INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)AEE poate fi efectuata de la stația raională în care sunt instalate 2
transformatoare cu puterea 15000 kVA fiecare și cu tensiunea primară de
110kV,medie 35,2 kV și 10kV.
2) P=550 MVA ,reactanța sistemului la tensiunea 110 kV raportată la punerea
sistemului 0,8.
3)Diastanța de la stația raională pînă la uzină este de 4,8 km.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală
Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW

1 Secția turnare a metalelor 2270

2 Secți stanțare 2000
3 Secția de galvanizare 2340
4 Secția de reparație mecanica Nr.2 970
5 Secția de forjare a metalelor 3800
6 Secția de reparație mecanica Nr.1 1420
7 Secția de reparații electrice 1100
8 Secția de compresoare Nr.1 5000
9 Secția de compresoare Nr.2 5000
10 Secția de pompare Nr.1 730
11 Secția de pompare Nr.2 1200
12 Blocul administrative 390
13 Depozit 60

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din
secţii.

Uzina de reparatii mecanice executa o gama variata de lucrări cuprinzînd

confecțtii,reparații,modernizări de vehicule pentru transpot public,vopsire ,turnare,
forjare,sudură ,tratament termic și preclucrari mecanice.După continuitatea în AEE
face parte din categoria I de receptoare ,deci alimentarea cu energie electrica se va
raliza prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Sectia de turnare realizeaza turnarea metalelor în forme ca mai apoi sa treaca
prin sectia de ștanțare .Dupa continuitatea în AEE fac parte din cat.I de
alimenatrea se va realiza prin 2 căi .
2)Pentru prevenirea coroziunii metalul turnat este galvanizat în sectia de
galvanizare .AEE la fel se va realize prin 2 cai.
3)Sectiile de reparații mecanice rspectiv electrice realizeaza reparatia apărăturii
electrice si a diferitor agregate .Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II .
4)Sectia asigura fuctionarea integra a întreprinderii de aceea alimentarea cu AEE
se va realize obligatoriu prin 2 căi.
5)Din blocul administrativ fac parte cantina si încaperile pentru personal.După
continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Mediul
Nr. secţiei Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
în incinta
pe plan după continuitate si explozii
secțiilor
Temperatura
1. I П-I
înalta
Temperatura
2. I П-I
înalta
Temperatura
3. I П-I
înalta
4. Normal II -
Temperatura
5. I -П-I
înalta
6. Normal II -
7. Normal II -
8. Normal I -
9. Normal I -
10. Umed I -
11. Umed I -
12. Normal III -
13. Normal III -
[1,p.30]

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL

PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ]mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,7*2270=1589[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,95*0,017*2350=37,5[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=1589+37,5=1626,5[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =1626,5*0,8=1301,2[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 1301,22+1901,55 2 =1715,17 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 2270
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 1∗3,14
= 16,08 [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină

analogic şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y
plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 2270 0,7 0,8 0,95 0,017 2350 360 212,5
2. 2000 0,8 1,33 0,95 0,011 13450 625 212,5
3. 2340 0,68 1,02 0,97 0,017 15200 597 100
4. 970 0,35 0,8 1 0,015 13450 420 100
5. 3800 0,5 0,33 0,88 0,011 13450 737,5 95
6. 1420 0,6 1,02 0,79 0,017 2940 237,5 100
7. 1100 0,65 0,75 0,95 0,011 8750 125 37,5
8. 5000 0,7 1,02 0,91 0,014 1110 132,5 187,5
9. 5000 0,7 1,02 0,91 0,014 1110 147,5 327,5
10. 730 0,65 1,02 0,95 0,017 894 146 352,5
11. 1200 0,65 1,02 0,9 0,017 894 153 332,5
12. 390 0,4 1,17 1 0,011 3100 590 352,5
13. 60 0,4 1,17 0,7 0,017 2215 697,5 337,5

[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 1589 37,9525 1626,953 1301,562 1715,17 16,08
2. 1600 140,5525 1740,553 2314,935 2516,11 25,86
3. 1591,2 250,648 1841,848 1878,685 2425,29 27,64
4. 339,5 154,75 541,25 433 719 25,86
5. 1900 130,196 2030,196 669,9647 2156,13 25,86
6. 852 39,4842 891,4842 909,3139 1156,91 16,49
7. 715 91,4375 806,4375 604,8281 985,14 19,54
8. 3500 18,87 3514,141 4673,808 6179,13 12.14

