TRAUMATISME PRIN ARME DE FOC Aciunea armelor de foc depinde de tipul de arm, dar pentru fiecareintr n joc, n esen,

puterea lor distructiv, ce depinde de:- puterea de penetraie, maxim la proiectilele supersonice idependent de vitez, deci de fora cinetic ce le animeaz;- materialul din care este construit glonul i care, n exterior, ca i ncorp, poate suferi deformri;- unghiul de impact cu care glonul abordeaz corpul;- densitatea esuturilor n care gloane cu viteze de peste 300 m/s i presiuni de peste 2.000 de atmosfere produc adevrate eclatri (explozii) aleorganelor cavitare ndeosebi.In ceea ce privete latura obiectiv , ca exprimnd, sub aspect judiciar,doar aciunea direct, indirect i legtura cauzal a condiiei sine qua non, aceast latur a infraciunii poate fi lrgit prin rezolvarea urmtoarelor probleme: 1. Obiectul cu care s-a produs agresiunea, arma de foc, se identificdup aspectul patognomonic al leziunilor produse de o astfel de arm.Glonul (factor primar sau principal) produce un orificiu de intrare care areurmtoarele caracteristici morfologice:- are o form dependent de distana de mpucare i unghiul deimpact. n mpucrile cu eava lipit de corp, prin efect hidrodinamic(formarea unor unde de oc laterale care, prin intermediul lichidelor sangvine ori tisulare, cresc presiunea n organele cavitare sau pline), se produc explozii ale acestor organe (creier, ficat de staz, cord n diastol,stomac plin cu alimente etc.). n tragerile din apropiere, orificiul va avea oform stelat (gazele ptrund sub tegumente i strivesc retrograd pielea deeava armeiIn mpucrile de la distan, orificiul va fi rotund sau oval (dacabordeaz corpul n unghi de 45) i, nu rareori, neregulat (cnd a lovit n prealabil un obstacol, s-a deformat i, prin ricoare, atinge corpul);Orificiul de intrare reprezint un minus tisular (o pierdere de substantegumentar), deoarece la viteze subsonice el produce o distrugere a pielii,ale crei fragmente le antreneaz pe prima poriune a canalului, iar la vitezesupersonice poate produce leziuni distructive de tip blast (ca i la gloaneletip Brennek).La intrare se ntlnete apoi fenomenul de rsfrngere ctre interior (ctre canal) a esuturilor din marginea orificiilor (fenomen de inverted) .Diametrul orificiului de intrare:- este corespunztor diametrului glonului (uneori mai mic, prinretracia esuturilor la cei n via, cum a fost orificiul cervical anterior laKennedy, de 5 mm n diametru, fa de glonul armei lui Oswald, care avea6,5 mm n diametru i a fost contestat c ar fi fost un orificiu de ieire) sau,alteori, mai mare dect glonul, cnd acesta din urm a fost deformat n prealabil.n jurul orificiului de intrare se gsesc mai multe inele (gulerae), cumar fi:- inelul de contuzie, care, prin deshidratare dup moarte, se pergamenteaz i este, astfel, expresia contuziei produse de glon i rmase pe marginea pierderii de substan;- un inel de tergere a glonului de diferite impuriti de pe arm sauluate prin ricoare;- un inel de imprimare (de tanare) total sau parial a gurii eviiarmei pe tegumente, n tragerile cu eava total sau parial lipit de corp; - o zon de tatuaj propriu-zis (de pulbere nears imprimat ntegumente); - o zon de tatuaj estompat n jurul ei (de pulbere ars saufuningine ce se depune pe tegumente);- mai rar arderea prului prin flacra unor arme de tip vechi;- pe oasele late, orificiul de intrare (pierderea de os) are forma unuitrunchi de con ntotdeauna cu baza mic la intrare i cu o lefuire a osului laintrare (fenomen de bizotare) uneori, n mpucrile cu eava lipit, pulbereaars sau nears se poate depune cu periost (inel Benasi).Expertul va fi atent, deoarece, deseori, orificiul de intrare este ascuns(n axil, nas, sub pleoape, n gur, ca de exemplu, n sinuciderile tip banzai ale soldailor japonezi: prin mpucarea cu eava armei lungi introdus ngur i manipularea trgaciului cu degetul mare de la picior).De asemenea, expertul se poate afla n faa unor orificii multiple, cndfiecare va fi descris separat.Glonul realizeaz i un orificiu de ieire care , per a contrario, arecaracteristici morfologice opuse celui de intrare:

