INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 7 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8
.

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW

1 Secția de turnare a oțelului 3360

2 Secția de prelucrare termică 9423
3 Secția instrumentală si de reparații 5156
4 Secția asamblări mecanice 8200
5 Secția mecanica 3348
6 Secția organelor de asamblare 14
7 Secția de îndepărtare a zgurei 57
8 Secția de îndepărtare a deșeurilor 457
9 Depozit ГСМ si ЛВЖ 19
10 Depozit material de construcție 10
11 Secția compresoare 180
12 Siecția de uleiuri 24
13 Stația de oxigen 239
14 Depozit ДОЦ 1089
15 Secția de modelare 696
16 Stația de pompare 120
17 Cantină 191
18 Bloc administartiv 18
19 Secția de transportare 250

1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

secţii.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Uzina constructoare de mașini se ocupa cu constructia si asamblarea diferitor
mașini industriale, aceasta se încadreaza în categoria I de alimentare cu e.e.,
alimentarea se face prin 2 cai separate. Intreprinderea are in cadrul ei 19 de secții,
printre care:
Sectia de compresoare asigura fuctionarea integra a întreprinderii de aceea
alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
Secția instrumentala ,are destinația de a produce instrumente necesare repararii și
asamblarii mașinii ,cat de AEE este II, alimentarea se face prin 2 căi.
Secția de reparații mecanică are destinația de a repara elementele defectate ce țin
de mecanica, cat de AEE este II , alimentarea se face din 2 parți.
Secția de modelare are destinația de a modela diferite tipuri de piese , care intră in
componenta masinii, cat II de AEE.
Secția de prelucrare a fontei si otelului , are destinația de a prelucra fonta si otelul
si a le duce spre modelare, cat . 1 de alimentare cu e.e.

Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor

Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan în incinta după continuitate si explozii

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 secțiilor
1. Torid I П-I,B-I
2. Torid II П-II,B-II
3. Uscat II П-II
4. Normal II -
5. Normal II -
6. Normal II B-II
7. Chimic activ I П-I,B-I
8. Normal II П-II
9. Normal II -
10. Prăfuit I П-II,B-II
11. Uscat I П-IIa
12. Chimic activ II П-I,B-I
13. Normal II -
14. Normal I П-IIa
15. Torid I П-II,B-II
16. Normal II -
17. Normal III -
18. Normal III -
19. Normal III -

[1,p.30]

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL

PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ]
mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,5*3360=1680[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,95*0,017*7153=115[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=1680+115=1795[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =1795*0,8=1436[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 17952 +14362 =2299[kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 3360
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 1∗3,14
= 32 [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină

analogic şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 3360 0,5 0,8 0,95 0,017 7153 435 566
2. 9423 0,25 0,33 0,95 0,011 6235 435 386
3. 5156 0,5 1,02 0,95 0,017 2965 411 323
4. 8200 0,25 0,8 0,8 0,015 8500 177 345
5. 3348 0,5 0,33 0,95 0,011 2815 185 540
6. 14 0,6 1,02 0,95 0,017 997 594 561
7. 57 0,65 0,75 0,6 0,011 1850 580 561

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 8. 457 0,35 1,33 0,95 0,014 1550 858 535
9. 19 0,7 1,02 0,95 0,017 2611 585 295
10. 10 0,65 1,02 0,95 0,017 921 605 375
11. 180 0,65 1,02 0,95 0,017 890 560 375
12. 24 0,25 1,17 0,95 0,011 875 585 375
13. 239 0,25 1,17 0,95 0,017 1036 560 315
14. 1089 0,6 1,02 0,6 0,017 2113 510 323
15. 696 0,35 0,33 0,6 0,009 2620 435 280
16. 120 0,35 1,33 0,8 0,018 936 560 260
17. 191 0,5 1,02 1,0 0,017 2113 185 250
18. 18 0,65 1,02 0,8 0,017 895 520 55
19. 250 0,6 1,02 0,95 0,018 902 435 55
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. r

