, de asemenea, de către comandant.
Plantarea cîmpurilor de mine antiinfanterie poate fi executată prin unul din următoarele procedee:
prin procedeul de minare în formaţie; după sfoara de minare, întinsă paralel pe frontul cîmpului de
mine; după sfoara de minare întinsă perpendicular pe frontul cîmpului de mine. Totodată, primul
procedeu se aplică numai la plantarea cîmpurilor de mine din mine cu acţiune la apăsare. Minarea în
acest caz se execută la fel ca şi plantarea minelor antitanc. În funcţie de numărul de rînduri, la cîmpul
de mine fiecare soldat poate să planteze la o singură intrare cîte două sau patru mine. Focoasele se
eliberează de către comandantul grupei la locul de plantare a minelor.
Plantarea minelor cu acţiune la apăsare după sfoara de minare întinsă paralel pe front se execută
de grupuri a cîte 3 persoane: soldaţii „unu” şi „doi” aduc cîte 25–30 mine, întind sfoara, pun lîngă ea
minele corespunzător distanţelor indicate şi sapă adîncituri; soldatul „trei”, mergînd după soldatul
„doi” la distanţa de 8–10 m, plantează minele şi le maschează. Pe un alt loc sfoara o mută primii doi
soldaţi.
Misiunea de plantare a cîmpurilor de mine antiinfaterie cu mine prin acţiune la tracţiune se
execută de către soldaţi în felul următor: soldaţii „unu” şi „doi”, avînd cîte 10–15 mine cu ţăruşi, întind
sfoara, pun minele şi bat în pămînt ţăruşii lîngă semnele de pe ea, prind de ţăruşul bătut un capăt al
sîrmei şi, întinzînd-o pînă la mină, o prind temporar de alt ţăruş sau de corpul minei, mută sfoara pe un
loc nou; soldatul „trei” pune mina pe ţăruş sau o îngroapă în sol (pe cea săritoare), o amorsează,
maschează şi se deplasează pentru plantarea următoarei mine. Fiecare grup următor acţionează
eşalonat la 20–25 m de la cel din faţă, astfel încît după finalizarea plantării minelor pe rîndul său să
iasă fără a intersecta rîndurile de mine plantate anterior.
Minele antidesant sînt destinate pentru minarea zonelor de litoral cu adîncimea de la 1 pînă la 5 m,
rîurilor cu viteza curentului de apă pînă la 1,5 m/s şi altor bazine de apă împotriva mijloacelor de
desantare prin debarcare şi tancurilor amfibii ale inamicului. Ele sînt divizate în mine de fund (PDM-
1M, PDM-1, PDM-2) şi mine ancorate (IARM). Datele principale despre ele sînt prezentate în tab. II-
3.
Tabelul II-3
Minele
Date principale PDM-1M PDM-2
(PDM-1)
Masa totală a minei, kg 55–60 135
Masa încărcăturii de 10 15
explozie, kg
Adîncimea instalării, m 1–2 1,5–3,8
Efortul necesar de acţionare
a focosului (la aplicarea
efortului la capătul tijei), kg 18–26 40–50
f
Distanţa minimă dintre 6 8
mine, m
Componenţa grupului de 2 persoane; 3 persoane;
soldaţi şi timpul pentru 10–20 min pînă la 15 min.
Mina instalarea unei mine PDM-1M se
echipează cu focos VPDM-1 cu capsă specială MD-10. Pregătirea pentru plantare este executată în
următoarea succesiune:
- se fixează corpul minei de placa de balast pusă cu cuiurile pe sol;
- se deşurubează buşonul din deschizătura centrală;
- se deşurubează capacul dispozitivului de siguranţă şi se scoate bucşa cu capsa specială; se
verifică mobilitatea tijei în dispozitiv; la apăsarea ei cu degetul mare tija trebuie să se deplaseze uşor;
- se introduce calupul în capacul dispozitivului de siguranţă şi se înşurubează pînă la refuz;
- se amorsează focosul cu capsa specială, înşurubîndu-l pînă la capăt; la verificarea cu ajutorul
şablonului (tăietura de pe cheie) capsa specială trebuie să treacă liber pe sub tăietură;
- se înşurubează focosul în mină şi se strînge cu cheia pînă la comprimarea totală a garniturii de
piele;
- se înşurubează manual tija pe capul focosului, se introduce cuiul fixator şi capătul drept al
acestuia se îndoaie;
- înainte de instalarea minei în apă se scoate banda metalică de pe capacul dispozitivului de
siguranţă.