forma sa este mai neregulat, fie pentru c glonul s-a deformat ncorp ntlnind diferite rezistene osoase, fie c a antrenat cu el, laieire, diferite eschile osoase; la ieire nu exist o pierdere de substan, deoarece, aici, glonulrealizeaz o simpl despicare a tegumentelor ctre exterior (fenomen de everted); evident, diametrul orificiului la ieire va fi mai mare dect cel alglonului; n jurul orificiului de ieire nu exist inelele ntlnite la orificiulde intrare dect dac, excepional, la ieire, glonul ar strivitegumentele de o suprafa dur, cum ar fi corpul lipit de unscaun (sinuciderea generalului Milea); de asemenea, la ieire vor lipsi urmele factorilor secundari (zonede tatuaj); pe oase, la ieire, glonul produce o pierdere de os n trunchi decon cu baza mare la ieire; expertul va fi deseori n situaia de a constata mai multe orificiide ieire, fie cnd glonul s-a fragmentat n corp, fie cnd a fost ompucare cu mai multe gloane; uneori, glonul este reinut n corp (plgi oarbe) i lipsete unorificiu de ieire.Examene speciale de laborator i balistic confirm trsturilemorfologice de mai sus, cum ar fi:

- microscopia n baleiaj pentru determinarea formei pulberii;- reaciile chimice cu brucin i difenilamin pentru nitraii din pulbere (reacia Castelanos-Plasencia);- examenele radiologice pentru metalele din gloanele restante n corp;- activarea cu neutroni etc.Canalul glonului unete cele dou orificii i poate fi direct sau deviat ,sub influena unor fore cinetice reduse ale glonului, a devierii prinntlnirea oaselor sau a devierilor de ctre curentul sangvin. Aceste devieridevin uneori foarte curioase, ceea ce a fcut s se afirme c un glon poateintra prin cap i iei prin clci (M. Minovici). Alii le-au numit gloanemigratoare sau magice, aa cum a fost unul dintre gloanele trase asupra luiKennedy, ce a produs ase orificii i canale (patru n torace i mna luiKennedy) i dou n coapsa lui Johnson.n mpucrile cu arme de vntoare se vor ntlni urmtoarele aspectemorfologice care confirm obiectul cu care s-a realizat agresiunea ca fiind oastfel de arm:- n mpucrile de la o distan mai mic de 50 cm, alicele acioneazn bloc i produc un orificiu mare, neregulat, din cauza lipsei lor dedispersie;- n mpucrile de la o distan ntre 50 cm i 2 m, alicele perifericencep s se disperseze, dei cele centrale acioneaz nc n bloc, fapt ce produce un orificiu central mai mare i multiple orificii n jurul lui, dedimensiuni mai mici, din cauza alicelor ce s-au dispersat;- la peste 2 m distan de mpucare, toate alicele se disperseaz i produc orificii multiple, distanate ntre ele pe o suprafa mai mare sau maimic, n funcie de distana de mpucare, astfel c, n mpucarea de la odistan de 50 m, alicele se vor dispersa pe o suprafa de 1 m 2. Cauza leziunilor se deduce cu uurin din elementele morfologicede mai sus. O plag prin mpucare de la distan (din afara zonei de aciunea factorilor secundari) s-ar putea confunda doar cu o plag nepat.3. Numrul leziunilor oblig la stabilirea faptului dac mai multeorificii au fost realizate de aceeai arm (arme cu descrcare automat) saude arme diferite. Sunt situaii de excepie, la astfel de arme, cnd mai multegloane (pn la cinci) pot s realizeze un singur orificiu de intrare i,evident, mai multe de ieire.4. Succesiunea leziunilor se apreciaz n funcie de intensitateareaciilor vitale la nivelul leziunilor i, eventual, de traiectele de fractur cear putea pleca de la fracturile orificiale produse de glon.

