Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jean Carper - Cum Sa Oprim Imbatrinirea (C) PDF
Jean Carper - Cum Sa Oprim Imbatrinirea (C) PDF
Jrü'flffi¡rur
- --^ Ñ¿ÎÏõN-¡,fi Vdr4l€-
4:.
,i*
.*
û
,r.{
Hot 000'000'¿ ¡YîtvA l$ $lu)s8fls ïvl)05 lvtldv)
l,-{
!lH0) | v¡üliln'ü)g
t00û mI ln0 ¿800lrllü ¿¿Ûü ,$
'':J
lóóll!t80ll0lf ! 0tsr8[0ü
rl'll') I
:'l:
, ,:¿
l¿l¡!0lI$0d 00) ì
'1
Itfttfilm't loDtt'¿'til ü0.l¡t¡t rilwNl ,j
:i
')'$ :;1,
Y$ tü0dtll tu0dxr Tl$lj0¡'l ':li
.1
::
.,1)
t:i
" " *,n-rr¡3,rIÍfi , a:
:L:
"" T Ç_Çq T ¿i'' .:l;
ï::í4Õfiçlf$ t.i
É6
,j
rlulßlÌ,, t¡flatll $l¡83 ,- ..)
.1
ntql-uuS EtrãWltGAY"W iij
:a
'lì
J ':a
:::
'I
:l:
,ì
ßd ry :
,' ì, ßc {Ã4 'L
,:
vü d
d ¡i
I lll
I ll
..|
-## wil :i
üù ::
lfi' a
''u t:
,:
a:l
Y, ;l
Fl
iJ\ ::
il
a:
{"J
:i':i
ff{
':l
::
::i
t,l
'ws dGJ
ai
l,
Il
J¡eN Cnnpen esie ouToore de succes, redoctor de zior 9i o outori-
lote de prim rong în domeniul sönölöfii 9i nutriliei. A scris 22 de
cörli, printre core Cum sá-li pöstrezi sðnðfofeo cre¡erulu¡
(Curleo Veche Publishing, 2004), The Mirocle Cures, Food
Your Mirocle Medicine gi fhe Food Phormocy. Rubrico ei lunorð, -
Eof Smorf, din suplimentul US,A Weekend ol Gonnett's Sundoy
este preluolö în 5ó0 de ziore pe iot cuprinsul Stotelor Unile,
ovônd pesle 43 de milioone de ciliìori fideli.
A fosl corespondent principol pe probleme de sðnðlole pentru
CNN, perioodð în core o primit prestigiosul premiu ACE ol in-
dustriei feleviziunii prin coblu pentru o serie de reportoie despre
concerul cerebrol. A scris peste 200 de or-ticole penlru publi- .::
,..
Pentru corleo inovotoore Cum sð oprim îmbötrô4ireo o primit il
un premiu penlru ,,excelenfð în iurnolism" din porleo Asociofiei I
i'l
I
i
t
I
I
'1
l
JEAN CARPËR
Gunn sä 0prirn
îrnbätrânirea
Un plon rodicol pentru o römône tônör
gi o foce reversibil procesul de îmbötrônire
Editio o lll-o
:a:.
6,-fn
Ve/þ1æ.
BUCURESTI,2OOS
tlescrieres GIP o Bibliorecii Nolionole o Romôniei
EARPER, JEAN
Cu¡n sö oprim îmbðtrônireo : un plon rqdicol
penfru d rðmône tônör 9i o foce reversibil procesul de
îmbðtrônire / Jeon Corper; irod.: Eugen Domion. - Ed.
o 3-o. - Bucuregli: Curteo Veche Publishing, 2008
lsBN 978-973- 669 -59 5-7
JEAN CARPER
Sfop Aging Nowl
..r.i
Lui Joon, Judy, Lorry, Bob, Nofello, Thect
MulÉumiri
,
deçi nu sunl întoldeouno menlionoli direct în text, foc porie: dr. John
Weisburger, core continuö sð mö lumineze în legöturö cu complexi-
toteo onlioxidonfilor 9i concerigenilor, moi înlôi lo lnstilutul Nolionol
penlru Studiul Concerului 9i ocum lo Fundotio Americonö pentru
Sönðtote; dr. Mory Enig, fosl cercetölor lo Universitoteo din Morylond,
core o recunoscul pericolul reprezentot de grösimile polinesoturote 9i
de ocizii grogi de lip lrons încö din 1980, proctic înoinleo fufuror;
dr. Deon Jones, cercelötor lo Universiloleo Emory în domeniul gluto-
tionului, core mi-o explicol cu rðbdore numeroosele colitO¡i ole oces-
tui puternic onlioxidonl; dr. Williom Londs, oflol ocum lo lnsfitutul
Nolionol de Sðnötote, menlorul meu în domeniul chimiei si ol proble-
melor de sönötole legote de ocizii grogi onume, omego-3 9i
omego-ó. $i côt de greo ne-or fi violo förö - 9inumerogii oomeni de
stiinJö de lo $coolo de Sönötote Publicö de lo Horvord 9i de lo Centrul
de Nulrifie Umonö privind îmbðtrônireo ol Deportomentului de
Agriculturö ol SUA de lo Universitoteo Tufts. Ei ou desfö9urot o impor-
tontö muncö de pionierol în domeniul substonfelor nutritive, ol sönö-
töfii siîmbötrônirii: în mod speciol, dr. Chorles Hennekens 9i dr. Woher
WilletÌ de lo Horvord, ior lo Tufts, dr. Simin gi Moshen Meydoni 9i
dr. Jeffrey Blumberg. De osemeneo, printre pionierii proeminenji în
domeniul rodicolilor liberi, ontioxidonfilor 9i ol bolilor provocote de
bötrône¡e sou osociole cu îmbötrônireo se oflð dr. Bruce Ames gi
dr. Glodys Block, de lo Universiloteo Colifornio din Berkeley, precum
9i dr. Roy Wolford de lo UCLA, ole cöror cerceföri 9i oporifii publice ou
odus o conlribuJie importontð lo evoluJio înlelegerii bolilor legote de
îmböfrônire.
Recunogtinlo meo se îndreoplö de osemeneo cötre oomenii de
çtiinfö core ou revizuit onumile pörli din oceostö corte, înoinle de o fi
publicolö.
Aduc mullumiri editorului meu, Glodys Justin Corr, o cörei viziune
o föcut posibilö oceostö corte, precum 9i ogentului meu literor,
Rophoel Sogolyn, core e, för¿ îndoiolö, cel moi bun, moi griiuliu, moi
meticulos gi moi entuziost ogent pe core si l-or puteo dori un outor. în
plus, pentru oiutorul dot în modeloreo slructurii 9i o conlinulului cörlii
în timpul scrierii ei, îi mulfumesc nespus celui moi bun redoclor 9i prie-
lenei mele, Theo Floum.
IEA
>hn
:xi-
nol
rtru
nd,
ri¡
'or;
lo-
Aceostö corte disculö fenomenul îmbötrônirii 9i sugereozð un
es-
rtul
numör de strotegii referiloore lo dietö, pe core cercetörile çti-
,le- infifice le recomondö co ovônd potenfiolul de o încetini efectele
ocestui proces. CunoçtinJele noostre despre îmbölrônire sunt
9i
incerte gi în permonentö schimbore. ln ocest moment, nimeni nu
de :
rul
ore ioote röspunsurile, inclusiv oulooreo ocestei cörfi, core nu e
de
nici medic, nici om de çtiin!ö. Cititorii core gtiu cö suferö de o
)r-
a
onumilö boolö sou se oflö sub trqtoment medicomentos sunl
rö-
încuroioJi sö ceorö sfolul unui medic colificof înoinle de o luo
ler orice fel de suplimente olimentore descrise în oceostö corte.
lnformofiile confinule de oceostö lucrore sunt recomondote odul-
9i
în filor 9i nu copiilor, door docö nu este specificot oltfel. Autorul çi
de
editorul nu îgi osumö responsobilitoteo pentru efectele odverse
rezuhote din oplicoreo informofiilor descrise în oceoslö corte.
9i
m
]U
More porle o moleriolului din oceostö corle provine din intervi-
ie uri ole ouloorei cu cercelötori, lucröri prezentote în codrul unor
conferinJe gtiinfifice, cöulöri cu oiutorul compulerului în bozele
de dote ce confin noutöfi medicole olôt din publicoliile de popu-
Je
fi lorizore, côt 9i din cele speciolizote, co gi expunerile gtiinfifice
publicote în revistele de speciolitote.
ìe
tf,
oi
in
lii
l-
åmtnod¿¡cere
€ L¡ x I n u L r¡ N€ n*
:i'å #-'$# i% îl--'l; fråKil
cqre dpqr pe
imbör¡.ônireq
- deferiorãrile orgcnismuiui
rnðsurð ce înoinloli în vôrstö esle în reolitste gi în bunö
-
rnðsurð o boo!ö monumentdlð gi progresivð provocolð de
ti
wst
ffi#ocö or existo o pofiune mogicö prin core sö ne conservöm
tinerefeo, cine n-or luo-o? Cu toote ocesteo, perspectivo unui elixir ol
linerefii nu moi e chior ogo de îndepðrtotö. De fopt, ostfel de ogenfi
exlroordinori ne sunt disponibili oici, ocum. Un odevör izbilor esle
ocelo cö oomenii de stiinfö ou identificot deio zeci de substonfe core
otocö chior esenfo îmbölrônirii, încefinind gi chior inversônd procesul
de deteriorore pe core îl consideröm ozi co fiind îmb¿trônireo nor-
molð. $i, degi poole nu v-o!i dot seomo, oveJi proctic un occes lorg lo
toote ocesle elixiruri.
Puterile incredibile ole ocestor poJiuni contro îmbötrônirii se
dezvöluie zilnic în loborqtoore prestigioose din lumeo înlreogð
plus, sunt ugor de oblinut 9i remorcobil de sigure. Ele se gðsesc - în
în
hronö, în cutio cu vitomine 9iîn mogozinele cu olimente sönöioose. $i
costö puJin, moi oles în comporofie cu preJul uriog ol nefolosirii lor.
Oricôl de inimoginobil vi s-or pöreo, slö în pulereo dumneo-
vooslrö sö vö menlineli sou sö vð recöpðtoJi mulie dintre focuhöiile si
storeo de bine core, de obicei, dispor freplot, odotö cu vôrsto. Penlru
primo dofö în islorie, oomenii de gtiinfö se concenlreozö tol moi muh
nu door osupro comboterii bolilor individuole, ci osupro întregului
proces de îmbötrônire gi osupro o ceeo ce înseomnö el în reolitote
-
I ntrodueere 9
ol
rti lmplicoJiile exploziei de întreböri referiloore lo couzele îmb¿-
I
;te ::, trônirii gi leocul lor sunt incredibile gi încö neopreciole pe scorö lorgö.
re
:
t. Oomenii de gfiinfö poi proclomo ostözi, în mod reolist, foplul cö, dupö
ul a secole în core omenireo o cöutot himericul izvor ol linerelii, ei ou reugit
tf- ì]
sð locolizeze o porle din el în ströfundurile olcötuirii genetice o
lo I celulelor. Mulli cred cö în ADN rezidö o primö couzö o îmbötrônirii 9i
o cole de o o încetini. Descoperireo s-or puleo dovedi un moment
3e istoric în conlrolul destinului umon 9i ol longevitðlii.
în De exemplu, ,,vilominele ontioxidonfe", despre core ouziJi cö or fi
tn I folosiloore în prevenireo concerului, bolilor de inimö, orlritei 9i bolilor
9¡ neurologice, ocJioneozö printr-un unic meconism fundomentol: înö-
bu9ö rðul produs de îmbötrônire în inleriorul celulelor. Pe scurl, modul
în core olimentele gi plontele luptö împotrivo concerului gi o oltor boli
SI cronice esle de fopt lupfo împolrivo îmbölrônirii. Astfel, ceo moi more
.U porte o cercelðrìlor penlru combolereo bolilor prin diete se concen-
rlt treozö în esenJð osupro unui singur rezullol: împiedicoreo degenerörii
UI pe core o numim îmbötrônire' Oomenii de gtiinJö, pötrunzônd odônc
':', în biologio moleculorö o celulelor, descoperö miiloocele de conlrol ole
.l
i
.1
1
..ta
10 cum sA oPRrM îMsÅrnÂNrn¡n
.a
.i
Nsre confirmote gfiinllfie - preeum gi dozo neeesqrð
pentru o împiedica îmbötrônired pe poreursul vielii.
-
'i:
Aceosto nu înseomnö cð veJi lröi vegnic sou cð vefi olinge nemu- :;
:ì
rireo. Cei moi mulli oomeni de gtiinJö sunt convingi cö noluro o slobilit ':.
o lui Shokespeore
- för¿ dinli, farö pör, fðrö nimic - co pe o
pedeopsö inevilobilö o unei viefi îndelungole. I
:t.
.t
l:,
ce sö nu le luofi ocum?
. '.
Docð ve¡i qflq cum se nosc rodicolii liberi 9i cum sö'i con-
rrolofi por;iol, veli înlelege regulile iocului îmbólrônir¡i 9¡
migcörile simple pe cqre sö le foceli pentru q vð sqlvq de
lo o îmbðtrônire premoturö 9i devostoloqre.
ffi
ffimbctrôni1i, o9o cum se întômplö cu orice fiinJð vie. Foce porte
din plonul cosmic. îmb¿trônireo esle universolö, ogo cum e gi moor-
teo. Dor nu 9i côt de repede îmbatrôni1i. 9i nici côt de mult dureozö
viofo dumneovoosfrö individuolö. Atôt ritmul de îmbötrônire, côi 9i
timpul petrecul pe pömônt pot fi influenfote moi mult decôt ofi visot
vreodotö 9i moi muh decôt ou reolizot oomenii de gfiinfö pônö de
curônd.
-
Explozio cercetöriiîn domeniul îmbölrônirii 9i ol bolilor legote de
oceoslo ne oduce brusc nigte perspective uluiloore. Descoperirile
recente sunt suficiente pentru o löso fðrð groi oomenii de çliinlö - ;i
pe noi, de osemeneo pe mðsurö ce se intrö pe un leritoriu neexplo-
rot pônö qcum, fiind
-
mortori tot moi opropioli oi mislerelor biologice
copitole privind viofo 9i moorteo. Aceste investigofii noi promil, pentru
primo dotö în istorio omenirii, cöi de dilolore o mortolitö1ii noostre 9i
de evitore o blestemului bötrôneJii, dôndu-ne posibilitoteo sö tröim lo
copocilote moximö pônö lo sfôrgilul vielilor nooslre.
DATE FENOMENALE
c Cunooglereo ne slö lo îndemônö ocum! PuieJi încetini pro-
cesul îmbötrônirii 9i consecinlele lui într-o onumitð mðsurð
indiferent de côt de b¿trôni sou fineri sunteji. -
r Gôndili-vö lo bötrônefe 9i lo bolile legote de eo co lo o
,,boolö couzolð de deficienle" necunoscutð gi nelroiotö,
ovônd proporfii incredibile. Apoi, irotofi-o.
e Un odevör nerecunoscul este ocelq cö qtôt de multe modi-
ficöri determinote de îmbðtrônire sunl förö rost 9i reversibile!
o Credem cõ un ogenf pologen este o bocterie squ un virus
cqre ne dislruge sönðtqleq. Dqr cel moi mqre ogenl pologen
este fimpul.
:ônd vôrsiö. Prin urmore, osto foce co îmbötrônireo sö fie principolo gi sin-
unor guro boolö de core ortrebui sð ne temem cei moi mul¡i dintre noi. Aso
oreo ium observo dr. Hormon, om extins duroto vielii côt s-o putut de mult,
dis- {örð o otoco îmbölrônireo lo origineo ei. ,,Ne oflðm în punctul în
e core", spune el, ,,riscul moior de o muri penlru orice persoonö lrecutö
Prin
de 28 de oni din Stotele Unite este îmbðlrônireo!"
indi- În viziuneo dr. Hormon, bolile degenerotive, cum or fi concerul,
inie-
bolile de inimö, ortrilo, boolo Lou Gehrig sou Alzheimer nu sunl
¡r ei.
entilðli seporote 9i deosebite între ele. Sunt moi curônd forme diferite
de expresie, influenlote de zeslreo geneticö gi de mediu, ole procesu-
lui de îmbötrônire couzot de rodicolii liberi, proces core îgi orolö osl-
{el efectele. într-odevör, unii exper,li ou eslimot cö 80 pônö lo 90% din-
ire bolile degenerotive implicö octivitoleo rodicolilor liberi. Percepereo
lor seporolð esle co 9i cum om luo o ospirinö penlru scödereo febrei
provocoie de o infecfie; în locul odministrörii unui un ontibiotic core sö
omoore bocterio. E lipsit de sens. Pe scurl, procfic, loote suferinfele
noostre reprezintö de fopt o ,,îmbölrônire occelerotö". A încetini îmbö-
trônireo înseomnö o elimino sou o omôno problemele.
provocônd com 100 000 de lovituri sou röni produse de rodicolii liberi
l: .rr, .']
genelor ori ADN-ului celulelor, estimeozö geneticionul Bruce Ames de
: .. .:
':.::'4..:.:
.::, I lo Universiloleo Colifornio din Berkeley. Vesfeo bunö e cö enzimele
:. ..: :.' ontioxidonte, funcJionônd pe post de potrule, se gröbesc sö iniervinö 9i
lilEv":
sö repore genele, îndepö11ônd între 99 gi 99,9% din stricöciune, o orö-
tot Ames. Vesteo proostö e cö zilnic römôn 100 000 de noi rðni nevin-
decote, ior deleriororeo se ocumuleozö implocobil. ,,49o cö, olunci
cônd se produce îmbölrônireo, descoperim côtevo milioone de leziuni
[röni] provocole de oxigen fiecðrei celule", spune Ames. Aceoslö ocu-
mulore lo nivel celulor de siricöciuni sou de resturi ole unei reporofii
incomplele este ceo core olimenleozö procesul de îmbötrônire, mörind
pericolul de boolö sou de moode.
Se eslimeozö cö lo vôrsfo de 50 de oni, oproximoliv 30% din pro-
teino celulorö o fost lronsformotö în degeuri oxidole prin olocurile rodi-
colilor liberi. De osemeneo, sunt exirem de vulnerobile gi moleculele de
grösimi, core obundð în membronele cu structuri delicole ole celulelor,
precum giîn sônge. Atocurile rodicolilor liberi oxideozö ostfel de grösimi
stricôndu-le, tot o9o cum untul core nu e Jinul lo frigider rôncezegte.
iyot,;;.,
t.:. :
într-un fel, s-o spus cð, pe mösurö ce înointöm în vôrstö, ne osemðnöm
.
:,4:,,'..',.. din punct de vedere chimic cu o bucolö de corne core o fost losolö preo
tl.:,:.',.i,:
muh timp ofarö 9i lo soore.
t ;., ,t..
|
:
lr,'.,:,'1.,'. -
Esle vorbo de miilocul onilor'90 oi secolului trecut. (N. fr.)
20 eum sA opnrm înnanrnnru¡nea
Eorl R. Slodtmon,
cercelötor în domeniul îmbðlrônirii,
lnsTiluiul Nofionol ol Sönölötii
REA Ccr uzq îrnbörrônirii 21
"
u
"
i"::i;:l:::: il'.ïi:iï::
A9o cum spuneo dr. Hqrmon: ,,E oproope o chesliune de gonsö
cum onume se lerminö violo. Docö un orgonism nu moore, de exem-
te-o plu, de concer, vo muri de o oltö boolð cu evolulie ropidö, cum or fi
rde uno o sislemului cordiovosculor."
linil
rtru
€UNA 5A OPR¡Nô ÞAhISTJL Þ¡sTRI'GERI¡
¡in-
În mod evident, de vreme ce onlioxidonfii pot bloco, întrerupe sou
lrn- reporo roidurile nebunegli ole rodicolilor liberi core conduc lo îmbö-
ne trônire, ni s-or pöreo firesc sö ovem côl moi mulli în celulele noostre.
