Proiect Armas

INTRODUCERE
Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 1 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 1000 MVA,reactanța 0,8
Tabelul 1.1.1 Sarcina individual
Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Bloc administrativ 72,91
2 Secția de cazane nr.1 3818
5 Secția aerodinamică 736
6 Secția de aburi 3335
8 Fierarie 3358
9 Secția de armaturi 3956
10 Secția de compresoare 2070
11 Secția instrumentală 2955,5
13 Conveier 1104
14 Secția de turnare 12280
15 Secția de reparații 2116
16 Secția de asamblare 1656
17 Turbucompresor 1104
20 Secția mecanică 1419,79
Coala

1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din
Uzina de cazane produce o gamă largă de cazane pe lemne ,gaze,cărbune și

peleți.După continuitatea în AEE face parte din categoria I de receptoare ,deci
alimentarea cu energie electrica se va raliza prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Secția de turnare realizeaza turnarea metalelor în forme,în scopul obținerii
detaliilor,necesare asamblării cazanelor .Dupa continuitatea în AEE fac parte din
cat.I deci alimenatrea se va realiza prin 2 căi .
2) Secția de compresoare .Această secţie este prevăzută pentru producerea
aerului comprimat şi frigului.Aerul comprimat este produs de compresoare şi este
utilizat la suflarea,curăţarea utilajelor şi pentru funcţionarea maşinilor tehnologice
de aceea alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
3)Secția de conveiere are ca scop transportarea pieselor cazanelor în alte secții
pentru a obține produsul finit.Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II .
4) Secția de asamblare realizează îmbinarea pieselor pentru obținerea
produsului finit.După continuitatea în AEE fac parte din cat.I deci alimenatrea se
va realiza prin 2 căi .
5)Sectiile mecanica rspectiv de reparații realizeaza reparatia apărăturii
electrice si a diferitor agregate .Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II .
6)Sectia Nr.2,3,4,7,12,18,19 se ocupa nemijlocit cu realizarea produsului
finit . Dupa continuitatea în AEE fac parte din cat.I de alimenatrea se va realiza
prin 2 căi .
7)Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru administrație cît și
pentru personalul de producere.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.
Coala

Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan
1. înNormal
incinta după continuitate
III si explozii
П-II
2. Torid I П-I,B-I
3. Torid I П-I,B-I
4. Torid I П-I,B-I
5. Normal I П-I
6. Umed II П-I,B-I
7. Torid I П-I
8. Torid II B-Ia
9. Normal II -
10. Normal I B-I
11. Normal II П-II
12. Torid I П-I,B-I
13. Normal II B-III
15. Normal II П-II
16. Normal II П-III
17. Umed I П-I
20. Normal II П-III
[1,p.30-32]
Coala

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul

de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1
cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:
Coala

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,
kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ] mm 2
Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.
Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,85*72,91=61,97[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,6*0,012*856,5 =8,73[kW]
Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=61,97+8,73= 70,7[kW]
Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =70,7*0,75=53,02[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc
Scalc.1 = √ 70,72 +53,022 =88,37 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 72,91
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 0,5∗3,14
= 6,81 [mm]
Coala

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic
şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul
Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 72,91 0,85 0,75 0,85 0,012 856,5 24 119
2. 3818 0,65 1,02 0,85 0,006 4500 320 45
3. 2260 0,65 1,02 0,85 0,006 5000 525 100
4. 3036 0,65 1,02 0,85 0,006 937,5 528 51
5. 736 0,65 1,2 0,85 0,011 6000 610 105
6. 3335 0,5 1,02 0,85 0,013 812,5 230 30
7. 2420 0,65 1,02 0,85 0,006 1875 690 100
8. 3358 0,2 1,17 0,85 0,012 780 230 145
9. 3956 0,4 1,33 0,85 0,011 2250 169 87
10. 2070 0,8 0,38 0,85 0,007 325 170 152
11. 2955,5 0,3 1,17 0,85 0,015 2437,5 662 101
12. 2800 0,65 1,02 0,85 0,006 2212,5 308 111
13. 1104 0,6 1,02 0,85 0,009 455 429 110
14. 12280 0,39 1,23 0,85 0,013 6450 92 90
15. 2116 0,35 1,02 0,85 0,012 552,5 470 38
16. 1656 0,7 0,75 0,85 0,017 612,5 709 165
17. 1104 0,8 0,38 0,85 0,007 812,5 235 63
18. 4960 0,65 1,02 0,85 0,006 1500 234 100
19. 1840 0,65 1,02 0,85 0,006 217,5 110 160
20. 1419,7 0,5 1,33 0,85 0,011 187,5 290 140
9
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
Coala