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 1680 115,521 1795,521 1436,417 2299,389 32,71183
2. 2355 65,15575 2420,16 798,54 2548,4 54,78098
3. 2578 47,88475 2625,885 2678,402 3150,881 40,52207
4. 2050 102 2152 1721,6 2255,905 51,10249
5. 1674 29,41675 1703,417 562,1275 1793,771 32,65336
6. 8,4 1,6 10 24,99158 34,99864 2,111539
7. 37,05 12,21 49,26 36,945 61,575 4,260618
8. 159,95 20,615 180,565 240,1515 300,4604 12,06405
9. 13,3 4,2 16,5 56,577 79,23142 2,459869
10. 6,5 1,4 7,9 21,80163 30,53139 1,784577
11. 117 14,3735 131,3735 134,001 187,6573 7,571317
12. 6 1,14375 7,14375 17,71819 23,3081 2,764654
13. 59,75 16,7314 76,4814 89,48324 117,7143 8,724371
14. 653,4 21,5526 674,9526 688,4517 964,1196 18,62298
15. 243,6 14,148 257,748 85,05684 271,4198 14,88812
16. 42 13,4784 55,4784 73,78627 92,31612 6,181954
17. 95,5 35,921 131,421 134,0494 187,7251 7,799232
18. 11,7 1,2 12,9 24,34944 34,09938 2,394261
19. 150 15,4242 165,4242 168,7327 236,2962 8,922883
∑ 14916 14547

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă
totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ =

=19658 [kVA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE
Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

19,658
Uc

Varianta I
=4,34 7+16∗
√ 2
Uc ≤ Un =
=64 ,3[kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c .într . 19658
I c= = =103,51[ A ]
√ 3∗U n √3∗110
Ic
F calc . =
J ec

103,51
F calc . = =94,1 [mm 2]
1,1
2
Fc = 95 [mm ] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,299 [ Ω /Km] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 xo = 0,383[ Ω /Km] – din [4,p.363,tab.П1-3 ]
d = 13,5 [mm] - din [4,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,299*7=2,093 [ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,383*7=2,68 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

∆U=
∑ P 'c. tot .∗R+ ∑ Q'c .tot .∗X =[V ]
Un
15363∗2,093+16001∗2,68
∆U= =632,5 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,633
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,58 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

19658 324,1
I c= =324,1 [ A ] F c= =295 [ mm2 ]
1,73∗35 1,1
2
Fst = 300 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,098*7 = 0,69[Ω]

X = 0,34*7 = 2,38 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
15363∗0,69+16001∗2,38
∆U= =96,43 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,964
∆U= ∗100=2,75 [ % ]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
19658
Sc .tr = =14041 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 10000 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 16000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

19658 19658
K înc = =0,98 K av
înc = =1,96
2∗10000 10000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
19658 19658
K înc = =0,61 K av
înc = =1,22
2∗16000 16000

Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 16000 kVA.În regim de

avarie K avînc =1,2 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДНС 16000/35 :
i 0=0,7 % , U SC =14 % , ∆ PSC =85 kW , ∆ Pm . g=17 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

10157730 5920022
X= =458,98 [ m ] Y= =261,12 [ m ]
25121 25121

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

S calc . 2694
Sc .tr = S = =1924 [ kVA ]
n∗K înc c .tr 1,4
S calc . 2694 S calc .
K av .
K înc . = K înc = =0,53 înc . =
n∗S nom. tr 2∗2500 (n−1)∗Snom .tr

2694
K av
înc = =1,06
2500

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată avarie
sarcină [kW]
a în AEE
-
1 1,6,7,8 I,II 2694 2x2500 0,53 1,06
2,10,11,
2 I,II 2788 2x2500 0,56 1,12 -
12
-
3 4,5 II,III 3658 2x2500 0,69 1,38
3,18, -
4 I,II 3547 2x2500 0,65 1,3
15,17
9,13,14, -
5 I,II,III 1788 2x1600 0,56 1,12
16,19

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm 2 ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

5482 /2
I c= =158 [A]
√3∗10

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 158
F ec .= =113 [ A ]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
Cablului km km
SPC-PT1 158 ААШв 240 0,194 0,366 0,33
120
2741 113
PT1-PT2 80 ААШв 165 0,443 0,086 0,183
3x70
1394 57
SPC-PT3 208 ААШв 275 0,194 0,079 0,35
150
3602 148
PT3-PT4 102 ААШв 205 0,576 0,347 0,21
95
1773 73
SPC-PT5 51 ААШв 140 1,14 0,379 0,65
50
894 37
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