-.lu- Cu côt sunl prezenfi moi mulfi penlru o proteio membronele frogile ole
röu celulelor, proteinele si ADN-ul genetic, în limitele toxicitölii, cu olôl moi
ciu- pufini rodicoli liberi pol sö loveoscö 9i sö-9i impunö deleriororeo. $i cu
rde côt stricöciuneo föculö e moi redusö, cu otôt sunl moi puJin probobile
CU semnele core onunJö îmbölrônireo 9i pröbugireo definitiv¿ o orgonis-
ior mului. Ceeo ce ne trebuie este un echilibru delicot
- suficienJi ontioxi-
donJi, core sö finö sub un conlrol sever rodicolii liberi, ostfelîncôt sö nu
isð pooiö nöpödi corpul, devostôndu-1. Atunci cônd ovefi în orgonismul
,în dumneovooströ mult moi mulli rodicoli liberi decôt ontioxidonli, opor
:ele problemele gi suferiji de ceeo ce oomenii de gtiinJö numesc suproîncör-
ore penlru rodicolii liberi
rtol
core cu oxidonli
- un oh cuvônt - sou slres.
Acest dezechilibru se insinueozö în celule, pregötind terenul peniru ocu-
lsr muloreo siricöciunii, core, în cele din urmö, devine otôt de severö, încôt
o resimfim sub formo simptomelor unei boli sou olleio 9i o bötrône¡ii.
In more mösurð, îmbötrônireo poote fi colologolö co o deficienfð
globolö de onlioxidan)i pe fondul unui mediu, olôt intern, côt gi
-
exlern, bogot în rcdicoli liberi.
lioxi- durhneovoostrð.
Sð presupunem cö modificöm geneiic o fiinfö vie, oslfel încôt sö
producö moi muhe enzime ontioxidonte, cu scopul de o scopo de ro-
lioxi- dicolii liberi. Sð moi presupunem cð oceste creoturitröiesc moi muh 9i
neu- rðmôn moi tinere decôt olte fiinle identice, nelrotole cu o genö olutó-
¡i cei toore ontioxidontõ. Arfio dovodö destulde bunð cö rodicolii liberioli-
vifo- menleozð îmbölrônireo 9i cð milloocele de opörore ontioxidontö moi
; oli- puternice o încetinescr spune Eorl Stodtmon, geful loborolorului de
iul 9i biochimie de lo lnsilutul NoJionol ol lnimii, Plömônilor 9i Sôngelui 9i o
oulorilote în domeniul îmbötrôn¡rii.
ohe- Esle exoct ce s-o întômplot cu musculiJele de oJel în experienfele
.ì994
oreo revolufionore din ale geneticienilor Williom Orr 9i Roiindor
:ipo- Sohol de lo Southern Methodist University din Dollos. Musculilele de
ro gi ofel modificcrie genefic pentru o li se intensifico sistemele onlioxidonle
9i-ou depögil duroto normolö de viojö cu o treimel Unele ou 1röit, fopt
24 cunÅ s,q ÕpRtM Înngarnan¡lnçn
-
Mic rozöior din regiunile de stepð ole Africii. (N, ir')
¡REA €ou zo îmbðlrônirii 25
i pot
-
revenireo memoriei pe lermen scurl este legotö în mod clor de
-
nivelul oxidörii proteinelor din celulö. Pierdereo memoriei odolö cu
JSCU - înointoreo în vôrstö poote fi oporenl înVinsð."
tD) ri Dr. Corney foce 9i el urmötooreo deducfie: FBN reîntineregte un
loflo sistem core o ovut o slore normolö lo tinerefe gi core se delerioreozö
le cu progresiv, pe mösurð ce ore loc îmbötrônireo. Aslo sugereozö tulburö-
enie, tooreo posibilitote co onlioxidonfii polriviJi sö poolö nu numoi preveni
sim- pierdereo memoriei, ci 9i revenireo ei. Dr. Corney o moi descoperit 9i
foptul cö, în cozul onimolelor inieclole cu FBN, scödeo probobilitoteo
co ocesfeo sö sufere o deteriorore cerebrolö în urmo unui otoc.
Folosind ocelogi FBN lo gooreci, dr. Richord Culler, un chimist din
codrul Centrului de Cerceiore Gerontologicö ol lnstitutului Nofionol
ttver- penlru îmbötrônire din Boltimore, o prelungit duroto de vio!ö o goore-
;elöri cilor în vôrslö cu 20% similor cu odöugoreo o l5 oni lo vioJo unui
;ibilö om de 75 de oni. ,,Se - pore cö nu e vorbo door de încelinireo
îmbötrônirii, ci gi de reversibilitoteo ei. Asto se pore de necrezut", o
spus Culler.
26 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA
I Cre-
I ger- €E ¡Xüm€ pwtr€mN8€€
;i slo- ÞEN !AWOAUI T3rË€ft€EEE
\stfel,
tootö
nediu
rlinuu totö ecuolio core pernrife sshuri în timp în eees ee pri-
ceo-
vegte obilitoteq de o combqle îmbðfrônireq:
's
á\
ffi
io ffin univers exislö moi mulJi ogenfi contro îmbötrônirii decôt oii
le
puleo viso vreodotð 9i probobil moi mul¡i decôt poote descoperi gliinio
în ocest secol. Însö multe dinfre oceste boriere în coleo îmbötrônirii
sunt disponibile oici, ocum, chior în folo nooströ, sub formo vitomi-
nelor, minerolelor, enzimelor gi ominoocizilor noturoli, ierburilor, plon-
lelor, olimentelor gi o ohor subslonfe nolurole.
Se odunö lot moi multe dovezi core demonstreozö cum toote
ocesteo pot luplo împotrivo îmbötrônirii. Revistele medicole de pres-
tigiu sunt pline de expuneri, de neimoginot ocum zece oni*, core
demonsireozö puterile exlroordinore ole unor ostfel de subslonle notu-
role în prevenireo, stoporeo 9i reversibiliiofeo deteriorðrii core înso-
Jegte încinforeo în vôrslö. Dovezile vin din direcfio unor inslituJii de
- ,l995.
Corleo o {od publicotö în Toote re{eririle lo perioode onlerioore
se roporieozð lo ocest on. (N. fr.)
28 eunÅ sA oPRrM innsArnÂN¡¡nen
donfii, devine tol moi evidenl foptul cö deficienfo ocestor substonfe no- I
turole genereozö epidemio îmbðtrônirii inutile 9i premoture. În oceostö ii
REVOLUTTA VTTAMTNELOR
,:.
iì
^
!N TUPTA CONTRA IAABATRAN¡RI¡
De ce ovefi nevoie de vitomine 9i de minerole, moi oles cônd
îmbötrôni1i? Pentru o vö solvo orlerele de lo distrugere, creierul de lo
dezintegrore, celulele de concer gi sistemul imunitor de lo disporilie.
Acesteo sunl door côlevo dintre molive. Adevörul e cö vilominele gi
minerolele pot olufo lo minimolizoreo unoro dinfre consecinfele înoin-
tðrii în vôrstö. De fopt, îmbðtrônireo însðsi
oici
- 9i bolile core decurg de
poote fi în more mðsurð o deficienJö nedescoperilö de vilomine
lo o- scorö incredibilö! Deci, o luo vitcrmine 9i minerole este côl se
poote de logic. Moi mult, în lumino dovezilor de nezdruncinot, o nu le
luo pore o nesöbuinfö.
IIREA E lixir e din izvorul tine t¡ 29
nooslrö biologicð 9i
rnli- -^tolorontioxidonle, core sö întóreoscö opðroreo
în cerceloreo vitominei C'
enru :i'::; i" t;provieluire, spune compionul
to universitoreo
profesor emerit de medicinö
åi]';il;r;t'êh"rárktn,
rteo, din Alobomo'
rcer;
tseo
:ötre
irsto
rhior
:on-
¡hns
cde
iin!ö
:de
epul
ller-
eor
Asto
nod
sine
Un olt pund cJe vedere este ocelo cö ovem nevoie de un
surplus
nplu
o pðcöli într-un fel noturo o romône
:hili- de vitomine'gi minerole pentru 9i
pã rrÃ" 1""á moi muh iecôr ero prevözui. Nu s-o bönuit cð
vom reugi
nce
cum focem ocum cu
rgiei lo înuinge* otôl de eficienl in{ecfiile timpurii, o9o
oluiorrlînriuioticelor, 9i sö fröim otôl de muh, înlrecônd deteriororeo
c- bötrô-
oos- ocumulolð în celule gi propulsôndu-ne, mulJi dinlre noi' spre
convins
nou neþ, crede experlui în imb¿trônire dr' Denhom Hormon' El e
de
rel" cö inlenJio noturii esle oceeo de o scöpo de noi dupð trecereo
,
vôrsto miilocie, dupö ce ne-om îndeplinit dotorio de procreore'
Pentru
rine-
32 CU M sA oPntnn îrnsarnÂn¡¡nra
àni. Moi mult, numörul celor core iou vilomine gi mor de boli de inimö
'eco- reprezinlö numoi o treime din numórul celor core mor din oceeogi
/ogr couzö 9i nu iou vitomine.
mrcr
Decesele couzqte de cqncer: cu 13% moí pufine' Ceo mqi speclo-
culoqsö dovodö cö odministroreq de vitqmine ontioxidonte poote slopo
ereq concerul 9i decesele provocote de qcesto provine dintr-un dudiu din
,l993 NoJionol ol concerului föcut în Jinutul Linxion,
De ol lnstitutului
ili o Chino. În studiul osupro celor oproope 30 000 de oomeni, ovônd
rbö- vôrslo de pesle 40 de oni, vilominele ou redus numðrul de decese
'l
prinlre cei core ou luol doze zilnice de 5 mg de beto coroten, 30 de
mg de vitominq E 9i 50 de microgrome de seleniu. În door.cinci oni,
nbot
deiesele din diferite cquze ou scözut cu 9%. Ceo moi semnificotivö o
dlo fost o reducere totolð cu l3% o deceselor cquzole de concer' in mod
rlö o speciol, morJile couzote de concerul lo esofog ou scözut cu AYo, cele
couzolå de concerul de slomoc cv 21o/o 9i cele provocqle de concerul lo
Sese plömôni cu 45%. Toote celelohe forme de cqncer s-ou redus cu 20%'
lco- becer"l" couzole de otocuri cerebrqle ou scözut cu I0%. Cercetölorii ou
observqt o scódere incredibil de ropidö q numörului de decese couzote
36 cum sA oPRrM iMsArnÂNlnrq
-
Studlul o fost efecluot lo Universiìoteo Sovol din Quebeq pe 2 226 de
bõrbofi.
Elixi re din izvorul tiner
IREA u 37
ecJii
descoperit cö omericonii core ou luql cu
regulorilote vitomino C
9r
GRADTNA VE9NrClEl
| 0nti-
vrrnmliln cnn€ 1ßÊßAr€ s-o LUIIT¡
pG
lcurile
¡olilor
pcilTllu nnnfiilnncn innnñrnma¡lnl¡
ntioxi-
dimi- De ce ave!í nevoíe de vífomíno E
pentru o oprì îmbåtrâníres
or côt
r {opt:
ridonli Docö nu lucli olte vitomine, qlunci lucli möcor vilqminq
E. Froctic este imposÍbilö lupto împolrivo bolilor de
<idonJì inimö, o cqncerului sou creglereq imunitðlii nurnoi cu oiu-
) com- rorul dozetor de vitominq E din qlimenle - doqr dqcö
:u fost mânco1i moi muh de 5 000 de cqlorii pe zi, ceq mqi mqre
r reugi porte dintre ele reprezentônd grðsimi.
: onli-
i mult, ffi
e con- fuo s¿ focem o comporoJie, vitomino E e opöroreo gen Michoel
lordon împotrivo îmb¿trônirii ontioxidontul luptðtor împotrivo rodi-
sö-l
-
ovefi de porteo dumneovooströ moi presus
colilor, pe core vrefi
decôt oricorp oltul. Atunci cônd îi întreboli pe cei moi importonfi cerce'
tðiori din tootö lumeo core supliment de vitominö esle cruciol pentru
olungoreo bolilor de bötrône1e, olegereo esle oproope universolö:
vitomino E, numilð 9i olfo tocoferol. $i pe bunö dreptote. Efeclele con-
tro îmbðtrônirii ole vitomìnei E luotö în contitöli mult peste cele din oli-
mente devin legendore. înlr-odevör, noile dovezi uimitoore în legðturö
cu ocfiuneo vifominei E ou zguduit din temelii credinfo medicilor în
vechiul dicton potrivil cöruio poJi obfine din hronö lot oiutorul de core
oi nevoie pentru conseryoreo viefii. suplimentele de vitomino E por
necesore penlru combolereo problemelor couzote de îmbölrônire în
civilizoJio modernö.
nore luoti vitomino E limp de cel pufin doi oniînoinle co protecfio împolrivo
este inforctului sö se insloleze'
urile
res-
:inlö VITAMINA E îNTINERE$TE ARTERELE î¡¡gÄTNÂN T
pie- -l08
în cozul moimufelor, ul de vitqmino E pe zi, luote timp de trei oni,
pro- gi ou föcut reversibilö blocoreo orlerelor couzqlö de un
ou încetinil
lugit
regim olimenlor bogot în grðsimi, po-trivit unui studiu efectuol lo
loE Loioroiorul de Cercetöri osupro Aterosclerozei de lo Universitoteo din
:nti- Mississippi. Animolele ou ovut un regim bogol în grösimi; cele core
ou
ribö primit vitomino E ou
9i înregistrol o cincime din blocoiul orteriol ol
lilor moimufelor core nu ou fosf supuse oceluiogi lrotqmenl. $i moi uimitor
este foplul cö, în cozul moimuJelor cu o boolö orteriolö deio instolotö,
Vest vitomino E o curölot efectiv oderele de plöcile de oterom* în proporJie
)ut de 60%. Blocolul s-o diminuot de lo o medie de 35% lo l5% în doi onil
ului Vitomino E pore sö deJinð ocelogi potenJiol gi în cozul fiinlelor
rreo umone, potrivit cercetörii lui Howord N. Hodis de lo $coolo de Medi-
.llos cinð o Universitölii de Sud q stqtului Cqlifornio. Acesto o descoperit cð
rnic vitominq E pore sö înlôrzie gi sö focö reversibil procesul de formore o
öe plöcilor de oterom în cozul börbofilor de vôrstö miilocie core ou suferil
nod o operoJie de byposs coronorion. Börbofii core ou declorol cö iqu cel
pufin 100 Ul de vilomino E pe zi (împreunð cu o oltö medicoJie) ou ovut
moi puJine orlere înguslote dupö doi oni decôt cei core ou luot moi
pufino vitomino E. $i moi specioculos este foptul cö ongiogromele
too core ou luol
¡ele irorele X) ou revelot cö plöcile de oterom din orlerele celor
vitomino E s-ou diminuot, ocest lucru însemnônd o regresie efectivð o
rod
oterosclerozei!
:tn
de
00
rro- Un fopt importont: oulorii dr. Meir J. Stompfer 9i doctorulîn gtiinle
:ele Eric B. Rimm de lo Harvord ou subliniot cö nu e suficientö vitomino E
)o/o, din olimente penlru o reprimo in{orctele. E nevoie de suplimente de
vitomino E, pe core le iou ombiì outori. cu loqte ocesteo, în sludiul lor,
'stö o dozö moi more de 250 Ul pe zi nu o redus în mod suplimentor bolile
mp de inimö.
os-
f,re .
Alerom depoziT de substonfe grose 9i de colesterol pe perelii voselor
sö
-
songvine. (N. tr.)
44 cum sA oPRrM înneArnÂN¡nsn
't.
IREA
pflns
i este
ol de
mult
'! Un
b¿r- celulelor conceroose'
te de
dozele moi mori de
:otole lJgureozösimpfornele orlritei:în côtevo studii'
1 2Oó.mg de vitomino E ou
fost lo fel de eficoce co un onliinflomqtor
rigidizoreo resimJite în. ge-
oúñit,"ru¿ucônd durerile, inflomoreo 9i
reumotoidð. speculolie: crtrito e
lrì!io- Iãrãt ¿i*in"ojo 9i couzote de ortrilo
poore fi nevoie
idoze i.îjirå "J".eori'de niveluri scözute ole virominei E
- ropid în lupto
¡ oni. ä" å""tital¡ suplimentore, deoorece esle. consumotö pro
i beri înd replole osu
r p;;il" ri lor i nf lo mqtori i o le rodìco i lor
I
loc 1," åtocu I
I n-o orticuloliilor'
imu-
roreo
Sufe de mii de oorneni mor în Arnerico
de boli de inimð sou de
pônö
lon.", Cred dovezîle core sugereozö cö vitomino E poofe
cð
\/
,"dr." suferin/o 9i coslurile oceslor boli sunf foode pufernice ;i nu
lo. se
;imile por" ca n, nici un dezovontoi' Vitomino E nici mócor
iberi. "";ri¿
cosfð mult.
rovo- Dr. Jeffrey Blumberg,
*$p,1
DATE ALARMANÏE
. O pötrime dintre omericoni nu iou nici möcor nivelul minim de
ó0 mg de vitomino C, necesor celulelor pentru desföguroreo
funcfiilor biologice de bozö.
r Door 9% dinlre omericoni mönôncö zilnic fructe 9i legume (între
200 9i 300 mg de vitomino C), ogo cum sföluiegte insistenl
lnstitutul Nofionol ol Concerului.
o Potrivitunui studiu, oproximoliv 20o/o dinlre oomenii în vôrstö
sönðtogi 9i 680/o dintre pocientii în vôrstö nespitolizoJi oveou
deficit de vitomino C în globule olbe.
roreo moi ridicole în cozurile femeilor core luou zilnic o contitote de vifo-
mino C echivolentð cu oceeo confinutö de lrei porlocole, ior în cozul
(între börbolilor, lo cei core luou vitomino C echivolentö cu ceo din cinci por-
locole, dupö cum ou orölot lestele USDA. Cei core ou röspuns cel moi
islenl
bine lo ocest trotomenl ou fost oomenii în vôrstö 9i börbofii. ó00 mg
de vitomino C pe zi, sou chior moi mult, ou föcul sôngele moi pufin
'ôrstð
vôscos gi, deci, moi pufin predispus lo o formo cheoguri.
IVEOU
Vifomino C, co gi vitomino E, oiutö în mod deosebit lo pöstroreo
tinerefii oderelor, menlinôndu-le curofe 9i flexibile prin blocoreo trons-
formörii colesterolului LDL din sônge într-unul toxic, core oderö lo
perefii orterioli. în cozul moimulelor, doze moderote de vitomino C, co
9i de vilomino E, ou încetinit efectiv obluroreo orterelor gi ou oiutof lo
cö în curöforeo celor ofeclote de un regim olimentor bogol în grösimi.
ceru-
tomi- Cre,sfe imunitcrteo O primö modolitote prin core orgonismul
le cei pornegte lupfo împotrivo invodotorilor ströini, cum or fi bocleriile
ú. Ne infecfioose gi virugii, esle oceeo de o concentro ormolele de globule
vitote olbe numite limfocite. 5 000 mg de vitomino C luote zilnic möresc
se de producereo de limfocile, ior '10 000 mg o möresc încö gi moi mult,
itoleo potrivit cercetðtorilor de lo lnstituful Nofionol ol Concerului. Vitomino
:onfin C ore o mqre influenfö osupro soldoJilor celulori oi sislemului imuni-
opo- tor. Dr. Cheroskin spune cö vilomino ocfioneozö împolrivo bocteriilor
con- co un ontibiotic.