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii
Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 61,97 8,73 70,7 53,02 88,37 6,81
2. 2481,7 22,95 2504,65 2554,74 3577,7 49,31
3. 1469 25,5 1494,5 1524,39 2134,78 37,94
4. 1973,4 4,88 1978,28 2017,84 2825,82 43,97
5. 588,8 56,1 644,9 773,88 1007,36 21,65
6. 1667,5 8,97 1676,47 1709,99 2394,7 46,08
7. 1573 7,95 1582,56 1614,21 2260,56 39,26
8. 671,6 9,56 679,55 795,07 1045,9 46,24
9. 1582,4 9,03 1591,43 2116,6 2648,13 50,19
10. 1656 4,14 1660,14 630,85 1775,96 36,31
11. 886,65 31,07 917,73 1073,74 1412,49 43,38
12. 1820 11,28 1831,28 1867,9 2615,84 42,23
13. 662,4 3,48 665,88 679,19 951,15 26,51
14. 4789,2 71,27 4860,47 5978,37 7704,87 88,44
15. 740,6 5,63 746,23 761,15 1065,93 36,71
16. 1159,2 8,85 1168,05 876,03 1460,05 32,47
17. 883,2 4,14 887,34 337,18 949,24 26,51
18. 3724 7,65 3231,65 3296,28 4616,16 56,2
19. 1196 1,16 1197,16 1221,1 1710,05 34,23
20. 709,89 1,75 711,64 946,48 1184,16 30,07
∑ 30100,61 30828,01
Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :
Sc într . = K s * √ ¿ ¿
unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin
înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%
Coala

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.
Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în
înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿
În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;
n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92
Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,92.
Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ = =41352,69 [kVA]
3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:
S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2
în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];
Coala

P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].
În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:
41,35
Uc
Varianta I
=4,34 1+16∗
√
Uc ≤ Un =
2
=79,03[ kV ]
110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]
I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . 41352,69
I c= = =108,65[ A ]
2 √ 3∗U n 2 √ 3∗110
Ic
F calc . =
J ec
108,65
F calc . = =98,77[mm2 ]
1,1
2
Fc = 120 [mm ] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,157 [ Ω /Km] – din [4,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,154[ Ω /Km] – din [4,p.363,tab.П1-3 ]
d = 17,5 [mm] - din [4,p.361,tab.П1-1 ]
Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I
R=r 0∗l R= 0,157*1=0,157 [ Ω ]
X =x 0∗l X = 0,154*1=0,154 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :
∆U=
∑ P 'c. tot .∗R+∑ Q'c .tot .∗X =[V ]
Un
Coala

30100,61∗0,157+30828,01∗0,154
∆U= =86,12 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,086
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=0,07 [ % ]
Un 110
II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV
41352,69 341,47
I c= =341,47 [ A ] F c= =310,41 [ mm 2 ]
2∗1,73∗35 1,1
2
Fst = 400 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:
R = 0,412*1 = 0,412 [Ω]
X = 0,515*1= 0,515 [Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
30100,61∗0,412+30828,01∗0,515
∆U= =807,93 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,8
∆U= ∗100=2,28 [ % ]
35
Concluzii: După efectuarea calculului pierderilor de tensiune am ales tensiunea de
alimentare de 110 kV,deoarece pierderile sunt mai mici (0,07%), iar întreprinderea își
permite procurarea unui echipament mai scump.
4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc
Coala

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;
n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
41352,69
Sc .tr = =29537,63 [ kVA ]
1,4
Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 25000 [kVA]
S
Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 32000 [kVA]
S
Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:
Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

41352,69 41352,69
K înc = =0,82 K av
înc = =1,65
2∗25000 25000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
Coala