Neutralizarea minelor instalate în apă este categoric interzisă. Dacă e necesară neutralizarea
minelor ele se nimicesc prin explozie sau dragare.
Mina PDM-1 este analogică după construcţie celei precedente, însă teaca deschizăturii centrale
nu are detonator intermediar. Ea este îmbinată fix cu focosul VPDM-1.
Mina PDM-2 are un corp sferic şi un suport special cu dispozitiv telescopic, datorită căruia poate
fi instalată la diferite adîncimi (pe un suport jos sau înalt). Focosul folosit VPDM-2 are aceeaşi
construcţie ca şi VPDM-1, însă efortul de acţionare a lui este mărit. Mina se instalează de un grup din
trei persoane. Neutralizarea minei instalate în apă este interzisă.
Mina fluvială ancorată IARM este destinată pentru executarea barajelor pe rîuri şi lacuri
împotriva mijloacelor de desantare prin debarcare şi navelor fluviale ale inamicului. Pentru pregătirea
minei de instalare trebuie:
- de pregătit focosul (se scoate căpăcelul de cauciuc, se verifică existenţa cuiului de siguranţă,
bucşa de metal se înlocuieşte cu calupul, se pune căpăcelul de cauciuc);
- de deşurubat dopul din deschizătura corpului minei şi de înşurubat focosul cu ajutorul cheii.
Instalarea acestor mine se execută de pe mijloacele plutitoare. Totodată, succesiunea acţiunilor
este următoarea:
- se scoate căpăcelul de cauciuc de pe focos şi pe capul acestuia se pune crucea, astfel încît ea să
nu se scoată;
- se înlătură cuiul de siguranţă din focos şi cuiul de fund din ancoră;
- se ia mina cu ambele mîini de fundul ancorei şi se coboară cu ancora în jos cu o înclinare de
pînă la 30° de la verticală.
Elementele de asigurare împotriva deplantării minelor
Orice mină antitanc sau antiinfanterie poate fi plantată cu asigurare împotriva deplantării. Şi
atunci la încercarea de a le neutraliza minele vor exploda. În calitate de elemente de asigurare
împotriva deplantării se utilizează focoasele cu acţiune la tracţiune sau la descărcare.
Asigurarea împotriva deplantării minelor cu focoase cu acţiune la tracţiune se obţine prin faptul
că în locaşul de aprindere lateral sau de fund se înşurubează focosul de la care se trage o sîrmă (o
sfoară) spre un ţăruş bătut sub mină sau alături. Uneori un capăt al tirantului se leagă de corpul sau
mînerul minei, iar celălalt – de focosul cu acţiune prin tracţiune al unei mine (încărcături de explozie)
plantate la o parte, adică se amenajează o mină–cursă. Trebuie de avut în vedere că inamicul poate să
aibă focoase cu acţiune combinată, care acţionează la tracţiunea tiranţilor, tăierea (ruperea) lor şi la
apăsarea asupra mecanismelor de acţionare. Minele-cursă pot fi plantate şi separat de alte mine pentru
minarea intrărilor în clădiri, bunurilor lăsate, tehnicii de luptă, armamentului şi obiectelor de uz casnic
cu folosirea focoaselor (contactoarelor) din dotare sau improvizate. Focoasele şi contactoarele
improvizate pot avea cea mai diversă construcţie. Recomandări univoce privind amenajarea minelor-
cursă nu există. Eficacitatea întrebuinţării lor depinde deseori de ingeniozitatea personală a pionierilor,
de existenţa mijloacelor.
Minele plantate cu asigurare împotriva deplantării şi minele-cursă descoperite se nimicesc pe loc
cu încărcături suprapuse de SE sau prin tragerea lor cu ajutorul ghearelor de pisică de la o distanţă de
siguranţă. Numai în cazuri excepţionale, cînd tipurile focoaselor întrebuinţate sînt bine cunoscute şi e
necesară neutralizarea (păstrarea) obiectivului minat, se permite neutralizarea acestor mine. Totodată,
se examinează minuţios minele şi obiectivul minat, fără a mişca din loc minele, se introduc cu
precauţie dispozitivele de siguranţă necesare în focoase (contactoare) ş.a.m.d. Fiecare tirant se taie
numai avînd convingerea fermă că după aceasta nu se va produce explozia.