52 cuÄ/t sA oPRtM ilúsÄrnÂN¡ncn
pocienlii în vôrstö
50 mg de vitomino C o föcul ocelogi lucru pentru
soifolizofi. Dor de doto oslo, leucocitele lor ou devenit moi tinere din
punct de vedere biochimic decôt cele ole subieclilor tineril
j
qsupro Jesutului gingiei.
o lmpiedicö deteriorqreo oxidoiivö o ochilor, evitônd ostfel cotq-
rocto 9i olte boli de ochi legote de bötrônefe.
I Profeieqzö spermo de deteriororeo provocoÌö de rodicolii liberi
I
o.
:t.
te
¡ri
)fl
zó
Je
9i
j;
ltioxi-
frog-
mori.
rfo, în
orece
rior gi
rodo-
n trlox ¡ ¡t ll llÍu L co m Ptcl
imporn¡vn imnñrnn¡lnll
Adullii or frebuisö iø zilnic, pentru tooto viofo, între 10 ng (17 000 Ul)
¡i 30 mg (50 000 UI) de beto coroten!
A o n'o
".'"
:;'::iiliî;ii'tifi
Previne occidenfele vosculore: Se pore cö beto corotenul previne
uno dintre cele moi de temul consecinle ole îmbötrônirii
- occidentul
vosculor. Femeile core ou môncot söptömônol cel pulin cinci morcovi
bogofiîn belo corolen ou fost cv 68% moi puJin predispuse lo un occi-
dent vosculor decôt femeile core ou môncol morcovi o dotö pe lunö
sou moi pufin, polrivit unui sfudiu inifiot lo Horvord, osupro o 90 000
de femei. De osemeneo, o mônco mult sponoc, bogol în beto coroten,
poote reduce cu 40o/o riscul de occidenl vosculor.
Înlr-odevöt conform spuselor cercetötoorei dr. JoAnn Monson de lo
Horvord, studiile ovonseozö ideeo cð belo corolenul reprezintö ceo moi
pulernicö promisiune de prevenire o occidentelor vosculore, în timp ce
vitomino E pore sö ocfioneze cel moi bine împotrivo olocurilor de cord.
DE A oPRl î¡¡sÄrnÂNlnrn
o Previne concerul lo plömôni, stomoc ai sôn.
o Previne qccidenlele vqsculore.
. Previne infqrctul.
o Blocheozö oxidoreo colesterolului core oslupö orterele.
I Distruge celulele lumorole.
o Foce co leziunile preconceroose din coviloteo bucolö sð disporö
sou sð regreseze.
I Stimuleozö funcfionoreo sistemului imunitor.
r Previne coÌorqclo.
o
în odôncul sufletului, nu credem cð befo corofenul esfe foxic.
Philip Toylor,
geful Diviziei de Studi¡
pentru Prevenireo Concerului
o lnslitutului Notionol ol Concerului
plus
;upli-
mpul într-un olt studiu efecluol în Chino, cercetötorii de Io lnstitutul
entru Nofionol ol Concerului ou descoperit cö l5 mg de belo corolen luote
t iro- zilnic, împreunð cu vitomino E 9i seleniu, ou redus frecvenfo conceru-
.lsetfs
lui lo plömôniîn cozul fumötorilor. Cu loote ocesleo, mesoiul pore sö
fie clor: fumötorii înröiJi nu se pol ogtepto co, luônd postile de beto
belo
coroten côfivo oni, sö elimine pericolul concerului lo plömôni.
io de
Unii experJi îi sfðtuiesc pe fumötori sö nu io suplimenle de beto
rzö o
coroten pônö cônd nu opor gi olte dovezi core sö clorifice descoperi-
scrie
reo din Finlondo.
O deficienJð de vitomino 812 opore de-o /ungu/ moi multor oni ;i,
lucru curios, qfecteozö qdeseo door creierul si întregul sisiem ner-
vos, nimic ohcevq.
Dr. John Lindenbqum,
Cenirul Medicol Presbilerion Columbiq
- lo fel de semnificotiv
moior pentru bolile de inimö precum coles-
..4:a..
.:...r:t..
terolul sou poote chior moi imporlont decôt ocesto. Nivelul ridicoi de
'Ìe, homocisleinö din sônge tripleozö riscul îmbolnövirilor de inimö. (Pentru
de dole suplimentore privind pericolele homocisteinei, vezi pogino 234.)
lui Cele trei vilomine B, dor în speciol ocidul folic, impulsioneozö
)lo enzimele sð melobolizeze homocisleino, linônd-o sub conlrol. Docö
70 cum sA oPRtM imsÄrn¡{ln¡R
DATE ATARMANTE
r Americonul obignuit de peste 50 de oni prezintö o teribilö defi-
cienfð de ocid folic luônd de-obio 235 de microgrome zilnic
- -
mult preo puJin pentru stövilireo homocisteinei sou o concerului
cervicol.
r Potrivil unui studiu întreprins lo Tufts, cu côl oveli moi pufin ocid
folic în sônge, cu otôl orlerele dumneovooströ sunt moi predis-
puse lo îngustore gi blocore.
c Fumðloriiou nevoie de trei ori moi mult ocid folic (cel pufin ó00
de microgrome zilnic) penlru o olinge ocelogi nivelîn sônge co ol
nefumðlorilor.
Unul dinlre molivele pentru core ocidul folic ore efect osupro
creierului or puleo fi obilitoteo lui de o oiuto lo scödereo nivelului de
homocisleinö, o cunoscuiö neurofoxinö ce delerminð celulele cere-
brole sö se outodislrugö.
uGe
:.. ... Persoonele ccrre fumeozö înlre 20 çi 30 de figöri pe zi sunl predispuse
tne. Icr oporiJio celulelor preconceroqse în mucozilðiile sou spuio core opor
în momentul în core lugesc. lqr osemeneo celule preconceroose pot
deveni moligne, declongônd concerul pulmonor. Dor dqcð puteJi eli-
mino celulele precqnceroose, pericolul de îmbolnövire de cqncer
upro pulmonor scode. A9o s-o întômplot olunci cônd cerceiötorii de lo Uni-
ri de versitoteo siolului Alobomq le-ou qdministrot fumötorilor doze zilnice
:ere- foorle mqri de ocid folic ('ì0 000 microgrome) 9i de vilomino Bl2
(l 000 microgrome). Co prin minune, un numör more de celule pre-
mcrligne ou dispörut în decurs de polru luni, chior docö subieclii ou
colul continuof sð fumeze.
:ien- Cerceiötorii cred cö ostfel de modificöri ole celulelor precqnce-
ide roose opor cq urmore o unei deficienfe,,locolizote" de ocid folic 9i de
upli- vilominq B'ì 2 lo nivelul lesuiului pulmonor. Afunci cônd fesulul este sqi-
tuo urol de vilominele B, celulele preconceroose devin din nou normole. Ei
icro- otrog însö otenfio cö ocest lucru nu înseomnö cö odminìstrqreo de vitq-
pro- mine sou corecloreo deficienlei reprezintö un substitut pentru renun-
joreo lo {umcrl. Totugi, sludiul demonstreqzð formidqbilo puiere o vito-
eugit
minelor în ceeo ce privegle prevenireo concerului, precum 9i ce onume
tilor.
se întômplö otunci cônd ocesteo lipsesc din orgonism.
74 eum sA opRtm îmearnÂN¡nsa
rpto
de
E¡ru f,M$MfDgMT SPEÌ€
mdrå ffiuL?ñ cru€m@¡€
çå spm€ & v¡fiïñ nñm¡ e[rN6ffi
ffi
ffimoginoli-vð urmötoorele: nigle goboloni ou römos în viofo,
röiöcind de colo-colo prin cugtile lor din loborotor, uitônd de foptul cö
or fi trebuit sö moorö de mult de bötrôneJe. În generol, gobolonii trö-
iesc doi oni si jumðtote. Dor ou moi trecut o iornö, o primðvorö, o
vorð gi o loomnö gi oproope loJi erou încö în viofð. în medie, ou tröit
un on moi mult decôl.ero normol, mörindu-si duroto de viojö, în mod
uimilor, cu o lreime. (în cozul oomenilor, osto echivoleozö cu mörireo
durofei medii de vioJö de lo 75 lo oproximotiv 102 oni.)
Core e secretul longevitõ|ii lor? Au môncol doze moderole de
picolinot de crom, o formð porticulorö o vilolului minerol crom, core
se gösegte în contitöli mici în onumiie olimente. ,,N-om fost deloc sur-
prins", spune dr. Gory Evons, profesor de chimie în codrul UniversitöJii
de Stot Minnesolo din Bemidii, gi un proeminenl cercelölor în dome-
niul cromului. ,,M-om ogteptot sö trðioscð moi muh pentru cö oveou
muhe dinlre corocteristicile onimolelor de loboroior cu regimuri oli-
mentore cu puJine colorii, ior ocesle onimole lrðiesc întoideouno moi
mult", spune el.
Pe scurl, picolinolul de crom o delerminot crnumite modificöri
benefice ole orgonismului or fi o scödere o insulinei si o zohö-
rului din sônge - cum
în oceeogi mösurö co 9i restricJionoreo coloriilor,
-, efectivð o contitöfii de hronö.
însö förö o reducere
Sunö promitötor? Fiti siguri. Cine n-or prefero sð io o postilö core
lungegfe duroto de vioiö? Desigur, nu exislð nici o dovodö cö expe-
Cra ffi n?ru ener te tv ö lun q 77
PATË ALARNNANTË
o Cel pulin 90% dintre omericoni prezintð o serioosö lipsö de crom,
luônd în genercl moi puJin de iumötoie din ceeo ce experfii spun
cö reprezinlð un minim necesor: 50 de microgrome zilnic.
o Este proctic imposibil sö oblii suficient crom din olimente. Ar tre-
bui sð môncofiîntre 3 000 9i 4 000 de colorii pe zi pentru o dis-
pune mðcor de 50 de microgrome. Penlru dozs recomondolö, de
200 de microgrome, or trebui sö môncoJi moi muh de l2 000 de
colorii pe zi, spun experfii de lo Deportomentul Agriculturii.
o Förð suficienl crom, opore în sônge un exces de insulinö 9i glu-
0lö, cozö (zohör), core vö expune lo diobet, boli de inimó 9i ohe simp-
lco lome ole unei îmbðlrôniri premoture.
lrö- o Unul din polru omericoni 50 de milioone de odulli pot
- -
i,o suferi, förö sö 9tie, de o inloleronfö medie sou severö lo glucozo
lröit din sônge, cunoscutö 9i sub numele de sensibilitote lo corbo-
nod hidrofi. Cromul or puleo fi benefic pentru 40 de milioone dintre
ireo ocegtio. $i dumneovoostrð puieJi fi o oslfel de persoonö.
de DE CË ESTE EXCLT¡s
:ore sn îmssrmÂrulyt LENT FARA eRoM
;ur-
.-..' Singuro roJiune covôrgitoore penïru core trebuie sö luoii crom esle
lo1il
oceeo cö ostfel scöpoli de o îmb¿trônire occelerolö determinotö de o
"á-
-àou
contitole preo more din hormonul insulinð în sônge. Este o tulburore
oli- perfidö, odeseori nedeleclolö, core opore odolö cu înointoreo în
noi vôrsiö 9i core duce Io diobet 9i lo distrugereo orterelor. Autoriiölile în
moterie dou vino tot moi muh pe excesul de insulinö penlru poluoreo
:ofl circuloJiei songvine cu mori 9i periculoose confitöfi de zohör, tipul
ho- dðunotor de colesierol LDL 9i lrigliceride, co gi penlru oporifio bolilor
lor, de inimö, o diobetului gi, posibil, o concerului. O pölrime dintre ome-
riconii trecufi de vôrsto miilocie suferö de o serioosö lulburore legotö
ore de insulinö 9i, lotugi, pufini sunt oceio core îi bðnuiesc existenfo sou
pe gliu côt de periculoosð poole fi, deoorece produce puline simplome
78 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA
lou
nö- CAPACITATEA CROMULUI DE A OPRI ÎMBÃTRÂNIREA
f in-
Suplimentele de crom pot oluto lo:
mi-
tzcl,
o Scödereo nivelului insulinei.
qçi o Scödereo trigliceridelor.
r Cregtereo colesterolului benefic HDL.
de
c Descuroioreo obturörii orterelor 9i o bolilor de inimö.
. Scödereo coleslerolului döunölor.
. Normolizoreo nivelului de zqhör din sônge.
;lo- . Reducereq riscului instolörii diobetului.
lon . împiedicoreo evolufiei concerului.
:ote . Spriiinireo funcfionörii imunitöJii.
mö r Creglereo energiei.
nol r Cregtereo mosei corporole lipsite de grðsime.
dr. r lntensificoreo producerii hormonului ontiîmbðlrônire DHEA
IEA o Mðrireo durotei de viotö.
de
:rom
nore Nu permiteli sislemului irnunitor sö dormiteze, lösôndu-vö
fiind prodð unei îmbötrôniri premolure, gi osto door pentru cö
ulo vö lipsegTe pulin zlnc. €hior 9i deficienlele ugoqre, ne-
rl de dectsbile prin onolizele de sônge, vö pun în pericol în
ricio- mod inulil. $i nu vö gôndill cö Ests nu vi se poote întôrn-
r boli plo ?ocmoi dumneovoqsïrà. ,,Arn fost goeot sfunci cônd
om descope¡.it cö propriile mele celule ovedu un nivel
scözut de zinc", sBt,ne un eercelötor de vâ¡"f în domeniu,
)r dr. Ansnds Proscd, esre iq qeum înïre 15 çi 20 mg de zinc
te în fiecqre zi.
ffi
9i ol ffin interiorul gôlului, în spolele porliunii superioore o sternului, se
1plö- gösegte un söculef numit limus un moestru mogicion core diriieozö
rinde funcJionoreo sislemului
-
imunilor de-o lungul vieJii. Din nefericire, pe
rol 9i mðsurð ce îmbölrôniJi, oceostö glondö, timusul, more gi robusl în line-
reJe (lo noglere, e moi more decôt inimo), se otrofiozð, pierzôndu-9i
forJele. Controctoreo lui progresivö începe imediot dupö pubertole, ior
ilct o lo ó0 de oni limusul e door umbro o ceeo ce o fosl côndvo, reflectônd
declinul ropid ol funcliilor imunitore. Acest proce5 este unul dintre cele
moi spectoculoose semne ole îmbötrônirii. Lo 40 de oni, ,,nu moi
lusð. gösegti timusul prin iniermediul rozelor X", spune dr. Williom Adler,
3mg imunolog lo lnslitutul Nofionol pentru îmbötrônire.
cro- Situofio devine cumplitö. Förö un timus octiv, celulele T nu se
bicei moturizeozö suficient pentru o identifico Ínvodotorii, ogo cö sunteJi moi
0de predispugi lo in{ecfii. Fðrö îndrumoreo celulelor T, celulele B î9i pierd
rntro însugireo de o produce onticorpi. Reqlitoteo: roto de mortolilole cou-
zotö de gripö este, lo 70 de oni, de 35 de ori moi ridicotö decôt lo
l0 oni, spune dr. Adler.
Pônö foorte de curônd, experjii ou considerot declinul lent ol ti-
musului o slore ireversibilö, produsö de înointoreo în vôrslö 9i röspun-
86 CUM SA OPRIM IMBATRANIREA
DATE A¡.ARMANTE
I Unul din trei omericoni sönöto9i de peste 50 de oni suferö de o
deficienJö de zinc 9i roreori bönuiegle ocesl lucru'
r Moi mult de 90% dinlre omericoniiîn vôrstö sðnötogi nu urmeozö
prescripJiile DZR (dozo zilnicö recomondotö) privind zincul'
r Trebuie sö consumoli2 400 de colorii zilnic pentru o obline DZR
oferentö zincului.
o Milioone de omericoni ou imuniloteo scözulö din couzo unor
ugoore deficienfe de zinc, inutile gi reversibile.
r. Eo
recJii, ZINCUL SE EVAPORA LA VARSTA MIJLOCIE
Suntefi predispugi lo o deficien!ö de zinc dqcö:
;onle 2 400 de colorii
o Nu môncoJi cel pufin pe zi.
'imu-
r SunteJi vegelorieni. Zincul se gösegteîn speciol în corne, scoici 9i
il, ior cqrne de posöre.
loo c Ati redus conliloieo de cqrne din olimenlofie.
zinc. r Môncoli multe fibre. Acesteo împiedicö obsorblio zincului.
o Urmoli un regim de reducere o grðsimilor 9i o coloriilor.
o Aveli pesle 50 de qni. Copocitoteo de obsorblie o zincului se
micgoreozö.
deo
o protecfie gene-
Lupfö împotriva rodicolilor liberi: Zincul osigurð
rolð împolrivo îmbötrônirii, funcJionônd co un ontioxidcrnt. Docö vö
lipsesie zincul, rodicolii liberi vð invodeozð orgonismul, crlocö celulele
gi conduc lo un colops generol si lcr îmbðtrônire. Sludiile ou descoperil
cö onimolele cu deficienle de zinc prezìnið o creglere cu I 5-20% o
rodicqlilor liberi foiö de cele cu un nivel normol ol zincului. Exislð
dovezi cð o lipsö de zinc permite o octivitcrfe excesivö o rodicolilor
liberi responsobili de degenercreo r:etinei (pierderecr vederii), infertili-
tole, concer si boli degenerotive crle creierului.
nðrii limusului, spune dr. Fobris. Asemeneo doze mori, moi oles în
cozul bðlrônilor, nu trebuie luote förö o otentö suproveghere medi-
colö, deoorece pol slöbi imunitoteo.
SECRETETE
)rce-
lr ol
per-
0nì,
:irco
nc
isö
n9e,
nino
trö-
iotö.
sub-
lilor.
'ôni.
clre-
ene-
ivð
rlele
Ce fip de zinc? Este preferobil gluconotul de zinc, ofirmö dr.
Prosod, penlru cð irilö moi pufin troctul digestiv decôt obignuitul sulfot
peril
t%a de zinc din suplimenie. De osemeneo, sulfotul de zinc 9i oxidul de zinc
sunl moi putin obsorbite 9i ulilizote de orgonism. Moi bine obsorbite
xislö
sunl formele chelole gluconolul de zinc çi, cel moi
rlilor - cilrotul de zinc,
nou, monomeiionino de zinc. Uneori, existö suficient zinc într-o postilö
rrlili-
de multivitomine 9i minerole pentru oprireo îmbötrônirii. Anumite
'15
ìoblete conJin mg de zinc. Dor verificofi pentru o fi siguri cö e vorbo
de o formo ugor de obsorbil, cum or fi gluconotul sou citrolul de zinc.
sufi -
nino
Dar hrono? E greu de obfinut suficieni zinc prinlr-un regim oli-
r din
mentor, moi oles pentru vegelorieni gi cei core ou redus consumul de
oibö
corne. Cele moi bogote în zinc sunl scoicile, în speciol midiile si stridi-
ctio-
90 cum sÄ oPRrM inneÅrnÂNln¡n
IO SOU
r zinc.
ÍnrilcRntut
tc, dor GU GFGCÏ nNilimßñlnRlllne
PG GRNG TNCßUIG 5ñ-t TUñM
ori de
ro. De
De ce lrvelÍ nevoíe de co,lcìu
ficien-
pentru c, opr¡ îmbã¡rânirea
imqri.
edicu-
efecte De ce sä iucoli ruletq ruseoscð ovônd cq mizö proprio
linerele din momenl ce colciul poole olungo cele mqi
multe lemeri legole de îmbötrônire? Ar fi un lucru inte-
Nu vö tigenl sð începefi sö luoli mult cqlciu, indiferent docö
icienJö oveli I sou 80 de oni.
