PROIECT - DISCIPLINA ANALIZA SENZORIALĂ A ALIMENTELOR

Evaluarea senzorială a șampaniei

Nume Prenume: Faragău Diana, Filip Amalia

Specializarea: CEPA, an III, grupa 1

 Aplicarea analizei senzoriale la șampanie

Scopul cercetărilor
 Articolul I
Scopurile evaluării senzoriale sunt: obținerea unei caracterizări obiective a șampaniei în
funcție de maturitatea și originea de producție, controlul calității șampaniei și evaluarea
proprietăților senzoriale ale șampaniei.[1]

 Articolul II
Scopurile evaluării senzoriale sunt: urmărirea senzațiilor consumatorilor și solicitarea
participanților de a prezenta prețul maxim pe care aceștia ar fi dispuși să-l plătească pentru un
anumit tip de șampanie.[2]

 Articolul III

Materiale şi metode
 Articoul I
Materialele folosite pentru acest test senzorial au fost 56 de probe diferite de șampanie, puse
în sticle transparente conform ISO 3591 și codificate. Au fost 15 sesiuni de testare, cu o
frecvență de două pe săptămână. Au fost selectați 18 participanți din 23 de consumatori. S-au
folosit două camere pentru testare. Fiecare cameră pentru testare conținea 22 de locuri, cabine
concepute conform ISO 2630. Fiecare cabină era echipată cu cuspidori. Ambele camere
pentru testare erau dotate cu aer condiționat, temperatura din camere fiind de 25° C.[1]
Înainte de începerea testului, evaluatorii au fost instruiți cu amestecuri artificiale. În primă
fază, evaluatorilor li s-a cerut să se concentreze pe mirosul probei, să o analizeze și pe urmă
să o guste. Între două probe de degustare, evaluatorii au avut apă minerală, în camera pentru
testare, pentru a-și clăți gura. Probele au fost servite la 12° C, codificate în sticle transparente
conform standardului.[1]

 Articolul 2
Materialele folosite pentru acest test senzorial au fost 5 probe de șampanie, de diferite prețuri,
puse în pahare codificate, câte 15 mL de șampanie, la o temperatura de 9 oC. Participanții
acestui test au fost contactați telefonic și întrebați dacă consumă regulat șampanie sau dacă au
băut șampanie de cel puțin 4 ori pe an. În urma acestor întrebari au fost aleși minim 100 de
consumatori naivi care să participe la acest test. Testul senzorial a avut loc într-o cameră
dotată cu cabine separate, iar temperatura din încăpere a fost de 20° C. Testul a avut loc după
amiază, un moment perfect pentru a consuma un pahar de șampanie, și a durat aproximativ o
oră.[2]
Înainte de începerea testului, participanții trebuiau să citească o scurtă notă, în care era
explicat faptul că ei urmează să evalueze diferite tipuri de șampanie și să le acorde un preț de
achiziție. În primul rând evaluatorii trebuiau să deguste șampania cu ochii închiși, în a doua
fază trebuiau să analizeze sticla, fără degustare, iar în final să deguste și să examineze sticla.
După scrierea prețului de achiziție pe o hârtie, evaluatorii au fost rugați să răspundă la un
număr de întrebări referitoare la: caracteristicile socio- economice, la caracteristicile
produsului ,,Cât de mult vă place șampania pe o scală de la 1-9?” și la obiceiurile lor de a
consuma șampanie. La finalul testului participanții au primit câte o ciocolată respectiv o
șampanie.[2]

 Articolul 3

Rezultate şi discuţii
 Articolul I
Rezultatele obținute în urma acestui test senzorial arată faptul că această tehnică poate fi
considerată fezabilă pentru caracterizarea obiectivă a șampaniei din punct de vedere al
maturității și al originii de producție. Acest succes poate fi legat și de capacitatea
evaluatorilor de a comunica respectiv de repetabilitatea testului.[1]

 Articolul II
Rezultatele obținute în urma acestui test senzorial se bazează pe compararea evaluărilor
diferitelor tipuri de șampanie. Rezultatele cele mai scăzute s-au înregistrat în urma degustării
șampaniilor cu ochii închiși. Rezultatele cele mai mari au fost înregistrate în momentul în
care evaluatorii au observat sticla de șampanie, mulți dintre ei fiind influențați chiar de
imaginea etichetei. De aici putem concluziona că un brand mare are un impact major asupra
percepției produsului, mai ales că șampania este un poruds festiv, consumat în special la
anumite evenimente importante.[2]

 Articolul III
Întrebări şi nelămuriri

În urma articolelor citite, nu avem întrebări sau nelămuriri, datorită faptului că testele
senzoriale au fost foarte bine prezentate.

Bibliografie

1. Annie Vannier, Olivier X Brun, Max H Feinberg, 1999, ,,Application of

sensory analysis to champagne wine characterisation and discrimination”, ,,Food
quality and preference”, 101-107
2. C. Lange, C. Martin, C. Chabanet, P. Combris, S. Issanchou, 2002, ,,Impact of the
information provided to consumers on their willingness to pay for Champagne:
comparison with hedonic scores”, ,,Food quality and preference”, 597- 608
3.

Scala de evaluare:

Caracteristica evaluată Maxim Punctaj Autoevaluare (bifaţi)

Scopul cercetărilor 5 rânduri 2 DA NU
Materiale şi metode 1 pagină 2 DA NU
Rezultate şi discuţii 2 pagini 2 DA NU
Întrebări şi nelămuriri ½ pagină 2 DA NU
Bibliografie ½ pagină 2 DA NU
Total 10