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 9. 3500 18,87 3514,141 4673,808 6179,13 12,14
10. 474,5 14,4381 488,9381 498,7169 594,15 10,37
11. 780 13,6782 793,6782 809,5518 950,64 10,37
12. 156 34,1 190,1 222,417 261,17 21,2
13. 24 26,3585 50,3585 58,91945 79,34 16,92
14086,59 13522,28

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ = =19116,93 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

19,117
Uc

Varianta I
√
=4,34 4,8+16∗

Uc ≤ Un =
2
=54,5[ kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:
Un= 110 [kV]
S c .într . 19116,93
I c= = =100,46[ A]
√ 3∗U n √ 3∗110
Ic
F calc . =
J ec

100,46
F calc . = =91,327[mm2 ]
1,1
2
Fc = 95 [mm ] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,299 [ Ω /Km] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,383[ Ω /Km] – din [4,p.363,tab.П1-3 ]
d = 13,5 [mm] - din [4,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,299*4,8=1,435 [ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,383*4,8=1,838 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

∆U=
∑ P 'c. tot .∗R+∑ Q'c .tot .∗X =[V ]
Un
14509,188∗1,435+14874,871∗1,838
∆U= =437,82 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,438
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,398 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

19116,93 315,72
I c= =315,72 [ A ] F c= =287 [ mm 2 ]
1,73∗35 1,1
2
Fst = 300 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,098*4,8 = 0,47 [Ω]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 X = 0,34*4,8 = 1,632 [Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
14509,188∗0,47+14874,871∗1,632
∆U= =88,432 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,884
∆U= ∗100=2,538 [ % ]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe
viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
19116,93
Sc .tr = =13654,95 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 10000 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 16000 [kVA]
S

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului
în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

19116,93 19116,93
K înc = =0,96 K av
înc = =1,92
2∗10000 10000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
19116,93 19116,93
K înc = =0,6 K av
înc = =1,2
2∗16000 16000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 16000 kVA.În regim de
avarie K avînc =1,2 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДНС 16000/35 :
i 0=0,7 % , U SC =10 % , ∆ P SC =85 kW , ∆ P m .g =17 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

10157650 5920427
X= =416,98 [ m ] Y= =243,04 [ m ]
24360 24360

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 S calc . 3468,54
Sc .tr = S c .tr = =2637 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 3468,54 S calc .
K av .
K înc . = K înc = =0,69 înc . =
n∗S nom. tr 2∗2500 (n−1)∗Snom .tr

3468,54
K av
înc = =1,13Tabelul
2500

5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată avarie
sarcină [kW]
a în AEE
-
1 6,3,12 I,II,III 3468,54 2x2500 0,69 1,38

2 4,2,5 I,II 5391 2x4000 0,52 1,04 -

-
3 8 I 6179,13 2x4000 0,64 1,28
-
4 9 I 6179,13 2x4000 0,64 1,28
1,7,10,11 -
5 I,III 5611,64 2x4000 0,58 1,16
13
Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :
Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm 2 ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

3468 /2
I c= =68,9[A]
√3∗10

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 68,9
F ec .= =49,2 A ¿
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
Cablului km km
SPC-PT1 68,9 ААШв 140 1,14 0,379 0,1
3468,54
50
49,2
SPC-PT2 138 ААШв 240 0,1 0,031 0,225
5391
120
109,25
SPC-PT3 215,9 ААШв 310 0,194 0,079 0,275
6179,13
185
139
SPC-PT4 215,9 ААШв 310 0,194 0,079 0,175
6179,13
185
154,2
SPC-PT5 157 ААШв 240 0,194 0,366 0,150
5611,64
120
112,3
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

Sb
x L =x o⋅l⋅ 2
determină:
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:

i ş =√ 2⋅k s ș⋅I '' ,[ kA ]

unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Es= 1
SEE
S s =550MVA
X sist