¡bulele
licului, ffi
ilitoteo ffirrömogii nogtri din Epoco de Piolrö môncou muh colciu. Noi,
, drept nu. Acesto e unul dintre molivele penlru core oosele devin frogile çi se
'ote de
rup, sistemul endocrin se dö peste cop, ior regloreo dezvoltörii celu-
¡söle lelor o io rozno pe mösurö ce îmbötrônim. Pe scurl, o couzö pentru o
îmb¿trôni premotur. Colciul este moi mult decôt un solvotor penlru
oose, Celulele ou nevoie de el penlru o funcliono corect. Orgonismele
noostre ou fost proiecfole de evolufie 9i geneticö penlru prelucroreo
unor conlitöfi de colciu extrem de mori, comporotiv cu cele neînsem-
note pe core le ovem oslözi. Strömogii din Epoco de Piolrö môncqu
înIre2 000 9i 3 000 mg zilnic, moi oles din plontele sölbotice. Aslo
înseomnð de cinci ori moi mult decôt medio de ozi -- door 500 mg
în cozul femeilor cu vôrste cuprinseîntre 35 si74 de oni, polrivit unui
omplu studiu guvernomentol. Moi mult, pericolul cregte odotö cu
vôrsto, pe mösurö ce opqre tendinfo de o obsorbi tot moi pufin colciu.
Dor nu e cozul sö permilem co oceoslö situofie regretobilö sð ne
lose prodö uneiîmbötrôniri premoture. Puiem opri procesul de deterio-
rqre cu oiutorul unei mici contitöJi de colciu, indiferent de vôrstð.
Adevörul este cö e moi bine sö luöm colciu de lo o vôrstö frogedö, degi
nu e niciodotö preo tôrziu. Penlru o evifo îmbötrônireo, începefi chior
ocum. Colciul o föcut minuni penlru multe persoone de peste 80 de oni.
92 cuañ sA oPR;ruT ûnnsnrnnn¡¡men
ÐATE A!.ARÃIIANTE
I Cei moi mulJi omericoni consumð door iumölote din colciul nece-
sor penlru omônoreo îmbðlrônirii.
o Deficienlo de colciu nu e door o problemð o femeilor. $i borbolii
suferö în mod inulil de boli cronice couzote de lipso de colciu.
' Moi pulin de iumötote dintre copiii omericoni urmeozö dozele zil-
nice recomondole în ceeo ce privegte colciul.
slort
:oolo E NEVOIE DE MULT CALCIU PENTRU A RÄMANE TÂNÃN
grup lotö contilöfile de core ovefi nevoie în fiecore zi:
:olciu o Sugori, pônö lo ó luni
- 400 ó00
c Sugori, între ó luni 9i 1 crn
mg.
rlen-
'e ou . Copii, înlre 1 9i l0 qni 800 - mg.mg.
,ri de
-
e Copiigitineri, înlre l'l 9i24 de oni- I 200 pônö lo
'l 500 mg.
o Femei, înfre 25 9i 50 de qni I 000 mg.
, Bðrboii de peste 25 de oni - 1 000 mg'
orö-
;iune
o Femei în poslmenopouzð
- I 000 pônö lo 1 500 mg.
c Femei de pesle ó5 de oni
- 1 500 mg.
rriolö -
eM. Notionol lnsfilufes of Heolth Experf Ponel, 1994
-'nlru
¡uleo
Luptó împotrivo colesfero/u/ui: în mod surprinzötor, colciul poote fi
o ormö de luptö împolrivo coleslerolului. ln codrul unui tesÌ reolizol de
úului Morgo A. Denke, de lo Centrul Medicol ol UniversitöJii de Sud-Vesf din
lente Dollos, börbolii cu un nivel ugor crescul ol colesterolului qveou un regim
rpor- olimenlor extrem de bogot în corne de vitö 9i grðsimi, 9i söroc în colciu -
rges- 410 mg pe zi. Apoi, ou irecul lo un regim cu2200 mg de colciu zilnic'
cor- Nivelul mediu totol ol colesterolului o scözut cu 6%. Colesterolul nociv
efecl LDL, röspunzötor de obturoreo orterelor, s-o micgorol cu I l%.
E foscinonl cum o ocfionot colciul. A blocot porJiol obsorblio
grösimilor solurote în trodul goslroinleslinol. Astfel de grðsimi onimole,
ìpre- ior" t" gösesc în corne, brônzö 9i unl, sunt nolorii pentru in{luenfo lor
udiu osupro cregterii coleslerolului. Docö nu sunl obsorbile, nu pol modifico
it cö nivelul ocesluio. În cozul barbolilor core ou urmol un regim bogot în
orn colciu, o contitote de douö ori moi more de grðsimi o fosl eliminotö
prin scoun. Nu puteii depinde numoi de colciu pentru o onulo pericolul
\cest
unei olimenlojii cu multe grösimi, dor el poote oiuto considerobil lo
ceri-
înlöluroreo efectului ocesteio de cregtere o coleslerolului'
col-
uco-
Dor hrono? Cele moi bune surse de colciu sunt iourtul, loptele,
oro nopii, broccoli, tofu, sordinele 9i somonul conservole cu oose cu tol 9i
nde olimentele cu odoos de colciu, cum or fi sucurile de fructe 9i pôineo.
nore E nevoie de moi rnulte por.tii zilnice penlru o obline o dozö core sö
ceo lupte împoTrivo îmbötrôni rii.
O modolitote lo îndemônö penlru o mônco suficienl colciu esle
consumul loplelui sou iourtului cu un conJinut scözut de grösime sou
96 ctim sA @pmüen u¡lnmnr"mgrutmeq
uro ôuro modolitote de o gti côt colciu ingeroli în reolitote de fiecore dotö
Dor Ëand Iuoli o onumitö toblelö. suplimenlele diferö mult înlre ele. De
mele gluconotul de colciu conline door 9o/o colciu osimilobil; cor-
moi "x"mplr,
bonotul de colciu conJine 40%. Toblefele Tums conlin corbonol de col-
)o/ e ciu pur, identice cu un supliment de colciu.
rtele.
NU PUTETI nÄrUÂNr TlNERI rÄnn vlrn¡¡lNA D
0rn0
Cele Cônd trebuie luot? În generol, se obsoorbe cu l0-30% moi mult
:nlie colciu din suplimente, moi oles din corbonolul de colciu, docð le luöm
'din în timpul meselor. Dor, din cônd în cônd, e bine sö focem o pouzö. Dr,
sin- Heoney ne sfðluiegte sö înfrerupem luoreo suplimentelor timp de o
98 cum sA oPRtM îMsArnÂNlnne
Cel moi bine e sð luo/i colciul de core oveli nevoie din o/imente.
Însð decôf de/oc e mqi bine fotu.si sõ-l luciti din postile'
Dr. Dovid A. McCorron,
Universitoleo de $tiinle ole SönölöJii din Oregon
9i
rso
noi.
O sUNSñ DC GNCRgIC UITNlñ
rde- PCilTNU TUPlN
ului coflTnn Îmnñrnnn¡nr¡
De ce rrvel¡ nevoie de magnezÍu
-. lo
penlru d opri îmbãtrânìreo
zile.
unö
rde
ntru Probobilitqleq de q nu oveq suficient mogneziu pentru
proleioreo celulelor împotrivo unei îmbötrôniri premq'
lure e foorle more. În felul qceslo, inimq e goto sö cedeze
iroc mqi devreme, sunleli predispugi lo un oloc de cord,
'infii nivelul insulinei o io roznq, oosele se rup 9i sunleli pe
dee eqle sö cödeli prodð hipertensiunii cronice.
ide
)pii,
Mffi
ney, ffiWu riscoli sö îmbötrônifi premotur gi sð vö scurtoJi violo door
pentru cö nu oveli deslul mogneziu. Este un minerol core conservö
tinerefeo, moi oles în cozul inimii. Chior 9i o lipsö minorö de mog-
neziu poote determino côl de mult vefi tröi sou côt de repede vefi
îmbötrôni. În primul rônd, pe mösurö ce înointofi în vôrstö, ovefi ten-
dinfo sö consumoli olimente cu un confinul scözut de mogneziu sou,
moi röu, sð-l obsorbifi tot moi pulin. Lipso ocesluio poote occelero
procesul de îmbötrônire, o9o cum demonslreozö importonte studii
reolizqie pe onimole. Cele cu deficienfe de mogneziu ou îmbötrônit
moi ropid 9i ou murit moi devreme. Privoreo onimolelor tinere de
mogneziu creeqzð modificðri vosculore gi onomolii neuromusculore
tipice pentru cele bðtrône. Administroreo suplimentelor previne oceste
schi mbö ri premolure, corocleristice vô rstelor înoinlote. Animo lele ip-
I
DATE ALARMANTE
o Door unul din potru omericoni consumð dozele zilnice recomon-
dole penlru mogneziu, chior docö DZR sunt oricum muh sub
nivelul necesor, spun mulli experJi.
I Douö lreimi dintre persoonele în vôrstð, core ou ceo moi more
nevoie de ocest minerol, iou moi pufin de 75o/o din DZR.
I Pentru o obline suficient mogneziu din olimente, trebuie sð môn-
cofi cel pufin 2 000 de colorii zilnic.
pre
pe
mg
)er-
-
Sunl numite ,,nuci" , în mod generic, fructele unor orbori diferiJi, însö
înrudi¡i co specie. (N. tr.)
U¡IICUI MIilCßNI
cnn€ co¡tscßltñ r¡¡{Gßcrcn
De ce ave!ì nevoíe de seleniu
penlru o oprî îmbú¡rânìrea
DATE ATARMANTE
o Odqtð cu vôrsto, contitoteo de seleniu din orgonism scode.
Nivelul din sônge ol seleniului se reduce cu7% dupö ó0 de oni
si cu 24% dupö 75, susJin cercefðtorii ifolieni.
I lmpufinoreo seleniului înseqmnö o ocrivitote ontioxidonrö moi
scözutö în sônge si fesuturi.
o Persoonele cu niveluri scözute de seleniu
suferö moi mult de
boli de inimð, concer 9i ortritö.
5e leniu, un minerql csre conservð liner eq r07
;te
codrul unor experienle clinice umone penlru o vedeo docö previne
se
concerul de colon 9i de piele.
Seleniul o fost unul dintre suplimentele ontioxidonte core o redus
to
în mod rodicol roto de mortolitote în codrul sludiilor lnstilutului Nofio-
çi nol ol Concerului din Linxion, Chino. Acesl minerol poole fi deosebit
IN
de imporlontîn prevenireo concerului de plðmôni. Un studiu olondez
n-
cuprinzônd oproximoliv 3 000 de bötrôni o descoperil cö odministro-
Zó
reo de contitöji ridicote de seleniu prin inlermediul regimului olimen-
e,
tor o redus lo iumölole riscul de concer lo plömôni.
tð
Seleniul pore sö lupte împotrivo concerului prin prevenireo mu-
ile
toliilor, reporônd deteriororeo celulelor 9i crescônd imunitoteo.
l-
le
le
)-
ri,
fð
j-
)-
e
9i
il,
U
o
G€t ñn'|¡ tMfr@gìTfl86ç Erwr!@xåmmÊ{r
ffi
ffi¿ n" fereoscö cerul co celulele sö-9i piordð interesul de o moi
produce oceo subston!ö ontioxidqnlö numitö glutotion. Dor, din
pöcole, ocesl proces încetinegte odolö cu vôrsto, slöbind rezisfenfo lo
otocul rodicolilor liberi 9i expunônd orgonismul lo îmbolnövire 9i
îmbötrônire premolurö. Glulolionul esle unul dintre cei moi fosci-
nonfi ontioxidonfi, un ominoocid core opore în mod noturol în oli-
mentoJie gi este produs de osemeneo de celule, co o componenlö o
minunotului sisfem detoxifionl ol orgonismului, ce îndepðrteozö
e{ectele rodicolilor liberi.
Glulotionul este cel moi pulernic, versolil si importont dintre
ocegti ontioxidonfi produgi de orgonism. ,,Esle oniioxidoniul vedelö",
ofirmö John T. Pinto, de lo Memoriol Sloon Kettering Concer Cenler
din New York. Glutciionul este principolo sursð energeticö de
împröstiere 9i lichidore o rodicolilor liberi core dou nogtere necozu-
rilor legote de îmbötrônire. El protejeozö loole celulele, Jesuturile gi
orgonele. Moi mult decôt otôt, poote delermino rilmul de îmb¿trô-
nire gi predispunereo lo boli cronice.
T}ATE ALARMANTE:
dônd nogtere unor grösimi oxidote core circulö prin orgonism, pro-
vocônd chinurile îmbðtrônirii.
:ö o PoRTTE ostgNutrà mg
n. 3,l,3
Avocodo, crud
Pepene verde, crud 28,3
Sporonghel, preporot proospöt 26,3
o Gropefruit, crud, decojit 14,6
'el Dovlecel, copt 14,4
lo Cortofi, fierfi în cooiö 12,7
ö- Cöp9une, congelote 11,9
,Oi Bome, proospól preporote I l,l
-l0,9
Ro9ii, crude
eii
Porlocole crude, decoiite 10,ó
)sl
Contolup, crud 9,4
o-
Conopidö, preporotð proospöt 8,2
Broccoli, preporot proospöt 7,8
Piersicö, crudð, decolitö 6,8
Ceopö, preporotö proospðl 6,7
Dovlecel, preporot proospöl 6,5
Morcovi, cruzi 5,9
Sponoç, crud 5,0
.I
lr
t,.
i::
.l
i:
rËA G lutolion, un qnlioxidont im nl 't21
pri
Glutqmino pulbere este preferobilö tobletelor; pulbereo nu ore gusl de
9i se dizolvö ugorîn lichid. Poote fi qmestecqtö în opð, sirop de mere sou rol
budinci reci, sugereozö dr. Shqbert. Nu se combinö cu olimenle cu oci- m(
difole ridicotö, cum or fi
ofetul, squ cu môncöruri fierbinti. Se poote m(
dizolvo în suc de l¿môie docö esie böut imediot. Cöldurq si scidul fo<
distrug glutomino, degi ocidul din stomoc nu qfecteqzð obsorblio gluto- mt
minei. O tqbletð obisnuitð de 50 pônö lo 500 mg reprezintö probobil o prr
dozö preo micö penlru o produce un efect pozitiv 9i e relotiv scumpð
s-(
docö o comporöm cu glutomino pulbere, spune dr. Shobert.
suJ
Eo pore obsolut sigurö, chior 9i în contitöti mori. Dozele zilnice
de pônö lo 40 000 mg, luote sub suproveghere medicqlö, nu ou pro-
în<
dus efecle odverse notobile, ofirmö dr. Wilmore.
vô
Atenlionore: Docð sunfe/i bolnovi, luoti glutominð doqr sub supro- no
veghereo medicului. de
co
EA
ffi
ffi*oole cö nu ofi ouzit pônö ocum de un ontioxidont cu numele
de coenzimo Q-.l0, ubichinol-10 sou vilomino Q. Nu sunlîncö nofi-
uni fomiliore. Dor vor deveni. Esle considerot de cötre oomenii de
stiinfð unul dintre ontioxidonlii nou descoperili cu o ocliune uimitoore
privind omônoreo îmbðtrônirii, prevenireo sou lrotoreo bolilor legote
st de vôrsto înointotö, în speciol cele ole inimii. Este o substonfö notu-
U rolö, produsð de orgonism. Se gðsegte de osemeneo în onumite oli-
i- mente, moi oles în fruclele de more, gi o fost sintetizotö într-un supli-
'e ment disponibil în mogozinele de produse noluriste. Nu se cunoogte
¡l foorte bine contiloteo necesorö, dor pore un lucru sigur cö o luo moi
t- muh decôt produce orgonismul poote oiuto lo înfrôngereo rovogiilor
o provocole de îmbðtrônire gi lo prelungireo durotei de viofö. Astfel,
o s-or puteo sö îmbðfrônili preo repede pentru cð celulele nu primesc
suficientö coenzimð Q-l 0.
e Din pðcote, producereo de cötre orgonism o coenzimei Q-10
)-
începe sö scodö în iurul vôrstei de 20 de oni, ceeo ce determinö lo
vôrslo miilocie o deficienfö serioosö. Celulele inimilor bötrône 9i bol-
nove prezinlö grove deficienfe de coenzimo Q--l0, sugerônd cð volul
de boli degenerotive opörule dupö 50 de oni este legot de scödereq
contitöfii ocesleio din orgonism. Atunci cônd e moi muhö nevoie de
124 cunir sA oPRrM î¡rneArnÂNrnrR
rsle nivel de B0% din producfio de onticorpi o celor tineri. Acelogi lucru se
3n- întômplö 9i lo oomeni. lmunoglobulino G (lgG), principolul onticorp
or- din sônge, o crescul semnificotiv în cozul pocienlilor core
qu primit pe
,p¡- cole bucolö côte ó0 mg de coenzimö Q-,l0 zilnic. Creglereo o ovut
nlð loc de obicei lo douö-trei luni de lo începereo trolomentului.
)rs,
din
;tei I0 este remsrcobiló. Oomenii se si¡nf mult moi bine
Coenzimo Q-
tno dupõ ce o iou. îmbunótólireo esfe olôf de specfoculoosð, încôt
cel pentru mine e de neconcepuf sõ proctic medicino [ðrö eo.
3n- Dr. Peter Longsjoen,
rð.
de
în domeniut ."""., #:{: 8?"t'd'îiÏ;:
10.
viefii, toli goorecii orötou lo fel. Dqr cônd ou ojuns lo sfôrçitul viefii,
diferenlele ou sörif în ochi. $oorecii core luoserö coenzimo Q-10
orðtou lol moi bine." De osemeneo,30% dintre ei ou tröit cu circo
douö luni moi muh decôt cei nelrotoli. Dor coenzimo Q-10 nu o dot
nogtere unor noi recorduri de longevifote lo gooreci.
Atôt dr. Horris, côt 9i dr. Coles, co gi profesorul de gerontologie
Roy Wolford de lo UCLA, î9i odministreozö zilnic, co o profiloxie
împotrivo îmbötrônirii, 30 mg de coenzimö Q-10.
ALTE M$ÐAL¡TATI
ÞE A ST'¡MULA ç@ËNUåMA &-TO
tfl Luo!ì vitamino Ë: Viiomino E poote stimulo producereo coenzimð
cl
Q-10, potrivit unor studii întreprinse osupro onimolelor, ceeo ce su-
i-
gereazö o oltö cole prin core coenzimo gi vitomino E cresc imuni-
n
loleo. în codrul unui sludiu pe onimole, vitomino E o crescul conti-
ioleo de coenzimö Q-10 din ficot cu 30%.
J
n
Luoli su{icienf se/eniu: Acesl oligoelement, chior 9i în cozul !esu-
ì-
turilor core nu sunt deficiente, o stìmulol biosinlezo coenzimei Q-10,
explicônd probobil reputoiio pe core o ore de luplölor împotrivo con-
cerului gi de proleclor ol inimii.
i-
)
þ
I
t:
p&mwrm €&rm@p€mrum
€mm€ prå@T€s€ffiæñ €03€ß€ffiw&
ffi
+^#igur cð denumireo de ginkgo sunö ciudot penfru urechile
multoro, de porcð or fi o substonJö exoticö de pe törômul broscuielor
Ninjo. Dor, în reolitote, este un simplu orbust ornomenlol ccre cregte
peste tot în Stotele Unile gi în restul lumii. Frunzele lui, prelucrote sub
formð de pulbere sou lichid suni prefuiie de multö vreme pentru
efectele ontiîmbötrônire pe core le ou osupro creierului. lor dupö
5 000 de oni de populoritole contestotö în domeniul medicol, ginkgo
bilobo, cum se numegte orbuslul, cunoogle o revenire spectoculoosö.
Ginkgo revine în vogö pentru cö e în concordonfð cu nevoile unei
populoJii core îmbðtrônegte. AcJiunile sole contro îmbötrônirii ou
ovut un puternic impocl gliintific moi oles în Germonio si în FronJo,
unde zeci de milioone de oomeni l-ou folosil cu succes.
Ginkgo esle ,,ceo moi imporlontö" ploniõ medicinolö core ,,s-o
comerciolizot în Europo în ultimul deceniu", declorö o outoritote în
domeniul plontelor medicinole, dr. Vorro Ë. Tyler de lo Universitoteo
Purdue. în Germonio, de exemplu, unde extroctul din frunze o fost
lestot în mod riguros, medicii scriu moi mult de 5 milioone de relete
de ginkgo pe on, în speciol penlru o opri gi o foce reversibile cele
moi grooznice simptome ole îmbðfrônirii, inclusiv deteriororeo
memoriei.