Succesiunealeziunilor se va putea afirma, cnd victima a supravieuit, i pe bazaevoluiei lor n timp, de la leziunea primar (produs de glon) la cea secundar (complicat) sau teriar (cicatrizat). n unele tipuri de sinuciderese poate recurge la mpucare, urmat, de exemplu, de o intoxicaie, sauinvers, dar utilizarea HCN, ce produce de regul moartea instantanee, urmatde mpucare, nu este posibil.5. Mecanismul de producere a leziunilor ne oblig s evalumdistana de la care a avut loc mpucarea, ce poate fi:- cu eava lipit de corp, cnd se produce efectul hidrodinamic deexplozie (la viteze ale glonului de peste 300 m/s), iar factorii secundari ptrund n totalitate prin aazisul canal de mpucare (deoarece sereconstituie cu greutate);- mpucarea de la o distan din care rmne urma factorilor secundari (mpucare din interiorul zonei de aciune a factorilor secundari),cnd acetia rmn sub forma tatuajelor menionate, n jurul orificiului deintrare. De regul, aceti factori rmn pe haine sau pe tegumente nmpucrile de la distan egal cu leziunea evii armei, cu excepia unor situaii de disimulare (manipulare de la distan a trgaciului prinintermediul unei sfori, de exemplu);- mpucarea de la distan, din afara zonei de aciune a factorilor secundari, cnd acetia lipsesc din jurul orificiului de intrare. Pentru aflareacu precizie a distanei se poate recurge la un experiment balistic. La armelede vntoare, distana de mpucare se va evalua n funcie de dateleexpertale expuse la obiectul infraciunii.6. Legtura de cauzalitate se va rezolva dup regulile generaleexpuse.In ceea ce privete subiectul infraciunii, ne vor reine atenia:1. Identificarea victimei se face dup regulile generale expuse.2. Identificarea armei (cnd glonul s-a gsit n cadavre sau njur, sefac expertize balistice de tragere experimental cu arma bnuit sau cert) iidentificarea autorului prin cercetarea de laborator a urmelor de pulbere de pe mna sa, prin gsirea ciupiturii interdigitale dintre police i index,explicat prin ieirea retrograd a gazelor i a pulberii prin fereastra deejecie a armei, ca i prin alte eventuale leziuni lsate pe corpul su devictima ce s-a aprat.3. Relaia victim-agresor, reliefat prin direcia de mpucareurmeaz regulile generale expuse.4. Posibilitatea apariiei unor reacii supravitale exist i lampucare dac glonul, chiar n mpucrile capului, nu intereseaz zonenervoase vitale (n cazul unei mpucri n cap, victima a mai urcat nouetaje i a fost gsit decedat n pat).

O analiz psihiatrico-legal de evaluare a responsabilitiiautorului infraciunii este indicat, dup lege, n omorul deosebit de gravsau cnd organul judiciar are ndoieli asupra integritii sale mintale. Latura subiectiv a infraciunii se refer la mobilul i rezultatulaciunii, care capt relevan expertal cnd este vorba despre omorul cumotivaie patologic a bolnavului mintal sau cnd rezultatul nu s-amaterializat ntr-o leziune letal. Forma medico-legal de deces ca fiind crim, sinucidere sau accidentse va deduce n funcie de urmtoarele elemente :- n sinucideri, mpucarea are loc cu eava lipit de corp sau dinimediata apropiere, iar leziunile vor fi reprezentative pentru atare posturi(efecte hidrodinamice, factori secundari ce caracterizeaz mpucarea dinzona lor de aciune);- mpucarea va avea loc asupra unor zone accesibile victimei (cap,zon precordial), fapt care evoc dorina cert de expiere prin suicid i carenu las ansa eecului mpucrii;- pe mna victimei ce s-a sinucis se vor gsi urme de pulbere iciupitura interdigital, iar cnd sinuciderea s-a realizat cu arme improvizate,examenul

