FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA - DREPT
ANUL IV

REFERAT
MEDICINĂ LEGALĂ
TRAUMATISME PRIN ARME DE FOC

1
 TRAUMATISME PRIN ARME DE FOC

Acţiunea armelor de foc depinde de tipul de armă, dar pentru fiecare intră în joc,
în esenţă, puterea lor distructivă, ce depinde de: - puterea de penetraţie, maximă la
proiectilele supersonice şi dependentă de viteză, deci de forţa cinetică ce le animează; -
materialul din care este construit glonţul şi care, în exterior, ca şi în corp, poate suferi
deformări; - unghiul de impact cu care glonţul abordează corpul; - densitatea ţesuturilor
în care gloanţe cu viteze de peste 300 m/s şi presiuni de peste 2.000 de atmosfere
produc adevărate eclatări (explozii) ale organelor cavitare îndeosebi.
In ceea ce priveşte latura obiectivă, ca exprimând, sub aspect judiciar, doar
acţiunea directă, indirectă şi legătura cauzală a condiţiei sine qua non, această latură a
infracţiunii poate fi lărgită prin rezolvarea următoarelor probleme:
1.Obiectul cu care s-a produs agresiunea, arma de foc, se identifică după aspectul
patognomonic al leziunilor produse de o astfel de armă.
Glonţul (factor primar sau principal) produce un orificiu de intrare care are următoarele
caracteristici morfologice:
- are o formă dependentă de distanţa de împuşcare şi unghiul de impact. în împuşcările
cu ţeava lipită de corp, prin efect hidrodinamic (formarea unor unde de şoc laterale care,
prin intermediul lichidelor sangvine ori tisulare, cresc presiunea în organele cavitare sau
pline), se produc explozii ale acestor organe (creier, ficat de stază, cord în diastolă,
stomac plin cu alimente etc.). în tragerile din apropiere, orificiul va avea o formă stelată
(gazele pătrund sub tegumente şi strivesc retrograd pielea de ţeava armei In împuşcările
de la distanţă, orificiul va fi rotund sau oval (dacă abordează corpul în unghi de 45°) şi,
nu rareori, neregulat (când a lovit în prealabil un obstacol, s-a deformat şi, prin ricoşare,
atinge corpul); Orificiul de intrare reprezintă un minus tisular (o pierdere de substanţă
tegumentară), deoarece la viteze subsonice el produce o distrugere a pielii, ale cărei
fragmente le antrenează pe prima porţiune a canalului, iar la viteze supersonice poate

2
produce leziuni distructive de tip blast (ca şi la gloanţele tip Brennek). La intrare se
întâlneşte apoi fenomenul de răsfrângere către interior (către canal) a ţesuturilor din
marginea orificiilor (fenomen de inverted). Diametrul orificiului de intrare: - este
corespunzător diametrului glonţului sau, alteori, mai mare decât glonţul, când acesta din
urmă a fost deformat în prealabil.
2. Cauza leziunilor se deduce cu uşurinţă din elementele morfologice de mai sus.
O plagă prin împuşcare de la distanţă (din afara zonei de acţiune a factorilor secundari)
s-ar putea confunda doar cu o plagă înţepată.
3. Numărul leziunilor obligă la stabilirea faptului dacă mai multe orificii au fost
realizate de aceeaşi armă (arme cu descărcare automată) sau de arme diferite. Sunt
situaţii de excepţie, la astfel de arme, când mai multe gloanţe (până la cinci) pot să
realizeze un singur orificiu de intrare şi, evident, mai multe de ieşire.
4. Succesiunea leziunilor se apreciază în funcţie de intensitatea reacţiilor vitale
la nivelul leziunilor şi, eventual, de traiectele de fractură ce ar putea pleca de la
fracturile orificiale produse de glonţ.
5. Mecanismul de producere a leziunilor ne obligă să evaluăm distanţa de la
care a avut loc împuşcarea, ce poate fi: - cu ţeava lipită de corp, când se produce efectul
hidrodinamic de explozie (la viteze ale glonţului de peste 300 m/s), iar factorii secundari
pătrund în totalitate prin aşa-zisul canal de împuşcare (deoarece se reconstituie cu
greutate); - împuşcarea de la o distanţă din care rămâne urma factorilor secundari
(împuşcare din interiorul zonei de acţiune a factorilor secundari), când aceştia rămân
sub forma tatuajelor menţionate, în jurul orificiului de intrare.