Gin ko, lonlq core motiveozö ereierul 133
CE ESTE GINKGO?
Din punct de vedere lehnic, ogentul onliîmbötrônire se numegte
extrqct de ginkgo bilobo (EGb). Ginkgo este numele unui orbust
ornomentol more, cu o islorie de 200 de milioone de oni, core cregte
încó în climoful lemperot din tootð lumeo, inclusiv în Slqtele Unile.
Frunzele lui porteo medicinqlö sunt divizote în doi lobi, de qici
-
de bilobo. E nevoie de
- 25 kg de frunze uscqle penlru o
9i numele
preporo 0,5 kg de extrocl de ginkgo bilobo, utilizol opoi co lìchid, sub
formö de copsulö ori lronsformqt într-o lobletö.
¿ð dupö trei luni72% dintre cei cqre ou luot ginl<go oveou o slore moi
OS bunð comporotiv cu oceio (8%) cöroro li se odminislrose un produs
ìd plocebo. În rrrod similor, cercetðlorii germoni ou studiot 200 de
o/ pocienJi, cu o vôrslö medie de ó9 de oni, core sufereou de potru oni
ol de onumile probleme legote de memorie. Lo trei luni de lo începereo
odnriniströrii de ginkgo, memorio ocestoro s-o îmbunötóJiI cv 71%,
comporotiv cu 32% în cozul celor core luoserö o postilö plocebo.
Cercetötorii olondezi erou olôt de convingi de volooreo extroctu-
lui de ginkgo, încôl ou o{irmol cö or luo 9i ei ocesl preporol docö or
oveo simplome de insuficientð cerebrolö, moi oles cð nici unul din-
tre studii nu o descoperil vreun efecl secundor evident sou serios.
Dozcr zilnicð obignuilð folositö în troforeo insuficienfei cerebrole în
oceste studii: I20 mg. Ameliororeo se observö la 4-6 söptomôni de
lo începereo odministrðrii.
ei
Revitalízeozö creiere/e îmbðtrônite Ginkgo pore sð ocfioneze
o
moi rcpid 9i moi eficienlîn cozul bðirônilor core ou moi mulÌö nevoie
UI
de el. Potrivit unei cercelöri din llolio, iniecJiile inlrovenoose cu extrocl
o.
de ginkgo ou mörit fluxul songvin lo nivelul creierului în cozul o 70%
U.
dinfre pocienJi. Cu toote ocesteo, pocienfii cu vôrsle cuprinse între 30
çi 50 de oni ou înregistrot o omeliorore door în 20% dinfre cozuri. Pe
de olt¿ porte, fluxul songvin s-o îmbunðtðfit cu 70%lo ceiîntre 50 9i
rn 70 de onil De osemeneo, o {ost necesor un iimp rnult moi scurt pen-
tru oceoslð creglere în cozul pocienJilor moi bõrtrôni.
:ö
13ó CUM SA OPRIM IMBATRANIREA
'e
CAPACITATEA EXTRACTULUI DE GINKGO
o
DE A OPR| î¡¡sÄrnÂNln¡l
e
:
i, lotö ce poote foce ginkgo, potrivil cercetðrilor oduole
ii
o I îmbunölðle9le fluxul songvin în ortere, vene 9i copilore.
i- c îmbunötðlegte memorio sl¿bit¿ 9i procesoreo informoliilor în
cozul persoonelor în vôrslð.
o Înceiinette evolulio bolii Alzheimer.
o
I Reduce durereo de picioore couzqtö de diminuqreo fluxului
r¡
songvin lo nivelul membrelor.
o lnhibö oclivitsteo boclerionö în cozul îmbolnövirii gingiei.
o
r Reduce vertilul gi omeJeolo.
e
o Reduce fiuitul din urechi (tinitus).
'e
o lnhibð deteriorqreo vederiì couzotð de lipsireo retinei de oxigen.
ii
I Îmbunötölegte ouzul diminuot cquzql de reducereo fluxului
JI
songvi n.
o o Scode tensluneo qrteriolö.
o o Cregle nivelul colesterolului benefic HDL.
n o lnhibð producereo onormolö de cheoguri în sônge.
il e Amelioreqzö impotenJo lo bcrboli prin creglereo fluxului
o songvin ls nivelul penisului.
Fi c Amelioreqzö boolo Roynoud, o ofecliune de circulofie core se
monifestö prin röcireo môinilor 9i picioorelor.
)l
n Ce fip 9i cãt? Aproope toote studiile gtiinfifice întreprinse ou uti-
i- lizot o formö stondqrdizolö de ginkgo numilö EGb 761, produsö în
o Germonio de firmo Willmor Schwobe 9i vôndutð în Stotele Unite co
e postile sub numele de Ginkgold. Confine în proporfie de 24% onumili
o compugi numili flovono-glicozide 9i se gösegle în moi toole mogozi-
nele cu hronö sönötoosö. Dozo uzuolö este de o tobletð stondqrdizotö
ö
de 40 mg de ginkgo de trei ori pe zi pentru omeliororeo problemelor
o
legole de îmbötrônire. Observofie: Nu obfineli oceleogi beneficii dintr-o
o ceogcö de ceoi föcut din frunze de ginkgo.
U
Dupð côf fimp se observð efectele? în cozul dozelor uzuole de
120 mg zilnic, efectele opor com dupð potru pônð lo gose sðptö-
138 €un sA oPntm înnnnrnÂrulnea
môni. într-un studiu germon recent, memorio pe lermen scurt s-q
îmbunölöfit dupö gose sðptðmôni, ior copocilofeo de învöfore dupð
gose luni. Ginkgo nu vindecð definiliv. Penlru o-i menJine efectul, s
nevoie sö conlinuofi lrolomentul; docð îl opriJi, fluxul songvin gi ohe
modificöri produse de ginkgo revin lo ,,normol".
Árrr"lA Klatz,
FregedÍnfefe Aeodemiei Ameriesne de ¡Vledicimõ
Antìîmbãtr6nire
Ðn Klsfz este fondqtorul gi seful qcodernåeio devofqf edu'
cðrii medicilor în proctieo c¡íní¿A q medielrte! conl¡'q î¡nbö-
trônirii. Este prirnc orgonizclie de qeestfel esre se ocupü de
îmbàtrônire co boqlö frotobiló.
Dn Klotz ia zilníc urrnötosrele supNlmenle nutritive:
E PRÕFÍLAXãE A BATRANIET¡å?
å5tè
i}#o.¿ vrefi sð tröifi o vioJð moi plinö de vigoore 9i moi lungö,
hröniJi-vö celulele cu oclostö plontð medicinolö onlicö, usturoiul -
venerot de oproope 5000 de oni co un tonic pentru sönðtote 9i co un
virtuol ponoceu. $tiinlo începe sö înleleogõ ocum ocesl lucru' Bulbul
conJine cel pulin 400 de subslonle chimice, inclusiv ontioxidonli, core
îi susJin pulernico ocliune de proteiore o celulelor împotrivo deteri'
orörii 9i o înlregului orgonism de o îmbðtrônire premoturö.
cel moi profund efect. Însö se gtie cð substonfele chimice din usturoi
ou o seomð de însugiri
- co ontibiotice, ogenJi oniiviroli,
pentru
reducereo coleslerolului, d rept in hibitori oi co nceru lui, decongestio-
nonfi, ogenii ontiinflcrmotori gi, poote, protectori oi celulelor cere-
brole contro îmbötrônirii. Animolele de loborolor hrðnite cu usluroi
funclioneozð moi bine lo bðlrônefe si lröiesc moi muh.
Ce tip ? ,fu|eli mônco usturoiul crud sou götit. Puteli luo supli-
mente de orice tip. Toote ou efect", spune dr. John Milner de lo Penn
Stote, core o testol multe forme de usturoi. Chior gi pulbereo de
usturoi de pe roftul cu condimenle ocfioneozö împotrivo îmbötrônirii,
spune el. Prepororeo 9i zdrobireo îi modificð însugirile. De exemplu,
usturoiul crud zdrobit sou tðiol conline multð olicinö, substonfo core
îi furnizeozö gustul corocteristic ai puternico ocliune ontiboclerionð.
Usiuroiul götit sou cel din core o fost îndepöriqt mirosul nu conline o
conlilole semnificotivö de olicinö 9i, prin urmore, octiviloleo ontiboc-
lerionö gi ontivirolð esie slobö sou obsentö. Usturoiul crud, töiot este .:::
PROZACUL DE LA SUPERMARKET
co
iiu Copocifofeo usturoiului de o împiedico degenero reø creierului 9i
roi o sisfemului imunitor în cozul onimolelor bötrône esfe remorcqbilð
gí impresionontð. Asfo nu înseornnð cð usfuroiu/ poote înfineri sou
ub
stopo comp/ef procesul de îmbótrônire, însð î/ poofe încetini.
tu- Dr. Yongxiong Zhong,
lu- Universitoteo din Tokyo
er-
Tte
Dor posfi/e/e cu usturoi? Sub multe ospecte (dor poote cö nu în
toote), suplimentele de usturoi confin oceleogi substonfe chimice cu
efecl ontiîmbötrônire co gi usturoiul proospðt. Asemeneo suplimenle
¡ li-
nn
ou fost teslote lo scorð lorgö pe onimole çi oomeni, moi oles în
Germonio, Joponio gi Stotele Unite, gi ou produs rezultote pozitive
de
cerle în trotoreo concerului gi o bolilor cordiovosculore. Poslilele de
rü,
,tu, usturoi sunt cele moi bine vôndute medicomente legole din Germonio'
Mulfi cercetötori din Stotele Unite ofirmö cö iou în mod regulot supli-
)re
menfe de usturoi, dor mönôncö gi usturoi proospöi. Cele moi experi-
lö.
mentote suplimenle de usturoi sunt Kyolic, fobricot în Joponio, 9i Kwoi,
-ro
produs în Germonio. Producðtorii de Kyolic se loudö cu foptul cð 80%
)c-
ste
dinlre cercetörile în domeniul usluroiului ou fost föcute cu produsul lor.
Kyolic, sinonim cu ,,extroctul de usluroi molur" presot lo rece,
este un lichid inodor sou o pulbere uscotö, molurote în olcool çi pline
de compugi oi sulfului. Unii cercetötori îl preferð pentru cö include o
conlilole stondordizotð dintr-o substonfö chimicö octivó din punct de
vedere formocologic, S-ollicisteino. Kyolic nu confine olicinö.
r
Vorionto germonö Kwqi este gi eo un preporot din usturoi uscot,
l
ì teslof pe scorð lorgö core, spre deosebire de Kyolic, confine olicinö
9i îi doloreozö ocesteio colitö1ile legote de îmbunötölireo sönðtðfii.
Este o postilö filmotö core se dizolvö în troctul inteslinol, nu în slomoc'
e
ö
Oomenii de gtiinfö sunt în dezocord în legöturö cu imporlonfo
'e compugilor din usturoi, oceosto rösfrôngôndu-se 9i osupro supli-
menfelor. Cu toole ocesleo, în siudii extrem de riguroose, olôl Kwoi,
)-
¡l côt 9i Kyolic ou scözut colesterolul din sônge gi lensiuneo orteriolö 9i
cru ovut efecte ontioxidonle 9i onticoogulonte' Docö folosifi supli-
i,
mente de usluroi, luofi-le în timpul meselor, ne sföluiesc experJii.
.¡l
ìS
Cât? O iumðtole pônö lo doi sou trei cðfei de usturoi proolpöl pe
zi pot reprezenlo o iniecfie penlru solvoreo tinereJii celulelor. lntr-un
sludiu, pocienfii cu ontecedenie legote de olocuri de cord core ou
148 et M sA opR¡M înnnnrnÂr.¡lnrn
môncot doi cðtei de usluroi pe zi, crud sou götit, 9i-ou redus riscul de
o muriîn urmölorii doi oni cu 66%.1n suplimente, ó00 pônö lo 900 mg
de pulbere octivö de usluroi pe zi ou produs efecle dovedite de pro-
lejore o inimii. Com un cölel gi iumötote o stopol formoreo nitrozo-
minelor corcinogene în slomocul volunlorilor de lo Penn Stote.
de
ng Õ FmmFwmE€ p&¡mñ eq¡ m¡ßacoL€
'o-
:o-
DATE AIARMANTE
r Moi mult de iumðlole dintre omericoni nu mönôncö nici möcor
o singurð porfie de fructe, legume sou suc de fructe.
I Mqi pulin de l0% dinlre omericoni mönôncö moi muh de cinci
porJii de fructe gi legume zilnic. Moioritoteo nici mðcor nu se
opropie de ocesl consum.
c lnsuficienlo legumelor gi fructelor din olimentolie dubleozö
riscul de concer.
'ìot
eFw €&ffiffiwsYåßå& ffimmgw
€w p&8ã€ffiK ffim&倀 p€P€Ymw 6€&u&€
Ðe ee f¡'ebcríe sð smômas,fi pegfe
per¡fru s 6pr, ír¡rbõ*rdr¡íreø
.,.a,.
u9l #ffi
os. Q,*ðnul dinlre motivele penlru core îmbötrôniii moi repede
o decôt or trebui este fopful cö nu môncoii suficienlö hronö morinð.
ori Asfel, celulele sunt deficitcrre în unturö de pegle. Förö o conlilole
)n- suficienlð din oceostö grösime formocologicö unicö, celulele o iou
in- rozno gi emit tot felul de mesole chimice nepotrivile, core vð ofec-
zvl teozö orticulotiile, vö osiupð orlerele, oduc dureri gi impulsioneozö
evolulio concerului cu olte cuvinle, occelereozö distrugerecr orgo-
rult -
nismului 9i opropiereo mortii. Förö îndoiolð, cei core mönôncö pegfe
a? sunl moi copobili sö scope de bolile bðlrônefii, cum or fi cele de
ele
inimð, concerul, orlrito, diobeful, psoriozis 9i brongito, ogo cum orotö
lor
mulle siudii. Totodotð, ocegtio trðiesc moi mult. Joponezii, core deJin
recordul rnondiol pentru longevitote, mönôncö de lrei ori moi mult
pegte decôt omericonii.
Tootð hrono morinö, dor moi oles pegtele grosr cum or fi somo-
nul, tonul, mocroul gi sordino, confine din belgug un lip speciol de
)- grðsime, numil ocizi grogi omego-3. Acest ulei proleieozö în princi-
pol orterele prin ,,subJiereo sôngelui", com ogo cum foce ospirino,
le
descuroiônd formoreo cheogurilor core declongeozö otocurile de
,e cord 9i accidentele vosculore cerebrole. De osemeneo, ocest tip de
.i. hronö scode tensiuneo orteriolð 9i reduce lrigliceridele, grösimeo
le periculoosö din sônge, cregte nivelul colesterolului benefic HDL,
regleczö rilmul cordioc, foce moi flexibile orterele böÌrône gi sto-
peozð procesele inflomotorii core duc lo orlrilð, concer, psoriozis,
162 cum sA oPRrM înneÄrnÂNrncR
lorbö-grosð 0,9
Germeni de ovðz 1,4
Jir 1,7
.|,5
Boobe de soio, miez, coople
Boobe de soio, verzi 3,2
Ulei de soio 6,8
Nuci sölbotice 6,8
Surso: Deporlomentul Agricuhurii øl SUA
ËA
ivit
[rffi $€€tN€r mstr|Tl(
p€NTmw 6
U¡mrñ
, LUr{6ñ
sor
ni- Ðe ee üveti r?ev@ie de soío
ste peffifru 6r opri îmbãtrâníreo-
gte
cle
no
Þscö nu môncali soiu, vö privofi singuri de un elixir goto
ele
pregölir ol tinerelii. Unul dinfre eele mqi bune lucrtrri pe
core le puteli fcee pentru însuflelireo cpðrörii eelulelor
îrnpotrivo bolilor de büt¡'ônefe este sö le slimenloli cu
substonlele csre se gðsesc în bosbele de soiE.
-.'
JI
l:f&
:ð
ffi#obul de soio pooie pöreo o förômö din noturö, o creoJie
t- bonolð gi neînsemnotö. Gregit. În reolitote, este o pilulö contro îmbð-
trônirii, doiotð cu onlioxidonfi puternici core pot foce mirocole în
celulele dumneqvoostrð. în interiorul orgonismului, soio esle o forJð
möreoJö core vö poote schimbo destinul, reducônd vitezo de îmb¿-
lrônire 9i, prin urmore, ovônd un cuvônf de spus în legölurö cu boolo
S gi moorteo.
Asto o descoperit dr. Denhom Hormon, pörintele leoriei rodi-
colilor liberi în îmbðtrônire, ocum côtevo decenii. El o oflot cö soio
poole influenfo deteriororect produsö de rodicolii liberi, ceo core
delerminö riimul de îmbölrônire. Animolele de loborolor hrðnite cu
proieine din soio oveou moi puline celule distruse de rodicqlii liberi
decôl cele hrðnite cu cozeinð, o proteinö core se gðse9te în lopte 9i
ohe produse loclote. Pe scurl, boobele de soiq ou încetinit îmb¿trô-
nireo; loptele sou proieinele onimole o occelereozö' De osemeneo,
durolo de vioJö o onimolelor core ou môncol soio în loc de cozeinö
o crescut cu I3%l
Aslo poote oiuto lo înfelegereo foptului cö vegetorienii se bucurð
de o viofö moi lungö, ior ioponezii, cei moi mori consumotori de soio
din lume de 30 de ori moi mult decôt omericonii lröiesc moi
-
mult decôt oricore olt popor.
-
168 eum sA oPRrM îineÄrnANln¡a
DATE ALARMAÎ\¡TE
I în SUA se cuhivð iumölote din contitoteo de soio existentö în
lume gi se exportö o treime din eo, în principol în Joponio.
Ceeo ce se pöstreozó merge oproope în întregime în hrono
onimolelor de componie gi o celor din ogriculturö.
170 €UNñ 5A OPRIÅA !ÂÂEATRAIUIRËA
j-
SUPA JAPONEZÃ ANTIÎMANTNÂNINT
sË€RffiTËfuË TffiA[ULUE
ìê, böul de cei moi mulli occidenloli. Esle odevörot, ceoiul verde conline
o contitote moi more dintr-un lip de onlioxidonfi, numifi colehine,
decôt cel negru. Cu toote ocesleo, cercetöri recenle orotö cö octivi-
lru foteo ontioxidontð o ceoiului negru este echivolenlö cu oceeo o ceo-
iului verde. Astfel, ceoiul negru 9i verde, co çi cel chinezesc
)lð
trei vorietðfi de ceoi veritobil
- cele
sunl eficienle în controcororeo otocu-
vil
/ut
-
rilor rodicolilor liberi osupro celulelor, împiedicônd îmbötrônireo.
UN Ceoiul negru se ob¡ine din frunze de ceoi verde uscote gi supuse unor
1", temperoturi înolte, core îi schimbö culooreo gi gustul' Ceoiul chine-
de zesc este porJiol uscot 9i supus ocfiunii cöldurii' Ceoiul instonl confine
9i el ingrediente octive, ior ceoiul cu gheofð ore oceleogi
puteri onli-
îmbötrônire co gi ceoiul fierbinte sou cold. Plicurile de ceoi ou un
efecl ontioxidonl lo fel de more co 9i ceoiul vörsot, presupunônd cö
le lösofi în opo {ierbinte un numör egol de minule.
t.