balistico-criminalistic, corelat cu leziunile constatate, devine denenlturat. Pentru diagnosticul de sinucidere, se vor corobora i celelalteelemente: antecedente psihiatrice, tentative de suicid n antecedente, acte preparatorii etc.;- omorul cu arme de foc se poate realiza att din interiorul zonei deaciune a factorilor secundari, ct i, mai ales, din afara zonei lor de aciune;accidentele prin arme de foc cu glon unic sau prin arme devntoare oblig la o strict corelaie a datelor de expertiz privindinventarierea i forma leziunilor cu condiiile de producere a mpucrii i cuexperimentele balistice, deoarece atare situaii sunt foarte ambigue n practic i oblig la o calificare cert de accidente, i nu de crime sausinucideri;- n leziunile distructive produse prin folosirea unor grenade, mine,arme confecionate n scop terorist etc., expertiza se va rezuma, pe ct posibil, la rezolvarea acelorai probleme, dei, deseori, ele devin caduce fade evidena faptelor Plagi impuscate cu arme de foc pot fi unipolare (cand prezinta un orificiu de intrare, proiectilul oprinduse in tesut), sau bipolare (cand prezinta un orificiu de intrare si altul de iesire, cel de iesire fiind de 5-6 ori mai larg decat calibrul) Acete plagi sunt adesea suprainfectate si necesita toaleta chirurgicala;

Tratamentul plgilor prin mpucare Plgile prin mpucare se caracterizeaz printr-un orificiu de intrarei unul deieire. Linia imaginar care unete cele dou orificii ne orienteaz asupra organelorafectate de proiectilul care a trecut prin segmentul corporal respectiv (raionamentanatomic). Sunt plgi de o gravitate deosebit; gravitatea e dat de hemoragie, de alterareaunor funcii vitale (respiraia, funcia cardiocirculatorie, activitatea cerebral) sau deamorsareamecanismelor patogenetice ale unor afeciuni n timpul 2 (de exempluperitonita). n afar de leziunile produse de proiectilul propriu-zis apari leziuni produsede proiectilele secundare (fragmente tisulare desprinse de glon i proiectate sprepereii laterali ai traiectului glonului). n plus sunt ntotdeauna contaminate microbian(prin antrenarea de fragmente contaminate desprinse din mbrcminte sau tegument) avnd inclusiv riscul dezvoltrii infeciilor cu anaerobi. Tratamentul acestor plgi cuprinde: -tratamentul general de susinere a funciilor vitale (tratament volemic, transfuziesanguin, oxigenoterapie sau asistarea ventilaiei, tratament cardiotonic);antibioticoterapie -hemostaza chirurgical -rezolvarea chirurgical a leziunilor organice

Plagi prin impuscare Sus Clasificare anatomopatologica: - plagile transfixiante: prezinta un orificiu de intrare si unul de iesire a proiectilului, orificiul de iesire fiind de 2-3 ori mai mare ca cel de intrare; in general orificiul de iesire nu se suprapune (ca nivel) orificiului de intrare, glontul fiind deviat in aceste cazuri de planuri osoase; - plagile oarbe: prezinta numai orificiu de intrare proiectilul ramanand in organism. Mecanisme de producere

Formarea cavitatii definitive - aceasta este reprezentata de traiectoria glontului prin organism; este produsa prin zdrobirea tesuturilor incepand de la orificiul de intrare al glontului pana la locul unde acesta se opreste (in plagile oarbe) sau pana la orificiul de iesire (in plagile transfixiante). La impactul glontului cu tesuturile dure (osoase) se pot produce urmatoarele fenomene: fragmentarea glontului, cu marire a suprafetei de distructie tisulara; - aparitia de proiectile secundare" (fragmente osoase care prin transfer de energie cinetica actioneaza ca adevarate proiectile). Cavitatia temporara reprezinta extinderea (prelungirea) radiala a plagii pornind de la peretii traiectului initial (cavitatia definitiva) - ea depinde de pozitia proiectilului in momentul impactului (undele sunt cu atat mai mari cu cat pozitia proiectilului este mai indepartata de cea perpendiculara pe planul de intrare), dar si de viteza acestuia (glontul cu o viteza mai scazuta produce o plaga mai severa in tesuturi elastice). In plagile prin impuscare mai intervin si alte elemente patogenice: - potentialul infectant cu risc tetanigen (proiectilul nu se sterilizeaza prin tragere sau caldura, fiind contaminat cu fum rezultat din ardere, cu germeni din teava armei si din aer) - alte mecanisme: embolii cu alice, etc.