XL
L=4,8 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=16000kVA X spc
SPC
K3 USC =10 %
K2
X L4
L4 L1=0,175 km
K2 X 0 =0,079Ω/km
K1
X PT
Snt= 4000 kVA
PT4
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb =100 MVA deoarece Sn . sist <1500 MVA , X s=0,9
X s∗S b 0,9∗100
X sist = = =0,16
Ss 550
x 0∗L∗Sb 0,4∗4,8∗100
X L= 2
= =0,36
U med 37 2
U sc∗S b 10∗100
X SPC = = =0,625
100∗Str . spc 100∗16
x 04∗L4∗S b 0,086∗0,175∗100
X L 4= 2
= =0,042
U med 10,52

U sc∗Sb 6,5∗100
X PT = = =1,625
100∗S tr . PT 100∗4

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 42 X SPC 2 X L2 2,64 0,39 0,002 0,13

X rez1= + + + + X sist = + + + +0,16=3,559
2 X PT 2 X L 4 2 X SPC 2 X L 3,25 1,25 0,084 0,72

Sb 100
∗U
√ 3∗U b 2 1,73∗0,42 ∗0,4 5,5[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I = ∗5,5=1,55 [ kA ]
X rez 1 b 3,559
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗1,55=2,99 [ kA ]

Pentru K2

X 2PT 2,64
X rez2= X rez 1− =3,559− =2,259
2 X PT 3,25

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=2,4 [ kA ]
X rez 2 2,259
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗2,4=6,95 [ kA ]

PentruK3
X SPC 2 X L2 0,39 0,13
X rez3= + + X sist= + +0,16=0,84
2 X SPC 2 X L 1,25 0,72
Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=6,5 [ kA ]
X rez 3 0,84
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗6,5=12,35 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]

de S/C
K1 1,55 1,369 0,01 2,99
K2 2,4 1,369 0,01 6,95
K3 6,5 1,608 0,01 12,35

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 12,35 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]
Bsc= 89 [kA *s]
2
I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 16000
I l= = =264 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35
1,4 S nt 1,4∗16000
I max= = =369 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗35

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =6,52∗3=89 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
iş= 12,35 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 89 [kA 2*s] I term  tterm= 2500 [kA 2*s]
2

[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 400 [A]
iş = 12,35 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Bsc= 89 [kA 2*s] I2termtterm= 900 [kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 1000 [A]
Isc= 6,5 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 12,35 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 89 [kA 2*s] I termtterm= 1600
2
[kA 2∗¿ s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 264 [A]; Imax= 369 [A] Inom1= 1000 Inom2= 5 [A]
iş = 12,35[kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 89 [kA 2*s] I2term  tterm.= 2187 [kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Snt 4000
I l= = =144 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =202 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =2,42∗3=17 [ kA2∗s ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.4.2 Întrerupător
Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom= 500 [A]
Isc= 2,4 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
iş =6,95 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 17 [kA 2*s] I termtterm= 400
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş = 6,95 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 17 [kA 2*s] I term.  tterm.= 1024
2
[kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 264 [A] Imax= 369 [A] Inom1= 200 Inom2= 5 [A]
iş = 6,95 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 17 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom=500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Qap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-160-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 160 [A]
Isc=1,55 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 2312 [A] Imax= 3236 [A] Inom= 2500 [A]
Isc= 1,55 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 4000
I l= = =2312 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =3236 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il=2312 [A]; Imax=3236 [A] Inom1= 3000, Inom2= 5 [A]
iş = 2,99 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 7,2 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =1,552∗3=7,2 [ kA 2∗s ]

Concluzie:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
de reparatii mecanice. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a
SEE,in care sint instalate doua transfoarmatoare de putere de 15000kVA
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-16000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este radială.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior deoarece
mediul din interiorul sectiei nu este favorabil pentru .Transfoarmatoarele de putere
alese pentru posturile de transformare sunt de 2 tipuri TM-4000/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

1. CUPRINS:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 INTRODUCERE……………………………………………………………..
1)Caracteristica intreprinderii si a sectiilor………………………………...
2)Determinarea sarcinilor electrice de calcul………………………………
3)Alegerea tensiunii de alimentare………………………………………….
4)Dimensionarea statiei principale de coborire…………………………….
5)Dimensionarea posturilor de transformare……………………………….
6)Elaborarea retelei de medie tensiune………………………………………
7)Calculul retelei de medie tensiune………………………………………….
8)Elaborarea schemei electrice de alimentare……………………………….
9)Calculul curentilor de scurtcircuit………………………………………….
10)Alegerea si verificarea echipamentului electric…………………………..

Concluzii………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data