J
-l
iul
rit,
€€ ffiruuffi€ wffi Fwmffi rËw€ffi€tr€m I
é\
ffi
ffin donsul elegont olviefii gi ol morlii, lo core porticipö rodicolii
liberi si ontioxidonlii, este lo fel de importont sö nu permiteli
rodicolilor liberi sö vö distrugð celulele co gi olimenloreo cu o mul-
fime de ontioxidonfi. Unele olimente 9i böuturi pe core le consumofi
vö pun în pericol eforturile de pðslrore o tinerefii. lotö ceeo ce lre-
buie sö gtiJi despre onumite qlimente gi böuturi core vö pot oferiline-
releo sou vö pof lipsi de eo.
mr€rulB€ em @mñslm€ffi
€mm€ wffi Êffißñrañruesre
Ðe ee trebwie sõ evifofí
snumífe grðsímí pentru o oprí îmbá¡râníreq
TERORT9TT r ÎÀneÄrRÂN I Rt I
neco ugor prin orlerele îngustote pentru o menfine fluxul de sônge ..ì
lotö côfevo dintre crimele dovedite ole ocizilor grogi trons: lul-
burð ritmul cordioc, oslupö orterele fqvorizônd ,,îngrogoreo" sôn-
gelui; scod nivelul colesterolului benefic HDL; mðresc nivelul coles-
terolului nociv LDL 9i ol lipoproleinei LP(o), un oh foclor periculos din
sônge; slöbesc sistemul imunitor; produc o spermö onormolö 9i scod
nivelul leslosleronului lo onimole; fovorizeozö concerul, moi oles cel
de sôn gi de prostotð. Dr. Woher Willett de lo Horvord suspecleozð
cö oceste grösimi, moi mult decôl grösimile onimole soturote, repre-
zinlö o couzð principolö o cregterii într-o proporfie nemoiîntôlnitö o
frecvenfei bolilor de inimö. El observö cð, în cozul omericonilor, con-
sumul de ocizi grogi trons provenind din grösimi vegelole hidroge-
note o crescut de lo zeroîn 1900 lo 5,5%din consumul totol de grö-
simi în onii 'ó0. Oore sö fie o simplð coinciden!ð cö ocest {estin fðrö
precedent cu ocizi grogi trons o mers în porolel cu cregtereo cozurilor
de boli coronoriene? Dr. Willett crede cð nu.
în generol, studiile qroló cð olimenlele prelucroie bogote în
grðsimi, cum or fi pröiiturile, fursecurile, fulgii de porumb, gogogile
9r
9i cortofii chips, conlin cele moi ridicote niveluri de ocizi grogi trons.
lo
.U
MARGARINA: 0 AMENINTARE APOçAtlprleA
Este oproope incredibil cö surso numörul unu de grösime o
zt omericonilor este de deporte morgorino. Poote cö ogq se explicö de
i, ce suntem pe locul I 7 în ceeo ce þrivegte duroto medie de vio!ö' în
,ri Stofele Unile, morgorino este principolul purtötor de ocizi grogi trons
core ofecteozö celulele într-un mod otôt de grotesc, încôl nu moi pot
)- funcfiono normol.
le Un sludiu reolizot lo Horvord de dr. Willett o descoperil cð
d femeile core ou môncol potru sou moi multe lingurile de morgorinð
zilnic ou prezentot un risc de îmbolnöviri de inimö cu 66% moi more
o decôt ol celor core ou môncot moi pufin de o lingurifö pe lunö. Un
)- studiu întreprins în Grecio o orðlol cö göliful cu morgorinö o crescul
o riscul de boli de inimð cu oproope 90%. Cercetörile dr. Willett moi
t. sugereozö cð femeile core mðnôncA mulli ocizi grogi trons sunt moi
'o vulnerobile lo concerul de sôn, ior borbo¡ii lo cel de prostotö. $i,
desigur, lot ceeo ce vð împovöreozö orgonismul cu rodicoli liberi este
e responsobil de o lislð mult moi lungö de pöcoie, inclusiv îmbötrô-
nireo premoturð.
186 cum sÄ oPRrM înnsArnÂrulnen
COLESTËROIU[:
IJhI AGËNT AI ÎMEATRAhIIRII PREMATURE
Alimentele bogole în colesterol vö furö lo rôndul lor linereleo.
Poote cð, lotugi, o mônco ostfel de olimente nu sunö lo fel de înspói-
mônlðtor, de vreme ce omeninloreo lor se limiteozö lo creglereo
EA €e onume vð furð tinereleo 187
CUM 5A VA TERITI
DE GRASIMILE CÁRE Vn p¡SrnuG TINERETEA
c Môncoli côt moi pulinö grösime peroxidotö sou rôncedð.
r Cercetoli eticheto olimentelor procesole; docö gðsifi grösimi
polinesoturote, cum or fi uleiul de gofron, de flooreo-soorelui,
de porumb sou de orohide, fili siguri cö ou fost oxidote într-un
onumit grod.
c Evitoli în speciol olimenlele core confin uleiuri vegelole hidro-
genole sou porfiol hidrogenote (ocizi grogi trons).
I optoli pentru biscuifi, fursecuri, produse de poiiserie 9i cereole
förö grösime. În ocest fel suntefi siguri cö nu confin grðsimi
rôncezite.
o Folosifi lo gotit gi lo sosurile pentru solote moi oles ulei de mös-
line virgin gi ulei de conolo. Sunt bune gi uleiurile de nuci moco-
ro
domiq sou de nuci obignuite.
c Reduceli consumul de olimente de origine onimolö, bogote în
tft
grösimi solurole gi colesterol, cum or fi corneo de porc, vitö,
.t-
miel, vilel, pieleo de pe corneo de posöre, untul, loptele inte-
grol, brônzo gi iourlul gros.
.l-
I Môncoli pegte; confine omego-3 9i ontioxidonfi core tind sö
)-
împiedice oxidoreo grösimii.
ö
I Môncoli frucle gi legume bogote în glutotion ;i/sou luoli supli-
o
mente de glutotion sou glutominö core sö oiute lo onihiloreo
le
octivitölii rodicolilor liberi. Gluiolionul este un ontioxidont gen
Rombo core neutrolizeozó grðsimile rôncede din troctul intesti-
rl
nol, reducônd octivitoteo rodicolilor liberi. (Vezi pogino 1 1 2.)
i,
ì-
¡tcttoscltR ßcn cñR¡u DC PrrÍ€ncrl
DC n vñ rußR Tr lrcßGICn
Cum sõ mâncø!Í co'rne
gì sã opri!ì totuçì îmbãtrãnírea
Mffi
ffiWu numoi grösimeo foce din corne o omeninfore. Aceosto
moi confine gi olte primeidii oscunse core vð pol furo tinereJeo gi
vigooreo si pot gröbi instoloreo bolilor moiore osociote cu bötrô-
nefeo, moi precis concerul gi ofecfiunile cordioce. Dor vesteo bunð e
cö, docö nu vreli sð renunloli tolol lo corne, putefi diminuo în mod
spectoculos otocurile osupro celulelor generole de oceoslo, elimi-
nônd porJiol efectul nociv core gröbe9te îmbötrônireo.
Afunci cônd götifi corneo, inclusiv corneo de posðre çi chior peg-
tele într-o mösurö moi redusö, se creeozö substonfele numite AHC
(omine helerociclice). Acesteo se nosc din reocfiile cu proteinele oni-
mole în timpul procesului de rumenire. Dor ele nu se gösesc lo
suprofolo cðrnii. Astfel, nu puteli rözui crusto de pe un burger sou o
bucotö de pui lo grötor penlru o scöpo de ele. AHC opor din reocfi-
ile induse de cöldurö în interiorul mugchiului çì sunt conlinule în
corneo gölitö. Tolugi, temperoluro de preporore o cörnii conleozð
foorte mult. Temperoturile înolte folosite lo pröiire, frigere sou coo-
cere produc o multime de substonle chimice nocive. Frigereo gi coo-
cereo limp moi îndelungot produc moi pufine AHC, ior înöbugireo,
fierbereo gi prepororeo în cuptorul cu microunde nu genereozö proc-
tic nici un fel de AHC.
Din fericire, pericolul nu e lo fel de more gi în cozul pegtelui. Un
studiu o descoperil cö frigereo cðrnii de pui sou de vilö produce de
cinci pônö lo opt ori moi muhe AHC decôt frigereo cörnii de pe9te.
Cqrneq vö furð linereleo r93
Cele moi multe AHC se gðsesc în costiio prðiitö 9i, deloc surprinzö-
for, consumul regulot ol ocestui fel de môncore cregte riscul oporifiei
bolilor de inimö gi o concerului.
il
#&
#&devorul e cö ouleti beo co sö römôneti tineri sou co sö
îmbötrôni1i. lor gronifo dinire cele douö otitudini esle foorte sublire.
Zeci de studii orotö cö böutorii ,,moderofi" de olcool, unul sou douö
pohore pe zi, tröiesc pufin moi mult decôt obstinenfii, însö ,porü"
mor mqi repede decôt
- moi mult de lrei
böutori pohore zilnic
-
oricine. E greu sö ignori dovezile. De exemplu, un sfudiu desfðgurot
pe o durolö de 13 oni osupro o 20 000 de medici barboli din
-I994
Anglio, cu vôrste cuprinse între 50 9i 90 de oni, o roporlot în
Fondului lmperiol de Cercetore o Concerului de lo Universitoteo
Oxford cð bðulorii moderofi ou tröit cu oproximoiiv doi oni moi mult
decôt neböutorii. De osemeneo, s-o moi descoperil cö riscul de
deces s-o occelerot odotð cu excesul de olcool (contitoteo core o
depogil trei pohore zilnic). Cei core ou böul moi mult de gose pohore
zilnic ou fosl predispugi lo cirozö, concerul ficotului, lo concerul covi-
tölii bucole sou în gôt, lo brongitö 9i pneumonie.
Oore oslo înseomnð cð trebuie sö beJi cu scopul de o întôrzio
îmbötrônireo? În mod cert, nu. Dor docö beli deio moderot, nu e
nevoie sö vö opriii de teomð sö nu oiungeli moi repede lo cimitir.
Cordiologul de renume Thomos Peorson, de lo lnstitulul de Cerce-
lore Mory lmogen Bossetl din Cooperstown, New York, le-o spus
colegilor söi: ,,Mesoiele generolizote pentru oblinereo de lo consu-
mul de olcool probobil cð nu sunt moi responsobile decôt recomon-
Alcoolul 9i îmbðtrônireq 199
doreo generolö de o beo olcool." lotö logico lui: o beo sou o nu beo
irebuie sð fie o decizie individuolö bozotö pe otitudineo unui odult fofö
de oceostö problemð 9i pe experienio legotö de ulilizoreo olcoolului.
f,nt
PUTERILE SPËElAtE ANTIÎMBATN¡T¡ ¡ NE
¡NFUZ¡¡ PAOTËCTOARË
Förö îndoiolõ, cotehinele ontioxidqnte din vinul rogu oiung în sônge,
proteiônd probobil orterele prin prezenfo lor, potrivit dr. Andrew
EA Alcoolul îmbötrônireo 20s
î¡nböTrônireo.
,M,
ANIMAIELE CENTENARE
Reducereo coloriilor este un remediu obsolut gi o cole doveditö
de o foce onimolele sö-gi depögeosð duroto normolð de vio!ö. De lo
,l935,
primul experiment din s-ou slrôns o mullime de studii core
orolö cð momiferele, cum or fi goorecii, gobolonii gi côinii cu o dietö
sörocð în colorii ou tröit cu o treime sou cu 50% moi mult decôt ero
de ogteptot. Este indiscutobil cö o mônco cu 30-40% moi puJin decôt
or foce-o momiferele în olte condi¡ii, !inônd conl 9i de substonfele
nutritive odecvote, reprezinlö proctic o goronfie o încetinirii îmb¿trô-
nirii. Animolele sunt moi iucöuge, moi slobe, orolö moi tinere gi sunt
moi puJin predispuse lo orice boli, inclusiv concer çi infeclii. Atunci
cônd concerul esle indus unui onimol, tumorile refuzö odeseo sö se
dezvolte, ior cele core o foc progreseozö door cu douð ireimi din rit-
mul obignuit.
rlei
Afenfionore: Diefele cu reslric/ii severe de colorii ovônd scopu/
le
de s întârzia îmbötrânirect gi de o prelungi vialo nu sunt pofri-
vife pentru copii, persoane în vôrsfð subnufrife sou pocien/i
suferind de bo/i grove core or pufeo oveo nevoie de colorii
tvt-
sup/imenfore penfru o-gi omelioro sforeo gi o suprovie/ui.
zul
în Post-scriplum: Studiind onimolele cu diele reslriciionote, oomenii
lus de gtiin!ö sperö sö descopere onumifi bioindicotori oi îmbötrônirii
nð core pot fi modificoli în olte moduri, probobil prin metode rofionole,
rfe cum or fi substonfe nutrilive specifice gi olte suplimenle. De exemplu,
)0, suplimenlele de crom, core mðresc sensibililoteo lo insulinö, poi
lu, reprezenlo o ostfel de subslon!ö cqre înlocuiegte porJiol restricjio de
colorii.
ce
nd
rfi
ìe-
:fo
iot
UN
sil¡
CU
1!e
rii.
rlte
no
re.
)t0
eo
)u-
ls-
cö
re-
GufnrNnïr Frcnur
ffiffi
ffiffi
W#n sônge sörocîn fier, un sônge obosit 9i onemie couzolö de
deficiento de fier: ocesteo sunt consecinfele de core ne temem în
cozul unui nivel scðzut ol fierului. Dor un pericol mulf moi more pen-
tru moioritoteo btrbolilor sou o femeilor moi în vôrslö esle prezenlo
unei contitöfi preo mori de fier. Suplimentele de fier gi consumul de
olimente bogote în fier vð pot zödörnici cöutoreo izvorului tinerelii.
Depozitele mori de fier lo nivelul fesuturilor, moi oles dupö vôrsto
miilocie, vö pot îmbolnövi 9i îmbðtrôni, în loc sö vð menlinð tineri gi
plini de vitolitote.
,,Excesul de fier poote fi foorte periculos", explicö dr. Denhqm
Hormon de lo Universitoteo din Nebrosko, deoorece fociliteozö dete-
riororeo celulelor de cölre rodicolii liberi. De exemplu, fierul oiutö lo
tronsformoreo colesterolului LDL benign în lipul de colesterol loxic
core dislruge oderele gi gubrezegte inimo. Fierul moi poote spori
intensitoteo reocfiilor rqdicolilor liberi, declongônd un lon! reribil de
osemeneo reoclii, core lrec printr-un numðr more de celule.
#
ffiubrerireo sðnðtölii çi dezvoltoreo unor simptome de boolö
sunt åonsiderote outomol co föcônd porte din tobloul generol ol
îmbötrônirii pe core îl occeptöm co fiind normol porte din soortq
umonð progromotó de noturö 9i, prin urmore,
-
imposibil de evitol'
Dor lucrurile nu stou deloc ogo. o bunö porte din schìmbörile
otribuite unei îmbðtrôniri normole nu este predestinotö; este occi-
denfolð un produs ol propriei noostre negliienle 9i ignoronfe 9i
poole
-
fi -evitolö sou remediotö, în limilele genelice individuole, prin
dietö 9i suplimente. Adeseo, ostfel de ,,modificöri de bðtrône1e"
provin din cevo simplu, cum or fi o deficien!ð o unei vitomine sou o
unui onlioxidont, gi sunl într-o mösurö uimiloore reversibile.
Pionierul în cerceïore Bruce N. Ames, profesor de biochimie 9i
biologie moleculorö lo Universitoteo Berkeley din Colifornio, spune
foorte clor: ,,Îmbölrônireo pore sð fie couzotö în ceo moi more
mðsurð de oxidonli [rodicolii liberi] ... Antioxidonlii din dietö ioocö
un rol moior în minimizoreo deferiorörii, ior moreo moioritote o
populofiilor lumii îi primegte în contitðli inodecvote, ceeo ce în-
seomnö un cost ridicot pentru sönölote."
Coleb Finch, reputot geronlolog, subliniozð cö onumite creoturi
nu îmbötrônesc niciodotö din punct de vedere biologic, degiîmbötrô-
nesc cronologic. Anumifi pegti, de exemplu, trðiesc 100 de oni förð sö
prezinte semne de îmbötrônire, spune Finch.
Adevörul uimitor 9i nebögot în seqmö esle urmötorul: o bunö
porte din îmbötrônire este inulilö 9i, prin urmore' poote fi prevenilð
gi chior poole deveni reversibilð.
224 e[rÅn sA ÕpRrM înnsarnÂru¡nxa
ffi
ä#ocö memorio dumneovooströ pore moi pufin bunð, vö pier-
defi echilibrul sou observofi olte semne de ,,senilitole" lo proprio per-
soonö sou lo ol1ii, nu le ignoroli gi nu le occeplofi co pe nigte trogedii
legole de îmbötrônire. Adeseo, ocesleo sunt totol sou porJiol reversi-
biie 9i, cu côt încercofi sö le oprifi moi din limp, cu olôt gonsele de
succes sunt moi mori.
E lrist, într'odevör, côt de mulli oomeni în vôrstð sunt condom-
noli lo diognosticul de senilitole ireversibilö, fiind privofi de umoni-
tofe 9i demnitote, olunci cônd focultöfile lor mintole or puteo {i pðs-
lrole sou redobôndite cu preful unor vitomine, plonle medicinole sou
ol oltor mösuri simple legote de dietö. Fðrö îndoialö, ovem ocum
cunoglinfele penlru o învinge porfiol cele moi leribile consecinfe ole
decöderii oduse de bötrône1e pierdereo focultðlilor mintole.
-
Minteo nu lrebuie sö decodð; memorio nu lrebuie sö se ofle în
declin; puleJi ocJiono de limpuriu penlru o controcoro o dezintegrore
ulterioorð o creierului couzotð de rodicolii liberi, ogo cum sugereozö
onumili experJi gi, cu siguronið, pulefi preveni 9i chior redobôndi
ocuiioleo mintolð pierdutö din couzo lipsei vreunei vitomine sou o
oltei de{icienJe în dielð ori circulofiei inodecvote o sôngelui.
rile
8fl,
unt
UN
lo
)9i
¡{u un rnsnïr nRTCll€tG
sñ im¡¡ñrnnrocnscñ
ffi
W6igidizoreo orterelor este un presupus blestem ol bðtrône1ii.
Dqr el nu decurge dinlr-o îmbötrônire normolö. Animolele bötrône
rqreori ou oto cevo, lo fel co oqmenii în vôrstö oporJinônd onumitor
populofii. Acesl lucru nu trebuie sö oibð loc neopðrot, degi devenifi
moi vulnerobili odotö cu vôrsto lo rigidizoreo 9i îngrogoreo pereJilor
orlerelor, ceeo ce din punct de vedere medicol se numegle oteroscle-
rozö. Totugi, este în principol o consecinJö o dietei 9i o stilului de viofö
obignuit în fðrile occidentole industriolizote, unde oterosclerozo repre-
zintö couzo numörul unu o îmbötrônirii, bolilor de inimð 9i deceselor.
Procesul lenl ol oterosclerozei începe încö din copilörie 9i progreseozð,
nimicind viofo în limp ce orterele se ostupð, declon;ônd otocuri de
cord 9i occidente vosculore cerebrole. Dor nu lrebuie sö fie o emblemð
inevitobilö o vôrstei înointote. Puteti interveni în orice stodiu ol viefii
penlru o încetini ocest proces sou chior pentru o-l foce reversibil.
Motivul pentru core orterele se deterioreozö reprezinlö un puzzle
biochimic complex. lnsö oomenii de gtiinfö recunosc oslözi, deloc sur-
prinzölor, foplul cö rodicolii liberi 9i ontioxidoniii ou un cuvônt de spus
oici. Moi pe înleles, olunci cônd, dupö mulli oni, vö olimentofi cu preo
mulli rodicoli liberi, din grösimeo onimolö sou fumot, de exemplu, 9i
cu preo pufini ontioxidonli, cum or fi vitominele, fructele gi legumele,
orlerele devin pline de reziduuri încastrole în perelii lor
- dovodo
unei lungi bötölii în core rodicolii liberi ou cô9ligot în mod conslont.