Patru reguli cardinale a-sToate plagile necesita explorare sub anestezie generala pentru a repara sau a exclude leziunile structurilor profunde (si pentru debridare). a-sChiar leziunile minime de suprafata pot ascunde leziuni profunde majore, in functie de arma utilizata, mecanismul leziunii si teza glontului. a-sMajoritatea victimelor sunt tinere, in stare fizica buna si cu rezerve biologice intacte. Deci decompensarea cardiorespiratorie indica leziuni grave. a-sDaca arma (de ex. cutit) este inca in situ, nu o extrage pana cand pacientul nu se afla pe masa de operatie - pericolul este exsanguinarea. Defineste si inregistreaza fiecare leziune. Gloantele cu teza scazuta lasa traiecte murdare, care necesita explorare, excizie, si sutura intarziata. Armele cu teza crescuta (de ex. pustile militare) sunt extraordinar de distructive datorita catatii auxiliare produsa de proiectil.1 O debridare masiva si fara scrupule este esentiala. Profilaxia tetanosului, p. 774. Leziuni toracice. Penetrarea toracelui poate leza pleura, plamanul, vasele mari, inima, mediastinul, diafragmul si continutul abdominal. Cea mai frecventa leziune este un hemopneumotorax prin lezarea plamanului si a peretelui toracic. Acesta necesita un dren toracic larg (adult: 32 G). Orice deteriorare sau stop cardiac necesita toracotomie prompta. Plagile vaselor intercostale sau inimii pot produce hemoragii masive: daca drenajul este initial >1 500 ml, sau > 300 ml/h, este necesara toracotomia. Plagile toracice cu suctiune trebuie inchise imediat cu bandaje de tifon cu Vaselinei inchise numai pe trei parti (actioneaza ca o valva). Se completeaza inchiderea dupa ce este inserat drenul toracic. a-sa-sPneumotoraxul cu supapa se amelioreaza prin introducerea unui ac in torace de partea leziunii suspectate inainte de a insera un dren toracic 32 G (vezi MMC, p. 356 si p. 754) sau de a face radiografii (intarzierea poate fi fatala). Jena respiratorie datorata durerii, leziunilor de perete toracic sau diafragmatice necesita intubatie si ventilatie. Insera un dren toracic daca exista orice posibilitate de ruptura bronsica pulmonara sau de perete toracic. Tamponada cardiaca 15% din leziunile toracice profunde implica inima. Diagnostic: Triada Beck: presiune venoasa in crestere, presiune sis-temica in descrestere si un cord mic, tacut. De asemenea puls paradoxal. Nota: presiunea jugulara poate sa nu fie zibila in conditii de hipovo-lemie. a-sa-sAspiratia pericardica salveaza eti si este utila diagnostic (de asemenea castiga timp inaintea toracotomiei anterolaterale definitive). Procedura: introdu un ac 18 G la stanga xifoidului. Tinteste catre umarul stang, dar cu acul indreptat in jos la 45A fata de orizontala. Toti acesti pacienti au nevoie de: > 6 unitati de sange compatibil. Cel putin o canula IV cu lumen larg pentru rebidratare guroasa. Monitorizare: semne tale; gaze sanguine, RXT; ECG. Asistenta ITU cu un dren toracic disponibil imediat, si facilitati pentru toracotomie imediata (de

ex. in caz de deteriorare, sau stop cardiac). Leziuni abdominale. Toate, in afara de cele foarte superficiale, necesita spitalizare si explorare, nu numai observatie. p. 810. Leziuni ale membrelor. Sunt periclitati ner, tendoane si vase, deci examineaza membrul intr-o lumina buna, testeaza pulsurile (dar prezenta lor nu exclude leziunile arteriale), sensibilitatea si sudoratia. Orice leziune identificata necesita reparatie chirurgicala. Presiunea directa va opri sangerarea. Nu folosi garoul: poate amplifica leziunile ischemice, si poti ta sa si cosi.