41352,69 41352,69
K înc = =0,52 K av
înc = =1,04
2∗40000 40000
Concluzii: Puterea nominală a transformatorului ales este de 40000 kVA.În regim de
avarie K avînc =1,04 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДН 40000/110 :
i 0=0,55 % ,U SC =10,5 % , ∆ P SC =170 kW , ∆ Pm . g=34 kW .
Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X= 1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1
Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :
9882209,54 5374690,39
X= =172,47 [ m ] Y= =93,8 [ m ]
57297,2 57297,2
5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
Coala

sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.
S calc . 3852
Sc .tr = S c .tr = =2558 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 3852
K înc . = K înc = =¿ 0,77
n∗S nom. tr 2∗2500
S calc . 3852
K av .
înc . = K av
înc = =1,44
(n−1)∗Snom .tr 2500
Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT
Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
0,77 1,54 -352
1 14 I 3852 2x2500
Coala

0,77 1,54
2 14 I 3852 2x2500 -352
0,66 1,32 -52

3 1,19,10 I,II,III 3562 2x2500
0,7 1,4 -
4 18,8 I,II 5661 2x4000
13,15,12, 0,75 1,5 -394
5 III,II,I 5994 2x4000
20
0,77 1,54 -617
6 2,17 I 6217 2x4000
0,62 1,24 -
7 6,9 I,II 5035 2x4000
0,75 1,5 -363
8 3,4,5 I 5963 2x4000
0,64 1,28 -
9 11,7,16 I;II 5135 2x4000
Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot
6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Coala

Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.
7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
Coala

- determinarea valorii curentului;
Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= 2 ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
2 √ 3∗U n
3402
I c= =196[A]
2 √ 3∗10
196
F ec .= =140 [ A]
1,4
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.
Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune
Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
Coala

SPC-PT1 222,6 159,04 ААШв 310 0,194 0,079 0,69
3x185
7704
PT1-PT2 111,3 79,56 ААШв 205 0,576 0,347 0,085
3x95
3852
SPC-PT7 248,4 177,73 ААШв 310 0,194 0,079 0,61
3x185
8597
PT7-PT3 102,8 73,27 ААШв 205 0,576 0,347 0,21
3x95
3562
SPC-PT6 343,48 238,21 ААШв 355 0,1 0,031 0,36
3x240
11878
PT6-PT4 163,27 116,8 ААШв 240 0,194 0,036 0,94
3x120
5661
SPC-PT5 345,78 246,8 ААШв 355 0,1 0,031 0,23
3x240
11957
PT5-PT8 172,41 123,1 ААШв 275 0,194 0,079 0,12
3x150
5963
SPC-PT9 148,44 106 ААШв 240 0,194 0,036 0,31
3x120
5135
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]
8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE
Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Coala

Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.
9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
Coala

solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se
S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină: U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.
Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,
Pentru transformator:
Coala

U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom
Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K
Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară
Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:
E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
Coala

i ş =√ 2⋅k s ș⋅I '' ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:
Isc = √2 *I p.o +i a,t
unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e
în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,
tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor
Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]
Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta
Coala

Es= 1
SEE
S s = 1000 MVA
X sist
X = O,8
s
XL
L= 1 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=40000kVA X spc
SPC
K3 USC =10,5 %
X L1
L1 L1=0,23km
X 0 =0,031Ω/km
K2
L2=0, 12 km
L2 X L2
K2 X0 =0, 079Ω/km
Sn t= 4000 kVA K1
PT8 X PT
USC =6,5%
K1
Efectuam calculele reactanțelor:

Sb =100 MVA deoarece Sn . sist <1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗100
X sist = = =0,08
Ss 1000
x 0∗L∗Sb 0,4∗1∗100
X L= 2
= =0,03
U med 115 2
U sc∗S b 10,5∗100
X SPC = = =0,26
100∗Str . spc 100∗40
x 01∗L1∗Sb 0,031∗0,23∗100
X L1= 2
= =0,06
U med 10,52
X 02∗L2∗Sb 0,079∗0,12∗100
X L2= 2
= =0,006
U med 10,52
Coala

U sc∗Sb 6,5∗100
X PT = = =1,625
100∗S tr . PT 100∗4
Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 2,64 0,00036 0,0036 0,07 0,0009

X rez1= + + + + + X sist = + + + + +0,08=1,18
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 3,25 0,012 0,12 0,52 0,06
Sb 100
∗U 2 ∗0,4
√ 3∗U b 1,73∗0,42 5,5[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,5=5,4 [ kA ]
X rez 1 1,18
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗5,4=10,4 [ kA ]
Pentru K2
X 2PT 2,64
X rez2= X rez 1− =1,18− =0,37
2 X PT 3,25
Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=28,9 [ kA ]
X rez 2 0,37
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗28,9=55,9 [ kA ]
PentruK3
X SPC 2 X L2 0,07 0,0009
X rez3= + + X sist= + + 0,08=0,17
2 X SPC 2 X L 0,52 0,06
Coala