Com osto este explicofio pentru o orterö îmbötrônitö.
Oomenii de gtiinfö bönuiesc cö rodicolii liberi fovorizeozð otero-
sclerozo pe multe cöi, prin viciereo octivitöJii normole o componen-
telor sôngelui, cum or fi leucocilele sou globulele olbe 9i fibrinogenul,
un foctor coogulont. Însö este posibil co ceo moi imporlonlð Jintö o
Nu vð lðsoli qrlerele sö îmbötrôneqsco 227
rodicolilor liberi sö fie colesterolul nociv LDL. Polrivit unei noi leorii,
rodicolii liberi sfðrômö moleculele de grðsime din pereJii voselor de
sônge, oxidôndu-le. Aceostö tronsformore cruciolö o LDL este primul
pos în teribilul proces ol oterosclerozei. Docð oceostö oxidore o LDL
nu ore loc de-o lungul timpului, orterele pot rðmône reloliv linere gi
neostupole. Numoi dupö ce osemeneo molecule de coleslerol devin
rôncede pol declongo procesul complex de formore o plöcilor de
oterom core ostupð gi rigidizeozð orlerele.
M0ÞA¡.ITAT¡ iMpORTANTË
þË MENTINERE A T¡hlERËTlt ARTERELOR
c Reduceli consumul de grösimi onimole soturote, grösimi loclote,
morgorinö 9i olfi ocizi grogi lrcns sou olimente bogote în grösimi
omego-ó polinesolurole, cum orfi uleiulde porumb 9i de gofron.
Toote ocesteo fovorizeozð toxicitoleo LDL 9i distrugereo orTerelor.
o Reduceli consumul de corne friptö, pröiilð sou lo cuptor. Confine
rodicoli liberi core olocö perefii orterelor.
o Luoli 100 Ul, de preferol400 Ul, de viiomino E zilnic, un pufer-
nic ogenl onlioxidont în ceeo ce privegte coleslerolul LDL' Studii
recente orotö cö e nevoie de cel pulin 400 Ul pentru efecte
onlioxidonte semnificotive.
e Môncoli olimente bogole în ubichinol-10 (coenzimo Q-10), cum
)r-
cii
:le
rm
re
9i
p-
Iti-
de
lic
GUm 5ñ ruG fÐñsrnñm
rHrffta raNglnlt
ffi
ffix#in pöcote, inimo dumneovooslrövo slöbi constont pe mósurö
ce îmbötrônifi, pierzôndu-gi unele dintre funcfiile vilole legote de
pomporeo sôngelui, ceeo ce vo duce probobil lo insuficien!ö cordiocð
-
pericolul numörul unu dupð vôrsto de ó5 de oni. Dor pulefi preveni
si foce reversibilö o porle din dezinlegroreo funcfionolö o inimii pro-
teiônd si întörind oclivitoleo micilor slructuri (mitocondriile) din interi-
orul celulelor core produc 9i tronsporiö energio ce foce inimo puler-
nicö gi menjine octivð pomporeo sôngelui.
Afirmolio cö inimo nu slöbegte pe mösurö ce înointöm în vôrstð
e un mit. Moi multe sludii importonle sugereozð cö funcJio inimii nu
se diminueozö odotö cu vôrsto, cð o inimö bölrônö pompeozð sôn-
gele lo fel cu uno tônörö. Sigur, or puteo fi odevörof penlru o inimð
testotð ,,în repous", dor nu gi pentru inimile core continuö sö funcfio-
neze în stresul unei vieJi normole, potrivit dr. Jeonne Y. Wei, directorul
deportomentului de gerioirie ol $colii Medicole Horvord.
De fopt, meconismul vilol ol celulelor inimii devine tot moi dete-
riorol din couzo otocurilor rodicolilor liberi. Fiecore celulö o inimii, co
gi toote celelolte celule, conline numeroose uzine de energie, numite
mitocondrii, core reprezinlö ,,cenlrii respirotori", forJo vitolö o celule-
lor. Acesteo le menlin vii 9i le osigurö o funclionore normolö. Dor,
odotö cu vôrsto, porliuni mori din ADN-ul ocestor milocondrii sunt
proctic sförômole. Mitocondriile slöbiie trebuie sö lucreze moi mult;
ou nevoie de moi mult oxigen. Prin urmore, funcJio metobolicö o
milocondriilor de lo nivelul inimii scode cu 40o/o pe mösuro îmbö-
trônirii, spune dr. Wei. în cozul onimolelor böirône, {ormoreo rodi-
colilor superoxizi nocivi în milocondrii se intensificö cu 40%; membro-
nele milocondriilor devin rigide, pline de colesterol 9i moi pufin
€um sð ne p ðström inimo lônðrð 231
im;
ent
'eo
res
Vei
ni-
OU
rð.
)u-
ind
TgrrNn îmnñrnnr¡¡n¡l
€5T€ t¡SOfi
, t¡G ttnñl(lr
tr
fuu siguron!ð, nu dorifi sö ovefi niveluri ridicote de homocis-
teino în sônge. Tolugi, eo î9i foce loc pe nesimJite, olöturi de o defi-
cienfð grovö de vitomine B, 9i ofecteozð între 30 çi 40% dintre odullii
în vôrstð. Eo lronsformö milioone de omericoni în victime negliutoore
ole uneiîmbötrôniri inutile prin ostuporeo voselor de sônge, grðbireo
otocurilor de cord 9i o occidenlelor vosculqre cerebrole. $i dumneo-
voosfrö puteli fi o ostfel de persoonö, de vreme ce preo pulinö lume
cunoogle omeninJoreo homocisteinei sou ce este eo. Homocisleino
este un lip de ominoocid din sônge core, co gi colesterolul, se oxi-
deozð 9i elibereozö în sônge rodicoli liberi nocivi. în reolitote, poofe fi
chior moi dðunötoore decôt colesterolul în ceeo ce privegle distrugereo
orterelor. Cu toote ocesleo, efectul ei e moi ugor de îndreptol.
ts- Cel pulin 10o/o dintre foofe olocuri/e de cord, odicö 150 000 în
rfi fiecore on, sunt /egofe de niveluri crescute o/e homocisfeinei.
Itii Meir J. Stompfer,
rre cerceiötor lo Horvord
eo
to-
ne Otrovó pentru creier: Un nivel onormol de ridicot ol homo-
no cisteinei vð otröve9te storeo generolö 9i ocuitoteo mintolö. Mösurônd
xi- nivelurile homocisleinei, oomenii de gtiinfö pol prezice depresii sou
)f¡ delerioröri mintole, cum or fi slöbireo memoriei sou o pulerii de con-
eo centrore, considerote în mod curent vinovote de îmbðtrônire. De
exemplu, dr. lris Bell, profesor osistent de psihiotrie lo Universiloleo
slotului Arizono, o descoperil cö pocienfii în vôrstö suferind de depre-
zo sii, cu niveluri ridicote ole homocisleinei, oveou performonfe moi
lor slobe lo testele legote de copocitófile mintole decôt pocienfii tineri cu
'e- ocelogi diognostic. Bötrônii ofectofi prezentou o moi more pierdere o
UN memoriei çi o copocitöJii de o învöfo, ceeo ce indico un declin ol
rrd funclionörii creierului.
de Dr. Bell 9i colegii sði bönuiesc cö excesul de homocisteinö dete-
irö rioreozö vosele de sônge lo nivelul creierului în ocelogi mod în core
sl- ofecteozö orterele inimii. De osemeneo, homocisteino se lronsformö
lin într-o oltö substonfö core, în exces, poote determino celulele cere-
UN brole sö se oulodislrugö, spune eo. ,,Foptul cö homocisteino este o
rle neuroloxinö subliniozö imporlonJo menfinerii ei lo un nivel coborôi",
in- ofirmö dr. Jeffrey Blumberg de lo Cenlrul de Cercetore privind Nutri-
rte lio Umonö în lmbðtrônire de lo Tufts.
)re
Þ-
studiu reolizot lo Tufts, dozé odecvote din toote cele lrei ou finut
homocisteino sub control.
cuM 5Ä coNTRACnnÄnn
HOMOCISTE¡ NA PERICU LOASA
c Môncoli qlimenle bogote în ocid folic ai Bó. Surse de ocid folic
sunt sponocul, vorzo, frunzele de sfeclö, leguminoosele 9i nucile.
Gösifi Bó în peglele morin, cereqlele integrole, bonone, nuci gi
corneo de posöre.
c Luoli postile de vitomine B: ocid folic, Bó 9i 812. PuteJi obJine
conlitoteo de bozö din multivitomine 9i pore suficienl peniru o
preveni creglereo nivelului homocisteinei. Pentru doze moi mori,
cum or fi 1 000 microgrome de ocid folic 9i 10 mg de Bó, luoli
loblete seporote; or puleo fi necesore pentru scðdereo excesului
de homocisteinö docð suferifi de boli de inimö. Asemeneo doze
nu sunt toxice; totugi, or trebui sö le luofi pe loote trei ocid
folic, Bó 9i 812
-
pentru o protecJie moximö (un studiu o
-
descoperit cö e nevoie de moi mult decôt dozele medii din toole
lrei pentru o obline cel moi scözut nivel de homocisteinð) 9i pen-
lru prevenireo unui dezechilibru periculos.
elor,
rdiu,
louö
ri de
I
2
r
5t¡
IJ
ßnGzrnGn !¡nuil ¡rñTI ¡
€ nGUGnS¡ß¡rñ
ffi
&#eteriororeo imunitöfii este uno dintre cele moi de seomö
omprenfe pe core le losö îmbötrônireo. lntr-odevör, sistemul imunilor
începe sö decodö pe lo vôrsto de 30 de oni, în primul rônd prin
declinul octivitöJii celulelor de tip T core lupto împoirivo virugilor 9i
tumorilor 9i ojutð olte globule olbe sö conlrocoreze invoziile bocteriilor
gi ole elementelor periculoose. Cercetðtorii de lo Universitoteo Tufts ou
orölot cö un ogenl onÌiimunitor din sônge numit prosloglondino E12
cregte lreptot, odotð cu vôrsto, ceeo ce explicö de ce, pe mösurö ce
îmbötrônim, suntem lot moi predispugi lo infecfii sou concer.
Funcfionoreo sisiemului imunitor poote prezice côt de mult vom
tröi sou docö ne vom îmbolnðvi de concer. Un sludiu cuprinzônd
oomeni sðnðto9i de peste ó0 de oni o descoperit cð oceio cu un sis-
tem imunitor moi pufin viguros erou de douö ori moi predispugi sö
moorö, indiferent de couzö, ior 30% erou moi predispugi lo concer.
însö uimilorul odevör este cö more porie din oceostö ,,îmbö-
lrônire" este inulilö 9i reversibilö! $i e reversibilö în multe cozuri prin
simplo odministrore o unor doze moderqte sou ridicote din onumite
vilomine gi minerole, ogo cum orofö cercetöri relevonle. Vitominele
revigoreozö sistemul imunitor lo orice vôrstö, inclusiv în copilörie.
Chior 9i cei moi bötrôni î9i pol recöpöto vigooreo imunitorö, dupö
cum ou descoperit cercetölorii de lo Tufts.
Dovezile sunf de netögöduit, ior dumneovooströ nu sunlefi obli-
goli sð osislofi posiv lo degrodoreo funÇiilor imunitore. Slöbireo imu-
nitðfii este unul dintre primii bioindicolori oi îmbðtrônirii. Foptul cö
poote fi ugor, sigur 9i ieflin opritö reprezintð uno dinlre cele moi pulin
opreciote descoperiri ole medicinei moderne.
5 ubrezireo i¡nunitöl ii e reversibilö 2'41
core ou fost bolnovi cei core ou luot o postilö plocebo. Formulo spe-
ciolö de I B vitomine gi minerole o deÌerminot o importontö creglere
o numörului de celule I o reocJiei limfocitelor, o producerii de infer'
leukinð-2, o eliberðrii receplorului ll-2, o oclivitole noturolð o celulei
gi o reoclie o onficorpilor lo voccinul conlro gripei. Toole dozele cru
fosl modercrle, com de mörimeo o ceeo ce gösiJi într-o lobletõ
obisnuitð de multivitomine, cu excepJio dozelor moi ridicote de betcr
coroten (ló mg) 9i de vilominaE (44 mg). Dr. Chondro o otribuif ceo
moi puternicð îmbunötö|ire o sislemului imunitor vilominei A, beto
ccroienului, zincului ;i vitominei E.
Pônö lo o treime dinire subiecji oveou deficienJe negtiute de vito-
mine gi oligoelemente core, în oporeniö, ou micgorot funcJio imunitorö,
o o{ìrmol dr. Chondro, ior corectoreo lor o reföcut sislemul imunitor.
spe- vitomino Bó, sistemul imunifor se duce de rôpö. Dor otunci cônd
gtere subiectii ou luol suplimente de Bó timp de lrei söpfömôni (1,9 mg pe
nter- zi femeile 9i 2,BB mg börbolii), imunitoTeo o revenil lcr normql în
;lulei moloriloteo cozurilor. Nevoio de Bó cregte dupð 40 de oni, cqm cu
e0u 20-45% pesTe dozele curenle recomondole, penlru o preveni sou
cletò întôrzio modi{icörile sistemului imunitor provocote de vôrsto.
betcr
Luali zínc: Aveii grilð so luoJi su{icient zinc penlru o vð protelo
I ceo
Timusul de degrodore, monifeslotð prin disporilio reocJiilor imunitore.
beto
(Vezi pogino 85.) Puteli obline o onume proteclie imunitorö din porteo
zincului (15 mg) conlinul înlr-o postilð de multivilomine 9i minerole.
vrtcr-
lorð, C sporegte producereo de globule olbe
LuaJi vitamino C: Vitomino
or.
core luptö coniro infecfiilor. Moi muh, vitomino C möre9te nivelul de glu-
lotion din sônge, core esle crucìol pentru o funcjionore corectö o sis-
lunt-
'00r- temului imunitor. 500 mg zilnic pol menfine un nivel înolt crl imunitölii;
docö oveli deio o in{ecJie, cum or {i gripð sou röceolö, e nevoie de doze
ootö
nrult mci mori (côievo mìide mg zilnic) penlru omeliororeo simptomelor.
s-or
ntele
Luoli suficient se/eniu: O lipso de seleniu poole tronsformo virugii
)o no
benigni într-unii exlrem de nocivi, copobili sö declongeze meconisme
: luì,
core le permit sö se multiplice 9i sö defermine crporifio bolilor. Esie
pde
dovedit foptul co seleniul inlensificö imuniloleo fo|ö de concer. Môn-
:ozul
cônd crlimente bogote în seleniu gilsou luônd suplimente cu seleniu
ro E.
ori o postilö seporolö ('ì00 pônö lo 200 microgrome) pe zi este sufi-
icore
cient, spun experfii. (Vezì pogino 10ó.) Aleniie: seleniul în doze mori
sfor-
poote {i foxic.
)mu-
ce lo
Môncati iqurf: Cuhurile de bocferii din iouri cresc imunitoieo.
litote
Douö cegli de iouri obignuil pe zi limp de un on ou crescul nivelul din
'lcliei sônge ol inier{eronului gommo, core luplö conTro in{ecfiilor, cu 500%,
ii, ol gi pentru lineri, 9i pentru bötrôni, potrivil cercelörii reolizote de dr.
rre.
buorg", HolperÁe de lo Universitoteo Dovis din Colifornio. În codrul
mul-
oltui siudiu, lot el o descoperil cð persoonele core ou môncot o ceogcð
3UA.
de iourl pe zi timp de un on au suferit cu 25% moi pulin de rðceli,
comporoiiv cu cele core nu ou môncol deloc iourt. louriul o conJinul
lunt-
culturi crciive de Bu/goricus /octoboci//us 9i Sfrepfococcus thermophilus,
ienle
core reprezinlö sTondordul peniru iour-tul vôndut în Stotele Unite'
lecli-
10ro
@ s$@ffiffiffi ffi âmmmrmmwsffiðs
€ffim€ p&d&tr€ ps çwnrsesffi
øs
-d\à
#'&li puteo oveo în fluxul songvin un declongolor olîmbötrônirii
necunoscul, core scopð de sub control lo vôrsto miilocie 9i începe sö
otoce în voie orterele, secôndu-vö de energie, mörind tensiuneo
orteriolö, fovorizônd diobetul gi chior fertilizônd creglereo tumorilor
ce se poi oscunde în orgonismul dumneovooslrð. SubslonJo este hor-
monul insulinö vitolö în onumile contitöfi, însö nocivö si modolö
-
în exces. Creste semnificotiv odotö cu vôrstq.
lste iul de porumb, cel de gofron sou din seminje de flooreo-soorelui, core
ìge invodeozð sôngele cu peroxizi oi rodicolilor liberi. Dqcö nu dispuneJi
cö de suficienfi ontioxidonli penlru o-i elimino, rqdicolii blocheozð o en-
;lul zimö core metobolizeozö zohörul. Astfel, nivelul de glucozö din sônge
de cregte, ior orgonismul produce moi muho insulinö, încercônd sð con-
DL troleze zohörul.
ole Singuro grösime sigurö esle ceo mononesolurotö, de exemplu
uleiul de mösline, de conolo, fruclele de ovocodo si nucile. Aceostö
grðsime nu se oxideozð ugor, ostfel încôt nu declongeozð serio de
reii evenimente core conduc lo excesul de insulinð'
f,re
glo Luoli crom: Ë o necesitote. LuoJi zilnic 200 microgrome de crom
cõ orgonic, cum or fi picolinotul sou GTF lrivolenl, pentru o menfine insu-
OS, lino lo un nivel normol 9i o-i osiguro o {unclionore eficienlö. Orgo-
eo. nismul poote compenso lipso de crom producônd moi multð insulinö.
Dr. Richord Anderson spune: ,,Cromul foce insulino moi eficienlö, ost-
rlui fel încôt sö nu moi ovefi more lucru de fðcut." El sfðfuiegte tinerii, dor
9i persoonele moi în vôrstö, sö io crom. Nu e preo devreme sö
iei
iou
lo crom încð din odolescenfö, spune el. (Vezi pogino 7ó.)
sto
(or S/õbrli docð sunfeTisuproponderoli: ,,Cu côt côntðriJi moi mult 9i
)ro sunteJi moi inoctivi, cu oiôt veli fi moi rezistenfi lo insulinð, indiferent
de fondul genelic", spune dr. Reoven. 20% peste greutoteo normolð
(definiJio obezitöJii) poote produce rezisÌenfo lo insulinö. 40% pesle
sie greutoteo ideolö scqde obilitoteo insulinei de o prelucro zohðrul cu
30-40%. Suntefi moi predispugi lo rezisfenfo lo insulinö docð greu-
toteo se ofl¿ în porteo de sus o corpului de mör gi nu oceeo
-formo
de porö. Nu este obligoloriu sö fiJi suproþonderoli pentru o oveo
probleme cu insulino, însö scöpônd de l<ilogromele în plus stimuloii
oclivitoteo normolö o insulinei si îndepðrtoJi o porte din exces.
tru
de Luoli vitomino E: Poote impulsiono octivitoteo insulinei. Alunci
lin cônd un grup de vôrstnici itolieni o luot 900 mg de vitomino E pe zi,
re. copocitoteo insulinei de o-9i foce lreobo si de o scöpo de zohðrul din
sônge s-o dublot. Cercetötorii de lo Universitoteo din Neopole cred
,de cö vilomino E o proteiot integriloteo membronelor de deleriororeo
lin produsö de rodicolii liberi, fðcônd celulele moi opte sö utilizeze insu-
le- iino în tronsportoreo glucozei. Pe scurt, viiomino E o föcut reversibilö
248 C[.lM 5A OPR¡ruT IMBATRANIRËA
öo
USC
cmw€€út&B&c pg,ç€Tã âmmffivmmms
çñmñ sffi mnø€TË pffimtr€ m€ €&
nel,
rlui,
rele
zi)
'tno
CU
ffiY
:u r- HÌ""örð discuJie, concerul opore odolö cu vôrsto. B0% dintre
Inl0 cozuri se înlômplö dupö ó5 de oni, ior pônó lo sfôrgitul viefii com o
slo. treime dintre noi vom fi otingi de concer. Dor el nu e couzol numoi
de îmbðtrônire. Apore moi lôrziu deoorece longevitoteo osigurö con-
ti e cerului o moi lungö periood¿ de incubofie pentru o se dezvolto. El
ole nu este un {enomen core opore peste noopte, osemeni unei infec}ii;
nui e un proces lung gi lenf core ore loc în20,30, 40 de oni, pe mðsurö
SUS
ce celulele sunt bombordofe cu rodicoli liberi, delerminônd mutoJii
De genelice ole ADN-ului, urmote de oni plini de mici ocozii fovorobile
im.
de o se tronsformo în tumori core opoi se röspôndesc si lo nivelul
lio-
oltor fesuturi din orgonism. Concerul esie un viitor core se opropie
>zi-
încet. O îmbolnövire descoperilo osfözi esle rezul{oful cotostrofelor
determinote de rodicolii liberi core ou început sö oporð ocum côlevo
decenii 9i încö se odunö.