Sb
x L =x o⋅l⋅ 2
determină:
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
''
i ş =√ 2⋅k s ș⋅I ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Es= 1
SEE
S s = 2000 MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L= 7 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=16000kVA X spc
SPC
K3 USC =14 %

X L1
L1 L1=0,35km
X 0 =0,079Ω/km
K2
L2=0, 21 km
L2 XL2
K2 X0 =0, 347Ω/km

Snt= 2500 kVA K1

PT4 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb =1000 MVA deoarece Sn . sist >1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗1000
X sist = = =0,5
Ss 2000
x 0∗L∗Sb 0,4∗7∗1000
X L= 2
= =5,04
U med 37 2
U sc∗S b 14∗1000
X SPC = = =8,75
100∗Str . spc 100∗16
x 01∗L1∗Sb 0,079∗0,35∗1000
X L1= 2
= =0,32
U med 10,52
X 02∗L2∗Sb 0,347∗0,35∗1000
X L2= 2
= =0,86
U med 10,52

U sc∗Sb 6,5∗1000
X PT = = =26
100∗S tr . PT 100∗2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 676 0,74 0,11 76,6 25,4

X rez1= + + + + + X sist = + + + + +0,5=22,13
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 52 1,72 0,64 17,5 10,08

Sb 1000
∗U
√ 3∗U b 2 1,73∗0,42 ∗0,4 55[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I = ∗55=2,5 [ kA ]
X rez 1 b 22,13
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗2,5=4,9 [ kA ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru K2

X 2PT 676
X rez2= X rez 1− =22,13− =9,13
2 X PT 52

Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=6,02 [ kA ]
X rez 2 9,13
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗6,02=11,6 [ kA ]

PentruK3
X SPC 2 X L2 76,6 25,4
X rez3= + + X sist= + +0,5=7,5
2 X SPC 2 X L 17,5 10,08
Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=7,34 [ kA ]
X rez 3 7,5
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗7,34=16,6 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]

de S/C
K1 2,5 1,369 0,01 4,9
K2 6,02 1,369 0,01 11,6
K3 7,34 1,608 0,01 16,6

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 16,6 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]
Bsc= 161 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 16000
I l= = =264 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35
1,4 S nt 1,4∗16000
I max= = =369 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =7,342∗3=161 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
iş= 16,6 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 161 [kA *s]
2
I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 400 [A]
iş= 16,6 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 161 [kA *s]
2
I2termtterm= 900 [kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 924 [A] Imax= 1294 [A] Inom= 2000 [A]
Isc= 6,02 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 11,6 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 108 [kA 2*s] I termtterm= 1600
2
[kA 2∗¿ s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 16000
I l= = =924 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗16000
I max= = =1294 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =6,022∗3=108 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 200 [A]
Isc= 6,02 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
iş = 11,6 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 108 [kA 2*s] I termtterm= 400
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 2500
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş = 11,6 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 108 [kA 2*s] I2term.  tterm.= 1024 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 924 [A] Imax= 1294 [A] Inom1= 2000 Inom2= 5 [A]
iş = 11,6 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 108 [kA 2*s] I2term  tterm.= 2187 [kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 924 [A] Imax= 1294 [A] Inom1= 200 Inom2= 5 [A]
iş = 11,6 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 108 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 [ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom =500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Q ap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 6,02 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6000 [A]
Isc= 2,5 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 2500
I l= = =3612 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗2500
I max= = =5057 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 6000, Inom2= 5 [A]
iş = 4,9 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 18,75 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =2,52∗3=18,75 [ kA 2∗s ]

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
constructoare de masini . Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a
SEE,in care sint instalate doua transfoarmatoare de putere .

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-16000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît interor.
Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2 tipuri
TM-1600/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

1. CUPRINS:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 INTRODUCERE……………………………………………………………..
1)Caracteristica intreprinderii si a sectiilor………………………………...
2)Determinarea sarcinilor electrice de calcul………………………………
3)Alegerea tensiunii de alimentare………………………………………….
4)Dimensionarea statiei principale de coborire…………………………….
5)Dimensionarea posturilor de transformare……………………………….
6)Elaborarea retelei de medie tensiune………………………………………
7)Calculul retelei de medie tensiune………………………………………….
8)Elaborarea schemei electrice de alimentare……………………………….
9)Calculul curentilor de scurtcircuit………………………………………….
10)Alegerea si verificarea echipamentului electric…………………………..

Concluzii………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data