Sb 100
I b= = =5,505 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗5,505=29,8 [ kA ]
X rez 3 0,17
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗29,8=67,5 [ kA ]
Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]
de S/C
K1 5,4 1,369 0,01 10,4
K2 28,9 1,369 0,01 55,9
K3 29,8 1,608 0,01 67,5
10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
Coala

- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.
La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.
Un =110 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-110/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 210 [A] Imax= 294 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 67,5 [kA] ilim.dim. = 80 [kA]
Coala

Bsc= 2364 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]
Snt 40000
I l= = =210 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110
1,4 S nt 1,4∗40000
I max= = =294 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =29,82∗3=2364 [ kA 2∗s ]
Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-110У1
Parametrii nominali
iş= 67,5 [kA] ilim.dim.= 125 [kA]
Bsc= 2364 [kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[1,p.180,tab.7.11.]
Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii nominali
Uins=110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 210 [A] Imax= 294 [A] Inom= 400 [A]
iş= 67,5 [kA] ilim.dim.= 70 [kA]
Bsc= 2364 [kA 2*s] I termtterm= 900
2
[kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: MГУ-20-90
Parametrii nominali
Il= 2312 [A] Imax= 3236 [A] Inom= 2500 [A]
Isc= 28,9 [kA] Inom.rup.= 90 [kA]
iş = 55,9 [kA] ilim.dim.= 150 [kA]
2
[kA 2∗¿ s]
Coala

[3, pag.630, tab.Π4-4]
Snt 40000
I l= = =2312 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗40000
I max= = =3236 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =28,92∗3=2295 [ kA 2∗s ]
Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВМПП-10-31,5
Parametrii nominali
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 630 [A]
Isc= 28,9 [kA] Inom.rup.= 31,5 [kA]
iş = 55,9 [kA] ilim.dim.= 80 [kA]
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]
Snt 4000
I l= = =231 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =323 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii nominali
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 400 [A]
iş = 55,9 [kA] ilim.dim.=70 [kA]
Bsc= 2295 [kA 2*s] I2term.  tterm.= 4800 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]
Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent
Parametrii de calcul Tipul: ТШВ-10-УЗ
Coala

Parametrii nominali
Il= 2312 [A] Imax= 3236 [A] Inom1= 6000 Inom2= 5 [A]
iş = 55,9 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 2295 [kA 2*s] I term  tterm.= 4800
2
[kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22
Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent
Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii nominali
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom1= 400 Inom2= 5 [A]
iş = 55,9 [kA] ilim.din.= 74,5 [kA]
Bsc= 2295 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22
Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom =500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]
S2= √ Pap .2 +Q ap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]
Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-630-50Y3
Parametrii nominali
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 630 [A]
Coala

[5, pag.255, tab.5.4]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
Tabela 10.9. Întrerupător automat
Tipul: Э40
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 5780 [A] Imax= 8092 [A] Inom= 15000 [A]
[1,p.91,tab.4.10]
Snt 4000
I l= = =5780 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =8092 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent
Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 5780 [A] Imax= 8092 [A] Inom1= 20000, Inom2= 5 [A]
iş = 10,4 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 87 [kA 2*s] I2term  tterm.= 2187 [kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =5,42∗3=87 [ kA2∗s ]
Coala

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
de cazane. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a SEE,in
care sint instalate doua transfoarmatoare .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДH-40000/110.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
Coala

secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît și
interor. Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2
tipuri TM-4000/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).
BIBLIOGRAFIE
1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
Coala

Coala

Proiect Armas

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Armas

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Uzina de cazane produce o gamă largă de cazane pe lemne ,gaze,cărbune și

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul

cosφ – factorul de putere;

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Valoarea puterii reactive de calcul:

Scalc.1 = √ 70,72 +53,022 =88,37 [kVA]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

Sc. într= 0,92 * √ ¿ ¿ = =41352,69 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

În baza rezultatului obţinut pentru

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,157*1=0,157 [ Ω ]

X =x 0∗l X = 0,154*1=0,154 [Ω]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

R = 0,412*1 = 0,412 [Ω]

X = 0,515*1= 0,515 [Ω]

4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

0,66 1,32 -52

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la