Gino Cortopossi gi colegii söi de lo Universitoleo de Sud o slo-
tului Cslifornio, din Los Angeles, ou demonstrot efectul dezoslruos
pe core timpul îl ore osupro celulelor. El o descoperit cö mutojiile sunt
de I 3 ori moi frecvente lo nivelul celulelor sôngelui 9i de 40 de ori
moi numeroose în celulele splinei în cozul persoonelor de pesie
ó0 de oni, comporotiv cu cele sub 20 de oni. O ostfel de ocumulore
de mutofii poote octivo sou dezoctivo genele de-o lungul fimpului,
dônd noslere concerului, spune el. Astfel, concerul este o oltö con-
secinfö oleolorie o rezistenfei sl¿bite o celulei lo ,fleteriororeo pro-
dusö de rodicolii liberi. Dor docö vefi puteo împieðlico oceosfö ocu-
mulore de mutofii, vefi pune o pulernicö piedicö în coleo concerului.
250 €uÅn sA Õpm¡nn înnpsrm¡r¡\¡¡nma
Ðírecfor ssocicf,
Cenfr¿rf de €ereeførel
sÍ Uníversitø!íi Tufts
Eln ßlur¡rberg este un suslinöÍor de {runle ol sup!!n'len"
telor de sntioxidomli în eombofere$ îmbàtrônirii prernoture.
lstü ee io el zilnie: ,' I
t ViTsr¡nino
+
Ë
- 400 t¡å.
Vitqmins C 250*1 00$ rng.
0 Befc 6crr@ten- f 5 mlg (25 000 U!)"
o G fornrulð de - rlrultivitornine çi nrinerole, conlinând
T 00-2tü% din ÞZR penfrw mqi muhe vitqmine çi rnine-
role.
g L& R
RKV&LqJTgA VüTAMS n\d
Õ STRATEGIE ANåTåENñBATRANËRE:
CIJM SA sP[J¡ IN&J €Ah¡€ËRIJITJE
s Môncoli cinci sou moi muhe porjii de {ructe 9i legume pe zi. Do-
vodcr cð fructele 9i legumele conJin ogenli puternici core stopeo-
zö 9i încetinesc evolufio concerului este coplegiloore. Aproope
200 de studii ou descoperii cö fructele ;i legumele micgoreozö
riscul de concer, chior 9i în cozul persocnelor în vôrstö, cu 50%.
o Beli ceoi; e plin de ontioxidonfi, feregte onimolele de loborolor
de concer gi este osociot cu un risc moi mic legot de diferite
forme de concer în cozul oomenilor. (Ne referim lo ceoiul ,,ode-
vörot", nu cel din plonle medicinole, despre core nu se cunoogte
sö oibö oceleoçi puteri ontioxidonte precum ceoiul negru, verde
sou cel chinezesc.)
o Reduceli consurrrul de corne ro;ie. Ë osociotð cu concerul de
colon, sôn sou prostotö.
o Reduceli consumul de grðsime onimolö soturolö. Produce con-
cer ovorion sou forme fotole de concer de sôn.
. Fili prudenfi cu olcoolul. Moi mult de un pohor pe zi r¡öreçte
riscul de concer de sôn lo femei. Consumul excesiv de bere este
periculos, fiind osociot cu concerul rectol. Alcoolul favorizeøzó
onumile tipuri de concer de colon gi este o couzð importoniö o
concerului de esofog.
o Môncoli mai multð proleinö de soicr din föino sou loptele de
Jö
ffiäffiw & ffiHp€mr€Nsåw Ëq sË
o-
o-
)e
¿ð
,/
lo.
or
ffi
te ffixisið probobilitoleo co tensiuneo orleriolö sð creoscö odolö
e-
cu vôrsto. Potrivit unui sludiu, tensiuneo sislolicö (numörul moi more)
te
cregte în medie cu 1 5 unitöJi între 25 9i 55 de oni. Astfel de cregleri
le
legote de vôrstö sunl obignuife în Jörile induslriolizote, prinlre core 9i
Stotele Unite. E gi moi grov în Joponio. lmporiont este cö tensiuneo
le
orteriqlð nu prezinlö o cregtere universolö în codrul tuturor populofi-
ilor, indi{erenl de zono culturolö cöreio oporfin de remorcot fop-
n -
tul cö fenomenul lipsegle moi oles în förile moi pulin dezvohole.
le As#el, tensiuneo orteriolð möritö nu este un fenomen inevitobil legot
fe de îmbötrônire. co gi olte boli cronice, este semnul unei îmbötrôniri
rð inutile core poote fi controlotö într-o onumitö mösurö, depinzônd 9i
o de zesÌreo geneticð.
Încö o dotö, odeseo e vorbo de prea mulli rodicoli liberi fofð în
le fo|ö cu preo puJini onlioxidonli. Noi dovezi srotð cð hipertensiuneo
este, în porle, o boolö creolö de rcrdicolii liberi ce poole fi con-
io
e
trocorolö de ontioxidonfi, olöturi de olli foclori legoJi de dietö, cum
or fi sodiul, colciul, olcoolul gi greutoleo' loiö o teorie: o generqre
9r
)r crescutö de rodicoli liberi împiedicö producereo de oxid de ozot 9i
ü, prosiociclin, ombele reloxônd vosele de sônge 9i menfinônd tensiu-
li: neo orteriolð scözuiö.
to
m Môneônd rnoi mulfi ontioxidsnft din fruefe 9i legume 9i
luô¡rd suplirnenfe de smfioxidon!Ë, rmoí sles vilsmins C,
puteli înrpiedico €regrerefr te¡rsiu¡qii urteriole.
254 EUÅñ 5A ÕPRIM IMEATRAÍ\¡IRËA
cuM 5A ññENT!h¡EM
TENS¡UNEA ART'ER¡AUA SEAZUTA
o Môncoli multe fructe gi legume. Fibrele fruclelor sunf exlrem de
e{iciente, potrivit unui studiu de polru oni reolizot lo Horvord 9i
cuprinzônd barboli de vôrstð miilocie 9i moi muh. Cei core ou
môncot moi putine frucle erou cu 46% moi predispugi lo hiper-
lensiune decôt cei core môncoserö zilnic fibrele conJinute în
cinci mere.
u Luoli suplimente de vitomino C co mösurö de siguronJð' Chior
gi 250 mg pe zi pot micgoro riscul de cregtere o tensiunii orteri-
ole cu SOYI, ou descoperit studiile reolizote lo Tufts.
o Nu devenifi dependenfi de sore. De exemplu, nu puneli sore în
hrono copiilor. Reducefi consumul de dlimenle prelucrole; oces-
leo conlribuie cu 7O% sodiu în dieto obignuitö. Elimincreo unei
lingurife de sore pe zi poote reduce lensiuneo sistolicð cu
7 mmHg gi pe ceo diostolicö cu 3,5 mmHg în cozul onumilor
persoone cu hiperiensiune.
o Môncoii struguri negri sou beJi suc de siruguri' O cercelore reo-
lizotö lo Universiloieo stotului Florido o descoperit cö substonfele
chimice din struguri oiutõ lo dilotoreo orlerelor, reducônd ostfel
tensiuneo orteriolð.
c Môncoli zilnic douö tulpini de felinö. SubstonJele chinrice con-
finute ou scözut lensiuneo orleriolö în cozul onimolelor, potrivit
cercetötorilor de lo Universiioteo din Chicogo. lelino reprezinlð
un troioment strövechiîmpolrivo hiperlensiunii folosif de medicii
vietnomezi.
2s6 CUM SA OPR¡M ¡MBA'fRANIREA
Irei sou moi multe pahctre de olcoo/ pe zi reprezinfð ceo mqi co-
munð cctuzö o unei hipertensíuni reversibile sou vindecobile.
N. M. Koplon,
Cenlrul de $liinfe ole Sðnölöfii,
Universitoteo din Dollos, Texos
€sw€ at€€ affi rm€ÍbuE€
sñ wga $mß@eNnwrS'E sþ€ €mrøartmcrñ
i4#sr
risc de lrei ori moi more de cotoroctö, ior'cei cu cel moi redus con-
sum de belo coroten oveou un risc de I ,5 ori moi more de cotoroctö
pe mösurð ce înointou în vôrstð.
În codrul unui olt studiu recent, reolizol lo Universitofeo de Stot
New York din Stony Brook, cerceiötorii ou descoperil cö ingeroreo
unor contilöfi mori de nutrienli onlioxidonfi corespundeo cu un risc
moi scözut ol îmbolnðvirii de cotoroctö în codrul unui grup de I 400
de persoone, cu vôrste cuprinse între 40 gi 70 de oni. De osemeneo,
cei core luoserö suplimente de multivitomine cel pufin o dotö pe söp-
iðmônö timp de un on erou moi pulin predispuçi lo cotoroctð decôt
cei core nu luoserð vilomine.
De osemeneo, nu este obligotoriu sö suferiti nici de degenerore
moculorð, core conduce lo orbire. Un studiu recenf reolizot de
Michoel S. Kominski de lo Colegiul de Optomelrie ol Universitöfii
Pocific din Oregon o roporlot cö 92% dintr-un grup de bCrboli 9i
femei cu degenerore moculorö erou deficienfi în cel pufin un nutrient
ontioxidont. 7SYo aveau douð sou moi multe osemeneo lipsuri, în
speciol de vitomino E, zinc 9i seleniu. Cercetoreo orolð cö oproope
tuturor celor trecufi de 55 de oni le lipsegte cel pufin unul dintre onti-
oxidonJii moiori despre core se crede cð proteieozö ochiul de dege-
neroreo relinei, ior în cozul o trei pöirimi lipsesc toli lrei.
Un studiu reolizol lo lnstilutul Nolionol Oftolmologic o orötol cð
oomenii cu cel moi ridicot nivel de corotenoizi, substonle confinute în
fructe gi legume, inclusiv belo corolen, erou door în propofie de o
treime predispugi lo degenerore moculorö, comporoliv cu cei core
oveou cele moi scözute niveluri de corolenoizi. În cozul celor cctre oul
môncol contitöli moderole de corotenoizi, riscul ocestei boli o fosf
redus lo iumötote. Un corotenoid numil luÌeinö poote fi extrem de
eficient, potrivit cercelöforilor elvelieni. Aceglio ou descoperif o con-
centrofie extrem de more de luteinö în retinð, o componeniö o ochiu-
lui ccrre rðspunde de vedereo pötrunzötoore. Ei sunl de pðrere cð
crcest crntioxidcrnt împreunð cu olfi corolenoizi luptð împotrivo rodi-
colilor liberi core deterioreozö relino, ofectônd vedereo. Legumele cu
un conJinul ridicot de luteinð sunt nopul, sponocul 9i vorzo.
În studiile reolizole pe onimole, vitominele C, E si beio corotenul
ou ovut un deosebil efect prolector împotrivo degenerörii relinei.
260 EUM 5A OPR¡M ¡MBATRANIREA
ÆÀ
#&r fi simplu docö oli puteo luo o singurö postilö ontiîmbo-
trônire gi cu oslo goto. Dor lucrurile nu stou deloc o9o. Nu existö o
singurö vitominö, minerol, ploniö medicinolö, oliment sou oltö sub-
slonfö cunoscuto de gtiinfö core sð confinö fot ceeo ce ovefi nevoie
pentru oprireo îmb¿trônirii. Cu côt oomenii de gtiinJõ investigheozð
moi muh, cu olôl îgi dou seqmo cö noturo lucreozð prinlr-o sinergie
subtilö, în codrul cöreio elementele se spriiinö 9i se poienfeozö
reciproc pentru o reolizo cel moi puternic impoct osupro funcfionörii
celulei. Remediul unic pe core îl ogteptöm din porteo medicomen-
telor nu e volobilîn cozul domeniilor complexe legole de lupto împo-
trivo îmbötrônirii 9i de prelungire o vielii.
ffi
fllotð core suni, potrivit ultimelor dovezi gliinfifice, cele moi bune
zece suplimente pe core le putefi luo penfru o înlôrzio sou o foce
reversibile multe dinlre semnele obignuite ole unei îmböirôniri pre-
moture.
.l00%
o O lqblefö de multiviiomine 9i minerole cu oproximotiv
din DZR penïru mcrioritoteo vilominelor, minerqlelor si oligo-
elementelor.
o Vitomino E (,ì00-400 Ul)
o Vitomino C (500-l 500 mg)
e Belq corolen (10-15 mg)
o Crom (200 microgrome)
o Colciu (500-l 500 mg)
o Zinc (,l5-30 mg)*
o Seleniu (50-200 microgrome)
u Mqgneziu (200-300 mg)
r Coenzimq Q-10 (30 mg)
lmportanf: Dozele dofe suni legoie înfre ele, ic,r contitclee pe core o luctfi
depinde de circumsfo ntele individuqle. Sõ nu cödeli în copcono ideii cõ
mc¡i mult înseornnð întofdequno mai bine. în qnumite cclzuri, dozele msri
pof fi foxice gi dðunðfoore. Consu/fo.ti un medic înointe de o luo doze
mori de sup/imenfe docó urmali un qlt tratoment, sunteli însõrcinofõ sou
oveli vreo ohö problemõ de sðnðfqte, Suplimenfele pof iúeractions cu
medicqrnenfele, dônd nostere unor efecte odverse.
-
ì5 mg de zinc se gösesc odeseo în suplimentele de muhivitomine gi minerole.
å Sfrotegio suplirnentelor conlrq îmbðirônirii 267
H
ffiotö ce orfi bine sð môncoli gi ce nu pentru o vö oferiçonso de
o oiunge lo o vôrstö înointotö într-o formö fizicö bunö:
îrrrrmssAn¡
Cine suferð de deficienJe? Oricine e vulnerobil lo o îmbötrônire
premoturö 9i lo boolo ori deces din couzo unor ofecfiuni cronice core
pol fi prevenite, omônofe sou vindecote môncônd moi multe sub-
stonje chimice nolurole specifice. Este volobil pentru oproope toJi
membrii societölii noostre moderne, de vreme ce îmbðtrônim moi
ropid decôl e normol co urmore o trecerii timpului.
ffih
N#in momenl ce corleo de fq!ö o fost publicotð primo dotö în
ougust
'l995, noi cercelöri ou ovut loc pentru o confirmo pulernico
octivilote oniiîmbötrônire o olimentelor 9i suplimentelor cu ontioxi-
donli, co gi olenlionðrile odresole fumðlorilor în ceeo ce privegte
dozele mori de belo coroten.
lolð côtevo dinlre elemenlele esenliole nou descoperile.
sEtËN I UL ÎMeuNArnTcgre
STARËA [tE SPIRNT 9l CRE9TE ENERGIA
o contitote moi more de seleniu vö poote îmbunðlöti storeo de
spirit 9ivö poote furnizo moi muhö energie, o descoperit dr. Penlond.
Börbofii core ou crescut contitoteq de seleniu din dietö lo 220 micro-
grome pe zi gi-ou îmbunötölit dispozilio, degi nu oveou inifiol o defi-
ãient¡. Dr. Penlon o moi observot urmðlorul lucru: cu côt existo moi
muh seleniu în globulele rogii ole ocestor barboli - oblinut prin
intensificoreo octivitðfii unei enzime core conJine seleniu -, cu olôl
se simleou moi bine. Börboiii cu oceoslö enzimö octivotö se simleou
moi ogreobil, erou moi puJin confuzi, moi pufin onxiogi, moiîncrezö-
tori în ei îngigi gi moi energici. BörboJii cu cele moi prooste slöri încð
de lo început ou beneficiot de cele moi mori ovontoie prin cregtereo
nivelului de seleniu ingerol.
Degi ceo moi imporelontö omeliorore o slörii de spirit prin inter-
mediul seleniului o provenit din olimentofie, dr. Penlond spune cö
suplimentele or trebui sö oibö ocelosi efecl. Evident, muhor omeri-
coni le lipsegte nivelul optim de seleniu pentru o olinge un moxim ol
stðrii de bine, o concluzionot el.
ffi
wupo ce oceostö corte o fost publicoTö primo dotö în 1995,
om fost osoltotö de întreböri legote de cele moi bune mörci 9i tipuri
de suplimente, unde onume se pol gösi 9i côt coslö' Röspunsurile
sunl importonte, deoorece în miezul eforturilor de o încetini îmbötrô-
nireo se oflö un set specific de vilomine, minerole 9i olte substonle cu
un osilel de efect.
în esen!ö, existö douö obordöri: puleJi cumpöro multivilomine 9i
minerole cu o formulö stondord, ior opoi odöugoli olte vilomine,
minerole gi plonte medicinole în doze ridicole. Aslo poote funcliono
în cozul unor persoone. Docö suntefi un cumpörðtor griiuliu, puteli
gösi suplimentele gi dozele potrivile lo preful rezonobil de oproximo-
tiv un dolor pe zi. Pentru unii, neoiunsul conslö în foptul cð trebuie sö
io otôl de multe postile zilnic cel pulin zece 9i, în mod ideol, în moi
-
muhe doze, l5 sou chior moi multe.
Moi puleJi luo multivitomine gi minerole core combinö diferite
subslonfe nutritive recomondole de experfi într-o singurö formulð.
côJivo compugi multinutritivi sunt foorle buni, cel pufin pônö ocum.
s-or puleo sö le lipseoscð onumite elemente, cum or fi coenzimo Q-,|0,
sou sö oibö o concenlroJie moi micö decôt ceo ideolö în cozul oltor
ogenli cu efect ontiîmbðtrônire. De osemeneo, mulli nu sunt disponi-
bili pe pielele de desfocere trodifionole 9i pot fi foorJe scumpi,
oiungônd lo trei dolori pe zi sou oproximqtiv I00 de dolori pe lunð
pentru formulo completö'
Din pöcote, selectoreo gi odministroreo suplimentelor poote fi
otôt de confuzö, neconvenobilö çi uneori costisitoore, încôt unii citi-
tori ou devenit descuroiofi dupö côtevo söptömôni sou luni'
290 EUftI SA OPRIM IMBATRAN¡REA
MuLTU¡¡rnr 5
lNrnoouce nr
Elixirul tinereJii se oflö oici, ocum si vð slö
ls îndemônö
-
Descifroreo mislerului legol de cquzq îmbðtrônirii
9i modul în core pulem opri ocesl proces t5
Elixire pulernice din izvorul tinerelii 27
Vitomino pe core trebute s-o luofi
pentru omônoreo îmbðtrônirii: vilqmino E . . . . . 41
1
O bomba q îmbölrônirii core poote fi evilqlö 244
Cqncerul: puleti îmbölrôni förö sö oveii porte de el
¡
l. .
249
I
;
Mitul hipertensiunii 253
i
:,:.,
|.
..
Guprins 293
G începisà afli
www.curteaveche.ro grfr.ffi¡**